You are on page 1of 3

Generalizări despre reţeaua hidrografică a Republicii Moldova şi orientarea sa Republica Moldova are o reţea hidrografică destul de densă, însă

arterele hidrografice mari sunt numai două - râurile Prut şi Nistru. Multe râuri de pe teritoriul ţării vara sunt tare înmâlite iar unele adesea ori seacă, de aceea în ţară sunt construite mai mult de 53 rezervaţii de apă şi circa 1600 de lacuri (iazuri). Densitatea reţelei hidrografice şi regimul hidrologic Republica Moldova dispune de o reţea hidrografică destul de dezvoltată; peste 3000 de râuri şi râuleţe intersectează teritoriul ei. Râurile Moldovei aparţin bazinului Mării Negre. Râurile se alimentează cu apele provenite din ploi, din topirea zăpezilor, cu cele subterane. Se întâlnesc multe bazine acvatice artificiale – iazuri, lacuri de acumulare – şi mai puţine lacuri naturale. Ultimele sînt situate în luncile cursurilor inferioare ale văilor râurilor Prut şi Nistru. Orientarea generală a formelor de relief determină ca cele două râuri (Prut şi Nistru) să primească afluenţii principalii dinspre nord şi nord - vest. Râul Prutul, formează frontiera cu România de la Criva spre sud până la Giugiuleşti. Prin caracteristicile sale, în special malul propriu, constituie un obstacol natural puternic, valoare amplificată de existenţa lacului de acumulare al hidrocentralei Stănca - Costeşti. Afluenţii râului Prut sunt pârâirile: Lopatnic Racovât, Camenca, Cîrla-Mare, Nerova, Sărata, Larga. Afluenţii Nistrului sunt: Neagra, Răut, Ichel, Bîc, Botna. Nistrul întră în ţară la nord de localitatea Naslavcea şi constituie, iniţial, delimitarea între raioanele Soroca şi Tighina. Debitul creşte de la Camenca la Dubăsari datorită barajului de la hidrocentrala Dubăsari. Pe râurile Prut şi Nistru şi afluenţii lor apare fenomenul de îngheţ, în fiecare iarna, cu o durată medie de 80 zile. Râul Răut izvorăşte din Rediul Mare, având un parcurs de aproximativ 200 km, până la sud de Dubăsari unde se varsă în Nistru, până în zona Orheiului primeşte un număr mare de afluenţi cu un debit constant, cu excepţia perioadelor ploioase când acestea cresc brusc, depăşind uneori cotele de inundaţie. De la Orhei până la vărsare, râul separă dealurile Prenistrului de podişul Moldovei centrale printr-o vale îngustă, până la nord de localitatea Vadu-lui-Vodă. În volum cu natura fundului apei, mîlos, apreciem că este un bun obstacol pentru organizarea apărării cît cu faţa sore nord atît şi invers. Sistemul hidrografic include, în spaţiul analizat, un număr important de lacuri de mărime diferită. În judeţul Ungheni, cel mai important lac este acumularea de la Stînca-Costeşti, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de asigurare cu apă a centralei hidroelectrice şi de irigaţii. Lacul are un volum de 1400 milioane mc., acupînd o suprafaţă de 14.000 ha. Importante acumulări de apă s-au realizate pe văile rîurilor: Bîc (Ghidighici), Botna (Costeşti), Ialpug (Congaz), avînd rol de prevenire a inundaţiilor şi irigaţii. De asemeni, aproape fiecare localitate dispune de cel puţin un iaz pentru satisfacerea unor nevoi locale.

