You are on page 1of 13

Lucrare de laborator Nr.

4 Tema:
Caracteristica şi servirea băuturilor. Scopul lucrării: studierea tipurilor de băuturi şi regulile de deservire ale lor. Materiale şi inventar: •Obiecte de servire din porţelan/faianţă, alpaca argintată/metal inoxidabil, cristal/sticlă; •Materiale ilustrative. 1.Caracteristica şi servirea ceaiului
în momentul actual cea mai procurată băutură pe toate continentele este ceaiul. Numărul total a iubitorilor de ceai pe planetă depăşeşte 1,5 mlrd. oameni. Zilnic întrebuinţarea ceaiului ajunge ajunge pînă la 3 mm. kg. în dependenţă de caracterul ceaiului se deosebesc 4 tipuri: •Negru; •Verde; •Galben; •Roşu. Ceaiul negru conţine pînă la 30-40% substanţe extractive. Substanţele extractive sunt componente ale ceaiului care se dizolvă şi trec în infuzie în timpul preparării, şi semnificativ influienţează asupra calităţii aspectului gustativ şi aromatic. Conţinutul de tanină în ceai ajunge pînă la 18-19%. Norma necesară de vitamina P pe zi este de 3-4 pahare de ceai tare. Ceaiul conţine şi alte vitamine necesare organismului uman aşa ca: Bi, B2, B3, PP, C. în timpul preparării ceaiului, masa acestor vitamine trec în infuzie. O aromă plăcută ceaiului este oferită de uleiurile eterice, dar o parte din aceste uleiuri dacă sînt supuse unui tratament termic îndelungat la prepararea ceaiului, sînt evaporate? Ceaiul poate fi servit prin prepararea infuziei sau pacheţele.
Prepararea infuziei:
1

procesul preparării infuziei constă în păstrarea maximă a

substanţelor dizolvante şi aromatice în infuzie. Un factor important pentru prepararea unei infuzii calitative este cantitatea de apă. Pentru a obţine un ceai calitativ se foloseşte apă moale. Pentru prepararea ceaiului apa se aduce pînă la fierbere şi se înlătură de pe foc, deoarece fierberea îndelungată duce la întărirea apei, care influienţează asupra sănătăţii omului, din acest motiv nu se recomandă folosirea apei fierte reci. Un alt factor important la prepararea infuziei este vesela. Cea mai efectivă veselă pentru prepararea ceaiului este cea din porţelan şi faianţă. Folosirea

1

Apa . peşte etc. divin. Pentru prepararea ceaiului. sirop. Prepararea ceaiului trebuie să fie într-un loc îndepărtat de produse cu miros specific ca: carne. Metoda dată este foarte efectivă pentru întreprinderi. deoarece poate rărnîne un miros străin. în acest caz fiecare consumator poate servi ceai în dependenţă de tăria dorităCeşcuţele pentru ceai se servesc pe farfurii supor cu linguriţă. se acoperă cu capacul şi cu un şerveţel curat. miere sau lămîie. rom. In prima cu capacitatea de 1 litru se toarnă apa fiartă. Ceaiul poate fi servit cu zahăr bucăţi sau tos. deoarece ele sînt estetice. Vesela folosită trebuie să fie curată şi destinată doar pentru servirea ceaiului. La servirea ceaiului se ţine cont de cantitatea apei care trebuie să fie cu 1-1.se fierbe. 2 . Ceaiul se serveşte în dependenţă de deosebiri naţionale şi aşezare geografică. O altă metodă de servire a ceaiului este folosirea pacheţelelor. dulceaţă. astfel infuzia va avea o aromă şi un gust plăcut. scorţişoară etc. ________ Timpul de preparare a infuziei de ceai negru este de 3. Pentru mestecarea ceaiului în cană sau azahărului în ceaşcă se recomandă folosirea linguriţelor de argint.toarnă. practice şi nu infiuienţează asupra calităţii gustative a băuturii.veselei din metal nu se recomandă deoarece ceaiul repede se răceşte.5 cm mai jos de marginea ceşcuţei. Dacă se serveşte ceai cu miere sau dulceaţă atunci fiecărui consumator se mai adaugă rozete şi farfurioare pentru sîmburi. Preventiv cana este aburită apoi se pune cantitatea de ceai şi se toarnă apa fiartă. deoarece necesită un timp scurt pentru preparare şi un număr redus de veselă.5-5 minute. Un alt moment important este aburirea veselei pentru înlăturarea aerului şi mirosului. / Servirea ceaiului: servirea are loc în 2 căni. migdale. Consumatorul menţine pacheţelul în de pendenţă de tăria dorită. Minerul ceşcuţelor sînt amplasate în partea stîngă iar linguriţa în partea dreaptă. Un moment important în-această metodă este farfuria pentru pacheţele folosite. se. dar în nici într-un caz cu şerveţele de bucătărie. Deasemenea ceaiul se serveşte cu lapte. iar infuzia de ceai verde-5-8 minute. care este o metodă simplă şi necesită mai puţin timp-pentru preparare. Cantitatea de ceai este de 1 -2 linguriţe pentru un pahar. iar în a doua cu capacitatea de 250 ml se prepară infuzia. preventiv vesela se şterge bine cu şerveţele. în ceaşcă şi se adaugă pacheţelul. Temperatura apei necesară pentru prepararea unei infuzii calitative este de 100°C.

care la rîndul său. iar masa lor se micşorează cu 16-18%. bere. iar praful va avea un gust amar. Numai în Londra la sfîrşitul sec. lipide 4-14%. ceea ce demonstrează că cafeau repede a cucerit toată Europa. vitamine etc. Atunci păstorul a hotărît să povestească cele mtîmplate Preotului. Dar tot în acest timp a apărut şi lupta contra ei. Fructele de cafea reprezintă nişte pomuşoare de culoare roşie care conţin doar 2 simburi. Contra cafelei erau vînzătorii de alte băuturi ca suc. în scurt timp frunzele deja nu mai erau folosite ci doar boabele de cafea. puţiamai tîrziu apare în Paris.a hotărît să pregătească o infuzie din frunzele acelui copac. XVIII-lea se enumărau 3000 cafenele. Pentru mărunţire se recomandă de folosit doar un soi de boabe. boabele de cafea sînt supuse prăjirii la temperatura de l80-20p°C timp de 15-20 minute. după care li se înlătură consistenţa iar sîmburil e sînt spălate. : Boabele verzi de cafea nu au acel gust şi miros specific ca ale celor coapte. Londra şi alte ţări europene. substanţe minerale (Na. Valoarea energetică a boabelor de cafea constituie 500-900kj. El a fost surprins de această băutură şi a hotărît să o folosească pentru petrecerea slujbelor de noapte. Boabele de cafea pot fi preparate şi în condiţii casnice ţinînd cont de aceeaşi metodă. dar şi pentru cei din afara mănăstirii. Această băutură a devenit o deprindere pentru toate persoanele din mănăstire. Pentru redarea calităţii gustative şi aromatice. Fructele de cafea se sînt culese de 2-3 ori pe an.. deoarece se pierd substanţele aromatice. Boabele de cafea conţin următoarele substanţe: proteine 14-15%. şi ni se gomflează bine în apă. De obicei pentru o .2. In procesul prăjirii boabele de cafea se măresc în volum de 30-50%. Prima cafenea a fost înfiinţată în Veneţia în anul 1646. Oile mîncau frunze de pe acest copac. care păscîndoile pe deal a observat un copac care era veşnic verde. K. şi păstorul a observat că după fiecare dată eînd mergea în acele locuri.oile toată noaptea erau agitate-şi săreau. deoarece a scăzut semnificativ vînzările acestora. Nu se recomandă menţinerea boabelor mărunţite un timp îndelungat.Caracteristica şi servirea cafelei Cafeaua este un component care a apărut în rezultatul prelucrăriifructelor din copacuş veşnic verde cqffea. De asemenea în timpul prăjirii au loc modificări fizico-chimice în urma cărora se formează o gamă de substanţe gustative şi aromatice. Istoria boabelor de cafea: este legată de un păstor de oi. Prepararea cafelei: mai întîi de toate boabele de cafea se mărunţesc. Ca).

La servirea cafelei.porţie de cafea se ia 5-10 g boabe prăjite. Sucurile limpezi posedă o culoare cristalină. apoi se toarnă cantitatea de apă necesară. •Mineralizate. O altă metodă este servirea în cană pentru cafea. Servirea cafelei: de obicei cafeau se serveşte în ceşcuţe cu capacitatea de 75100 ml. prin metoda dată se păstrează un timp îndelungat aroma cafelei. şi consumatorul singur decide ce cantitate de cafea va servi. 3. După metoda de preparare. Zahărul oferă sucului un gust echilibrat şi o valoare nutritivă înaltă. în acelaşi mod se va servi laptele şi frişca. se adaugă zahăr şi se aduce pînă la fierbere. Vesela pregătită pentru preparare se clă teste cu apă fierbinte. pomuşoare şi legume Fructele.Caracteristica şi servirea sucurilor din fructe. Sucurile cu pulpă se prepară din fructe a căror suc se separă greu de pulpă. Aceste metode erau presarea manuală. Sucurile erau întrebuinţate în formă naturală. ceşcuţele se amplasează cu minerul în partea stîngă iar linguriţa în partea dreaptă. După fierbere ibricul se ia de pe foc. •Cu pulpă. Boabele praf treptat pierde aroma dorită şi după preparare se sedimentează greu. metal inoxidabil. •Cu adaos de zahăr. Dacă la cafea se serveşte frişca atunci cafeaua se serveşte în ceşcuţe cu capacitatea de 200 ml. Apoi se lasă cîteva minute pentru răcire şi se serveşte. aromei şi tăriei este influienţată de mârunţirea boabelor. dar nu se fierbe. •Cu conservanţi. dar şi erau diluate cu apă sau alte produse alimentare. Pulpa acestor fructe i 4 . sucurile se divizează în: •Naturale. sticlă. •Limpezi. Calitatea gustului. Cafeaua se prepară în ibric din alpaca argintată. Sucurile cu adaos de zahăr se prepară din fructe cu un conţinut redus de zahăr şi conţinut înalt de aciditate. se adaugă boabele de cafea mărunţite şi iarăşi se încălzeşte pînă apare o spumă consistentă. pomuşoârele şi legumele din timpuri străvechi sînt întrebuinţate în alimentaţie. Mai des praful de cafea se foloseşte pentru prepararea „cafelei ca la Vest". Ele au un conţinut mic de substanţă uscată şi oferă consumatorului o senzaţie de saţietate. ceea ce este foarte atractiv pentru consumatori. Din cele -mai străvechi timpuri omul folosea metodele cele mai simple pentru prepararea sucurilor naturale din ele.

iar cele de 11.Caracteristica şi servirea băuturilor tari 4. consumatorilor li se propune şi lista băuturilor. zmeură. Recomandările de asociere a băuturilor cu preparate sînt următoarele: Gustările reci se asociază cu vodka care se serveşte rece. după care se încălzeşte la o temperatură de 60-80°C. Fructele care sunt foarte greu de presat (piersici. se mărunţesc şi se se presează. prune. ______ ______ Republica Moldova este cunoscută prin sucurile din strugure-mere.1. după care sunt turnate în borcane încălzite. Gustările mai puţin picante se asociază cu vinurile seci albe şi roze. caise. Sucurile limpezi sînt folosite pentru prepararea sucurilor în amestec. Pentru prepararea sucurilor se folosesc cele mai coapte şi sănătoase fructe şi pomuşoare. t. Din fructele. Sucurile naturale din mere. coacăză) se adaugă 1 litru apă fiartă la 10 kg masă tocată. pomuşoarele cu un grad înalt de aciditate (vişină. căpşune) se prepară fructe cu adaos de zahăr. deaceea producătorii combină mai multe tipuri de fructe. Unele sucuri preparate dintr-un singur tip de fructe nu întodeauna au un gust perfect. Consumatorul poate comanda sucuri din producţie auxiliară sau preparate din fructe proaspete. La rîndul său. Sucurile sînt servite la desert în pahare cu capacitatea de 200 ml la o temperatură de 10-12°C.51 sînt supuse pasteurizării lá temperatura de 85-90°C timp de 15 minute.25 minute la aceeaşi temperatură.posedă o valoare nutritivă înaltă. borcanele de 0. strugure. coacăză neagră şi albă.Asocierea preparatelor cu băuturi tari Paralel cu servirea preparatelor. De regulă . morcov-mere şi altele. vişină- 4. cireşe cu adaos de zahăr. Sucurile au o capacitate înaltă de a reduce setea şi sînt recomandate pentru menţinerea unor diete. Servirea sucurilor: în restaurante sortimentul de sucuri este variat. Pentru presare se foloseşte storcător manual şi electric. vişină după ce se filtrează se încălzesc la o temperatura de 95 °C. Ele se spală.

Reisling. Tehnica servirii include mai multe operaţii. şi îşi găsesc echilibrul şi caracterul numai după o perioadă îndelungată de odihnă într-un loc răcoros şi sumbru. în cazul cînd această decizie devine spontană servirea va fi simplă şi fără mari pretenţii. Viul alb se serveşte puţin răcit la o temperatură de 14-16°C. Preparatele de bază din carne de pasăre şi legume se asociază cu vinurile seci. Cantitatea de umplere a paharului este 2/3 din acesta. Valuico a spus că: „Vinurile albe de masă trebuie să fie cele mai fine. G. G. Deserturile şi fructele se asociază cu vinurile spumante răcite în ghaţă. Feteasca albă. Aceasta este important pentru unele vinuri fine care sînt predispuse să de pună precipitat. Degustarea unui vin de calitate superioară. Paharul are forma oyal-cilindrică cu picior înalt. vinul va fi servit imediat. spumant. Preparatele lichide nu sunt recomandă de asociat cu băuturile alcoolice. Răcirea nivelează aciditatea vinului şi pronunţă gustul soiurilor de struguri din care afost fabricat vinul. Traminer roz. Temperatura influenţează în primul rînd gustul vinului. 4. Vinurile albe de masă se deosebesc prin buchetul său fin şi gust uşor la servit. Servirea vinului alb se recomandă în pahare Reinvein. servit în circumstanţe solemne va produce o plăcere deosebită. care pot fi din cristal sau din sticlă cu capacitatea de 100 ml. Odată procurat. Temperatura de servire avinului variază în funcţie de tipul acestuia. Vinul roşu se caracterizează prin conţinut înalt de substanţe tañante şi se serveşte la temperatura camerei. plăcute şi uşoare la servire. un vin de consum curent se va manifesta la justa valoare dacă va fi servit la temperatura necesară şi din pahare corespunzătoare. Acest vin se obţine se obţine din soiurile albe de strugure ca: Aligóte. alb. pentru ca precipitatul să se depună pe rundul sticlei şi nu pe pereţii ei. în asemenea cazuri vinul urmează să fie lăsat pentru cîteva zile într-o poziţie verticală. roşu. Vinurile vechi şi de calitate superioară nu suportă transportul. Preparatele mai consistente se asociază cu vinurile roşii seci. în acelaşi timp.Caracteristica şi servirea vinurilor în decizia de a consuma un vin şi consumul propriu zis intervine servirea vinului. excepţii făcînd doar vinurile de consum curent. 6 . Vinurile tinere trebuie servite mai reci decît cele învechite.2. spre sfîrşit vinurile mai tari. bucatele care îl însoţesc şi chiar de locul în care este servit. Rcaţeteli. doar cu vinurile tari de tip Heriss. dacă se vor respecta anumite reguli de servire.".se recomandă maiîntîi vinurile mai uşoare (albe). De asemenea temperatura va varia în funcţie de vîrsta vinului. Căldura acumulată de vin permite compuşilor să se volatilizeze şi să pronunţe buchetul vinului.

Temperatura de servire a acestuia este de 15-16°C. cazul asocierii unor vinuri şi bucate alese. ouă.dar plăcute. înăbuşite din came de . Conţinutul de zahăr a acestui vin nu trebuie să depăşească 3 g/l. cu nuanţă aurie Aurie Fin Specific Proaspăt intens de migdale Armonios.Asocierea vinurilor cu bucatele Conceperea unei mese şi selectarea cu această ocazie a băuturilor este un adevărat moment de creaţie. aciditatea. Rcaţiteli. neaşteptate .4-8 g/l. Caberne-Sauvignion. Ar fi greşit să credem că o armonie perfectă poate exista numai în .3 fructe uscate armonios Aligóte.Vinurile roşii se deosebesc prin culoarea roşie asemenea rubinului. foarte bine se asociază cu bucatele din peşte. Rara neagră. la aranjarea bucatelor calde. Silvaner De pai. Vinurile albe seci se servesc la gustări. care pot fi din cristal sau sticlă cu capacitatea de 100-125 ml. de formă conică sau cilindrică. alcool. Vinul dat se obţine din soiurile roşii de strugure ca: Saperavi. Vinurile roşii se servesc în timpul prînzului. de nucă 19 9 Heriss de desert „Ialoveni" Sauvignon .struguri Culoarea Buchet Gust Conţinut ul • d e alcool îl* 18 14.9-14%. Risling. Tabelul 1 Caracteristica unor vinuri Denumirea vinului Soide ■ .3. Alegerea reuşită a vinurilor pentru un meniu dat sau o bucată deschide orizonturi gastronomice extrem de variate. Semilion şi amestecuri 4.16 Conţinut ul de zahăr Portvein roşu Heriss „Moldova" Saperavi Rubinie Compus de Pliñ 10 0. Vinul roşu se serveşte în pahare numite La faît. Respectarea unor anumite principii de asociere a bucatelor şi a vinurilor permite punerea în valoare a valenţelor calitative ale lor. legume înăbuşite. O armonie perfectă între preparatele culinare şi vinurile alese conduce la apariţia unor senzaţii gustative neobişnuite. Vinurile roşii seci se asociază cu preparatele prăjite.

Cabernet. în Franţa vinul spumant este numit „Regele vinului". Moldova Fructe Albe licoroase.. Reisling. albe moi 0 Carne roşie Roşii pline. Feteasca. Rara neagră Antricot . . Rcaţiteli. Izvoraş alb Auriu. Romîneşti. Nectar. Cagor Auriu. Pinot franc. Albe H'ci. Tabelul 2 Asocierea vinurilor cu unele bucate Preparate culinare Supe Vinuri Albe uşoare şi fructoase Exemple de vinuri Aşigote. Prima sticlă de vin spumant a fost fabricată de către Dom Perinion în a doua jumătate a secolului XVII în Franţa.—r!-arT-. Cabernet Cahul.——■1 ■. Reisling._ >-ţŞSjg5:*^^^ '■' . Codru. roze seci Chardonnay. spumante. rulade. Borceag Bucate dulci Albe moi sau licoroase. şarlotă de mere. Vinurile demiseci se servesc cu preparatele din pasăre. Nobil roşu Negru de purcari. . pasăre de vînat. Calităţile organoleptice ale vinului spumant se formează în urma fermentării 8 . dulci naturale Chardonnay demidulce..■ .4. albe spumate seci.pasăre. brut Gustări Albe seci. seci sau demiseci. Cagor Dionis. Cricova Sauvignon.■■. roşii * uşoare Albe.. roşii buchetoase Albe moi sau licoroase Semilion. gust plăcut.. Nectar. Grătieşti. demiseci 4. legume umplute. Pinot noir Peşte Ficat gras Carne de pasăre Roşii tandre şi buchetoase. rezistenţa spumei. roze pline Carne de vînat Roşii tari. Muscat alb Crustacee Albe seci. Cricova Nisporeni spumant. musculoase Cabernet. preparate din ciuperci. Grătieşti. dar şi unele bucate dulci cum sînt mere în aluat. . bulelor şi forma de turnare în pahare. iepure şi subproducte. roze demiseci.Caracteristica şi servirea vinului spumant Vinurile spumante se deosebesc prin culoarea gălbuie-aurie.

materialelor de vin în sticlele îmbuteliate. M. Cabemet. Pentru închiderea ermetică se folosesc dopuri de plută şi hîrtie metalică. iar cu mîina dreaptă se deschide sticla. de culoare verde închis. Pinot sur şi Chardonnay. L această temperatură are loc evaporarea lentă a bioxidului de carbon. după care fermentarea vinului spumant se menţine în sticle pînăla 3 ani. în acelaşi timp cu degetul mare se menţine dopul. vinul se toarnă în pahare puţin înclinate pe margine. la o temperatură de 10-12°C.Caracteristica şi servirea divinului Printre băuturile alcoolice. Vinurile răcite cu gheţă se servesc la masă în rapieră. Paharele pentru vin spumant se umple 2-2. Aligote. divinul ocupă un loc deosebit datorită calităţilor sale gustative. Cele mai bune soiuri de strugure folosite la fabricarea unui vin spurnant de calitate sînt: Pinot negru. după deschidere şi turnare în pahare. După îmbuteliere are loc procesul de fermantare timp de"2-3 luni.5 cm pînă la vîrf. astfel putem obţine cantitatea dorită. Materialele pentru fabricarea vinului spumant sînt cele mai fine. Forma paharelor poate fi cilindrică. 4. . dar şi cu ajutorul cuburilor de gheaţă. ceea ce oferă acestuia un gust şi aromă plăcută. pentru eliberarea spumei şi aprecierea mai efectivă a gustului.îmbutelierea vinului spumant se face aproximativ 6-8 cm pînă la vârful sticlei. conică cu capacitatea de 150 ml. dar se pot folosi şi aşa soiuri ca Feteasca albă. Sticlele pentru vinul spumant pot rezista la o presiune de pînă la 14 atmosfere. de formă cilindrică şi alungită la vîrf. Păstrarea sticlelor de vin spumant are loca în poziţie orizontaşă la temperatura de 12-r5°C. Pinot alb. de aceea şi tehnologia de fabricare este complicată. Sticlele folosite pentru îmbutelierea vinului spumant sînt confecţionate din sticlă groasă retistentă la mici ciocniri. Răcirea vinului spumant se poate realiza la frigider.5. La temperatura de 18-20°C se servesc vinurile spumante dulci şi semidulci. După deschidere. Eliberarea bufelor mărunte de bioxid de carbon este regulată în una sau mai multe şuviţe. In timpul fermentării în sticle are loc îmbogăţirea vinului cu bioxid de carbon. deoarece în aşa poziţie presiunea bulelor va fi minimală. La turnare se formează o spumă frumoasă şi rezistentă. Deschiderea sticlei de vin spumant se face în felul următor: cu mîina stingă se ţine sticla înclinată spre masă sub un unghi de 30-40°. Maltabar a spus că „Divinul este o băutură alcoolică originală . Temperatura joasă de servire a vinului permite aprecierea organoleptică a substanţelor aromatice şi a buchetului. V. Servirea vinului spumant: vinul spumant este o băutură care este servită ca aperitiv.

unui butoiaş mic cu capacitatea de 25 ml şi pocale cu picioruş cu capacitatea de 500 ml. deoarece conţine multe substanţe gustative. îi redă acestuia o aromă şi un gust deosebit de fin. Servirea divinului: are loc după servirea bucatelor calde şi înaintea servirii cafelei şi ceaiului.4 g/l. El poate fi păstrat în butoie de stejar "timp de 3-25 ani. divin şi coloranţi. Paharul se ţine în palmă şi se învîrteşte uşor pentru asimţi aroma. divinul a apărut doar la începutul secolului XVIII. Pentru a primi un divin de o calitate superioară se foloseşte îmbutelierea porţionată a lui. ceea ce permite aprecierea culorii aurii a divinului. cu miros complex şi gust plăcut. Conţinutul de uleiuri eterice din sucurile alcoolice este de 1. Paharele folosite pentru servirea divinului sunt . Sucul alcoolic se obţine prin pasarea fructelor. Divinul se serveşte la temperatura camerei-16°C. Divinurile cu timpul de păstrare 3-5 ani posedă o aromă puternic specifică şi o gamă variată de culori. Pentru a reda lichiorului culoare. zahăr-35-50% şi aciditate de 3-4. Mierea naturală este o componentă importantă şi nemijlocit se foloseşte la prepararea lichiorului. ca: Aligote. esenţe. strugure) şi sintetici (portocaliu-galben. iar cele cu timpul de păstrare 5-25 ani posedă un gust şi o aromă fină a buchetului folosit. în dependenţă de alte băuturi. Divinul se fabrică din soiuri deosebite de struguri. Păstrarea divinului în butoaie. Pentru prepararea lichiorului se foloseşte suc alcoolic de 62-74% care conţine glucoza. Divinul proaspăt fabricat are o aromă şi un gust specific. Datorită acestui fapt au loc un şir de transformări fizico-chimice. Primul lichior tare a fost fabricat în Franţa după reţeta lui Don Bernardo Vinţeli în 10 . încă din anul 1701. se folosesc coloranţi naturali (coacăză.6. albastru). Divinurile sînt des folosite la prepararea coctailurilor. Feteasca albă. uleiuri eterice. Cantităţi mari de divin de calitate superioară se fabrică în oraşul Coniak din Franţa. Lichiorul de desert se fabrică din alcool obţinut din fructe şi pomuşoare cu conţinut de alcool de 25-30%. ceea ce îmbogăţeşte divinul cu o gamă variată de substanţe aromatice şi gustative.xle forma . dar în care se toarnă doar o cantitate de 30 ml de divin. Soiurile folosite la fabricare trebuie să posede o arom^ neutră. punşurilor şi infuziilor. săruri organice.de culoare cafenie-auriu. miere naturală. infuziilor şi altele cu adaos de sirop de zahăr. Paharele sîht confecţionate din sticlă Subţire şi transparentă. 4. fructoză şi zaharoză. pomuşoarelor cu tăria de 25%.3-7 ml/l. Divinul conţine o cantitate de 60-70% etanol.Caracteristica şi servirea lichiorului Lichiorul se obţine în urma îmbutelierii sucurilor alcoolice. Lichiorul tare se fabrică din alcool obţinut din uleiuri eterice cu conţinut de alcool de 35-45% şi zahăr-32-50%. Rara neagră. aromatizanţi.".

de unde şi denumire de „coadă de cocoş". care este obţinut prin fermentarea trestiei de zahăr sau melasă (resturi de trestie de zahăr). semidulci şi tari.sucuri de citrice^onservate şau_ fresh. 4.preparat în şeicher sau în straturi (fără amestecare). Paharul în care se serveşte lichiorul poate fi din sticlă sau cristal pe picioruş cu capacitatea de 25 ml. Mai întîi se servesc băuturile simple.stratulinferior se recomandă. vodka).secolul al XVI-lea. miere. îngheţată şi altele. sirop). ca: infuzii. în dependenţă de conţinutul de alcool şi zahăr. iar la sfirşit se servesc coctaimrile răcoritoare. sucuri. Amestecarea coctailului are loc întrun vas numit şeicher. coctailul este colorat (din limba engleză „cocktail"-coadă de cocoş). masa fiecăruia . . iar pentru stratul inferior.de 10-20ml.-. divin. coctailurile pot fi tari şi de desert. Cantitatea şi sortimentul coctailurilor depinde de gustul şi calitatea materiei prime folosite la preparare. Fabricarea romului are loc prin următoarea metodă: trestia de zahăr se . gheaţă alimentară şi altele.Caracteristica şi servirea romului Romul este o băutură alcoolică tare preparată din alcool de rom. 1 Servirea lichiorului: lichiorul ca şi alte băuturi alcoolice se serveşte la masă după servirea bucatelor calde şi înainte de servirea ceaiului sau cafelei.este . Coctailurile în straturi se servesc în pahare înguste de sticlă transparentă cu pai sau fără (după preferinţa consumatorului). acesta are 2-3 straturi. La masă se serveşte în prezenţa unei game largi de fructe şi pomuşoare. iar după modul de preparare. De regulă. rom. De obicei. în oraşul Fecame. Se spune ca această băutură a fost preparată în amestec pentru prima dată în SUA. Pentru prepararea coctailurilorîn straturi se folosesc componente cu masă diferită. cînd avea loc lupta între cocoşi.băuturi cu un conţinut mic de zahăr.7. pomuşoare. dar cu conţinut înalt de alcool (divin. 4.8. Servirea coctailului: coctailul este o băutură care se prepară la comanda consumatorului. ceea ce favorizează calitatea gustativă şi aromată a acestuia.Caracteristica şi servirea coctailurţlor Coctailul este o băutură care se obţine prin amestecul diferitor băuturi alcoolice şi nonalcoolice. fructe. Lichiorul se serveşte la temperatura camerei. frişca. de asemenea acesta poate fi servit şi ia desert cum sînt fructele. Pentru. Pentru prepararea unui coctail de calitate înaltă se folosesc unele. coctailurile se servesc cu gheţă la temperatura de 4-5°C. Cel mai des. folosirea băuturilor mai consistente (lichior. apoi cele cu o cantitate mai înaltă de aceste componente. vin.

acestia nu trebuie pusi imediat la masa. Servirea romului: romul se serveşte după servirea bucatelor de bază. care sa stearga din amintirea mesenilor tuica si sa pregateasca introducerea vinului. Practic tuica sau rachiul au datoria si capacitatea de a deschide masa. Soluţia de drojdie de zahăr se obţine în rezervoare închise ermetic la temperatura de 25-27°C. tocmai de aceea.Apoi acest ______________________________________________________________________________ alcool este diluat cu apă distilată pînă la tăria de 50%. tuica sau rachiu. cu gust plăcut şi miros ' caracteristic. Sa ne amintim doar de ceea ce spunea scriitorul Pastorel Teodoreanu. Pentru o masa obisnuita in familie.presează. telemea. care se menţine timp de 5 ani la temperatura de 18-23°C şi umiditatea aerului de 75-80%. se recomanda servirea ciorbei sau supei. insa. sunt de preferat anumite vinuri. modalitatea de a le cupla pe acestea tinzand sa devina o arta. care sa includa branza. in functie de anotimpuri: 12 . Acesta se toarnă în pahare de cristal sau sticlă transparentă cu capacitatea de 100-125 ml.păstrat este filtrat. Romul gata are un conţinut de alcool de 45% şi de zahăr-2%. fiind recunoscut faptul ca vinurile si mancarea trebuie sa-si sporeasca reciproc calitatile de care dispun. Toată masa se trece prin aparatul de extracţie. sau se dizolvă melasa pînă la un conţinut de zahăr de 12-14%. se scurge sucul. Este deja clar pentru toata lumea ca. Gazda va trebui sa serveasca ceva de baut. ele trebuind sa fie insotite de o gustare. sa fie foarte tari. Dupa aceasta introducere. sau mini-sandwich-uri. Asta nu inseamna ca nu exista incompatibilitati. fără culoare. Mai mult decat atat. aperitivele pe baza de alcool. eventual alune. ca "respectarea compatibilitatilor dintre vin si mancare constituie un corolar al civilizatiei". ea nu este rezultanta unui hatar demoment sau a unei mode. Mai jos aveti o lista a lor. Alcoolul de rom turnat pentru păstrare trebuie să transparent. pentru ca atmosfera sa se insufleteasca putin. fiind deja obisnuite pentru romani. In procesul păstrării romului are loc o reacţie fizico-chimică cu butoiul. care în reacţie cu etanolul formează etilbutirat cu rbl important în obţinerea aromei de rom. Romul se serveşte la temperatura Asocierea vinului cu mincarea Asoc ierea vinului cu mancarea servita la o masa nu este deloc o operatiune usoara. saleuri sau masline. asta pentru a nu fura din gustul vinului care va fi servit mai incolo. datorită căruia romul posedă o aromă şi o culoare plăcută. în urma căruia se obţine alcool de rom cu tăria de 60%. înainte de îmbuteliere. In aceste drojdii se adaugă bacterii de acid uleie. atunci cand iti sosesc oaspeti. se toarnă în butoaie de lemn. alcoolul de rom amerei. Ele nu trebuie. în masa obţinută se adaugă cultură de drojdii şi superfosfat.

dar se pot servi si spumante .la antreuri se servesc vinuri albe. creme. seci. de inalta calitate .se debuteaza cu cele albe si se continua cu cele rosii . borsuri si supe nu se recomanda deloc consumul de vin . care se va servi cu un distilat vechi de vin (coniac) sau cu rachiu de fructe. care incalzesc si tonifica organismul .primavara : vin pelin alb sau rosu. .toamna : vinuri tinere. ordinea in care se servesc vinurile in timpul mesei este urmatoarea: .carnea de vaca si cea de porc.la prajituri. alcoolice. moderat alcoolice . seci. sau una la care se vor aseza prietenii si cunostintele dumneavoastra. cu cat pestele este mai gras cu atat vinul trebuind sa fie mai acid .vara : vinurile seci. Aceasta este o dovada de primitivism. cu nerv . total fermentate. usor dulcege Conform traditiei castigate si studiilor facute.vinurile usoare inaintea celor tari .carnea de pasare se asociaza cu vinurile albe.iarna : vinurile rosii si mai tari.vanatul de orice fel se va servi cu vinuri rosii seci vechi. tinere. mai ales daca este servita la gratar. se servesc cu vinuri rosii vechi. De aici incolo. acrisoare. usoare.la ciorbe.branzeturile.cu orice fel de peste se bea vin alb sec. care premerg desertul. sau vin sec superior alb .vinurile seci si apoi cele dulci .daca vinul nu se schimba. o cafea calda este exact ce trebuie. de calitate aleasa . indiferent daca aceasta este una in familie. cozonac si tort se vor oferi vinuri dulci sau aromate . ca si o lipsa de politete in ceea ce priveste degustarea si servirea vinurilor. iar branzeturile fermentate cu vinuri rosii alcoolice. visinata sau lichior Vinul nu se va da niciodata peste cap.vinurile noi si apoi cele vechi . seci. speram sa va descurcati si sa alegeti asa cum se cade vinurile care vor insoti masa dumneavoastra..pentru a incheia o masa. trebuie insotita neaparat de vinuri rosii vechi . atunci se va schimba macar anul de recolta .