UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

PROIECT
UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

PROF.INDRUMATOR. Dr.ing.Ioan Radu Sugar

STUDENTA Voisa Bianca An III,GRUPA II

Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Inginerie Alimentara

Cuprins
1

Cuprins .......................................................................................................................................................... 1 Cap 1. Importanta graului in alimentatia umana .......................................................................................... 2 Cap.2. Principii teoretice .............................................................................................................................. 5 Fig.1. Sistemul de forţe la descărcare ........................................................................................................... 5 a) descărcare centrifugală; b) descărcare gravitaţională................................................... 5

Cap. 2.1. Formulele matematice si fizice ce descriu procesul ...................................................................... 9 Cap.3 Clasificarea elevatoarelor cu cupe ................................................................................................... 11 Cap 4. Descrierea constructiva a elevatorului cu cupe ............................................................................... 13 Cap.5 Calculul elevatorului cu cupe ......................................................................................................... 17 Cap.6 Schema de flux tehnologic ce include elevatorul de cupe ............................................................... 24 Bibliografie .................................................................................................................................................. 26

Cap 1. Importanta graului in alimentatia umana
2

Datorita raspandirii pe glob a cantitatilor considerabile recoltate in fiecare an si valorii sale alimentare, graul este cereala de baza in industria moraritului, iar prin insusirile fizico-mecanice si indicii morfologici aceasta cultura impune una dintre cele mai complexe industrii din ramura alimentara. Complexitatea liniilor tehnologice de prelucrare a graului este impusa pe de o parte de varietatea corpurilor straine prezente in amestec, iar pe de alta parte de forma si structura bobului. Bobul de grau este o cariopsa, avand forma oval-prelungita,mai mult sau mai putin bombata,cu o adancitura longitudinala pe una din parti(partea ventrala), numita santuletul bobului. La unul din capetele bobului se afla un grup de peri celulozici denumit barbita bobului,iar la capatul opus,pe partea dorsala, se gaseste embrionul.La exterior, bobul este protejat de un invelis celulozic, format din mai multe straturi: -epicarpul sau stratul longitudinal, -mezocarpul sau stratul transversal, -endocarpul sau stratul tubular. Aceste trei straturi formeaza pericarpul. Sub pericarp se afla invelisul seminal, compus tot din trei straturi: un strat straveziu impenetrabil pentru apa, concrescut cu un strat pigmentat si stratul hialin, complet straveziu. Partea principala a bobului o formeaza endospermul sau miezul fainos. El se compune dintr-un strat exterior-stratul aleuronic-format din celule stravezii mari cu continut granulos si masa principala de celule mari cu peretii subtiri in interiorul carora se afla granulele de amidon. In spatiile dintre aceste celule se gasesc granule mai mici de amidon in amestec cu substante proteice. Cea mai mare aglomerare de substante proteice se afla spre periferia endospermului si in special in stratul aleuronic. Proportia dintre cele trei parti principale componente ale bobului de grau este urmatoarea:endospermul ocupa 78-84% din bob, invelisul aleuronic 14,5-18,5% si embrionul cu scutisorul 2-3,9%. Din punct de vedere al constituentilor biochimici, bobul de grau contine o gama variata de substante nutritive, a caror proportie medie este urmatoarea: glucide 72%, protide 11,4%, apa 13%, lipide 1,8% si complexul de substante minerale(cenusa)1,8-2%. Valoarea de macinis a graului se apreciaza in functie de
3

urmatorii indici: umiditatea, uniformitatea si marimea boabelor, greutatea hectolitrica, sticlozitatea si continutul in gluten. Continutul in gluten este un indice de calitate cu mare insemnatate in panificatie. Tot atat de importante sunt si insusirile fizice ale glutenului: elasticitaea, extensibilitatea si rezistenta la intindere. Aceste insusiri creeaza capacitatea de retinere a gazelor ce se formeaza prin fermentarea aluatului si care in final asigura porozitatea painii necesara pentru coacere si panificatie, in general. Cu cat continutul in gluten este mai mare si cu cat insusirile fizice ale acestuia sunt mai accentuate, cu atat insusirile de panificatie ale graului sunt mai bune. In industria panificatiei se folosesc doua metode de prepare a aluatului si anume: metoda directa si metoda indirecta. Metoda directa este si cea mai utilizata si implica folosirea doar a ingredientelor traditionale(faina de grau, apa, drojdie, sare), framantarea aluatului cu malaxoare clasice o perioada de 10-15 minute, fermentarea aluatului la o temperatura de 30-32C timp de 2-3ore. Timpul de fermentare este mai lung pentru a asigura timpul necesar finalizarii proceselor incepute la framantare: hidroliza enzimatica a componentilor macromoleculari(amidon, proteine), fermentarea zaharurilor simple de catre drojdie si formarea retelei glutenice. Dupa formarea aluatului are loc pregatirea acesteia pentru coacere care cuprinde urmatoarele faze: divizarea aluatului, premodelarea, predospire, modelare finala, dospire finala, conditionarea aluatului inainte de coacere. Dupa divizare si premodelare are loc predospirea ce are ca scop relaxarea bucatii de aluat. Pe parcursul predospirii are loc absorbtia interna a tensiunilor rezultate in urma divizarii si modelarii aluatului tot acum avand loc si refacerea partiala a fibrelor de gluten, fenomen denumit fixotrofie. Durata repaosului intermediar variaza intre 30 secunde si 6-8 minute, in raport cu calitatea fainii prelucrate si metoda de obtinere a aluatului. Coacerea painii este operatia de transformare a aluatului in produsul finit sub influenta caldurii, in urma caruia se formeaza miezul si coaja painii si creste volumul acesteia. Grau este, deci, materia de baza a moraritului in urma acesteia se obtine faina de grau, baza panificatiei si in final painea noastra cea de toate zile pe care medicii o aseaza la baza produselor de panificatie integrala, datorita aportului ridicat de carbohidrati, fibre si energie.

4

Cap.2. Principii teoretice
In procesul de incarcare si descarcare, particulele de produs, in timpul trecerii cupelor in jurul tamburului superior si inferior, se afla sub actiunea a doua forte: -Forta gravitationala: G=mg; -Forta centrifuga: F=m
r2.

Rezultanta acestor forţe întâlneşte verticala dusă prin centrul O al tamburului intr-un punct P, distanta OP=h fiind denumită distanta polara (punctul P este numit pol). Din asemănarea triunghiurilor OPA si ABD şi relaţiile trigonometrice clasice se deduce uşor relaţia de calcul a distanţei polare:

Fig.1. Sistemul de forţe la descărcare a) descărcare centrifugală; b) descărcare gravitaţională

=

2 de unde:
5

= Polul P se afla la distanta h de centrul O, distanta ce depinde numai de turatia tamburului, deoarece pozitia polului ramane permanent aceeasi oricare ar fi pozitia cupei pe circumferinta. Cu cat viteza benzii este mai mare, cu atat si distanta h creste.

h=

Distanta polara h are un rol important la descarcarea cupelor, in timpul trecerii peste tamburul superior. In functie de marimea lui h apar trei cazuri dupa cum urmeaza: 1. 2. i; e sau ;

Raza interioara ri este egala cu raza tamburului, iar raza exterioara re este egala cu raza cercului format de buza exterioara a cupei in rotire pe tambur. In primul caz, in toate pozitiile cupei, rezultanta R este dirijata spre exteriorul cupei. Deci in acest caz la descarcare predomina efectul fortei centrifuge, descarcarea facanduse centrifugal, iar elevatorul se numeste elevator centrifugal. La elevatorul centrifugal, produsul, incepe sa se deplaseze inspre marginea exterioara a cupei, de unde isi ia apoi o traiectorie de zbor liber, pe baza vitezei initiale. Aceasta traiectorie are forma unei parabole, iar suma traiectoriilor, rezultate din fiecare pozitie a cupei formeaza un fascicul de traiectorii delimitand o zona precisa de varsare a produsului, in functie de care se determina dimensiunile si forma capului si tubului de evacuare a elevatorului.

Raza exterioara re este formata din raza interioara, grosimea benzii si deschiderea cupei. Cum produsul se varsa numai pe marginile superioare ale cupelor,zona de varsare trece pe deasupra cupelor din fata, ceea ce permite o apropiere cat mai mare a cupelor una fata de lata pe banda.

6

Distanta dintre ele este obligata numai de capacitatea de scurgere a produsului in vrac, pentru a vea timpul necesar de completare a golului lasat prin umplerea cupei anterioare. In cazul al doilea , rezultantele ce actioneaza asupra particulelor sunt dirijate in jos, iar materialul capata tendinta de deplasare spre peretele interior al cupei. Spre deosebire de primul caz, zona de varsare formata de suma traiectoriilor particulelor va atinge spatele cupei din fata daca aceasta nu se afla la o distanta suficient de mare. Descarcarea este o descarcare gravitationala libera si pentru a se asigura o capacitate marita a elevatorului prin reducerea distantei dintre cupe, este necesar sa se aplice o rola de abatere spre interior a ramurii descendente, in care scop banda este inlocuita cu doua lanturi fixate pe peretii laterali ai cupelor. Cazul nu este folosit in industriua moraritului. In cazul al treilea, , cand polul P se afla intre cele doua raze r si re, fortele care actioneaza asupra particulelor de material sunt dirijate spre fundul cupei, produsul ramanand in nemiscare pana la trecerea prin verticala centrului O al tamburului. Zona de varsare a materialului este plasata mai sus decat in cazul al doilea,ceea ce permite ca distanta dintre cupe sa se ia mai mica si deci sa se elimine abaterea spre interior a ramurii coboratoare. Descarcarea se numeste descarcare centrifugo-gravitationala sau mixta. In industria moraritului, se foloseste frecvent primul caz cu descarcare centrifugala cu i. Cum valoarea lui h este in functie directa de viteza benzii,trebuie retinut ca viteza acesteia nu trebuie sa depaseasca valoarea pentru care forta centrifuga este mai mare decat 2/3 din greutate.

mg sau

7

in care ri este diametrul tamburului de actionare, in m.

Cum h

, expresia se mai poate scrie:

h
Capacitatea de transport a elevatoarelor se situeaza intre 2-3 pana la 300 t/h, putand atinge inaltimi de ridicare de peste 30m. Viteza de deplasare a benzii variaza in functie de produsul transportat. Astfel, pentru cereale, viteza medie este de 2-2.8m/s, iar in cazul elevatoarelor de mare capacitate 3.5m/s; pentru produsele marunte(sroturi si grisuri) 1.3-1.8m/s, iar pentru faina si tarate 1.2-1.5m/s. Viteza se calculeaza in functie de de diametrul tamburului conducator, deci pentru cereale viteza se calculeaza:

v

Pentru sroturi si grisuri viteza se calculeaza in felul urmator:

v
Pentru faina si tarate avem urmatoarea formula:

v
Alegerea unei viteze excesive face ca produsul sa nu se descarce din cupe sau sa fie antrenat pe firul coborator al elevatorului.
8

Tamburii pentru elevatoarele mai mari se confectioneaza cu diametrul cuprins intre 300-600 mm si cu suprafata putin bombata, pentru a impiedica alunecarea laterala a benzii.

Cap. 2.1. Formulele matematice si fizice ce descriu procesul

In industria moraritului,se foloseste frecvent elevatorul cu descarcare centrifugala. La elevatorul centrifugal, produsul,incepe sa se deplaseze inspre marginea exterioara a cupei,de unde isi ia apoi o traiectorie de zbor liber,pe baza vitezie initiale.Aceasta traiectorie are forma unei parabole,iar suma traiectoriilor,rezultate din fiecare pozitie a cupei formeaza un fascicul de traiectorii delimitand o zona precisa de varsare a produsului,in functie de care se determina dimensiunile si forma capului si tubului de evacuare a elevatorului. Ecuatia parabolei este:

y

in care:

x - este directia vitezei initiale tangentiale; y-directia pe verticala; ve-viteza absoluta la pornire pe traiectorie a particulei. Pentru a trasa parabolele pentru diferitele pozitii, respectiv pentru traiectoria particulelor cu deplasare maxima si pentru traiectoria particulelor cu deplasare minima, se folosesc formulele urmatoare pentru xmin si xmax, care sunt distantele pe axa orizontala a axului tamburului pana la parabola cea mai apropiata si respectiv cea mai
9

indepartata de centrul O al tamburului. Aceste formule se folosesc pentru a stabili exact dimensiunile capului de elevator:

unde re este raza exterioara formata din raza interioara ri, grosimea benzii si deschiderea cupei.

Xmin

xmax
Cum produsul se varsa numai pe marginile superioare ale cupelor,zona de varsare trece deasupra cupelor din fata, ceea ce permite o apropiere cat de mare a cupelor una fata de lata pe banda. Descarcarea se face bine cand intre forta centrifuga si greutatea bucatilor de material exista relatia:

de unde rezulta ca

Unde: F=forta centrifugala a unei granule; G=greutatea granulei; m-masa granulei; v-viteza cupei; g-acceleratia gravitationala; R-raza masurata din centrul rotii superioare pana in centrul de greutate al materialului din interiorul cupei. Din relatiile de mai sus rezulta ca raza rotii de descarcare depinde de viteza elevatorului.
10

Elevatoarele cu descarcare centrifuga avand cupele destul de distantate intre ele,fixate pe un singur lant sau pe o banda. Viteza este relativ mare pentru a da posibilitatea descarcarii materialului prin centrifugare atunci cand cupa se intoarce pe roata superioara.

Cap.3 Clasificarea elevatoarelor cu cupe

Daca luam in considerare raportul dintre forta gravitationala si forta centrifugala in procesul de descarcare avem urmatoarele tipuri de elevatoare: A) Elevatoare cu descarcare centrifugala au cupele destul de distantate intre ele,fixate pe un singur lant sau pe o banda. Viteza este relativ mare pentru a da posibilitatea descarcarii materialului prin centrifugare atunci cand cupa se intoarce pe roata superioara. Incarcarea materialului in cupe se face prin afundarea cupelor in materialul adus in lada de la capatul inferior al elevatorului. Aceste elevatoare au viteze mari si sunt ieftine;ele servesc in special pentru debite mici si mijlocii si pentru materiale pulverulente sau granulare, sunt contraindicate pentru materiala vascoase, lipicioase si abrazive. B) Elevatoare cu descarcare gravitationala la aceste elevatoare descarcarea se face prin rasturnarea completa a cupelor;pentru acest scop se prevede la partea superioara a elevatorului sub roata de descarcare, o a doua roata de ghidare. Incarcarea cupelor se face ca la elevatoarele precendente. Viteza este mai mica, servesc pentru materialele care curg greu. C)Elevatoare cu descarcare continua pentru debite mari si pentru materialele fragile sunt indicate elevatoarele cu descarcare continua, actioneaza cu viteze mici. Continuitatea descarcarii rezulta din fixarea una langa alta a cupelor(pe lanturi sau banda), cupele au peretii plani, astfel dispusi incat materialul care se descarca dintr-o cupa sa alunece pe fata exterioara a peretelui cupei precedente. Incarcarea cupelor se face lasand materialul sa cada cat mai uniform pe un plan inclinat direct in cupele care se ridica.
11

De regula,viteza de deplasare a benzii in functie de produsul transportat si anume: -Pentru cereale,viteza medie este de 2-2.8m/s; -Pentru produse marunte(sroturi si grisuri),viteza medie este de 1.3-1.8m/s; -Pentru faina si tarate,viteza medie este de 1.2-1.5m/s. In functie de aceste viteze avem urmatoarea clasificare a elevatoarelor: A)Elevatoare lente cu viteze mai mici de 1m/s; B)Elevatoare rapide la care viteza organului de tractiune este de 1.6-3m/s. De asemenea,cupele au diferite forme si dimensiuni sunt confectionate din tabla groasa de 1.5-3mm,prin sudura nituire sau ambutisare avand 2 forme principale: A)Elevatoare cu cupe cu fundul rotunjit si in executie adanca avand unghiul de varf de cca 65©,fiind folosite pentru transportul cerealelor; B)Elevatoare cu cupe cu fundul rotunjit si in executie cu adancime redusa,avabd unghiul de varf de cca 45©,fiind folosite pentru transportul produselor fainoase,materiale care se scurg greu si care au tendinta de adera pe peretii cupelor. In functie,de tipul organului de tractiune avem urmatoarele tipuri de elevatoare: A)Elevatoare cu cupe cu lant cu zale calibrate; B)Elevatoare cu cupe cu lant eclise; C)Elevatoare cu banda cauciucata cu insertii textile. Cupele ,de asemenea, se construiesc in urmatoarele variante: A) Cupe adanci cu peretele din spate drept cu fund rotunjit si cu unghiul la varf de 65©, folosite pentru materiale cu granulatie mica si care curg usor. Pasul cupelor se stabileste de producator in functie de debitul elevatorului, forma cupei, pasul lantului si conditiile de utilizare. B) Cupe cu adancime redusa cu fund rotunjit cu ungul la varf de 45©, utilizate pentru materiale care se scurg greu si care au tendinta de a adera la peretii cupelor. Pasul cupelor este de 2-3 ori inaltimea cupelor.

12

C) Cupe solzi cu fund ascutit sau cu sectiune trapezoidala a cupei si cu bordura de o parte si de alta a fetei anterioare formand un jgheab de scurgere a materialului din cupa urmatoare,sunt folosite la elevatoare cu descarcare graviattionala pentru materialele cu granulatie mijlocie sau mare. Pasul cupelor este egal cu inaltimea lor. In figura 2 avem tipurile de cupe folosite pentru elevatoare confectionate din tabla ambutisata sau polimeri injectati. Cupele se confectioneaza din materialele de mais us prin sudura,nituire sau ambutisare. In unele tari, la elevatoarele cu latimi mici la banda,se folosesc cupe conice,care au avantajul unei fabricatii lesnicioase prin ambutisare sau al golirii perfecte in timpul functionarii.

Figura 2.Tipuri de cupe pentru elevatoare

Tipuri de cupe pentru elevatoare

Cap 4. Descrierea elevatorului cu

constructiva a cupe

13

SCHEMA CONSTRUCTIVA A ELEVATORULUI CU CUPE fig.3

Elevatoarele cu cupe executa transportul materialelor sub forma granulara,in cupe pe trasee verticale sau pe trasee inclinate. Cupele (9) sunt fixate pe elementul de tractiune,care este format din lanturi articulate sau banda cu insertii textile,numita si chinga (2). Chinga este infasurata pe tamburul de actionare si tamburul de intindere (4).

14

Tamburul de actionare (3), de la partea superioara,este tamburul conducator,primind actionarea de la motoreductor sau de la o transmisie centrala prin intermediul unei roti de curea,iar tamburul de intindere (4) este situat in partea inferioara. Alimentarea cu material se face la partea inferioara,prin gura de alimentare (7), care impreuna cu tamburul inferior si cu mecanismul de intindere(5) formeaza ceea ce se numeste piciorul elevatorului. Evacuarea materialului se face la partea superioara(8) numita gura de evacuare care impreuna cu tamburul conducator si sistemul de actionare,formeaza capul elevatorului. Elementele in miscare sunt inchise in carcasa (1) confectionata din lemn sau din tabla. Carcasa (1) are ferestre de control,folosite si pentru aerisirea elevatorului in timpul repausului. Banda transportoare (2) este confectionata din curea textila sau banda de cauciuc cu insertii textile are o latime care variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului de la 60-300 mm. Banda purtatoare de cupe, care se deplaseaza liber, neghidata intre cei doi tamburi, este inchisa in niste tuburi cu sectiune rectangulara confectionate pe tronsoane de lungimi variabile cuprinse intre 2-3m, fiind prevazute cu ferestre de vizitare(din sticla organica) si cu ferestre speciale pentru intinderea si fixarea benzii cu cupe. Viteza de deplasare a benzii variaza in functie de produsul transportat. Alegerea unei viteze prea mari(excesive) face ca produsul sa nu se descarce din cupe sau sa fie ntrenat pe firul coborator al elevatorului. Cupele se fixeaza pe banda prin intermediul unor suruburi speciale cu cap lat inecat si cu clopot, prevazute cu colti de fixare in banda. In dreptul suruburilor, peretele cupei are o adancitura astfel ca suprafata benzii care vine in contact cu tamburii ramane neteda asigurand o functionare linistita si de durata mai mare a benzii. Pebtru curatirea partilor interioare ale tuburilor elevatorului, se recomanda ca, o data pe saptamana, in locul unei cupe sa se fixeze o perie.

15

Tamburii pentru elevatoarele mai mari se confectioneaza cu diametrul cuprins intre 300-600mm si cu suprafata putin bombata, pentru a impiedica alunecarea laterala a benzii. Piciorul elevatorului cuprinde dispozitivele de intindere si serveste totodata la alimentarea elevatorului. Alimentarea se face printr-o palnie de alimentare, plasata aproximativ la nivelul axului inferior al elevatorului. Fundul palniei se executa la 45° fata de orizontala,in cazul cerealelor, si la 60° pentru materialele fainoase. Capul elevatorului trebuie sa aiba o forma corepunzatoare felului de descarcare a cupelor, astfel ca sa fie asigurata scurgerea nestingherita a materialului pana in gura de iesire a elevatorului eliminand posibilitatea de cadere aprodusului de-a lungul ramurii urcatoare sau coboratoare a benzii cu cupe. Gura de descarcare a capului elevatorului se dispunela nivelul limitei inferioare a tamburului sau cel putin 100mm sub nivelul axei acestui tambur. Capul elevatorului poarta pe console motorul si reductorul de actionare sau roata de actionare de la o transmisie centrala. Pasul cupelor, respectiv distanta de ordonare a acestora pe banda, este impus de natura produsului de transportat. El se alege astfel ca, dupa incarcarea unei cupe din gramada de produs, acesta sa aiba timp sa revine la loc dupa trecerea fiecarei cupe, in caz contrar cupa urmatoare va gasi in fata ei un gol de produs si nu se va mai putea umple. Pentru a se evita acest lucru, este necesar sa se tina seama de o buna corelare intre distanta dintre cupe si viteza de deplasare a benzii, avandu-se in vedere si natura produsului. Cand produsul se scurge greu, se aleg distante mari intre cupe si viteze mici mici ale benzii, si invers. Limitele, in acest caz, pot fi considerate pentru produsele in boabe, ca produse cu scurgere usoara si produsele fainoase(faina de filtru, tarate, etc) ca produse cu scurgere greoaie.

16

Banda confectionata din curea textila sau banda de cauciuc cu insertii textile are o latime care variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului de la 60 pana la 300mm. Latimea se ia mai mare cu 10-15mm decat latimea cupelor folosite,in cazul benzilor cu latimea cuprinsa intre 60 si 200 mm, si cu 300mm, in cazul benzilor cu latimide peste 200 mm. De asemenea, latimea benzilor se ia cu 10-20 mm mai mica decat cea a tamburelor. Funcţionarea optimă a elevatoarelor este determinată şi de următoarele condiţii: - întinderea perfectă a chingii cu cupe; - chinga şi cupele să nu fie uzate; - constanţa vitezei cupelor şi a turaţiei tamburilor; - cupele să se încarce şi să se descarce normal; - să fie asigurată unicitatea sensului de mişcare al chingii pentru încărcarea şi descărcarea cupelor; - cupele să nu agaţe tronsoanele tubului prin care circulă; - menţinerea unei stări bune a vizorului de urmărire a circulaţiei chingii; - aspiraţia din zonele de încărcare şi de descărcare; - controlul periodic al stării de uzură a părţilor componente.

Cap.5 Calculul elevatorului cu cupe

5.1.Tema proiectului

17

Sa se efectueze calculul elevatorului intr-o sectie de morarit stiind capacitatea acestuia de 2000 kg/h.

5.2 Informatii teoretice necesare calculului

Elevatorul cu cupe este utilizat pentru transportul graului intr-o sectie de morarit,graul fiind transportat spre sectia de pregatire a graului inainte de macinarea acestuia si obtinerea fainii albe de grau.
18

Tipul de elevator cu cupe recomandat pentru acest caz este cu descarcare centrifugala specific transportului de cereale intre sectiile morii. Cupa este capacitate mijlocie specifica graului cu fundul rotunjit si in executie adanca avand unghiul de varf de cca 65© Viteza medie pentru transportul garului si descarcarea acestuia este de 2.5-3 m/s. Banda de cauciuc cu insertii textile variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului de la 60-300mm. Viteza se calculeaza in functie de diametrul tamburului conducator dupa formula urmatoare specifica cerealelor:

v

unde D este diametrul tamburului.

Pentru determinarea diametrului tamburului exista o formula empirica in care se leaga dimensiunile acestuia de inaltimea de ridicare si de latimea cupelor:

D

unde

H este inaltimea cupei,in m;

b este latimea cupei, in m. Valoarea inaltimii, H, in acest caz este de 15 m. Valoarea latimii cupei, b, este de 80 mm. Alte valori utile calculului tehnologic sunt:
19

-Latimea benzii este 100 mm; -Latimea tamburului este 110 mm.

Productivitatea elevatoarelor cu cupe este data de relatia:

Q v este capacitatea cupei, in m3; a este pasul cupei; w este viteza de deplasare a cupelor ρv este densitatea in vrac kg/m3 φ este coeficientul de umplere a cupelor -0.75-0.9 pentru elevatoarele cu banda -ρv=730-850 kg/m3

unde

Puterea necesara pentru a actiona lantul elevatorului este:

P
Q este capacitatea de transport H este inaltimea de ridicare a materialului η este randamentul mecanic al transmisiei; η=0.7-0.8

20

5.3 Calculul formulelor specifice utilajului

A. CALCULUL DIAMETRULUI TAMBURULUI

Latimea cupei este 80 mm, iar pentru calculul formulei transformam in metri, deci avem 0.08m.

21

D D=0.05+0.12+0.15=0.32m

B. Calculul vitezei in functie de diametrul tamburului

v v=3.3 0.56=1.848 m/s

C. Calculul capacitatii unei cupe(volumul)

Din formula productivitatii de mai sus avem:

v

v
Am considerat urmatoarele valori: a este pasul cupei adica numarul de cupe pe 1m, deci a=2; Q=2000kg/h si este capacitatea elevatorului;

m3

22

W este viteza elevatorului,w=1.85m/s; ρ=800kg/m3; φ=0.80- coeficient de umplere.

D. Calculul puterii necesare actionarii lantului elevatorului

Avem urmatoarea formula de calcul:

P

Am considerat urmatoarele valori: Q=2000kg/h; H=15m; η=0.75.

Caracteristicile cupei de elevator pentru grau:

A.Latimea cupei este de 80 mm. B.Capacitatea cupei,in m3,este de 3.38. C.Pasul cupelor este 2.

23

Cap.6 Schema de flux tehnologic ce include elevatorul de cupe

24

1.celula de rezerva 2.transportator melcat(snec) 3.elevator 4.cântar automat 5.separator aspirator 6.magnet permanent 7.baterie detrioare 8.trior spiral 9.decojitor de desprafuire 10.maşină de spalat cereale 11.aparat de udat 12.transportor dublu
25

13.celula de odihnă 14.transportor melcat 15. decojitor propriu –zis 16. maşina de periat cereale

Bibliografie

1. Banu,C., Manualul inginerului de industrie alimentara,II,Editura Tehnica Bucuresti,2002.
26

2. Bratu,Em.A , Operatii si utilaje in industria alimentara,Editura Tehnica,Bucuresti,1969. 3. Cozmuta,A., Tehnologia panificatiei,Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2008. 4 . Gherman,V., Utilaje pentru industria alimentara,Editura Sincron,1997. 5. Miklosi,C., Utilajul electromecanic al intreprinderilor industriale,Editura de Stat Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1961. 6. Maruta,N.,Rasenescu,R. ,Operatii si utilaje in industria moraritului,Editura Tehnica,Bucuresti,1965. 7. Rasenescu,R., Operatii si utilaje in industria alimentara,II,Editura Tehnica Bucuresti,1972. 8. Tisan V., Utilaje in industria alimentara,Editura Risoprint,Cluj Napoca,2007. 9. Tucu,D., Panificatia, Editura Orizonturi Universitare,Timisoara,1997. 10. Tucu,D., Sisteme integrate pentru morarit si panificatie,Editura Orizonturi Universitare,Timisoara,2007. 11.***regielive.ro 12.***student.ccbcmd.edu 13.***21food.com

27