km. 4 1–6 1. km Lăţimea crestei.5 1 16 18 30 48 485 485 0. Volumul. Adâncime medie.7 4-8 1.9.3-0. de pontoane Scurgerea.cm 20-30 220-230 100. 5..2-0. viitura.) 20-50 20-50 20-50 b. m. Costeşti Ungheni.5 <2 <1. debitul.. m. m/sec caracteristica Date suplimentare Dimen.130 < 80 60.2 – 5 0.3 nisip 4 0. Lăţimea (min-max). (prepon derenţa) minmax Adâncime m. Caracteristica zonei de inundare posibile Înălţimea deasupra fundului Înălţimea valului preponderent (maximală) Lungimea.3-0.4-0.9-7 6 (12) 6 (12) 85 85 Caracteristica bălţilor şi mlaştinilor Timpul venirii crestei valului Lăţimea. canalelor Lungimea.9-7 0.5 3 0. km2 Calitate a apei malurilor Beleu Manta Bîc 4000 1000 5000 2000 1-4 2-4 4 6.2 5-12m abrupt 2-6m abrupt 4-6m abrupt piatră 0.7 2 2.5 4-6 4.6 0. Rezervoarelor de apă (lacurilor de acumulare) Denumire arezervoru lui Denu mirea râul Caracteristica barajului Lungimea crestei. Viteza medie a cursului 1-1.9 altele 260 260 Durata de inundare Grosîmea gheţei.1-0.1 mâlos mâlos înnăm olită uşor înclinat uşor înclinat uşor înclinat uşor înclinat mâlos mâlos 20-30 20-30 20-30 Caracteristica apelor stătătoare a.7-1. mâlos mâlos nisip Grosâmea gheţei (cm.1 0.41km malurilor fundului Nistru MogilevPodolschi. 5 2-3 1.9 <12 7-8 15 1. Cahul Răut Cogîlnic Bîc Botna Ialpug 1352(660 ) deltei 72100 0. km. 6 1-2 1. Caracteristica rezervorului Adîncimea la baraj .1 0.2 1. (în limitele RM) Lăţimea. 300 240-280 180. de revărsare a apei Hidro-elec staţii Dub ăsari Număr. CotulMorii Leovo. Dubăsari Tighina.6 nisip <4 km 20-30 1 0.5 Dubăsari CosteştiStînca Ghidighici Nistru Prut Bîc beton armat pămînt pămînt pămînt 130 630 945 1300 26 21 10 10 8 128 128 20 16 1. Lăţime m. 360 90-200 967 (695 ) 60-100 35.5 1-1.30 <3 <5 .15 0. 125 50-70 286 (286) 243 (125) 155 (155) 152 (152) 142 (135) 5 – 20 .4 0.26 3.1 1. m. Lacurilor naturale şi iazurilor Denumirea şi aşezarea Lungime m.4 0.m3 materialul . (preponde renţa) min-max Viteza cursului . canalelor) Denumire a râului şi afluenţilor . km. m.5-0.7-3 1. Slobodzia Prut Lipcani.2 Caracteristica apelor curgătoare (râurilor şi afluenţilor lor.72 Relativ bună Relativ bună Foarte proastă uşor înclinat uşor înclinat abrupt caracteristica Date suplimentare fundului nisip. km2 10. Camenca Rîbniţa.5. m.6 4-10m abrupt 4-6m abrupt abrupt nisip mâlos înnăm olită 2.1 0. Aria.

Camenca). ape subterane minerale cu calităţi curative (Cahul. Ele ocupă suprafeţele mici şi s-au mai păstrat numai în luncile cursurilor inferioare ale rîurilor Prut şi Nistru. Caracteristica apelor subterane (izvoarelor. Malştinile s-au format pe unele porţiuni plane ale luncilor rîurilor Prut. Bîc. În ultimele cinci decenii cea mai mare parte a mlaştinilor au fost desecate şi suprafaţa lor s-amicşorat de la 50 mii de hectare în anii `50 pînă la cîteva mii de hectare în present. . Botna etc. fântânilor şi apelor minerale) În Republica Moldova sînt peste o 136 mii de fântâni şi câteva mii de izvoare cu apă potabilă. Nistru şi ale luncilor afluenţilor Răut. din topirea zăpezilor şi revărsare rîurilor. Se întâlnesc izvoare cu apă minerală potabilă.3 Bălţile s-au format în adîncituri mici ale luncilor rîurilor în urma acumulării apelor provenite din ploi.