CURSURI OPŢIONALE DE INFORMATICĂ PROPUSE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 SEM.

I DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ

Lista cursurilor opţionale – sem. I
5.1 Aplicatii ale corpurilor finite in criptografie 5.2 Capitole fundamentale de combinatorica enumerativa 5.3 Concepte geometrice in grafica pe calculator 5.4 Elemente de matematici financiare si actuariale 5.5 Fiabilitatea programelor 5.6 Fractali. Grafica computerizata si aplicatii 5.7 Managementul proiectelor software 5.8 Modelarea proceselor evolutive 5.9 Programare Web utilizand limbajul Java - Servleti (Java WEB Programming) 5.10 Reprezentarea cunostintelor in sistemele expert 5.11 Tehnici de similaritate si clasificare 5.12 Teoria grafurilor cu aplicatii 5.13 Teoria numerelor in criptografie

Fiecare student face 6 opțiuni, în ordinea preferințelor

FISA UNITATII DE CURS TITLU: APLICATII ALE CORPURILOR FINITE IN CRIPTOGRAFIE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Scopul cursului este de a pune bazele necesare urmarii ulterioare, de catre studenti, a unor programe de Masterat/ Doctorat in domeniul criptografiei, bazate pe metode algebrice (de exemplu, pe teste de primalitate/curbe eliptice/varietati abeliene de dimensiune superioara) – a se vedea asemenea programe la Universitati de prestigiu, cum ar fi: Bonn-Aachen International Center for Information Technology, (http://cosec.bit.uni-bonn.de/students/teaching/09ws/09wselliptic/); Eindhoven Institute for the Protection of Systems and Information, (http://www.hyperelliptic.org/tanja/teaching/AGCrypto10/). Nu sunt vizate, in acest curs, decat aspectele “elementare”- mai precis, se are in vedere introducerea studentilor in: problematica “aritmeticii lungi” si a unor pachete software ce trateaza aceste aspecte (e.g. NTL); probleme legate de implementarea corpurilor finite (e.g. gasirea eficienta de polinoame ireductibile cu coeficienti intr-un corp finit dat vs. optimizarea memoriei folosite: de exemplu, studiul polinoamelor Conway); introducerea notiunilor de curba eliptica, legea grupala, si a unor algoritmi de calcul a numarului de puncte (in particular, cu implementarea unor algoritmi “accesibili”, gen Shanks sau Schoof); introducere in cateva atacuri cunoscute (de exemplu studiul atacului MOV). PROGRAMA: 1) Elemente de aritmetica lunga si calcul modular : implementarea legilor de calcul modular, probleme de optimizare a calculelor. Utilizarea unor pachete software (NTL, PARI). 2) Corpuri finite: Definitii, proprietati elementare. Aspecte legate de implementare; polinoame Conway. 3) Elemente de geometrie peste corpuri finite; - curbe algebrice : implementare, numarare de puncte cu « brute force » ; - curbe eliptice : definitie, legea grupala, implementare ; 4) Algoritmi de numarare de puncte; - algoritmul Shanks,. - Torsiunea unei curbe eliptice : algoritmul Schoof. - Implementari. - paring Weil : atacul MOV. BIBLIOGRAFIE: [1] V. Shoup, NTL: A Library for doing Number Theory, freely downloadable from http://www.shoup.net/ntl/ [2] H. Cohen, K. Belabas et al., PARI, freely downloadable from http://pari.math.u-bordeaux.fr/ [3] L. Washington, Elliptic Curves: Number Theory and Cryptography (Discrete Mathematics and Its Applications). [4] J. von zur Gathen, J. Gerhard, Modern Computer Algebra.

Murty U. PROGRAMA: 1. The Macmillam Press ltd. 2005. Temperley. Didactica si Pedagogica. Formule de inversiune binomiala si Stirling. Springer-Verlag. S. 6. 7.FISA UNITATII DE CURS TITLU: CAPITOLE FUNDAMENTALE DE COMBINATORICA ENUMERATIVA DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Numere Stirling. Societatea de Stiinte Matematice din Romania. Bell. [4] Tomescu Ioan: Probleme de combinatorica si teoria grafurilor. .: Graph theory with Applications.. Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul isi propune prezentarea catorva capitole fundamentale de Combinatorica enumerativa. A. 5. [2] Bondy J. Fibonacci. Catalan si Lucas. BIBLIOGRAFIE: [1] Aigner Martin: Combinatorial Theory. Numararea arborilor. 1979.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Teoremele lui Cayley. Ed. 4. Principii de numarare. Drumuri laticiale. 3. Inegalitatile lui Bonferroni si Hunter. Aplicatii in teoria probabilitatilor si teoria numerelor. Austin. 1977. [3] Popescu Dragos-Radu: Combinatorica si teoria grafurilor. 1981. R. 2. Functii de numarare.

[7] D. Woo. Geometric Tools for Computer Graphics. Addison-Wesley. 1994. H. Baker. 2003. Atribute ale primitivelor grafice. Neider. Albeanu. Computer Graphics with OpenGL (3rd edition).ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. 2003. Elemente de grafica 3D. Transformari geometrice. Programarea aplicatiilor grafice 3D cu OpenGL. Shreiner. M. PROGRAMA: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] Primitive grafice. vor reprezenta componenta principala a verificarii de la sfarsitul semestrului. Algoritmi fundamentali. Wellesley. 2008. Elemente de geometrie 2D si 3D. Morgan Kaufmann. van Dam. Grafica pe calculator. Aplicatiile de la laborator. Foley. 1995. Computer Graphics: Principles and Practice (2nd edition in C). Reprezentarea imaginilor 2D. [5] D. [6] P. Editura Albastra.FISA UNITATII DE CURS TITLU: CONCEPTE GEOMETRICE IN GRAFICA PE CALCULATOR DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul are doua componente complementare. J. Hearn. Sixth Edition. Davis. 2001. [4] J. T. Modelarea deplasarii unui obiect. Schneider. Hughes. J. . concretizate prin proiecte. Prima dintre ele are o natura teoretica: in cadrul cursului vor fi prezentate cateva notiuni si rezultate geometrice esentiale pentru dezvoltarea aplicatiilor grafice. M. Proiectii paralele si proiectii centrale. Eberly. Prautzsch: Geometric Concepts for Geometric Design. Cea de-a doua componenta are o natura aplicativa si include o introducere in programarea OpenGL si dezvoltarea unor proiecte de grafica pe calculator. [3] W. Baciu. Boehm. D. AK Peters. 2005. BIBLIOGRAFIE: [1] G. S. [2] R. Feiner. Editura Universitatii din Bucuresti. OpenGL Programming Guide. precum si cativa algoritmi de baza in grafica pe calculator. A. Addison Wesley. Prentice Hall.

Prime de asigurare . PROGRAMA: Elemente de matematici financiare [1] Dobânda a. Evaluarea împrumuturilor si împrumutul obligatar d. Modalităţi echivalente de plată a dobânzilor. procent nominal. plasament financiar în acţiuni. procente echivalente. Algoritmi pentru calculul platilor. Matematici actuariale [1] Funcţii biometrice [2] Asigurări de viaţă pentru persoane individuale a. Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul are rol formativ şi asigură absolvenţilor cunoştinţe teoretice şi practice de bază pentru a lucra în domeniul asigurărilor. Algoritmi pentru determinarea valorilor intermediare si a ratelor pentru diverse tipuri de anuităţi [3] Rambursarea împrumuturilor. c. Dobanda compusa: Definitii. Diverse tipuri de anuităţi c. Definitii b. Dobanda simpla: Definitii. Procentul real de scont şi procentul de revenire al operaţiunii de scont. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă simplă. [2] Plăţi eşalonate a. Algoritmi de calcul a dobanzii si a sumei finalein cazul dobanzii compuse si in cazul dobanzii mixte (simpla initial si apoi compusa). d. Operaţiuni echivalente în regim de scont. Definitii b. b. Operaţiuni de scont: Definitii. Plăţi eşalonate fracţionate sau fracţionalităţi. Procente proporţionale. Devalorizare şi plasament în condiţii inflaţioniste. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă. împrumut cu obligaţiuni. procedura germana) d. Scont simplu si compus. Anuităţi. Algoritmi pentru calculul valoarii actualizate nete si a ratei interne de rentabilitate. evaluarea investiţiilor de capital a. procent real sau efectiv. Algoritmi de calcul a dobanzii si a sumei finale. Diverse tipuri de rambursari. Elementele dobânzii compuse.FISA UNITATII DE CURS TITLU: ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Constructia tabelului de amortizare pentru fiecare tip de rambursare c. Algoritmi de calcul a platilor echivalente pentru diverse situatii (procedura engleza.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Elementele dobânzii simple. Plasament financiar în acţiuni și evaluarea investiţiilor de capital.

Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de deces.. Bucuresti. d. and Cox S. Asigurări de deces. Editura ASE. Kluwer Academic Publisher. Bucuresti. Economică. Asigurări de supravieţuire. e. 2004 . Rente viagere... Modele de simulare.. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de deces. 1998 [4] Neuhaus W. c. Algoritmi de calcul a primei nete anuale pentru rente viagere. Ed. Ed. Gerber H.. Modele matematice în asigurări.. Covrig M. Bucureşti. Asigurările de pensii. c. Cenusa Gh. Data Structures. Purcaru I. Algoritmi de calcul a primelor nete unice aferente asigurării pentru rentelor viagere in diverse situatii. Prime brute sau tarifare g. Probabilităţi de supravieţuire a grupurilor de persoane. 2004 [7] Tomescu I. Plus.. Algoritmi de calcul pentru diverse tipuri de rezervă matematică. Boston. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de supravietuire. 1998 [2] Mircea I. BIBLIOGRAFIE: [1] Mircea I. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea mixta. Asigurări de viaţă mixte. 2004 [3] Tapiero Ch. Springer-Verlag Berlin and Heidelberg GmbH & Co.. Asigurări de persoane şi de bunuri. KG.. b.. 2 Reviewed edition [5] Burlacu V. d. Rente viagere.Universitatii din Bucuresti. Ed. f. 1995 .H.Universitatii din Bucuresti..b.. Lazăr Gh. Rezerva matematică. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de pensie. Ciumara R. 2009 [6] Vaduva I. Applied stochastic models and control for finance and insurance. Bucuresti. [3] Asigurări de viaţă pentru grupuri de persoane a. Ed. Matematici actuariale: teorie si aplicatii practice. Asigurări de deces. Bucureşti. Life Insurance Mathematics.

Generalitati despre fiabilitatea programelor. Mathematical Theory of Reliability. algoritmi de estimarea parametrilor. et al. 2003. Applications. (Trad. Modele bazate pe ecuatii diferentiale pentru CM T BF (t).ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.M. Y. selectii cenzurate. Numarul de erori initiale in program. versiuni bayesiene ale modelului Jelinski-Moranda si modele bayesiene bazate pe PPNO. Fiabilitatea programelor. Modelul Schick-Wolverton.. Ed.C. Software Reliability Techniques. 9. 1987. B. A. Proprietati ale repartitiei exponentiale. . 2. repartitii aposteriori. McGrowHill. 12. numarul de erori detectate.rusa). algoritmi de estimarea parametrilor. Introducere in analiza Bayessiana. Ed. Notiuni generale de teoria fiabilitatii. [4] Xie. relatia dintre ele. Modele statice. Metode matematice in teoria sigurantei. 4.R. Univ. [3] Musa.Tehnica..F. World Scientific. functia fiabilitate. 10. J. Buc.V.D. Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: 1. I. [5] Vaduva. Procese de nastere si deces. date de observatie privind fiabilitatea programelor. 5.formula lui Bayes. 7. Diverse modele bazate pe procese Poisson neomogene (PPNO).Software Reliability:Measurement. 1991. Prochan. proprietati. [2] Gnedenko.. Estimatii ale parametrilor. E. din L.Modelul Littlewood-Veral. Beliaev. Generalizari ale modelului Jelinski-Moranda.New York. 3. L. Justificarea ipotezei exponentialitatii si a ipotezelor modelului Jelinski-Moranda. Prediction. Soloviev.. Modelul Jelinski-Moranda.New York 1965. 11.FISA UNITATII DE CURS TITLU: FIABILITATEA PROGRAMELOR DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR.. Repartitii IFR/DFR. 1968. John Wiley & Sons. Exemple de repartitii ale caderilor. rata caderilor.D.modelul Goel-Okumoto. Modelul lui Nelson. 8. Procese Poisson omogene si neomogene. 6.K. Procese de nastere aplicate la analiza fiabilitatii programelor. Calculul fiabilitatii unui sistem in functie de fiabilitatile componentelor. Hunter. Modele folosind metrici de complexitate (Halstead). Modele de tip captura-recaptura. BIBLIOGRAFIE: [1] Barlow. Functia de fiabilitate.

Interpolarea fractală (ca metodă a compresiei fractale): transformarea prin interpolare a unui fractal. curba lui Sierpinsky. Exemple grafice computerizate.). . modelarea mutaţiilor. Lozi. covorul lui Sierpinsky. etc.Sisteme dinamice haotice şi reprezentarea lor fractală: grafica computerizată a unor atractori (Lorenz.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. ca aplicaţii ale fractalilor. nori. Pe de altă parte. Bazine hidrografice . La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să reprezinte grafic (incluzând şi funcţii de zoom) în două sau trei dimensiuni structuri geometrice complexe (fractalice) şi să genereze pe calculator peisaje virtuale.Construcţia şi algoritmi iterativi de reprezentare grafică pentru unele tipuri de fractali (curba lui Koch. . Rossler. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Acest curs îşi propune să pună în evidenţă multitudinea de structuri fractalice existente (structuri care şi-au găsit aplicaţii în toate ramurile ştiinţei) şi să dea o perspectivă grafică computerizată a acestora.) Reprezentări 3D ale acestor tipuri de fractali. .Modelarea unor forme de relief . . curba lui Peano. . Three Play Orbit.Elemente de grafică computerizată. Ikeda. . .Metode sistemelor Lindenmayer pentru generarea imaginilor fractale. mulţimi Mandelbrot etc. De asemenea vor şti să codeze imagini cu o rată de compresie superioară standardului jpeg. curba C etc. etc. Generarea hărţilor virtuale . hărţi in două sau trei dimensiuni. elemente de reprezentare 3D a plantelor.Mulţimi fractale obţinute iterativ: exemple şi reprezentări grafice (mulţimi Julia. Gumowski-Mira. GRAFICA COMPUTERIZATA SI APLICATII DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Exemple grafice.Grafica computerizată a unor bazine de atracţie. Popcorn. Plante fractale: Feriga Barnsley. Modelarea ţărmurilor. Munţi : siluete muntoase. Reprezentări grafice computerizate. .Modelarea altor elemente din natură : fulgi de zăpadă. etc). modelare unor inflorescenţe. Superfractali. obiectivele constau în a modela elemente din natură (care au o structură fractalică) şi de a coda imagini folosind compresia fractală. copaci. fractalii Barry Mrtin. plasmă. .Modelarea unor plante: metode iterative de generare a plantelor. insulelor.Metoda sistemelor de funcţii iterate (IFS) pentru generarea imaginilor fractale. Reprezentări grafice. generarea structurilor arborescente (copaci). munţi 3D . . Fractali de tip Lyapunov. PROGRAMA: . Reprezentări grafice computerizate. Henon. . galaxii.Noţiuni introductive despre fractali şi dimensiune fractală. etc. . Reprezentări grafice computerizate. curba lui Hilbert. Dream. . Plante Lindenmayer. curba dragonului. încrucişărilor.FISA UNITATII DE CURS TITLU: FRACTALI.Algoritmul punctului de mijloc şi a pătratului de diamant ca algoritmi fundamentali în generarea peisajelor fractale . Construcţia unor funcţii de zoom.

. [3] Dick Olivier – Fractali. Algoritmi. [10] Radu Dobrescu. [4] G. Hawley Rising.Fractal image encoding . Growth and Form in Biology – SPRINGERVERLAG – 1994.Prelucrarea imaginilor: codarea (compresia) fractală. [9] Yuval Fisher (editor) . Catalin Vasilescu (editori) . Cambridge University Press.Interdisciplinary applications of fractal and chaos theory – Editura Academiei. 2004.Fractals Everywhere. Cherbit (editor) – Dimensions non entieres et applications – MASSON – 1991. [5] Heinz-Otto Peitgen.Walter de Gruyter – 2007. [2] Benoit Mandelbrot – Obiectele fractale. [8] Michael Barnsley. Editura Teora. [7] Jaap A.SPRINGER-VERLAG – 1998. Michael Dorfler – Dynamical systems and fractals. 1993. Compararea cu alte forme de compresie. 1991. Computer graphics. .. Boston: Academic Press Professional. 1996.Fractal Modelling. Dietmar Saupe – Chaos and Fractals – SPRINGERVERLAG – 2004. Kaandorp . [6] Gilbert Helmberg – Getting Acquainted with Fractals . Editura Nemira. Hartmut Jurgens. BIBLIOGRAFIE: [1] Karl-Heinz Becker. 1998.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. dezvoltare incrementala. 7. PROGRAMA: 1. planificarea raspunsului la risc. In plus. 9. 8. metodologii agile de dezvoltare software (programarea extrema). formarea si dezvoltarea echipei. practicile si utilitarele general acceptate si utilizate de majoritatea industriei de software. automate generalizate.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. controlul de calitate. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul asigura cunostintele necesare conducerii proiectelor software. metode calitative de analiza a riscului. Materialul furnizeaza cunostintele necesare obtinerii certificarilor PMI (Project Management Institute). finalizarea proiectului. controlul schimbarilor in proiect. testarea unitara si testarea de acceptanta. monitorizarea si controlul riscului. Conducerea proiectelor: procesele necesare in conducerea proiectelor. 4. Z). tehnici de testare bazate pe specificatii formale (automate. identificarea riscurilor. etapele proceselor software. planuri de testare. Analiza si estimarea riscului: planificarea si managementul riscului. dezvoltare evolutiva. diagrama de flux a proiectului. urmarirea executiei unui proiect. Testarea si validarea sistemelor software: prezentarea conceptelor si tehnicilor de testare si asigurare a calitatii. modelul spirala. standarde de calitate. prototipizare. testarea sistemelor la nivel de unitate. bazate pe program si statistice. evaluarea performantelor. metode pentru asigurarea calitatii. testarea sistemelor orientate pe obiect. Managementul calitatii: planificare calitatii. 3. utilitare pentru estimarea resurselor si costurilor. certificarile cu cea mai mare recunoastere in domeniul managementului proiectelor. documentatia proiectelor software. 6. Planificarea proceselor software: metrica proceselor. modelul V). 5. sunt prezentate principalele metode si tehnici de testare folosite in industria de software. conducerea echipei. rolurile necesare in proiectele software. metode de testare functionala. 2. Economia proiectelor software: prezentarea metodelor cantitative de analiza si estimare a resurselor si costurilor. metode cantitative de analiza a riscului. . principalele documente folosite in conducerea proiectelor. Sunt prezentate conceptele. planificarea proiectelor software. distribuirea informatiei. tehnici automate si manuale de generare a datelor de test. Managementul resurselor umane: planificarea resurselor umane. modul. Modele de proces software: prezentarea ciclurilor de viata si modelelor traditionale de proces software (cascada. sub-sistem si sistem. subliniind aspectele tehnice si manageriale ale acestui proces. Managementul comunicarii: planificarea comunicarii.

Third Edition.BIBLIOGRAFIE: [1] A guide to the Project Management Body of Knowledge: PMOBOK Guide . Holcombe. Project Management Institute. 4th Edition. McGraw-Hill. Ipate: Correct Systems: building business process solutions. Springer Verlag. [2] M. McGraw-Hill. [4] M. Roper: Software Testing. 1994 . [3] R. 2004. F. 1996. Pressman: Software Engineering: A Practitioner's Approach. 1998.

reducerea dimensiunii. Caracteristici si arhitectura. stiintele sociale. Genetic programming. Modele de recombinare si contorizare. Tehnici de accelerare. Gentle. Implementarea si modelarea restrictiilor. (6C+3L) 3. Schema de aplicare. New York. Algoritm evolutiv. Perceptoni liniari cu mai multe straturi. Aproximarea solutiilor. Esantioane aleatoare. metoda datelor complementare. utilizarea variabilelor puternic corelate. fiabilitatea sistemelor. MIT Press. aproximarea functiilor multidimensionale.. Generarea unor multimi aleatoare de indivizi cu caracteristici statistice date. Springer. . Algoritmi genetici. Mers la intamplare in liste liniare. Aplicatii in: biologie. Tratat de programarea calculatoarelor – Sortare si cautare. Eiben. Notiuni privind reprezentarea grafica a datelor multidimensionale. divizarea datelor.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Programare evolutiva. Modele demografice (2C+1L) 5. Strategii de cautare. Optimizarea numerica. distante dintre puncte si repartitii. (6C+3L) 2. Distanta intre solutii. economie.E. Editura Tehnica. Bollobas. Reducerea numarului de straturi. Cambridge.R. Aplicatii : recunoasterea formelor. [5] J. programarea si eficienta algoritmilor. PROGRAMA: 1. Retele neuronale. 1998. stabilirea unor tipologii. analiza si predictie. estimatii statistice. Functii de penalizare. optimizare. Algoritmi seminumerici. folosirea variabilelor de control. 1983. solutionarea unor probleme complexe de optimizare. Berlin. 2003. (2C+1L) 4. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 CUNOSTINTE PREEXISTENTE: Un limbaj de programare Notiuni elementare privind analiza. [2] A. Springer. Modificarea ponderilor. Operatori genetici. Tehnici adaptive de invatare.E. Tehnici de imbunatatirea preciziei algoritmilor : selectarea caracteristicilor esentiale. [3] James E. Simularea stocastica a evenimentelor discrete. Smith. structuri arborescente si grafe. eficienta retelelor Web (5C+3L) 7. Random number generation and Monte Carlo methods. 1992. Cambridge. analiza retelelor. [4] Donald E Knuth.FISA UNITATII DE CURS TITLU: MODELAREA PROCESELOR EVOLUTIVE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Ierarhizare. UK. J. OBIECTIVE: Noi tehnici de modelare a unor procese evolutive. (2C+1L) 6. partitionarea datelor. (5C+2L) BIBLIOGRAFIE: [1] B. Testarea rezultatelor. 2001. Cambridge University Press. Introduction to evolutionary computing. MA. Random graphs. Koza. Bucuresti.

Bucuresti.P. Schwefel. Watts. [8] Marco Tomnassini. New York. NT. Evolution and optimum seeking. Editura Academiei Romane. Princeton. Springer. 2005. 1996. 2002. 1995. . Zaharia.[6] Zbigniew Michalewicz. 1999. Genetic algorithms+ Data structures=Evolution programs. Small worlds – The dynamics of networks between order and randomness. New York. [10] C. Algoritmi genetici si retele neuronale – Doua noi paradigme de calcul. Priceton University Press. Spatially structured evolutionary algorithms – Artificial evolution in space and time.N. Cristea. Al. Wiley and Sons. [9] D. Springer. [7] H. New York.J.

2.3 Alte detalii despre servleţi II. Florentina Irina. Octavian Andrei.1. Limbajul Java . Editura Albastra.2 Servleţi şi package-uri. 2007 [3] Hall. 2000 [2] Baranga A. Costinescu. Preliminarii I.8 Caractere speciale in textul HTML II. Dezvoltarea de aplicatii WEB pe WINDOWS utilizând server-ul Tomcat. Cluj-Napoca. Gestionarea sesiunilor BIBLIOGRAFIE: [1] Athanasiu. Prentice Hall PTR. Popovici. II. Bogdan. Core Servlets and JavaServer Pages (JSP).16 Obiectele din clasa Cookie II. Vasile.SERVLETI (JAVA WEB PROGRAMMING) DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Gaburici. Boston.1 Elemente de bază II.5 Proiectarea unui client de Web II. Aplicatii de tip web: I. Actuarial Perspectives.4 Exemplu de realizare si execuţie a celui mai simplu servlet II. 1997.10 Transmiterea răpunsului în formă compactată II.12 Variabile CGI (Common Gateway Interface) II.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Programare Web Utilizand JAVA. Kluwer Academic Publishers. Despre arhitectura client-server: I.14 Headerele răspunsului II.13 Codul de răspuns al servletului II.3. Marty. . Irina.O Perspectiva pragmatica Agora.17.FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMARE WEB UTILIZAND LIMBAJUL JAVA .E.6 Parametrii unui servlet II.4 Parametrii de iniţializare II. Servleţi.15 Utilizarea conexiunilor persistente II. De Vylder – Life Insurance Theory. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: I.9 Utilizarea headerelor cererii trimise de către client II.. 2000F. II.11 Protejarea paginilor cu ajutorul parolelor II. I. Drăgoi.7 Invocarea servletilor din HTML II.

Tipuri de cunostinte 3. 2004. M. Artificial Intelligence: A New Synthesis.se/isl/sicstuswww/site/documentation.F. NORVIG. Inc. D. 1990. W. 1998. 1998. Third edition. J.. K. 1995. A. Third Edition. Reprezentarea cunostintelor in sistemele expert 5.. [7] NILLSON. 1994. KNIGHT. Prentice Hall. Aspecte ale cautarii si reprezentarii cunostintelor in inteligenta artificiala. E. Second Edition.... Springer-Verlag. Introducerea incertitudinii 8. Prolog Programming for Artificial Intelligence.. I. Artificial Intelligence. Aspecte generale ale reprezentarii cunostintelor 2. [8] RICH. [10] SICSTUS PROLOG USER’S MANUAL. Prentice .. [11] http://www. Artificial Intelligence. 1999. P. F.. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: 1. STUBBLEFIELD. [9] RUSSELL. [3] HRISTEA. Rationament statistic 9. Structures and Strategies for Complex Problem Solving. Building Expert Systems in Prolog.FISA UNITATII DE CURS TITLU: REPREZENTAREA CUNOSTINTELOR IN SISTEMELE EXPERT DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR...sics.Wesley.. Generarea explicatiilor 7.. 1993.. [2] DURKIN.Hall International. Addison .Wesley. Tata McGraw-Hill Publishing Company Limited. Sweedish Institute of Computer Science. BALCAN. Clase de metode pentru reprezentarea cunostintelor 4. Addison . . Workingham. Second Edition. Editura Universitatii din Bucuresti. F. N. Addison . New Delhi. Intelligent Systems Laboratory. 1989. Introduction to Expert Systems. S. P..Wesley. Artificial Intelligence. [5] LUGER. Implementarea sistemelor expert in limbajul Prolog BIBLIOGRAFIE: [1] BRATKO. A Modern Approach. [6] MERRITT.. Inlantuire inainte si inapoi in sisteme bazate pe reguli 6.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Morgan Kauffman. [4] JACKSON. G. J. Expert Systems Design and Development.

clustering. distinguishability. Dictionary of Distances Springer. Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Problemele de similaritate. publicat de E. identificarea cifrelor scrise de mana. ACL-Coling. inteligenta artificiala .ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. closest string. lingvistica. Vor fi prezentate tehnici standard de agregare (sirul central. ) si vor fi studiate proprietatile de rationalitate ale acestora (teorema lui Arrow).Tehnici de agregare. Fiecare tehnica introdusa va fi urmata de aplicatii concrete. 2nd ed. 2007 Liviu P. de ultima ora. etc.Proprietati de rationalitate . criteriul Condorcet. . . PROGRAMA: . Un work-shop dedicat investigarii distantelor lingvistice a avut loc in 2006 la principala conferinta din domeniu. Articole electronice disponibile referitoare la median string. Accentul va fi pus pe tehnici de agregare si categorizare nesupervizate. Ed.. tehnici de clustering . voting. Rank distance and applications. . sum. 1963.Matricea distantelor . problema gasirii unei metrici adecvate pentru lanturile ADN ocupa primul loc intr-un top al celor mai importante 10 probleme din domeniu. Recent (sfarsitul anului 2007). aplicatii in NLP.FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEHNICI DE SIMILARITATE SI CLASIFICARE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR.Aplicatii : categorizare automata de texte. BIBLIOGRAFIE: [1] [2] [3] [4] K. a aparut un dictionar al distantelor.Tehnici de clasificare . Problemele de clasificare si agregare prezentate pleaca de la observatia ca metodele multicriteriale de clasificare sunt in general superioare celor monocriteriale. Universitatii Bucuresti. 2010. sirul median. In Bioinformatica. Cursul isi propune sa prezinte atat metrici standard din domeniu cat si tehnici noi. clasificare automata si agregare sunt constant prezente in aplicatiile din inteligenta artificiala si domenii conexe. New York. meta-search engine. Michel-Marie Deza and Elena Deza.Teorema lui Arrow . Deza la editura Springer.Wiley. Dinu.Distante in biologie. J. care tin cont de proprietatile obiectelor care sunt investigate. meta motor de cautare. distinctibilitate . Social Choice and Indivudual Values. Arrow.

izomorfisme de grafuri. Chapman and Hall/CRC Press. Combinatorica si teoria grafurilor.algoritmi de calcul si aplicatii. 6. Algebraic graph theory.teorema si algoritmul lui FordFulkerson.FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEORIA GRAFURILOR SI APLICATII DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. 4.Tomescu. 1973. New York. PROGRAMA: 1.Godsil.dimensiune metrica.numar ciclomatic. Springer-Verlag. Conexitate varf si conexitate muchie.Lesniak.formula lui Euler si teorema celor cinci culori.teoremele lui Hoffman si Harary. Distante in grafuri.Royle. 2005. Modern graph theory.Bollobas.grafuri Moore. 9. L.colorarea muchiilor unui multigraf bipartit si aplicatii la retelele de interconexiune.Biggs. 8. 1998.algebra de adiacenta. B. 1979.proprietati de baza. Tipografia Universitatii Bucuresti.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. . 2001. BIBLIOGRAFIE: [1] [2] [3] [4] [5] N.diametru. 3. Grafuri hamiltoniene : teoremele lui Dirac si Nash-Williams. 2. G. Graphs and digraphs. Fluxuri cu restrictii de capacitate pe arce si in varfuri. I. Algebraic graph theory.Chartrand. Grafuri planare.eccentricitate.teoremele lui Menger si caracterizari ale grafurilor 2conexe si h-conexe. Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Continuarea studiului grafurilor inceput la disciplina « algoritmica grafurilor » si prezentarea unor noi aplicatii in informatica si cercetari operationale. 5.grafuri euleriene. C.teorema de caracterizare a fluxului de cost minim. Polinoame cromatice. 7. Springer-Verlag. Cambridge University Press.grafuri bipartite (caracterizari combinatoriale si algebrice).Algoritmi aproximativi pentru determinarea unui ciclu hamiltonian de cost minim. Berlin. Valori proprii ale unui graf. Notiuni de baza. Probleme de colorare : colorarea varfurilor.algoritmul greedy de colorare. G.

Ordin.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Panaitopol. Se vor avea în vedere atât aspectele teoretice cât şi cele practice. . Alexandru. Everest. [5] N. . . The Little book of Bigger Primes. . Ward. Problema logaritmului discret. Metoda bazei de factori (Kraitchik). Springer 2005. Springer Verlag.Metode de factorizare. Koblitz.M. Rǎdǎcini primitive modulo p. Numere prime şi numere compuse. L. Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Asigurarea bagajului de cunoştinţe de teoria numerelor necesar cuiva care doreşte sǎ studieze criptografia (cu deschideri în special cǎtre algoritmi de factorizare). O Introducere în Aritmeticǎ si Teoria Numerelor. Testul Lucas-Lehmer de detectare a numerelor prime Mersenne. Lema chinezǎ a resturilor. [4] A. 2004 . 1994. . Teorema lui Euler. [2] R. Goşoniu. 2001. Aplicaţii la factorizare. Prime numbers. T. Fracţii continue şi legǎtura cu problema factorizǎrii. Pomerance. A computational perspective. Crandall. Editura Universitatii Bucureşti.Inelul claselor de resturi modulo n.Numere prime Fermat şi Mersenne. C. Springer. Teorema lui Lagrange. A Course in Number Theory and Cryptography. An Introduction to Number Theory. [3] G. Editura Universitatii Bucureşti. Legea de reciprocitate pǎtraticǎ. Springer. [6] P. 1999. Numere pseudo-prime şi numere Carmichael. Metoda lui Fermat. 2005. Ribenboim.FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEORIA NUMERELOR ÎN CRIPTOGRAFIE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ STATUTUL: optional NR. Gica. Mica teoremǎ a lui Fermat.Metodele de factorizare ale lui Pollard (rho şi p-1) BIBLIOGRAFIE: [1] V. PROGRAMA: . Elemente de teoria numerelor. N.Resturi pǎtratice.Teorema fundamentalǎ a aritmeticii.

II DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ SPECIALIZĂRILE: INFORMATICĂ DOMENIUL DE LICENŢĂ: MATEMATICĂ SPECIALIZĂRILE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ .CURSURI OPŢIONALE DE INFORMATICĂ PROPUSE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 SEM.

11 Software de optimizare cu aplicatii 6.8 Modelare stocastica si simulare 6.2 Algoritmi si structuri de cautare in memorie 6. în ordinea preferințelor .1 Algoritmi de factorizare 6.13 Tehnici de programare a aplicatiilor grafice 6.10 Programarea interfetelor web pentru baze de date utilizand PHP si MySQL 6.7 Metode de instruire automata cu aplicatii in imagistica medicala 6.14 Testare software Fiecare student face 7 opțiuni. II 6.Lista cursurilor optionale – sem.12 Statistica computationala 6.6 Masini secventiale 6.9 Programare Web utilizand limbajul Java-JSP (Java WEB Programming) 6.4 Capitole speciale de teoria grafurilor 6.3 Aplicatii ale logicii in informatica 6.5 Introducere in lingvistica matematica si computationala 6.

Rational Points on Elliptic Curves. [5] J. Crandall. [5] Quadratic sieve (ciurul pǎtratic). Problema logaritmului discret pentru curbe eliptice. [4] N. Springer Verlag. 2005. Algoritmul lui Lenstra. Koblitz. Springer. 1992. [3] Testul Atkin-Morain [4] Teste de primalitate. Editura Universitǎţii Bucureşti. BIBLIOGRAFIE: [1] R. A computational perspective. Structura de grup pe o curbǎ elipticǎ. L. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Se urmǎreşte familiarizarea studenţilor cu cei mai rapizi algoritmi de factorizare cunoscuţi astǎzi: NFS. Gica.FISA UNITATII DE CURS TITLU: ALGORITMI DE FACTORIZARE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Prime numbers. 2001. . 1994.H. C. Tate. Tate pairing. Ward. Silverman. An Introduction to Number Theory. Pomerance. cel mai puternic algoritm de factorizare (foloseste corpurile de numere algebrice). Algoritmul Agrawal-Kayal-Saxena. [6] Corpuri de numere algebrice. ciurul pǎtratic şi algoritmul lui Lenstra. Springer. NFS (Number field sieve). Panaitopol. O Introducere în Aritmeticǎ şi Teoria Numerelor. [2] Perechi biliniare. [2] G. Everest.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. A Course in Number Theory and Cryptography. Sunt folosite instrumente din teoria numerelor pentru a înţelege probleme fundamentale ale criptografiei. [3] A. J. T. PROGRAMA: [1] Curbe eliptice. Springer 2005.

[5] J. ed.van Leeuwen. BIBLIOGRAFIE: [1] L. In Handbook of Theoretical Computer Science A:Algorithms and Complexity. Elsevier. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Descrierea si analiza structurilor de date in memoria secundara si a algoritmilor de cautare. Vol. Notes. 431-524. 2001. Structuri multidimensionale punctuale. Springer-Verlag. eficienti in cazul cel mai nefavorabil in ceea ce priveste spatiul ocupat si numarul de operatii de I/O executate. Data Structures and Algorithms. Amsterdam. External Memory Geometric Data Structures. cu aplicabilitate in geometria computationala si sistemele de informare geografica. Berlin. Ph. Springer Verlag. 1998. Analysis of Algorithms and Data Structures. Modele de indexare. University of Texas at Austin. 33(2):209-271. 2001. 1984.Arge. Arbori externi de cautare ortogonala in plan.Vitter.Flajolet. [4] V. Metode de acces unidimensional in memoria secundara.S.Samet.3:Multidimensional Searching and Computational Geometry.D. Variante si extensii ale modelului de baza. 1990. EEF Summer School on Massive Datasets.Samoladas. External Memory Algorithms and Data Structures: Dealing with MASSIVE data. ACM Computing Surveys. On Indexing Large Databases for Advanced Data Models. [6] J.S.. J. PROGRAMA:       Arbori in memoria primara. .Mehlhorn.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.Vitter and P. [3] H. [2] K. B-arbori. 2004. Multidimensional Point Data.FISA UNITATII DE CURS TITLU: ALGORITMI SI STRUCTURI DE CAUTARE IN MEMORIE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.

Teorema de incompletitudine a lui Goedel (schita demonstratiei). . .mit. Cambridge University Press 2004. Ben-Ari. Diagrame binare de decizie (BDD) . 4. 2. . M.Sisteme de logica modala. . 5. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: 1.Alloy Analyzer (http://alloy.it/) BIBLIOGRAFIE: [1] M. 3. Logica propozitionala: .Algoritmi pentru diagrame binare de decizie ordonate (OBDD).edu/community/).Nedecidabilitatea calculului cu predicate. Huth. Logica modala: . [2] M.Verificarea prin model checking.irst. . Mathematical Logic for Computer Science (Second edition).FISA UNITATII DE CURS TITLU: APLICATII ALE LOGICII IN INFORMATICA DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.Model checking simbolic.NuSMV (http://nusmv. .Clauze Horn si rezolutie.Implementarea unui proof checker pentru calculul cu predicate.Modelarea sistemelor multi-agent (MAS).Rezolutie.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.Sistemele de logica temporala LTL (Linear Temporal Logic) si CTL (Computation Tree Logic).Sintaxa si semantica. . Ryan.Problema satisfiabilitatii (SAT).Reprezentarea funtiilor booleene. . .Deductia naturala.Sintaxa si semantica. . Calculul cu predicate: . Springer-Verlag 2003. Pentru exemplificare vor fi folosite : . .Deductia naturala. . . . Logica temporala: . . Logic in Computer Science: Modelling and Reasoning about Systems (Second edition).itc.limbajul Prolog.

A. 4. 3. 5. 1979. [3] Popescu Dragos-Radu: Combinatorica si teoria grafurilor.FISA UNITATII DE CURS TITLU: CAPITOLE SPECIALE DE TEORIA GRAFURILOR DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Grupuri de automorfisme. S. 6. Aplicatii: Teorema lui Petersen.Societatea de Stiinte Matematice din Romania. Teorema lui Kuratowsky. Teorema lui Turan. Frucht.: Graph theory with Applications. PROGRAMA: 1. Reprezentarea grafurilor pe 2-varietati compacte orientabile. Teoremele lui R. 1977. Colorari. BIBLIOGRAFIE: [1] Aigner Martin: Combinatorial Theory. [2] Bondy J. Ed. 7. [4] Tomescu Ioan: Probleme de combinatorica si teoria grafurilor. R. Cuplaje. Teorema 1-factorilor a lui Tutte. Didactica si Pedagogica.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.1981. 2. Aplicatii. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul va adanci studiul catorva capitole importante de Teoria grafurilor.Murty U. Aplicatii. Hamiltoneitate. The Macmillam Press ltd. Springer-Verlag. . Aplicatii..Proprietati hamiltoniene in produse de grafuri. 2005. Grafuri planare. Elemente de teorie Ramsey.

Salomma. gramatici de dependenta. [3] Liviu P. Fiecare tema abordata va fi insotita de aplicatii concrete care vor viza diverse aspecte ale limbajului. B. Wallace. [3] Aspecte cantitative ale limbajului natural. Roszenberg (eds). Acolo unde se va putea aplicatiile vor fi facute pe limba romana. Dordrecht. Aplicatii [6] Traducere automata si dezambiguizare. New York. Mathematical methods in linguistics. Marcel Dekker..The David Hume Series. 6 x 9 Series: (CSLI-DHS) Center for the Study of Language and Information . Marcus Contextual Grammar. Gh. Aplicatii [4] Similaritate si Clasificare. 320 p. Ter Meulenm A. Ed. tree adjoining grammars (TAG).ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul isi propune sa ofere studentilor o perspectiva asupra domeniului. 2007 [6] Partee. Dale (ed) The Handbook of Natural Language Processing. Handbook of Formal Languages. Metode Formale si de Clasificare in Lingvistica Matematica si Computationala. 1990. Foundations of statistical natural language processing. 1997 [8] A. G. Dinu. [5] Recunoasterea autorului unor texte cu autor controversat. Probleme curente in lingvistica matematica si computationala [2] Metode formale aplicate in lingvistica: ierarhia Chomsky. Inference and Disputed Authorship. 1997 . [7] Rezumare automata a textelor. 2000. automate. PROGRAMA: [1] Lectie de deschidere. H. 2004.. Springer. Kluwer Academic Publishers. Frederick and David L. Universitatii Bucuresti. BIBLIOGRAFIE: [1] G. Handbook of Quantitative Linguistics. MIT Press. Vor fi abordate atat aspecte cantitative cat si aspecte formale ale limbajelor. Aplicatii.. Schutze. 1999 [5] Mosteller. [4] Manning. gramatici contextuale Marcus. [7] Paun. Altmann (ed).FISA UNITATII DE CURS TITLU: INTRODUCERE IN LINGVISTICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Kluwer. Wall. C. 2003 [2] R. R. Distributed for the Center for the Study of Language and Information.

Mat. Problema sintezei. Bucuresti. .ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Rudeanu: On the bahaviour of automata. E. Ciobanu.G. Bucuresti.-Inf. 46(2009). 263-276.A. 35(1989). Pure Appl. Manes: Adjoint machines. I. 16(1967). Teorema lui Goguen: realizarea este universala.. I. S. [8] H. Mat. S. Univ. [4] G. I. Pfender: Kategorien und Automaten. Universal Comput. Ciobanu. Pure Appl. De Gruyter. An. PROGRAMA: . S.-Inf. II. An. Khoussainov: Deterministic automata: simulation. relevarea aportului pe care il poate aduce teoria categoriilor. Syst. An. 38(1989). Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Revitalizarea unui tip de automate altadata mult studiata cu succes de scoala romaneasca (Moisil). Al. Cazanescu: Asupra categoriei automatelor secventiale.Ideea generala de masina secventiala.Teoria abstracta a functiilor-comportare.. Ehrig. Univ. Ciobanu.E. Cuza. BIBLIOGRAFIE: [1] M. Ann. Bucuresti. Univ. 13(2007).S. J.. 359-374. Rudeanu: Equivalent transformations of automata by using behavioural automata. Berlin 1972. Spribfer-Verlag. 119-128. Calude. 361-374. [2] C. liant intre categorii de automate si categorii de comportari. Rudeanu: Behaviouristic automata. Sci. Languages and Machines. . Math. Goguen: Realization is universal. . 1974.A. Univ. Mat. [6] G. Acta Inform. 1971. [10] J. Algebra 6(1975). Deussen: Halbgruppen aund Automaten. Eilenberg: Automata. J. A. [12] S. Problema minimizarii. Rudeanu: Final and sequential behaviors of M-automata. Theory 6(1973).Notiunea de comportare la masinile secventiale si la automatele Rabin-Scott (care accepta limbajele regulate). 64-71. Categoria M-automatelor. Automate comportamentale. Semiautomate. Academic Press. [11] S. M. 31-37.-Inf. universality and minimality. B. Legatura cu alte clase de automate. Arbib. An. [5] G.FISA UNITATII DE CURS TITLU: MASINI SECVENTIALE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. E. W. [3] V. Calude. Minimal automata. Vol. Sti. 313-343. Rudeanu: Behaviouristic automata.Notiuni introductive de teoria categoriilor. Extinderi. . [9] S. 303-312. 55(2006). Modele Moore si Mealy. [7] P. state behavior machines and duality. Logic 90(1997). The synthesis problem. 1540-1549. echivalenta lor.

[4] N. Elsevier Inc. Introducere în teoria statistica a recunoasterii formelor. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Obiectivul acestui curs este studierea unor metode și tehnici de instruire automată nesupervizată și supervizată și implementarea algoritmilor de instruire automată.). [2] Formele și recunoașterea formelor: caracteristici calitative și cantitative. 2004. Sintagma imagistica medicală se referă la obținerea de informații privind starea fiziologică ori patologică. hiperplanul optim de separare generalizat. extragerea și selecția caracteristicilor. B. mașini pe vectori suport (introducere în teoria VapnikChervonenkis. metoda nucleelor dinamice. 2009.C. regula lui Bayes. [3] Anke Meyer-Base. I. metode de cluster implementate pe arhitecturi neuronale (algoritmul perceptron. Blood corpuscles classification schemes for automated diagnosis of hepatitis using ISODATA algorithm and Run Length Encoding. ImageCLEFmed 2005. generalizare în spațiu asociat multidimensional). [5] Aplicații ale algoritmilor studiați în recunoașterea formelor în imagistica medicală. State. I. pe baza interpretării imaginii unei porțiuni a corpului. arbori de decizie. SIAM. hiperplanul optim de separare. CLEF 2005: 692-701. Editura Universitatii din Pitești. funcții nucleu. imagini RMN. P. măsuri de similaritate și disimilaritate. perceptronul multistrat). entropia . [2] Md. Popescu-Bodorin. Metodele de clasificare a imaginilor pot fi utilizate în aplicații de recunoaștere a formelor pentru imagini medicale (microscopie electronică. metoda celor mai mici pătrate. University of Pitesti.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. [4] Tehnici de instruire nesupervizată: analiza componentelor principale. BIBLIOGRAFIE: [1] Charles L. algoritmul ISODATA). Epstein. . 23 May 2009. 2008. PROGRAMA: [1] Tipuri de imagini în imagistica medicală. [3] Tehnici de instruire supervizată: regula celor mai apropiați k vecini. tomografii.. algoritmi de clasificare ierarhici. algoritmi de clasificare secvențiali (algoritmul k-means. Pattern Recognition for Medical Imaging. funcții de discriminare. Paraschiv-Munteanu. Paraschiv-Munteanu. ecografii etc. Bhattacharya.FISA UNITATII DE CURS TITLU: METODE DE INSTRUIRE AUTOMATA CU APLICATII ÎN IMAGISTICA MEDICALA DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Desai. Proceedings of First Doctoral Student Workshop in Computer Science. Mahmudur Rahman. algoritmul ID3. [5] L. Introduction to the Mathematics of Medical Imaging. Philadelphia.măsură a omogenității. model de procesare a imaginilor medicale. Supervised Machine Learning based Medical Image Annotation and Retrieval.

New York. Paraschiv-Munteanu. 2008. Blood corpuscles classification schemes for automated diagnosis of hepatitis. Wiley..[6] L. 14. [7] Vapnik V.Buletin Stiintific. Statistical Learning Theory. Seria Matematica si Informatica.N. . N. 1998. Popescu-Bodorin. Universitatea din Pitesti . State. I.

Cauchy. . Modelarea sistemelor de asteptare folosind procesele de nastere si deces. 190 p. I. 2004. Metoda Monte-Carlo pentru rezolvarea unor probleme numerice (calculul integralelor. London. Metode matematice de organizarea si conducerea productiei. prototip al unui model si limbaj de simulare.rezolvarea unor ecuatii operatoriale liniare.Vol II. New Yoprk. Metoda Monte-Carlo si utilizarea lanturilor Markov (Markov Chain Monte Carlo). 6. Casella G. [6] Ripley. Algoritmul Metropolis-Hastings. 2. BIBLIOGRAFIE: [1] Vaduva. 7.Tehnica1976. I.FISA UNITATII DE CURS TITLU: MODELARE STOCHASTICA SI SIMULARE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Metoda Monte-Carlo si probleme inrudite.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.Tehnica. [7] Ross Sheldom. Ed. 5.1987. Simularea variabilelor aleatoare si vectorilor aleatori folosind transformari de vectori uniformi. NewYork. 1997. si a. B. Modele de simulare. [3] Robert P. 1999. Dirichlet). problema Dirichlet.San Diego. Academic Press. Generatorul Gibs. Ed. 3. utilizarea pentru optimizari). Ed. Problema interferentei masinilor. Modele de simulare pentru sisteme de asteptare si validarea acestora. 1974. John Wiley & Sons.Simulation.Stochastic Simulation. Springer-Verlag. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: 1. Modele deterministe si stochastice de teoria stocurilor. I. [4] Vaduva. si colab. Simularea proceselor economice. 1983. Modelul cu o statie si modelul cu N statii paralele. [5] Vaduva. Modelul sistemului cu evenimente externe discrete.C. Second Edition. E. Monte Carlo Statistical Methods. 4. Ed. New York. Universitatii din Bucuresti.S. Simularea stocurilor. [2] Ermakov.Tehnica. Exemple (Vectorii Normali.

2 Principalii paşi în lucrul cu JDBC şi bazele de date III. Gaburici.2 Elemente de cod JAVA în JSP I.4 Alte directiva JSP I.9 Tag-uri I. Popovici.4 Obiectele de tip PreparedStatement şi CallableStatement III. Drago.7 Invocarea applet-urilor din JSP I.1 Redirecţionarea cererilor către alte pagini II. Octavian Andrei.1.3 Folosirea applet-urilor ca interfete pentru servleţi III.5 Tratarea exceptiilor în paginile JSP I. Alte tehnici diverse folosite în programarea Web II. 2000 . Vasile. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: I. Limbajul Java . Costinescu.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Accesarea bazelor de date utilizând JDBC III.1 Generalităţi I.O Perspectiva pragmatica Agora. Prentice Hall PTR.5 Tehnica de conectare Connection Pool pentru aplicaţii Web BIBLIOGRAFIE: [1] Athanasiu. Cluj-Napoca. Irina. Marty.10.6 Includerea de fişiere în paginile JSP I.. Editura Albastra. 2007 [3] Hall.Programare Web Utilizand JAVA.3 Câteva exemple de lucru cu JDBC şi bazele de date III.3 Atribute şi metode ale unei clasa obţinută din JSP I.Java Server Pages (JSP) I. Core Servlets and JavaServer Pages (JSP). Florentina Irina. Bogdan. 2000 [2] Baranga A. Arhitectura three-tier III.8 Utilizarea claselor de tip Java Bean în JSP I.FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMARE WEB UTILIZAND LIMBAJUL JAVA – JSP (JAVA WEB PROGRAMMING) DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. Clasa BodyTagSupport II.2 Folosirea formularelor HTML II.

. . utilitare pentru administrarea bazei de date. host-uri virtuale. Galbraith P. 2004.. Studenţii care vor urma acest curs vor dobândi experienţă în utilizarea PHP şi MySQL. Bradford R. configurare. BIBLIOGRAFIE: [1] Welling L. aplicaţii web dinamice. lucrul cu formulare. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezintă noţiuni fundamentale. [5] Suehring S. Wiley. Thomson L. editare.FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMAREA INTERFEŢELOR WEB PENTRU BAZE DE DATE UTILIZÂND PHP ŞI MYSQL DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.INI. apeluri SQL. tehnici şi tehnologii care stau la baza paginilor web ce utilizează baze de date. PHP6 and MySQL Bible. securitate. [6] Lucrul cu baze de date şi formulare: configurarea PHP pentru interacţiunea cu baza de date. utilizarea cookie-urilor etc. funcţii specifice. 2010. Lane D. [4] Curioso A. gestiunea directoarelor etc. PHP and MySQL Web Development. procesarea la nivel de client vs procesarea la nivel de server..  prezentarea şi utilizarea limbajului PHP.. 2009... 2007. configurarea fişierului PHP. O'Reilly Media. Park J. PROGRAMA: [1] Introducere în PHP: HTML vs. Dintre obiectivele cursului menţionăm:  însuşirea celor mai importante tehnologii şi dobândirea aptitudinilor necesare dezvoltării şi gestiunii paginilor web dinamice.. 2008. aplicate în crearea şi prelucrarea paginilor web. Peachpit Press.. Web Database Applications with PHP & MySQL. [7] Generarea imaginilor. Wrox. PHP. [2] Utilizarea server-ului web Apache: instalare. [4] Prelucrarea fişierelor de date în PHP: căutare. tablouri etc. Converse T.. documentelor PDF şi Excel utilizând PHP...ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. proprietăţi etc. precum şi a modalităţilor de stocare şi regăsire a datelor utilizând server-ul de baze de date MySQL. interfeţe de programare specifice. PHP 6 and MySQL 5 for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide. [5] Configurarea şi utilizarea server-ului de baze de date MySQL: instalare şi configurare. conectare. [2] Ullman L.  aplicarea noţiunilor prezentate la curs pentru rezolvarea unor probleme specifice întâlnite în dezvoltarea paginilor web. [3] Elemente de programare PHP: operatori. funcţii. Expert PHP and MySQL. avantaje şi functionalităţi ale PHP. Addison Wesley. [3] Williams H.

Fl. Bucuresti. [5] Aplicaţii: realizarea unor proiecte de modelare a unor probleme economice de dimensiune mică. BIBLIOGRAFIE: [1] A. postoptimizare. PROGRAMA: [1] Modele liniare: programare operativă a producţiei. dualitate).com/software/websphere/products/optimization/ . Stefanescu. Sunt studiate diferite cazuri care sunt foarte apropiate de felul în care se enunţă o problemă reală. Batatorescu. Raţiu-Suciu. De asemenea. Univ. Cunoştinţe preliminare: noţiuni din optimizarea liniară (algoritmul SIMPLEX. eşalonarea în timp a investiţiilor. de formule şi de restricţii. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezintă metode de modelare matematică a unor probleme de optimizare ce provin din activităţi economice şi de programare operativă a producţiei. Bucuresti. [5] http://www. [3] Interpretarea şi analiza a soluţiilor: stabilitate. C. Ene. indexări de variabile. [4] A.maximalsoftware. reformularea şi/sau eliminarea condiţiilor redundante. Did. Ed. structuri de date (interne şi externe). Programare liniara. Influenţa variaţiilor parametrilor asupra modelului. [3] C. rezolvarea acestora şi analizarea rezultatelor obţinute. 1983. Ed. repartizarea raţională a resurselor. Zidaroiu. [4] Modele parametrice. Ped. gestiunea stocurilor. Tehnica. Se vor realiza aplicaţii practice a acestor metode prin implementa lor cu ajutorul unui program software specializat pentru modelarea şi rezolvarea problemelor de optimizare. Teste. Metode de optimizare liniara. Ed. etc. Modelare economica aplicata. depanare. proiectare. Ed. Studii de caz. 1981.com/ [6] http://www-01. D. Bucureşti. se va studia interpretarea rezultatelor precum şi efectul asupra soluţiilor obţinute a unor modificări din datele problemei. 2002. Cercetari Operationale. Zidaroiu. Luban. Economica. identificarea restricţiilor incompatibile.ibm. Hancu. [2] Sistemul de modelare MPL (Mathematical Programming Language): elemente de editare.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. N. [2] C.FISA UNITATII DE CURS TITLU: SOFTWARE DE OPTIMIZARE CU APLICATII DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. 2003.

. module) a caror promovare prealabila este obligatorie: Algebra liniara. (2002) Computational Statistics Handbook with MATLAB. Practice: calcul statistic intensiv cu ajutorul pachetului de programe MATLAB. Chapman & Hall/ CRC [2] *** http: //www. L. bootstrap si jackknife Capitolul 3 Metode de regresie neliniara Capitolul 4 Metode MCMC (Markov Chain Monte Carlo) Capitolul 5 Statistica spatiala CONDITIONAREA INSCRIERII LA CURS: Activitati (cursuri.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2.infinityassociates. Tehnici de vizualizare Capitolul 2 Tehnici de validare incrucisata. continua si dezvolta capitole noi din cursurile de "Probabilitati si statistica" si "Inteligenta artificiala". Elemente de informatica si programarea calculatoarelor Activitati recomandate: Elemente de analiza numerica BIBLIOGRAFIE: [1] Martinez.W. Probabilitati si statistica. PROGRAMA: Capitolul 1 Analiza exploratorie a datelor.com . anul II. Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Teoretice: metode si tehnici de calcul intensiv din domeniul statisticii matematice .R. Martinez. A.FISA UNITATII DE CURS TITLU: STATISTICA COMPUTATIONALA DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.

W. Hearn. Shreiner. Fundamentals of Computer Graphics (2nd edition). Texturarea suprafetelor. [5] P. Baciu. Addison-Wesley. Programarea aplicatiilor grafice 3D cu OpenGL. unde vor fi realizate proiecte care sa ilustreze conceptele si rezultatele expuse si care vor reprezenta componenta principala a verificarii semestriale. M. Neider. M. T. Sung. Prentice Hall. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Obiectivul cursului este de a prezenta tehnici avansate de programare grafica 3D folosind OpenGL. Eberly. Editura Universitatii din Bucuresti. BIBLIOGRAFIE: [1] G. Baker. Albeanu. K. Editura Albastra. Wellesley.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. PROGRAMA: [1] [2] [3] [4] [5] [6] Detectarea suprafetelor vizibile. OpenGL Programming Guide. Marschner.FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEHNICI DE PROGRAMARE A APLICATIILOR GRAFICE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. 2005. [3] D. 2008. Sixth Edition. [6] D. Willemsen. Modele de colorare. Animatie pe calculator. 2003. precum si fundamentele teoretice ale acestor metode de lucru. Morgan Kaufmann. D. Aplicatii grafice interactive. [4] P. M. Reinhard. Gleicher. Ashikhmin. AK Peters. Woo. Geometric Tools for Computer Graphics. Computer Graphics with OpenGL (3rd edition). 2005. Shirley. P. [2] R. Thompson. Algoritmi fundamentali. J. Modele de iluminare si umbrire. 2001. . Davis. 2003. Cursul va fi completat de un laborator. S. Grafica pe calculator. M. E. Schneider.

2004. Verif. cat si metode theoretice si/sau care fac obiectul cercetarilor recente. McMinn.gmu. testare bazata pe formalisme extinse cu stari (extended finite state machines). DS (distinguishing sequence) pentru masini cu stari finite. McGraw-Hill. folosirea metodelor metaeuristice in testarea structurala si testarea functionala. 14(2):105–156. [4] P. Mathur: Foundations of Software Testing. metoda partitionarii in categorii. testarea folosind analiza cauza-efect. complexitatea ciclomatica (McCabe). conditie/decizie. Roper: Software Testing. [5] M. 1998. 1994 . generarea de circuite liniar independente. [3] Metode de testare bazate pe formalisme cu stari: metodele W. Reliab. [2] Metode de testare structurala (white-box): acoperiri la nivel de instructiune. Wp(W partial). [3] A.. Strategii de generare de date de test la nivel de cale. Holcombe. Springer Verlag. UIO (unique input/output). PROGRAMA: [1] Metode de testare functionala (black-box): Partitionarea ın clase de echivalenta. Softw. Ipate: Correct Systems: building business process solutions. MuJava. [4] Testarea bazata pe mutatie (mutation testing): week mutation. Addison-Wesley Professional. ramura. Search-based software test data generation: a survey. Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezinta principalele tehnici si metode de testare a sistemelor software. conditii multiple. operatori de mutatie. [5] Generarea datelor de test folosind metode de cautare metaeuristice: metode de cautare locale si metode globale.. Test.edu/~offutt/mujava [2] M. 2007.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2. Sunt prezentate atat metode ingineresti de larga utillizare practica. F.FISA UNITATII DE CURS TITLU: TESTARE SOFTWARE DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR. strong mutation. analiza valorilor de frontier. BIBLIOGRAFIE: [1] MuJava home page: http://cs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful