Microsenzori

1.1.Introducere
Senzorii sunt din ce în ce mai mult folosiți pentru aplicații tehnice. Formând interfața dintre mediu și elementul de control, un senzor este un organ vital pentru un sistem artificial. Senzorii pot mirosi, gusta, vedea și simți prin măsurarea parametrilor mecanici, biochimici, termici, magnetici și radianți. Ei sunt clasificați, de obicei, după semnalele pe care le măsoară. O clasificare ușor de înțeles poate fi analizată în tabelul 1.1.

Clasificarea senzorilor
Tabelul 1.1

Forma semnalului Termic Radiant Mecanic Magnetic Chimic

Biologic

Mărimi măsurate Temperatură,căldură, flux de căldură, entropie, capacitate calorică, etc. Raze gamma, raze X, ultraviolete, lumină vizibilă și infraroșie, microunde, unde radio etc. Deplasare,viteză, accelerație, forță. Presiune, flux de masă, amplitudine și lungime de undă acustică etc. Câmp magnetic, flux, moment magnetic, magnetizare, permeabilitate magnetică etc. Umiditate, nivelul pH-ului si ioni, concentrație gaz, materiale toxice și inflamabile, concentrație de vapori și mirosuri, poluanți etc. Zaharuri, proteine, hormonii, antigene etc.

Tendința actuală este de a fabrică senzori din ce în ce mai mici. Așa-numitele dispozitive senzoriale inteligente (sau integrate) pot fi dezvoltate prin integrarea componentelor senzor cu cele de procesare a semnalului. Tendința este de a integra întregul sistem senzor într-un singur cip. În acest fel, va fi posibil ca pentru o anumită sarcină, să se măsoare și să evalueze toți parametrii interesanți, într-un singur loc și la un anumit moment. Un pas important pentru dezvoltarea în continuare a microsenzorilor este conceperea și proiectarea procesoarelor de semnal electronic inteligente. Aceasta va conduce la sisteme avansate de senzori distribuiți în care semnalele senzoriale cu zgomot, rezultând din intermodulație sau o insuficientă selectivitate, pot fi evaluate cu succes.

În robotică și. sunt de o importanță specială. Un alt domeniu important de aplicare al microsenzorilor este protecția mediului. accelerație. trebuie introduse în corp mai multe catetere. Cele mai importante dezvoltări sunt în domeniile creșterii siguranței. Până acum. deoarece ei sunt o componentă importantă a unui sistem inteligent. reducerii consumului de combustibil și al poluării. în special. metale grele etc. Aplicațiile prezente și viitoare ale microsenzorilor au cel mai ridicat potențial în industria de automobile. Spectrul microsenzorilor necesari include senzori pentru accelerație. Disponibilitatea multor materiale este o cerință de bază a tehnologiei microsenzorilor. Până acuma. În ingineria proceselor. protecția mediului. mai ales. senzorii chimici și biosenzorii. În plus față de binecunoscutele materiale semiconductoare trebuie să fie la îndemână metale speciale. timpi de viață reduși și erori în transmiterea semnalului. în mai multe locuri. măsurătorile continue ale diferiților parametri fizici/chimici ai sângelui. microboții sunt echipați cu senzori pentru distanță. Biomateriale diverse. marea majoritate a acestor senzori a fost disponibilă numai pentru toate mașinile de lux. pentru determinarea cantitativă a concentrației substanțelor. oxigen. sunt de dorit cipuri cu senzori integrați care să poată măsura mai multe mărimi diferite în același timp. De aceea. presiune. distanță. microsenzorii prezintă peerspective mari. În funcție de aplicație. În prezent pentru a măsura simultan diferiți parametri ai unui pacient. acest fapt mărește riscul unor infecții. Exploatarea lor poate avea drept rezultat costuri ridicate de întreținere. au fost dezvoltați numai câțiva senzori care să răspundă tuturor acestor cerințe stricte. Microsenzorii au devenit o unealtă indispensabilă pentru aplicațiile medicale. Cerințele solicitate de la ele sunt: precizie înaltă. de asemenea. cu diferite tipuri de senzori. oxizi de azot. Aici sunt utilizați. ei sunt de interes pentru toate mașinile și creșterea producției lor în masă va conduce la scăderea prețului de cost. microrobotică. controlul exact al proceselor tehnologice depinde de senzorii miniaturizați disponibili. deoarece acești compuși proteici sunt capabili să detecteze proprietăți chimice și fizice. Ei trebuie să fie capabili să funcționeze fără o sursă de energie externă și să nu fie toxici. pipăit. folosite pentru microsenzorii biochimici. Industria automobilului arată un interes deosebit în dezvoltarea viitoare a microsenzorilor. presiune și temperatură. forță. unde trebuie observate continuu tot felul de materiale contaminate sau impurități. Senzorii sunt adesea expuși mediilor agresive cum ar fi scurgerile reziduale sau resturile menajere. Evoluția viitoare a microsenzorilor spre nanosenzori va deschide calea către noi aplicații sau roboți care azi sunt de neimaginat. Senzorii chimici și biosenzorii sunt. este posibil să se optimeze multe dintre operațiile de conducere a automobilelor. valoarea pH-ului. Cu toate acestea. dioxidul dde carbon sau anestezicele. moment. sunt. Folosind o varietate de senzori inteligenți și de procesoare de semnal. importanți pentru procesarea alimentelor. De exemplu. siguranță ridicată pentru om și materiale și abilitatea de a furniza rezultate de încredere în timp real. Incorporarea senzorilor prezintă avantajul măsurării in situ și al înregistrării continue a semnalelor. . cum ar fi diferite enzimi și anticorpi.Microsenzorii trebuie să prezinte o încredere ridicată. cum ar fi temperatura. vibrație. presiunea. materiale plastice. în special pentru măsurarea presiunii și temperaturii. Senzorii trebuie să fie biocompatibili. pentru măsurarea conținutului de solid în lichide și gaze. volum și masă mici și costuri de producție în masă scăzute. volumul debitului și valorile respiratorii ca oxigenul. a concentrației de monoxid de carbon. ceramice și sticle. Asemenea senzori sunt necesari. în special. Aici parametri de control trebuie să fie măsurați des. Într-un automobil sunt necesare unități de control care să preia multe dintre sarcinile pe care acum conducătorul auto le realizează în mod curent. tehnologia producției și de proces și sectorul militar. să aibă o foarte bună stabilitate a semnalului și să fie de mărime mică. de asemenea. temperatură și chimici.

Tehnologia microsenzorilor a câștigat mai mult de pe urma tehnicilor convenționale decât tehnologia microactuatorilor. dispozitivele pentru transmisia datelor optice. Atunci când senzorul este accelerat. Fig. Cel mai adesea este folosită o consolă elastică la care este atașată o masă. 1. Măsurătoare capacitivă a accelerațiilor Principiul piezorezistiv Pentru a măsura efectiv accelerația cu acest principiu. Avantajele tehnicii LIGA sunt capacitatea ei de a produce în masă microsenzori. Proiectarea senzorilor. MICROSENZORI DE ACCELERAȚ IE Principiul consolei Senzorii miniaturizați de accelerație își vor găsi locul mai ales în industria automobilului.2. Alte avantaje ale senzorilor cu fibră de sticlă includ posibilitatea detectării semnalelor senzoriale într-un mediu dificil. Din deviație poate fi calculată accelerația. cum ar fi: divizoarele. Marea majoritate a principiilor de măsură au fost luate de la macro. de interes pentru industria aeronautică și spațială și pentru multe alte aplicații. Ele sunt convertite apoi ân parametri optici. El folosește metoda de măsurare capacitivă pentru a înregistra deviația. de asemenea. și transmiterea acestora pe distanțe foarte mari. chimice și mecanice ale siliciului și dioxidului de siliciu.2. siguranței și calității conducerii automobilelor. fără potențial electric și pot fi miniaturizați. Mulți parametri fizici și chimici pot fi transformați în semnale senzoriale optice. Ei sunt. de a folosi tehnicile modelării și abilitatea de a utiliza o mare varietate de materiale. Totuși pentru ca ele să devină un produs de interes general. de obicei. Microsenzorii pentru accelerație vor ajuta la îmbunătățirea confortului. distribuție spectrală. Dacă o masă se mișcă accelerat.Pe lângă tehnologia siliciului. masa deplasează consola și deplasarea este înregistrată de senzor.și minisenzorii deja existenți. piezorezistorii sunt plasați în puncte ale consolei unde se produce deplasarea maximă. 1.2. cuploarele. iată de ce tehnologia senzorilor a devenit activitatea cea mai dezvoltată a MST. detectată prin metode piezorezistive sau capacitive. costurile lor de producție trebuie să fie drastic scăzute. tehnica LIGA este din ce în ce mai folosită pentru fabricarea microsenzorilor. Tehnicile de microfabricare sunt foarte potrivite pentru producerea senzorilor optici. Senzorii sunt foarte sensibili. Sistemele microoptice folosesc principii de măsură total diferite de cele electrice. . cum ar fi: amplitudine. este folosit termenul de optică integrată. Deoarece cablurile electrice nu mai sunt necesare. Un astfel de senzor este prezentat în figura 1. zgomotul electromagnetic este eliminat. defazaj. tehnicile de fabricație și componentele de procesare a semnalului sunt continuu îmbunătățite. Accelerația este. rețelele și mixerele de frecvență. Problemele întâlnite la microsenzori sunt identice cu cele ale altor componente MST. Stabilitatea și precizia senzorului se îmbunătățește cu creșterea numărului de piezoelemente. Aici. practic fără zgomot. Analog electronicii integrate. sunt fabricate prin tehnici planare ale siliciului și miniaturizate. care se folosește de excelentele proprietăți electrice. frecvență sau timp.

1. Circuitele microelectronice pentru preamplificarea semnalului.6). Când este atinsă tensiunea critică.3. 1. Între electros și consolă există un spațiu foarte mic pentru a maximiza forțele electrostatice și pentru a menține tensiunile mecanice cât mai mici.3). el poate detecta schimbări foarte mici ale accelerației cu o precizie de 0.5. Dispozitivul este curent folosit pentru sistemele airbag ale mai multor modele de automobile.aceasta determină deformarea piezorezistorilor.5. Acest senzor a fost unul din primele exemple de transfer cu succes al unui dispozitiv MST din cercetare în industrie. electrodul opus și banda de contact sunt făcute din polisiliciu prin procesul de corodare uscată (fig.4). aceasta este indirect determinată prin măsurarea timpului dintre momentul aplicării tensiunii dinte de ferăstrău și momemntul contactului. ele sunt suspendate liber deasupra unui electrod opus și a unei benzi de contact. Senzor piezorezistiv pentru accelerație Prin creșterea masei mobile se va îmbunătății sensibilitatea senzorului. 1. Senzorul constă din una sau mai multe console care acționează ca un electrod. Un condensator diferențial servește ca parte sensibilă a dispozitivului. Fig.2 µm. Senzor pentru accelerație ADXL Microsenzorul capacitiv cu consolă O schiță a acestui senzor este arătată în figura 1. Consola. iar spațiul dintre consolă și . Centrul de greutate al masei trebuie să fie cât mai aproape de capătul consolei. accelerația este determinată din variația rezistenței. Accelerometrul capacitiv complet integrat Un senzor capacitiv pentru accelerație gata pentru producția în masă a fost deja prezentat în anul 1991.4. cea din urmă își modifică poziția ca răspuns la o schimbare a mișcării relative. Valoarea efectivă a tensiunii de prag care trebuie aplicată depinde de mărimea acelerației. sistemul devine instabil și consola se curbează spre contacte pe care în final le atinge. după cum el a fost și primul accelerometru complet integrat. Domeniul de măsură al celui mai nou senzor este ± 5 g. Cip-ul senzor cu un diametru aproximativ 9 mm a fost făcut din polisiliciu prin microprelucrare de suprafață.005g. Fig. 1. 1. Acesta constă din plăci fixe independente și o microstructură mobilă în formă de pieptene. În acest dispozitiv.Desenul unui accelerometru Nivelul tensiunii de prag este folosit pentru a calcula accelerația. ceea ce crește gradat forța electrostatică ce acționează pe consolă. 1. Tensiunea scade la zero și procesul este reluat din nou prin aplicarea tensiunii dinte de ferăstrău. o tensiune dinte de ferăstrău este aplicată în pași definiți între consolă și electrod. produs în masă. în felul acesta modificându-se rezistența lor (fig. Cu acest dispozitiv pot fi măsurate accelerații de până la ±50 g cu o precizie de 19mV/g. înălțimea microstructurii este de 2. compensarea temperaturii și scopuri de autotestare a sistemului au fost integrate în senzor (fig. Fig.

el are o matrice senzor constând din mai mulți senzori ieftini integrați într-un singur cip. Fig. Cu această concepție. ceea ce îl face foarte folositor pentru multe aplicații industriale de automatizare. Sistemul multisenzor pentru măsurarea acceleraț iei Dispozitivul se bazează pe principiul măsurării capacității. Microsenzorul piezorezistiv cu amortizare cu ulei Cip-ul senzor a fost fabricat dintr-un substrat de siliciu (100) și conține o masă seismică suspendată pe o consolă subțire și. acesta constă din doi electrozi ficși între care există o masă mobilă atașată la o consolă felxibilă. Pentru a compensa sensibilitatea la temperatură a dispozitivului. pe cip a fost integrat un senzor pentru temperatură. de dimensiunile senzorului și de temperatura dispozitivului. greutatea masei seismice este de 2 mg.5 V/g. În acest caz.7).banda de contact este de 1. Dispozitivul cu toate componentele sale microelectronice are dimensiuni totale de numai 2 mm x 25mm x 35mm.7 Pentru a fabrica acest senzor au fost folosite diferite tehnici pe siliciu.6-100 mV/g. au fost fabricate prin corodare în soluție a substratului de siliciu. circuitul constă dintr-o punte piezorezistoare și ampificatoare. Va fi detaliat principiul senzorului MEMSIC 2125 [Parallax].părțile micromecanice ale senzorului. Domeniul de măsură al unui prototip a fost ± 3 g. Acesta conţine un mic încălzitor . realizat în tehnologia MEMS. 1. Consola are 480 µm lungime. • Sesizarea şocurilor/ciocnirilor. de asemenea. Componentele centrale ale acestui sistem sunt senzorii micromecanici capacitivi fabricați din nichel prin tehnica SLIGA. Senzorul este un condensator diferențial. cu o sensibilitate de 2. Pentru o lungime a consolei de 120-500 µm. 200 µm lățime și 12 µm grosime. Senzorii de acceleraţie pot avea roluri importante în funcţionarea roboţilor mobili pentru: • Măsurarea înclinării/pantei diferitelor module. combinarea tehnicii LIGA cu tehnologia siliciului a oferit o soluție de proiectare bună.5 µm. 1. Senzorii de acceleraţie permit măsurarea acceleraţiilor dinamice (datorate vibraţiilor) sau statice (determinate de gravitaţie) ale unui solid după una sau mai multe direcţii. care a fost utilizat pentru teste împreună cu modulele BASIC Stamp. care sunt masa mobilă și consolele. în vederea aprecierii posibilităţilor de integrare a lui în configuraţia roboţilor mobili proiectaţi. un circuit integrat pentru procesarea semnalului (fig. • Măsurarea unghiului de rotaţie pentru a anumită axă: • Identificarea stării de mişcare sau repaus. Intervalul de măsură al dispozitivului este între 20 și 50g. Amortizarea este influențată de viscozitatea uleiului. sensibilitatea este în domeniul 0. Sunt multe principii de funcţionare ale acestora. Uleiul este folosit pentru amortizarea rezonanței masei suspendate. fiabilitatea și precizia sistemului de măsură au putut fi îmbunătățite.

• Consum de curent mai mic de 4 mA pentru tensiunea de alimentare de 5 V. Principiul de funcţionare a senzorului MEMSIC 2125 • Ieşire analogică pentru temperatură (conectorul Tout). sub formă de impulsuri pentru axele X şi Y (fig. Când asupra senzorului acţionează forţe externe. • Semnale simple. • Rezoluţia mai mică de 1 mg. plasaţi pe patru laturi ale recipientului. Configuraţia conectorilor senzorului Memsic 2125 este compatibilă cu cea a multor altor senzori de acceleraţie accesibili pe piaţă. în funcţie de distanţa faţă de aerul încălzit (Figura45).13. care funcţionează pe un principiu complet diferit. iar deplasarea este sesizată cu ajutorul a patru senzori de temperatură foarte sensibili. Figura 5. care încălzeşte un balon de aer din interiorul recipientului. Principalele caracteristici ale acestui senzor sunt: • Domeniul de măsurare cuprins între 0 şi ±g pentru fiecare axă. Se constată că senzorul ocupă numai două linii I/E ale procesorului numeric (X-out şi Y-out). Electronica integrată în senzor converteşte poziţia balonului în impulsuri transmise la ieşirile pentru axele X şi Y. ADXL202E [Analog]. asigurând o integrare şi interschimbabilitate facilă în cadrul diferitelor aplicaţii. Compatibilitatea semnalelor va fi exemplificată cu ajutorul unui senzor de acceleraţie.prin modificarea temperaturii.inclus în interiorul unui recipient. 5. . dacă este utilizat pentru două axe şi o singură linie. balonul de aer se deplasează. în cazul unei singure axe (pentru unghiuri de înclinare mai mici de 60°).13).

15. Conectorii externi ai senzorului Memsic 2125 Impulsul de ieşire al senzorului este fixat la o lăţime de 50% pentru 0 g.14. Perioada T2 este calibrată la 10 milisecunde pentru o temperatură ambiantă de 25°C.15. cu ajutorul formulei prezentate în figura 5. iar variaţiile lăţimii sunt proporţionale cu acceleraţia şi pot fi determinate direct de BASIC Stamp.Figura 5. Configuraţia semnalelor de la ieşirile senzorului Senzorul de acceleraţie H48C (Hitachi) . Figura 5.

5 mm. iar în figura 5. realizat. Firma Parallax oferă un asemenea bloc. faţă de 4. Este un senzor pentru măsurarea a 3 componente tri-ortogonale ale acceleraţiei.8 x 4.8 mm) şi pune probleme pentru montarea lui în spaţiul limitat al modulului unui robot.17 semnificaţia pinilor acestui senzor. Ieşirile senzorului sunt analogice şi este necesară complectarea acestuia cu facilităţi de conversie analog-numerică pentru cele 3 semnale şi cu interfaţa numerică necesară conectării la un procesor numeric.16 este prezentată diagrama bloc. în tehnologie MEMS şi având dimensiuni de 4. dar acesta are dimensiuni mult mai mari decât un simplu senzor (o.5 x 20 mm. Sensibilitatea senzorului este de 333 mV/g la o tensiune de alimentare de 3 V.8 inch ≈ 17. în raport cu senzorii detaliaţi anterior. Ce este relevant.8 x 1.7 x o. de asemenea. . În figura 5.Un ultim senzor care a fost analizat. comparativ cu cei trei prezentaţi anterior şi cu posibilităţile de utilizare la echiparea roboţilor mobili reconfigurabili este H48C.8 x 4.

Semnificaţia pinilor senzorului de acceleraţie H48C Senzorul are o ieşire (ZeroG) capabilă să semnalizeze situaţia în care senzorul (împreună cu corpul pe care este montat) este în stare de cădere liberă.19 Sesizarea stării de cădere liberă. efectuat asupra unei game largi de senzori de acceleraţie consacraţi şi disponibili pe piaţă.Figura 5.19.Furnizează multe informaţii utile despre starea robotului.Au dimensiuni mici şi sunt compacţi. atunci când aplicaţiile impun acest lucru. prin generarea unui semnal la ieşirea ZeroG Studiul acesta. . în ceea ce priveşte puterea de calcul şi interfeţele. . care măsoară acceleraţiile după 3 axe perpendiculare este situată într-un domeniu apropiat lui zero (cu luarea în considerare a unei valori de prag) – Figura 5. a condus la următoarele concluzii: • Senzorii de acceleraţie sunt adecvaţi pentru echiparea modulelor roboţilor mobili reconfigurabili.18. • Datorită unor capacităţi limitate ale procesorului numeric de comandă a modulului. cei mai favorabili sunt senzorii cu semnale de ieşire PWM (Figura3). respective Memsic 2125 şi ADXL202. întrucât: . fapt care presupune că suma celor 3 semnale. Figura 5.

Aplicatie Sisteme de siguranta activa – ESP Programul electronic de stabilitate ESP Prezentare generala Derapajul este principala cauza a accidentelor. Senzorul unghiului de directie. 3. in special a celor cu urmari grave. 5. Senzori de turatie ce monitorizeaza viteza de rotatie a fiecarei roti. ESP = (ABS + ASR)2 Cea mai buna protectie la accidente este chiar evitarea acestora. 2. Senzor giroscopic si de accceleratie laterala. Agregatul hidraulic si unitatea electronica de comanda. sub control in timpul manevrelor bruste de evitare. ESP-ul actioneaza atunci cand situatia devine cu adevarat critica si evita pierderea controlului asupra masinii. Sistemul Anti-Patinare (ASR) sau Programul Electronic pentru Stabilitate (ESP) actioneaza inaintea unui potential accident. Comunicatia cu sistemul de management al motorului. autoturismul risca sa piarda controlul ESP reactioneaza instantaneu si mentine masina stabila. ESP sprijina conducatorii auto activ la manevrele periculoase cu risc de derapaj si pastreaza masina stabila pe traiectoria dorita. O curba apreciata gresit. 4. sub control. abordata cu viteza prea mare. Un obstacol neprevazut sau un blocaj pe sosea dupa o curba fara vizibilitate . Principalele componente ale unui sistem ESP sunt: 1. Sistemele de securitate activa. ci si cea transversala a vehiculului fiind asigurata o stabilitate ridicata in orice situatie. ESP integreaza sistemele ABS si ASR si potenteaza avantajele acestora: sunt imbunatatite astfel nu doar dinamica longitudinala. ca Sistemul Anti-Blocare (ABS). .ESP actioneaza instantaneu si pastreaza masina stabila.

Pentru a impiedica o derapare a unui vehicul. Totusi. pe partea de admisie. ramane in continuare sarcina principala a conducatorului auto. Un mod de conducere responsabil. in special la temperaturi scazute. sa aiba la dispozitie o presiune initiala suficient de mare. Reglarea dinamicii de deplasare O situatie critica se poate manifesta in doua feluri diferite de comportare a autovehiculului: I. ESP nu poate depasi legile fizice pentru ”a da mana libera” vitezomanilor. soferul vireaza foarte repede la stanga si apoi imediat la dreapta. Presiunea este realizata de pompa hidraulica ABS. Autovehiculul are tendinta de supravirare. Autovehiculul are tendinta de subvirare. Autovehiculul trebuie sa evite un obstacol aparut brusc. un sistem dinamic al masinii cum ar fi ESP trebuie sa fie capabil sa actioneze asupra franei in fractiuni de secunda. Pentru imbunatatirea debitului livrat de pompa. raportat la situatia de drum si de trafic. Pentru revenirea la directia initiala de deplasare senila care initial se afla in interiorul curbei se gaseste acum pe exteriorul ei si este accelerata iar cealalta senila este franata. II. este necesar sa se poata realiza o schimbare de directie fara interventie directa in sistemul de directie. . Principiul de actionare al ESP: Analizam intai o masina care nu are ESP. trebuie ca pompa. La inceput. Atunci cand un buldozer doreste sa efectueze o curba la stanga. Principiul de baza este acelasi ca si la vehiculele cu senile. senila din interiorul curbei este franata iar cea din exterior este accelerata. cat si efectul de subvirare. ESP poate sa contracareze atat efectul de supravirare.Sistemul trebuie sa-l sustina pe conducatorul auto in cazul unor situatii dificile in deplasare (de exemplu la o virare brusca). Pentru aceasta. sa contribuie la evitarea de suprareactii sau de stari de instabilitate ale autovehiculului.

conducatorul auto vireaza dreapta. . In continuare se analizeaza aceeasi situatie in cazul unui autovehicul echipat cu ESP. Pe baza datelor furnizate de senzori. In timp ce autovehiculul se inscrie in viraj stanga. Dupa corectarea tuturor starilor de instabilitate ale autovehiculului. Astfel este “sprijinita” miscarea de rotatie a autovehiculului. Sistemul stabileste masurile de contracarare: ESP franeaza roata stanga spate.Autovehiculul “oscileaza” datorita schimbarilor de directie executate de sofer si spatele derapeaza. pentru a limita producerea fortelor de dirijare laterala pentru axa fata (cercul lui Kamm). Schimbarea precedenta a directiei de mers poate determina o rotire (derapare) in jurul axei verticale. Conducatorul auto nu mai este capabil sa controleze miscarea de rotatie in jurul axei verticale.aceasta roata poate fi franata foarte tare. ESP recunoaste ca masina ajunge intr-o stare instabila de deplasare. In situatii deosebit de critice. Pentru a sprijini aceasta manevra (contravirare). roata stanga fata va fi franata. ESP isi incheie interventia de reglare. Rotile spate ruleaza liber pentru a asigura producerea optima a fortelor de dirijare laterala pentru axa spate. Autovehiculul incearca sa evite obstacolul. roata dreapta fata este franata. Forta de dirijare laterala ce actioneaza asupra rotilor fata se mentine. Pentru a evita deraparea partii din spate.

Interventia in managementul cutiei de viteze (numai pentru autovehicule cu c.Senzor de rotatie 13.Interventia in managementul motorului.Intrerupator pentru ASR/ESP. 7.Cablu diagnoza. 2. 17.Constructie si functionare 1. 19.Senzor pentru unghiul de virare. 14.v.Lampa de control pentru ABS. automata). 4.Lampa de control pentru sistemul de frana 15. 6.Senzor de giratie. .Amplificator activ al fortei de franare cu senzor pentru presiunea de franare si intrerupator pentru eliberare. 5.Lampa de control pentru ASR/ESP. 16.Comportamentul soferului si al masinii. 18.Senzor acceleratie longitudinala (numai pentru Quattro-/Syncro/Haldex). 3. 9-12. 8.Unitate hidraulica cu calculator pentru ABS cu EDS/ASR/ESP.Interupator lumina frana.Senzor acceleratie transversala.

Frana puternica. .daca momentul motor trebuie redus. Rolul pompei hidraulice pentru reglarea dinamicii deplasarii este preluat aici de catre amplificatorul fortei de franare cu ajutorul unei bobine magnetice pentru presiunea de franare si un intrerupator pentru controlul franarii. Apoi.Pentru masinile 4x4 este inclus de asemenea si un senzor de acceleratie longitudinala in circuit. Autovehiculul risca sa derapeze. unitatea de control calculeaza directia de deplasare dorita si comportarea dorita in deplasarea masinii. Daca valoarea dorita difera de cea reala.Daca nu. Viraj pentru redresare: vehiculul risca sa supra-franeze.daca.Daca da. ESP va determina modalitatea de reglare. ciclul de interventie al ESP se repeta. Autoturismul este din nou stabil. in situatia autovehiculelor echipate cu cutie automata. . 4. iar senzorul ratei de giratie despre o tendinta de rasucire a masinii. Pe baza celor doua informatii. Senzorii de turatie furnizeaza permanent informatii referitoare la viteza de rotatie a fiecarei roti in parte. pe baza datelor furnizate de senzori. 2. . volanul este tras spre stanga. sistemul verifica daca interventia sa a fost eficienta: . Senzorul unghiular al volanului este singurul sensor care trimite date calculatorului direct prin intermediul liniei CAN-Bus. trebuie “actionat” calculatorul cutiei de viteze. Se creste presiunea de franare la roata stanga spate: autoturismul raspunde. interventia ESP se incheie si comportamentul in deplasare al masinii este urmarit in continuare. Se actioneaza frana stanga fata. Situatii in care sistemul ajuta conducatorii auto: Exemplul 1: Evitarea unui accident 1. 3. situat in interiorul amplificatorului. Senzorul de acceleratie laterala “anunta” calculatorul despre o eventuala derapare laterala. In cazul in care are loc o interventie de reglare. Cu aceste doua informatii unitatea de comanda determina starea reala a autovehiculului. aceasta este indicata conducatorului auto prin “clipirea” lampii de control ESP. ESP va decide: . .care roata si cat de tare trebuie franata sau accelerata.

2. Exemplul 3: Suprafete cu aderenta diferita a carosabilului (gheata. neasteptate 1. Vehiculul este stabil. Autovehiculul risca sa derapeze. etc) . ESP-ul actioneaza automat frana stanga fata. ESP-ul actioneaza automat frana dreapta fata. nisip. apa. Autovehiculul risca sa derapeze. Vehiculul este din nou stabil.Exemplul 2: Manevre bruste. 4. zapada. pietris. 3. frunze uscate.

1. 2. Vehiculul este stabil . ESP-ul actioneaza si franeaza roata dreapta spate concomitent cu reducerea puterii motorului. Autovehiculul risca sa derapeze (sub-virare).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful