SISTEMUL INFORMATIONAL AL CREDITELOR

Cuprins
Cuprins......................................................................................................................................2 Cap. 1 Identificarea proiectului .............................................................................................3 1.1 Descrierea organizarii intreprinderii .............................................................................3 1.1.1 Obiectul de activitate..............................................................................................3 1.2 Programe informatice folosite ...............................................................................16 1.3. Proiecte informatice....................................................................................................20 2.Initierea proiectului de dezvoltare a sistemului informational ales....................................21 2.1.Identificarea principalelor sisteme informationale financiar-contabile......................21 Departament...........................................................................................................................23 Credite....................................................................................................................................23 Credite....................................................................................................................................23 2.2 Definirea ariei de intindere a sistemului ales...............................................................27 Cap. 4 Modelarea sistemului informational existent............................................................34 4.3 Depozitul datelor .........................................................................................................40 Cap. 5 Culegerea informatiilor pentru modelarea conceptuala a datelor..............................45 Matricea CRUD..................................................................................................................45 Cap. 6 Determinarea cerintelor informationale pentru noul sistem.....................................47 6.1.Cerinte functionale.......................................................................................................47 Cerinte nefunctionale.........................................................................................................48

2

Cap. 1 Identificarea proiectului
1.1 Descrierea organizarii intreprinderii
1.1.1 Obiectul de activitate

BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE este societate deschisă pe acţiuni şi funcţionează ca persoană juridică română în conformitate cu legislaţia privind societăţile comerciale. Banca are sediul central în Municipiul Bucureşti, str. Doamnei nr.4, sector 3 şi îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţii şi reprezentanţe, în ţară şi în străinătate. Banca Românǎ pentru Dezvoltare S.A. este prima bancă cu capital privat care a fost înfiinţată în anul 1990 pentru a sprijini procesul economiei de piaţă. Ea are peste 220 de sucursale şi filiale în prezent faţă de 1991, şi peste 5000 de angajaţi. Dacă acestor unităţi li se adaugă şi cele 850 cooperative de credit prin care se realizează tranzacţii, atunci se măreşte gradul de acoperire în teritoriul pentru ca banca să fie lângă clienţii săi. Banca Românǎ pentru Dezvoltare S.A. este membră a Asociaţilor Băncilor Comerciale din Europa Centrală şi de Est deschizându-şi agenţii în New York, Bruxelles. De asemenea, ea participă cu capital social în alte bănci din România şi alte ţări în valoare de peste 20 de milioane de USD în 35 de companii. Rolul sucursalei din Iaşi este de a coordona, îndruma şi controla activităţile operative desfăşurate în filialele din subordine. De asemenea, sucursala B.R.D. Iaşi efectuează operaţiuni de creditare, decontări şi de casă în lei şi valută, controlul preventiv asupra operaţiunilor ce se realizează în contul titularilor şi a altor operaţiuni bancare. Sucursala Iaşi
Adresa: Str. Anastasie Panu nr.1B-2A Telefon: 0232/ 213050 Fax: 212515

3

Principalele atribuţii ale B.R.D. Iaşi sunt: • coordonarea de ansamblu la nivelul judeţului a problemelor de creditare, a operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar şi de casierie; • defalcarea platformelor de credite transmise de centrale băncii, pe fiecare filială şi agenţie din subordine cu urmărirea şi administrarea, în acelaşi timp, în bune condiţii a resurselor de finanţare; • realizarea de lucrări de analiză şi informare privind creditele acordate, verificarea garanţiilor, rambursare, credite restante; • analizarea activităţii desfăşurate la nivelul judeţului pe baza datelor proprii sau primite de la unităţile din subordine şi luarea deciziilor ce se impun; • verificarea, analizarea şi centralizarea balanţelor, bilanţurilor şi dărilor de seamă, bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine, a celorlalte situaţii legate de acestea; • urmărirea şi asigurarea controlului asupra desfăşurate de către unităţile din subordine; activităţilor

• primirea, analizarea şi aprobarea propunerilor unităţilor din subordine privind diferite aspecte desfăşurate de acestea; • luarea măsurilor ce se impun în legătură cu pregătirea profesională a personalului, pe baza analizelor stadiului acestuia; • analizarea şi valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale serviciilor de coordonare, cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite; • analizarea cererilor de creditare ce depăşesc competenţele unităţilor teritoriale din subordine; • evaluează cererile de credite bancare, în valută, solicitate de diverşi clienţi şi propune acordarea acestora. Obiectul de activitate al B.R.D. – G.S.G. îl constituie: acceptarea de depozite ; contractarea de credite, operaţiunile de factoring şi scontarea efectelor de comerţ, inclusiv forfetarea; emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit; plăţi şi decontări; transferuri de fonduri; emiterea de

4

N. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută.D. Restul de 50 % era deţinut de persoane particulare. cambii. operaţiuni de mandat.. În realizarea obiectului de activitate şi operaţiunilor corespunzătoare acestuia. Istoric BRD .R. precum şi servicii de bancă de investiţii (privatizări. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile ( cec-uri. 30 %. acţionarea ca agent de custodie pentru valori mobiliare. Pentru marii săi clienţi corporativi. a început în anul 1923. închirierea de casete de siguranţă.Groupe Société Générale este a doua Banca din România după totalul bilanţului fiind o bancă globală. banca stă la dispozitia clienţilor individuali cât şi a clienţilor corporativi. BRD . emisiuni de acţiuni. După cel de al doilea război mondial. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu titluri de stat. Până la cel de al doilea război mondial. printre care şi un grup de foşti directori ai Mormorosch Bank & Co. odată cu înfiinţarea prin lege a Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial ca instituţie publică.R. Societatea Naţională pentru credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca de Credit pentru 5 . Societatea Naţională pentru Credit Industrial a cunoscut o creştere puternică. Prezentă printr-o reţea de 177 de agenţii. români sau străini.Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de piaţă şi finanţări complexe. consultanţă financiar bancară. în baza Legii privind naţionalizarea din 11 iunie 1948. desfăşurarea de activităţi de depozitare pentru fonduri deschise şi societăţi de investiţii. banca elaborează reglementări proprii referitoare la desfăşurarea activităţii. consolidându-şi prezenţa în sectorul industrial şi devenind apoi cea mai mare instituţie financiară din România. obiecte confecţionate din acestea şi pietre preţioase.achiziţii. Statul deţinea 20 % din capitalul social şi B. prima bancă modernă din România . Istoria B. fuziuni . certificate de depozit ). etc. şi pentru investitorii instituţionali. tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase. bilete la ordin.garanţii şi asumarea de angajamente.) bazându-se pe echipe specializate şi pe reţeaua grupului Société Générale prezentă în lumea întreagă (75 ţări). care se aprobă de Consiliul de Administraţie sau Comitetul de Direcţie după caz.

