Invatati sa valorificati blanitele Descriere album: ACESTE INFORMATII LE-AM SCRIS PERSONAL DIN CARTILE DE MA I SUS.

De multe ori, cand sacrificam iepuri aruncam pielea, dar aceasta poate reprezent a o alta o sursa de bani. Va prezint mai jos niste informatii culese din cartile de mai sus, cum sa procedam cu pieile dupa ce am sacrificat iepurii. (aceleasi informatii le gasiti si pe site-ul www.iepuri.info, postate tot de mine). VALORIFICAREA BLANITELOR DE IEPURE Blanitele rezultate in urma sacrificarii iepurilor de casa se valorifica in rapo rt cu calitatea lor. Cele valoroase sunt destinate industriei de blanarie. De la celelalte se foloses c parul si lana, pentru industria textila, iar pielea (cu par sau depilata) se v alorifica in marochinarie.

CONSERVAREA BLANITELOR Blanitele de iepure de casa se pot conserva prin uscare la aer sau prin sarare s i uscare. Conservarea prin uscare a blanitei jupuite "in burduf" se face prin intinderea p e forme confectionate din sarma otelita arcuita sau din lemn. Formele din sarma se largesc dupa marimea blanitei, distantandu-se cu mana cele doua capete. Formele din lemn se fac din doua betisoare prinse intr-un surub la un capat, la celalalt fixandu-se cu un cui pe o tija de reglare a largimii. Formele sunt tronconice, partea mai ingusta fiind destinata pentru zona capului blanitei, iar partea mai larga pentru zona posterioara. Conservarea prin uscare a blanitei jupuita "prin despicare" pe linia mediana inf erioara a corpului se face intinzand-o simetric fata de axa ei, pe un panou de l emn sau pe rama, cu partea carnoasa in afara. Blanita se intinde si se fixeaza cu cuie batute la 2 cm de marginea pielei, la i ntervale egale intre ele. In lipsa panourilor, blanita se poate usca si prin intindere pe franghii sau sip ci, indoita cu partea carnoasa in afara si cu partea paroasa inauntru. Uscarea blanitelor se face in aer liber, la umbra in magazii sau in camere cu po sibilitati de ventilatie si de asigurare a temperaturii de 20-30 grade Celsius. Este contraindicata uscarea blanitelor la soare sau prea apropiate de sursele de caldura ( sobe, calorifere, radiatoare etc. ). De asemenea, blanitele trebuie f erite de inghet pentru a se preveni deprecierea lor. In perioadele calde, pentru pastrarea pieilor, se foloseste sararea fetei carnoa se, metoda ce conserva pielea pana in faza de uscare. Dupa ce au fost bine uscate, blanitele se scot de pe rame iar cele recoltate "in burduf" se intorc cu parul in afara, se scutura, se perie, se netezesc si se pr esara cu naftalina pentru a le proteja impotriva moliilor.

caciuli. .Dupa aceea. Metoda folosita in asemenea cazuri consta in utilizarea de benzi rulante si inca lzirea cu raze infrarosii.Sortimentul "Imitatie de nurca" (vizon). flancuri. cum este cazul abatoarelor conservare a blanitelor prin necesita prea mult timp si ar numar mare de iepuri de casa intr-o perioada scurt profilate de aceasta activitate. lungimea pielicelii de 40-50 cm. deoarece ar fi nevoie de spatii prea mari. Cel mai frecvent se utilizeaza la confectionarea paltoanelor pentru femei si cop . Sortimentul "seal" este utilizat la confectionarea hainelor intregi. uscarea conservata realizandu-se in maxim 6-8 ore. asezate par la par. una peste alta. Blanitele "seal" se recolteaza de la animale adulte. Blanita argasita se taie in suvite late de 5 cm. asemanatoare castorul ui. se citeste "sil") Este o blanita inobilata printr-un procedeu special prin care se indeparteaza ja rul (spicul) ramanand pe ea numai puful. ciocolatie. nu prea lung. in diferent de anotimp. metoda clasica de sarare-uscare nu satisface cerintele. fie dupa ce au fost vopsite. Depozitarea se face la loc uscat si bine aerisit. des si matasos. pana la folosirea lo r in productie. mansoane etc. lungi. bine dezvoltate. .Sortimentul de blanite "Chinchilla" Acest sortiment se confectioneaza in culoarea naturala a blanitei iepurelui de c asa din rasa "CHINCHILLA". Ele pot fi folosite ca piei ( blanite ) intregi sau de pe anumite regini corpora le: crupa. se argasesc in unitati industriale sau in gospodarii individuale. Blanitele "seal"se vopsesc apoi in negru si capata un luciu pronuntat. In cazul cand se sacrifica un a. CLASIFICAREA SORTIMENTELOR DE BLANITE DE IEPURE DE CASA Din gama variata de sortimente de blanite de iepure de casa mentionam: . cu blana d easa si de calitate superioara. Blanitele corespunzatoare ca marime. Lungimea pufului este de 2 cm. care au culoare bruna. scur te. poale.Sortimentul "Seal" (din engleza. provenite num ai de la animale sanatoase. iar la suprafata de 10 dm2 ( decimetri patrati ). Acest sortiment de blanite provine de la iepurii de casa din rasa "REX" varietat ea Castor (Castor-Rex). sport ori pentru gulere. dupa acelasi procedeu de confec tionare care se foloseste la blanurile de lux din piele de nurca veritabila. fie in coloritul lor natural. gulere. se pot depozita un timp oarecare. colorit si calitatea parului. confectionandu-se din acestea p altoane de blana. cozi etc. parul fii nd pufos. dupa care sunt folosite ca materie prima pentru diferite confectii . putand fi folosite si in combinatie cu alte sortime nte de blanuri.

confectionate d in blanite de iepure de casa. se constata o tendinta de crestere a interesului pentru iepurii de casa cu blanita alba. cuiele se scot si se muta in functie de necesitati. Uscarea se face incet. la umbra. caciuli pentr u femei. intr-un loc aerisit. dar ofera crescatorului satisfactii morale si materiale. Asa cum s-a mai aratat. leopard etc. Faza urmatoare este argasirea (tabacirea propriu-zisa). Dupa scoaterea din aceasta solutie. Chinchilla. Solutia se prepara la cald si se mentine calduta tot timpul. Daca blanita este conservata prin uscare-sarare ea trebuie mai intai sa fie bine inmuiata in apa calduta timp de cateva zile. din blanitele de culoare alba se confectioneaza bundite pentru cop ii. Mai frecvent. In ultima vreme s-a raspandit si moda caciulilor pentru barbati. Intrucat prin uscare pieile se contracta si s-ar putea desira. Albastru etc. Din portiunile de la poalele blanitei iepurelui de casa cu parul mai lung se imi ta blana de vulpe. blanitele se usuca pe rame. adolescente. Blanitele de culoare alba se folosesc fie in culoarea lor naturala (alba). Toate blanitele colorate natural ( Castor. intinzandu-se si prinzandu-se usor in cuie. fie v opsite in culori cerute de moda ( imitatie de blanita de tigru.ii. fara a expune pieile la so are sau in imediata apropiere a sursei de caldura. Deseurile rezultate la confectionarea diverselor articole vestimentare din blani tele iepurilor de casa se folosesc la productia unor obiecte de artizanat. adolescenti etc. dupa care se razuieste de eventual ele resturi carnoase. Se mai foloseste si pentru confectionarea de gulere ori caciuli atat pentru feme i cat si pentru barbati. astfel incat pieile sa fie bine patrunse de conservant. ARGASIREA SAU TABACIREA BLANITEI DE IEPURE DE CASA IN GOSPODARIE Argasirea ( tabacirea ) blanitei de iepure de casa in conditiile gospodariei ind ividuale necesita o munca migaloasa pentru a se obtine o blana frumoasa si supla . Blanita se introduce int r-o solutie obtinuta prin dizolvarea in 5 litri de apa a 250 grame sare de bucat arie si 450 grame alaun (piatra acra). gulere etc. copii. sortimentele cele mai frecvente de imbracaminte confecti onata din blanite de iepure de casa sunt: mantourile pentru femei. pe cat posibil. Pe plan mondial. fata de cei cu blanita colorata. . ). ) trebuie s a fie astfel sortate incat sa aiba aceeasi nuanta de culoare si. nervuri si grasime. Prima faza de lucru consta in curatirea blanitei de carne. sa provina de la animale de varste apropiate.

. dupa care se netezeste in directia normala a perilor. Dupa aceea. Impregnarea pielii cu aceasta solutie necesita o perioada de circa 10 zile. Argasirea se poate si prin frecarea blanitei pe partea carnoasa cu o solutie alc atuita din doua parti piatra acra (alaun) si o parte sare de bucatarie. Blanita se netezeste apoi in directie naturala a perilor. blanitele se desfac din cuie.Inainte de a fi complet uscate. se atarna un timp pentru uscare completa. iar daca parul est e inca umed. Apoi blanita se curata. fol osind un cutit bine ascutit. frecandu-se cu o bucat a de matase sau de lana. frecand-o in raspar cu rumegus de lemn sau tarate. pielea se curata de tesutul conjunctiv care a mai ramas aderent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful