Tehnologia de executie a fundatiilor CUPRINS A.

PIESE SCRISE
Tehnologia de executie a fundatiilor.............................................................................1 CUPRINS....................................................................................................................... 1 1. MEMORIU TEHNIC.....................................................................................................1 1.1.DATE GENERALE.....................................................................................................1 1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR............................................................5 1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E..........................7 2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA....................................................................14 2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR........................................15 3.BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................22

B.PIESE DESENATE
1. PLAN FUNDATII 2. SECTIUNI FUNDATII

1. MEMORIU TEHNIC
1.1.DATE GENERALE Beneficiarul Acestui proiect are la dispozitie are la dispozitie un teren in proprietate amplasat in localitatea Bod Sat, jud. Brasov. Terenul este de forma dreptunghiulara, cu suprafata aproximativ de 2337 mp, pe aceasta suprafata se va construe o casa tip duplex. Constructia proiectata va avea un regim de inaltime de P+E, fiind realizata pe structura din zidarie portanta, stalpisori din beton armat si centura.
1

Terenul pecare se amplaseaza constructiaare dimensiunea cumulate de aproximativ 30m la frontal stradal si 79m pe directie perpendicular, fiind amplasat in zona de locuinte individuale si collective. Sistemul constructive al imobilului este realizat din zidarie de caramida tip “GVP” cu grosimea de 37.5cm la exterior si 25cm la interior, samburi din beton armat. Structura de rezistenta descarca pe fundatii continue din beton Sarpanta este realizata din cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Toate elementele sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de montarea definitive la pozitie. Dimensiuni constructive:  Dimensiuni in plan 13.10 mx 12,25m
 Cota

0.00 se considera fata superioara a pardoselii finite de la parter 0.00 0.00

 Placa peste parter se va afla la cota +2.65 fata de cota  Placa peste parter se va afla la cota +5.30 fata de cota  Inaltimea la streasina 3.75m fata de cota  Inaltimea la coama 7.90 m fata de cota

0.00

0.00

 Compartimentarea si dimensiunile incaperilor si diferitelor functiuni au fost alese asa incat sa corespunda exigentelor ambelor familii.

1.1.1 DESCRIEREA FUNCTIUNILOR PARTER-contine urmatoarele compartimentari PARTEA STANGA 1. Bucatarie – loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet 2. Bucatarie – 5.80mp, pardoseala gresie
3. Camara – 3.35 mp, pardoseala gresie

4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie 5. Hol acces – 14.87mp, pardoseala gresie 6. Camera de zi – 24.15, pardoseala gresie 7. Terasa – 13.25mp, pardoseala gresie exterior PARTEA DREAPTA 1. Bucatarie – loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet 2. Bucatarie – 5.80mp, pardoseala gresie 3. Camara – 3.35 mp, pardoseala gresie 4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie
2

2 SISTEMUL CONSTRUCTIV Suprafata construita totala a imobilului(inclusive terase) – 112.1.80mp.80mp. pardoseala parchet 9. - Cota 0.00 reprezinta fata superioara a pardoselii finite de la parter si este cu 50cm mai sus fata de terenul amenajat.9. pardoseala gresie exterior ETAJ PARTEA STANGA 8.15.01mp. Hol acces – 14.11.87mp. lementele din lemn sunt imbinate intre ele cu placute cu scoabesi cuie.25mp. Hol casa scarii – 7. b. Dormitor 3. inainte de montarea definitive la pozitie. pardoseala parchet 9. pardoseala gresie 6. Grup sanitary .12mp. Dormitor 1 .9. Dormitor 2. cosoraoabele vor fi legate de centura prin buloane .6 4mp a.11. pardoseala gresie 7. pardoseala parchet 12. Grup sanitary. iar invelitoarea din tigla metalica. Elementele sarpantei se trateaza ignifug.60 mp pardoseala parchet PARTEA STANGA 8.11. pardoseala parchet 12. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din : Fundatii continue din beton armat sub ziduri Zidarie din caramida portanta. Dormitor 3.21.este de 15cm pe un pat de nisip de egalizare izolat cu folie din polietilene.a. Sarpanta este realizata din cherestea. stalpisori si century din b. Terasa – 13.01mp. montate din metro in metru planseul din b. Camera de zi – 24. Hol casa scarii – 7.a.8 x 2 = 225. Dormitor 2. pardoseala parchet 10. pardoseala parchet 11.60 mp pardoseala parchet 1.21.5. pardoseala parchet 11. Invelitoarea: 3 .11. pardoseala parchet 10. hidrofug si fungicide.11mp.11mp.12mp. Dormitor 1 .

5 m in grupuri sanitare si gresie ca pardosela Parchet in camera sip e hol - 4 . Compartimentari: d.2245mm.5 cm La interior.3315mm Greutate 6. ziduri portante de 25 cm Zidaria neportanta este de 12.- Este din panouri metalice: placi ondulatedin metal cu strat de acoperire poliester de 25 - Lungimea efectiva apanoului este de 1175mm.3kg/panou Inaltimea ondulei 38 mm Latimea ondulei 95 mm Grosimea 3 mm Culoare rosu caramiziu Incideri perimetrale realizate de ziduri exterioare portante de 37. gips carton montat pe structura metalica cu termoizolatie de 10cm c.5 cm grosime sau dupa caz. Finisaje: - Zugraveala de exterior lavabila in zona parterului – culoare galbena Zugraveala de exterior lavabila in zona etajului – culoare alba Zugraveala de interior lavabila in camere – culoare galbena Faianta pana la 2.

2. d) radier.1 CLASIFICAREA FUNDATIILOR Fundaţia este partea principală a structurii de rezistenţă a clădirii prin care se realizează încastrarea construcţiei în terenul de fundare şi transmiterea eforturilor rezultate din ansamblul acţiunilor exterioare la pământ.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR 1. c) reţele de grinzi. Totodată prin intermediul fundaţiilor se transmit structurii eforturi rezultate din mişcările terenului determinate de acţiunile seismice. . Fundaţiile pot fi: -Fundaţii directe – au o suprafaţă mărită de rezemare pe teren situată la adâncime mică - izolate – rigide. e) talpă rezemată pe piloţi -Fundaţii indirecte – au o suprafaţă laterală mare de transmitere a încărcărilor la teren 5 . din beton armat continue – rigide continue – elastice reţele de grinzi radiere teren -Fundaţii indirecte – au o suprafaţă laterală mare de transmitere a încărcărilor la Fig. lucrând la compresiune izolate – elastice.1. Fundatii: a) izolată. b) continuă.1.

zgura de termocentrală. liant şi apă. şi anume: cimentul portland. cimentul aluminos. cimentul de furnal. cimentul cu tras. Agregatele. Lianţii folosiţi la prepararea betoanelor sunt lianţii hidraulici clincherizaţi. cu dimensiunile granulelor de 0.influenţează în mod decisiv durabilitatea şi performanţele betonului. termoizolante sau fonoizolante se întrebuinţează şi unele agregate uşoare cum sunt: zgura de furnal. prin proprietăţile lor . având dimensiunile granulelor de 7 mm – 70 mm.2.2 mm – 7 mm. tufurile vulcanice. (numit piatră de ciment) cu o mare rezistenţă mecanică. inclusiv rezistenţele acestuia la compresiune si întindere În funcţie de mărimea granulelor. piatra ponce. cu fundaţii directe 1. cimentul metalurgic M400. 6 . Clădire fără subsol. -bolovani şi piatră spartă. numit balast). care ocupă 80% din volumul betonului. dimensiunile granulelor fiind de 70 mm – 150 mm Agregatele întrebuinţate pe scară largă la prepararea betoanelor sunt nisipul şi pietrişul (sau amestecul lor natural. -pietriş sau piatră spartă.2 MATERIALE FOLOSITE PENTRU BETOANE Betoanele sunt materiale de construcţie compozite obţinute prin întărirea amestecurilor omogene de agregate. agregatele sunt de următoarele sorturi: . 2.nisip. Amestecul de liant şi apă formează o pastă plastică care prin întărire leagă între ele granulele de agregat. sterilul ars. Pentru realizarea betoanelor uşoare. cimentul Portland cu 5% adaos de zgură granulată de furnal.Fig. agregatele expandate. cimentul Portland cu adaos de puzzolană.

SBP .30% din masa cimentului. SBPA Profil Neted Periodic Simbol OB37 PC52 PC60 PC 52 PC 60 SBP A 1. Apa de amestecare reacţionează cu componenţii mineralogici ai cimentului pentru a forma matricea liantă (piatra de ciment) şi umectează suprafaţa agregatelor pentru a da consistenţa necesară punerii în operă a betonului. aditivi antrenori de aer şi micşti.Alegerea tipului de ciment se face în funcţie de specificul lucrării unde se foloseşte betonul. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E .3. iar pentru betoanele de consistenţă foarte vârtoasă este necesară o cantitate de apă minimă de 35% . Aditivii pentru accelerarea prizei şi întăririi betonului se folosesc în special la betonarea pe timp friguros. S-a constatat că pentru formarea pietrei de ciment este necesară o cantitate de apă de 25% . Plastifianţii după mecanismul de acţiune se împart în: aditivi dispersanţi. măresc rezistenţa la alternanţa îngheţ-dezgheţ şi la coroziune. Aditivi sunt substanţe introduse în cantităţi mici în compoziţia betoanelor accelerează sau încetinesc procesul de întărire. Cimentul influenţează proprietăţile betonului nu numai prin calitate. Oţelurile pentru beton STNB .Cota de fundare a fost satabilita la -1. ci şi prin cantitate (dozaj). la betoane torcretate. la betonarea elementelor de construcţie ce urmează să fie decofrate timpuriu. îmbunătăţesc lucrabilitatea amestecului proaspăt la acelaşi raport A/C (aditivi plastifianţi).70 m 7 .

Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producerea de apa aggressive.Armaturile sunt din otel beton marca OB 37 si PC 52 -Toate elementele din beton armat ale structurii de rezistenta sunt termoizolate la exterior cu polistiren expandat in cofraj. -Conditii climatic (adancimea de inghet. Fundatiile isolate sub stalpi sunt : bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat.5 -Betonul folosit pentru blocurile din beton simplu este C 2. existent subsolurilor. -Betonul pentru egalizari este beton simplu C2.8/3.etc) .Marimea si natura incarcarilort transmise de constructive.Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei . pereti structurali) si numarul lor.Conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata.3. .5cm grosime pentru evitarea puntilor termice 1. conditii climatice) . inghetarea artificial a acestora. grosimea.Costul lucrarilor de fundare 8 .betonul pentru cuzinetii din beton armat este C12/15 . fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona ampladsamentului. natura. tipul elementelor portante vertical (stalpi. . proprietatile lor chimice..5 .Conditiile de seiscimitate ale zonei .Solutia de fundare adoptata este de a executa fundatii isolate sub stalpi si fundatii continue sub ziduri. .1 ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE Pentru a alege un sistem de fundare corespunzator trebuie respectate urmatoarele criterii:  caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei. caracteristicile.Adancimea la care se afla terenul bun defundare. agresivitatea lor. etc. de 2. stabilite prin studii geotehnice.8/3. incalziri excesive ale fundatiilor.

Cota apelor freatice .pentru verificarea unghiurilor – coltarul .pentru verificarea verticalitatii sapaturii – firul cu plumb 9 .: a. . -Se stabileste pozitia axelor princiopale ale cladirii fata de linia de baza aleasa.Cota fundatiilor vecine .pentru stabilirea nivelului orizontal – furtunul de nivel .pentru masurarea lungimilor – panglica de otel sau ruleta .2 STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE Stabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in proiectarea fundatiilor.1.Elementele de baza de la care se porneste sunt: Elementele de baza de la care se porneste sunt: .Caracteristicile geotehniceale ternului de fundare.Pregatirea naterialelor. utilajelor. 1. fata de care se stabilesc pozitiile axelor principale ale cladirii si totodata se poate trasa si conturul sapaturilor pentru executarea fundatiilor.3 FISA TEHNOLOGICA PENTRU EXECUTAREA FUNDATIILOR Etape: a.defrisarea terenului -Nivelarea terenului prin indepartarea stratului vegetal .verificarea sapaturilor gropilor de fundatie.3.Adancimea minima de inghet. caracteristica climatic specifica zonei de amplasare a constructiei. o constructie invecinata). verticalitatea panourilor. operatii pregatitoare . etanseitatea si modul de executie a sprijinirilor Pentru a nu ceda la impingerea pamantului. prin amplazarea de baliza .se foloseste nivele sau teodolitul – pentru trasarea directiilor .Cota minima de fundare .la cofraje se verifica dimensiunile interioare care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor. sculelor. In tara noastra adancimea de inghet are valori cuprinse intre 70 – 115 cm. a cofrajelor si a armaturilor .3.Trasarea si executarea gropii de fundatie -are ca scop transpunerea pe teren a planurilor lucrarilor ce urmeaza a fi executate -forma constructiei se traseaza pe teren prin raportarea ei la o linie de baza existenta (axa unei strazi. -Identificarea perimetrului unde se executa constructia .

Executia cofrajelor . iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45º pentru a realiza o buna legaura cu betonul ce urmeaza de a fi turnat . d.tiranti. tarnacoape. drujba. controlarea amplasarii corecte a constructiei santului si gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de fundare. Inchiderea legarea si sprijinirea tuturor cofrajelor se executa cu dispositive de blocare –caloti.montarea armaturilor in cofraje pentru pereti si stalpi -Turnarea si compactarea betonului se executa in straturi in blocul de fundatie . precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte surpari locale. distantieri. contravantuiri.5 m.Cofrajul se realizeaza prin panouri ce se monteaza de o parte si de cealalta parte a fundatiei se sprijina in exterior cu sapraituri. Betonarea se executa continu fara intrerupere.Pentru a preantampina patrunderea apelor in gropile de fundatie se amenajeaza santuri si taluzuri. beton. tuburi Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau mecanic. roaba c. . pentru ca astfel acestea absorb apa din beton. fierastrau.ultimul start de pamant (20-50cm) se indeparteaza inaite de turnarea betonului -pamantul se depoziteaza local pentru umplutura iar restul se transporta cu utilaje la locul stabilit pentru depozitare . Executarea sapaturii . -scule folosite : ciocan de dulgher.sapatura se poate executa manual si mecanic . se amenajeaza cai de acces pentru transportul betonului si al altor materiale.De asemenea.Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului un straturi de 15 – 20 cm grosime . Pana la inaltimea de 2…2. foarfeca de taiat fier. de obicei direct. betonul se toarna. burlane metalice. in groapa de fundatie. tomberoanel. juguri. iar pentru inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla.Utilaje : excavator.b. . autobasculanta. . proptele. .turnarea stratului de egalizare beton .Turnarea betonului .Sapaturile sant verificate prin. -Nivelarea ultimului strat de beton . ataunci cand se compacteaza manual si de 30…40 cm grosime cand se vibreaza. iar in interior se vad distantieri din lemn.Scule necesare :lopeti. material plastic.se incepe dupa ce afost trasarea si lucrarile pregatitoare . betonul se toarna direct din roaba. 10 . .Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2…3 ore inainte turnarea cimentului.

semnalizarea tuturor locurilor periculoase -asigurarea utilitastilor :apa. se scot panourile de cofraj (cu ranga).Executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei. . pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire Incheierea corecta a alementelor cofrajului sia sigurarea etanseitatii acestora Pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la nivelele inferioare. . ..Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continu.3.Turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi in mod continu. e.4.Executarea umpluturii pe inaltimea soclului . goluri. prin obligatiile de proiectare si asistenta tehnica. curent.Decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului. Receptia cofrajelor. va verifica si consemna in scris lucrarile in fazele ascunse. care nu trebuie sa prezinte fisuri. canalizare. se inlatura montantii si chingile orizontale ( cand exista).semnalizarea cailor de acces 1. . - 11 . respectiv : - trasarea axelor constructiei adancimea de fundare si latimea acesteia se vor lua probe pentru verificarea compactarii umplutaurilor mai ales acolo unde cota terenului amenajat difera fata de cota teren natural. .Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit.Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. iar ultimul strat de beton se netezeste . iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafete plane. Masuri tehnologice de calitate a executiei lucrarilor Proiectantul.Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau cu vibratorul. dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului. se niveleaza ultimul strat cu dreptarul sprijinit pe panouri . . zane segregate. Organizarea tehnologica a punctului de lucru .se va asigura imprejmuirea santierului . Mai intaii decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse apoi se desfac spraiturile. . cand acestea sant mai inalte. pana cand se betoneaza intreaga fundatie.

înaltimi peste 2 m . MASURI SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 1. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor .3. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: .pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor .înclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor: ¨ pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata ¨ pe toata înaltimea sau suprafata .înaltimi pâna la 2 m . Pasarelele. 12 . respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol. scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii şi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să fie prevăzute cu balustrade şi ţinute în stare de curăţenie.dimensiuni în plan orizontal .Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de ridicat. la fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elementele din beton armat au fost verificate conforma prevederilor STAS799-81 - Verificarea calitatii betonului se consemneaza in proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor. Abateri dimensionale ale elementelor: .- Observatii asupra armaturilor montate in cofraje. iar pentru înălţimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Verificarea se fece pe faze de lucrari astfel : #Inainte de inceperea betonarii # in cursul betonarii #In decofrarea oricarei parti Categoria 1.pozitia în plan vertical a cotei de nivel 2.5.înclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor: ¨ pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata ¨ pe toata înaltimea sau suprafata 20 mm 5 mm 16 mm ± 20 mm ± 20 mm ± 30 mm 3 mm 10 mm 10 mm Abaterea admisibila 1. -Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple.

Armaturi : . apa . cât şi acolo unde este circulaţia mare. lucrarile se vor continua dupa oprirea curentului electric .În toate locurile periculoase. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.executarea sapturilor fara sprijiniri .la intersectia cu cablurile electrice. lucrările în curs de construcţie.pasirea peste santuri . . Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona de lucru pentru care i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii corespunzător.Accesul către toate locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite. Terasamente . inclusiv cizme si manusi electroizolante .sprijinirea insufiucienta a peretilor .depozitarea armaturilor se face pe suprafete plane in stive. Se vor îngrădi cu împrejmuiri continue.Accidentele care intervin in aceasta situatie sunt : . atât la locurile de lucru. se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează. pe calitati si diametre . situate de-a lungul drumurilor publice.la dedectarea unor scapari de gaze se vor opri lucarile pana la inlaturarea cauzelor .Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat.este interzisa montarea armaturilor in apropierea liniilor electrice 13 .demontarea lucrarilor se realizeaza numai cu aprobarea conducatorului tehnic al lucrarii. . prin indicatoare vizibile atât ziua cât şi noaptea.incarcarea malurilor fara respectarea limitelor admise . 3.folosirea echipamentului specific de protectie a muncii.folosirea rampelor de acces la coborari in sant si la traversari . 2. .Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. -.lovirea cablurilor electrice sau a conductelor de gaze.demontarea nerationala a cofrajelor Masuri : .

verificarea compactoarelor si vibratoarelor folosite pentru beton. Antemasuratoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de lucrare.verificarea cablurilor electrice care alimenteaza cu energie electri sculele si utilajele specifice . liste de utilaje şi echipamente. verificarea legaturii la pamant . necesare a fi executate la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect. liste de cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări.intretinerea si reparatia betonierei numai dupa completa oprire amasinii si deconectarea ei de la sursa de curent . Etapele întocmirii antemăsurătorii sunt următoarele: Întocmirea listelor de lucrări pe baza planşelor din proiectul faza PT Încadrarea lucrărilor din liste în Normele din Colecţia de Norme şi Indicatoare de Norme de Deviz - Calculul cantităţilor de lucrare pentru fiecare articol stabilit 14 . scheme de montaj. proiecte de detalii de execuţie.Folosirea sculelor specifice pentru indoirea armaturilor . pe articole. calculul sporurilor de manoperă şi utilaje etc. stabilirea diferenţelor la cheltuielile de transport şi manipulare. memorii tehnice. Antemăsurătoarea urmăreşte îndeaproape succesiunea logică a tehnologiilor şi a modului în care se execută lucrarea de construcţie.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA Documentaţia tehnică de execuţie cuprinde: desene de execuţie. În funcţie de gradul de complexitate a unei lucrări. Lucrari de mortare si betoane .verificarea modului de fixare al cofrajelor si consolidare. 2. studii de fezabilitate. tabele de tâmplărie şi finisaje. proiecte tehnice. rezistenta schelei de sustinere si a podinelor de lucru inainte de inceparea turnarii betonului este interzis accesul persoanelor starine inzona prim folosirea corecta a marcajelor specifice lucrarilor. antemăsurători pe categorii de lucrări. aceste vor fi vrificarte zilnic. extrase de confecţii metalice şi elemente prefabricate. documentaţia tehnică cuprinde. memorii de arhitectură. inainte de inceperea lucrului 4. şi conţine şi alte elemente necesare întocmirii devizului pe categorii de lucrări cum sunt nominalizarea variantelor de articole de lucrări. etc. breviare de calcul.

00 13.00 Total sapatura mecanizata TSA0 3 4E1 13.55 x x x 0.00 2.2 0 Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii 13.5 1 mc 3.90 0.25 x x 0.50 1.40 5.00 4.78 17.25 x x x 0. al 80 mc Sapatura mecanizata de pamant in spatii limita sub 1m la fundatii 13.00 x x 4.00 2.20 0.74 0.55 0.10 mc mc Tot al CA02 4 B 2.50 1.25 0.80 0.90 0.80 0.00 2.90 11.55 x x 2.00 2.00 x x x x x 0.55 1.60 mc 44.65 10.96 3.1.00 18.80 0.20 x x 1.44 18.00 3.0 0 x x 0.25 0.2.20 mc TSA0 2 4E Tot 45.00 4.00 4.00 19.00 4.10 x x x 2.25 0.22 11.90 1.00 3.50 10.90 x x 0.90 0. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR TSC02A1 Sapatura mecanizata.00 x x 0.06 3.50 x x x x x 0.00 2.92 mc 118.00 x x x x 2.55 0.55 x x 2.00 3.10 0.96 mc Tota l 4.08 6.00 x x x x 2.55 0.80 0.00 2.10 mc 1.10 0.00 2.56 mc 1.50 12.00 2.40 mc mc mc mc mc Tot al 4.90 0.27 4.16 mc 2. 31 Sapatura manuala realizata in spatii inguste 5.55 0. 1 decopertare totala 2. 48 mc 1.25 0.10 x x x x x 0.80 0.13 mc 15 .00 x x x x x 0.00 7.50 12.25 0.80 0.00 mc mc mc mc mc Tota l 72.55 1.00 x x 0.90 11.65 11.65 11.00 17.

65 10.40 mc mc mc mc mc CA03 5 B Tot 8.25 10.00 1.50 mp 16 F1 .50 0.20 x x x x x x 0.20 1.6 al 6 Beton turnat clasa C7.50 0.00 2.65 3. 30 mc Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii. D= 8mm G = 1524 k g CC01 8 F Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate PC52 D>8 mm G = 1271 .50 1.55 0.50 0.00 4.59 1.33 0.00 2.15 9. 26 mc Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate OB 37.80 0.10.65 mc mc mc mc mc 1.00 1.5 turnat in fundatii.10 0.55 0.50 0.50 0.80 12.00 mc Tot al CA03 6 D 43.00 4.65 mc 2.10 0.25 0.65 3.38 6.25 10.00 1.00 2.76 0.00 x x x x x x 1.00 2.25 0.64 8.00 3.00 4.55 0.soclu 13.00 13.10 x x x x 3.55 1.25 x x x x x x 2.55 0.00 x x x x x x x 0.00 x x x x 0.79 1.00 3.20 1.3 k g CB02 B Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si subscurte pentru turnarea betonului mp 13.00 10.20 1.00 4.20 mc mc mc mc mc mc Tot al CC01 7 A 45.20 1.00 12.00 3.38 0.00 2.33 0.00 x x x x x x x 0.10 0.55 1.38 0.00 x x x x 0.50 x x x x x x x 2.50 x 0.55 0.00 1.50 x 2.65 10.50 1.20 1.50 10.25 0. socluri 13.00 4.80 1.00 3.65 3.50 0.80 0.50 10.15 14.78 5.

00 6.00 mp 6. 26 mp 17 .00 6.20 1.00 3.50 0.00 1.00 6.50 0.50 x x x x x x x x x x x x 0.00 2.25 11.20 1.50 12.00 mp Tot al 394.00 4.20 mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp F2 6.36 73.65 10.00 8.00 4.00 4.6 0 19.12.50 13.65 10.25 11.80 105.50 0.00 3.00 4.00 12.00 8.20 1.50 1.65 30.40 30.00 8.00 2.50 0.00 1.75 44.00 6.50 0.00 8.00 32.50 x x x x x x x x x x x x x 2.00 4.00 8.20 0.50 0.00 4.20 1.

52 770.00 1540.7 0.4 0 9842.46 18 CA02B Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii 1 Ciment II B32.72 217.4 9.000 1452.66 Vibrator.29 PU/U M 0. 67 1229.3382 284 0.7 0.5 33 25 . vrac kg 2459. EXTRAS DE MATERIAL SI FORTA DE MUNCA N r Cr t Materiale CA03B Beton turnat clasa C7.8 3.5 33 25 1.000 8. socluri 44 mc UM kg mc mc mc Cantit ate totala 12496 33.66m c 158.2.69 8143.5 (M30).76 0.55 0.44 30. betoniera TOTAL MATERIALE ore 52.2 17.76 Consu m specifi c 284 0.5 turnat in fundatii. vrac 2 Nisip sortat nespalat 0-7mm 3 Pietris ciuruit spalat 7-30mm 4 Apa TOTAL materiale Manopera 1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3 Utilaje ore 0re 156.00 1103.19 58.2 3.66 88.300 5.5 (M30).76 0.2.6 173.44 2 Nisip sortat nespalat 0-7mm mc 6.21 1 Ciment II B32.00 21.8 12.8 1.7 Valoar e totala lei 6248.5816 3 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 2.

13 28.29 ore 0re 159.75 36 3.36 19 .7 0.20 9. 94 12780 34.2 31.67 1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera ore 0re ore 34.60 787.5 (M30).5 33 25 1.50 22.4 Apa Total Manopera mc 6.7 6390.00 ore 0.4 9.75 18 177.024 10011.65 9.68 90.95 0.629 39.76 0.7 10.576 0.16 3083.8 3.000 TOTAL MATERIALE CC01A Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate 1 Otel beton ob 37 cu D<=8mm 2 Manopera fierar betonist TOTAL Utilaje kg ore 1524 36.55 0.68 108.5 13.300 5.19 8328.207 5.00 1128.00 1575.05 284 0.soclu Ciment II B32.27 TOTAL MATERIALE 1 2 3 4 CA03D Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii. vrac kg Nisip sortat nespalat 0-7mm mc Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc Apa mc TOTAL materiale Manopera 1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3 Utilaje Vibrator.062 0.000 318.836 3.9 6 1.8 2743.3 340.29 0.000 1485. betoniera 1861.27 1.31 1515.300 5.15 346.

masina automata de indreptat si taiat OB Masina de fasonat OB ore ore 1.99 ore ore 1.0013 0.00 130.75 118.875 19.9812 30.18 2755.48 0. PC 52 kg 1303.13 20 6 Suruburi patrate M10x140mm.0013 0.0304 0.9812 30.00 Total TOTAL 198.50 142.01 9.00 Total TOTAL CB02B Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si 1 2 3 4 5 subscurte pentru turnarea betonului Panouri de cofraj din scanduri scurte dulapi de rasinoase Decofrol Cuie cu cap conic Sarma din otel neagra D=2.2 316.35 237.13 276.02 100.5 3.48 0.48 CC01F Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate 1271.95 47.00 100.13 395.025 2.87 198.1 0.12 3048.12 3048. saibe Total Manopera 1 Dulgher 2 Muncitor deservire Total manopera ore 0re 296.2 9.25 0.00 3150.00 3246.2 2866.12 6329.26 KG 1 Otel beton cu D>8mm.69 2 Manopera fierar betonist TOTAL Utilaje masina automata de indreptat si taiat OB Masina de fasonat OB ore 13.01 0.02 100.75 0.25 79 375.12 6233.18 2987.5 0.20 1250.00 100.12 0.00 3246.3 8 33 5 15 14 1.025 0.3 121.300 5.5 mm mp 395 mp mc kg kg kg buc 39.04 1.000 .00 148.4 9. piulite.05 0.

TOTAL MATERIALE 4400.00 21 .

Indicator de norme de deviz : Ts.. Davidescu.3. C. 1980 3. S. şi colectiv. ediţia a II-a. Z. Bucureşti. Îndrumătorul constructorului. Roşoga. Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii 5. Editura Didactică şi Pedagogică. Petrişor. Editura tehnică... Mihul. I. Gh. Editura Tehnică. Bucureşti. Bucureşti. Cartea fierarului betonist. Construcţii. Cartea zidarului.. Talabă. Editura Tehnică.. 1980.. Norme de protectie a muncii 22 .. Peştişanu. C. Bucureşti. 1979. T.. 7. Tehnologia lucrărilor de dulgherie. Pop. Tologea. Puicea.. C. Sprînceană. I. Cărare.. S. A. 1981 4. T.BIBLIOGRAFIE 1. 6. 2. tâmplărie şi parchete 8.