În 1990.Investiţii. Pe toată această perioadă. cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. Astfel. când s-a introdus o specializare rigidă pe sectoare. folosind depozite atrase (plasarea fondurilor).D. corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicarea în practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă. fiind redenumită Banca de Investiţii. Sporirea profitabilităţii activităţii bancare. care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii. sunt cele specifice unei bǎnci comerciale. • sǎ acorde împrumuturi. Casa de Investiţii. majoritatea finanţărilor oferite de Banca Mondială au fost derulate prin Banca pentru Investiţii şi în acest mod o parte din angajaţii B. 6 . Funcţiile principale ale B. în general. presupune organizarea unui sistem informaţional bancar potrivit standardelor actuale. după reorganizarea sistemului financiar. au căpătat experienţă în analiza proiectelor de investiţii prin metode utilizate de organizaţiile financiare internaţionale. Principalele funcţii şi activităţi ale BRD Strategia BRD-Groupe Societe Generale se integrează în strategia globală a Grupului Société Générale care constă în general în dezvoltarea reţelei bancare în afara graniţei şi în special în Europa Centrală şi de Sud-Est.R. Băncii de Credit pentru Investiţii i s-a oferit o poziţie de monopol în România în domeniul asigurării finanţării pe termen mediu şi lung al investiţiilor din toate sectoarele industriale. • sǎ atragǎ depozitele bǎneşti ale clienţilor persoane fizice şi juridice (atragerea fondurilor). În 1957. Casa de Economii şi Consemnaţiuni.R. monopolul de care fiecare dintre băncile specializate următoare: Banca Română de Comerţ Exterior. adicǎ: • clienţilor care solicitǎ credite. cu capital social deţinut de statul român. Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară s-au bucurat în domeniul propriu de activitate a fost desfiinţat. prin Hotărâre de Guvern a fost înfiinţată BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE . Bancade Investiţii. ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internaţional. iar în februarie 1991. aceasta a fost înmatriculată ca societate pe acţiuni. în deceşmbrie 1990.D.

7 . Juridic şi Strategie-metodologie. auxiliare şi de servire prin care se asigură obiectivele din domeniul prestării de servicii (in speţă). de personal.• sǎ permitǎ clienţilor sǎ-şi retragǎ banii sau sǎ-şi transfere în alte conturi. Casierie-tezaur. CTCul se realizează prin Direcţia Control-revizie. financiar-contabilă. In cadrul BRD se regăsesc cele 5 funcţii specifice ale unei unităţi patrimoniale ce are ca specific prestarea serviciilor. aceasta se face prin Direcţia de credite. banca îşi formează oferta de servicii pentru clienţii săi. respectiv: cercetaredezvoltare. Financiar-contabil). În această funcţie sunt de fapt înglobate funcţiile de bază ale unei bănci:  atragerea mijloacelor băneşti temporar disponibile ale clienţilor în conturile deschise acestora  efectuarea de viramente între conturile clienţilor şi de transferuri în conturi deschise la alte bănci  acordarea de credite pe diferite termene  emiterea de instrumente de credit şi efectuarea de tranzacţii cu astfel de instrumente  vânzarea-cumpărarea de valută Obiective:  asigurarea unei capacităţi optime de satisfacere a cererii de servicii bancare de pe piaţă  utilizarea eficientă a resurselor băncii  prestări de servicii de calitate superioară  satisfacerea clienţilor prin oferirea de servicii cu costuri cât mai mici  eliminarea serviciilor neeficiente În funcţie de legislaţie şi situaţie economică. Funcţia de producţie (prestări servicii bancare) reprezintă ansamblul activităţilor de bază. prestare servicii (bancare). comercială. Direcţia de operaţii necomerciale(compartimentele Decontări interbancare.

Funcţia comercială cuprinde activităţile menite să concure la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legăturilor dintre organizaţie şi mediul ambiant în vederea procurării mijloacelor necesare serviciilor bancare. Obiectivele de bază ale acestei funcţii sunt:  depistarea în timp util a cerinţelor pieţii  creşterea prestigiului firmei  aprovizionarea cu servicii informatice moderne care să asigure o calitate superioară prestărilor către clienţi La realizarea acetor obiective participă Direcţia de investiţii. Această funcţie implică activităţile legate de aprovizionarea cu instrumentele necesare procesului de prestări servicii bancare. stabilirea nivelului dobânzilor şi comisioanelor. calcularea indicatorilor economico-financiari. a fluxului informaţional. publicitate şi reclamă. precum şi înregistrările şi evidenţele în expresie valorică a fenomenelor economice din organizaţie. dar şi Direcţia de informatică şi toate celelalte direcţii şi compartimente care necesită aprovizionare. Serviciul de administraţie. elaborarea documentelor de sinteză. Această funcţie asigură elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. repartizarea pe destinaţii a profitului. inventarierea patrimoniului. Direcţia de presă şi publicitate. etc. Funcţia financiar-contabilă reprezintă ansamblul activităţilor prin care se obţine şi se folosesc mijloacele financiare ale unităţii. evidenţa tranzacţiilor economice. utilizarea fondurilor. urmărirea încasărilor de creanţe şi eficienţa plăţilor. Obiective:  creşterea profitabilităţii  utilizarea eficientă a investiţiilor  asigurarea solvabilităţii  creşterea patrimoniului 8 . organizarea contabilităţii bancare. dar şi pentru activitatea de promovare. urmărirea modului de obţinere a rezultatelor financiare.

calificarea acestuia. stabilirea modului de salarizare şi cointeresare materială. Casieria(compartimentul Casierie-tezaur. Urmăreşte determinarea necesarului de personal. Funcţia de cercetare-dezvoltare asigură realizarea noilor idei şi transformarea acestora în “produse” utile dezvoltării în viitor a unităţii. ş. Direcţia pieţe de capital(respectiv Compartimentul de activităţi pe pieţele de capital). angajarea şi instruirea permanentă a personalului.a. urmărirea operaţiunilor realizate la nivel de sucursale. asimilarea şi introducerea noilor strategii în domeniul bancar astfel încât să se atingă obiectivele de calitate şi de eficienţă ale băncii. dar şi la nivel global În realizarea acestei funcţii sunt implicate: Direcţia contabilă(biroul contabil şi biroul financiar). Obiective:  asigurarea unui nivel superior de pregătire a personalului prin cursuri  instituirea unui sistem de salarizare stimulativ  crearea unor condiţii optime de muncă  monitorizarea performanţelor sau inconsecvenţelor Implicate în realizarea acestei funcţii sunt Direcţia de organizare şi resurse umane(care are în subordine Compartimentele de resurse umane şi salarizare ale fiecărei sucursale) şi Direcţia de strategie şi metodologie. Direcţia strategie-metodologie. la nivel de sucursală). stabilirea fişelor posturilor. orientarea. selecţia. Funcţia de personal cuprinde ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul băncii pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigurării şi dezvoltării potenţialului uman. Obiectivele de bază ale acestei funcţii sunt:  optimizarea fluxurilor băneşti  îmbunătăţirea proceselor de muncă  asimilarea noilor tehnologii informatice pentru optimizarea serviciilor bancare 9 . Direcţia de investiţii.

R. dividendele ce se distribuie acţionarilor precum şi descărcarea de gestiune. – G. sucursalele judeţene şi sucursala municipiului Bucureşti. dar şi celelate compartimente contribuie prin propuneri privind fundamentarea strategiilor ce le privesc.A. S.G. Iaşi Fiecare bancă este persoană juridică. Organul principal care îi reprezintă pe toţi acţionarii băncii este Adunarea Generală a Acţionarilor şi are ca atribuţii: să analizeze raportul anual al consiliului de administraţie asupra activităţii băncii şi să aprobe direcţiile principale de orientare a activităţii în viitor.) se stabilesc organe de conducere.G.D. În plus. destinaţia şi repartizarea profitului. Ele execută doar operaţiuni specifice societăţilor bancare. constă din: centrala băncii. şi funcţionează pe baza deciziilor Consiliului de Administraţie. să analizeze şi să aprobe bilanţul anual.S. Structura reţelei băncilor care şi-au organizat activitatea în teritoriu. atunci când este necesar. în limita competenţelor stabilite de centrala băncii. subordonate sucursalelor. fiind organizată ca societate comercială pe acţiuni.R.R. urmărind împărţirea administrativă a acesteia. management şi alte resurse. Conform Actului Constitutiv. la cerere Société Générale pune la dispoziţia B. contul de profit şi pierdere.S. filiale (subordonate organizatoric şi funcţional sucursalelor) agenţii.G. Pentru buna desfăşurare a activităţii. alese de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru un mandat de 10 .D.S. care este format din 11 membri. la nivelul fiecărei bănci (deci şi în cazul B. ele neavând personalitate juridică. conducere şi decizie.D. banca este administrată de către Consiliul de Administraţie . să aleagă membrii Consiliului de Administraţie şi cenzorii şi să le stabilească remunerarea pentru exerciţiul în curs. Conducerea B. care să asigure procesul de coordonare. persoane fizice. Toate aceste unităţi teritoriale (în afară de centrala băncii) sunt unităţi cu sarcini operative. – G.G. Tipul de structură organizatorică al BRD . să aprobe bugetul de venituri şi cheltuieli. cât şi sistemul informaţional. dezvoltarea sistemului globalizare a economiei în conformitate cu tendinţa de  perfecţionarea structurii organizatorice Această funcţie este realizată în cadrul Direcţiei de strategiemetodologie(la nivel de Centrală). este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie.

fiindu-i încredinţate o parte din competenţe COMITETUL DE DIRECŢIE este condus de DIRECTORUL GENERAL şi ia decizii în limitele competenţelor stabilite şi le raportează la fiecare întrunire a consiliului. care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână şi duce la îndeplinire hotărârile acestui consiliu. în acelaşi timp. în limita unor competenţe delegate de centrală. Ele au ca sarcină: efectuarea operaţiunilor de creditare. 11 .R.. Aceste SUCURSALE au autonomie operativă şi de gestiune. la sediul băncii şi mai are obligaţia de a convoca adunarea generală ori de câte ori este nevoie. Pe plan administrativ. precum şi repartizarea profitului. B.D. Consiliul de Administraţie deleagă o parte din atribuţiile sale unui COMITET DE DIRECŢIE. filiale şi agenţii. a contului de profit şi pierdere şi a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pe anul următor. decontări şi casă (în lei şi în valută). creditelor care depăşesc 15 % din fondurile proprii ale băncii.R. Rolul SUCURSALELOR constă în coordonarea.Centrala B. Fiecare bancă îşi organizează structura funcţională din cadrul centralei în funcţie de necesităţile proprii. controlul operativ asupra operaţiunilor ce se efectuează în conturile titularilor precum şi a altor operaţiuni bancare. prin centrala băncii.4 ani. îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în unităţile din subordine (filiale şi agenţii) şi sunt constituite la nivel judeţean. participările cu capital la investiţii financiare şi bancare şi a regulamentului propriu de funcţionare. aprobarea planului de investiţii. dar şi la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social şi dacă cererea acestora cuprinde problemele ce intră în competenţa acestuia. este răspunzătoare de activitatea sucursalelor. hotărârilor şi a tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară.. Dintre atribuţiile principale a acestui consiliu putem aminti: examinarea şi însuşirea bilanţului contabil. asigurând aplicarea corectă a legilor. căruia îi stabileşte competenţele.G. Consiliul de Administraţie alege PREŞEDINTELE. filialelor şi agenţiilor proprii. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE este organ deliberativ şi se întruneşte lunar. pe care le prezintă pentru aprobare adunării generale. finanţare.D. elaborează norme specifice ce trebuie respectate de unităţile din subordine şi.G. DIRECTORUL GENERAL şi ceilalţi membri ai comitetului sunt numiţi de către CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE dintre membrii acestuia.S. sau ori de câte ori este necesar. Din rândul acestora. fiind reeligibile. a strategiei şi politicii de dezvoltare a băncii. . îndeplineşte funcţia de coordonare pentru toate activităţile ce se desfăşoară în sucursale.

FILIALELE sunt unităţi teritoriale. În cadrul B. tot el urmăreşte ana liza cererilor agenţilor economici pentru acordarea creditelor şi le supune spre aprobare Comitetului de Credit şi Risc (C. De asemenea. care la rândul lor primesc îndrumările tot de la CENTRALĂ. Autonomia acestora este în limita competenţelor acordate de centrala băncii . IAŞI Directorul Sucursalei este cel care organizează.S. dar se vor conforma cerinţelor şi evidenţelor SUCURSALELOR. cu activităţi strict legate de relaţiile cu clienţii. Punctele de lucru ale sucursalelor se numesc AGENŢII. – G. fiind subordonate sucursalelor.) precum şi înfăptuirea programului de restructurare a băncii.G.R. Ele derulează un volum mare de operaţiuni. El exercită controlul direct asupra compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei şi coordonează activitatea de recuperare a activelor în curs de realizare precum şi activitatea comercială.C. 12 .D. conduce şi răspunde de întreaga activitate a unităţii. şi sunt direct subordonate acestora. dar în valori individuale mici. operative care funcţionează în oraşele mai importante din cadrul judeţelor. Acestea răspund prin conducerea acestora în faţa CENTRALEI de activitatea desfăşurată. gama operaţiunilor oferite fiind mai restrânsă decât în cazul filialelor şi sucursalelor. în conformitate cu dispoziţiile legale.R.

Adunarea generală a acţionarilor Consiliul de de direcţie Comitet administraţie Preşedinte comitetul director Secretariat general Audit Comunicare şi relaţii publice Juridic Resurse umane Trezorerie Operaţiuni Operaţiuni bancare persoane fizice Operaţiuni bancare companii Reţea teritorială (detaliată pt sucursală în pag următoare) Organigrama .

carduri) Administrare credite Informatică Administrativ . relaţii clienţi (ghişeu) Casierie Plăţi Contabilitate Credite (cecuri.Director de sucursală Secretariat Manager operaţiuni bancare companii şi persoane fizice Manager operaţiuni Relaţii cu clienţii Evaluare credite Documentare juridică şi de creditare Decontări.

15 .

1. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar. Sistemul informaţional al BRD are următoarele funcţii: 1. furnizarea de date pertinente. 08. ţinând seama de relizările în acest domeniu pe plan internaţional. 4.2002 a fost prima zi de lucru în I-Bank. presupune organizarea unui sistem informaţional bancar potrivit standardelor actuale.2 Programe informatice folosite Sporirea profitabilităţii activităţii bancare. Vechea aplicaţie în PCBANK era scrisă în FOX iar sistemul de operare folosit era DOS. datele fiind de asemenea stocate într-o bază de date Fox Pro. 6. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant. 2. În acest mod informaţia se scrie direct pe serverul de la Bucureşti. Aplicaţia utilizată de BRD-Iaşi se numeste IBank scrisă pe arhitectura CLAIN SERVER. exacte şi operative subsistemului de conducere. sub mediul Windows. iar 16 . prelucrarea informaţiilor.Aceeaşi schemă este prevazută şi la Botoşani cu Dorohoi şi Vaslui cu Huşi şi Bârlad.este constituită în Visual Fox Pro. fără însă a transforma această achiziţie într-un veritabil proiect. corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicarea in practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă. Sistemele infomatice folosite de catre BRD sunt urmatoarele : Aplicaţia I-BANK . Fiecare entitate are un server propriu-XUI şi utilizatorii accesează aceeaşi bază de date comună situate la Centrala Bucuresti. 5. care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii.04. BRD a achiziţionat produsul în 1994/1995 pentru a înlocui programul PCBANK. etc. memorarea acestor informaţii. 3. Error: Reference source not foundProgramul I-Bank a fost conceput spre sfârşitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA.

D. dinspre agenţii către Centrală. ordine de plată şi încasare. care permite transferul anumitor funcţii de suport. B. prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare. Pentru a realiza acest lucru. D. şi.mai bine decât Pcbank. D. Bineînţeles. beneficiază de asistenţa Sociétè Générale. timp real). R. R. Simultan. de funcţionalităţile sistemului.R. R. oricare ar fi agenţia sau agenţiile cu care el lucrează. R.iBank este sub sistemul de operare UNIX. R. În decembrie 1996. analizează procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea IBank. R. a fost dezvoltată în anul 1999. cea comercială. atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client. şi să pună la dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv servere). în mod indirect. D. numit Bank Trade. R. D. permiţând astfel unităţilor din reţeaua B. ceea ce va permite să dispună Băncii BRD de o imagine globală despre client. B. D. care procesează acreditive. beneficiază. Este vorba de asigurarea structurilor şi a instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii. Chiar dacă este de concepţie mai veche. D. D.R. clienţii B. B. Sub-sistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în septembrie 1999. D. R. ICL a transferat B. Toate avantajele de care beneficiază reţeaua au un impact asupra clientelei. scrisori de garanţie. centralizat. prin care a cumpărat dreptul de a folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de utilizatori autorizaţi. cât şi în modul de funcţionare. Noţiunea de imagine globală a clientului 17 . interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic principal B. a încheiat un contract cu ICL. programul iBank răspunde nevoilor B. ICL s-a angajat să instaleze iBank in sucursalele B. Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. adică să poată alcătui în orice moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului. răspunderea privind derularea IBank în întreaga reţea de sucursale. IBank este orientat către client şi nu către cont. şi în special a informaticii. BRD a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile internaţionale. Această bază de date clienti este un sistem de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de B.D. În calitate de integrator de sisteme. să se concentreze pe funcţia lor esenţială. în plus foloseste furnizori locali de servicii în calitate de subcontractori.

Costurile pentru acest proiect se ridică la aproximativ 250. pentru plăţile interne. Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor B. prin On-Line Banking. Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24. care permite B. care va permite accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc. să pună la dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. R. clienţii trebuie să mai ţină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. 7 zile din 7. cât şi băncii. S. Oferind servicii de bancă la distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă. 18 . banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un nou serviciu bancar din gama produselor E-Banking. pentru a obţine informaţii în timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor. D. Începând cu decembrie 2000. proceduri simplificate pentru operaţiunile bancare. În 2000 a fost implementat sistemul Multicash. tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid. R. – G. direct din faţa calculatorului 24 ore din 24. o securitate mai bună.ro..brd. în competiţia cu concurenţa.000 USD (fără taxe). pot fi transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne. Astfel pot fi controlate soldul şi tranzacţiile din conturile personale.N. Ora limită de procesare va dispărea. D. va implementa o platformă electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul său de compensare naţională va funcţiona on-line. schimburi mai rapide de informaţii între client şi bancă. În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare. D. sunt afişate în meniul principal al site-ului www. şi care fac în mod regulat viramente naţionale şi internaţionale. confidenţialitate şi controlul informaţiilor. MultiX se adresează în special clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu B. O alta aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este folosită în vederea industrializarii creditelor pentru persoane fizice.) şi va conferi astfel un avantaj atât clienţilor.R. având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând. G. Trecerea la iBank a fost benefică şi din perspectiva introducerii funcţiei „Any branch banking”. Ratele de schimb valutar. mai puţine costuri legate de comisioane. R. operaţiuni în cont urmărite zi de zi.permite o mai bună abordare. 7 zile din 7. Acesta permite clientului să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. MultiX. precum şi ratele dobânzilor. în momentul în care B.

În 1999 cu asistenţă din partea Global One.Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori. pentru achiziţionare de titluri. D. O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este existenţa unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. extrasele de cont pentru toate societăţile cu rulaj în ziua respectivă. 19 . a introdus o reţea de telecomunicaţii X. R.adresa.25. care utilizează linii închiriate. Cu ajutorul acestora se generează : • zilnic: balanţa de verificare. O altă aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investitii-SIMFONIA. BRD-ul mai are o aplicaţe care gestionează carduri la nivel de convenţie şi de utilizatori pentru plata salariilor pe card.Această aplicaţie are legatura cu aplicaţia carduri. eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea activităţii unităţilor bancare. servere şi echipamente periferice .banca se comportă ca un dealer pentru client. pentru achiziţionarea şi Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume care face transferuri cu strainatatea. capabilă să susţină noul sistem bancar integrat iBank si operaţiile reţelei de ATM-uri. Aplicaţia FCEX este folosită răscumpararea de titluri prin BRD.cod numeric personal.în mare parte imprimante laser jet. de starea de profitabilitate.25. note contabile de dobânzi.cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei INFO. Pentru licitaţia valutară este folosită o aplicaţie generală numită LICIT. • lunar: balanţa de verificare. înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor. Aflarea informaţiilor despre clienţi (nume. Aceasta exportă informaţia către IBANk şi este preluată în contul clientului. În conluzie. situaţia conturilor. de modul în care sunt receptate. extrasele de cont pentru toate conturile. Reţeaua X. B. Pentru a putea sustine aceste programe software sunt necesare anumite componente hardware. care se concretizează la nivelul băncii într-o reţea de calculatoare compatibile IBM. situaţia conturilor pentru toate conturile.

3. -realizarea unui portal pentru angajati. .1. În viitor se va adopta proiectul de realizare a portalului dataorita advantajelor acestuia prin care enumerăm: -acces bun la informaţii.să continue dezvoltarea reţelei de ATM-uri şi să se asigure instalarea reţelei de POS-uri. Proiecte informatice În cadrul BRD în planul de dezvoltare a sistemului informatic sunt cuprinse proiectele: -realizarea unui sistem informatic standard bancar distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune: 1.3. 4.partajarea informaţiilor şi a cunoştinţelor. 20 . 2.creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori. informaţii şi servicii cu publicul. . BRD încearcă să aibă o legătură cât mai stransă şi eficientă cu angajaţii de aceea unul dintre proiectele informatice de viitor ar fi realizarea unui portal pentru angajaţi. computerizarea nucleului. . în concordanţă cu noile cerinţe ale activităţii băncii. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare.Prin acest portal se doreşte realizarea unui context mai bun pentru activităţile productive şi adăugarea de valoare siturilor existente prin conexiuni personalizate.să se dezvolte un site Internet care să asigure informaţii referitoare la activitatea băncii.să se dezvolte un nou sistem informatic care să-l înlocuiască pe cel existent. . computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar. proiectarea reţelei bancare. . 5.

Sistemul informaţional. clasare. la momentul oportun. difuzare şi valorificare a datelor şi informaţiilor la nivelul unei entităţi economico-sociale în scopul furnizării de informaţii. sub formă direct utilizabilă. a unei bune funcţionări a sistemelor operaţionale. prezentat schematic ca în fig: DATE DECIZII IEŞIRI Sistem operaţional (condus ) INTRĂRI INTRĂRI Sistem informaţional IEŞIRI Sistem decizional (de conducere ) IEŞIRI INTRĂRI DECIZII INFORMAŢII Relaţiile dintre componentele unui sistem economic complex 21 .1. 2. precum şi a luării deciziilor la diferite niveluri1. prin realizarea legăturii sistem conducere – sistem operaţional. cuprinde ansamblul mijloacelor şi procedurilor de prelucrare.-interfaţa personalizată.Identificarea principalelor sisteme informationale financiar-contabile Sistemul informaţional este cel care asigură funcţionalitatea sistemului de conducere. stocări.Initierea proiectului de dezvoltare a sistemului informational ales 2. -automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei.

de operativitate. 22 . în scopul furnizării datelor necesare controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere. precizia şi calitatea informaţiilor culese. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant. Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional. prelucrate şi transmise ca date. 2. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar. 3.Sistemul informaţional asigură legătura permanentă şi necesară între sistemul de conducere şi sistemul condus în dublu sens: prin preluarea şi transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere către sistemul condus şi prin înregistrarea. exacte şi operative subsistemului de conducere. 6. prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind starea şi dinamica sistemului condus. 4. Practic. memorarea acestor informaţii. furnizarea de date pertinente. 5. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil. prelucrarea informaţiilor. sistemul informaţional al BRD are următoarele funcţii: 1. Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a informaţiilor transmise de către sistemul operant.

documente justificative. angajament de plată. Legislaţie. FinanciarContabil Juridic Cerere credit. Foaie depunere/ ridicare numerar.. Cerere deschidere/ închidere cont economii. Foaie de vărsământ (2 exemplare) Foaie de vărsământ Cerere deschidere/ închidere cont curent. copie C. copie act de proprietate. Fluturaş salariu Foaie depunere/ridicare numerar.I. Ştate de plată.S. Cereri de absenţă. Contract depozit.documente justificative. plata ratelor restante. Contract depozit. Credite Dosar de credit Gestiunea conturilor curente Salarizare Depozite Departament Credite Clienţi Cereri de absenţă. Fluturaş salariu. Registrul de evidenţă a contractelor de credit Centralizator ordine de plată Legislaţie Legislaţie. . Chitanţă comision de analiză a dosarului. Contractul de credit. plan de rambursare. Cerere extras de cont. Cereri de absenţă. Înştiinţări pt. adeverinţă salariat. copie carte de muncă.I. Legislaţie. cerere de asigurare.documente justificative. Certificat de depozit. Extras de cont.

Contract de credit. documente justificative. Registrul de evidenţă a actelor de credit. Cereri de absenţă. Borderou evidenţa asigurări. Fluturaş salariu.Resurse umane Casierie Jurnal de casă privind plăţile numerar.documente justificative. Hotărâre acordare prime. Asigurări. Fluturaş salariu. Pontaje (condica de prezenţă). Conducere ASIBAN 24 . Fluturaş salariu. borderou însoţitor cu chitanţe. Cereri de absenţă.

I. Foaie depunere numerar. Chitanţă Înştiinţare pentru plata ratelor restante. comisioane Foaie depunere numerar. Contract de credit. plan rambursare. cerere asigurare. Cerere rambursare anticipata a creditului Chitanta Cerere de închidere cont. angajament de plată. copie după actul de proprietate. Activităţi Depunere cerere credit (după consiliere) Completare dosar credit Credite Gestiunea conturilor Curente Depozite Salarizare Casierie Cerere credit Adeverinţă salariat. copie C. Raport de credit.I.. Chitanţă.copie carte de muncă. Chitanţe .S. Verificarea clientului în baza de date Aprobare dosar credit Plata comisioanelor Plata rată Plata asigurari Urmărirea rambursării creditului Rambursare anticipata a creditului Rambursarea totală a creditului 25 . chitanţă comision de analiză a dosarului.

Generare rapoarte lunare Borderou evidenta asigurari. registru de evidenta a contractelor de credit 26 .

Au obligaţia să semnaleze orice deteriorare a condiţiilor iniţiale luate în calcul la aprobare. dobânzi.2 Definirea ariei de intindere a sistemului ales Sistemul ales de noi este sistemul de gestiune a creditelor Principalele responsabilitati ale acestui sistem sunt :  Întocmesc documentaţia pentru acordarea creditelor şi a altor facilităţi în lei şi valută. pe baza documentaţiilor prevăzute de norme  Verifică pe teren şi propune tipul de garanţie (ipoteca. etc) precum şi condiţiile de constituire şi de păstrare a bunurilor luate în garanţie  Negociază cu clienţii pentru creditele acordate. garanţii şi alte facilităţi de creditare cu beneficiarul acestora. pe baza analizei cererilor de credit. în conformitate cu nivelul stabilit la Centrala Băncii şi alte condiţii necesare pentru buna derulare a contractelor încheiate cu clienţii şi informează operativ asupra modificărilor intervenite  Analizează solicitările clienţilor privind scontări şi/sau avalizări de efecte de comerţ  Urmăresc respectarea destinaţiilor creditelor acordate şi analizează schimbările intervenite în situaţia economico-financiară a clienţilor beneficiari de credite . poliţe de asigurare. a oricărui eveniment care ar duce la scăderea capacităţii de rambursare şi/sau de plată a dobânzilor  Analizează la solicitarea facilităţilor de credit şi periodic situaţia economico-financiară a beneficiarilor creditelor. regulilor de prudenţă bancară şi a normelor băncii. gaj. atât în momentul solicitării unei facilităţi cât şi pe parcurs. a situaţiilor financiare şi a capacităţii de rambursare şi de garantare  Acordă consultanţă clienţilor.2. cu respectarea Normelor. cu respectarea legalităţii. cesionăride creanţe. comisioane şi speţele bancare aferente.  Desfăşoară activităţi în vederea atragerii de clienţi  Încheie contracte de credit.

 analizează in vederea creditării. Întocmesc sau solicită. rapoarte de evaluare a valorilor materiale aduse ca garanţie  Analizează portafoliul de credite. măsuri de urmărire şi recuperare a creditelor neperformante1  Păsrează secretul operaţiunilor din conturile clienţilor  Informează clienţii de serviciile bancare noi. cu respectarea legislaţiei în vigoare în limita competenţelor acordate de Centrala Băncii în ce priveşte aprobarea de credite. după caz. precum şi modalităţile în care clienţii pot dispune de aceste bunuri. situaţiile financiare şi posibilităţile de rambursare a creditelor de către clienţi. 2)Comitetul de risc 1 potrivit normelor de recuperare a creditelor neperformante. inclusiv marjele peste dobânda de refinanţare şi comisionul de risc.  stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare condiţiile în care bunurile ce constituie garanţia creditului rămân în păstrarea clienţilor beneficiari de credite. îl încadrează în categoria de risc potrivit Normelor şi acţionează pentru îmbunătăţirea acestuia şi constituirea de provizioane  Iau măsuri pentru încasarea veniturilor din dobânzi.  negocierea dobânzilor cu clienţii pentru creditele acordate. ţine evidenţa şi urmăreşte rambursările la termenele stabilite de Comitetul de Direcţie şi Comitetul de Risc şi credite din centrale băncii. Comitetul de Direcţie poate aproba constituirea unui compartiment distinct pentru recuperarea creditelor neperformante 28 . privind facilităţile oferite de bancă Componente organizatorice care au responsabilitati in sistemul de gestiune a creditelor 1) Biroul credite  acordă credite în lei clienţilor conform metodologiei stabilite de către centrala.

 evalueaza dosarele de credit.  Participă la implementarea pachetelor de programe difuzate de Direcţia de Informare a B.  Colaborează cu serviciile şi celelalte compartimente la celelalte compartimente la stabilirea tehnicii de lucru privind corecţii asupra documentelor în vederea prelucrării lor la calculator.  Verifică periodic dacă pe calculatoare au apărut greşeli şi proceduri de eliminare a lor.  Deschide conturi pentru clienţi pe baza dosarelor primite de la serviciile din bancă. deschiderile de acreditive .  Asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru utilizatorii din sucursală. creditele acordate de sucursală în baza documentelor predate de Serviciul Credite.D.  stabileste termenele de rambursare ale creditelor. 3) Serviciul informatica  Asigură prelucrarea automată a datelor privind operaţiunile bancare comerciale şi necomerciale în lei şi în valută pentru clienţii sucursalei.  trimite dosarele spre aprobare Comitetului de Directie. pe sume şi scadenţe de rambursare a acestora. 4)Comitetul de directie  asigură coordonarea raportărilor statistice periodice către Centrală necesare evaluării activităţii sucursalei  aprobă dosarele de deschidere a conturilor noi  analizează şi aprobă cererile privind acordarea de facilităţi clienţilor 29 .D.R.R. pachete de programe noi sau modificate şi le înlocuieşte pe cele existente în sucursală.  hotaraste care dosare sunt acceptate si care sunt respinse..  Preia de la Centrala B.

 Asigură şi răspunde coordonarea şi urmărirea efectuării operaţiilor cu numerar şi alte valori în strânsă legătură cu nevoile clienţilor. Pricipalele procese de prelucrare ale sistemului: -completarea dosarului de credit.  Utilizează formulare tipizate si respecta termenele interne de circuit ale documentelor de încasări si plăţi. române şi străine.  Ţine evidenţa numerarului şi asigură păstrarea acestuia.  Efectuarea de operaţii de cumpărare şi vânzare de mijloace de plată străine în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind efectuarea de operaţii valutare.  Realizează prin operatorii de ghişeu controlul operativ asupra corectitudinii datelor înscrise în documentele primite de la clienţi Principalele functii ale sistemului: -credite. -juridic.5)Casieria  Efectuarea operaţii de încasări şi plăţi în lei şi în valută pentru persoanele fizice şi juridice. -luarea deciziei privind aprobarea dosarului. care au conturi deschise la sucursală. -contabilitate. -depozite.  Colaborează cu celelalte departamente în vederea urmăririi şi anulării tendinţelor conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului. 30 . -evaluarea dosarului de catre Comitetul de Risc. -informatic. -administrativ. -casierie.

-comunicarea hotararii clientului. 31 . -deschiderea contului.-hotararea de aprobare/respingere a Comitetului de Directie.

Conducerea Angajam ent-de-plata Cerere-ram bursare-anticipata-acreditului Copie-carte-de-m unca F oaie-de-retragere-num erar Cerere-de-asigurare Docum ente-aprobate Cerereelberare-extras-de-cont Copie-act-de-proprietate Adeverinta-de-salariat Cerere-credit Clientii Copie-CI F oaie-de-depunere-num erar G rafic-de-ram bursare Chitanta-com isioane Contract credit Notificari F oaie-de-varsam ant Extras-de-cont Contracte-de-credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 0 Registru-de-evidenta-acontractelor-de-credit Centralizator-ordine-deplata Sistemde gestiune a creditelor Program e-evaluare Dosarededauna Politedeasiguraresem nate Borderouevidentaasigurari Datepolitedeasigurare Rezultateevaluaredosardaune Date-rezultat-evaluare Evaluator autorizat Financiar contabil Note-contabile ASIBAN DIAGRAMA DE CONTEXT .

33 .

Cap. 4 Modelarea sistemului informational existent Sistemul de g estiune a creditelo r Ana liza credit Ra mbursa re credit Pena lita ti/pla ti a nticipa te Genera re ra po a rte Co mp letare d o sar cred it Verificare clien t in BD Plata Ap ro b are Plata d o sar co misio an elo r rata cred it Plata asig u rari Calcu l p en alitati Ramb u rsare an ticip ata G en erare b o rd ero u Gen erare reg istru d e ev id en ta a ev id en ta asig u rari co n tractelo r d e cred it Co n su ltare Atasare Baza d e rap o rt in Risc d o sar Op erare Recalcu lare co n t so ld cred it co n t Calcu l co misio an e ramb u rsare an ticip ata Plata an ticip ata a cred itu lu i Gen erare Verificarea Gen erare Primire D esch id ere Dep u n ere d o saru lu i co n tract cred it g rafic d e co n t ramb u rsare cerere d o cu men te cred it d e la clien t Diagrama descompunerii functionale .

Conducerea Angajam ent-de-plata Cerere-ram bursare-anticipata-acreditului Copie-carte-de-m unca F oaie-de-retragere-num erar Cerere-de-asigurare Docum ente-aprobate Adeverinta-de-salariat Cerere-credit Clientii Copie-CI F oaie-de-depunere-num erar G rafic-de-ram bursare Chitanta-com isioane Contract credit Notificari F oaie-de-varsam ant Extras-de-cont Cerereelberare-extras-de-cont Copie-act-de-proprietate Contracte-de-credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 0 Registru-de-evidenta-acontractelor-de-credit Centralizator-ordine-deplata Sistemde gestiune a creditelor Program e-evaluare Dosarededauna Politedeasiguraresem nate Borderouevidentaasigurari Datepolitedeasigurare Rezultateevaluaredosardaune Date-rezultat-evaluare Evaluator autorizat Financiar contabil Note-contabile ASIBAN DIAGRAMA DE CONTEXT .

Client Ev a lua to r auto rizat Programespre-evaluare Rezultatevaluare 1 grafic-derambursare Contracte--de-credit contractcredit documente-spre-aprobare Co nducerea Documente-aprobate documente-clienti Angajament-de-plata Cerere-credit Copie-CI chitanta-comisioane date-clienti-noi Analiza credit Registrul-de-evidenta-acontractelor-de-credit 4 Dosar credit Note-contabile Generare ra poa rte Tabela Clienti date-clientirestanti date-clientiexistenti Copie-carte-demunca Copie-act-deproprietate Contract-credit Chitante-comisioane Adeverinta-salariat Grafic-derambursare Clientii Cerere-de-rambursareanticipata-a-creditului Foaie-de-varsamant Foaie-devarsamant Fina ncia r co nta bil Registru-deevidenta-acontractelor-decredit Borderouevidentaasigurari ASIBAN Polite-deasiguraresemnate 3 Penalita ti/pla ti anticipa te Extras-decont Cereri-rambursarianticipate-aprobate Cerere-derambursareanticipata-acreditului Foaie-dedepunerenumerar Centralizatorordinede-plata Rezultatevaluaredosardauna Dosarededauna 2 ASIBAN date-raterestante Co nducerea Ra mbursa re credit date-plati-efectuate Pla ti Diagrama de nivel 0 .

1 Copie-CI Angajam ent-deplata Cerere-credit Copie-carte-dem unca Date-client 1.4 Plata comisioanelor Client Chitanta-com isioane 1.1.2 Completare dosar credit Copie-act-deproprietate raport-de-credit Verificare client in BD date-clienti-noi Clientii Adeverinta-salariat docum entespreaprobare docum ente-clienti Docum enteaprobate Dosar credit Tabela Clienti Conducerea contractcredit graficdeContracte--deram bursare credit Grafic-deram bursare date-clienti-existenti Chitante-com isioane foaie-de-depunere-num erar 1.3 Aprobare dosar credit Contract-credit Polite-deasigurare-sem nate Program espreevaluare Rezultatevaluare Evaluator autorizat ASIBAN Diagrama de nivel 1 pentru procesul “Analiza creditului” .

1 Pla t a ra t a Foaie-dedepunere-numerar Pla ta a sig ura ri 2.C lien tii Foaie-de-depunerenumerar 2.2 Foaie-de-varsamant dateplatiefectuate E xtras-de-cont Foaie-devarsamant Ta bela clienti C lien t Centralizator-ordinede-plata Fina n cia r co nt a bil Diagrama de nivel 1 pentru procesul “Rambursare credit” .

1 .2 Primire documente de la client documente-clienti Dosar credit Diagrama de nivel 2 pentru subprocesul “Completare dosar credit” 39 .1 .1 .1 Depunere cerere credit Cerere-credit documente-spre-aprobare Clientii Copiecartedemunca A deverintasalariat CopieCI Conducere Tabela Clienti A ngajamentCopiede-plata act-deproprietate date-clienti-noi Documente-aprobate 1 .

4.3 Depozitul datelor Dictionar de date pentru procesul “Analiza credit” 40 .

Dictionar de date pentru locul de stocare “Tabela clienti“ 41 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “Grafic de rambursare” 42 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “ Borderou de evidenta asigurari” 43 .

Dictionar de date pentru fluxul de date “Registru de evidenta a contractelor de credit” 44 .

Cap. 5 Culegerea informatiilor pentru modelarea conceptuala a datelor Matricea CRUD Locuri de stocare Procese Completare dosar credit Verificare client in BD Aprobare dosar credit Plata comisioanelor Plata rata Plata asigurari Calcul penalitati Rambursare anticipata Generare borderou evidenta asigurari Generare registru de evidenta a contractelor de credit Tabela clienti RU RU RU RU RU RU RU CRU U U U U U U U U Client C Dosar credit C U RU U CRUD CRUD CRUD CRU CRUD U CRU CRU U Plati Conducere .

46 .

durata perioadei de creditare. datorită unor împrejurări nefavorabile. tipul de rambursare lunară (în cote egale sau descrescătoare. economisindu-se astfel considerabil mai mult timp. la opţiunea solicitantului) etc. astfel încât atunci când clientul a fost corect un anumit timp şi a plătit la timp ratele dar. Ar fi de preferat ca datele deja existente în sistem să poată fi apelate din această aplicaţie.1. pentru facilitarea perceperii şi utilizării noului sistem.Cerinte functionale Din cele prezentate până acum se poate observa că sistemul informaţional al creditelor – persoane fizice este unul destul de bine pus la punct. a întârziat o dată cu plata ratei sa i se ignore respectiva restanţă. datorită unor împrejurări nefavorabile. 6 Determinarea cerintelor informationale pentru noul sistem 6.Cap.  Ca o noutate faţă de vechiul sistem s-ar putea introduce posibilitatea generării selective a unor somaţii sau scrisori de atenţionare. mai ales datorită rigurozităţii şi stricteţii operaţiilor domeniului creditelor în general. pentru afişarea unor rezultate.  Ofiţerul de credit este nevoit să introducă de prea multe ori în computer. Cu toate acestea. sau pentru generarea unor documente şi rapoarte. minore. în cazul când clientul a fost corect un anumit timp şi a plătit la timp ratele dar. . s-au putut observa o serie de probleme funcţionale. a întârziat o dată cu plata ratei. care ar putea fi considerate mai mult ca îmbunătăţiri aduse la actualul sistem informaţional. datele personale ale solicitantului. numărul de rate corespunzătoare.  S-ar putea introduce un nivel minim al valorii unei restanţe.

datorită numeroaselor plângeri făcute de către utilizatori cu privire la învechirea acesteia. 48 .Cerinte nefunctionale  Actualizarea.  Modificarea parolelor existente cu unele noi cu un anumit format care să asigure un grad mai înalt al securităţii informaţiilor conturilor. sau eventual realizarea unei noi aplicaţii pentru evidenţa creditelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful