You are on page 1of 45

1

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

TUDOR GANEA

GESTIUNE BANCARĂ

BUCUREŞTI 2010

2

UNITATEA DE ÎNVĂȚ ARE I

RISCUL DE CREDIT
1. Dispunem de 5.000.000.000 lei pentru a fi investiţi. În ultimul an, rata dobânzii pentru un depozit bancar de 6 luni a fost: 14%, 12%, 11%, 12%, 14%, 16%, 12%, 10%, 15%, 14%. În acelaşi timp, există o posibilitate de investire a banilor tot pentru 6 luni. Cele trei rate anterioare ale profitului pentru acest tip de investiţie au fost de 10%, 13%, 16%. a) Care este rata profitului prognozată şi riscul asociat ei? b) Care este decizia luată şi de ce? Rezolvare a) Depozitul bancar la 6 luni: Rata dobânzii (%) 10 11 12 14 15 16 Frecvenţa de apariţie 1 1 3 3 1 1 10 Probabilitatea 0,1 0,1 0,3 0,3 0,1 0,1 1

Total
∑ Rd
i =1 6 i =1 6 i

Pentru a calcula rata profitului prognozat, utilizăm formula:
R1 = × fi
i

∑f

=

10 × 1 + 11 × 1 + 12 × 3 + 14 × 3 + 15 × 1 + 16 × 1 = 13 , unde: 1+1+ 3 + 3 +1+1

Rdi este rata dobânzii şi fi este frecvenţa de apariţie R1 = 13% Riscul asociat acestei rate a profitului este abaterea standard:

3

σ1 =


i =1

6

( R − Rd i ) 2 × f i

∑f
i =1

6

i

σ 1 = (13 − 10) 2 × 0,1 + (13 − 11) 2 × 0,1 + (13 − 12) 2 × 0,3 + (13 − 14) 2 × 0,3 + (13 − 15) 2 × 0,1 + (13 − 16) 2 × 0,1

σ 1 = 3,2 = 1,79

Cealaltă posibilitate de investire a banilor:
R2 =

10 + 13 + 16 = 13 3 (10 − 13) 2 + (13 − 13) 2 + (16 − 13) 2 σ = = 6 = 2,45 3

Deşi cea de-a doua posibilitate de investire a banilor aduce aceeaşi rentabilitate, riscul asociat ei fiind mai mare, se va prefera prima variantă. Costurile gestionării riscului 2. Ca director al unei unităţi bancare, aţi identificat trei riscuri, după cum urmează: • Riscul A, având o probabilitate de realizare de 1/1200, pentru o pierdere în valoare de 400 miliarde; • Riscul B, având o probabilitate de realizare de 1/2400, pentru o pierdere în valoare de 350 miliarde; • Riscul C, având o probabilitate de realizare de 1/600, pentru o pierdere în valoare de 150 miliarde. Pentru administrarea riscului, se propun 2 soluţii: Soluţia I, care reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la 1/8000, costul de 300 milioane. Soluţia II, care înjumătăţeşte valorile pierderilor pentru toate riscurile A, B şi C, costul fiind de 200 milioane. Ce soluţie veţi adopta şi de ce? Rezolvare
1 × 400 mld = 334 mil 1200 1 × 350 mld = 146 mil Pierderea probabilă asociată riscului B: 2.400 1 × 150 mld = 250 mil Pierderea probabilă asociată riscului C: 600

Pierderea probabilă asociată riscului A:

Pierderea probabilă A+B+C = 334+146+250=730 mil.

4

Soluţia I reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la 1/8000, costul implementării acestei soluţii fiind de 300 mil.
1 × 400 = 50 mil 8.000 1 × 350 = 44 mil Pierderea probabilă asociată riscului B: 8.000 1 × 150 = 250 mil Pierderea probabilă asociată riscului C: 600

Pierderea probabilă asociată riscului A:

Pierderea probabilă A+B+C = 50+44+250=344 mil. La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total = 644 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil), avem un beneficiu relativ de 86 mil. Soluţia II reduce valorile pierderilor pentru riscurile A, B şi C la jumătate, costul implementării acestei soluţii fiind de 200 mil.
334 = 167 mil 2 146 = 73 mil Pierderea probabilă asociată riscului B: 2 250 = 125 mil Pierderea probabilă asociată riscului C: 2

Pierderea probabilă asociată riscului A:

Pierderea probabilă A+B+C = 167+73+125=365 mil. La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total = 565 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil), avem un beneficiu relativ de 165 mil. Vom alege soluţia II.

1) APLICAŢII REZOLVATE 1. Calculaţi pierderea probabilă (riscul) pentru următorul împrumut: - valoarea împrumutului: 100 milioane; - valoarea garanţiei: 120 milioane; - rata de diminuare a garanţiei: 25%;

probabilitatea de realizare a pierderii 1:1000.2 0. dispersiei şi abaterii pătratice luăm cazul unui portofoliu de credite.16 29.5 47.64 3.000 2. Repartiţia rentabilităţilor poate fi determinată pe baza celor 40 rate de rentabilitate din portofoliu (am presupus că avem 40 credite). Aplicaţie privind calculul rentabilităţii şi riscului creditelor bancare Pentru exemplificarea calculului mediei.96 40 − 1 Ri-R -18. Rate de rentabilitate -10% 7% 9% 10% Total Frecvenţă 1 11 19 9 40 % 2.24 (Ri-R)2xFi 331.16 388. Rentabilitatea de –10% apare atunci când împrumutul nu se mai rambursează (nu se mai recuperează decât 90% din sumele datorate).84 12.16 .4 Dispersia este: σ 2 = Abaterea medie pătratică este: σ = σ 2 = 3.8 (Ri-R)2 331.5 100 Atunci. Rezolvare: Valoarea diminuată a garanţiei: 120 milioane × 75% = 90 milioane Pierderea probabilă: (100 mil – 90 mil) × 1/1000 = 10.24 15.2% 40 Rate de rentabilitate (Ri) -10% 7% 9% 10% Total Frecvenţă Fi 1 11 19 9 40 388.44 0.2 -1.5 .8 1.5 27. media.4 = 9. dispersia şi abaterea medie pătratică vor fi: R= − 10 × 1 + 7 × 11 + 9 × 19 + 10 × 9 = 8.24 1.5 22.

2% cu o abatere medie pătratică de ± 3.2 − 3.2 + 3. Presupunem un portofoliu format din două credite cu o pondere de 50% fiecare.16) = 38% 2 2 p (8.5 0.2 + 2. Din submulţimea de portofolii eficiente numai unul este optim pentru investitorul cu aversiune faţă de risc.16 este de 68%: 1 1 p (8.99 În exemplul nostru.16) = 87% p (8.5 × 3. Se anticipează următoarele probabilităţi: Starea naturii soare probabilitate 0. Din mulţimea de combinaţii posibile numai o parte a acestora este eficientă.95 2.16 < R < 8.2 − 1.68 1.2 − 2 × 3. Evoluţia acestora.16) = 95% p (8. Principalul obiectiv în gestiunea portofoliului de credite este reducerea şi chiar eliminarea riscului specific prin diversificarea creditelor.16) = 99% 3.2 − 2.16) = 68% p (8. probabilitatea ca rentabilitatea medie a portofoliului de credite să se abată cu ± 3.5 0.5 × 3.2 + 1.16 < R < 8.87 2 0.4 Rx 15% Ry -3% .16 < R < 8. şi automat potenţialul de rambursare a sumelor împrumutate vor depinde de evoluţia atmosferei.5 × 3. Aceste credite sunt acordate unei discoteci în aer liber şi uneia acoperite.38 1 0.6 Portofoliul de credite analizat a înregistrat o medie anual de 8. Un portofoliu de două credite se constituie în proporţii diferite de participare a unuia şi a altuia dintre credite (x şi y).16 < R < 8.5 0.2 − × 3.5 × 3.2 + × 3.16 Probabilitatea abaterilor standard într-o distribuţie normală Fracţiuni ale abaterii medii Probabilitatea ca abaterea să fie (σ ) pătratice mai mică decât această mărime 0 0 0.16 < R < 8.2 + 2 × 3.

2 0.56 Dispersia este: σ x2 = 49.3 8% 7% ploaie 0.96 Ri -3% 7% 13% Ri − R −− ( Ri − R ) 2 −− ( Ri − R ) 2 × Pi −− -7.3 Total 1 Ri 15% 8% -2% Ri − R −− ( Ri − R ) 2 −− ( Ri − R ) 2 × Pi −− 7.2 .4 înnorat 0.04 20.04 .8% cu o abatere medie pătratică de ± 6.84 67.3 × (−2%) = 7. Calculăm media.3 × 13% = 4.736 0.3 × 7% + 0.3 × 8% + 0.9.3 ploaie 0.78 .56 Abaterea medie pătratică este: σ x = σ x2 = 7.2 60.78 Al doilea credit analizat a înregistrat o medie anuală de 4.2 8.7 înnorat 0. dispersia şi abaterea medie pătratică pentru al doilea credit: R y = 0.04 Primul credit analizat a înregistrat o medie anuală de 7.04 96.812 49.8% −− Starea naturii probabilitate Pi soare 0.012 28.172 45.8 51.4 × 15% + 0.8% −− Starea naturii probabilitate Pi soare 0.3 ploaie 0.84 4. dispersia şi abaterea medie pătratică pentru primul credit: R x = 0.8% cu o abatere medie pătratică de ± 7.8 2.452 20.3 -2% 13% Calculăm media.96 2 Abaterea medie pătratică este: σ y = σ y = 6.4 × ( −3%) + 0.3 Total 1 2 Dispersia este: σ y = 45. −− Rentabilitatea portofoliului de credite R p este media ponderată a rentabilităţilor celor două credite R x şi R y : −− −− .4 înnorat 0.336 1.24 24.84 0.

8 -7.2 8.8 2.5 ⋅ (−46.97 7.8 R p = X ⋅ R x + Y ⋅ R y .44 = −0. Revenim la portofoliul format din două credite cu ponderi egale 50%.8% = 6.covarianţa dintre abaterile probabile ale rentabilităţilor R şi R : y x Covarianţa σ ij se poate determina şi pe baza coeficientului de −− −− corelaţie ρ ij .8% + 0.44 Coeficientul de corelaţie al celor două credite îl calculăm după formula: ρ xy = σ xy σ x ⋅σ y = − 46.2 .3 Total 1 Ri − R x −− Ri − R y −− ( Ri − R x ) × ( Ri − R y ) × Pi −− −− 7.464 0. în funcţie de ponderile de participare la formarea portofoliului: 2 2 2 σ p = X 2 ⋅ σ x + Y 2 ⋅ σ y + 2 ⋅ X ⋅ Y ⋅ σ ij .04 ⋅ 6.78 Calculăm în continuare dispersia şi abaterea medie pătratică a portofoliului: 2 2 2 σ p = X 2 ⋅ σ x + Y 2 ⋅ σ y + 2 ⋅ X ⋅ Y ⋅ σ ij 2 σ p = 0.5 ⋅ 4.5 2 ⋅ 49. 2 Riscul ataşat portofoliului σ p este o combinaţie între dispersiile σ x2 şi 2 σ y ale fiecărui credit.9.3% −− Starea naturii probabilitate Pi soare 0. Calculăm mai întâi rentabilitatea portofoliului: 2 R p = 0.5 2 ⋅ 45.2 0. în care: X+Y=1 reprezintă ponderile de participare −− −− −− ale celor două credite la constituirea portofoliului. .2 -22. în special dacă firmele creditate sunt corelate cât mai negativ.81 Calculând rentabilitatea pe unitatea de risc asumată pentru fiecare credit şi pentru portofoliu vom constata în mod evident reducerea riscului de credit prin diversificarea portofoliului.108 -46.132 -24.5 ⋅ 7.44) = 0.3 ploaie 0. unde σ ij .4 înnorat 0.56 + 0. şi a abaterilor medii pătratice ale celor două credite: σ x2 şi σ y .66 σ p = 0.5 ⋅ 0.96 + 2 ⋅ 0.

unde: σ p = X ⋅ σ x + (1 − X ) ⋅ σ y + 2 ⋅ X ⋅ (1 − X ) ⋅ σ xy Iar în cazul nostru: 2 ⋅ X ⋅ 49. printr-un portofoliu adecvat format din cele două credite.56 + (−2 + 2 ⋅ X ) ⋅ 45.8 + 0.44) = 0 ⇒ X = 0. y = 9. adică aflăm X pentru care: 2 ∂σ p ∂X 2 2 2 ⋅ X ⋅ σ X + ( −2 + 2 ⋅ X ) ⋅ σ y + ( 2 − 4 ⋅ X ) ⋅ σ x ⋅ y = 0 2 2 2 2 2 = 0 . care prezintă următorii indicatori: Indicatori Valoare . O bancă este solicitată să acorde un credit unei societăţi comerciale.96 + (2 − 4 ⋅ X ) ⋅ (−46.96 + 2 ⋅ 0.27 2 σ p = 0.35 .9 2 σ2 σ2 σx = 6. rentabilitatea şi dispersia portofoliului se obţine după formulele: R p = X ⋅ 7. cunoscând rentabilităţile şi dispersiile celor două credite.105 Rx Ry Rp În continuare analizăm portofoliul format din cele două credite în care nu cunoaştem ponderile acestora în portofoliu.512 ⋅ 45.96 + 2 ⋅ X ⋅ Y ⋅ (−46.51 ⋅ 4.56 + Y 2 ⋅ 45.51 ⋅ (−46. Pentru că cele două credite au fost aproape perfect corelate (coeficientul de corelaţie este – 0.575 .44) . un portofoliu format în proporţie de 49% din primul credit şi 51% din cel de-al doilea va avea riscul minim.8 + Y ⋅ 4. În general.49 2 ⋅ 49.49 ⋅ 7.49 = 49% ⇒ X = 0.64284 −− Prin urmare.97) riscul a putut fi aproape complet diminuat.49 ⋅ 0.9 = 49 % R p = 0.8 = 6.44) = 0. Calculăm portofoliul cu risc minim. 4.8 2 σ p = X 2 ⋅ 49. p = 0.56 + 0. unde: −− X+Y=1 sunt ponderile creditelor în portofoliu.

000. a conceput acest model.000 Cheltuieli cu dobânzile 35.000 Active lichide 210.000.000 Total pasiv 1.4 × X 2 + 3.000 Active circulante 450.000 Datorii pe termen scurt 140. în 1968.000 Active circulante – Stocuri 400.000 Profit brut 250.000 Cifra de afaceri 740.2 × X 1 +1.000 Cheltuieli de personal 50.000 Excedentul brut al exploatării 210.000 Pasive stabile 500.000 Profit reinvestit 150. Rezolvare a) Ca model de analiză a creditelor acordate întreprinderilor în care se foloseşte metoda scorurilor prezint modelul elaborat de Altman. Modelul lui Altman se prezintă astfel: Z =1.000 Datorii pe termen lung 400. Profesorul american.000 Costuri de producţie 530.6 × X 4 +1. prin care să “opereze” în mod curent. Conan-Holder şi Toffler.financiari iar constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau importanţa variabilei în evaluarea riscului de faliment.000 Cheltuieli financiare 40.000 Amortizare 20.000 Capital social 300.000 Să se evalueze riscul de faliment prin metodele bazate pe calculul indicatorilor economico-financiari: Altman. cu alte cuvinte “nu sunt cunoscute”.3 × X 3 + 0. Pe cale empirică.000 Valoarea adăugată 240. analizând un eşantion de peste 200 de firme care dăduseră faliment într-o perioadă de doi ani. în care variabilele X 1 … X 5 sunt indicatori economico .10 Total activ 1. el a stabilit o funcţie pe care a denumit-o "Z" (scorul lui Altman).5 × X 5 . X 1 = capital circulant / total active . Metoda este utilă unei bănci în cazul unor societăţi comerciale ce solicită împrumuturi pentru prima oară sau nu au conturi deschise la aceasta.000 Datorii totale 540.

În concluzie ..000. Valoarea coeficienţilor este relativ dinamică. Un raport mare consemnează eficienţa folosirii capitalului circulant.8 . de preferat de fiecare bancă. Raportul este de dorit să fie cât mai mare. X 2 = profit reinvestit / total active reprezintă măsura capacităţii de finanţare a întreprinderii. ceea ce se numeşte analiză muticriterială. Cu cât activitatea este mai eficientă. în funcţie de structura portofoliului şi de evoluţia condiţiilor de mediu economic. scorul "Z" a fost interpretat de Altman astfel: Z < 1. Rezultatul se recomandă să fie cât mai mare.000 R2 = = = 0. X 3 = (profit brut + cheltuieli cu dobânzile) / total active semnifică rata de rentabilitate economică sau de eficienţă a utilizării activelor. Determinăm indicatorii pe baza datelor din tabelul de mai sus: Active circulante 450.7 situaţia financiară este dificilă.45 Total active 1. Totuşi întreprinderea se poate salva dacă se adoptă o strategie financiară corespunzătoare. Altman a stabilit gradul de corelaţie dintre cei cinci indicatori şi starea de faliment.000 R1 = .7 . Este recomandat ca valoarea raportului să fie cât mai mare. apropriate de pragul falimentului. 1.15 Total active 1.starea de faliment este iminentă. modelul profesorului american este utilizat în analiza creditului împreună cu alte metode. Şi în acest caz este de dorit ca raportul să fie cât mai mare. exprimă rotaţia activului total prin cifra de afaceri.000 Pr ofit reinvestit 150. de aceea ei trebuiesc actualizaţi periodic. cu atât vânzările vor fi mai mari. X 5 = total vânzări / total active este un indicator de eficienţă economică a utilizării activelor. iar activele se vor reînnoii mai repede prin cifra de afaceri.8 < Z < 2. De regulă. X 4 = valoarea de piaţă a acţiunilor / datorii pe termen lung reprezintă gradul de îndatorare a întreprinderii prin împrumuturi pe termen lung. la numărătorul raportului se utilizează capitalul social. constituind împreună. În România.000 = = 0.situaţia financiară este bună şi bancherul poate avea încredere că în următorii doi ani întreprinderea este solvabilă.000. cu performanţe vizibil diminuate . Z > 2.11 indică flexibilitatea întreprinderii şi arată ponderea capitalului circulant în totalul activelor.

 0.1 – alertă.2505>2.16 × R4 .000 Capital social 300.79 Datorii pe termen scurt 140.000 R1 = .000 = = 0.16 × 0.000.5 Total active 1.000 R5 = = = 0.74 Total active 1. Firma se găseşte într-o situaţie excelentă (0.7) b) Metoda Conan şi Holder calculează un scor Z.2842 R1 = Această metodă încadrează firmele.53 × R1 + 0.3 × 0.000 Cheltuieli financiare 40.5 + 0.1 × 0.000 Active circulante 450.21 Valoarea adaugata 240.000.000 Z = 1. risc de faliment 10%-30%.8 × R4 − 0.4 × 0.000 Cifra de afaceri 740.24 × 0.16 × R3 + 0.22 × R2 + 0.000 Cheltuieli de personal 50.000 R2 = = = 0. risc de faliment < 10%.75 + 1. risc de faliment 90%.40 Total active 1.2842 > 0.45 Total active 1.000 R4 = = = 0.000 + 35.18 × R3 + 0.000.24 × R1 + 0.75 Datorii pe termen lung 400.000 = = 0.05 < Z < 0.45 + 1.1 × R5 .000 R3 = = = 0.8 × 0.21 = 0.000 R3 = = = 0.  Z > 0.16 – excelent.5 × 0.74 = 3.000 R2 = = = 0.000 R5 = = = 0.000. în funcţie de Z.000 Z = 0.38 + 0.000.05 Cifra de afaceri 740.14 Total pasive 1.1 < Z < 0.16 – acceptabil.15 + 3.4 + 0. unde: Pr ofitul brut 250.  0.38 Total datorii 540.22 × 0. în următoarele situaţii:  Z < 0.000 = = 1.000 Pasive stabile 500.04 – eşec.05 − 0.05 – pericol.2505 R3 = Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă (3. risc de faliment 65%-90%.12 profit brut + cheltuieli cu dobanzile 250.285 + 0.285 Total active 1.000 Datorii pe termen scurt 140. risc de faliment 30%-65%. unde: Excedentul brut din exp loatare 210.  0.000 Active circulante − stocuri 400.6 × 0.000 R4 = = = 0. după următoarea formulă: Z = 0.13 × R2 + 0.000.16) c) Metoda Toffler calculează un scor Z: Z = 0.2 × 0.04 < Z < 0.

cu o evidentă tendinţă de înrăutăţire.000  valoarea garanţiei – 175.0548 R4 = Metoda încadrează firmele în două situaţii:  Z < 0. standard. d. Creditele acordate de o bancă unui singur debitor nu pot depăşi: 1) 5% din fondurile proprii.2 – posibilitatea supravieţuirii. necorespunzător.000. Metode şi tehnici de gestionare a riscului bancar 5. în observaţie. d.000 Z = 0.79 + 0. c. substandard. e. Să se calculeze riscul financiar al împrumutului cu următoarele date:  valoarea împrumutului – 155. cale de diminuare a riscului de credit 4.  Z > 0. Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă. 2) PROBLEME PROPUSE 1.0548 > 0.13 × 0.18 × 0. Un client are performanţe financiare satisfăcătoare. Stabiliţi clasa de credit în care va fi încadrat de către bancă şi alegeţi varianta corectă: a.000 − 140.13 Active lichide − Datorii pe termen scurt 210. Diversificarea portofoliului de credite. pierdere. În concluzie. iar serviciul datoriei acestuia este bun. în conformitate cu toate cele trei metode de analiză.53 × 1. 2. c.14 + 0. firma se găseşte într-o situaţie foarte bună. e. 20% din fondurile proprii. 10% din depozite. cu şanse de supravieţuire (1.16 × 0.2).45 + 0. 10% din rezerva minimă obligatorie. 15% din creditele acordate.14 = 1. Analiza portofoliului de credite şi modalităţi de divizare a riscurilor 3.14 Costuri de productie − Amortizare 530. b. 3. Extensii ale modelului CAPM (Capital Asset Pricing Model) şi utilizarea acestora în gestiunea de portofoliu .000 = = 0. Riscurile în procesul creditării şi gestionarea lor 2. b.2 – posibilitatea falimentului.000 − 20.000.000  rata de diminuare a garanţiei – 23%  Probabilitatea de realizare a pierderii – 2% Alegeţi varianta corectă de răspuns: 3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ 1.

Bilanţul va arăta în felul următor: Activ Numerar Credite Imobilizări Total 150 Depozite 400 Împrumuturi 40 Capital 590 Total Pasiv 170 330 90 590 Prin această metodă. O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în valoare tot de 30. . O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului: Activ Numerar Credite Imobilizări Total 150 Depozite 400 Împrumuturi 40 Capital 590 Total Pasiv 200 300 90 590 Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de lichidităţi dacă banca se confruntă cu o retragere a depozitelor în valoare de 30. Rezolvare a. banca îşi menţine acelaşi nivel al bilanţului. acestea ajungând la 330. fără a modifica nivelul şi structura activelor.14 UNITATEA DE ÎNVĂȚ ARE II RISCUL DE LICHIDITATE 1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ REZOLVATE 1. • diminuarea numerarului. Depozitele scad cu 30. prin: • atragerea de noi împrumuturi. ajungând la valoarea de 170.

ajungând la valoarea de 500. 2. bilanţul devenind: Activ Numerar Credite Imobilizări 120 Depozite 400 Împrumuturi 40 Capital Pasiv 170 300 90 Total 560 Total 560 Banca îşi reduce astfel totalul bilanţier. Problema importantă a băncii este că ea trebui să menţină sume importante în numerar. un client face trageri dintr-o linie de credit în sumă de 100. O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în diminuarea numerarului cu 30. O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în valoare tot de 100. care sunt nerenumerate. acestea ajungând la 400. Creditele cresc cu 100. • diminuarea numerarului. Rezolvare a.15 b. O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului: Activ Numerar Credite Imobilizări Total Pasiv 150 Depozite 400 Împrumuturi 40 Capital 590 Total 200 300 90 590 Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de lichidităţi dacă la un moment dat. Bilanţul va arăta în felul următor: Activ Numerar Credite Imobilizări Pasiv 150 Depozite 500 Împrumuturi 40 Capital 200 400 90 . prin: • atragerea de noi împrumuturi.

respectiv a numărului de zile. utilizând ponderarea pe baza numărului curent al scadenţelor respective. Perioada Active Pasive Pasive nete Pasive nete crt. b. simple cumulate . O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în diminuarea numerarului cu 100. b) indicele de lichiditate. Rezolvare a) Calculul pasivelor nete simple şi cumulate: Nr. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor şi pasivelor.16 Total 690 Total 690 Prin această metodă. bilanţul devenind: Activ Numerar Credite Imobilizări Total Pasiv 50 Depozite 500 Împrumuturi 40 Capital 590 Total 200 300 90 590 Banca păstrează nivelul general al bilanţului. 3. nemodificând structura pasivului. c) transformarea medie de scadenţe. banca îşi creşte nivelul bilanţului. a căror clasificare în funcţie de scadenţă este următoarea: Perioada 0-7 zile 8-30 zile 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-24 Peste 24 luni Total Active 300 300 150 200 100 350 200 1600 Pasive 400 100 50 250 200 400 200 1600 Se cere să se calculeze: a) pasivele nete simple şi pasivele nete cumulate.

01 . utilizând ponderarea pe baza numărului curent al grupei de scadenţă: Nr.5 .375 . P6 = 2 = 1.50 0 0 b) În continuare evidenţiem calculul indicelui lichidităţi. 360 360 12 12 6 + 12 1+ 2 2+5 P5 = 2 = 0.550 = 1.150 .200 .065 6. P2 = 2 0.05 .100 50 100 50 0 100 .08 . Prezentăm calculul indicelui de lichiditate.100 . P4 = 2 = 0. 12 1 1 . utilizând ponderarea pe baza numărului mediu de zile (luni. Perioada Active Pasive Active Pasive crt.75 . ani) corespunzător fiecărei perioade. ponderate ponderate 1 0-7 zile 300 400 300 400 2 8-30 zile 300 100 600 200 3 1-3 luni 150 50 450 150 4 3-6 luni 200 250 800 1000 5 6-12 luni 100 200 500 1000 6 12-24 350 400 2100 2400 7 Peste 24 luni 200 200 1400 1400 Total 1600 1600 6150 6550 Pe baza acestor date avem: IL1 = 6.17 1 2 3 4 5 6 7 0-7 zile 8-30 zile 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-24 Peste 24 luni Total 300 300 150 200 100 350 200 1600 400 100 50 250 200 400 200 1600 100 . P7 = 2 = 3. P3 = 2 = 0.150 Indicele de lichiditate este 1. Ponderile pe care le vom utiliza sunt: 0+7 8 + 30 1+ 3 3+6 P1 = 2 = 0.5 . deci supraunitar.200 .065.

557 400 100 50 250 200 400 200 1.05 0. O bancă are următoarea structură a activelor şi pasivelor pe scadenţe: Perioada 0-7 zile 8-30 zile 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 1-2 ani 2-5 ani Total Anul 1 Active Pasive 300 400 300 100 150 50 200 250 100 200 350 400 200 200 1.08 0.600 1.75 1.11 1.01 0.200 Pasive 300 100 50 50 300 250 150 1.5 3 15 12 75 75 525 700 1.200 a) Stabiliţi modul cum a evoluat lichiditatea băncii în cele două perioade.095 ani 1600 1600 ∑ active ponderate − ∑ pasive ponderate 4.405 Pe baza acestor date avem: IL2 = c) Transformarea medie a scadenţelor se calculează cu formula: TS = total activ total pasiv 6150 6550 TS1 = − = −0.405 Pasive ponderate 4 5 4 94 150 600 700 1.600 1.600 0.5 3.375 0.600 Anul 2 Active 200 100 250 100 300 150 100 1.25 ani 1600 1600 1405 1557 TS 2 = − = −0.557 = 1. .18 Pe rioada 0-7 zile 8-30 zile 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 1 – 2 ani 2 – 5 ani Total Active Pasive Ponderi Active ponderate 300 300 150 200 100 350 200 1.

5 + 200 × 3. 200 150 300 50 Depozite volatile Plasamente scadente de încasat 100 25 275 100 Împrumuturi scadente de rambursat .5 + 150 × 3.75 .01 + 300 × 0.375 + 100 × 0.N.5 300 × 0.R.08 + 50 × 0.05 + 50 × 0.19 0+7 8 + 30 1+ 3 3+6 P1 = 2 = 0.75 + 150 × 1. respectiv a pasivelor imediate: Nr. crt.065 300 × 0.05 + 50 × 0.08 . P3 = 2 = 0.375 + 300 × 0.75 + 400 × 1.01 + 100 × 0.5 + 100 × 3.5 IL1 = = 1.01 .375 .75 + 250 × 1.05 .5 . crt.01 + 100 × 0.337 200 × 0.05 + 150 × 0.5 IL2 = = 1. b) Calculaţi pasivele nete pentru ambele perioade Pasivele nete (diferenţa dintre pasive şi active) se prezintă astfel: Anul 1 Anul 2 Perioada Pasive nete Pasive nete 0-7 zile 100 100 8-30 zile -200 0 1-3 luni -100 -200 3-6 luni 50 -50 6-12 luni 100 0 12-24 50 100 Peste 24 luni 0 50 Total 0 0 Se observă în ambele perioade o lichiditate necorespunzătoare pe perioade scurte de până la 3 luni. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor lichide.08 + 200 × 0. P7 = 2 = 3.08 + 100 × 0.375 + 200 × 0. 12 1 1 400 × 0.05 + 250 × 0. 1 2 3 4 Nr. 360 360 12 12 6 + 12 1+ 2 2+5 P5 = 2 = 0. 5. P6 = 2 = 1.75 + 350 × 1.01 + 100 × 0.5 .08 + 250 × 0. P2 = 2 0. P4 = 2 = 0.375 + 300 × 0.5 + 200 × 3.5 Ponderile folosite sunt: Se observă o îmbunătăţire a lichidităţii bancare. Perioada 1-5 zile 6-13 zile 14-28 zile 29-31 zile Perioada Cont curent la B.

Rezolvare Calculul poziţiei lichidităţii pentru luna analizată este următorul: Poziţia lichidităţii = Active lichide – Pasive imediate Active lichide = Cont curent la B. lichide imediate lichidităţii 1 1-5 zile 300 300 0 2 6-13 zile 175 250 -75 3 14-28 zile 575 300 275 4 29-31 zile 150 350 -200 1) PROBLEME PROPUSE 1. b. indicele lichidităţii. scadenţa medie a activelor. Perioada Active Pasive Poziţia crt.R. + Plasamente scadente de încasat Pasive imediate = Depozite volatile + Împrumuturi scadente de rambursat Nr.N. Se dă următoarea situaţie ipotetică a unei bănci: Maturitate rămasă 1 zi 2-7 zile 8-30 zile 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-24 Peste 24 luni Total Active 100 200 300 150 200 100 350 200 1600 Pasive 150 250 100 50 250 200 400 200 1600 Să se calculeze: a. .20 1 1-5 zile 100 200 2 6-13 zile 200 50 3 14-28 zile 150 150 4 29-31 zile 300 50 Să se calculeze poziţia lichidităţii pentru fiecare perioadă în parte.

b.21 c. Apreciaţi care din afirmaţiile următoare referitoare la lichiditatea băncii este incorectă: a. b. Pasivele nete cumulate se calculează: a. e. dobânzi şi rate scadente la creditele acordate. 6. lichiditatea efectivă este formată din activele bilanţiere şi angajamentele primite. evidenţiate în afara bilanţului. c. d. e. depozite scadente ale băncilor. obiectivul gestiunii lichidităţii este ca activele lichide să acopere datoriile exigibile. raportul dintre fondurile proprii şi asimilate fondurilor proprii şi resursele pe termen lung cu scadenţă de peste 5 ani. c. d. lichiditatea necesară reprezintă suma pe fiecare bandă de scadenţă. d. Nu reprezintă o destinaţie a lichidităţii: a. 5. d. problema lichidităţii este o problemă de management bancar. formată din activele bilanţiere şi angajamentele primite. ca raport între pasive ponderate şi active ponderate. constituirea rezervei minime obligatorii. e. b. 2. e. ca diferenţă între activele şi pasivele cumulate corespunzătoare fiecărei benzi de scadenţă. evidenţiate în afara bilanţului. c. Lichiditatea necesară este: a. suma pe fiecare bandă de scadenţă. plata altor obligaţii ale băncii. a obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor date din afara bilanţului. scadenţa medie a pasivelor. ca raport între solicitările noi de credite şi împrumuturile scadente. suma cumulată a obligaţiilor bilanţiere şi angajamentelor date din afara bilanţului. a obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor date din afara bilanţului. grupate pe 5 benzi de scadenţă. c. 4. 3. ca diferenţă între pasivele şi activele cumulate corespunzătoare fiecărei benzi de scadenţă. riscul mare de lichiditate faţă de o singură persoană apare atunci când valoarea sa depăşeşte 20% din valoarea obligaţiilor bilanţiere. b. grupate pe 5 benzi de scadenţă. cuprinde bonurile de tezaur şi certificate de trezorerie. d. transformarea medie a scadenţelor. Principalele surse de lichiditate sunt: . efectuarea decontărilor interbancare. ca diferenţa dintre scadenţa medie ponderată a activelor bancare şi cea a pasivelor bancare.

9. B. contribuţia financiară a societăţii bancare la constituirea fondului de garantare este echivalentă cu 1% din capitalul lor social subscris. ai Comitetului de Direcţie şi ai Comisiei de Cenzori. b. numerar. c. face să dispară în rândul deponenţilor teama privind urmările falimentului bancar. depozite ale persoanelor fizice care au obţinut de la aceeaşi societate bancară dobânzi sau alte avantaje financiare în condiţii preferenţiale. la cererea Fondului. depozitele experţilor contabili. Stabiliţi care din afirmaţiile următoare referitoare la resursele financiare ale fondului de garantare a depozitelor este falsă: a. bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie. b. duce la creşterea supravegherii bancare. e. a+b+c. . e. depozite ale persoanelor fizice care deţin funcţii de conducere într-o societate comercială care are o participaţie de control în societatea bancară. Alegeţi varianta greşită. a+b. însărcinaţi cu certificarea bilanţului contabil al societăţii bancare. determină băncile să se implice mai puţin în creşterea gradului de capitalizare.N. b. face să crească precauţia băncilor faţă de risc. c. contribuţia iniţială plătită de societăţile bancare nu este recunoscută drept cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. depozitele membrilor Consiliului de Administraţie. dacă o societate bancară nu plăteşte contribuţia iniţială în intervalul de timp stabilit. 8. c+d+e. asigură credibilitate pentru deponenţi. d. Sunt garantate următoarele depozite: a. B. c. Soluţia de asigurare a depozitelor prin angajarea responsabilităţii restituirii depozitelor de către alte bănci sau instituţii specializate: a. b. C. a+b+c+d+e. efectuarea decontărilor interbancare. D. b. E. c. 7.R. d. Alegeţi combinaţia corectă: A.22 a. e. împrumuturi scadente contractate la bancă. depozite atrase. depozitele persoanelor fizice care deţin acţiuni ce reprezintă mai puţin de 5% din capitalul societăţii bancare. va debita contul curent al societăţii bancare în cauă cu sumele datorate. d.

Alegeţi varianta optimă. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat din pasive pe termen lung. acoperirea imobilizărilor s-a realizat din resurse permanente. c. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat cu resurse pe termen scurt. fiecare societate bancară plăteşte Fondului o contribuţie anuală de 0. Stabiliţi costurile cu care s-ar putea rezolva problema de lichiditate prin atragerea de noi împrumuturi. Dacă indicele lichidităţii este subunitar înseamnă că: a. d. cheltuielile şi veniturile din dobânzi. pasivele şi activele sensibile la rata dobânzii. Managementul riscului de lichiditate.23 d. acoperirea activelor valorificabile s-a realizat din resurse bonificate. e. Pe piaţă. ratele dobânzilor la depozite sunt de 5% la depozite şi de 8% la împrumuturi.. De asemenea banca poate acorda credite cu 10%. existentă în sold la 31. 3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ 1. UNITATEA DE ÎNVĂȚ ARE III . activele şi pasivele sensibile la rata dobânzii. constituirea de depozite. 11. 12. d. reducerea numerarului.12 a anului precedent.. Gap-ul reprezintă diferenţa dintre: a.3% din suma totală a depozitelor persoanelor fizice. b. dacă resursele fondului sunt insuficiente pentru rambursarea depozitelor garantate de acesta. c. e. rezerva minimă obligatorie şi imobilizări. O bancă are de rambursat depozite în valoare de 120 şi de acoperit retrageri din liniile de credit în valoare de 160. b. acoperirea pe termen lung s-a realizat din resurse pe termen lung. acordarea de noi credite. 10. societăţile bancare plătesc o contribuţie specială. Cazul băncii. Modele de gestionare a lichidităţii bancare 2. credite şi depozite. e.

dacă ratele scad cu 1%. ACTIV Rata sensibilă Rata fixă Fără câştig/plată 40 75 25 140 nivelul dobânzii încasate (%) 13 16 PASIV 50 60 30 140 nivelul dobânzii bonificate (%) 10 9 - Calculaţi venitul net din dobândă şi rata venitului net din dobândă: a. e. dacă ratele vor creşte cu 1%.24 RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII 1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ 1. în condiţiile în care structura şi volumul portofoliului de active-pasive rămân neschimbate. în condiţiile în care structura portofoliului şi dobânzile rămân neschimbate. g. Rezolvare . c. dacă rata dobânzii la active scade cu 2%. f. iar rata dobânzii la pasive creşte cu 3%. dacă presupunem că banca îşi dublează activele şi pasivele. d. cărora li s-a determinat şi preţul (dobânzi ce se vor încasabonifica de bancă). în condiţiile în care rata dobânzii la active creşte cu 2%. iar rata dobânzii la pasive scade cu 1%. dacă considerăm că managementul băncii a diminuat activele cu rată fixă cu 10 pe seama celor variabile şi pasivele variabile cu 15 pe seama celor fixe. b. Considerăm un orizont de timp de 1 an cu următoarea structură active-pasive. în varianta iniţială.

Considerăm bilanţul unei bănci cu următoarea structură: ACTIV Rata dobânzii PASIV Rata dobânzii .78% 115 2.9 Vnd = 6.75 = 10.1 Rvnd = 6.9 × 100 = 6% 115 d) Vd = 40 × 15% + 75 × 16% = 6 + 12 = 18 Cd = 50 × 13% + 60 × 9% = 6.82% 115 c) Vd = 40 × 12% + 75 × 16% = 4.6 Rvnd = 13.25 Vnd = 6.6 + 12 = 17.8 Vnd = 13.6 Cd = 50 × 11% + 60 × 9% = 5.5 + 5.5 + 5.5 + 6.7 × 100 = 5.4 = 10.5 × 100 = 5.4 = 11.4 + 12 = 16.65 × 100 = 5.65% 115 f) Vd = 80 × 13% + 150 × 16% = 10.7 Rvnd = 6.5 Rvnd = 6.8 + 12 = 16.9 Cd = 35 × 10% + 75 × 9% = 3.91% 230 g) Vd = 50 × 13% + 65 × 16% = 6.1 × 100 = 5.30% 115 e) Vd = 40 × 11% + 75 × 16% = 4.9 Vnd = 6.8 Cd = 50 × 9% + 60 × 9% = 4.4 = 9.4 = 9.25 a) Vd = 40 × 13% + 75 × 16% = 5.8 × 100 = 5.2 Cd = 50 × 10% + 60 × 9% = 5 + 5.4 + 24 = 34.6 × 100 = 5.9 Rvnd = 6.91% 115 b) Vd = 40 × 14% + 75 × 16% = 5.4 Cd = 50 × 9% + 60 × 9% = 4.8 Rvnd = 6.65 Rvnd = 6.8 = 20.5 + 5.2 + 12 = 17.5 + 5.5 + 10.9 Vnd = 6.4 = 10.4 Vnd = 6.4 Cd = 100 × 10% + 120 × 9% = 10 + 10.4 = 16.9 Vnd = 6.

78 7 342 136. • depozite de la bănci – 1 an.57 Dtitluri = 1466. • credite – 2 ani.26 Cash 200 Titluri de stat 300 Credite 500 Total 1000 încasate (%) 14 16 Depozite de la bănci 400 Certificate clienţi 500 Capital propriu 100 Total 1000 bonificate (%) 10 12 - Scadenţele pentru portofoliul de active şi pasive sunt următoarele: • titluri de stat – 7 ani.05 4 42 24. şi numerar actualizate ponderate 1 42 36.48 5 42 21.57 = 4.35 85. Calculaţi venitul net din dobândă.87 99. durata medie a activului şi a pasivului şi GAP-ul de durată: a.81 109.84 36. b. pentru a se proteja valoarea capitalului propriu la schimbările ratei dobânzii.05 6 42 19. ce durată trebuie să aibă certificatele constituite (remunerate la o rată de 9%) prin renunţarea la 100 din postul Depozite de la bănci.13 114.67 956.73 Total 1466.84 2 42 32.32 64. • certificate clienţi – 3 ani.64 3 42 28. Rezolvare a) Vnd = 300 × 14% + 500 × 16% − (400 × 10% + 500 × 12%) = 22 Calculul duratei pentru fiecare post de activ şi pasiv:  titluri: Ani Fluxuri de Fluxuri Fluxuri act. în varianta iniţială.88 ani 300  credite: . dacă ratele de dobândă cresc cu 1%. c.

59 Fluxuri act. valoarea activelor şi pasivelor se va schimba.000 1.394 ani 1. şi ponderate 400 400  certificate clienţi: Ani Fluxuri de numerar 1 60 2 60 3 560 Total Ddepozite = Fluxuri actualizate 53.96 431.648 ani. Venitul net din dobândă prognozat în condiţiile în care nu apare nici o schimbare în ratele dobânzii este de 22. şi ponderate 68. şi ponderate 53.88) × 300 = −12.01 × (− Dtitluri ) × Titluri 0 = × (−4.000 1.000 400 500 D pasive = 1 × + 2.86 ani 500 Fluxuri actualizate 68.06 931.79 1345.96 862.66 1195.27 Ani 1 2 Total Dcredite = Fluxuri de numerar 80 580 931.14 .57 95. ∆Titluri = ∆Rd 0.03 Fluxuri act.57 47.000 Durata medie a activelor depăşeşte durata medie a pasivelor cu 0.83 398.85 1 + Rd 0 1.69 ani 500 300 500 Dactive = 4.02 = 1.02 1345. Riscul ratei dobânzii este pus în evidenţă prin nepotrivirea dintre durata medie a activelor şi durata medie a pasivelor.02 = 2.86 × = 2.94 ani 900 900 900 900 DGAP = Dactive − × D pasive = 2.88 × + 1.394 − × 1.94 = 0.02  depozite de la bănci: Ani Fluxuri de numerar 1 440 Total Ddepozite = 400 = 1 an 400 Fluxuri actualizate 400 Fluxuri act. b) În cazul când ratele dobânzilor se modifică. ceea ce va determina şi modificări în valoarea venitului net din dobândă faţă de valoarea iniţială (prognozată).648 1.69 × = 1.

iar cea a pasivelor cu 900 – 884.86) × 500 = −8. Venitul net din dobândă prognozat va fi: Vnd = 287. Calculul duratei activelor şi pasivelor pentru fiecare post din bilanţ:  titluri de stat: Dtitluri 43.1 × 3 330.37 = 15.98 (17%) Valoare de piaţă activ = 979.13 = 20.87..94 ani).85 = 287. Valoarea activelor scade mai mult decât valoarea pasivelor deoarece durata medie a activelor este mai mare (2.15 × 15% + 491.15) 7 = = 2.15) (1.37 Depozite1 = 500 − 12 = 488 Valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor va fi: Numerar 200 Titluri de stat 287.15 (15%) Credite 491.01 ∆Credite = × (−1.1 × 2 43.02 1.15 (1.37 × 11% + 488 × 13%) = 19.63. Diminuarea venitului net este efectul unor plăţi mai mari la pasive (datorită creşterii ratei dobânzii) faţă de câştigurile obţinute de bancă prin reinvestirea rambursărilor din active la rate mai mari.000 – 979. Valoarea de piaţă a capitalului a devenit: 979. creşterea ratelor a determinat ca valoarea de piaţă a activelor să scadă cu 1.28 Titluri1 = 300 − 12.13 Depozite 396.02 = 491. în scădere cu 5.63 1..33 decât în situaţia iniţială. deci mai mic cu 2.19 287.13 – 884.69) × 500 = −12 1.1 0.24. + 2 3 1.76.1 × 1 43.98 Depozite1 = 400 − 3.12 Credite1 = 500 − 8.15) (1.2 + + + .98 × 17% − (396.15  credite: .15 0. În cazul de faţă DGAP – ul este pozitiv.37 (11%) Certificate 488 (13%) Valoare de piaţă pasiv =884.01 ∆Certificate = × (−2.16 0.67 .37 = 94.37 Se observă că.01 ∆Depozite = × (−1) × 400 = −3.39 ani) decât durata medie a pasivelor (1.63 = 396. valoarea de piaţă a capitalului scade ca urmare a creşterii ratei dobânzii.

85 × = 1.37 884.15 491.394 − × D pasive = 0 ani 1.44 × 2 551.29 Dcredite 83.37 488 D pasive = 1 × + 2.13 396.17 (1.44 × 3 + + 1.19 × c) Pentru a proteja capitalul propriu la variaţiile ratei dobânzii.66 ani .007 × 1 1.915 = −0.64 × 1 575.000 Dpasive=2.000 1.13 979.394 − × 1.37 884. fie crescând durata pasivelor.94 = 0.37 DGAP = Dactive − × D pasive = 1.13 979.57 ani 979.13 Dactive = 2. situaţie pe care o poate obţine fie diminuând durata activelor.44 × 1 63.000 900 900 − × D pasive = 2.11 = = 1 an 396.57 − × 1.85 ani 491. banca va trebui să aibă DGAP = 0.98 + 1. Plecând de la situaţia iniţială unde: DGAP = Dactive − DGAP = Dactive 900 900 × D pasive = 2.16 979.37 884.37 63.98 436.648 ani 1.13) 2 (1.915 ani 884.66 ani 488  depozite: Ddepozite  certificate: Dcertificate Calculul duratei medii a activului şi pasivului: 287.17) 2 = = 1.000 1.62 × 2 + 1.13) 3 = = 2.66 × = 1.13 (1.

787.000.11) 3 Va 0 = Sensibilitatea creditului 1 este: S1 = − 9.000 1.66 900 900 900 X=7.000 + + = 10.86 PASIV Depozite Certificate Certificate Capital 300 100 500 100 Rd (%) 10 9 12 - Durata 1 X 2.000 lei fiecare.88 1.295 1 × = 2.136 2 1 + 0.07) 2 (1 + 0.000.69 = 2. Dacă DGAP este negativ situaţia este inversă.755. riscul ratei dobânzii este eliminat.07) 3 .07) (1 + 0.000 10.000 500.07) 3 1. Dacă DGAP este zero.000.07 Pentru creditul 2: Va 0 = 500.11) 2 (1 + 0.49 ani Dacă DGAP este pozitiv venitul net din dobândă se va diminua când cresc ratele dobânzii şi va creşte în caz contrar.628 − 10.11 − 0.000 Va1 = + + = 9.755.000. Pentru creditul 1: 1.000.11 (1 + 0.000. cu rate ale dobânzii anuale de 10%. rambursabile peste 3 ani.500.07 (1 + 0.07 (1 + 0. Se dau două credite în valoare de 10. Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 7%. respectiv 5%.000 2.295 1 + 0.000 11. estimaţi consecinţele unei creşteri la 11% a acestei rate.000 2.295 0.628 1 + 0.000 1.66 300 100 500 ×1 + ×X + × 2. Rezolvare Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de 7% şi respectiv 11%.39 10.787.000.000 + + = 9. 3.39 4 Total 1.69 Total 1.000 11.475.787.30 ACTIV Cash 200 Titluri de stat 300 Credite 500 Rd (%) 14 16 Dura ta 4.

000 6.000.000. estimaţi consecinţele unei creşteri la 11% a acestei rate.533.000 1.08) 2 (1 + 0.11) 3 8.000 8.923 0.000 Va1 = + + = 7.000.000 Va1 = + + = 6.11 (1 + 0.000 fiecare.11 − 0.054 1 + 0.000.000 + + = 8. creditul al doilea.000 1.562.48 9.11 − 0.500.133.000 6.000 fiecare. Pentru creditul 1: 1.11) 2 (1 + 0.562.000 + + = 8.000.11 (1 + 0. care aduce băncii venituri mai mici este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.08 (1 + 0.099. Se dau două credite în valoare de 5.08) 2 (1 + 0.34 8.27 6.000 în fiecare an.000 8. Primul se rambursează peste 3 ani. este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.000.000 1.000.258 1 × = 2.000 lei.11 − 0.08 (1 + 0. Estimaţi consecinţele asupra valorii actuale date de modificarea ratei dobânzii de la 9% la 12%. care aduc dobânzi de 1.000. .000 10. 4.000.08 Deci.11) 2 (1 + 0.07 Sensibilitatea creditului 2 este: S2 = − Deci.770 1 + 0.671 1 + 0. creditul al doilea.000 500.000.546.000 1.136 1 × = 2.11) 2 (1 + 0.000.000.000.546.054 − 8. Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 8%.08) 3 1.000.099.770 − 9.000.923 1 × = 2.11 (1 + 0.133.000.475. 5.31 Va1 = 500.258 1 + 0.533.000.000 + + = 6.133.11) 3 Va 0 = Sensibilitatea creditului 1 este: S1 = − 6. Rezolvare Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de 8% şi respectiv 11%. de valoare mai mare. respectiv 7.08 Pentru creditul 2: 1.08) 3 1.000.546. iar cel de-al doilea după 4 ani.923 1 + 0.11) 3 Va 0 = Sensibilitatea creditului 2 este: S2 = − 7. Se dau două credite în valoare de 8.258 0. rambursabile peste 3 ani. cu dobânzi anuale de 1.671 − 6.136 0.475.

6.121.000.000.11 − 0.494 − 8.121 0.000 5.12 (1 + 0.000.000 9.09) 2 (1 + 0.12) 2 (1 + 0.000.000 500.09 (1 + 0.12 (1 + 0.877. evaluaţi consecinţele unei creşteri şi ale unei scăderi de un punct procentual.11 (1 + 0. Dobânda se plăteşte anual.32 Rezolvare Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de 9% şi respectiv 12%.121.814 − 5. creditul al doilea.000. este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.494 1 + 0.000 1.762 1 + 0.000 5. Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%.34 8.000 1 + 0.000 500.1 (1 + 0.000.1 Pentru evoluţia ratei de la 10% la 9%: .1) 2 (1 + 0.907.000.762 1 × = 2.09) 4 1.000 Va1 = + + = 8. iar rata dobânzii este de 10%.000.000 1.000 + + = 5.000.814 1 + 0.44 5.000 1 × = 2.000.09 (1 + 0.708. rambursabil peste 3 ani.000.500.94 8.500. Rezolvare Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratelor de 10%.000 + + + = 8.12) 3 (1 + 0.708.096. cu o maturitate mai mare.12) 2 (1 + 0.000.09) 2 (1 + 0. Pentru evoluţia ratei de la 10% la 11%: 500.877.000.121 1 + 0.000.000 0.12 − 0.000 1.12) 3 8.000. ale acestei rate.09 Sensibilitatea creditului 1 este: S1 = − Pentru creditul 2: 1.907.096.708.1) 3 500.12) 4 Va 0 = Sensibilitatea creditului 2 este: S2 = − 8.907.073 − 8.000 Va1 = + + = 4.762 0.000 1.121 1 × = 2.000.09 Deci.11) 2 (1 + 0.000.000 Va1 = + + + = 8.11) 3 Va 0 = Sensibilitatea creditului este: S1 = − 4. Pentru creditul 1: Va 0 = 1. Se dă un credit în valoare de 5.000 1.000 + + = 8.12 − 0.000 1.000.09) 3 (1 + 0.000.000 9. 11% şi respectiv 9%.09) 3 1.000 9.073 1 + 0.000 9.

0 0 0 0 ×3 (1 +0. rambursabil în întregime peste 3 ani.000.500.692.126. 8.1 Sensibilitatea creditului este: S2 = − Deci. Rezolvare a) Durata creditului pentru o rată a dobânzii pe piaţă de 7% este: .0 0 0 0 (1 +0. b) Pe baza rezultatului de la punctul a).000. durata este egală cu scadenţa (3 ani). În plus.000.714.08) (1 + 0.350.000 + 7. 7. Considerăm că banca a emis două obligaţiuni cu valori nominale egale (7.08) 3 925. Rezolvare Durata pentru obligaţiunea 1: 1.0 0 .000 1.000 1.08) (1 + 0. Aflaţi durata fiecărei obligaţiuni în condiţiile unei rate a dobânzii pe piaţă de 8%.0 ) 3 8 D2 = = 3 ani 7.09) 3 5.000 1 × = 2.000 0.08) 2 (1 + 0.000.000.0 0 .339 + 6.000.000 + 7.000 + ×2+ ×3 2 (1 + 0.578 = = = 2.000.000.000. rambursabile la paritate peste trei ani. având o dobândă anuală de 2.33 Va 2 = 500. în timp ce cea de-a doua este zero-cupon.000 1.000. Se cere: a) Determinaţi durata creditului pentru o rată de dobândă pe piaţă de 7%.000.926 + 1.133.09 (1 + 0.051.000 1.000.000.000.000 5. observăm că la obligaţiunea 2. previzionaţi valoarea actuală a creditului pentru rate de dobândă de 6% şi 8%.000 500.09 − 0.09) (1 + 0.926 + 857.126.565 2 1 + 0.974 21. Se dă un credit în valoare de 12.000 + + (1 + 0.658 8.923 7.000.000.0 ) 3 8 Durata pentru obligaţiunea 2: Remarcăm că D1 < D2.000 + + = 5.53 5.000.565 − 5.678 + 19.08) 3 D1 = = 1. Prima obligaţiune are un cupon anual de 1.66 ani 925.08) (1 + 0.000). creditele sunt mai sensibile la creşterea ratei dobânzii decât în cazul scăderii acesteia.

respectiv 700. faţă de cea teoretică de 15.07) (1 + 0.000.206 Sensibilitatea (S) este: S= 1 × 2.000 2.449. 600.000 2.07 ) ∆Va = 405. .000 + + (1 + 0.421.07 2.680.584 Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15.000.000.000. Pentru o rată a dobânzii de 8%.06) 3 ∆Va 1 ∆Va 1 2.421.000.000.000.000 + ×2+ ×3 2 (1 + 0.08) 3 ∆Va 1 ∆Va 1 2.08) 2 (1 + 0.07) (1 + 0.06) (1 + 0.421.455.181 (0.000.680.000 + + = 15.000.000.000 2.07) 3 D= = 2.000.000 + + = 15.000. faţă de cea teoretică de 14.089 Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15. b) durata şi sensibilitatea activului.o creanţă de 15. Rezolvare .000.07) 3 39.06) 2 (1 + 0.044. Se cere să se calculeze: a) valoarea activului.000 2.181.63 ani 15. Considerăm un bilanţ bancar constituit din: .206 (1 + 0. pasivului şi activului net.000 2.455 (0.07 ) 2 (1 + 0.044.07) 3 b) Valoarea actuală a creditului pentru o rată de 7%.386.000 rambursabilă în trei ani.63 = − × =− × Va 0 ∆Rd 15.000.206 . 9.790.000 + 12. putem scrie: Va = 2.07) ∆Va = −386.000 2.000 + 12.63 = − × =− × Va 0 ∆Rd 14.34 2.07) (1 + 0.06 − 0. Va = Pentru o rată a dobânzii de 6%.584=15.o datorie de 12.044.044.08 − 0.000.000.000 2.000 + 12.07) (1 + 0. pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de piaţă de 8%.000.000.000 2.63 = 2.000.000.08) (1 + 0.000 + + = 14.647.000.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a dobânzii anuale de 5%. cu dobânzi anuale de 500.181 (1 + 0.000 + 12.000.206 + 405.117. putem scrie: Va = 2.46 1 + 0.658.000 + 12.089 = 14.07) 2 (1 + 0.425 = = 2.000.000.000 2.680.455 (1 + 0.000.000 2.

08) 3 D Sensibilitatea activului (SA).08) 3 500.306 − 11.8) 2 (1 + 0.08) 2 (1 + 0.840.059 .08) 3 DA = = = 2.700.08) (1 + 0.08 Sensibilitatea activului net: S AN = 10.08) (1 + 0.840 . Să se calculeze marja absolută.306 − 2.64 1. se determină cu formula: S = 1 + Rd 2.85 SA = = 2.000 12.08) 2 (1 + 0.750.08) 3 D Sensibilitatea activului (SA).08 Durata activului net se stabileşte utilizând formula ecartului de durată (ED): ED = D A × A − D P × P 2.000 12.68 1.85 ani 750.000 15.750.08) 39.08) (1 + 0.059.08 Durata pasivului (DP) este: 500.000 11.08) (1 + 0.000 + ×2+ ×3 2 (1 + 0.89 × 11.059.08) 2 (1 + 0.69 = = 2.840.968.08) 3 Valoarea pasivului este: VA pasive = Activul net: AN = VAactive − VA pasive = 13.035 = = 2.000 12.781.08) (1 + 0.271 b) Durata activului (DA) este: 750. se determină cu formula: S = 1 + Rd 2.059.85 × 13.306 + + (1 + 0.89 ani 500.35 a) Valoarea activului este: VAactive = 750. marja procentuală brută procentuală netă a dobânzii bancare pentru o bancă.49 1 + Rd 1.025 (1 + 0.000 600.489.000 + ×2+ ×3 2 (1 + 0.258 (1 + 0.08) 3 DP = = = 2.035 (1 + 0.000 15.000 600.306 (1 + 0.035 = 2.000 + + = 11.000 + + = 13.000 750.035 + + (1 + 0.271 ED 2. timp de consecutivi.08) 31.700.781.000 750.000 15.700.89 SP = = 2.69 AN 2.000 750.840.000 13.750. N-2 N-1 Indicatori Venituri din dobânzi 136 245 şi marja trei ani N 200 .08) (1 + 0.000 600.

rambursabile în întregime peste 5 ani.000.71% 2) PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 1.000.000 D 10.000. evaluaţi consecinţele creşterii cu 2 puncte procentuale ale acesteia.8% N-1 245 120 1200 500 125 10.58% N 200 180 800 700 20 2.000 600. răscumpărabile în trei ani la valoarea de 1.000 800.5% -0.000 E 10.000 400.000 Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%. C.000. Se dau trei titluri de stat achiziţionate de bancă. 2.42% -3. Dobânda anuală adusă de acestea este de 100. D şi E.000 B 10. .000.000.36 Cheltuieli cu dobânzile Active fructificate Resurse împrumutate 100 500 200 120 1200 500 180 800 700 Rezolvare Calculăm: Marja absolută = Venituri din dobânzi – Cheltuieli cu dobânzile Marja procentuală brută = Marja absolută × 100 Active fructificate Marja procentuală netă = ( Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile − ) × 100 Active fructificate Re surse împrumutate Indicatori Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Active fructificate Resurse împrumutate Marja absolută Marja procentuală brută Marja procentuală netă N-2 136 100 500 200 36 7.000 1.000. respectiv 3.000.000.2% -22.000.000 C 10.000. 2.000 200. B.000. Ele prezintă următoarele caracteristici: Creditul Valoarea creditului Dobânda anuală A 10. Se dau creditele A.000.

o creanţă de 5. Se cere să se calculeze: a) valoarea activului. Evaluaţi consecinţele unei creşteri şi ale unei scăderi de 2% ale ratei de piaţă. pasivului şi activului net.000.000 fiecare.500.000. 6. respectiv 1. cu dobânzi anuale de 50. Se dau două credite în valoare de 8. Se cere: a) Determinaţi durata şi sensibilitatea creditelor pentru o rată de dobândă pe piaţă de 6%. iar a celui de-al doilea este de 4 ani. având o dobândă anuală de 1. Cheltuieli cu dobânzile 30 70 3. 3. rambursabile în întregime peste 4 ani.000.000. respectiv 20. N3.000.000 cel de-al doilea.000 rambursabilă în trei ani. Scadenţa primului credit este de 3 ani. Dobânzile anuale încasate de bancă sunt în valoare de 500.o datorie de 2.5% ale ratei de piaţă. următoarea situaţie: N-2 N-1 N Nr. Indicatori 1. Presupunem că o societate bancară prezintă pentru perioada N1. Considerăm un depozit constituit la bancă în valoare nominaţă de 4. previzionaţi valorile actuale ale creditelor pentru rate de dobândă de 5% şi 7%. 5.000. N2. rambursabil peste 4 ani. . Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. Rata dobânzii pe piaţă este de 5%.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a dobânzii anuale de 6%. marja procentuală brută a dobânzii. Venituri din dobânzi 50 80 2. b) durata şi sensibilitatea activului. marja absolută a dobânzii.000. Se dau două credite în valoare de 5. 150 100 1500 1300 . 60. Care sunt consecinţele creşterii de 1% ale ratei de piaţă? 4. b.37 Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. b) Pe baza rezultatului de la punctul a). Resurse împrumutate 900 700 Se cere să se calculeze pentru cei trei ani consecutivi: a.000. 7.000. pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de piaţă de 5%.000. Considerăm un bilanţ bancar constituit din: . Calculaţi consecinţele unei creşteri de 1.000.000. Active fructificate 1000 800 4.000 fiecare.

Cazul băncii. în cazul scăderii cu 2 puncte procentuale a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară. modificarea veniturilor nete din dobânzi. d. Aspecte stochastice în studiul ratei dobânzii şi modele de evaluare şi gestiune a portofoliilor de credite 3. 3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ 1. e. 4. 8. Gestiunea riscului de rată a dobânzii utilizând produsele derivate . măsoară: a. în cazul creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară. discrepanţele temporale. în cazul creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară. c. Rolul ratei dobânzii în fundamentarea deciziei de investiţii pe piaţa financiară 2.38 c. Managementul riscului ratei dobânzii. pentru un trimestru. pentru un an. O societate bancară prezintă următoarea structură a bilanţului: < 3 luni Active Pasive 200 150 între 3 luni şi 1 an 0 0 > 1 an 70 120 Estimaţi: a. fluxurile de venituri. modificarea veniturilor nete din dobânzi. b.. scadenţa medie. 9. ca metodă de analiză a riscului ratei dobânzii. c. b. modificarea veniturilor nete din dobânzi. rata medie a dobânzii. ecartul nerambursării.. marja procentuală netă a dobânzii. pentru un trimestru. Durata.

iar activele imobilizate un risc de 1000.39 UNITATEA DE ÎNVĂȚ ARE IV RISCUL DE SOLVABILITATE 1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ 1. Să se calculeze raportul de solvabilitate european (RSE) .400 2.800 3.200 4.000 340 TOTAL ACTIV TOTAL PASIV 20.520 7.615 1. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la o bancă europeană: ACTIVE PASIVE Depozite la banca centrală Credite interbancare Credite acordate clienţilor Portofolii de titluri Active imobilizate 5.200 Operaţiunile extrabilanţiere degajă un risc total de credit de 5000.500 4.200 20.300 Împrumuturi interbancare Depozite ale clienţilor Titluri emise Capital Rezerve din reevaluări 725 10.

2.340 RSE = 1. în contextul modificării doar a structurii activului bilanţier? e.000 14.400 • portofolii de titluri • active imobilizate • riscuri extrabilanţiere TOTAL Fonduri proprii = 1. În condiţiile în care se urmăreşte respectarea normei de solvabilitate: a.01% > 8% 14.860 Un RSE de 9.800 • credite interbancare 3. respectiv de trei ori mai mare decât sumele .40 Rezolvare RSE = Fonduri proprii ∑ [( Active bilantiere + Active extrabilantiere) × coeficient de risc] Riscurile se calculează astfel: 5.650 35. Cunoscând că valoarea cu care se reduc activele cu grad de risc 100% este de două ori. Care este valoarea care ar trebui mutată din categoria de risc 100% în cea de 50%.01% reprezintă un nivel satisfăcător al solvabilităţii.200 • depozite la Banca Centrală 4.940 Fondurile proprii constituite de bancă sunt de 16.860 0% 20% 100% 100% 0 960 3.540 124.500 • credite acordate clienţilor 4.650 243.100 438. Să se determine fondurile proprii adecvate b.400 1.000. Cu cât trebuie să crească fondurile proprii efective pentru a fi respectată norma de solvabilitate? c. Pentru societatea bancară ALFA se cunosc următoarele categorii de active pe clase de risc: Categoria de risc 0% 20% 50% 100% Total Active bilanţiere 35.340 × 100 = 9.000 + 340 = 1. respectiv a bilanţului? d.000 5. Cu cât trebuie micşorate activele aflate în categoria de risc 50% în contextul diminuării activului.500 4.

în condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice.5 × X 35.5×X + 35. Determinarea fondurilor proprii adecvate: Active bilanţiere Categoria de Valoarea ponderată 0 48.536 – 16.100 = 133.133 Avem 0 + 48.708 + 0.12 ).100 Total 438.650 – 99. activele aflate în categoria de risc 50% au scăzut cu 25.100 133. În condiţiile în care fondurile proprii nu se modifică (rămân 16. Rezolvare a.325 35.050 Deci. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.133 × 12% = 17.540 50% 124.333. 16.100 Valoarea ponderată 0 48.940 Fondurile proprii adecvate = 146.41 cu care cresc activele de risc 50% şi 20%. aflaţi structura finală a activului bilanţier.600 (124.000 Categoria de risc 0% 20% 50% 100% Total Active bilanţiere 35. d.650 243.708 62.650 20% 243.100 146.536 c.540 X 35.5 × X = 49. Fondurile proprii ar trebui să crească cu: 17.650 100% 35.050).525 ⇒ X = 99.536 b. .133 risc 0% 35. activele ponderate cu riscurile corespunzătoare trebuie să devină 133.000).708 0.000 = 1.333 ( 0.333 0.

Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată risc 0% 20% 50% 100% Total Avem: (243. în condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice. iar valoarea cu care se reduc activele cu grad de risc 100% este de două ori.133 X = 4.540 124.650 + ) × 50% + (35.650+X) × 50% + (35.683 3.650 + ) ×50% 2 35.708 + (124.650 + 2 0 X (243.333 Avem: 48.540 + ) ×20% 3 X (124.333. O bancă înregistrează la sfârşitul anului următoarea structură a activelor din bilanţ şi din afara bilanţului: Structura activelor din bilanţ Active Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni asimilate Operaţiuni cu clientela Operaţiuni cu titluri şi Grad de risc de credit 0% 100 50 30 Grad de risc de credit 20% 50 150 45 Grad de risc de credit 50% 0 100 65 Grad de risc de credit 100% 0 75 50 Total 150 375 190 .333 ⇒ X=25.650 243.42 Categoria de risc 0% 20% 50% 100% Total Active bilanţiere 35.100 – X 35.708 (124.540 + 3 X 124.100 –X 133.650 + X 35.100 – X 438.333 ⇒ X X ) × 20% + (124.540 + 133.600 e.100–X) × 100%= 133.100 – X) × 100% 133.100 – X) = 3 2 35.650 X 243. respectiv de trei ori mai mare decât sumele cu care cresc activele de risc 50% şi 20%. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.650 + X) × 50% (35.940 Valoarea ponderată 0 48.

Rezolvare Calculăm mai întâi expunerea netă din elemente bilanţiere: 210 × 0% + 245 × 20% + 215 × 50% + 225 × 100% = 381. determinaţi indicatorii de solvabilitate în conformitate cu prevederile normei B.5 Expunerea netă din elemente din afara bilanţului: Expunerea totală este 381. 8/1999.N.84 % 〉 8% 441 Indicator de solvabilitate1 = .formare în risc de credit • Categoria 50% de trans.R.formare în risc de credit • Categoria 100% de transformare în risc de credit Grad de risc de credit 0% Grad de risc de credit 20% Grad de risc de credit 50% Grad de risc de credit 100% Tota 100 0 35 135 150 50 85 285 0 0 75 75 50 0 0 50 300 50 195 545 Total Ştiindu-se valoarea capitalului propriu de 60 şi cea a fondurilor proprii de 8.5 0% × (100× 0% + 150× 20% + 0 × 50% + 50 × 100%) + 50% × (0 × 0% + 50 × 20% + 0 × 50% + 0 × 100%) + + 100% × (35 × 0% + 85 × 20% + 75 × 50% + 0 × 100) = 59.5 + 59.43 operaţiuni diverse Valori imobilizate Acţionari sau asociaţi Total 30 0 210 0 0 245 50 0 215 100 0 225 180 0 895 Structura activelor din afara bilanţului Elemente din afara bilanţ ului • Categoria 0% de trans.6 % 〉 12% 441 Total capital propriu Indicator de solvabilitate 2 = × 100 Expunere netă 39 Indicator de solvabilitate 2 = × 100 = 8. nr.5 = 441 Total fonduri proprii × 100 Expunere netă 60 Indicator de solvabilitate1 = × 100 = 13.

000 Capital 2. Care este nivelul capitalului adecvat pentru banca în cauză? Rezolvare Activele ponderate cu gradul de risc: Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată 0 14.000 135.000 o risc 50% = 130.R. următoarele măsuri: a.000 8 = 17. diminuarea activelor. La nivelul băncii comerciale „ALFA”. d.000 73. e. astfel: o risc 0% = 55. în cadrul căruia sunt exprimate şi riscurile reglementate pentru elementele de activ corespunzătoare: Activ Pasiv Numerar 1.168 100 2) PROBLEME PROPUSE 1.000 135. 4.000 o risc 20% = 73. O bancă prezintă următorul bilanţ. aceasta fiind structurat.000 214.600 65.000.000 393. Se afirmă. b.000 130. c.600 × 55. modificarea structurii activelor în funcţie de risc.000 o risc 100% = 135.000 . La o bancă se constată că mărimea capitalului adecvat este mai mare decât cea a capitalului efectiv.N. emisiunea de obligaţiuni.000. volumul total al activelor este de 393. majorarea resurselor prin noi împrumuturi.000 Capitalul băncii este de 18. ca posibile. majorarea capitalului prin subscrierea de acţiuni. Care anume? 2. în funcţie de gradul de risc. Una dintre afirmaţii nu este corectă.44 Banca analizată înregistrează indicatori de solvabilitate ce depăşesc nivelurile minime impuse de normele prudenţiale ale B.600 risc 0% 20% 50% 100% Total Capitalul adecvat este: 214.

fonduri proprii e. Care dintre raporturile de mai jos determină norma COOK? a. pasiv total fonduri proprii d.000 Rezerve 5. resurse permanente b. Noul Acord de la Basel asupra capitalului bancar .500 4.600 Total 18. active resurse permanente c. active ponderate în funcie de risc . rezerva min imă obligatorie . . active ponderate în funcţunde risc . 3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ 1.000 Total 18. active sensibile la rata dobânzii .600 Să se determine dacă banca respectă norma Cook de 8% .45 Depozite la alte bănci Credite ipotecare Titluri de stat Imobilizări 4.500 5. Soluţii de evitare a stării de insolvabilitate 2. 3.600 11.600 Depozite 3.