You are on page 1of 32

Ministerul Educatiei si Cercetarii Universitatea din Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Catedra: Psihopedagogie speciala

Psihopedagogie speciala
Programa pentru

examenul de definitivare învăţământ obţinerea gradului didactic II Tematica pentru

în

• obţinerea gradului didactic I

1

PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA A DEFICIENTULUI DE INTELECT TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT SI GRADUL II MODUL I - Problematica generala a psihopedagogiei deficientului de intelect 1. Stadialitate si evolutie 2. Handicapul de intelect Concepte, definitii, frecventa, terminologie. Sistemul actual de asistenta, educatie speciala si recuperare pentru deficienţii de intelect (in tara noastra si strainatate). Obiective generale si specifice ale acestui sistem.* Tendinte moderne in conceperea si organizarea asistentei, educatiei speciale si recuperarii deficienţilor de intelect. Modalitati variate de realizare in practica a ideilor de “integrare”, “scolarizare”, “normalizare” si “socializare”. 3. Etiologia specifica in deficienţa de intelect. Clasificarea deficienţilor de intelect dupa etiologie, gravitate, forme de manifestare. Caracterizarea principalelor sindroame oligofrenice. 4. Factorii dezvoltarii psihice Specificul relatiei si interactiunii intre ereditate – mediu – educatie la persoanele cu handicap de intelect. Raportul invatare – dezvoltare – compensare la aceste persoane.* 5. Comun şi specific în manifestarea tulburărilor de limbaj Consecinte ale acestor perticularitati in activitatea de educatie speciala si de recuperare. 6. Dezvoltarea compensatorie. Specificul relaţiei învăţare – dezvoltare la elevii cu deficienţă mentală. - conceptual de compensare şi de dezvoltare compensatorie; - conceptual de învăţare; - elemente specifice ale relaţiei învăţare – dezvoltare: - intarziere, dizarmonie, înţelegere parţială sau trunchiată; - rigiditate,inertie,fragilitatea personalitatii, fragilitatea si labilitatea conduitei verbale; - trasaturi temperamentale si de caracter;

2

___________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

Consecintele acestor particularitati in activitatea de educatie speciala si recuparare (in comunicare, în formarea şi structurarea limbajului, in activitatea de cunoastere, in activitatea practica - manuala, etc.) . * 7. Afectivitate si procesele volitive la deficienţii de intelect. Particularitati ale afectivitatii si procesele volitive: instabilitate, rigiditate, dezechilibru de autoreglaj, insuficienta, mobilizare, etc. Consecinte ale acestor particularitati in activitatea de educatie speciala si recuparare. Modalitati de prevenire si combatere a consecintelor negative. 8. Temperamentul si caracterul la deficienţii de intelect. Particularitati ale acestora. Consecinte in activitatea de educatie speciala si recuperare. 9. Modificarile de ansamblu in structura personalitatii la deficientul de intelect. Interactiunea dintre personalitate, conduita verbala si comportament. Modelarea compensatorie a personalitatii in procesul de educatie speciala si recuperare a deficienţilor de intelect. 10. Diagnosticul diferential la deficienţii de intelect Metode, procedee, tehnici, instrumente, in perspectiva elaborarii programelor individuale de recuperare complexa si a initierii masurilor de orientare – reorientare scolara si profesionala . * Specificul diagnozei si prognozei in psihopedagogia speciala. MODULUL II – Problematica aplicativa a psihopedagogiei deficientului de intelect 1. Perioade optime sensitive şi zonele dezvoltării 2.Teorii ale învăţării cu aplicaţii la deficientul mental. 3.Organizarea si formele procesului de instruire si educationalrecuperator pentru deficienţii de intelect. - clasa, grupa de educatie, grupa de pregatire practica si grupa de corectare-principalele structuri organizatorice ale procesului instructiveducativ-terapeutic, desfasurat in unitatile speciale pentru deficienţii de intelect; - forme de activitate diferentiala (pe grupe de nivel) si individualizata (programe terapeutice individuale); * - specificul relatiei educat-educator in contextul activitatilor de grup si individuale, organizate cu elevii deficienţi de intelect . *

3

adaptarea principiilor didacticii. . planificare şi de proiecte didactice. exerciţii. corecte. ca disciplina scolara.4. .mijloace didactice şi materiale specifice. consolidarea pronuntiei corecte.exersarea citirii. .* .obiectivele generale comune cu scoala obisnuita (instructivcognitive si aplicativ practice). .metode.obiectivele de referinţă şi cele operaţionale. tehnici de lucru etc. procedee. Metodologia activitatilor de corectare individuala sau grupuri restranse in cabinet. .obiective generale specifice. . * 5.modele de proiectare. educatie si recuperare a deficienţilor de intelect.conţinuturile învăţării şi proiectarea acestuia pe tipuri de activitati. Contributia activitatilor obisnuite instructiv-educative la stimularea dezvoltarii si corectarea limbajului. accentuarea expresivitatii orale.greutati aparte intampinate de elevii deficienţi mental in procesul invatarii limbii romane. explicarea cauzelor (psihologice) ale acestor dificultati si alegerea demersului metodologic vizand depasirea dificultatilor in: . valorizarea principiilor specifice educaţiei speciale. cu precizarea standardelor de realizare. MODULUL III – Aspecte concrete privind metodica in activitatea cu deficienţii de intelect 1. Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a limbajului in activitatea cu deficienţii de intelect. Metodologia predarii – invatarii cunostintelor elementare în cadrul ariei curriculare “limbă şi comunicare” . educaţiei speciale. inactivitatea de instruire a citit-scrisului. constiente si expresive si a capacitatii de redare cu cuvinte proprii a celor citite. . * .* . etc.largirea si dezvoltarea vocabularului. 2. * 3. .curriculumul educatiei speciale.exersarea exprimarii corecte (oral si in scris) respectand regulile gramaticale elementare.exersarea scrierii lizibile (caligrafice) si corecte (ortografice). Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a psihomotricitatii deficiienţilor de intelect in cadrul activitatilor 4 .utilizarea metodei fonetice analitico-sintetice. . . Obiectivele si continutul procesului de instruire si recuperativeducational pentru deficienţii de intelect. Specificul metodicii predări/învăţării in activitatile de instruire.

. activitati sportive. manuala.) cat si la cabinet.psihodiagnoza şi procesul de evaluare a elevilor. de educatie terapeutica si de formare a deprinderilor simple de autoservire si comportament la persoanele cu deficienţă severă si profundă. Metodologia ergoterapiei.) . . Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat instructiv-educative obisnuite (indeosebi al activitatilor de educatie fizica.orientarea formativă în evaluarea cazurilor de deficienţă mentală. Rolul terapeutic al activitatilor de instruire practica. desen. 5 . . Aspecte sociale multiple ale integrarii in munca a deficienţilor de intelect. 6.insusirea numeratiei orale si a numeratiei scrise.organizarea timpului liber (autoservire.educaţie estetică (educaţie muzicală. .rezolvarea unor probleme simple.aspecte generale ale evaluării diagnostice.-----------------------------------------------------------------1.efectuarea operatiilor aritmetice. Explicarea cauzelor (psihologice) si alegerea demersului metodologic vizand depasirea dificultatilor in: . 5. Metodologia învăţării în cadrul ariilor curricluare arte şi tehnologii . Metodologia predarii-invatarii cunostintelor elementare în cadrul ariei curriculare „matematică şi ştiinţe” a elevilor cu deficienţă mentală.abilitate manuala si pregatire pentru munca. . Limite si contradictii ale sistemului actual de orientare si pregatire cuprinde in activitatea de munca a deficienţilor de intelect (cu forme medii si lejere). Dificultatile intampinate de elevii cu deficienţă de intelect in procesul invatarii cunostintelor elementare de aritmetica si geometrie.cunoasterea mediului inconjurator (natural.). in regim obisnuit sau protejat.utilizarea practica a unitatilor de masura (exercitii cu numere concrete). joc. intreceri etc. ca element al procesului de recuperare complexa a deficienţilor de intelect. . vizionari de spectacole. excursii. geografic si social). vizite. 7. Specificul activitatilor de instruire practica elementara. 4. . Orientări actuale în evaluarea complexă a elevilor cu deficienţe mentale . indeletniciri manuale etc. plastică etc.

Factori care participa la procesul de educatie speciala si de recuperare a deficienţilor de intelect. periodică. al psihopedagogilor. continuă. finală.predictivă etc. 8. 6 .. al parintilor etc. al educatorului.tipuri de evaluare: iniţială. sumativă. al psihologului. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.. -rolul profesorului în evaluarea continuă a elevului deficient mental. * Rolul dirigintelui clasei.

E. Fundatiei Humanitas.  Pufan C..  Chiva M. Editura Pro Humanitate. E.D. Bucuresti. in: Analele Universitatii din Bucuresti.D. 1976.  Pufan C. Implicatiile lor in activitatile didactice si corectiv-compensator. Bucuresti.: Moment important in procesul dezvoltarii sistemului de educatie speciala pentru handicapatii mintal in Revista de Educatie Speciala.. in: Revista de Pedagogie. Bucuresti. 1979.P. F.D.  Paunescu C.D. 2000.: Dezvoltarea comunicarii la copii cu deficiente mintale. 1997. si Stoiciu Marta E. Ed. Tipografia Universitatii din Bucuresti. pe fondul trasaturilor sale de specificitate. V. Bucureşti.: Tablouri psihologice ale debilitatii mintale diferentiale dupa etiologie.  Radu Gh. E.BIBLIOGRAFIE  Arcan P. (coord. Timisoara.  Paunescu C. 1978.D. D. E.: Deficienta mintala si procesul invatarii.: Deficienta mintala si organizarea personalitatii. Implicatii in activitatea de invatare. 2004  Preda V.P.). Ed.  Radu Gh. nr. Tipografia Universitatii din Bucuresti.  Popovici V.: Particularitatile explorarii vizuale si ale capacitatii de orientare si structurare spatiala la deficientii mintali.. Fundaţia Humanitas. scoala speciala pentru surzi si scoala ajutatoare. Bucuresti. in E. Bucuresti.P. 1999  Verza.. Verza – Metodologii contemporane in demeniul defectologiei si logopediei.: Implicatii ale afectivitatii in conditionarea conduitei la deficientul mintal si imbecili. 1977.: Unele caracteristici ale invatamantului pentru debili mintali.1/1991.22/1973.: Elemente de specificitate in profilul psihologic al deficientilor mintali. Debilitati mintale. Facla. Bucuresti. in Emil Verza – Elemente de psihopedagogia handicapatilor. 1980. nr. 1990. : Elemente de psihopedagogie integrării. in Revista de Psihologie. – Afectivitatea şi comunicarea la copiii cu dificultăţi.: Copilul deficient mintal. nr. 7 .2/1979..6/1980. in Zazzo R.: Conditionarea invatarii de relatii individuale si interpersonale la elevii din scoala generala.  Radu Gh. Ed. nr.P.  Popovici. Ciumageanu D.: Particularitati ale conduitei la handicapatul mintal. E.  Radu Gh.

 Schiopu U.  Probleme de defectologie vol. Tipografia Universitatii Bucuresti.  Metodologii contemporane in domeniul defectologiei si logopediei (coordonare stiintifica Verza E. Prohumanitate. 2002  Vlad.P. “Pro-Humanitate”. 1987.F.: Introducere in psihopedagogie speciala si asistenta sociala. Bucuresti.D.: Psihopedagogie speciala (manual).D.: Raportul cercetare – practica recuperatorie in conditiile disfunctiei mintale si senzoriale.. 1973. 8 . editura Fundaţiei Humanitas.1/1992. Bucuresti.  Rosca M: Psihologia deficientilor mintali.: Disgrafia si terapia ei.. Bucuresti.: Debilitatile mintale. EDP. Bucuresti.. Bucuresti. 1967.: Introducere in psihopedagogia scolarilor cu handicap.Verza).P. 1999.  Radu Gh. Ed.. 2002.: Contradictii ale sistemului actual de invatamant pentru handicapati mintal. Bucuresti. Verza – Elemente de psihopedagogia handicapatilor.  Verza E – Conduita verbala a scolarilor mici. in Revista de Educatie Speciala. in E.  Verza E. 1983.: Psihologia varstelor.. 1990. nr.D. E.  Zazzo R.: Date catamestice privind integrarea socioprofesionala a deficientilor mintal in E.  Elemente de psihopedagogia handicapatilor (coordonare stiintifica Verza E. nr. 1997.  Radu Gh. 1994.P. XI (coordonare stiintifica E. Tipografia Universitatii Bucuresti. Fundatiei Humanitas. E. nr. E.  Verza E. Bucuresti.  Sima I.).P. Edit. Bucureşti. 1999.: Psihologie şcolară pentru învăţământul special.1/1991. Verza – Metologii contemporane in domeniul defectologiei si logopediei. 1983. – Evaluarea in actul educativ – terapeutic. E. Radu Gh. El. in Revista de Educatie Speciala. 1987.  Verza E. si Verza E.  Stanica I. E.  Sirian V.: Psihologia integrarii si normalizarii in Revista de Educatie Speciala.).D. 1999. Ed. Bucuresti. Bucuresti. si colab.1/1992. EDP. Bucuresti.: Procedee pentru stimularea coordonarii manuale la handicapul mintal. Tipografia Universitatii Bucuresti.D..P. Tipografia Universitatii Bucuresti.  Verza E.

7. în funcţie de cauzele. Evoluţia recuperării şi a educaţiei surzilor în societate. locul surdologiei în cadrul psihopedagogiei speciale. metodologia cercetării ştiinţifice în surdologie. 9. PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ A DEFICIENŢEI DE AUZ TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT ŞI GRADUL II MODULUL I – PROBLEMATICA GENERALĂ A. Consecinţele surdităţii şi hipoacuziei asupra dezvoltării somatice şi psihice a handicapaţilor de auz. Noţiuni fundamentale ale psihopedagogiei deficienţilor de auz: a. Stabilitate şi evoluţie umană.). Cauze. sociale şi pedagogice. Tipografia Universitatii Bucuresti. Revista de educatie speciala.* 9 . Scopul şi sarcinile procesului de învăţământ din şcolile pentru deficienţii de auz. Problema compensării psihice şi sociale a copiilor deficienţi de auz prin sistemul de învăţământ. 3. tipuri şi grade de surditate şi hipoacuzie. raportul dintre cercetarea ştiinţifică şi practica recuperatorie. Formarea şi dezvoltarea surdopsihologiei şi surdopedagogiei ca ştiinţe. 4. Conţinutul învăţământului pentru surzi şi hipoacuzici. ramurile surdologiei. relaţiile cu celelalte ştiinţe. Probleme actuale*. izvoarele psihopedagogiei deficienţilor de auz. concepte. 8. c. 1988. ASPECTE INTRODUCTIVE 1. programelor şi manualelor şcolare. tipurile afecţiunilor respective. 2. Raportul dintre conţinutul şi structura învăţământului special pentru deficienţi de auz în contextul modernizării. Planurile de învăţământ. Cerinţele didactice generale şi speciale de care trebuie să se ţină seama în alcătuirea planurilor.  Probleme de defectologie (coordonare stiintifica Verza E. Aspecte morfofuncţionale. Direcţii de dezvoltare a procesului de învăţământ special pentru defcienţii de auz.* 6. definiţie. b.  Revista de psihopedagogie. programele şcolare şi manualele.* 5. Evoluţia cercetării ştiinţifice în domeniul surdopedagogiei în ţara noastră şi pe plan mondial.

Examinarea auzului. Modalităţi de examinare a auzului examenul cu ajutorul vocii (acumetria vocală). Relaţiile dintre imagine. 7. 10 . 4. Trecerea de la gândirea în imagini la gândirea noţional-verbală şi de la limbajul mimico-gesticular la limbajul verbal. abstractizarea. diferenţieri în dezvoltarea psihică a copilului deficient de auz în raport de cel normal-auzitor. PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE 1. Aparate şi instalaţii utilizate în scopul amplificării vorbirii şi al compensării tulburărilor de auz şi vorbire. particularităţile gândirii şi limbajului. electronice etc) şi descrierea lor în funcţie de analizator (auditive. 6. Audiometria tonală şi vocală. Specificul proceselor de cunoaştere la deficienţii de auz (surzi. mecanice. 2. asurziţi). Rolul surdotehnicii în creşetrea eficienţei învăţării. analiza. c. sinteza. generalizarea. electrice. vizuale. d. 5. electrostimulatoare. cu accent deosebit pe: a. Relaţia dintre compensarea “naturală” şi “tehnică”.___________________________ • Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat ELEMENTE DE SURDOTEHNICĂ 1. Clasificarea mijloacelor surdo-tehnice (individuale. analogia. 5. B. Depistarea precoce şi intervenţia timpurie în educarea copilului deficient de auz. particularităţile memoriei. particularităţile senzaţiilor. examenul cu diapazoane etc. percepţiilor şi reprezentărilor. 3. teorii moderne cu privire la ambianţa cea mai adecvată pentru dezvoltarea psihică a copiilor cu deficienţe de auz. portative. operaţiile logice. b. Examinarea funcţiilor auditive şi vestibulare. e. comparaţia. Problema compensării deficenţei de auz de auz. gest şi cuvânt la surzii în curs de demutizare. Cunoaşterea utilizării aparaturii. fixe. combinate). colective. judecăţi şi raţionamente. Protezele auditive şi contribuţia lor compensatorie. Consecinţele generale ale surdităţii asupra recepţionării informaţiei de către elevul cu deficenţă de auz. 4. vibrotactile. 3. Specificul dezvoltării psihice a copilului deficient de auz în comparaţie cu copilul auzitor. Folosirea lor individuale şi colectivă. 2. particularităţile imaginaţiei. interpretarea examenului audiometric.

Motivaţia: dinamica motivelor învăţării la grădiniţe şi în şcoală. 9. 1. relaţiile interindividuale şi rolul lor în formarea personalităţii copiilor cu deficienţe de auz. ___________________________ * Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat Rolul şi importanţa atenţiei la elevii deficienţi de auz în procesul educaţional. PREGĂTIREA PENTRU MUNCĂ. Dezvoltarea şi educarea personalului elevilor deficienţi de auz: a. 1. conceptul de personalitate. 5. Clasa şcolară ca grup social şi importanţa studierii ei:* a. 8. Motivaţia pentru însuşirea limbajului verbal. 2. mutism afazic. Importanţa şi necesitatea diagnosticului diferenţial între surditate. experimentul. modalităţi psihopedagogice de intervenţie directă în viaţa clasei de surzi în scopuri moral-educative. 2. Fişa psihopedagogică şi modalitatea de lucru cu aceasta. 3. studiul de caz. ORIENTAREA PROFESIONALĂ. Specificul sferei emotiv-voliţionale. C. specificul lui la surzi. 6. chestionarul. ÎNCADRAREA ÎN PRODUCŢIE A DEFICIENTILOR DE AUZ. caracterul.f. b. 7. hipoacuzie. interesele. aptitudinile. b. ___________________________ * Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 11 . Orientarea şcolară şi preorientarea profesională pentru deficienţii de auz. urmărirea adaptării la profesie a deficienţilor de auz. D. Testele. Criteriile care trebuie să stea la baza caracterizării psihopedagogice a persoanei surde. ancheta. statutul socio-afectiv al surdului. convorbirea. nivelul aspiraţiei. 3. Importanţa compensării prin muncă a deficienţilor de auz. valoarea instructiveducativă a motivaţiei în învăţare. Metodele şi tehnicile de cunoaştere: observaţia. Munca – factor de bază pentru integrarea activă a deficienţilor de auz în societate. 4. structura şi dinamica personalităţii: temperamentul. analiza activităţii elevilor. CUNOAŞTEREA ELEVILOR DEFICIENTI DE AUZ Importanţa şi necesitatea cunoaşterii psihopedagogice a elevilor deficienţi de auz.

Contribuţia metodelor de învăţământ la dezvoltarea capacităţilor cognitive ale elevilor (rolul conversaţiei demonstraţiei. Principii ştiinţifice ale aprecierii elevului: criterii. 5. însuşirea construcţiei gramaticale a limbii. finală etc. 3. periodica.înţelegerea mesajelor receptate prin labiolectura. problematizărilor. terminologie. MODULUL II – PROBLEME SPECIALE DE SURDO- PSIHOPEDAGOGIE ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE LA ELEVII DEFICIENŢI DE AUZ Teorii ale învăţării cu aplicaţii la activitaţile din instituţiile şcolare pentru deficienţii de auz. 1.* 8. b. Însuşirea limbii de către copii surzi pe baza principiului comunicării verbale. 9.* 11. 4. tipuri: . însuşirea laturii fonetice (articulatorii) a limbii.Conceptul de demutizare: a. Caracterul formativ al procesului de învăţământ pentru deficienţii de auz în etapa actuală . c.* 2.METODE ŞI PROCEDEE DE EVALUARE A PROGRESULUI ŞCOLAR AL ELEVULUI SURD* . Transferul şi interferenţa cunoştinţelor şi deprinderilor la deficienţii de auz.mijloc esenţial al creşterii randamentului şcolar şi al prevenirii insucceselor şcolare.Specificul aplicării metodelor didactice în şcolile specifice pentru deficienţi de auz. Aplicarea principiilor specifice didacticii învăţământului special.participarea proceselor psihice în labiolectura. norme. 7. 10.Evaluarea. sumativă. expunerii. Formarea operaţiilor intelectuale şi învăţarea pe modele. procedee. Posibilităţi de aplicare la deficienţii de auz.Recepţia vorbirii. ___________________________ 12 . Procesul de învăţământ şi organizarea lui în unităţile de învăţământ. Specificul aplicării principiilor didactice în instituţiile speciale pentru deficienţii de auz. E. Caracterul polisenzorial al reflectării realităţii în condiţiile deficienţei de auz. însuşirea lexicului. 6. . 12. Tipuri de evaluare: iniţială. algoritmizării. Labiolectura: definiţie.

educarea sensibilităţii vibrotactile şi interacţiunea analizatorilor. Importanţa. postabecedară. avantajele şi limitele în folosirea limbajului dactil.* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 13. chimiei.emiterea sunetelor şi corectarea defectelor de pronunţie. 13 . 6. . educaţiei fizice.* 9. istoriei. Probleme specifice ale predării şi însuşirii noţiunilor matematice. Contribuţia generală şi cea specială a procesului de învăţământ la dezvoltarea vorbirii copilului surd. abecedară. Metode şi procedee folosite în predarea geografiei. 14. Implicaţiile şi specificul aplicării metodelor clasice de demutizare: . . accent. desenului. 16. Ortofonie. Metode şi procedee folosite la lecţiile de structurare şi de formare a limbajului. Limbajul mimico-gestual şi raportul cu limbajul oral.dezvoltarea auzului. Diferite forme de aplicare a sistemului dactil. Implicaţii şi limitele limbajului mimico-gestual.metoda dactil (dactilografia).* 2. ştiinţelor naturale. Specificul predării lecturii literare în şcoala pentru deficienţi de auz 7. Modalităţi de realizare a citirii corecte.formarea şi exersarea respiraţiei verbale. curente. Metode şi procedee utilizate în însuşirea structurilor gramaticale în vederea comunicării orale şi scrise. Metodologia formării şi dezvoltării vocabularului activ şi pasiv la surzi în procesul demutizării. 8. Asemănări şi deosebiri între procesul de învăţământ din şcoala de masă şi cel din şcoala specială pentru deficienţi de au MODULUL III – PROBLEMELE DE SURDOMETODICĂ 1. . fizicii.metoda grafică .Emiterea vorbirii. intonaţie). 15. .învăţarea elementelor prozodice ale limbii (ritm.metoda orală . 5. . 4.coarticulaţia. scopul şi sarcinile predării citit-scrisului la deficienţii de auz. Sarcini ortofonice: . 3. corectarea pronunţiei pe baza de auz. metode şi procedee moderne de însuşire a citit-scrisului în etape: preabecedară. conştiente şi expresive.

al psihopedagogilor. al psihologului. Orientări actuale în evaluarea complexă a elevilor cu deficienţe de auz . împletituri). din imaginaţie.psihodiagnoza şi procesul de evaluare a elevilor.Comunicarea în mediul ambiant. Importanţa jocurilor pentru exersarea şi dezvoltarea limbajului. al parintilor etc. plastilină.Activităţi de expresie plastică: desen. 17.Activităţi de abilitare manuală. 20. de mişcare. 15.Formarea autonomiei personale şi sociale. -rolul profesorului în evaluarea continuă a elevului deficient de auz. simulative) şi valenţele lor formative. sumativă.Terapia ocupaţională. continuă. pictură. modalităţi de organizare a muncii independente la deficienţii de auz.Jocurile (didactice. îndoituri. al educatorului. de construcţii.tipuri de evaluare: iniţială. 12. finală. periodică.Metodologia organizării activităţilor de cunoaştere.* ___________________________ * Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 11. .10. valenţe formative.Activităţi de expresie motrică (confecţionări din hârtie. incidentală (spontană) şi dirijată (organizată): crearea situaţilor naturale pentru comunicare. carton. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de compensare a elevilor deficienţi de auz * Rolul dirigintelui clasei. 18.Rolul profesorilor de alte specialităţi în dezvoltarea şi corectarea limbajului elevilor surzi sub aspect semantic şi articulatoriu. 14 .predictivă etc.Importanţa şi specificul îmbinării activităţilor frontale cu munca individuală în instituţiile specifice pentru deficienţii de auz. metode şi procedee. modelaj. 19. Procedee de formare a comunicării verbale în activităţile de expresie plastică. Contribuţia acestor activităţi la formarea comunicării verbale. -orientarea formativă în evaluarea cazurilor de deficienţă auditivă . desen după natură. 14. 16. cusături.aspecte generale ale evaluării diagnostice. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.. . Modulul IV. 13. 7.Munca independentă şi valenţele ei formative.

1970. 1/1992. V . E.. . Medicală. in Probleme de defectologie.. Bucuresti. vol. INRESPH. I/1972 şi vol.D. 1983. Mare. 1994..P.BIBLIOGRAFIE Benescu C.Probleme de surdo-psihologie. in Probleme de defectologie.. Stănică I. Bucuresti. E. Bucureşti.D. Tif. vol. Academia R.S.D.P. Verza E.Raportul cercetare – practică recuperatorie în condţiile disfuncţiei mintale şi senzoriale. 1965. Ed. . .Tendinţe actuale în Psihologia deficienţilor auditivi. 1972. .P. Pufan C. . Şchiopu U. EDP.Date experimentale cu privire la deficienta sensibilitatii vibrotactile la copiii surzi. V.Cum interpretăm probele funcţionale ale urechii interne. Caraman Al.Probleme metodice de tehnica vorbirii şi labiolectura. 15 . Popa M.R. 1/1992. Bucureşti. Stănică I. E.Ungur E.. 1971. E. Mondanton A. L .. . vol.Psihologia vârstelor.VIII.Condiţionarea învăţării de relaţiile interindividuale şi interpersonale la elevii din şcoala generală. Mare V. 1965. Radu Gh. EDP..D. 1998.. 1983.Contradicţii ale sistemului actual de învăţământ pentru handicapaţii mintali. Psihologie. . E. Rev.Metodologia procesului demutizării. . Caraman L. .P. Mare. Revista de educaţie specială nr.Elemente de psihopedagogia deficienţilor de auz.III. Pufan C . E. 1973. în Analele Universităţii din Bucureşti.Defectologie – teoria şi practica compensaţiei la nevăzători.P. Damaschin D. .P. 1983. de Educaţie Specială nr.Labiolectura. Stănică I.. Stănică I.. Bucureşti.Date experimentale cu privire la perceperea vorbirii pe cale vibrotactila. ampliopi şi orbi surdo-muţi. II/1982.D. şcoala specială pentru surzi şi şcoala ajutătoare.D. în psihologia educaţiei şi dezvoltării.

Verza E.Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei. Bucuresti. Tipografia Universităţii din Bucureşti.Revista de psihopedagogie ___________________________ *Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 16 . Verza E.Metodica predării pronunţiei la şcolile speciale de surzi. .P. – Evaluarea in actul educativ – terapeutic.(coord. Universitatea Bucureşti. Verza E.Ghidul educatorului. Verza E.) . ..D. 1997. Revista de educaţie specială nr. Revista de educaţie specială nr. 1/1992.Elemente de psihopedagogia handicapaţilor.Tirdea V. . (coord. Verza E. Prohumanitate. Verza E. 1999. . 2002 Vlad. . ..) .Introducere in psihopedagogia speciala si asistenta sociala. Verza E.) .Psihopedagogia integrării şi normalizării. 1983. 1998. E. Tipografia Universităţii din Bucureşti. El. Fundatiei humanitas.) . Bucuresti.Problemele de defectologie.Disgrafia şi terapia ei.D. Tipografia Universităţii din Bucureşti.Dimensiunea personalităţii la handicapaţi.P. Verza E.F. E. 1990. 1/1991. (coord. Ed. Edit. (coord.

Modernizarea învăţământului pentru deficienţii de vedere în consens cu achiziţiile ştiinţei contemporane. Etiologia şi clasificarea deficienţelor de vedere. Caracteristici ale diferitelor forme de ambiopie. 3. Relaţia specifică dintre formă şi mărime în percepţia deficientului de vedere. 17 . Tehnici şi modalităţi de stabilire a profilului psihopedagogic la deficientul de vedere. învăţământul special pe plan mondial şi naţional. Relaţiile dintre ambliopie şi alte tulburări neurosomatice. D. 2. Tiflopsihologia şi tiflopedagogia. Relaţiile structurale şi funcţionale între sistemul învăţământului general şi subsistemul învăţământului special. METODOLOGIA EXAMINĂRII ŞI STABILIRII DIAGNOSTICULUI DIFERENŢIAL 1. PROBLEME GENERALE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU DEFICIENŢII DE VEDERE 1. ELEMENTE ALE TULBURĂRII DINAMICII VIZUALE 1. Proteza oculară 2. Mecanismele neurofiziologice ale compensării.PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ A DEFICIENTULUI DE VEDERE TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT ŞI GRADUL II A. Tipuri de reprezentări la deficienţii de vedere. Semnificaţia examenului oftalmologic pentru diagnosticul deficienţei de vedere.Conţinutul şi structura învăţământului special pentru deficientul de vedere.obiectul şi sarcinile lor.* 2. Teoria iluziilor şi aplicarea ei la subiecţii cu deficienţe de vedere.* 1. Etapele dezvoltării ontogenetice şi caracterizarea psihică a acestora. Cecitatea.* 2. 2. 4. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A DEFICIENTULUI DE VEDERE 1. B. C.

18 . Principii specifice de elaborare a planurilor.Afectivitatea şi motivaţia.* 3. 4. norme. Atitudini şi caracter. Sugestibilitatea şi procesul educaţional. Caracteristicile şi dinamica limbajului şi a comunicării. Relaţia dintre motivaţie şi activitatea voluntară. Noţiuni de docimologie. PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU DEFICIENŢII DE VEDERE – NOŢIUNI GENERALE 1. Optimizarea învăţării în şcoala pentru deficienţi de vedere şi factorii care o condiţionează. 7. 8. DIDACTICA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL PENTRU DEFICIENŢII DEVEDERE 1. Conţinutul şi formele procesului de învăţământ. D. 10. E.* 5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevului deficient de vedere. Complexul de inferioritate şi frustraţie. 3. 9. Specificul metodelor de predare – învăţare în învăţământul pentru deficienţi de vedere.* 2. gimnazial. Relaţia deprinderiatitudini. Fişa psihopedagogică. Principiile ştiinţifice ale aprecierii elevului: criterii.Specificul personalităţii deficientului de vedere.___________________________ * Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 5. Rolul motivaţiei în procesul instructiv-educativ. programelor şi manualelor şcolare la deficientul de vedere. procedee. Tipurile de gândire în deficienţa de vedere. 2. Principiile psihologice şi pedagogice ale activităţii metodice din şcoala specială. Aplicarea principiilor grupurilor mici la colectivul clasei. Îndrumarea metodică în sistemul de învăţământ special pentru deficientul de vedere (preşcolar. 6. liceal. Funcţionalitatea memorării. Stabilirea factorilor de atragere şi respingere în cadrul grupurilor şcolare. Atitudini specifice afective şi tulburările afectivităţii. Atitudini şi temperament. profesional. Particularităţile atenţiei şi raportul dintre formele acesteia în ambliopie şi cecitate. Interesele şi dinamica lor la deficientul de vedere. conceptualizarea şi relaţia dintre inteligenţa generală şi practica la ambliopi şi nevăzători. primar. Rolul afectivităţii în integrarea şcolară şi socială. 11. postliceal). formarea noţiunilor.

tema predată. Metode şi procedee folosite şi utilizarea manualelor speciale pentru nevăzători. Lateralitatea manuală şi grafismul: dreptacii şi stângacii. Metode. H. tipuri de lecţii în funcţie de vârsta şi nivelul dezvoltării psihice şi al deficienţei.* 4. activităţi cu caracter corectivrecuperative. scrierea cursivă (Wagner. Metode de predare specifice procesului de învăţământ pentru deficienţi de vedere. Sisteme auxiliare de instruire şi scriere la nevăzător. Tipuri de lecţii în funcţie de obiectul de învăţământ. planul de lecţie.* 3. tipuri şi reeducarea lor. 3. mijloace audio. Lecţia de citire. 6. Metode. PROBLEMATICA MOTRICITĂŢII DEFICIENŢILOR DE VEDERE 1. PARTICULARITĂŢI METODICE ALE PREDĂRII DIFERITELOR DISCIPLINE 1. procedee specifice pentru procesul de învăţământ concretizate în proteze şi în educaţia vorbirii. Învăţarea psihomotrică şi corelarea cu alte tipuri de învăţare.*. Efortul fizic şi problema oboselii. 5. Lecţia ca formă de organizare a învăţământului special pentru deficienţii de vedere. 2. aparatura folosită. cartea vorbită). 3. Cunoaşterea semnelor braille pentru citit-scris. dificultăţile generale şi speciale.* G. Predarea învăţării citirii şi scrierii. rolul acestora.* 2.4. Deprinderile motrice negative. 2. PROBLEMELE METODICE ALE PREDĂRII ÎNDELETNICIRILOR ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 19 . 5.* F.* 6. dactilografia.* I. Rolul educaţiei fizice medicale. procedee şi mijloace speciale folosite în orientarea spaţială a nevăzătorilor. Mijloace audio-vizuale şi tactil-kinestezice. scrierea plană. PROBLEME METODICE ALE PREDĂRIIÎNVĂŢĂRII CITIRII ŞI SCRIERII ÎN ŞCOALA PENTRU AMBLIOPI ŞI NEVĂZĂTORI 1. ambidextrii.

4. -rolul profesorului în evaluarea continuă a elevului deficient de vedere . .orientarea formativă în evaluarea cazurilor de deficienţă de vedere. periodică. 20 . Tipuri de lecţii practice. al psihologului. Ateliere şi săli de lucru. al psihopedagogilor.* 3. Cercetarea ştiinţifică şi valenţele acesteia în optimizarea activităţii cu deficienţii de vedere. Abilităţile manuale. 4. Dirigintele şi ora de dirigenţie.* K. . organizarea acestora în funcţie de o serie de factori.aspecte generale ale evaluării diagnostice. 2. finală. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori. al parintilor etc. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de compensare a elevilor deficienţi de vedere * 1. Principii şi procedee pentru educarea şi reeducarea comportamentului şi profilaxia tulburărilor de conduită. L. Orientări actuale în evaluarea complexă a elevilor cu deficienţe de vedere . continuă. Formarea deprinderilor de muncă. 2.* 3. sumativă.tipuri de evaluare: iniţială. . Orientarea şcolară şi preorientarea profesională.psihodiagnoza şi procesul de evaluare a elevilor. PROBLEME EDUCATIVE SPECIALE PENTRU AMBLIOPI ŞI NEVĂZĂTORI 1. Integrarea socială şi profesională a deficienţilor de vedere. J.1. Rolul dirigintelui clasei. al educatorului. 2.predictivă etc. Specificul muncii educatorului în şcoala pentru deficientul de vedere..

.RA. E.Educaţia copiilor handicapaţi fizic.Evaluarea in actul educativ – terapeutic.D. 1999. E. 1981.D. Şchiopu U..Probleme actuale ale învăţământului special pentru deficienţii vizual.. 21 Vlad. în “Caietele colectivului de cercetare interdisciplinară”. Oleron P.Humanitate. Dăscălescu R. Gh. E. Pedagogia specială 1972. 1964.Defectologia – Teoria şi practica compensaţiei. Bucureşti. Bucureşti.D.Educarea copiilor cu vedere slabă.Explorarea vizuală.2001 . E. Rozorea Anca Rozorea Anca Ştefan M. Bucureşti..Deficienţa de vedere din perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică. . Prohumanitate. 1970. E. . Verza E. 1999. Preda V.Dicţionar Enciclopedic de Psihologie. Ed. în “Caietele colocviului de cercetare interdisciplinară. E. . Ambliop. . Edit.Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere. .P. Pedagogia specială 1972. Damaschin D Gheorghe N. Bucureşti. Bucureşti. în “Probleme de defectologie. Bucureşti.Perspectivele dezvoltării învăţământului pentru ambliopi în România şi cercetarea interdisciplinară. Pro Humanitate.Psihologia vârstelor. 1973.IV.P.D. ..Unele particularităţi ale sistemului de scriere Braille.Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap. . Ed.BIBLIOGRAFIE Atanasiu Gh.P. . 1999.P. Şchiopu U. El. . şi colab.D. Ştefan M. 1988 .2003 .P. . Bucureşti. editura Pro Humanitate.. Pop St. EDP. Babel 1997. Bucuresti. Ed.Deficienţe senzoriale. vol. Bucureşti.D. Radu.P. . Pro. Bucureşti. Bucureşti. 1998. Bucuresti..

P.Problme de defectologie vol XI (coordonare ştiinţifică E. Universitatea din Bucureşti.) Vlad Elena Radu Gheorghe . 1997. E.Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. . Tipografia Universitatii Bucureşti. 1983. (coord. Prohumanitate.st. Ed.Ghidul educatorului.Disgrafia şi terapia ei. . . Bucureşti. 1983. Bucureşti. .D. 1988.Verza). EDP.Evaluarea în actul educativ-terapeutic.P.D.Reviste de educaţie specială. Verza E. 1999. . .Probleme de defectologie (coordonare ştiinţifică E. 1999 .Verza). Bucureşti. Bucureşti. E. .Verza E.Revista de psihopedagogie 22 .

8. Relaţia conduită-verbală-comportament-conştiinţă. Investigaţii clinice: neurologie. 6. funcţii şi funcţii instrumentale). Funcţiile principale ale limbajului. 3. ____________________________ *Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 23 . aparatură. 5. Relaţia dintre comunicare-comportament-personalitate. psihiatrie. Relaţia dintre diagnoză şi prognoză. 2. Probleme teoretice ale logopediei ca disciplină ştiinţifică 1. endocrinologie. 5.* 3. materiale didactice speciale). Teorii psihologice ale limbajului. metodele şi testele cele mai răspândite. Elemente de psihologia limbajului 1. organizare. Examinarea complexă. organizare. Dotarea cabinetelor logopedice (mobilier. structurare şi integrare a limbajului. Procesul de elaborare. Locul logopedului în reţeaua medico-pedagogică.* 2. Logopedia în contextul ştiinţelor contemporane. Examenul limbajului (elaborare.* Structura şi dinamica limbajului în contextul personalităţii. Interpretarea rezultatelor examinării complexe. Posibilitatea de structurare a logopediei ca disciplină ştiinţifică de sinteză. Şcolile logopedice contemporane îşi organizarea activităţii logopedice în reţeaua şcolară şi medicală. Examenul senzorului: acuitate auditivă. vizuală. Gradul de adaptare şcolară. 2. Examenul motricităţii. Coordonatele psihologice ale comunicării interumane. 7. Principii şi metode. Concluzii logopedice.* C. Relaţiile dintre gândire – limbaj. Investigare. Stadialitate şi evoluţia umană B. 4. Procedeele.LOGOPEDIE TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT ŞI GRADUL DIDACTIC II Modulul I – Problematica generală A. dezvoltare pe niveluri. examinare şi diagnostic diferenţiat 1. Examenul psihologic. 4.

Tulburările limbajului determinate de deficienţe de intelect. Formele depistării. 4. 2.* 3. tehnici. Procesul instructiv-educativ ca formă a terapiei complexe. MODULUL II – FORME DE MANIFESTARE A TULBURĂRILOR DE LIMBAJ ŞI TERAPIA LIMBAJULUI Principiile ştiinţifice care stau la baza activităţii logopedice şi formele ei. ca rezultat al psihoterapiei. 1.* 5. Clasificarea formelor de tulburare de limbaj. Principiile fiziologice. Dislalia. 2. rinolalia (tipologie. Noţiunea de terapie complexă. Dislalia rinolalică. Activitatea metodică a logopedului cu educatorii. Diagnostic diferenţiat între dislalie şi dizartrie. Compensaţie. Specificul şi gradul limbajului deteriorat în cazul debilităţii mintale. procedee. în grup. Activitatea de depistare. ___________________________ *Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 24 . terapia succesului. Anartria şi dizartria consecutivă. învăţătorii. reechilibrare. 6. 1. 7. 4. Forme ale tulburării procesului de elaborare şi organizare a limbajului. clasificări). în activitatea şcolară. Tulburările de limbaj determinate de deficienţe de vedere. psihologice şi pedagogice ale terapiei complexe. Dizartria pseudobulbară. 7.* 2. Activitatea de integrare în familie. Etiologia tulburărilor de limbaj 8. profesorii. Principiile psihologice ale acestor forme. Activitatea de corectare şi reeducare individuală. metode. Antrenarea factorilor educaţionali şi medicali în depistarea tulburărilor de limbaj. Forme specifice ale tulburărilor de limbaj ca urmare a anomaliilor auditive. reeducare funcţională. Forme ale tulburării limbajului oral. 4. metode. Psihoterapia individuală şi cea de grup.6. 3. Integrarea socio-afectivă şi integrarea şcolară. Reeducarea handicapului şcolar. Forme de examinare. Tehnici. 3. Scopul depistării. C. Frecvenţa tulburărilor de limbaj. B. Rinololia deschisă şi închisă. Tulburările limbajului determinate de surditate şi hipoacuzie. Tulburari de limbaj determinate de bolile psihice 1.

* 2. şcoală. Principiile profilaxiei tulburărilor de limbaj. jocul şi mass-media. Descrierea metodelor şi fundamentarea lor ştiinţifică. Acţiunile medico-pedagogice necesare profilaxiei. Schema de desfăşurare a acţiunii de terapie a tulburărilor de limbaj: 1. 9. Organizarea activităţilor logopedice. Bâlbâila fiziologică şi bâlbâiala de tip logopeic. Strategia fiecărei etape. 10. Organizarea terapeutică a timpului liber.* 4. Tahilalia şi bradilalia. Logonevroza. 2. 6. 3. 8. Metodele şi procedeele pentru urmărirea eficienţei acţiunii terpeutice. 1. Acţiunea de profilaxie a tulburărilor de limbaj. Tulburarile de pronuntie (dislalia.* 7. Factorii care trebuie antrenanţi în această acţiune. gradul de dezvoltare mintală* 3. vărsta cronologică – specificul tulburării. etc. rinolalia. Întocmirea fişei logopedice şi a evidenţei activităţii logopedice. 7. 8. Individualitatea metodelor. disartria) 6. 5. Etapele terapiei complexe. Activităţile logopedice în învăţământul preşcolar. 4.* B. 1. Activitatea logopedică în şcolile speciale. forme terapeutic-educaţionale. Modalităţile de urmărire a desfăşurării acţiunii de terapie complexă educaţională. Fişa logopedică. ____________________________ *Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat 25 . Activitatea logopedică în condiţiile şcolii obişnuite. Acţiunile educaţionale colaterale: din familie. 5. Integrarea şi reintegrarea logopatului în circuitul de relaţii socioafective normale. Stabilirea planului de acţiune terapeutică în funcţie de: 2. procedeelor şi psihoterapiei în cadrul terapiei complexe în funcţie de specificul tulburării raportate la personalitatea individului. grup. reactivitatea generală a logopatului.MODULUL III Metodologia activităţii de terapie corectiv-educaţională şi de profilaxie a tulburărilor de limbaj.

Tumultus sermonis. alalie. grup etc. Tulburările limbajului scris-citit Disgrafia copilului normal şi a debilului mintal. comportamentale sau de pesonalitate. teorii contemporane. b. 10. Tulburările în nedezvoltare a vorbirii.9. forme. modificări ale activităţii intelectuale. C. manifestări în adaptarea şcolară şi socială. Disfuncţia limbajului în autism. Tipologie. 13. Stabilirea diagnosticului diferenţiat: metodologia. 12. c. Teoriile şi interpretările existente în literatura contemporană. Cauzele generale (organice sau funcţionale). Tulburările limbajului scris – citit în bâlbâială. Disgrafia. Tehnica stabilirii diagnosticului dinamic şi a prognosticului integrativ. declanşatori şi de întreţinere. Factorii patogeni favorizanţi. endocrinologică. senzorială. g. Notă (referitoare la schema de expunere a fiecărui capitol): Fiecare subcapitol va fi studiat şi tratat după următoarea schemă: a. afazie şi deficienţă de intelect. procedeele. 26 . Consecinţele tulburărilor de limbaj pentru activitatea şcolară. 11. Implicaţiile dislexiei – disgrafiei şi metodologiei predării scris-cititului. Afazia. manifestări în latura psihoafectivă. condiţionările afective şi relaţionale de familie. 2. Dislexia copilului normal şi a debilului mintal. teorii contemporane. Clasificarea tulburărilor de limbaj pentru activitatea şcolară. forme. 1. f. Alalia. teste şi metode de investigare şi cunoaştere. mijloacele. 5. d. Descrierea amănunţită a simptomatologiei tulburărilor: manifestări principale în sfera neurologică. 3. 6. Dislexia: tipologie. 14. Tulburările vocii. 4. e. profesională şi socială a individului. Relaţiile dintre dislexie şi disgrafie. profesională şi socială a individului. Probe.

D. Bucureşti. E. 1983 . vol.P.Prevenirea şi cercetarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii.Psihologia vârstelor. Schiopu U. Calavrezzo C.D. Pitiş M.Scrisul copilului. Verza E.Bâlbâila. Bucureşti. 1979 . I. 1980 . 1978 .D. 1977 . Iaşi. raportul limbaj . . şi colab. 1983 .J.).. 1998 .Tratat de logopedie.comunicare – învăţare la deficientul mintal. Tipografia Universităţii din Cluj Napoca. E... Carrell B. E.P. Spiru Haret. Bucureşti.Limbaj şi gândire. Girbea Şt.. Bucureşti. Verza (coord.P.Terapia limbajului în învăţământul ajutător. 1979 .D. Verza E.Comunicare şi educaţie. E. E. E.). Guţu M.P.Disgrafia şi terapia ei. Bucureşti..Metode şi procedee pentru corectarea disgrafiei şi a dislexiei în “Tulburările limbajului scris”. 1996 27 . Bucureşti. Ed.D. Anizieu M.. Bucureşti.P.. Benner A... vol.D. Bucureşti. în “Probleme de defectologie” – E.P. Bucureşti. . Verza E Verza E. Verza E. Soitu L. Bucuresti. 1998.BIBLIOGRAFIE Ajuriaguerra J.P. 1978 .D. I şi II (trad. Bucureşti. Radu Gh. Fundatiei Humanitas.Patologie vocală. Boscaiu E.Dislalia şi terapia ei.. E.D.P.. 1983 .. Tipografia Universităţii din Bucureşti. E.. E. prevenirea şi tratament. Boscaiu E.Logopedia.P.. 2003 .D.

P. 1998 .. Verza E.Tipografia Universităţii din Bucureşti. în Verza E. 1989. Ankarom. Dacia.şt. Vrasmas E. E. Verza E.Unele structuri de personalitate în psihologia handicapaţilor de intelect. 1987. – Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei. .Probleme de defectologie.) . E.D.(coord. în copilărie – fundament al personalităţii. Bucureşti. . Verza E.P. Ed. Iaşi.şt.Verza E.Conduita verbală a şcolarilor mici. Cluj-Napoca. Tipografia Universităţii din Bucureşti. Bucureşti 1997 .P.(coord.. Jurcan N.F. 1998 Verza E.D. .Psihopedagogie specială.. Bucureşti. E. E.) . 1993 Verza E.Unitatea dintre personalitate şi comportament pe fondul diversificării formelor comunicaţionale la Verza E.P. 1996 . 1988 . Stănică C.Elemente de psihopedagogia handicapaţilor.. vol.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburări de limbaj. Bucureşti..Ungureanu D.Cum vorbesc copiii noştri.Metodologia recuperării în defectologie.D.D. Revista de Educaţie Specială – 1991/1994. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Tipografia Universităţii din Bucureşti.D. . în “Probleme de defectologie” . E. Şcoli normale..Compendiu logopedic şcolar. 1990 Verza E. Verza E.Terapia tulburărilor de limbaj. . Verza E.Factorii bio-psiho-sociali ai structurii personalităţii şi devenirii umane. . 1973 Mititiuc I. manual pentru clasa a VIII-a.P. 28 . 11. 1997 .

(coord şt) .Afectivitate si comunicare la copiii in dificultate. . Ed.şt) .handicapaţi. Bucureşti. 1979.Revista de psihopedagogie TEMATICA PENTRU ELABORAREA LUCRARILOR STIINTIFICO-METODICE IN VEDEREA OBTINERII GRADULUI DIDACTIC I 29 . Tipografia Universităţii Bucureşti.D.. 1987.Ghidul educatorului. 1991 Verza E.F. în Revista de educaţie specială. nr. E. 2004 Zazzo R. .).(coord. 1997 Verza E.Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei (coordonare ştiinţifică Verza E. 1. Universitatea din Bucureşti.P. .Debilităţile mintale. Fundatiei Humanitas.

14. Mijloace de prevenire si compensare. Metode si procedee de stimulare a comunicarii verbale. 29. 40. 30. Specificul tulburarilor cunoasterii si implicatiile metodologice. 13. Reprezentarea spatio-temporala la deficientul mintal. 5. 18. 33. Aspecte ale procesului de structurare si dezvoltare a limbajului. Lexia si tulburarile ei specifice. 41. Autoaprecierea si autoevaluarea. 8. 30 . Activitati cu caracter corectional-terapeutic. Semnificatia educationala a predarii educatiei muzicale in scoala speciala. Elemente formative ale continutului procesului de invatamant. 11. Grafia si tulburarile ei specifice. Dezvoltatrea limbajului prin activitate ludica si loisir. Orientarea si pregatirea pentru integrare profesională şi sociala. Jocul si dezvoltarea psihica a copilului cu CES. Contributii metodice in invatarea comunicarii la deficienti. 19. Terapia si specificul tulburarilor de limbaj la deficienti. Specificul tulburarilor activitatii intelectuale si implicatiile metodologice. Rolul reglator al limbajului in comportamentul mintal. 7. Creativitatea si pseudocreativitatea la deficienti. Organizarea timpului liber. 4. 2. Educarea sociabilitatii la diferite categorii de deficienti. 10. 37. Orientarea in spatiu a deficientului de vedere. 24. 26. Formarea gandirii in imagini si non-verbale. Specificul tulburarilor comportamentale la deficienti. 12. Educarea diferitelor functii psihice prin activitatile de cunoastere. 15. Relatia dintre joc si invatare. in cadrul orelor de invatare a citit-scrisului (in alb-negru si in Braille). Metodologia compensatiei si recuperarii. 22. 38. 6. Structura si dinamica relatiilor interpersonale in microgrupul de elevi. Comportamentul social al deficientului.1. Aspecte psihopedagogice ale procesului de invatare la diferite arii curriculare Oboseala intelectuala. 17. 35. 20. 32. 23. Comportamentul de invatare si mijloace de structurare ale acestuia. Experimentarea unor forme de organizare a invatarii. 28. Invatarea motrica. Terapia educationala in cadrul procesului educativ. Colectivul de elevi ca factor stimulator al invatarii. 16. Afectivitatea deficientului si tulburarile ei. 39. 9. 34. 36. 27. 25. Educatia plastică si valentele sale terapeutice. 21. Conditiile invatarii si reusita scolara. Specificul procesului de formare a deprinderilor de munca pe categorii de deficienti. Strategii si tehnici educative aplicabile la subiectii cu maladia Down. 31. Specificul personalitatii la deficienti. 3.

Invatarea deplina in clasa. 45. Metodologia educatiei pentru munca. 54. Continutul si metodica educarii. Educatia integrata – directie prioritara in reforma invatamantului romanesc. 52.43. Terapia diferitelor categorii de tulburari de limbaj. 58. Integrarea unui grup de elevi in scoala publica – studiu experimental. 57. 44. 42. 55. Scoala speciala – actualitate si perspective. . 48. Metode si procedee de dezvoltare a comunicarii verbale in gradinitele de copii. 49. Invatarea scolara – un concept mai actual ca oricand – daca este inteles corect. Rolul si implicatiile tiflotehnicii si ale protezarii auditive la deficientii de vedere si auz. 46. 56. 47. Prevenirea institutionalizarii – o sansa pentru reusita scolara a deficientului. 51. Relatiile dintre tulburarile de limbaj si insuccesul scolar. 53. 50. Modalitati de dezvoltarea a comunicarii la deficienti. Implicatiile pedagogice ale limbajului mimico-gesticular in procesul invatarii la deficientii de auz. Probleme educative in scoli cu internat. Egalizarea sanselor tuturor elevilor prin accesul copilului cu dificultati de invatare in invatamantul public. 59. Tulburari de personalitate consecutive handicapurilor de limbaj. Specificul proceselor de cunoastere in tulburarile de limbaj. patriotismului si a comportamentelor moral civice. 31 .

NOTĂ Candidaţii înscrişi la examenul de definitivare şi pentru obţinerea gradului didactic II pot opta pentru domeniul de specializare specific unităţii de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea. 32 . Astfel: 1 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ pentru deficienţii de intelect susţin examenele din psihopedagogia specială pentru deficientul de intelect. 8 Cadrele didactice care funcţionează la grupele/clasele cu dublă deficienţă (MSI) susţin examenele la unul din domeniile din prezenta programă. 6 Cadrele didactice itinerante/de sprijin vor susţine examenele de definitivare sau pentru obţinerea geadului didactic II în domeniul determinat de majoritatea elevilor cărora le asigură asistenţă educaţională. indiferent de modificările postului/catedrei intervenite ulterior. 10 Institutorii care îşi desfăşoară activitatea cu copii/elevi cu deficienţe vor susţine examenele în domeniul specific categoriei de elevi cu care lucrează. 9 Educatoarele din grădiniţele speciale şi/sau care funcţionează la grupe din grădiniţele normale care au copii cu deficienţe integraţi. 4 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ care ocupă postul de profesor logoped susţin examenele din domeniul „logopedie”. vor opta pentru unul din domeniile prezentei programe. aceste cadre didactice beneficiază de toate drepturile stipulate de lege în urma promovării acestor examene. sau psihopedagogia deficienţei specifică şcolii unde funcţionează. economişti. 5 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ special care ocupă postul de profesor logoped pot opta pentru a susţine examenele pentru domeniul „logopedie”. 3 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ pentru deficienţii de vedere susţin examenele din psihopedagogia specială pentru deficientul de vedere.ingineri. specific uneia dintre deficienţe. 11 Celelalte categorii de cadre didactice(asistenţi sociali. 7 Cadrele didactice din învăţământul de masă de la clasele integratoare pot susţine examenele în domeniul din care provin elevii integraţi. maiştri instructori etc) vor susţine examenele la specialitatea de pe diplomă cu condiţia obţinerii atestatului în educaţie specială. 2 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ pentru deficienţii de auz susţin examenele din psihopedagogia specială pentru deficientul de auz.