You are on page 1of 16

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

CNSISP
Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL NAŢIONAL de STATISTICĂ şi INFORMATICĂ în SĂNĂTATE PUBLICĂ
Str. George Vraca Nr. 9, Sector 1, 010146 Bucureşti, România Tel.: (+40 21) 314 0890 Fax: (+40 21) 3112998

http://www.ccss.ro ioana.pertache@insp.gov.ro

PROPUNERE PROIECT PENTRU STRATEGIA DE INFORMATIZARE A SECTORULUI SANITAR DIN ROMÂNIA IN ANUL 2011

Autor: Catalin Gabriel Oprea Compartimentul standarde si strategii in informatica

Vineri 10 Decembrie 2010

..Bibliografie .3 3...Strategia Guvernului .10 9.Concluzii ..CONTEXTUL CADRU GENERAL ...ABSTRACT .Situaţia actuala din sistemul sanitar romanesc ...Obiective de detaliu .6 5.UNIUNEA EUROPEANA..CADRUL LEGISLATIV . 10 7....... INTRODUCERE .CUPRINS: 1. 10 8. Politica ...Obiective generale ...14 2 .. 8 6..12 10SCHITE .4 4...1 2.

in acord cu cerintele Uniunii Europene si comunitatii internationale de a realiza pacientul unic mobil european. De asemenea s-a convenit importanta progresului[36] in procesul de monitorizare. 2004[1]. Interoperablitatea[8] este un element cheie aici de prioritate zero[29].INTRODUCERE .[9]. Monitorizarea progresului E-health. personalului medical si a tuturor stakeholderilor precum si modul cum soluţiile de „”best practice” se răspândesc si la celelalte state membre este un element cheie de evaluare a eficientei si profitului de pe urma acestui sistem european[24]. Se va realiza astfel un punct unic de acces al informaţiilor despre pacientul european. protocoale. domeniul major de intervenţie 2 . tratamente. etc) si Cardul European al Asigurărilor Sociale de Sănătate[28] (care va cuprinde datele financiare despre plăţile si asigurările de sănătate ale pacientului comunitar). minimizarea si prevenirea riscurilor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. cardul european unic de sanatate si de asigurare de sanatate. Aceste strategii UE trebuiesc transformate in strategii naţionale de e-Health. un sistem de informare geografic. Conceptul de E-guvernare/E-România se încadrează intr-un concept mai larg european[9] numit europa. cu monitorizarea pacienţilor. In prezent acest proiect[13] se implementează la Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale[14] in cadrul programului de Supercomputing[15]. analiza lor. supravegherea bolilor si prevenirea bioterorismului. va fi posibila avertizarea si alarmele in timp real pe întreg spaţiul comunitar a apariţiilor si distribuţiei epidemiilor. Cloud Guvernamental[16][17] si tehnologii GRID[18]. registre pentru bolile cronice.eu[19] concept care exprima strategia eEurope[21][22][23][67] in realizarea unui portal web interoperabil la nivel european care sa cuprindă programele E-guvernare din fiecare stat membru in parte si implicit fiecare portal/program e-sănătate din statul respectiv. Astfel va fi posibila realizarea unui identificator unic al pacientului. 3[4]. pentru perioada 2007-2013[2]. De asemenea Noul Card de Asigurare European de Sănătate[38] (vezi OJEU din 27 Octombrie 2003) implica mobilitatea pacientului si transferul fisei sale in sistemele E-health din statele membre si implicit INTEROPERABILITATEA[39] (adică structuri comune si ontologice[40]) ca cerinţa obligatorie tehnica. viziune care se aliniaza cu politica Uniunii Europene in domeniul societăţii informaţionale[3] din cadrul POS CCE 2007-2013 A. Serviciile precum telemedicina si consultul sau intervenţiile medicale la distanta prin echipamente electronice specializate vor deveni deasemenea o realitate.. Banca Europeana de Investiţii[42] 3 . realizarea colectării in timp real a datelor clinice si de laborator.CONTEXTUL CADRU GENERAL În cadrul Strategiei Naţionale a Guvernului Român. menit sa funcţioneze pe baza unor standarde.[23]. Se vorbeşte de 2 tipuri de carduri: Cardul European de Sănătate[27] (care va cuprinde datele vitale biologice despre pacient ca: grupa sangvina.[22].. a gradului de impact in sfera pacienţilor. linii de viza (guidelines) si solutii de „”best practice” in acord cu recomandarile Uniunii Europene din 2004 si perioada care a urmat pana in prezent [1]. Este binecunoscuta iniţiativa Guvernului României de a realiza un sistem informatic si interoperabil integrat la nivel naţional numit Eguvernare[10]/E-România[11] unde sistemul unic integrat numit E-sănătate (E-health)[12] va fi un subsistem. legi si politici comune de sănătate pentru toate statele membre UE si sa se realizeze o colaborare reala si constructiva in acest domeniu. pacient care va fi mai bine informat ca si celelalte categorii de specialişti sau profesionişti din sănătate (vezi webseals[25]). conform si cu Decizia 1786/2002/EC a Parlamentului European[30]. Pe partea financiara si bugetara Uniunea Europeana pune la dispoziţie fonduri structurale si regionale (INTERREG III regional funds[41]). benchmarkuri.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government. e-learning şi e-sănătate [5]– unde sunt prevăzute operaţiuni indicative privind dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice publice. punerea în aplicare a serviciilor electronice de asistenţă medicală este considerată o prioritate. cu conferinţa de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000[31] si cu COM(2004) Final din Februarie 2004.P. a accidentelor si situaţiilor deosebite. patologii. 1. Lucrarea isi propune sa ofere prin prezentul proiect de srategii de ehealth pentru 2011. Atât in planul strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010 [6] cat si in directivele UE [7] din 2000. standardizare si benchmarking[37] prin dezvoltarea unei metode deschise si comune de coordonare in acest domeniu. Conform declaraţiei ministeriale eHealth din 22 Mai 2003[32] s-a convenit la nivel UE o coordonare si o colaborare inter-ministeriala specificata in „”eEurope Action Plan” [33] si in Programul Comunitar de Acţiune in Sănătate Publica (2003-2008)[34] care s-a materializat in Decizia 1786/2002[35]. site-uri de diseminare a informaţiilor şi educaţiei etc. find o solutie si investitie benefica de viitor pentru reducerea cheltuielilor bugetare si creşterea calităţii actului medical in România . Directivele UE pun accentul pe opensource si schimbul de experienţa intre statele membre aflate in diverse etape ale implementării ehealth in procesul de dezvoltare si implementare precum si pe strategii si planuri comune[26] de dezvoltare si implementare in viitor a acestor sisteme. un portal european unic de sanatate.ABSTRACT: Realizarea informatizarii Sănătăţii din România este un deziderat de o importanta strategica si prioritate zero pentru tara. 2007[7] si 2010[8] se subliniază necesitatea[9] unui sistem integrat de servicii de informaţii privind sănătatea.

introducerea integrala a imagisticii medicale. cat si in domeniul resurselor umane.[115] In spiritul celor de mai sus E-sănătate (E-health)[113] este un sistem de o importanta strategica[112] si absolut prioritara pentru: 1.un sistem ERP(Enterprise Resource Planning)[99] si CRM(Customer relationship management)[100] de tip business intelligence(BI)[101] pentru partea financiara si de planificare economica a resurselor din sistem. Ulterior Ministerul Comunicaţiilor a redemarat aceste proiecte si a întocmit deja un caiet de sarcini[105]. si a depus observaţii si concluzii utile înregistrate la Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sănătăţii[114].o varianta restrânsa a subsistemelor 1 si 2 prin proiectul UE numit EPSOS http://www. SAP şi HP)[101]. Aşa cum preciza in comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureşti. etc 4 . 2. minimizarea beneficiilor underground. scoaterea Fondului Unic de Asigurări de Sănătate din administrarea Ministerului de Finanţe Publice si trecerea acestuia in administrarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.îmbunătăţirea calităţii actului medical in România.Strategia Guvernului E-sănătate. insulina. istoricului medical al pacientului.sistem oprit in faza de implementare. soluţii ce pot rezolva la început multe probleme legate de demararea cu succes a acestui proiect[107] Pe data de 28-10-2010 la Bucureşti. CNOASIIDSB . in calitate de consultant CTC[112] al caietelor de sarcini. Acest comunicat urmează comunicatului din data de 26-10-2010[109] de la Bucureşti. care vor fi utile in dezvoltarea viitoare a programului naţional E-Guvernare/E-Sănătate. unde se precizează ca Ministerul Sănătăţii vrea Fond Unic de Asigurări de Sănătate separat si intenţionează aducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate in subordine si cel mai important. 2021/691 din 12 decembrie 2008 [98]ART. Primul ministru Emil Boc declara Miercuri. proiecte tehnice si studii de fezabilitate pentru proiectele FEP[93] si E-prescription[94]. 28 Iulie 2010[11] ca romanii vor putea beneficia pana la sfârşitul anului 2010 de sistemul informatic unitar integrat in domeniul sanitar.telemedicina[95]. 3 – reducerea cheltuielilor bugetare atât pe partea mijloacelor fixe cat si a cheltuielilor de personal 4 – eficientizarea resurselor: bugetare. iar pana la sfârşitul lui 2011 de cardul naţional de sănătate. 29 5.eu/ 4.sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sănătate[93] 2. in calitate de Autoritate de Management. 18. garantarea arhivarii resurselor informatice. etc 5 – implementarea unui sistem BI (Business Intelligence) ce va asigura creşterea securităţii si fiabilităţii. datelor si investigaţiilor de laborator.epsos.sistemul E-prescription (E-prescibing)[94] = prescripţia electronica a reţetelor medicale si a tratamentului in general 3. fisa electronică a pacientului si reţeta electronica. umane. automedicaţiei si a tuturor formelor de tratament si prescripţie in sistem având in plan realizarea interfeţelor cu toata aparatura medicala din teritoriu astfel încât in sistem datele sa fie actualizate pe cat posibil in timp real si automat.sau Banca Mondiala[43] precum si alte acţiuni de colaborare daca acestea aduc beneficii reale si contribuie la scăderea cheltuielilor in sănătatea publica reprezentând un castig in politicile de sănătate[44]. atât financiar. ca membru a sistemului E-guvernare/E-România se materializează fizic printr-un sistem informatic unic integrat (SIIS)[92] care cuprinde in general următoarele subsisteme ce vor fi accesate de utilizatori printr-un portal unic la nivel naţional: 1. 22 si ART. logistice. auditul complet si controlul informaţiilor confidenţiale. 2 – minimizarea malpraxisului si suportul deciziei in sistemul sanitar romanesc realizat in mod automat de software. de medicamente. robotica si sistemele informatice[96] pentru situaţii de urgenta de tip UPU[97] conform ORDINULUI Nr. Ministerul Sănătăţii a dat publicităţii un comunicat[108] prin care informează ca este preocupat de un program operaţional dedicat Sănătăţii in cadrul căruia Ministerul Sănătăţii sa poată gestiona fonduri structurale. controlul si monitorizarea completa in timp a resurselor bugetare si minimizarea fraudelor. Pe site-ul acestui minister se vad soluţii pentru problemele cu personalul de administrare/intretinere si externalizare (outsourcing) prin accesarea fondurilor structurale europene[106]. reducerea la minim a mortalităţii si morbidităţii si creşterea speranţei de viata a pacientului prin centralizarea tuturor datelor despre pacient din teritoriu si timp si suportul software automat al deciziei. ART.in prezent CNSISP a participat activ prin specialiştii săi .. Primele 3 proiecte au fost transferate in luna Mai 2010[102] pentru implementare Ministerului Comunicaţiilor si Cercercetarii informaţionale si Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. cheltuielilor sau profitului realizat in mod ilicit. Ministerul Sănătăţii[110] va promova in perioada următoare un nou pachet legislativ in sănătate prin care urmăreşte eficientizarea mai multor domenii din sănătate. parte care in prezent s-a materializat sub forma a 2 proiecte distincte: raportarea SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat [85][86][87]) – sistem deja implementat si in producţie si SAP (un consorţiu format din Siemens Business Services. de sânge pentru transfuzie.

Politici[48]: Întrucât starea de sănătate este determinată în mare măsură de factori din afara domeniului sănătăţii. Potrivit Tratatului UE.reactualizarea sistemului informaţional sanitar cu informaţiile si formularele din modelarele CNSISP. 5 .asigurarea unui sistem portabil si uşor extensibil sau perfecţionabil in viitor.cheie al sănătăţii . ( daca sistemul din teritoriu va avea si aparatura medicala conectata online la sistem precum si senzorii de incendiu. numita „”Follow up to the high level refection process on patient mobility and healthcare developments in European Union”). Politica de coeziune şi sănătatea la nivelul uniunii (EU)[45][46].6 . etc) cat si pe orizontala in sensul ca sistemul trebuie sa poată fi uşor mutat si portat pe echipamente electronice si sisteme de operare noi si mult mai performante. promovare şi formare în domeniul sănătăţii. eHealh. De aceea. Se remarca înfiinţarea la nivel european si statal a unor centre de referinţa menite sa promoveze cooperarea si sfătuirea instituţiilor medicale asupra politicilor E-health la nivel local (vezi „” OJEU 15. Community action in the field of public health (2003 to 2008). îmbunătăţire.” si Com(2004) 301. indiferent de regiunea geografica sau statutul social sau economic pe care îl poseda. mediul. educaţia si cercetarea.a fost pe deplin recunoscut şi integrat în majoritatea iniţiativelor strategice ale UE[49]. 3.o reacţie rapida la orice eroare sau defecţiune in sistem. toate politicile europene trebuie să urmeze abordarea „Sănătate în toate politicile" (HIAP). Sarcina principala a serviciului CallCenter va fi una pur medicala si anume sa rezolve cazurile dificile ale unor medici din teren care nu pot elucida anumite probleme medicale din sistem Prin urmare in cazul CallCenter-ului operatorii telefonici vor fi medici cu pregătire suplimentara in informatica si IT care sa ajute un medic in impas cu astfel de probleme. • Fondul social european finanţează proiecte de sănătate legate de îmbătrânire. 10 .suportul si asistenta tehnica a întregului sistem datorita unui personal calificat de Help Desk. proiectele privind sănătatea au devenit eligibile pentru finanţarea prin fondurile vizând coeziunea regională. Comisia cooperează îndeaproape cu regiunile din UE pentru a spori contribuţia acestora la elaborarea politicilor şi iniţiativelor europene în domeniul sănătăţii şi pentru a sprijini schimbul de bune practici în materie de implementare a strategiei UE privind sănătatea şi în domenii de interes comun. în principal prin intermediul fondurilor structurale. Legătura dintre sănătatea populaţiei şi gradul de dezvoltare şi competitivitate al unei regiuni a devenit din ce în ce mai evidentă.UNIUNEA EUROPEANA. Obiectivul principal este realizarea unui DRG si a unui grouper romanesc in 3 ani. Separarea celor 2 servicii de CallCenter si HelpDesk pe criterii de competenta profesionala si pregătire este esenţiala pentru ca angajaţii se vor ocupa de probleme si sarcini diferite. aceste sume sunt relativ mici.2003 062/21. în special: politica socială şi regională. Scopul politicii de coeziune[47] este reducerea disparităţilor economice şi sociale dintre regiunile Europei.Determinarea valorilor relative romaneşti pe baza stabilirii unor costuri reale de pacient. Totuşi. 9 .3.îmbunătăţirea codificării cauzei de deces conform reglementarilor EUROSTAT din Manualul pentru certificarea cauzelor de deces in EUROPA realizat de Institutul Naţional Italian de Statistica . inclusiv în strategia pentru dezvoltare şi ocuparea forţei de muncă sau strategia pentru dezvoltare durabilă. fondurile trebuie utilizate eficient de către autorităţile naţionale şi regionale. Roma. Sănătatea în iniţiativele UE: Rolul . adăugare de module si funcţii noi. Sarcina principala a serviciului HelpDesk va fi sa rezolve toate problemele si neînţelegerile referitoare la funcţionalităţile sistemului din punct de vedere al exploatării IT (si unde operatorii telefonici vor fi specialişti IT cu pregătire suplimentara pe partea medicala). Decembrie 2003 8 . Comisia Parlamentului European[1] specifica in anul 2004 la pag 15 foarte clar ca de sistem trebuie sa beneficieze in mod nediscriminatoriu toţi cetăţenii EU indiferent daca sunt asiguraţi sau nu (politica: Access for all to e-Health). impozitarea. De aceea. Cooperarea între UE şi regiuni/ reţele regionale în domeniul sănătăţii Regiunile joacă un rol important în furnizarea serviciilor medicale. • Fondul european de dezvoltare regională a alocat 5 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate (2007-2013). o politică eficientă în acest sector trebuie să implice toate domeniile relevante. regionale şi locale. Pentru a fi eficientă. economisindu-se sume importante de bani si timpi pentru deplasări in teritoriu si depanări a unor sisteme defecte. Work Plan 2003 (2003/C 62/06). alarma etc) 11. Call Center sau TelVerde. posibilitatea de a avea alarme eficiente in sistem si de a fi avertizaţi in cazul ca ceva nu funcţionează corect. Astfel trebuie sa se asigure scalabilitatea sa atât pe verticala (upgrade. această abordare trebuie să fie extinsă la politicile naţionale. 7 .

•include: schimbul de informaţii şi date între pacienţi. reducerea inegalităţilor în domeniul sănătăţii şi protecţia împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii sunt principalele sale obiective. printre altele. prin instrumentele eHealth.eTen – servicii electronice transeuropene dezvoltate în interesul public [81] Dispozitive medicale: Norme europene privind accesul pe piaţă. „Sănătatea e de aur" – sănătatea şi politicile economice •Strategia economică a UE recunoaşte dificultăţile cu care se confruntă sistemele sanitare şi demersurile de dezvoltare durabilă pe fondul unei societăţi afectate de fenomenul îmbătrânirii populaţiei. naţional şi regional. implicarea personalului sanitar în procesul decizional şi utilizarea unei terminologii care poate fi înţeleasă de toate părţile. chirurgie robotizată. UE sprijină o serie de proiecte. financiare şi tehnice ale statelor membre. Impactul politicilor şi acţiunilor UE[51]: Majoritatea iniţiativelor comisiei trebuie să respecte orientările privind evaluarea impactului.sprijin european pentru dezvoltare şi inovare [82] Cardul european de asigurări sociale de sănătate: Ia locul formularelor tipărite de care era nevoie pentru a beneficia de tratament medical în alt stat membru[83] Strategia UE privind sănătatea ( 2008-2013): „Sănătatea în toate politicile” este unul dintre principiilecheie ale strategiei UE privind sănătatea[85]. software pentru programări în sala de operaţii. inclusiv în procedura de evaluare a impactului şi în cadrul instrumentelor de evaluare. Principalele iniţiative europene eHealth Tehnologiile informaţiei şi comunicării: Stimularea cererii şi îndepărtarea obstacolelor pentru serviciile eHealth[76] Standardizarea: eHealth este unul dintre domeniile prioritare în care standardizarea este esenţială pentru atingerea obiectivelor politice. proiecte de cercetare fundamentală în domeniul fiziologiei umane virtuale. furnizori de servicii medicale. Obiectivele UE: •să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor punând la dispoziţia tuturor. mai uşor de utilizat şi acceptate pe scară mai largă prin implicarea personalului sanitar şi a pacienţilor în fazele de elaborare. dispozitive portabile de monitorizare a pacienţilor. direcţia politică. să se ţină cont de impactul potenţial asupra sănătăţii şi a sistemelor de sănătate în elaborarea noilor politici. proiectare şi aplicare a strategiilor. pentru a garanta că problematica sănătăţii este abordată în mod adecvat. spitale. integrând instrumentele eHealth în politica sanitară şi coordonând strategiile politice. monitorizarea şi gestionarea.Bază de date cu funcţie de căutare .Coordonarea domeniilor de acţiune[50]: Politica sanitară nu poate influenţa singură determinanţii sănătăţii este nevoie de acţiuni coordonate şi de strategii şi iniţiative comune elaborate în parteneriat cu alte domenii de acţiune. •Strategia pentru dezvoltare durabilă accentuează importanţa pe care o are sănătatea pentru dezvoltarea durabilă a Europei.include proiecte eHealth. •să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor de asistenţă medicală. Politica de coeziune: 6 . tratamentul. eHealth: •reprezintă o serie de instrumente şi servicii care utilizează tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) şi care pot îmbunătăţi prevenirea. permiţând elaborarea politicilor într-un mod responsabil. Promovarea sănătăţii. •să facă instrumentele eHealth mai eficiente. eficientizând sectorul medical prin îmbunătăţirea accesului la îngrijiri medicale de calitate. dosare medicale electronice. [77] Cercetarea în domeniul medical: Sprijin pentru cercetare: Măsuri pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre tehnologie. servicii de telemedicină. •aduce beneficii tuturor. care cer. un fond informaţional de importanţă vitală. Prin această abordare se urmăreşte ca sănătatea să devină parte integrantă a tuturor politicilor elaborate la nivel european. Însă coordonarea acţiunilor la nivel european asigură o abordare coerentă. personalul sanitar şi reţele de informare în domeniul medical. care ia în considerare cele mai recente tendinţe şi informaţii din domeniu. diagnosticarea.Alianţa pentru telemedicină şi Agenţia Spaţială Europeană [80] Reţele de telecomunicaţii . O astfel de abordare este necesară în special în domenii precum siguranţa pacienţilor. Coordonare la nivel european: Numeroase aspecte problematice pentru eHealth pot fi rezolvate doar la nivel naţional şi regional (de exemplu rambursările/ compensările). În plus. relaţiile comerciale internaţionale şi competitivitatea si . economie şi sănătate[78] [79] Telemedicina: Instrumente de informare de la distanţă .

Orientări privind evaluarea impactului: Sănătatea este inclusă în orientările Comisiei cu privire la evaluarea impactului. Comisia a finanţat un proiect privind analiza detaliată a HIA.mai exista aplicaţii E-health sau documentaţie (studii de fezabilitate. procedurile şi metodele de evaluare. Programul privind sănătatea şi agenţiile UE •Programul UE privind sănătatea. O parte din aceste agenţii susţin iniţiativele din afara domeniului sănătăţii. Acest tip de abordare coordonată s-a aplicat în domenii precum politica socială.cadru pentru cercetare (FP7)[52]. s-au alocat peste 5 miliarde de euro pentru proiecte legate de sănătate.. Comisia doreşte în special să afle cum poate fi determinat şi măsurat acest impact şi cum poate fi integrat în acţiunile viitoare. •Instrumentele din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC). •Există mai multe agenţii ale UE în domeniul sănătăţii care oferă sprijin politicilor comunitare. multe proiecte legate de sănătate fiind finanţate în baza celui de-al 7-lea program. guvernamental (de stat) sau privat din România 3 – sistemele noi nu se dublează cumva cu sisteme deja implementate sau in curs de implementare (vezi exemplul cu evidenta medicilor si raportarea morbidităţii) 4 – se rezolva probleme reale absolut necesare (sistemului sau personalului sanitar).•Pentru perioada 2007-2013.exista sau nu o perspectiva de integrare a acestor sisteme intr-un sistem integrat unitar si posibilitatea de a le integra si in programul e-guvernare si E-România precum si cu cele similare de la nivel UE. Comisia colaborează şi cu experţi externi. 5. care să poată fi aplicat tuturor politicilor europene. regională şi de mediu. dispune de peste 300 de milioane de euro pentru proiecte legate de sănătate care se derulează în perioada 2008-2013. caiete de sarcini sau proiecte tehnice) deja in curs de implementare in sistemul sanitar din România 2 . aplicabile inclusiv în domeniul sănătăţii. Rezultatul acestui proiect este ghidul HIA . le ajută să identifice şi să gestioneze investiţiile în acest domeniu. (HTA). 5 . 7 . Acestea prevăd că toate departamentele competente ale Comisiei trebuie să se implice în planificarea iniţiativelor şi propun tehnici suplimentare pentru integrarea aspectelor care ţin de sănătate. un grup de lucru la nivel naţional privind evaluarea impactului asupra sănătăţii şi a sistemelor sanitare a elaborat o metodologie HSIA şi un instrument online pentru evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare din UE . care a identificat ca prioritară integrarea sănătăţii în toate domeniile de acţiune şi a subliniat în repetate rânduri importanţa strategică a celorlalte politici pentru sănătate. care se bazează pe metodologiile privind evaluarea impactului asupra sănătăţii (HIA). iar sănătatea este menţionată în relaţie cu cel referitor la aspectele sociale şi de mediu. pentru a înţelege în ce măsură acţiunile UE influenţează sănătatea şi sistemele sanitare. contribuind astfel la integrarea HIAP Coordonarea domeniilor de acţiune: Este nevoie de strategii comune şi de iniţiative care să interconecteze domeniile de acţiune care au legătură cu sănătatea pentru a garanta abordarea adecvată a tuturor problemelor care apar în acest sector. cercetarea.Situaţia actuala din sistemul sanitar romanesc In momentul de fata s-au dezvoltat proiecte informatice fără sa se tina cont daca: 1 . Comisia coordonează mai multe grupuri trans-sectoriale şi menţine canale permanente de cooperare la nivelul politicilor relevante. tehnologiile informaţiei. Oferă oportunităţi de finanţare în diverse domenii prioritare şi a acordat deja sprijin mai multor proiecte privind iniţiativa HIAP. elaborate în cadrul programului privind sănătatea publică. •Scopul Comisiei este să se asigure că autorităţile naţionale şi regionale cheltuie fondurile în mod eficient. care include informaţii privind repercusiunile specifice asupra sănătăţii. Grupul de lucru din cadrul Consiliului: Implementarea strategiei UE în domeniul sănătăţii este sprijinită de Grupul la nivel înalt din cadrul Consiliului . De aceea. dar necesită o dezvoltare adecvată şi o amplă cooperare la nivelul UE pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor europeni. Evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare (HSIA): În 2007. educaţia.se pot integra cu sistemele deja existente in sistemul sanitar. pot îmbunătăţi sistemele naţionale de sănătate. Acest program se bazează pe trei piloni. în special pentru cele vizând ameliorarea infrastructurii şi a serviciilor sanitare şi formarea specialiştilor din întreaga Uniune. specialişti din cadrul administraţiilor publice sau din mediul academic. •Consultaţi şi Evaluarea tehnologiilor din domeniul sănătăţii. precum eHealth . Evaluarea impactului: Majoritatea iniţiativelor Comisiei trebuie să respecte orientările privind evaluarea impactului. Cercetarea şi noile tehnologii: •Sănătatea este una dintre priorităţile politicii UE în materie de cercetare. Evaluarea impactului asupra sănătăţii (HIA): În perioada 2001-2004.

precum si acordarea de suport metodologic si asistenta tehnica pentru reprezentanţii spitalelor si ai CNAS. etc. in vederea evaluării rezultatelor spitalului. aflata in subordinea Ministerului Sănătăţii Publice. cu personalitate juridica.SRIM (Societatea Română de Informatică Medicală) ai cărei membrii activează în mai multe comitete ştiinţifice şi profesionale şi în câteva grupuri de experţi ale Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei. centralizarea si procesarea datelor la nivel de spital. unităţi sanitare si balneoclimaterice. de consacrare academica. in baza normelor in vigoare ale CNAS si ale Ministerului Sănătăţii. Charisma Medical Software (CMS). imagistica medicala si datele medicale cu investigaţiile de laborator. care in regim de urgenta se prezintă la UPU din spitale si apelează la serviciile SMURD si 112. 10 . 8 – exista si alte portaluri independente de raportare ca de exemplu Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unităţile sanitare cu paturi 2010 si Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. Ca exemplu menţionam aplicaţiile: Infoworld. ProMed. 2 . problema de baza in toate aceste portaluri si sisteme este lipsa sincronizării si interoperabilităţii cu celelalte sisteme si baze de date. Centrul de Cercetare si Evaluare a serviciilor de Sănătate este structura SNSPMS care are in activitate colectarea si gestionarea setului minim de date la nivel de pacient in regim de spitalizare continua si de zi de la toate spitalele din România.exista raportarea Exbuget si alte numeroase aplicaţii E-health specifice de spital. DesNet. etc). sistemul de suport al deciziei. un sistem pilot care iniţial a fost gândit pentru 13 spitale. Dezavantajele SIUI sunt următoarele: a . MedPro. Programele de cercetare ale Academiei de Ştiinţe Medicale sunt: 8 . 9 – exista in proprietatea CNSISP si amplasat la STS sistemul SAP (sistemul de informatizare a spitalelor). SIUI este aliniat la strategia naţională de informatizare şi se poate alinia uşor la reglementările organismelor internaţionale cu care se efectuează schimburi permanente de date. prin calcularea si raportarea unor indicatori privind activitatea clinica desfăşurată si a acurateţii datelor colectate in format electronic. SRIM este membru instituţional al "Prorec-(Asociaţia Romana pentru Evidenta Electronica a Datelor Medicale)". dar a fost preluat si adaptat pentru a putea fi folosit si la finanţarea spitalelor. lipsa unui format standard al datelor si dificultăţi foarte mari in viitor de a sincroniza toate aceste sisteme in portalul e-sănătate si a avea date prelucrate operabile si disponibile in timp real. reprezentând o soluţie pentru îmbunătăţirea gestiunii fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi pentru oferirea de servicii medicale şi farmaceutice de calitate asiguraţilor.6 – exista raportarea SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat )[85][86][87] la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS). Sistemul este un exemplu de raportare dubla deoarece in funcţionalitate îl dublează pe SIUI deşi ca tehnologie se doreşte mai performant. În acelaşi timp. Preşedintele SRIM a fost ales recent preşedinte EFMI (The European Federation for Medical Informatics). secţii de spital. respectiv Ministerului Sănătăţii. de interes naţional. Viitorul acestui sistem este deocamdată incert. Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România[87] este un factor cheie în dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor medicale şi farmaceutice. al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcţionarii unitare si coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România. autonoma. o societate care promovează implementarea dosarului electronic al pacientului în România. împreuna cu alte instituţii publice si private care activează in sistemul sanitar. Aceasta raportare este întreţinută si dezvoltata de Şcoala Naţionala de Sănătate Publica si Management Sanitar[89] si este sincronizata si cu SIUI. In prezent sistemul a fost realizat numai pentru 2 spitale (Fundeni si TG Mures) si este suspendat de Ministerul Sănătăţii datorita lipsei de finanţare a unor module critice pentru funcţionarea fiabila a acestui sistem si a unor probleme legale in contractul semnat cu firmele dezvoltatore si părţile implementatoare. istoricul medical al pacientului. cabinete de specialitate. Activităţile desfăşurate in cadrul centrului constau in elaborarea unui standard la nivel naţional pentru SMDP colectat si transmis de spitale. instituţie publica. centre medicale. Hospital Manager. Beneficiarii principali sunt unităţile sanitare cu paturi si cele 2 instituţii mai sus menţionate. ci numai pe cei ce sunt asiguraţi la CNAS (exista foarte multe persoane pe teritoriul naţional asigurate in alta parte sau care pur si simplu nu sunt asigurate nicăieri dar. SIUI este extrem de important pentru realizarea informatizării în domeniul sănătăţii. prin monitorizarea evoluţiei activităţii acestora. ambulatorii de specialitate. si care urma mai apoi sa se extindă si la restul spitalelor din România. b – Include doar date financiare si costuri despre pacient si nu include date medicale absolut necesare medicului si specialistului in tratament (Fisa electronica a pacientului. cu personalitate juridica. In domeniul sanitar romanesc exista de asemenea doua instituţii cu rol activ in domeniul E-health si anume: 1 . 7 – exista raportarea DRG[88]. CABIMED etc Concluzionând. Un domeniu important îl ocupa analiza activităţii spitalelor. el continuând sa consume resurse financiare pentru menţinerea sa in stare de funcţionare neîntrerupta. furnizarea de rapoarte privind clasificarea in grupe de diagnostice si validarea cazurilor raportate de spitale.Academia de Ştiinţe Medicale este o instituţie publica de interes naţional in domeniul cercetării medicale si farmaceutice.nu acoperă întreaga populaţie a României.

împreună cu Ministerul Comunicaţiilor si Tehnologiei Informaţiei (MCTI – la ora actuală MCSI). principalele componente şi legături ale sistemului informatic integrat al sănătăţii (SIIS) trebuie să fie stabilite prin reglementări cu putere de lege. dosarul electronic al pacientului spitalizat. standarde). date fiind costurile mari şi perspectiva apariţiei unor metode alternative de autentificare în viitor.ro Programul Naţional de cercetare . implicit obligativitatea investirii banilor publici doar în proiecte care respectă strategia de informatizare. drepturile şi modalităţile de acces la date.ro 7 .2013 www.In România nu este implementata la ora actuala o legislaţie completa asupra datelor medicale si a fisei pacientului in format electronic care sa specifice clauze si reglementari asupra confidenţialităţii datelor. Reglementările existente. formate). Strategia naţională de E-health. tipizatele medicale (inclusiv formularele cu regim special). Hotărârea de Guvern Nr. etc Reglementările legale ar trebui să interzică duplicarea colectării datelor. care au relevanţă în acest sens. Acest fapt întârzie deocamdată renunţarea la documentele pe suport de hârtie. sunt: Legea reformei de sănătate 95/2006 privind principalele aspecte ale ocrotirii sănătăţii în România. reglementările legale ar trebui să prevadă obligaţii suplimentare privind confidenţialitatea datelor sau continuitatea activităţii în cazul falimentului sau lichidării firmei administratoare. Ea prevede. modalităţile de stocare a datelor (inclusiv garantarea integrităţii). 1455/2006 prevede că Ministerul Sănătăţii.Programul de cercetare VIATA SI SANATATE – VIASAN www. proprietatea asupra datelor. Doar în momentul în care toate aceste condiţii vor fi fost îndeplinite. modalităţile de comunicare (circuit informaţional. 2. prin CNOASIIDS – in prezent sub denumirea de CNSISP.Nu orice pacient sau cetăţean roman are in plan sau va calatori in străinătate si este normal ca datele lui medicale sa rămână in România atât timp cat acesta nu călătoreşte in străinătate si nu face apel la servicii medicale din străinătate pentru consultaţii online. sau pentru proiecte de informatizare. scopul pentru care sunt culese datele. cadru gestionat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. beneficiarii datelor SIIS. 9 . pentru a avea o strategie naţională funcţională de informatizare în sănătate. sistemul de avizare a produselor informatice din domeniul medical. Toate aceste reglementări ar trebui să fie publice (afişate pe site-ul MS şi actualizate periodic).ro Proiectul Strategia naţională CDI(Cercetării-Dezvoltării si Inovării) pentru perioada 2007 . tratamente la distanta sau puncte de vedere cu privire la diagnosticul si tratamentul sau. Între altele. Evident. iar introducerea ei în sectorul sanitar nu este considerată încă oportună de către specialişti. prevăzută de Legea 455/2001. vor exista condiţiile pentru ca banul public investit în proiecte de informatică în sănătate să fie utilizat în mod eficient. sistemele de asigurare a calităţii datelor. un organism care să elaboreze această strategie şi să asigure punerea sa în practică. control şi certificare. Reglementările care stabilesc detaliile SIIS. cum ar fi cel pentru Planul Strategic al Ministerului Sănătăţii 2008 – 2010. asistenţa comunitară. Aceeaşi lege prevede necesitatea existenţei unor sisteme informatice privind bolile transmisibile.CADRUL LEGISLATIV . semnătura digitală. legislaţia aferentă strategiei va trebui să reglementeze şi statutul. Cadrul legislativ al informatizării sănătăţii urmează îndeaproape cadrul guvernamental mai general pentru guvernare electronică. aduc detalii în acest sens. ori utilizarea de date personalizate pentru statistici. modului cum aceste date pot migra de la un medic. va participa la elaborarea strategiei de informatizare a sistemului sanitar din România. Pentru autentificări .strategie-cdi. Deşi strategia UE are in vedere un pacient mobil european ale cărui date sa fie disponibile pe un portal unic european trebuie remarcate 2 aspecte si anume: 1. care circulă în paralel cu cele pe suport electronic. cardurile pentru asigurările de sănătate etc. acea comisie permanentă interministerială. relaţiile dintre informaţia pe suport electronic si informaţia stocată pe hârtie. ca şi Ordine ale Ministrului Sănătăţii. trebuie să conţină şi descrierea datelor culese (inclusiv dicţionarele de date si definiţiile de caz). centru sau unitate medicala la alta.viasan. personal medical. Structura. când va exista o strategie cu putere de lege.o condiţie obligatorie. responsabilităţile în administrare. politicile de confidenţialitate. este utilizată în România doar excepţional. Legea 102/2005 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal. mecanismele de avizare. sistemele de codificare a datelor (nomenclatoare. cercetare şi învăţământ. Reglementările care trebuie să facă efectivă o strategie de informatizare pentru sectorul ocrotirii sănătăţii trebuie să fie mai specifice. atribuţiile şi modalităţile de lucru ale organismului dedicat strategiei.dezvoltare de excelenta pentru sănătate CEEX www.mct-excelenta. necesitatea ca Ministerul Sănătăţii să asigure crearea unui sistem informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice. cererile insuficient fundamentate de date noi. între altele. În cazul externalizării unor activităţi de administrare a sistemului informatic. ca şi cadrul legislativ care să asigure autoritatea strategiei. trebuie să fie obiectul unei reglementari legislative. urgenţele. criteriilor si permisiunilor de acces la aceste date. Decrete guvernamentale (de pildă cele pentru programele de sănătate).

SR OHSAS 18001:2007. openEHR (ISO 18308 si ISO/DTR 20514). si care sa cuprindă un set complet si unanim acceptat pe domeniul E-health de: . etc).Obiective generale asupra sistemului sanitar romanesc: Realizarea unei strategii de implementare care sa stea la baza tuturor proiectelor ce sunt finanţate din bani publici si avizarea obligatorie a tuturor proiectelor de informatică de sănătate propuse. paza si protecţie. HG-uri.openehr. România participă şi la două proiecte internaţionale vizând o astfel de interoperabilitate şi anume: “Near to Needs”. (început în 2001) cu Italia şi „Health Optimum” (început în 2007) cu Italia (coordonator). având întreg personalul super-calificat de întreţinere. administrare. 4. scripturile si instrucţiunile de utilizare pas cu pas.2.normative E-health.STS. Centrele de Date (Data-Center) cu tehnologii GRID si Cloud pentru supercomputing trebuie sa fie construite in România si de dorit in proprietatea Ministerului Sănătăţii din România. (vezi [1]) Fără o astfel de soluţie de broadband cu acoperire pe întreg teritoriul României un sistem integrat de sănătate nu este un sistem fiabil si sigur pentru viata pacientului si 10 . ICD-10.2) sistemele deschise de tip opensource pentru ca toţi factorii implicaţi in E-health sa aibă posibilitatea de a se implica activ in proces si a conduce sistemul către o varianta optima. ventilaţie si control umiditate. implementarea legislaţiei. etc). HL7. Trebuie sa se tina cont de ce directive UE exista deja. singura instituţie naţională oficială în domeniul standardizării. exploatare si dezvoltare exclusiv din România (vezi exemplul MCSI). securizat si eficient la nivelul unor sisteme de importanta strategica fără o soluţie sigura si garantata de broadband naţional (prin cablu sau wireless) conform standardelor si cerinţelor celui de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale .org. Directiva europeana „”{SEC(2004)539} e-Health [1]” recomanda (la pag 16 in cap. cu respingerea celor care nu se încadrează în strategie sau nu respectă standardele. statistici. Ministerul Sănătăţii ar trebui sa aibă 2 Centre de Date (Data Centers) proprii . protocoalele. Este deci necesara construirea unor astfel de clădiri conform standardelor internaţionale (TIA-942. ordine de ministru. COM(2004) 301”. BS ISO/IEC 27001. benchmarkurile. Sistemul informatic medical trebuie sa fie capabil sa importe/exporte rapid. Astfel este necesar sa se ia in considerare ce se afla in teritoriu si in spitale deja si cum sistemele noi vor interacţiona si se vor relaţiona cu cele existente (vezi raportări. actualizare si comunicare intre baze de date. metodologiile. De asemenea trebuie sa se tina cont de programele e-guvernare si E-România in prezent in faza de implementare la Ministerul Comunicaţiilor si Societaţii Informaţionale. având o soluţia completa si standardizata UE pe E-health de online Bare Metal Backup/Recovery cu o strategie completa si testata care sa includă toata documentaţia. etc.org/ ). certificarea aplicaţiilor de informatică de sănătate după terminarea lor. Danemarca. codificări şi interfeţe intre componente. . codificările sau legislaţia. „”Communication from the Commission. UE si la nivel mondial. un standard opensource. unul pentru serverele centrale si altul in alt oraş pentru site-ul de backup si dezastru (Dizaster Recovery). Este esenţial ca in procesul de legiferare si decizie sa se tina cont de un punct de vedere comun si un proces democratic aprobat de toţi stakeholderi. ghiduri. Suedia şi Belgia. modelare. operare. directive E-health si instrucţiuni de integrare si interoperabilitate e-health astfel încât sa se tina cont de ce exista in prezent in dotarea sistemului IT sanitar din România. etc). protocoale. Obiective de detaliu asupra sistemului sanitar romanesc: Elaborarea si legiferarea unei strategii de cadru legislativ. . finanţate din bani publici. Spania. metodologii. benchmarkuri.politici de achiziţie si întocmire a contractelor astfel încât produsele sa fie livrate la cheie si fără costuri suplimentare. ghidurile. Acest deziderat este necesar pentru viitoare introduceri de sisteme informatice E-health naţionale care ocupa un spaţiu mare de stocare si au cerinţe speciale de amplasament (grup generator propriu. înfiinţată in anul 1990 . gratis. care însă nu a activat. Pe plan internaţional este demn de remarcat standardul Australian OpenEHR ( http://www. DRG. ISO si recunoscut si folosit de foarte multe tari EU care au implementat programe e-sănătate in tarile lor ( vezi ISO 18308 si ISO/DTR 20514). a publicat de-a lungul anilor o serie întreaga de lucrări si a organizat numeroase conferinţe si congrese insa fără un rezultat concret printr-o lege aprobata de Ministerul Sănătăţii. legislaţie. Deasemeni documentul UE {SEC(2004)539} e-Health[1] recomanda la pag 17 standardele W3.standarde. De asemenea sistemele centralizate si informatice nu se pot interopera si sincroniza in mod fiabil (vezi COCIR si IHE). Asociaţia Română de Standardizare (ASRO). mobilitatea pacienţilor si clasificarea pacienţilor spitalizaţi prin metoda australiană AR-DRG versiunea 5. . personal supra-calificat. ISO 20000-1:2005. Societatea Romana de Informatica Medicala . numita „”Follow-up to the high level reflection process on patient mobility and healthcare developments in the European Union” si Regulile Curţii Europene de Justiţie ca: „”Kohll C-158/96 (1998) ECR-1931 si Decker C-120/95 (1998) ECR-1831”). SR EN ISO 14001:2004. uşor si complet fisa pacientului de la/către sistemele informatice medicale similare din străinătate (vezi: „”Regulation 1408/71” . SR EN ISO 9001:2008. modelarele. SR ISO/CEI 27001:2006. recunoscută ca un document oficial prin care să se permită doar lansarea acelor proiecte de informatizare care respecta legislaţia. are din 1995 o grupă de lucru dedicată informaticii medicale. etc.

Problema devine extrem de critica si periculoasa in cazul unei unităţi de primire urgente UPU. flooding.Concluzii: Este necesara înfiinţarea a unui organism permanent. Acest imperativ este necesar pentru a respecta directivele Uniunii Europene cu privire la politica: Access for all to e-Health [1] De asemenea conform reglementarilor UE sistemul trebuie sa ajute la o mai buna si mai rapida informare si documentare a pacientului. Sistemul trebuie protejat la sabotaj intenţionat de tip denial-of-service attack (DoS attack). Acest organism trebuie sa fie imparţial fata de toţi stakeholderii si sa aibă ca obiectiv principal si prioritar pacientul. De aceea un sistem E-health unic integrat naţional reprezintă un sistem de importanta strategica care trebuie garantat in funcţionare si exploatare continua si neîntrerupta 100%. SIUI/SAP. pentru a elabora şi ţine la zi strategia. WHO. 365 din 365 de zile si nu trebuie sa se defecteze niciodată. pe cat posibil independente pentru ca defecţiunea unui modul sa nu atragă in lanţ defecţiunea întregului sistem. eTen[81] . sa verifice si sa raporteze orice fel 11 . Prin urmare Legislaţia României trebuie deci sa denumească in mod clar o instituţie publica independenta si finanţată corespunzător. care sa aibă rolul de leader (conducător) si sa coordoneze toate activităţile de legiferare. eroare de proiectare si design. Sistemul va trebui proiectat in mod modular si ţinând cont in mod democratic de 4 factori principali: 1necesităţi absolut critice si prioritare. Modulele fundamantale [118] (EHR/FEP. sa organizeze conferinţe. sa nu fie beneficiar direct al sistemului E-health si al bugetului de sănătate pentru a i se putea garanta imparţialitatea. de pildă o comisie permanentă interministerială ca ORGANISM PERMANENT DEDICAT STRATEGIEI. tehnologiile grid[117] si "COM(2004) 13 final. capabila sa cumpere standarde internaţionale. defecţiune tehnica sau informatica. standardizare si implementare in acest domeniu. 3 . FMI. congrese si dezbateri publice. etc poate pune in primejdie viata unui număr restrâns sau chiar foarte mare de pacienţi si poate deveni un atentat la siguranţa naţionala. fiabile si interoperabile dar.părerea stakeholderilor si a personalului medical si IT specializat (vezi pag 15 din directiva UE: „”{SEC(2004)539} e-Health [1]). 2003/0147 (COD)[116] . creşterea calităţii actului medical si creşterea competitivităţii in sistemul e-sănătate romanesc mai presus de orice alte obiective. Sistemul si proiectanţii lui vor tine cont de faptul ca un sistem E-sănătate (E-health) operează cu starea de sănătate si cu viata oamenilor.") Sistemul informatic integrat este necesar sa fie format din module sincronizate. ambasade. Sistemul informatic integrat unic pentru sănătate trebuie declarat o prioritate naţionala de importanta strategica iar. autoritarilor si a centrelor de prevenire a maladiilor si bolilor prin dezvoltarea de pagini de web din clasa webseals. Sistemul trebuie sa îşi construiască baza de date cu pacienţi de la serviciile de evidenta populaţiei. E-prescription. rapide. Medicii si personalul medical vor depune in mod evident un efort costisitor si dificil sa se adapteze si sa se motiveze in a implementa in activitatea lor noile cerinţe si tehnologii insa de îndată ce vor fi adaptaţi vor avea încredere deplina in sistemul informatic si nu trebuie dezamăgiţi de erori in sistem. Este evident haosul ce s-ar putea creea intr-un ambulatoriu de specialitate când pacienţii ce aşteaptă la rând ar fi reprogramaţi sau puşi indefinit in aşteptare datorita căderii accidentale a legăturii la internet sau a unor reparaţii de infrastructura stradala când din greşeala s-au rupt cablurile de internet sau de alimentare cu energie electrica. Acest organism trebuie sa fie subordonat direct guvernului sau parlamentului României si sa nu fie implicat in nici un fel in procesul de business. de paşapoarte si vize. etc. Sistemul va garanta asigurarea funcţionalităţii sale in cazul unor dezastre majore. Sistemul va garanta posibilitatea ca fiecare medic sa aibă in permanenta posibilitatea de a accesa offline pacienţii curenţi in tratament si sa opereze sistemul offline in cazul întreruperii conexiunii la internet. corectitudinea si caracterul democratic. 7 zile din 7. investiţiile.necesităţi de perspectiva si secundare. 2 . distributed denial-of-service attack (DDoS attack). etc) nu trebuie sa fie o preconditie unul pentru celalalt. independent si finanţat care sa aibă atribuţii legiferate de urmărire si control al îndeplinirii politicilor de E-health. costurile ridicate necesare implementării si administrării unui astfel de sistem trebuie discutate in mod deschis si clar cu comunitatea europeana (EU). costuri suplimentare foarte mari pentru soluţii garantate offline. etc (vezi: GAO-04-224[40]. pierderi de vieţi omeneşti.sănătatea acestuia si reprezintă un pericol generator de litigii. 4 bugetul si posibilităţile de finanţare 8 . etc si nu numai de la Casa Naţionala De Asigurări de Sănătate. de fairplay si nediscriminatoriu. tele-medicina. multi-acces de tip multi-threading etc. terapie intensiva. Sistemul trebuie sa garanteze accesul simultan la sistem a unui număr imens de utilizatori si asigurarea funcţionalităţii fiabile ireproşabile fără congestionare si supra-încărcare in cazul accesului simultan a zeci de milioane de utilizatori chiar si in cazuri extreme (vezi benchmarkurile recente ale UE si normativele UE din COM(2003) 65 final Electronic Communication: Road to Knowledge Economy). maternităţi. Orice neajuns. UNICEF si toate structurile internaţionale ce ne impun standarde de aliniere cu comunitatea medicala internaţionala. SQL-injection. bloc operator. 24 din 24 de ore.

de nereguli in acest cadru (vezi de exemplu exemple de astfel de instituţii pe domeniul juridic cazul ANI – Agenţia Naţionala de Integritate ce este supervizata inclusiv de Parlamentul European.Ministerul Comunicaţiilor si Societatii Informaţionale 15 .„”The World Summit on the Information Society (WSIS)” 25 . pentru perioada 2007-2013 3 .E-guvernare 11 .P.Supercomputing: infrastructura suport pentru strategia națională E-România 17 .i2010 in context: ICT and Lisbon Strategy 23 .Strategia Naţionala a Guvernului Român. etc) 11 .Soluţii IT pentru servicii de sănătate durabile E-sănătate (E-health) 13 .Programul Comunitar de Actiune in Sanatate Publica (2003-2008) 35 .”e-Government . Ministerial Declaration.Grid Technologies for E-Health 19 .E-România 12 .„”eHealth 2003.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government.Conferinta de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000 32 .Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) .Decizia 1786/2002/EC a Parlamentului European 31 . 1- 12 .„”eEurope Action Plan”” 34 . 23.2007 COM(2007) 630 final CARTE ALBĂ Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013 8 – EMPIRICA .eRomânia asigura adevarata modernizare a statului roman 18 . Brussels.i2010 strategy .World Summit on the Information Society Outcome Documents Geneva 2003 .Tunis 2005 27 .eHealth Benchmarking (Phase II) Final Report 9 – i2010 . 30.Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) .Comisia Europeană .eu 20 .motorul pietei IT&C din România” 14 .key documents 24 . 3 December 2002 22 .A European Information Society for growth and employment 10 . 22 May 2003 ” 33 .Decizia 1786/2002.Cardul European de Sănătate 28 .2004 COM (2004) 356 final {SEC(2004)539} e-Health .Bibliografie COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels.POS CCE 2007-2013 A.strategia eEurope 21 – The Europe Broadband Strategy .Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) .10.Interoperable eHealth is Worth it Securing Benefits from Electronic Health Records and ePrescribing 30 . e-learning şi esănătate 6 .COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles. 3 5 .Planul strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010 7 .europa.The European Telecommmunications Network Operators’ Association (ETNO) Conference ’Making Broadband Happen in Europe’ Brussels.Cardul European al Asigurărilor Sociale de Sănătate 29 .Centrul Na țional de Supercomputing 16 .Politica Uniunii Europene in domeniul societăţii informaţionale 4 .Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) .webseals 26 .4.making healthcare better for European citizens: An action plan for a European e-Health Area 2 .

on integrating health in all policies and on addressing global health threats. It provides guidelines for interoperable electronic health record systems. Labor.epsos.Key documents 55 .01 December 2009 .ESănătate . 28. COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT on the Review of the EU Regulatory Framework for electronic communications networks and services {COM(2006) 334 final} IMPACT ASSESSMENT 37 .GAO.7. Report in the framework of the eHealth ERA project 38 – Cardul european de asigurari de sanatate 39 – Requirements for a Web Ontology Language-W3C Working Draft 07 March 2002 40 .Politici 54 . 63 . was co-financed by DG Infso to develop and validate cross-border interoperability of patient summaries and ePrescription solutions. 64 .EUROPA .EUROPA .NEN E-Healh-Documents 56 .CALLIOPE Governance and Terms of Operation and Consensus Building Activities Manual 58 .Benefits Realized for Selected Health Care Functions-Report to the Ranking Minority Member.Commission Recommendation (C(2008) 3282) .Sănătatea şi fondurile structurale 46 .01 May 2007 .EUROPA .2003)” 45 .Coordonarea domeniilor de acţiune 51 .36 .ESănătate . 62 .23 October 2007 . the Council. and Pensions. Committee on Health.The Council of the European Union .Politici 49 .EUROPA .Commission health strategy (2008-2013) COM(2007) 630 final Provides a framework and objectives to the European work on core health issues.ESănătate .Regional Policy 48 – EUROPA .Communication from the Commission COM/2005/0229 final = Communication from the Commission to the Council.Site-ul oficial al Uniunii Europene 47 – EUROPA .Commission Communication COM/2008/0689 final Communication from the Commission to the European Parliament.eHealth ERA .eu].EUROPA .02 July 2008 . the European Parliament.Banca Europeana de Investitii 43 .European Commission : CORDIS : FP7 : Health : Home 53 . Education.ESănătate .Sănătatea în iniţiativele UE 50 – EUROPA .INTERREG III regional funds 42 .eHealth strategy and implementation activities in România. U. 28 June 2006 SEC(2006) 817. 20 November 2008 52 .2009 ICT Standardisation Work Programme = The standardization mandate "403" to the European Standardization bodies (CEN.Council conclusions on "Safe and efficient healthcare through eHealth" 59 .European Patients Smart Open Services project The 2008-2011 European Patients Smart Open Services project (epSOS) [www.eu] and its related thematic network Calliope [www.04 November 2008 .01 June 2005 .COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels. SEC(2003) 895.S. Senate 41 . healthcare systems and society 60 .EUROPA .Interoperability 57 .EUROPA .01 January 2008 .Draft Council Conclusions on a cooperation mechanism between the Council and the Commission for the implementation of the EU Health Strategy .Brussels. CENELEC and ETSI) aims at agreeing on or recommending standards relevant to eHealth. allowing for cross-border exchange of patient data within the Community so far as necessary for a legitimate medical or healthcare purpose.Banca Mondiala 44 . 61 .„”Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in support of electronic communications (Doc.Commission Recommendation of 2 July 2008 on cross-border interoperability of electronic health record systems (notified under document number C(2008) 3282). the European Economic and Social 13 .EUROPA . the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions (COM/2008/0689 final) on telemedicine for the benefit of patients.calliope-network. The strategic includes Dynamic Health Systems and New Technologies as one of its three themes.

2005 Quality Labelling of Medical Web content using Multilingual Information Extraction(-) Εθνικό Κέντρο Έρευνας Φυσικών Επιστημών "ΔΗΜΟΚΡΙΤΟΣ" .Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice 92 – Sistemul informatic unic integrat (SIIS) 93 – sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sanatate 94 – sistemul E-prescription (E-prescibing) 95 – telemedicina-SMURD . the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions .01 April 2003 .Portalul Sănătate-UE 71 .SIUI .SIUI .SIUI .Asistenţă tehnică pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui Sistem Informatic Integrat în Sănătate 97 – situatii de urgenta de tip UPU-Sistemul de telemedicina de urgenta din România s-a extins 98 – ORDINULUI Nr.2004 European eHealth consumer trends survey(-) Universitetssykehuset Nord-Norge HF.21 June 2002 . 68 .eEurope 2005: An information society for all = The 2002 eEurope strategy aimed at stimulating secure services.Cardul european de asigurări sociale de sănătate 84 .“i2010 – A European Information Society for growth and employment” {SEC(2005) 717} /* COM/2005/0229 final */ 65 . applications and content.Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unitatile sanitare cu paturi 2010 91 .PSICOST 72 .sprijin european pentru dezvoltare şi inovare 83 .731 .SIUI-FARM .making healthcare better for European citizens: an action plan for a European e-Health Area {SEC(2004)539} /* COM/2004/0356 final */ 66 . 77 .Strategia în domeniul sănătăţii 85 .2005 E-Health 2006 High Level Conference(-) Fundacion Progreso y Salud 74 . Norwegian Centre for Telemedicine 76 .Farmacii cu circuit deschis 87 .e-Health .Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar 90 .Committee and the Committee of the Regions .DRG .Centrul de Cercetare si Evaluare a Serviciilor de Sanatate 89 .Health Telematics Working Group of the High Level Committee on Health: Final Report 67 .Măsurile UE de promovare a TIC în cadrul serviciilor de asistenţă medicală .2006 National policies for EHR implementation in the European area: social and organizational issues(EHR-IMPLEMENT) INSTITUT NATIONAL DE LA SANTE ET DE LA RECHERCHE MEDICALE 73 .Portal CNAS-SIUI Sistem Informatic Unic Integrat 88 .Specificatii de interfatare cu SIUI pentru aplicatiile de raportare ale furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice 86 .Dispozitive medicale .2007 Electronic standard coding and mapping of services for long-term care(eDESDE-LTC) ASOCIACION CIENTIFICA PSICOST .Institutul de studii tehnologice prospective (IPTS) 80 . the European Parliament.Communication from the Commission COM/2004/0356 final = Communication from the Commission to the Council.Vodafone România.ICT for better Healthcare in Europe 69 – Europa – Proiecte E-health 70 ."Un Parteneriat Pentru Viata" 96 – Strategia de e-Sănătate a Ministerului Sănătăţii .Programul de lucru privind standardizarea TIC 78 .eTen – servicii electronice transeuropene dezvoltate în interesul public 82.30 April 2004 .Alianţa pentru telemedicină şi Agenţia Spaţială Europeană 81 . based on a widely available broadband infrastructure.Programul de cercetare în domeniul medical 79 . 2021/691 din 12 decembrie 2008 99 – ERP(Enterprise Resource Planning) 14 .NCSR Demokritos 75 .

2009 122– Presentations Workshop M403 phase 2 on 2009-02-11 February 19. 2008 134– Annex A . 108–Cseke Attila cere ca Ministerul Sănătăţii sa gestioneze fonduri structurale 109–MS. 2008 139– Disposition of comments to the 3rd draft of the ESO report September 9. la nivel local (E-health) 114 – Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sănătăţii 115 – MCSI .7. 2008 138– Presentations i2010 meeting on 11 September 2008 September 16. 2008 129– FINAL Pre-Approval Main report. 2009 120– eHealth 2009 Conference Prague Declaration February 23.caiet de sarcini 106– MCSI-accesarea fondurilor structurale europene 107– „”Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in support of electronic communications (Doc. 28. 2008 144– First draft outline of ESO report . 2009 125– Summary final approved report M403 phase 1 February 19." 117–tehnologiile grid -The Future of Healthcare: eHealth and Grid Computing 118 – Medical Informatics in a United and Healthy Europe-Building eHealth National Strategies – The Românian Experience 119– Presentations for EC ICT Standardization Steering Comm. 2008 143– Presentations first wider co-ordination group meeting Gothenburg June 10. Ministerul Sănătăţii 111 – Declaratie a primului ministru Emil Boc din Miercuri. 2003/0147 (COD) Common position of the Council on the adoption of a Decision of the European Parliament and of the Council on Interoperable Delivery of pan-European eGovernment services to Public Administrations. 2008 147– Draft ToR March 20.motorul pieței IT&C din România” 116– "COM(2004) 13 final.for comment May 27. 2008 135– Press release Public comment period Draft ESO Report October 6. 2008 140– 3rd draft & disp. 2008 130– Presentations Open Meeting 7th November November 10.E-health.2003)”). of comments . Business and Citizens (IDABC). 2008 132– Compiled comments public consultation period_V05 November 10. 2009 127– Final report M403 phase 1 December 29. 2009 126– Final approved report M403 phase 1 February 19.best practice guide 113 – E-sanatate Ghidul solicitantului pentru "e-sanatate" este postat de către MCSI spre consultare. 2009-02-11 February 19. 2008 148– Press release_eHEALTH-INTEROP March 20. Annexes A-D. 2008 141– Presentations 2nd wider Co-ordination Group meeting Delft July 15. 2008 145– Presentation given in HL7 meetings.(5 March) March 12.Inventory of Standards (of the eHealth-INTEROP Report) October 13. SAP şi HP) 102– Interviuri si prezentari Ehealth la congresul e-health 2010 organizat de Tarus Media 105– MCSI . 2008 136– Slides Webinar 2nd October October 2. 2008 132– Programme Open Meeting 7 November October 16. 2008 137– Final draft 5 of ESO report to M403 for public comment September 22. 2008 142– European Commission Recommendation_EHRsystems_interoperability July 8.SCHITE 15 . SEC(2003) 895. 2009 123– Meeting notes Workshop M403 phase 2.comunicatului din data de 26-10-2010 110–MS-comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureşti. 2008 128– Summary Final Report Phase 1 December 24. 2008 146– Text Mandate 403 on eHealth April 24.”e-Government .100– CRM(Customer relationship management) de tip business intelligence(BI) 101– SAP (un consorţiu format din Siemens Business Services.Disposition Comments December 23. 2009 124– Annex A-D to final approved report M403 phase 1 February 19. Phoenix (May 2008) May 15. 2008 12 . 2008 133– Executive Summary to eHealth-INTEROP Report October 13.for comment until 8 August 2008 July 17. 28 Iulie 2010 112–CNSISP. 2009 121– Press release epSOS-Calliope cooperation February 23.

16 .