MINISTERUL SNTII INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

CNSISP
Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureti, ROMNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL NAIONAL de STATISTIC i INFORMATIC n SNTATE PUBLIC

Str. George Vraca Nr. 9, Sector 1, 010146 Bucureti, Romnia Tel.: (+40 21) 314 0890 Fax: (+40 21) 3112998

http://www.ccss.ro ioana.pertache@insp.gov.ro

PROPUNERE PROIECT PENTRU STRATEGIA DE INFORMATIZARE A SECTORULUI SANITAR DIN ROMNIA IN ANUL 2011

Autor: Catalin Gabriel Oprea Compartimentul standarde si strategii in informatica

Vineri 10 Decembrie 2010

CUPRINS:

1- ABSTRACT

, INTRODUCERE - CONTEXTUL CADRU GENERAL ....1 2- Strategia Guvernului .....3 3- UNIUNEA EUROPEANA, Politica ...4 4- Situaia actuala din sistemul sanitar romanesc ...6 5- CADRUL LEGISLATIV .... 8 6- Obiective generale ... 10 7- Obiective de detaliu ... 10 8- Concluzii ...10 9- Bibliografie ...12 10SCHITE ...14

ABSTRACT: Realizarea informatizarii Sntii din Romnia este un deziderat de o importanta strategica si prioritate zero pentru tara, in acord cu cerintele Uniunii Europene si comunitatii internationale de a realiza pacientul unic mobil european, un portal european unic de sanatate, cardul european unic de sanatate si de asigurare de sanatate, find o solutie si investitie benefica de viitor pentru reducerea cheltuielilor bugetare si creterea calitii actului medical in Romnia . Lucrarea isi propune sa ofere prin prezentul proiect de srategii de ehealth pentru 2011, linii de viza (guidelines) si solutii de best practice in acord cu recomandarile Uniunii Europene din 2004 si perioada care a urmat pana in prezent [1],[9],[22],[23]. 1- INTRODUCERE - CONTEXTUL CADRU GENERAL n cadrul Strategiei Naionale a Guvernului Romn, pentru perioada 2007-2013[2], punerea n aplicare a serviciilor electronice de asisten medical este considerat o prioritate, viziune care se aliniaza cu politica Uniunii Europene in domeniul societii informaionale[3] din cadrul POS CCE 2007-2013 A.P. 3[4], domeniul major de intervenie 2 - Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government, e-learning i e-sntate [5] unde sunt prevzute operaiuni indicative privind dezvoltarea i eficientizarea serviciilor electronice publice. Att in planul strategic al Ministerului Sntii pentru perioada 2008-2010 [6] cat si in directivele UE [7] din 2000, 2004[1], 2007[7] si 2010[8] se subliniaz necesitatea[9] unui sistem integrat de servicii de informaii privind sntatea, cu monitorizarea pacienilor, registre pentru bolile cronice, un sistem de informare geografic, site-uri de diseminare a informaiilor i educaiei etc. Este binecunoscuta iniiativa Guvernului Romniei de a realiza un sistem informatic si interoperabil integrat la nivel naional numit Eguvernare[10]/E-Romnia[11] unde sistemul unic integrat numit E-sntate (E-health)[12] va fi un subsistem. In prezent acest proiect[13] se implementeaz la Ministerul Comunicaiilor si Societii Informaionale[14] in cadrul programului de Supercomputing[15]. Cloud Guvernamental[16][17] si tehnologii GRID[18]. Conceptul de E-guvernare/E-Romnia se ncadreaz intr-un concept mai larg european[9] numit europa.eu[19] concept care exprima strategia eEurope[21][22][23][67] in realizarea unui portal web interoperabil la nivel european care sa cuprind programele E-guvernare din fiecare stat membru in parte si implicit fiecare portal/program e-sntate din statul respectiv,. menit sa funcioneze pe baza unor standarde, benchmarkuri, protocoale, legi si politici comune de sntate pentru toate statele membre UE si sa se realizeze o colaborare reala si constructiva in acest domeniu. Monitorizarea progresului E-health,, a gradului de impact in sfera pacienilor, personalului medical si a tuturor stakeholderilor precum si modul cum soluiile de best practice se rspndesc si la celelalte state membre este un element cheie de evaluare a eficientei si profitului de pe urma acestui sistem european[24]. Astfel va fi posibila realizarea unui identificator unic al pacientului, realizarea colectrii in timp real a datelor clinice si de laborator, analiza lor, va fi posibila avertizarea si alarmele in timp real pe ntreg spaiul comunitar a apariiilor si distribuiei epidemiilor, a accidentelor si situaiilor deosebite, supravegherea bolilor si prevenirea bioterorismului, minimizarea si prevenirea riscurilor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Se va realiza astfel un punct unic de acces al informaiilor despre pacientul european, pacient care va fi mai bine informat ca si celelalte categorii de specialiti sau profesioniti din sntate (vezi webseals[25]). Serviciile precum telemedicina si consultul sau interveniile medicale la distanta prin echipamente electronice specializate vor deveni deasemenea o realitate. Directivele UE pun accentul pe opensource si schimbul de experiena intre statele membre aflate in diverse etape ale implementrii ehealth in procesul de dezvoltare si implementare precum si pe strategii si planuri comune[26] de dezvoltare si implementare in viitor a acestor sisteme. Se vorbete de 2 tipuri de carduri: Cardul European de Sntate[27] (care va cuprinde datele vitale biologice despre pacient ca: grupa sangvina, patologii, tratamente, etc) si Cardul European al Asigurrilor Sociale de Sntate[28] (care va cuprinde datele financiare despre plile si asigurrile de sntate ale pacientului comunitar). Interoperablitatea[8] este un element cheie aici de prioritate zero[29], conform si cu Decizia 1786/2002/EC a Parlamentului European[30], cu conferina de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000[31] si cu COM(2004) Final din Februarie 2004. Conform declaraiei ministeriale eHealth din 22 Mai 2003[32] s-a convenit la nivel UE o coordonare si o colaborare inter-ministeriala specificata in eEurope Action Plan [33] si in Programul Comunitar de Aciune in Sntate Publica (2003-2008)[34] care s-a materializat in Decizia 1786/2002[35]. De asemenea s-a convenit importanta progresului[36] in procesul de monitorizare, standardizare si benchmarking[37] prin dezvoltarea unei metode deschise si comune de coordonare in acest domeniu. Aceste strategii UE trebuiesc transformate in strategii naionale de e-Health. De asemenea Noul Card de Asigurare European de Sntate[38] (vezi OJEU din 27 Octombrie 2003) implica mobilitatea pacientului si transferul fisei sale in sistemele E-health din statele membre si implicit INTEROPERABILITATEA[39] (adic structuri comune si ontologice[40]) ca cerina obligatorie tehnica. Pe partea financiara si bugetara Uniunea Europeana pune la dispoziie fonduri structurale si regionale (INTERREG III regional funds[41]), Banca Europeana de Investiii[42]

sau Banca Mondiala[43] precum si alte aciuni de colaborare daca acestea aduc beneficii reale si contribuie la scderea cheltuielilor in sntatea publica reprezentnd un castig in politicile de sntate[44]. 2- Strategia Guvernului E-sntate, ca membru a sistemului E-guvernare/E-Romnia se materializeaz fizic printr-un sistem informatic unic integrat (SIIS)[92] care cuprinde in general urmtoarele subsisteme ce vor fi accesate de utilizatori printr-un portal unic la nivel naional: 1- sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sntate[93] 2- sistemul E-prescription (E-prescibing)[94] = prescripia electronica a reetelor medicale si a tratamentului in general 3- o varianta restrnsa a subsistemelor 1 si 2 prin proiectul UE numit EPSOS http://www.epsos.eu/ 4- telemedicina[95], robotica si sistemele informatice[96] pentru situaii de urgenta de tip UPU[97] conform ORDINULUI Nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008 [98]ART. 18, ART. 22 si ART. 29 5- un sistem ERP(Enterprise Resource Planning)[99] si CRM(Customer relationship management)[100] de tip business intelligence(BI)[101] pentru partea financiara si de planificare economica a resurselor din sistem, parte care in prezent s-a materializat sub forma a 2 proiecte distincte: raportarea SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat [85][86][87]) sistem deja implementat si in producie si SAP (un consoriu format din Siemens Business Services, SAP i HP)[101].- sistem oprit in faza de implementare. Primele 3 proiecte au fost transferate in luna Mai 2010[102] pentru implementare Ministerului Comunicaiilor si Cercercetarii informaionale si Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Ulterior Ministerul Comunicaiilor a redemarat aceste proiecte si a ntocmit deja un caiet de sarcini[105]. Pe site-ul acestui minister se vad soluii pentru problemele cu personalul de administrare/intretinere si externalizare (outsourcing) prin accesarea fondurilor structurale europene[106], soluii ce pot rezolva la nceput multe probleme legate de demararea cu succes a acestui proiect[107] Pe data de 28-10-2010 la Bucureti, Ministerul Sntii a dat publicitii un comunicat[108] prin care informeaz ca este preocupat de un program operaional dedicat Sntii in cadrul cruia Ministerul Sntii sa poat gestiona fonduri structurale, in calitate de Autoritate de Management. Acest comunicat urmeaz comunicatului din data de 26-10-2010[109] de la Bucureti, unde se precizeaz ca Ministerul Sntii vrea Fond Unic de Asigurri de Sntate separat si intenioneaz aducerea Casei Naionale de Asigurri de Sntate in subordine si cel mai important, scoaterea Fondului Unic de Asigurri de Sntate din administrarea Ministerului de Finane Publice si trecerea acestuia in administrarea Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Aa cum preciza in comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureti, Ministerul Sntii[110] va promova in perioada urmtoare un nou pachet legislativ in sntate prin care urmrete eficientizarea mai multor domenii din sntate, att financiar, cat si in domeniul resurselor umane. Primul ministru Emil Boc declara Miercuri, 28 Iulie 2010[11] ca romanii vor putea beneficia pana la sfritul anului 2010 de sistemul informatic unitar integrat in domeniul sanitar, iar pana la sfritul lui 2011 de cardul naional de sntate, fisa electronic a pacientului si reeta electronica. CNOASIIDSB - in prezent CNSISP a participat activ prin specialitii si , in calitate de consultant CTC[112] al caietelor de sarcini, proiecte tehnice si studii de fezabilitate pentru proiectele FEP[93] si E-prescription[94], si a depus observaii si concluzii utile nregistrate la Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sntii[114], care vor fi utile in dezvoltarea viitoare a programului naional E-Guvernare/E-Sntate.[115] In spiritul celor de mai sus E-sntate (E-health)[113] este un sistem de o importanta strategica[112] si absolut prioritara pentru: 1- mbuntirea calitii actului medical in Romnia, reducerea la minim a mortalitii si morbiditii si creterea speranei de viata a pacientului prin centralizarea tuturor datelor despre pacient din teritoriu si timp si suportul software automat al deciziei. 2 minimizarea malpraxisului si suportul deciziei in sistemul sanitar romanesc realizat in mod automat de software, introducerea integrala a imagisticii medicale, datelor si investigaiilor de laborator, istoricului medical al pacientului, automedicaiei si a tuturor formelor de tratament si prescripie in sistem avnd in plan realizarea interfeelor cu toata aparatura medicala din teritoriu astfel nct in sistem datele sa fie actualizate pe cat posibil in timp real si automat. 3 reducerea cheltuielilor bugetare att pe partea mijloacelor fixe cat si a cheltuielilor de personal 4 eficientizarea resurselor: bugetare, umane, logistice, de medicamente, de snge pentru transfuzie, insulina, etc 5 implementarea unui sistem BI (Business Intelligence) ce va asigura creterea securitii si fiabilitii, garantarea arhivarii resurselor informatice, auditul complet si controlul informaiilor confideniale, controlul si monitorizarea completa in timp a resurselor bugetare si minimizarea fraudelor, cheltuielilor sau profitului realizat in mod ilicit, minimizarea beneficiilor underground, etc

6 - reactualizarea sistemului informaional sanitar cu informaiile si formularele din modelarele CNSISP. 7 - mbuntirea codificrii cauzei de deces conform reglementarilor EUROSTAT din Manualul pentru certificarea cauzelor de deces in EUROPA realizat de Institutul Naional Italian de Statistica , Roma, Decembrie 2003 8 - Determinarea valorilor relative romaneti pe baza stabilirii unor costuri reale de pacient. Obiectivul principal este realizarea unui DRG si a unui grouper romanesc in 3 ani. 9 - suportul si asistenta tehnica a ntregului sistem datorita unui personal calificat de Help Desk, Call Center sau TelVerde, economisindu-se sume importante de bani si timpi pentru deplasri in teritoriu si depanri a unor sisteme defecte. Sarcina principala a serviciului HelpDesk va fi sa rezolve toate problemele si nenelegerile referitoare la funcionalitile sistemului din punct de vedere al exploatrii IT (si unde operatorii telefonici vor fi specialiti IT cu pregtire suplimentara pe partea medicala). Sarcina principala a serviciului CallCenter va fi una pur medicala si anume sa rezolve cazurile dificile ale unor medici din teren care nu pot elucida anumite probleme medicale din sistem Prin urmare in cazul CallCenter-ului operatorii telefonici vor fi medici cu pregtire suplimentara in informatica si IT care sa ajute un medic in impas cu astfel de probleme. Separarea celor 2 servicii de CallCenter si HelpDesk pe criterii de competenta profesionala si pregtire este eseniala pentru ca angajaii se vor ocupa de probleme si sarcini diferite. 10 - o reacie rapida la orice eroare sau defeciune in sistem, posibilitatea de a avea alarme eficiente in sistem si de a fi avertizai in cazul ca ceva nu funcioneaz corect. ( daca sistemul din teritoriu va avea si aparatura medicala conectata online la sistem precum si senzorii de incendiu, alarma etc) 11- asigurarea unui sistem portabil si uor extensibil sau perfecionabil in viitor. Astfel trebuie sa se asigure scalabilitatea sa att pe verticala (upgrade, mbuntire, adugare de module si funcii noi, etc) cat si pe orizontala in sensul ca sistemul trebuie sa poat fi uor mutat si portat pe echipamente electronice si sisteme de operare noi si mult mai performante. 3- UNIUNEA EUROPEANA, Politica de coeziune i sntatea la nivelul uniunii (EU)[45][46]. Scopul politicii de coeziune[47] este reducerea disparitilor economice i sociale dintre regiunile Europei, n principal prin intermediul fondurilor structurale. Legtura dintre sntatea populaiei i gradul de dezvoltare i competitivitate al unei regiuni a devenit din ce n ce mai evident. De aceea, proiectele privind sntatea au devenit eligibile pentru finanarea prin fondurile viznd coeziunea regional. Fondul european de dezvoltare regional a alocat 5 miliarde de euro pentru investiii n infrastructura de sntate (2007-2013). Fondul social european finaneaz proiecte de sntate legate de mbtrnire, eHealh, promovare i formare n domeniul sntii. Totui, aceste sume sunt relativ mici. De aceea, fondurile trebuie utilizate eficient de ctre autoritile naionale i regionale. Cooperarea ntre UE i regiuni/ reele regionale n domeniul sntii Regiunile joac un rol important n furnizarea serviciilor medicale. Comisia coopereaz ndeaproape cu regiunile din UE pentru a spori contribuia acestora la elaborarea politicilor i iniiativelor europene n domeniul sntii i pentru a sprijini schimbul de bune practici n materie de implementare a strategiei UE privind sntatea i n domenii de interes comun. Comisia Parlamentului European[1] specifica in anul 2004 la pag 15 foarte clar ca de sistem trebuie sa beneficieze in mod nediscriminatoriu toi cetenii EU indiferent daca sunt asigurai sau nu (politica: Access for all to e-Health), indiferent de regiunea geografica sau statutul social sau economic pe care l poseda. Se remarca nfiinarea la nivel european si statal a unor centre de referina menite sa promoveze cooperarea si sftuirea instituiilor medicale asupra politicilor E-health la nivel local (vezi OJEU 15.3.2003 062/21. Community action in the field of public health (2003 to 2008). Work Plan 2003 (2003/C 62/06). si Com(2004) 301. numita Follow up to the high level refection process on patient mobility and healthcare developments in European Union). Politici[48]: ntruct starea de sntate este determinat n mare msur de factori din afara domeniului sntii, o politic eficient n acest sector trebuie s implice toate domeniile relevante, n special: politica social i regional, impozitarea, mediul, educaia si cercetarea. Potrivit Tratatului UE, toate politicile europene trebuie s urmeze abordarea Sntate n toate politicile" (HIAP). Pentru a fi eficient, aceast abordare trebuie s fie extins la politicile naionale, regionale i locale. Sntatea n iniiativele UE: Rolul - cheie al sntii - a fost pe deplin recunoscut i integrat n majoritatea iniiativelor strategice ale UE[49], inclusiv n strategia pentru dezvoltare i ocuparea forei de munc sau strategia pentru dezvoltare durabil.

Coordonarea domeniilor de aciune[50]: Politica sanitar nu poate influena singur determinanii sntii este nevoie de aciuni coordonate i de strategii i iniiative comune elaborate n parteneriat cu alte domenii de aciune, pentru a garanta c problematica sntii este abordat n mod adecvat. Impactul politicilor i aciunilor UE[51]: Majoritatea iniiativelor comisiei trebuie s respecte orientrile privind evaluarea impactului, care cer, printre altele, s se in cont de impactul potenial asupra sntii i a sistemelor de sntate n elaborarea noilor politici. eHealth: reprezint o serie de instrumente i servicii care utilizeaz tehnologii ale informaiei i comunicrii (TIC) i care pot mbunti prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, monitorizarea i gestionarea; aduce beneficii tuturor, eficientiznd sectorul medical prin mbuntirea accesului la ngrijiri medicale de calitate; include: schimbul de informaii i date ntre pacieni, furnizori de servicii medicale, spitale, personalul sanitar i reele de informare n domeniul medical; dosare medicale electronice; servicii de telemedicin; dispozitive portabile de monitorizare a pacienilor, software pentru programri n sala de operaii, chirurgie robotizat, proiecte de cercetare fundamental n domeniul fiziologiei umane virtuale. Obiectivele UE: s mbunteasc sntatea cetenilor punnd la dispoziia tuturor, prin instrumentele eHealth, un fond informaional de importan vital; s mbunteasc accesibilitatea i calitatea serviciilor de asisten medical, integrnd instrumentele eHealth n politica sanitar i coordonnd strategiile politice, financiare i tehnice ale statelor membre; s fac instrumentele eHealth mai eficiente, mai uor de utilizat i acceptate pe scar mai larg prin implicarea personalului sanitar i a pacienilor n fazele de elaborare, proiectare i aplicare a strategiilor. Coordonare la nivel european: Numeroase aspecte problematice pentru eHealth pot fi rezolvate doar la nivel naional i regional (de exemplu rambursrile/ compensrile). ns coordonarea aciunilor la nivel european asigur o abordare coerent. O astfel de abordare este necesar n special n domenii precum sigurana pacienilor, direcia politic, implicarea personalului sanitar n procesul decizional i utilizarea unei terminologii care poate fi neleas de toate prile. n plus, UE sprijin o serie de proiecte, permind elaborarea politicilor ntr-un mod responsabil, care ia n considerare cele mai recente tendine i informaii din domeniu. Principalele iniiative europene eHealth Tehnologiile informaiei i comunicrii: Stimularea cererii i ndeprtarea obstacolelor pentru serviciile eHealth[76] Standardizarea: eHealth este unul dintre domeniile prioritare n care standardizarea este esenial pentru atingerea obiectivelor politice. [77] Cercetarea n domeniul medical: Sprijin pentru cercetare: Msuri pentru o mai bun nelegere a legturii dintre tehnologie, economie i sntate[78] [79] Telemedicina: Instrumente de informare de la distan - Aliana pentru telemedicin i Agenia Spaial European [80] Reele de telecomunicaii - Baz de date cu funcie de cutare - include proiecte eHealth- eTen servicii electronice transeuropene dezvoltate n interesul public [81] Dispozitive medicale: Norme europene privind accesul pe pia, relaiile comerciale internaionale i competitivitatea si - sprijin european pentru dezvoltare i inovare [82] Cardul european de asigurri sociale de sntate: Ia locul formularelor tiprite de care era nevoie pentru a beneficia de tratament medical n alt stat membru[83] Strategia UE privind sntatea ( 2008-2013): Sntatea n toate politicile este unul dintre principiilecheie ale strategiei UE privind sntatea[85]. Prin aceast abordare se urmrete ca sntatea s devin parte integrant a tuturor politicilor elaborate la nivel european, naional i regional, inclusiv n procedura de evaluare a impactului i n cadrul instrumentelor de evaluare. Sntatea e de aur" sntatea i politicile economice Strategia economic a UE recunoate dificultile cu care se confrunt sistemele sanitare i demersurile de dezvoltare durabil pe fondul unei societi afectate de fenomenul mbtrnirii populaiei. Strategia pentru dezvoltare durabil accentueaz importana pe care o are sntatea pentru dezvoltarea durabil a Europei. Promovarea sntii, reducerea inegalitilor n domeniul sntii i protecia mpotriva ameninrilor la adresa sntii sunt principalele sale obiective. Politica de coeziune:

Pentru perioada 2007-2013, s-au alocat peste 5 miliarde de euro pentru proiecte legate de sntate., n special pentru cele viznd ameliorarea infrastructurii i a serviciilor sanitare i formarea specialitilor din ntreaga Uniune. Scopul Comisiei este s se asigure c autoritile naionale i regionale cheltuie fondurile n mod eficient. De aceea, le ajut s identifice i s gestioneze investiiile n acest domeniu. Programul privind sntatea i ageniile UE Programul UE privind sntatea. dispune de peste 300 de milioane de euro pentru proiecte legate de sntate care se deruleaz n perioada 2008-2013. Ofer oportuniti de finanare n diverse domenii prioritare i a acordat deja sprijin mai multor proiecte privind iniiativa HIAP. Exist mai multe agenii ale UE n domeniul sntii care ofer sprijin politicilor comunitare. O parte din aceste agenii susin iniiativele din afara domeniului sntii, contribuind astfel la integrarea HIAP Coordonarea domeniilor de aciune: Este nevoie de strategii comune i de iniiative care s interconecteze domeniile de aciune care au legtur cu sntatea pentru a garanta abordarea adecvat a tuturor problemelor care apar n acest sector. Comisia coordoneaz mai multe grupuri trans-sectoriale i menine canale permanente de cooperare la nivelul politicilor relevante. Acest tip de abordare coordonat s-a aplicat n domenii precum politica social, regional i de mediu, cercetarea, tehnologiile informaiei, educaia. Grupul de lucru din cadrul Consiliului: Implementarea strategiei UE n domeniul sntii este sprijinit de Grupul la nivel nalt din cadrul Consiliului , care a identificat ca prioritar integrarea sntii n toate domeniile de aciune i a subliniat n repetate rnduri importana strategic a celorlalte politici pentru sntate. Cercetarea i noile tehnologii: Sntatea este una dintre prioritile politicii UE n materie de cercetare, multe proiecte legate de sntate fiind finanate n baza celui de-al 7-lea program- cadru pentru cercetare (FP7)[52]. Instrumentele din domeniul tehnologiilor informaiei i comunicrii (TIC), precum eHealth , pot mbunti sistemele naionale de sntate, dar necesit o dezvoltare adecvat i o ampl cooperare la nivelul UE pentru a rspunde nevoilor cetenilor europeni. Consultai i Evaluarea tehnologiilor din domeniul sntii. (HTA). Evaluarea impactului: Majoritatea iniiativelor Comisiei trebuie s respecte orientrile privind evaluarea impactului, aplicabile inclusiv n domeniul sntii. Acestea prevd c toate departamentele competente ale Comisiei trebuie s se implice n planificarea iniiativelor i propun tehnici suplimentare pentru integrarea aspectelor care in de sntate. Comisia colaboreaz i cu experi externi, specialiti din cadrul administraiilor publice sau din mediul academic, pentru a nelege n ce msur aciunile UE influeneaz sntatea i sistemele sanitare. Comisia dorete n special s afle cum poate fi determinat i msurat acest impact i cum poate fi integrat n aciunile viitoare. Orientri privind evaluarea impactului: Sntatea este inclus n orientrile Comisiei cu privire la evaluarea impactului, care se bazeaz pe metodologiile privind evaluarea impactului asupra sntii (HIA), elaborate n cadrul programului privind sntatea public. Acest program se bazeaz pe trei piloni, iar sntatea este menionat n relaie cu cel referitor la aspectele sociale i de mediu. Evaluarea impactului asupra sntii (HIA): n perioada 2001-2004, Comisia a finanat un proiect privind analiza detaliat a HIA. Rezultatul acestui proiect este ghidul HIA , care include informaii privind repercusiunile specifice asupra sntii, procedurile i metodele de evaluare. Evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare (HSIA): n 2007, un grup de lucru la nivel naional privind evaluarea impactului asupra sntii i a sistemelor sanitare a elaborat o metodologie HSIA i un instrument online pentru evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare din UE , care s poat fi aplicat tuturor politicilor europene. 5- Situaia actuala din sistemul sanitar romanesc In momentul de fata s-au dezvoltat proiecte informatice fr sa se tina cont daca: 1 - mai exista aplicaii E-health sau documentaie (studii de fezabilitate, caiete de sarcini sau proiecte tehnice) deja in curs de implementare in sistemul sanitar din Romnia 2 - se pot integra cu sistemele deja existente in sistemul sanitar, guvernamental (de stat) sau privat din Romnia 3 sistemele noi nu se dubleaz cumva cu sisteme deja implementate sau in curs de implementare (vezi exemplul cu evidenta medicilor si raportarea morbiditii) 4 se rezolva probleme reale absolut necesare (sistemului sau personalului sanitar). 5 - exista sau nu o perspectiva de integrare a acestor sisteme intr-un sistem integrat unitar si posibilitatea de a le integra si in programul e-guvernare si E-Romnia precum si cu cele similare de la nivel UE.

6 exista raportarea SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat )[85][86][87] la Casa Naionala de Asigurri de Sntate (CNAS), instituie publica, autonoma, de interes naional, cu personalitate juridica, al crei principal obiect de activitate l reprezint asigurarea funcionarii unitare si coordonate a sistemului asigurrilor sociale de sntate din Romnia. Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurrilor Sociale de Sntate din Romnia[87] este un factor cheie n dezvoltarea i perfecionarea serviciilor medicale i farmaceutice, reprezentnd o soluie pentru mbuntirea gestiunii fondului naional unic de asigurri sociale de sntate i pentru oferirea de servicii medicale i farmaceutice de calitate asigurailor. SIUI este extrem de important pentru realizarea informatizrii n domeniul sntii. n acelai timp, SIUI este aliniat la strategia naional de informatizare i se poate alinia uor la reglementrile organismelor internaionale cu care se efectueaz schimburi permanente de date. Dezavantajele SIUI sunt urmtoarele: a - nu acoper ntreaga populaie a Romniei, ci numai pe cei ce sunt asigurai la CNAS (exista foarte multe persoane pe teritoriul naional asigurate in alta parte sau care pur si simplu nu sunt asigurate nicieri dar, care in regim de urgenta se prezint la UPU din spitale si apeleaz la serviciile SMURD si 112; b Include doar date financiare si costuri despre pacient si nu include date medicale absolut necesare medicului si specialistului in tratament (Fisa electronica a pacientului, imagistica medicala si datele medicale cu investigaiile de laborator, istoricul medical al pacientului, sistemul de suport al deciziei, etc); 7 exista raportarea DRG[88], in vederea evalurii rezultatelor spitalului, dar a fost preluat si adaptat pentru a putea fi folosit si la finanarea spitalelor. Aceasta raportare este ntreinut si dezvoltata de coala Naionala de Sntate Publica si Management Sanitar[89] si este sincronizata si cu SIUI. Centrul de Cercetare si Evaluare a serviciilor de Sntate este structura SNSPMS care are in activitate colectarea si gestionarea setului minim de date la nivel de pacient in regim de spitalizare continua si de zi de la toate spitalele din Romnia, in baza normelor in vigoare ale CNAS si ale Ministerului Sntii. Beneficiarii principali sunt unitile sanitare cu paturi si cele 2 instituii mai sus menionate, mpreuna cu alte instituii publice si private care activeaz in sistemul sanitar. Activitile desfurate in cadrul centrului constau in elaborarea unui standard la nivel naional pentru SMDP colectat si transmis de spitale, centralizarea si procesarea datelor la nivel de spital, furnizarea de rapoarte privind clasificarea in grupe de diagnostice si validarea cazurilor raportate de spitale, precum si acordarea de suport metodologic si asistenta tehnica pentru reprezentanii spitalelor si ai CNAS, respectiv Ministerului Sntii. Un domeniu important l ocupa analiza activitii spitalelor, prin monitorizarea evoluiei activitii acestora, prin calcularea si raportarea unor indicatori privind activitatea clinica desfurat si a acurateii datelor colectate in format electronic. 8 exista si alte portaluri independente de raportare ca de exemplu Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unitile sanitare cu paturi 2010 si Registrul Naional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. 9 exista in proprietatea CNSISP si amplasat la STS sistemul SAP (sistemul de informatizare a spitalelor), un sistem pilot care iniial a fost gndit pentru 13 spitale, si care urma mai apoi sa se extind si la restul spitalelor din Romnia. Sistemul este un exemplu de raportare dubla deoarece in funcionalitate l dubleaz pe SIUI dei ca tehnologie se dorete mai performant. In prezent sistemul a fost realizat numai pentru 2 spitale (Fundeni si TG Mures) si este suspendat de Ministerul Sntii datorita lipsei de finanare a unor module critice pentru funcionarea fiabila a acestui sistem si a unor probleme legale in contractul semnat cu firmele dezvoltatore si prile implementatoare. Viitorul acestui sistem este deocamdat incert, el continund sa consume resurse financiare pentru meninerea sa in stare de funcionare nentrerupta. 10 - exista raportarea Exbuget si alte numeroase aplicaii E-health specifice de spital, secii de spital, cabinete de specialitate, centre medicale, ambulatorii de specialitate, uniti sanitare si balneoclimaterice, etc. Ca exemplu menionam aplicaiile: Infoworld, Hospital Manager, ProMed, MedPro, DesNet, Charisma Medical Software (CMS), CABIMED etc Concluzionnd, problema de baza in toate aceste portaluri si sisteme este lipsa sincronizrii si interoperabilitii cu celelalte sisteme si baze de date, lipsa unui format standard al datelor si dificulti foarte mari in viitor de a sincroniza toate aceste sisteme in portalul e-sntate si a avea date prelucrate operabile si disponibile in timp real. In domeniul sanitar romanesc exista de asemenea doua instituii cu rol activ in domeniul E-health si anume: 1 - SRIM (Societatea Romn de Informatic Medical) ai crei membrii activeaz n mai multe comitete tiinifice i profesionale i n cteva grupuri de experi ale Ministerului Sntii i al Ministerului Educaiei. Preedintele SRIM a fost ales recent preedinte EFMI (The European Federation for Medical Informatics). SRIM este membru instituional al "Prorec-(Asociaia Romana pentru Evidenta Electronica a Datelor Medicale)", o societate care promoveaz implementarea dosarului electronic al pacientului n Romnia. 2 - Academia de tiine Medicale este o instituie publica de interes naional in domeniul cercetrii medicale si farmaceutice, de consacrare academica, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Sntii Publice. Programele de cercetare ale Academiei de tiine Medicale sunt:

Programul de cercetare VIATA SI SANATATE VIASAN www.viasan.ro Programul Naional de cercetare - dezvoltare de excelenta pentru sntate CEEX www.mct-excelenta.ro Proiectul Strategia naional CDI(Cercetrii-Dezvoltrii si Inovrii) pentru perioada 2007 - 2013

www.strategie-cdi.ro
7 - CADRUL LEGISLATIV - o condiie obligatorie, pentru a avea o strategie naional funcional de informatizare n sntate. Reglementrile existente, care au relevan n acest sens, sunt: Legea reformei de sntate 95/2006 privind principalele aspecte ale ocrotirii sntii n Romnia. Ea prevede, ntre altele, necesitatea ca Ministerul Sntii s asigure crearea unui sistem informatic integrat pentru managementul sntii publice. Aceeai lege prevede necesitatea existenei unor sisteme informatice privind bolile transmisibile, urgenele, asistena comunitar, dosarul electronic al pacientului spitalizat, cardurile pentru asigurrile de sntate etc. Decrete guvernamentale (de pild cele pentru programele de sntate), ca i Ordine ale Ministrului Sntii, cum ar fi cel pentru Planul Strategic al Ministerului Sntii 2008 2010, sau pentru proiecte de informatizare, aduc detalii n acest sens. Legea 102/2005 reglementeaz prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru autentificri , semntura digital, prevzut de Legea 455/2001, este utilizat n Romnia doar excepional, iar introducerea ei n sectorul sanitar nu este considerat nc oportun de ctre specialiti, date fiind costurile mari i perspectiva apariiei unor metode alternative de autentificare n viitor. Acest fapt ntrzie deocamdat renunarea la documentele pe suport de hrtie, care circul n paralel cu cele pe suport electronic. Cadrul legislativ al informatizrii sntii urmeaz ndeaproape cadrul guvernamental mai general pentru guvernare electronic, cadru gestionat de Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei. ntre altele, Hotrrea de Guvern Nr. 1455/2006 prevede c Ministerul Sntii, prin CNOASIIDS in prezent sub denumirea de CNSISP, va participa la elaborarea strategiei de informatizare a sistemului sanitar din Romnia, mpreun cu Ministerul Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei (MCTI la ora actual MCSI). Reglementrile care trebuie s fac efectiv o strategie de informatizare pentru sectorul ocrotirii sntii trebuie s fie mai specifice. Strategia naional de E-health, trebuie s fie obiectul unei reglementari legislative. Structura, principalele componente i legturi ale sistemului informatic integrat al sntii (SIIS) trebuie s fie stabilite prin reglementri cu putere de lege. Reglementrile care stabilesc detaliile SIIS, trebuie s conin i descrierea datelor culese (inclusiv dicionarele de date si definiiile de caz), scopul pentru care sunt culese datele, beneficiarii datelor SIIS, sistemele de codificare a datelor (nomenclatoare, standarde), modalitile de comunicare (circuit informaional, formate), tipizatele medicale (inclusiv formularele cu regim special), modalitile de stocare a datelor (inclusiv garantarea integritii), drepturile i modalitile de acces la date, politicile de confidenialitate, sistemele de asigurare a calitii datelor, sistemul de avizare a produselor informatice din domeniul medical, relaiile dintre informaia pe suport electronic si informaia stocat pe hrtie, proprietatea asupra datelor, responsabilitile n administrare. Dei strategia UE are in vedere un pacient mobil european ale crui date sa fie disponibile pe un portal unic european trebuie remarcate 2 aspecte si anume: 1- Nu orice pacient sau cetean roman are in plan sau va calatori in strintate si este normal ca datele lui medicale sa rmn in Romnia att timp cat acesta nu cltorete in strintate si nu face apel la servicii medicale din strintate pentru consultaii online, tratamente la distanta sau puncte de vedere cu privire la diagnosticul si tratamentul sau; 2- In Romnia nu este implementata la ora actuala o legislaie completa asupra datelor medicale si a fisei pacientului in format electronic care sa specifice clauze si reglementari asupra confidenialitii datelor, criteriilor si permisiunilor de acces la aceste date, modului cum aceste date pot migra de la un medic, personal medical, centru sau unitate medicala la alta, etc Reglementrile legale ar trebui s interzic duplicarea colectrii datelor, cererile insuficient fundamentate de date noi, ori utilizarea de date personalizate pentru statistici, cercetare i nvmnt. Toate aceste reglementri ar trebui s fie publice (afiate pe site-ul MS i actualizate periodic). n cazul externalizrii unor activiti de administrare a sistemului informatic, reglementrile legale ar trebui s prevad obligaii suplimentare privind confidenialitatea datelor sau continuitatea activitii n cazul falimentului sau lichidrii firmei administratoare. Evident, legislaia aferent strategiei va trebui s reglementeze i statutul, atribuiile i modalitile de lucru ale organismului dedicat strategiei, acea comisie permanent interministerial, mecanismele de avizare, control i certificare, implicit obligativitatea investirii banilor publici doar n proiecte care respect strategia de informatizare. Doar n momentul n care toate aceste condiii vor fi fost ndeplinite, cnd va exista o strategie cu putere de lege, un organism care s elaboreze aceast strategie i s asigure punerea sa n practic, ca i cadrul legislativ care s asigure autoritatea strategiei, vor exista condiiile pentru ca banul public investit n proiecte de informatic n sntate s fie utilizat n mod eficient.

Obiective generale asupra sistemului sanitar romanesc: Realizarea unei strategii de implementare care sa stea la baza tuturor proiectelor ce sunt finanate din bani publici si avizarea obligatorie a tuturor proiectelor de informatic de sntate propuse, finanate din bani publici, cu respingerea celor care nu se ncadreaz n strategie sau nu respect standardele, benchmarkurile, protocoalele, ghidurile, modelarele, metodologiile, codificrile sau legislaia, certificarea aplicaiilor de informatic de sntate dup terminarea lor. Obiective de detaliu asupra sistemului sanitar romanesc: Elaborarea si legiferarea unei strategii de cadru legislativ, recunoscut ca un document oficial prin care s se permit doar lansarea acelor proiecte de informatizare care respecta legislaia, si care sa cuprind un set complet si unanim acceptat pe domeniul E-health de: - standarde, ghiduri, protocoale, benchmarkuri, legislaie, ordine de ministru, HG-uri, metodologii, modelare, codificri i interfee intre componente, etc. Asociaia Romn de Standardizare (ASRO), singura instituie naional oficial n domeniul standardizrii, are din 1995 o grup de lucru dedicat informaticii medicale, care ns nu a activat. Societatea Romana de Informatica Medicala , nfiinat in anul 1990 , a publicat de-a lungul anilor o serie ntreaga de lucrri si a organizat numeroase conferine si congrese insa fr un rezultat concret printr-o lege aprobata de Ministerul Sntii. - normative E-health, directive E-health si instruciuni de integrare si interoperabilitate e-health astfel nct sa se tina cont de ce exista in prezent in dotarea sistemului IT sanitar din Romnia, UE si la nivel mondial. Astfel este necesar sa se ia in considerare ce se afla in teritoriu si in spitale deja si cum sistemele noi vor interaciona si se vor relaiona cu cele existente (vezi raportri, statistici, actualizare si comunicare intre baze de date, implementarea legislaiei, ICD-10, DRG, , HL7, openEHR (ISO 18308 si ISO/DTR 20514), mobilitatea pacienilor si clasificarea pacienilor spitalizai prin metoda australian AR-DRG versiunea 5. etc). Trebuie sa se tina cont de ce directive UE exista deja. Sistemul informatic medical trebuie sa fie capabil sa importe/exporte rapid, uor si complet fisa pacientului de la/ctre sistemele informatice medicale similare din strintate (vezi: Regulation 1408/71 , Communication from the Commission, COM(2004) 301, numita Follow-up to the high level reflection process on patient mobility and healthcare developments in the European Union si Regulile Curii Europene de Justiie ca: Kohll C-158/96 (1998) ECR-1931 si Decker C-120/95 (1998) ECR-1831). De asemenea trebuie sa se tina cont de programele e-guvernare si E-Romnia in prezent in faza de implementare la Ministerul Comunicaiilor si Societaii Informaionale. Este esenial ca in procesul de legiferare si decizie sa se tina cont de un punct de vedere comun si un proces democratic aprobat de toi stakeholderi. Directiva europeana {SEC(2004)539} e-Health [1] recomanda (la pag 16 in cap. 4.2.2) sistemele deschise de tip opensource pentru ca toi factorii implicai in E-health sa aib posibilitatea de a se implica activ in proces si a conduce sistemul ctre o varianta optima. Pe plan internaional este demn de remarcat standardul Australian OpenEHR ( http://www.openehr.org/ ), un standard opensource, gratis, ISO si recunoscut si folosit de foarte multe tari EU care au implementat programe e-sntate in tarile lor ( vezi ISO 18308 si ISO/DTR 20514). Deasemeni documentul UE {SEC(2004)539} e-Health[1] recomanda la pag 17 standardele W3.org. Romnia particip i la dou proiecte internaionale viznd o astfel de interoperabilitate i anume: Near to Needs, (nceput n 2001) cu Italia i Health Optimum (nceput n 2007) cu Italia (coordonator), Spania, Danemarca, Suedia i Belgia. - politici de achiziie si ntocmire a contractelor astfel nct produsele sa fie livrate la cheie si fr costuri suplimentare. Ministerul Sntii ar trebui sa aib 2 Centre de Date (Data Centers) proprii , unul pentru serverele centrale si altul in alt ora pentru site-ul de backup si dezastru (Dizaster Recovery). Acest deziderat este necesar pentru viitoare introduceri de sisteme informatice E-health naionale care ocupa un spaiu mare de stocare si au cerine speciale de amplasament (grup generator propriu, ventilaie si control umiditate, paza si protecie, etc), operare, personal supra-calificat, etc. Este deci necesara construirea unor astfel de cldiri conform standardelor internaionale (TIA-942, BS ISO/IEC 27001, SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2004, SR ISO/CEI 27001:2006, ISO 20000-1:2005, SR OHSAS 18001:2007, etc), avnd o soluia completa si standardizata UE pe E-health de online Bare Metal Backup/Recovery cu o strategie completa si testata care sa includ toata documentaia, scripturile si instruciunile de utilizare pas cu pas. Centrele de Date (Data-Center) cu tehnologii GRID si Cloud pentru supercomputing trebuie sa fie construite in Romnia si de dorit in proprietatea Ministerului Sntii din Romnia, avnd ntreg personalul super-calificat de ntreinere, administrare, exploatare si dezvoltare exclusiv din Romnia (vezi exemplul MCSI). De asemenea sistemele centralizate si informatice nu se pot interopera si sincroniza in mod fiabil (vezi COCIR si IHE), securizat si eficient la nivelul unor sisteme de importanta strategica fr o soluie sigura si garantata de broadband naional (prin cablu sau wireless) conform standardelor si cerinelor celui de la Serviciul de Telecomunicaii Speciale - STS. (vezi [1]) Fr o astfel de soluie de broadband cu acoperire pe ntreg teritoriul Romniei un sistem integrat de sntate nu este un sistem fiabil si sigur pentru viata pacientului si

10

sntatea acestuia si reprezint un pericol generator de litigii, costuri suplimentare foarte mari pentru soluii garantate offline, pierderi de viei omeneti, etc (vezi: GAO-04-224[40], eTen[81] , tehnologiile grid[117] si "COM(2004) 13 final, 2003/0147 (COD)[116] .") Sistemul informatic integrat este necesar sa fie format din module sincronizate, rapide, fiabile si interoperabile dar, pe cat posibil independente pentru ca defeciunea unui modul sa nu atrag in lan defeciunea ntregului sistem. Modulele fundamantale [118] (EHR/FEP. E-prescription, tele-medicina, SIUI/SAP, etc) nu trebuie sa fie o preconditie unul pentru celalalt. Sistemul trebuie sa i construiasc baza de date cu pacieni de la serviciile de evidenta populaiei, de paapoarte si vize, ambasade, etc si nu numai de la Casa Naionala De Asigurri de Sntate. Acest imperativ este necesar pentru a respecta directivele Uniunii Europene cu privire la politica: Access for all to e-Health [1] De asemenea conform reglementarilor UE sistemul trebuie sa ajute la o mai buna si mai rapida informare si documentare a pacientului, autoritarilor si a centrelor de prevenire a maladiilor si bolilor prin dezvoltarea de pagini de web din clasa webseals. Sistemul trebuie sa garanteze accesul simultan la sistem a unui numr imens de utilizatori si asigurarea funcionalitii fiabile ireproabile fr congestionare si supra-ncrcare in cazul accesului simultan a zeci de milioane de utilizatori chiar si in cazuri extreme (vezi benchmarkurile recente ale UE si normativele UE din COM(2003) 65 final Electronic Communication: Road to Knowledge Economy). Sistemul trebuie protejat la sabotaj intenionat de tip denial-of-service attack (DoS attack), distributed denial-of-service attack (DDoS attack), flooding, SQL-injection, multi-acces de tip multi-threading etc. Sistemul va garanta asigurarea funcionalitii sale in cazul unor dezastre majore. Sistemul va garanta posibilitatea ca fiecare medic sa aib in permanenta posibilitatea de a accesa offline pacienii cureni in tratament si sa opereze sistemul offline in cazul ntreruperii conexiunii la internet. Este evident haosul ce s-ar putea creea intr-un ambulatoriu de specialitate cnd pacienii ce ateapt la rnd ar fi reprogramai sau pui indefinit in ateptare datorita cderii accidentale a legturii la internet sau a unor reparaii de infrastructura stradala cnd din greeala s-au rupt cablurile de internet sau de alimentare cu energie electrica. Problema devine extrem de critica si periculoasa in cazul unei uniti de primire urgente UPU, bloc operator, terapie intensiva, materniti, etc. Sistemul si proiectanii lui vor tine cont de faptul ca un sistem E-sntate (E-health) opereaz cu starea de sntate si cu viata oamenilor. Orice neajuns, eroare de proiectare si design, defeciune tehnica sau informatica, etc poate pune in primejdie viata unui numr restrns sau chiar foarte mare de pacieni si poate deveni un atentat la sigurana naionala. De aceea un sistem E-health unic integrat naional reprezint un sistem de importanta strategica care trebuie garantat in funcionare si exploatare continua si nentrerupta 100%, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7, 365 din 365 de zile si nu trebuie sa se defecteze niciodat. Medicii si personalul medical vor depune in mod evident un efort costisitor si dificil sa se adapteze si sa se motiveze in a implementa in activitatea lor noile cerine si tehnologii insa de ndat ce vor fi adaptai vor avea ncredere deplina in sistemul informatic si nu trebuie dezamgii de erori in sistem. Sistemul informatic integrat unic pentru sntate trebuie declarat o prioritate naionala de importanta strategica iar, investiiile, costurile ridicate necesare implementrii si administrrii unui astfel de sistem trebuie discutate in mod deschis si clar cu comunitatea europeana (EU), FMI, WHO, UNICEF si toate structurile internaionale ce ne impun standarde de aliniere cu comunitatea medicala internaionala. Sistemul va trebui proiectat in mod modular si innd cont in mod democratic de 4 factori principali: 1necesiti absolut critice si prioritare; 2 - necesiti de perspectiva si secundare; 3 - prerea stakeholderilor si a personalului medical si IT specializat (vezi pag 15 din directiva UE: {SEC(2004)539} e-Health [1]); 4 bugetul si posibilitile de finanare 8 - Concluzii: Este necesara nfiinarea a unui organism permanent, independent si finanat care sa aib atribuii legiferate de urmrire si control al ndeplinirii politicilor de E-health. Acest organism trebuie sa fie imparial fata de toi stakeholderii si sa aib ca obiectiv principal si prioritar pacientul, creterea calitii actului medical si creterea competitivitii in sistemul e-sntate romanesc mai presus de orice alte obiective. Acest organism trebuie sa fie subordonat direct guvernului sau parlamentului Romniei si sa nu fie implicat in nici un fel in procesul de business, sa nu fie beneficiar direct al sistemului E-health si al bugetului de sntate pentru a i se putea garanta imparialitatea, corectitudinea si caracterul democratic, de fairplay si nediscriminatoriu. Prin urmare Legislaia Romniei trebuie deci sa denumeasc in mod clar o instituie publica independenta si finanat corespunztor, de pild o comisie permanent interministerial ca ORGANISM PERMANENT DEDICAT STRATEGIEI, pentru a elabora i ine la zi strategia, capabila sa cumpere standarde internaionale, sa organizeze conferine, congrese si dezbateri publice, care sa aib rolul de leader (conductor) si sa coordoneze toate activitile de legiferare, standardizare si implementare in acest domeniu, sa verifice si sa raporteze orice fel

11

de nereguli in acest cadru (vezi de exemplu exemple de astfel de instituii pe domeniul juridic cazul ANI Agenia Naionala de Integritate ce este supervizata inclusiv de Parlamentul European, etc)

11 - Bibliografie COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 30.4.2004 COM (2004) 356 final {SEC(2004)539} e-Health - making healthcare better for European citizens: An action plan for a European e-Health Area 2 - Strategia Naionala a Guvernului Romn, pentru perioada 2007-2013 3 - Politica Uniunii Europene in domeniul societii informaionale 4 - POS CCE 2007-2013 A.P. 3 5 - Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government, e-learning i esntate 6 - Planul strategic al Ministerului Sntii pentru perioada 2008-2010 7 - COMISIA COMUNITILOR EUROPENE Bruxelles, 23.10.2007 COM(2007) 630 final CARTE ALB mpreun pentru sntate: O abordare strategic pentru UE 2008-2013 8 EMPIRICA - eHealth Benchmarking (Phase II) Final Report 9 i2010 - A European Information Society for growth and employment 10 - E-guvernare 11 - E-Romnia 12 - Comisia European - Soluii IT pentru servicii de sntate durabile E-sntate (E-health) 13 - Ministerului Comunicaiilor si Societtii Informaionale (MCSI) - e-Government - motorul pietei IT&C din Romnia 14 - Ministerul Comunicaiilor si Societatii Informaionale 15 - Ministerului Comunicaiilor si Societtii Informaionale (MCSI) - Centrul Na ional de Supercomputing 16 - Ministerului Comunicaiilor si Societtii Informaionale (MCSI) - Supercomputing: infrastructura suport pentru strategia naional E-Romnia 17 - Ministerului Comunicaiilor si Societtii Informaionale (MCSI) - eRomnia asigura adevarata modernizare a statului roman 18 - Grid Technologies for E-Health 19 - europa.eu 20 - strategia eEurope 21 The Europe Broadband Strategy - The European Telecommmunications Network Operators Association (ETNO) Conference Making Broadband Happen in Europe Brussels, 3 December 2002 22 - i2010 in context: ICT and Lisbon Strategy 23 - i2010 strategy - key documents 24 - The World Summit on the Information Society (WSIS) 25 - webseals 26 - World Summit on the Information Society Outcome Documents Geneva 2003 - Tunis 2005 27 - Cardul European de Sntate 28 - Cardul European al Asigurrilor Sociale de Sntate 29 - Interoperable eHealth is Worth it Securing Benefits from Electronic Health Records and ePrescribing 30 - Decizia 1786/2002/EC a Parlamentului European 31 - Conferinta de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000 32 - eHealth 2003, Ministerial Declaration, Brussels, 22 May 2003 33 - eEurope Action Plan 34 - Programul Comunitar de Actiune in Sanatate Publica (2003-2008) 35 - Decizia 1786/2002.
1-

12

36 - COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 28 June 2006 SEC(2006) 817, COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT on the Review of the EU Regulatory Framework for electronic communications networks and services {COM(2006) 334 final} IMPACT ASSESSMENT 37 - eHealth ERA - eHealth strategy and implementation activities in Romnia, Report in the framework of the eHealth ERA project 38 Cardul european de asigurari de sanatate 39 Requirements for a Web Ontology Language-W3C Working Draft 07 March 2002 40 - GAO- Benefits Realized for Selected Health Care Functions-Report to the Ranking Minority Member, Committee on Health, Education, Labor, and Pensions, U.S. Senate 41 - INTERREG III regional funds 42 - Banca Europeana de Investitii 43 - Banca Mondiala 44 - Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in support of electronic communications (Doc. SEC(2003) 895, 28.7.2003) 45 - Sntatea i fondurile structurale 46 - EUROPA - Site-ul oficial al Uniunii Europene 47 EUROPA - Regional Policy 48 EUROPA - Politici 49 - EUROPA - Sntatea n iniiativele UE 50 EUROPA - Coordonarea domeniilor de aciune 51 - EUROPA - The Council of the European Union - Draft Council Conclusions on a cooperation mechanism between the Council and the Commission for the implementation of the EU Health Strategy - Brussels, 20 November 2008 52 - EUROPA - European Commission : CORDIS : FP7 : Health : Home 53 - EUROPA - ESntate - Politici 54 - EUROPA - ESntate - Key documents 55 - EUROPA - ESntate - NEN E-Healh-Documents 56 - EUROPA - ESntate - Interoperability 57 - CALLIOPE Governance and Terms of Operation and Consensus Building Activities Manual 58 - 01 December 2009 - Council conclusions on "Safe and efficient healthcare through eHealth" 59 - 04 November 2008 - Commission Communication COM/2008/0689 final Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions (COM/2008/0689 final) on telemedicine for the benefit of patients, healthcare systems and society 60 - 02 July 2008 - Commission Recommendation (C(2008) 3282) - Commission Recommendation of 2 July 2008 on cross-border interoperability of electronic health record systems (notified under document number C(2008) 3282). It provides guidelines for interoperable electronic health record systems, allowing for cross-border exchange of patient data within the Community so far as necessary for a legitimate medical or healthcare purpose. 61 - 01 January 2008 - European Patients Smart Open Services project The 2008-2011 European Patients Smart Open Services project (epSOS) [www.epsos.eu] and its related thematic network Calliope [www.calliope-network.eu], was co-financed by DG Infso to develop and validate cross-border interoperability of patient summaries and ePrescription solutions. 62 - 23 October 2007 - Commission health strategy (2008-2013) COM(2007) 630 final Provides a framework and objectives to the European work on core health issues, on integrating health in all policies and on addressing global health threats. The strategic includes Dynamic Health Systems and New Technologies as one of its three themes. 63 - 01 May 2007 - 2009 ICT Standardisation Work Programme = The standardization mandate "403" to the European Standardization bodies (CEN, CENELEC and ETSI) aims at agreeing on or recommending standards relevant to eHealth. 64 - 01 June 2005 - Communication from the Commission COM/2005/0229 final = Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social

13

Committee and the Committee of the Regions - i2010 A European Information Society for growth and employment {SEC(2005) 717} /* COM/2005/0229 final */ 65 - 30 April 2004 - Communication from the Commission COM/2004/0356 final = Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - e-Health - making healthcare better for European citizens: an action plan for a European e-Health Area {SEC(2004)539} /* COM/2004/0356 final */ 66 - 01 April 2003 - Health Telematics Working Group of the High Level Committee on Health: Final Report 67 - 21 June 2002 - eEurope 2005: An information society for all = The 2002 eEurope strategy aimed at stimulating secure services, applications and content, based on a widely available broadband infrastructure.
68 - ICT for better Healthcare in Europe 69 Europa Proiecte E-health 70 - Portalul Sntate-UE 71 - 2007 Electronic standard coding and

mapping of services for long-term care(eDESDE-LTC) ASOCIACION CIENTIFICA PSICOST - PSICOST 72 - 2006 National policies for EHR implementation in the European area: social and organizational issues(EHR-IMPLEMENT) INSTITUT NATIONAL DE LA SANTE ET DE LA RECHERCHE MEDICALE 73 - 731 - 2005 E-Health 2006 High Level Conference(-) Fundacion Progreso y Salud 74 - 2005 Quality Labelling of Medical Web content using Multilingual Information Extraction(-) "" - NCSR Demokritos 75 - 2004 European eHealth consumer trends survey(-) Universitetssykehuset Nord-Norge HF, Norwegian Centre for Telemedicine 76 - Msurile UE de promovare a TIC n cadrul serviciilor de asisten medical . 77 - Programul de lucru privind standardizarea TIC 78 - Programul de cercetare n domeniul medical 79 - Institutul de studii tehnologice prospective (IPTS) 80 - Aliana pentru telemedicin i Agenia Spaial European 81 - eTen servicii electronice transeuropene dezvoltate n interesul public 82- Dispozitive medicale - sprijin european pentru dezvoltare i inovare 83 - Cardul european de asigurri sociale de sntate 84 - Strategia n domeniul sntii 85 - SIUI - Specificatii de interfatare cu SIUI pentru aplicatiile de raportare ale furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice 86 - SIUI - SIUI-FARM - Farmacii cu circuit deschis 87 - SIUI - Portal CNAS-SIUI Sistem Informatic Unic Integrat 88 - DRG - Centrul de Cercetare si Evaluare a Serviciilor de Sanatate 89 - Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar 90 - Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unitatile sanitare cu paturi 2010 91 - Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice 92 Sistemul informatic unic integrat (SIIS) 93 sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sanatate 94 sistemul E-prescription (E-prescibing) 95 telemedicina-SMURD - Vodafone Romnia- "Un Parteneriat Pentru Viata" 96 Strategia de e-Sntate a Ministerului Sntii - Asisten tehnic pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui Sistem Informatic Integrat n Sntate 97 situatii de urgenta de tip UPU-Sistemul de telemedicina de urgenta din Romnia s-a extins 98 ORDINULUI Nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008 99 ERP(Enterprise Resource Planning) 14

100 CRM(Customer relationship management) de tip business intelligence(BI) 101 SAP (un consoriu format din Siemens Business Services, SAP i HP) 102 Interviuri si prezentari Ehealth la congresul e-health 2010 organizat de Tarus Media 105 MCSI - caiet de sarcini 106 MCSI-accesarea fondurilor structurale europene 107 Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in

support of

electronic communications (Doc. SEC(2003) 895, 28.7.2003)). 108Cseke Attila cere ca Ministerul Sntii sa gestioneze fonduri structurale 109MS- comunicatului din data de 26-10-2010 110MS-comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureti, Ministerul Sntii 111 Declaratie a primului ministru Emil Boc din Miercuri, 28 Iulie 2010 112CNSISP- E-health- best practice guide 113 E-sanatate Ghidul solicitantului pentru "e-sanatate" este postat de ctre MCSI spre consultare, la nivel local (E-health) 114 Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sntii 115 MCSI - e-Government - motorul pieei IT&C din Romnia 116 "COM(2004) 13 final, 2003/0147 (COD) Common position of the Council on the adoption of a Decision of the European Parliament and of the Council on Interoperable Delivery of pan-European eGovernment services to Public Administrations, Business and Citizens (IDABC)." 117tehnologiile grid -The Future of Healthcare: eHealth and Grid Computing 118 Medical Informatics in a United and Healthy Europe-Building eHealth National Strategies The Romnian Experience 119 Presentations for EC ICT Standardization Steering Comm.(5 March) March 12, 2009 120 eHealth 2009 Conference Prague Declaration February 23, 2009 121 Press release epSOS-Calliope cooperation February 23, 2009 122 Presentations Workshop M403 phase 2 on 2009-02-11 February 19, 2009 123 Meeting notes Workshop M403 phase 2, 2009-02-11 February 19, 2009 124 Annex A-D to final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 125 Summary final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 126 Final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 127 Final report M403 phase 1 December 29, 2008 128 Summary Final Report Phase 1 December 24, 2008 129 FINAL Pre-Approval Main report, Annexes A-D,Disposition Comments December 23, 2008 130 Presentations Open Meeting 7th November November 10, 2008 132 Compiled comments public consultation period_V05 November 10, 2008 132 Programme Open Meeting 7 November October 16, 2008 133 Executive Summary to eHealth-INTEROP Report October 13, 2008 134 Annex A - Inventory of Standards (of the eHealth-INTEROP Report) October 13, 2008 135 Press release Public comment period Draft ESO Report October 6, 2008 136 Slides Webinar 2nd October October 2, 2008 137 Final draft 5 of ESO report to M403 for public comment September 22, 2008 138 Presentations i2010 meeting on 11 September 2008 September 16, 2008 139 Disposition of comments to the 3rd draft of the ESO report September 9, 2008 140 3rd draft & disp. of comments - for comment until 8 August 2008 July 17, 2008 141 Presentations 2nd wider Co-ordination Group meeting Delft July 15, 2008 142 European Commission Recommendation_EHRsystems_interoperability July 8, 2008 143 Presentations first wider co-ordination group meeting Gothenburg June 10, 2008 144 First draft outline of ESO report - for comment May 27, 2008 145 Presentation given in HL7 meetings, Phoenix (May 2008) May 15, 2008 146 Text Mandate 403 on eHealth April 24, 2008 147 Draft ToR March 20, 2008 148 Press release_eHEALTH-INTEROP March 20, 2008
12 - SCHITE

15

16