You are on page 1of 46

1

Introducere
Prezenta lucrare îşi propune evidenţierea importanţei dezvoltării unui turism durabil prin definirea şi caracterizarea celei mai importante forme ale acestuia şi anume ecoturismul. În Romania această abordare a fost luată în calcul relativ tậrziu în ciuda minunatelor zone în care se pot practica multiple forme ale turismului în natură. In ultimii ani însă ecoturismul se afla în plina expansiune şi în ţara noastră, în momentul de faţă existậnd 20 de tour-operatori certificaţi “eco” care desfăşoară proiecte ce vizeaza dezvoltarea rezervaţiilor naturale şi a zonelor cu potenţial ecoturistic semnificativ. Pe de altă parte, Romănia dispune de surse importante care pot contribui la redresarea economcă în condiţiile actualei deteriorări a climatului economico social accentuată şi de criza economică globală. Acestea sunt principalele argumente care au stat la baza orientării temei de licenţă către studiul fenomenului de ecoturism. In capitolul dedicat cercetări de teren, autorul a studiat posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului în zona Cậmpina, o zonă cu un potenţial natural semnificativ, care deţine şi una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din Romania, Pădurea Glodeasa. Scopul cercetării de teren l-a constituit analiza complexă, calitativă a potenţialului ecoturistic al zonei limitrofe municipiului Cậmpina şi evidenţierea posibilităţilor de implementare a principiilor ecoturistice in activittea de turism derulată în localitatea cu cel mai mare potenţial al zonei, de către agenţii economici locali. Pricipalele obiective ale lucrării sunt: 1. Elaborarea unui studiu documentar care sa clarifice principalele concepte legate de dezvoltarea durabilă a turismului. 2. Stabilirea unui set de criteri obiective în funcţie de care să se realizeaza o ierahizare reală şi corectă a localităţilor Pentru a crea o imagine clară şi reală a posibilităţilor de dezvoltare ale zonei vizte, au fost analizate comparativ în funcţie de un set criterii obiective: organizarea administrativă, potenţialul natural, infrastructura generală existentă, infrastructura turitică existentă şi promovarea existentă, cinci comune aflate pe o rază de 5 km de oraşul Cậmpina: Băneşti, Telega, Cornu, Poiana Campina, Brebu şi Valea Doftanei. 3.Analiza potenţialului ecoturistic al localităţilor ţintă din date de statistice, date de literatură şi cercetare directă de teren Toate cele cinci comune analizate deţin principalele caracteristici propice dezvoltării turismului dar cea care a acumulat cel mai mare punctaj este comuna Valea Doftanei. În prezent în aceasta comună sunt puse bazele dezvoltării turistice existănd patru pensiuni rurale, şi fiind vizitată de turişti mai ales în weekenduri. 4. Evidenţierea atitudinii locuitorilor din localitatea cu cel mai mare potenţial ecoturistic faţă de principiile ecoturismului şi faţă de dezvoltarea activităţii turistice în localitatea lor, pe baza unui chesionar. Pentru a fi respectat unul dintre principiile de bază ale ecoturismului, pe lậngă criteriile obiective amintite mai sus a fost luată în calcul şi atitudinea localnicilor vizavi de dezvoltarea acestui tip de turism. Astfel a fost selectat un eşantion de 50 de persoane peste 18 ani, cu reşedinta stabilă în comună, împărţiţi în proporţii relativ egale pe sexe. Dintre acestia 24.% aveau studii superioare şi lucrau în domenii de activitate precum învăţămậnt, administraţie publică, sănătate şi turism. Intrebările din chestionar au avut rolul de a depista gradul de receptivitate al acestora faţă de activitatea turistica, gradul de cunoaştere al potenţialului natural al comunei, măsura în care ar fi dispuşi să se 2

implice în această activitate precum şi principalele lor temerei asociate cu dezvoltarea activităţii turistice. S-a evidenţiat o atitudine pozitivă, o dorinţă de implicare ridicată, ca puncte tari, dar şi un grad slab de cunoaştere a potenţialului natural ca puncte slabe. Principalele temeri depistate au fost degradarea naturii, pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor dar şi aglomerarea comunei. 5.Concluziile studiului şi propuneri pentru implementarea principiilor ecoturistie în comuna Valea Doftanei Principala concluziea studiului este că zona Campina are un potenial ecoturistic important, iar cele mai mari posibilităţi se regăsesc în comuna Valea Doftanei. Pentru a fi asigurata o dezvoltare durabilă însă trebuies respectate anumite criterii esenţiale care au în vedere remedierea punctelor slabe şi prevenirea ameninţărilor existente. In acestă direcţie trebuie elaborat un plan de dezvoltare durabilă a turismului, specializarea forţei de muncă în turism şi nu în ultimul rănd educarea turiştilor şi a locuitorilor în ceea ce priveşte conservarea mediului înconjurător.

3

Capitolul 1 – Clarificari conceptuale privind notiunile de :turism, dezvoltare durabilă, turism durabil, turism responsabil, comunitate locala şi ecoturism

Plecậnd de la definirea simplistă a turismului ca industrie a călătoriilor şi găzduirii, apare evindent faptul că această activitate economica se adresează în proporţie covậrşitoare timpului liber. Consumatorii de turism doresc să-şi petreacă timpul liber într-un mediu civilizat, sănătos, activ, cu posibilităţi de cunoaştere a unor lucruri sau aspecte noi, diferite de cele cu care iau contact în mod obişnuit. În condiţiile economiei actuale, când din ce în ce mai multe industrii se destramă, investitorii se retrag în alte ţări iar rata şomajului creşte de la lună la lună, trebuie găsite modalităţi noi de îmbunătățire a nivelului de trai. Întotdeauna natura a fost cea care l-a ajutat pe om să supravieţuiască şi nici în acest moment se pare că nu îl lasă la greu. Această exploatare poate fi făcută prin mijloace care nu afectează mediul înconjurător ci mai mult îl conservă pentru generaţiile viitoare. Fenomenul descris mai sus se numeşte ecoturism şi face parte din turismul în medii naturale. Este un concept din ce în ce mai des întâlnit în lume, datorită conştientizării oamenilor a nevoii dezvoltării unor activităţi durabile. În cele ce urmează autorul a clarificat conceptele turism, dezvoltare durabilă, aplicarea acesteia în turism de unde rezultă turismul durabil şi turismul responsabil cu cea mai importantă formă a acestuia ecoturismul. Aceste concepte vor fi utilizate în partea de studiu de caz pentru a analiza gradul în care în zona Campina poate fi dezvoltata o activitate ecoturistică. 1.1 Turismul si impactul acestuia asupra dezvoltării economico-sociale Definirea conceptului de turism Din timpuri străvechi oamenii s-au deplasat din locul de baştină fie pentru munci în zone mai dezvoltate, fie pentru a-şi vizita rudele sau prietenii sau pur şi simplu din plăcerea şi curiozitatea de a descoperi lucruri noi. Orice deplasare, indiferent de scopul ei, presupune parcurgerea unor distanţe cu diferite mijloace de transport, însă doar un anumit ansamblu de elemente încadrează o astfel de călătorie în categoria turismului. Turismul a fost definit de-a lungul timpului în diferite modalitati extinzậndu-şi din ce în ce mai mult sfera de cuprindere odată cu studiul său în profunzime de către specialişti. Termenul “turism” a fost utilizat în jurul anului 1800 pentru definirea unr tipuri de călătorii, dar consacrarea sa ca definire a unei noi industrii a avut loc abia la sfarşitul secolului al XIX-lea.1 Prima definiţie a fost dată de E. Guyer Freuler în studiul “Contribuţii la o statistică a turismului” care definea turismul ca fiind “un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătaţii şi schimbare a mediului

1

Minciu Rodica- Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, Buc 2005, paginile 13

4

zilnic, de cultivare a sentimentului de receptivitate ca rezultat al dezvoltării comerţului, industirei şi transporturilor”. În anul 1941 Hunizer şi Krapf definesc turismul ca fiind activitatea intreprinsă de persoanele ce călătoresc în alte zone decât cea de reşedinţă, sunt cazate în unităţi specifice sau la rude şi prieteni şi care nu intreprind activităţi remunerate în timpul călătoriei.2 În anul 1976 Asociaţia de Turism din Anglia defineşte turismul ca fiind o deplasare temporară în afara reşedinţei unde oamenii pot intreprinde orice fel de activităţi (inclusiv cea de a munci), iar în 1981 Asociaţia Internaţională a Experţilor în Turism rectifică această definiţie excluzând practicarea activităţilor remunerate în timpul călătoriilor turistice. 3 Conform Organizaţiei Mondiale de Turism (OMT), turismul cuprinde ansamblul activităţilor intreprinse de o persoana ce părăseşte locul de reşedintă pentru o perioadă mai mică de un an, stabilindu-se într-un alt teritoriu în scopuri de loisir, afaceri sau orice altă activitate nelucrativă.4 Noţiunea de turism poate să difere de cea de călătorie prin următoarele criterii ce trebuie să le îndeplinească o călătorie pentru a se încadra în categoria turismului: • Trebuie să existe o deplasare în afara locului de reşedinţă; • Scopul acestei deplasări trebuie să fie diferit de unul remunerat. Primele definiţii ale tursimului se rezumau la includerea în sfera turismului doar a călătoriilor cu scop de loisir şi de vizitare a rudelor şi prietenilor, însă în definiţiile mai moderne sunt specificate şi alte scopuri precum cel de pelerinaj, afaceri, vizite medicale, studierea naturii etc. • În ceea ce priveşte durata călătoriei, aceasta a fost dezbatută de-a lungul anilor. În anul 1936, Liga Naţiunilor definea turistul ca fiind acea persoană care petrece cel putin 24 de ore în locul de destinaţie iar mai târziu, Organizaţia Naţiunilor Unite a specificat duarata maximă pe care o poate petrece un turist în locul de vacanţă, şi anume şase luni. În cea mai recentă definiţie data de OMT limitele duratei călătoriei unui turist sunt de minim o zi şi maximum un an. În ultimele decenii turismul a devenit o activitate foarte populară. În anul 2008 s-au înregistrat peste 922 de milioane de sosiri internaţionale, cu 1.9% mai mult decât în anul 2007, iar Produsul Intern Brut obţinut din activitatea turistică a crescut la nivel mondial cu 1.8% faţă de 2007, ajungând la valoarea de 944 de miliarde de dolari americani. 5 Datorită recesiunii economice din ultimii ani, cererea pentru serviciile turistice a suferit o scădere considerabilă. Acest lucru s-a resimţit mai puternic la începutul lunii iunie a anului 2008, intensificậndu-se cu 2% în lunile iulie şi august ale aceluiaşi an şi înregistrậnd un trend negativ de 8% în primele luni ale anului 2009.6 Deasemenea,
2 3

*** http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1034/1034-1.pdf accesat în data de 20.10.2009 *** International Association of Scientific Experts in Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/index.html. accesat in data de 20.10 2009 4 Iidem 3 5 ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf<( accesat în data de 20.10.2009) 6 ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf. (accesat in 20.09 2010).

5

această scădere a cererii nu a fost uniformă, în anumite regiuni ale globului a fost mai pronunţată datorită unor condiţii locale, ca de exemplu apariţia virusului gripal AH1N1. 7 Turismul reprezintă o activitate foarte importantă pentru anumite ţări în curs de dezvoltare precum Egipt, Grecia, Tailanda, arhipelagurile Bahamas, Fiji, Maldive şi Caraibe, datorită veniturilor considerabile pe care le generează, ocupării forţei de muncă şi dezvoltării sectoarelor complementare (transporturi, sănătate). Formele turismului si tipurile de voiaje Cele trei forme de bază ale turismului sunt: turismul intern, turismul receptor şi turismul emiţător. Turismul intern reuneşte activităţile turistice întreprinse de rezidenţii unei ţări în interiorul acesteia, cel receptor se referă la non-rezidenţi într-o ţară dată, iar cel emiţator la rezidenţii ce călătoresc în alte ţări. Aceste trei forme de bază se grupează între ele dând naştere altor trei tipuri de turism: turism interior, turismul naţional şi turismul internaţional. Turismul interior grupează turismul intern şi cel receptor; cel naţional grupează turismul intern şi cel emiţător iar cel internaţional grupează turismul receptor şi emiţător. În activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de aranjamente turistice determinate de modalitatea de comercializare a vacanţelor, periodicităţii de manifestare a cererii, de tipul mijloacelor de transport şi motivaţia călătoriei. 8 1. După modalitatea de comercializare a vacanţelor putem vorbi despre turism organizat, turism propriu şi turism semiorganizat. În general, turismul pe cont propriu este practicat de persoanele tinere, cu venituri medii spre ridicate şi cu un spirit aventurier dezvoltat. Acest tip de turism a devenit popular odată cu dezvoltarea transporturilor şi a Internetului. În prezent turiştilor le este mai uşor să se deplaseze cu autoturismul personal precum şi să se informeze în prealabil despre serviciile pe care le găsesc în locul vizitat. Prezenţa turismului semiorganizat este relativ nouă şi oferă turiştilor posibilitatea de a îmbina avantajele turismului organizat cu ale celui pe cont propriu (în general serviciile contractate în prealabil sunt cele de cazare, masă şi transport iar cele achizitionate la faţa locului sunt cele de agrement). 2. Periodicitatea de manifestare a cererii împarte turismul în turism continuu şi turism sezonier. Turismul continuu vizează destinaţiile ce sunt căutate de turişti pe tot parcursul anului precum marile oraşe ale lumii (Paris, Roma, New York). Sezonalitatea activităţii turistice este generată de necesitatea unor condiţii naturale specifice pentru practicarea unor sporturi ( yachting, alpinism, schi) şi de organizarea unor manifestări ce atrag un mare număr de turişti, inclusiv mari sărbători naţionale sau manifestări sportive şi ştiinţifice internaţionale, precum Carnavalul de la Rio de Janeiro, Jocurile Olimpice, Conferintele ştiinţifice (EUROCORR).
7

8

***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf (accesat în data de 20.10.2010) R. Minciu, 2005, Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, , p. 17

6

3. În funcţie de tipul de transport ales turismul se împarte în: drumeţie, turism rutier, turism feroviar, turism naval şi turism aerian. Conform statisticilor efectuate de OMT, în anul 2008, 52% dintre turiştii internaţionali au folosit ca mijloc de transport avionul, 38% au ales transportul rutier, 6% pe cel naval şi doar 3% transportul feroviar (figura 1). În ultimii ani tendinţa de creştere a transportului aerian a devansat-o pe cea a transportului terestru datorită caracterului său rapid şi specific distanţelor lungi.9

Figura 1: Repartiţia modalităţilor de transport în funcţie de preferninţele turiştilor în anul 2008 Sursa: UNTWO, Tourism Highlights, Edition 2009, pag.3

În aceaşi lucrare OMT a evidenţiat faptul că spre deosebire de anii precedenţi un număr semnificativ al persoanelor cu venituri mici şi medii au apelat la transportul aerian, creştere explicată prin apariţia firmelor Low Cost şi a charterelor care oferă preţuri avantajoase. Deasemenea acest tip de transport este preferat şi de practicanţii turismului de afaceri care reprezintă un număr mare dintre clienţii transportatorilor aerieni. 4. În funcţie de preferinţele şi nevoile turiştilor s-au dezvoltat forme ingenioase de turism precum: turismul medical, turismul în natură, turismul accesibil (pentru persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice), turismul benefic (acest concept a apărut pe data de 1 Mai 2004 şi vizează persoanele ce se mută în ţări dezvoltate pentru a beneficia de sistemul lor social în loc să muncească), turismul religios, dark tourism (turismul în locuri unde au avut loc mari tragedii şi masacre de-a lungul istoriei), disaster tourism (turismul în locuri în care au avut loc calamităţi naturale), turismul ghetto10, halal turism (turism adresat exclusiv familiilor musulmane), turismul religios, turismul de croaziera, turismul balnear. 5. În functie de potenţialul turistic al unei zone şi modul de exploatare al acestuia, turismul poate fi clasificat în: turism în natura, turism cultural, turism de litoral, turism montan, turism religios şi turism balnear. Impactul turismului asupra dezvoltării economico-sociale11 În general, impactul activităţilor turistice asupra unei anumite zone, mai restransă sau mai extinsă, poate fi exprimat prin: • Varietatea naturală si antropogenă a potenţialului turistic al zonei;
9

***http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO_Highlights09_en_HR.pdf, p.3, accesta pe data 25.02.2010]
10

http://www.xxlmag.com/onlîne/?p=7425(accesat in data de 12.11.2009)
P.Nistoreanu, 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, p.23

11

7

• Existenţa unei infrastructuri care să asigure circulaţia, informarea si comunicarea; • Prezenţa unor structuri turistice de cazare, alimentaţie publică si agrement Impactul acestor elemente poate lua atat forme pozitive cat si negative. Impactul social este extrem de important pentru echilibrul socio-uman al zonei, care trebuie să înglobeze tendinţele de generalizare şi uniformizare, fără însă a deteriora elementele specific tradiţionale. Aspectele pozitive ale impactului social constau în principal în creşterea standardului de viaţa al locuitorilor zonei. Acest lucru poate fi realizat prin crearea de noi locuri de muncă în serviciile turistice şi infrastructura turistică, creşterea igienei publice şi a curăţeniei, scăderea diferenţelor economice dintre categoriile socio-profesionale. Apariţia noilor locuri de muncă atât permanente cât şi sezoniere vor duce la creşterea şansei profesionale a diferitelor categorii sociale defavorizate precum tinerii şi femeile. Un alt aspect pozitiv al turismului durabil este dezvoltarea relaţiilor interculturale şi îmbogăţirea culturii diferitelor zone prin receptarea influenţelor aduse de turiştii străini. Aspectele negative sunt exprimate în special prin distrugerea treptată a modului de viaţa tradiţional şi prin invazia unor influenţe negative, specifice aglomerărilor urbane, în mediile socio-economice tradiţionale. Pentru diminuarea acestor efecte, preocupările contemporane în dezvoltarea turismului au în vedere asigurarea posibilităţii comunităţilor de a-şi păstra propriul mediu ambiant. Impactul economic12 are ca funcţie principală dezvoltarea zonelor defavorizate din punct de vedere al resurselor economice, prin încasările provenite din activităţi turistice desfăşurate în acestea. Dar acest impact poate avea şi efecte negative mai ales atunci cậnd se depăşesc anumite limite, efectul principal fiind afectarea mediului ambiant. Acesta se poate materializa prin presiunea asupra expolatării resurselor, utilizarea tehnologiilor neperformante care conduc la produse slab calitativ, la consum de materii prime şi energie precum şi la creşterea poluării prin produse secundare. Impactul turistic poate fi deasemenea un factor negativ în ceea ce priveşte mediul înconjurator. Acesta este determinat de acţiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice, acţiune datorată în principal lipsei de educaţie turistică şi ecologică. Acţiunile distructive sunt provocate în principal de circulaţia turistică necontrolată, de lipsa unor amenjări specifice, destinate popasurilor sau campamentului, de distrugerile cauzate de turismul automobilistic, de exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice, de lipsa unor unităţi turistice cu dotări de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate.

12

*** UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2006 http://cmsdata.iucn.org/downloads/iucn_future_of_sustanability.pdf

8

Figura 2: Schema dezvoltării durabile: confluenţa dintre cele două impacte ale turismului cu mediul înconjurător- Adaptat după UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2006

Evoluţia acestor trei impacturi determină tipul de dezvoltare al mediului. După cum se observă si din figura 2, atunci când impactul social si economic sunt pozitive si converg prin susţinere, echitabilitate şi viabilitate au un efect benefic asupra mediului înconjurător iar acesta nu este afectat ci chiar imbunătaţit, înseamnă că el se dezvoltă durabil. 1.2 Conceptul de dezvoltarea durabilă şi formele de turism generate de acesta Încă de la începuturile economiei, nucleul activităţii oricărui antreprenor a fost dezvoltarea afacerii sale. Odată cu creşterea complexităţii conexiunilor din economia mondială, s-a simtit şi nevoia redefinirii conceptului de dezvoltare. Domeniul turismului este cel care resimte cel mai mult schimbările în starea mediului înconjurator deoarece întreg potenţialul turistic este parte integrată a acestuia, iar dezvoltarea unei zone turistice depinde direct şi obiectiv de calitatea şi prospeţimea elementelor naturale. De aceea cei implicaţi în desfăşurarea activităţilor turistice sunt din ce în ce mai sensibili la problemele ecologice iar prin studiul evoluţiei cifrei de afaceri aceştia au realizat legătura între activitatea turistică (prin impactul economic şi social) şi mediul înconjurator în cadrul căruia este desfăşurată. Aprofundând această analiză s-a demonstrat şi o legătură strânsă între calitatea ambientului, numărul turiştilor dintr-o anumită zonă şi profitul realizat Într-un mediu în care sunt păstrate valorile etnice tradiţionale şi condiţiile de calitate ale unei vieti sănătoase se pot desfăşura cu succes activităţi turistice. Ca exemplu pot fi date staţiunile balneo-climaterice ce au devenit importante atracţii turistice datorită ambientului lipsit de poluare în care turiştii găsesc o oază de sănătate. 13 Conceptul de dezvoltare durabilă, ce include şi dezvoltarea durabilă a tursimului, a fost adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Turismului şi multe guverne şi organizaţii naţionale şi regionale. Acest concept se
13

R.Hornoiu, Ecoturismul- Orientare prioritara in dezvoltarea durabila a comunitatilor locale, Ed. ASE. Bucuresti p. 12-20

2 2009,

9

referă la satisfacerea nevoilor umane fără însa a provoca daune resurselor naturale, pentru ca acestea să poata avea aceeaşi eficacitate şi într-o perioada viitoare. În anul 1970 durabilitatea a fost folosită pentru a descrie o economie în echilibru perfect cu normele ecologice. Creşterea continuă cu trei pînă la cinci procente anual a numărului turiştilor mondiali, pune presiune asupra multor locaţii turistice atật din punct de vedere al poluării cu deşeuri materiale cật şi din punct de vedere al stresului psihic în cazul unor culturi mai izolate, mai speciale, obligate să suporte turismul de masă. De aceea a aparut o formă de turism cu rolul de a proteja natura. 14 Turismul durabil îşi propune să atenueze acest impact prin mai multe modalităţi precum:15 • Informậndu-se el însuşi despre particularităţile culturale, politice şi economice ale comunităţilor vizitate; • Anticipând şi respectând aşteptările culturii locale; • Contribuind la înţelegere şi toleranţa interculturală; • Ajutând integritatea culturilor locale prin promovarea unor afaceri care să conserve patrimoniul cultural şi valorile tradiţionale; • Ajutậnd economiile locale prin achiziţia unor bunuri locale precum manufactura, şi participând la mici afaceri locale; • Implicându-se în conservarea resurselor prin eliminarea acelor activităţi care periclitează mediul şi utilizând la minimum energiile neregenerabile (utilizând cel puţin o formă de energie regenerabilă Datorită boom-ului tehnologic din ultimele decenii tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în ariile naturale sensibile. Această ascensiune însoţită de absenţa unui management corespunzător reprezintă o ameninţare pentru integritatea ecosistemelor şi a comunităţilor locale. Pe de altă parte, acest fenomen poate avea şi efecte pozitive, creind numeroase oportunitaţi atât pentru conservarea cât şi pentru bunăstarea comunităţilor locale. Astfel, ca răspuns la preocupările specialiştilor privind integritatea mediului dar şi la dorinţele iubitorilor de natură de a petrece cât mai mult timp în mijlocul acesteia, s-a conturat treptat un nou concept: dezvoltarea durabilă a turismului. 16 La rậndul său turismul durabil poate lua mai multe forme cum sunt turismul responsabil, turismul rural, agroturismul şi ecoturismul.

Turismul responsabil
14

P.Nistoreanu- 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, - p.33

15 16

Idem 13 p.20-23 R.Harris, Tony Griffin, Peter Willias- Sustainable tourism a global perspective, Ed.Oxford, 2003, p.46

10

Turismul responsabil a fost definit în Declaraţia de la Cape Town din anul 2002 ca fiind o forma de turism ce minimizează efectele negative asupra mediului înconjurator, îmbunătăţeşte bunăstarea socială a localnicilor, dezvoltă piaţa muncii, contribuie într-un sens pozitiv la conservarea resurselor naturale şi culturale, dezvoltă activităţi de agrement prin care turiştii pot socializa mai mult cu localnicii şi pot întelege mai bine problemele cu care se confruntă ariile vizitate întărind respectul între turişti şi gazde.18 Turismul responsabil s-a răspậndit în ultimii ani, apărând diverşi operatori ce au implementat acest concept în ţări precum Africa de Sud, UK, S.U.A, Gambia, India, Sri Lanka. Recunoscând beneficiile pozitive aduse de această formă de turism OMT şi Consiliul Mondial de Turism şi Călătorii (WTTC) au stabilit să sărbătorească în luna noiembrie Ziua Mondială a Turismului Responsabil. Mai mult decật atât, anual se organizează ceremonii în cadrul cărora se premiază operatorii turistici ce contribuie cel mai mult la dezvoltarea turismului responsabil. Astfel în anul 2009 în cadrul Wild Asia Responsible Tourism Awards de pe 28 octombrie 19 (prima gală de acest gen din Asia) insulele Filipine au fost desemnate principalele destinaţii ale turismului responsabil deoarece au înregistrat progrese în ultimul an în anumite sectoare cum ar fi creşterea ratei ocupării a forţei de muncă cu 70%. Comunitate locală Conceptul de comunitate umană desemnează un grup de indivizi care trăieşte într-o arie geografică dată, ce împărtășește o cultură comună si ce acționează într-un mod organizat, fiind conştienţi de apartenenţa lor la comunitate.20 Conform Dicționarului Explicativ Român, cuvântul comunitate, vine de la latinescul „communitas” , si poate avea două sensuri: posesiune în comun şi grup de oameni cu interese, credinţe sau norme de viaţă comune, totalitatea oamenilor unei localităţi sau ţări. 21 După mărime, comunităţile pot fi mici - intre doi şi zece membrii( familia,un grup de prieteni), medii - între douăzeci şi cinci şi patruzeci de membrii(colectivul unei clase, grupe de studenţi) şi mari - peste patruzeci de membrii. În funcţie de modalitatea de constituire, pot fi spontane(se formează pentru atingerea unui scop imediat) şi instituţionale(sunt instituite si reglementate juridic).22 În societatea românească, comunităţile locale se pot încadra în două categorii mari: comunitate rurală(satul) şi comunitate urbană (oraşul). Comunităţile săteşti au anumite particularităţi si anume importanţa legăturii dintre familie si autorităţile locale, prin existenţa unor persoane cu rol deosebit în comunitate
17
17

2002 Cape Town Declaration on Responsible Tourism in Destinations-http://www.icrtourism.org/Capetown.shtml. *** UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2000
18 19

http://www.abs-cbnnews.com/lifestyle/11/05/09/el-nido-wins-responsible-tourism-award

20 21

Dragan,.I., Sociologie genrală, TUB, Bucureşti, 1985, p. 47. ***Dictionar Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 22 Hornoiu, R., Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.130.

11

(preotul, învăţătorul, primarul) si solidaritatea grupului căpătată prin participarea membrilor la activităţile obştii(de obicei agricultura).23 Comunităţile locale se pot individualiza şi prin derularea unei activităţi turistice. Principalele forme de turism practicate în comunităţile locale rurale sunt ecoturismul si agroturismul. Potenţialul ecoturistic se referă la relief, păduri, fluvii, râuri, parcuri naţionale, monumente ale naturii24, clima si multe altele. Calitatea mediului este un indicator ce trebuie deasemenea evaluat deoarece influenţează semnificativ preferinţele turiştilor. În capitolul al treilea vor fi prezentate şi evaluate şase comunităţi locale din zona Câmpina pentru a fi aleasă cea care are cel mai mare potenţial de dezvoltare al ecoturismului ca forma a turismului durabil. Ecoturismul Una dintre principalele limite ale ecoturismului este lipsa unei definiţii unanim acceptate. Dificultatea definirii acestuia provine din faptul că ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea desfăşurată, aşa cum se întamplă cu forme de turism precum cel de aventura, sau balnear. Ecoturismul încorporează diverse activităţi în mijlocul naturii precum drumeţiile sau studiul vieţuitoarelor în habitatul propriu dar poate include şi anumite activităţi culturale şi educaţionale. Acestea din urmă au rolul de educare a turiştilor şi de insuflare a unor valori morale de protecţie a mediului înconjurator. Un alt aspect al ecoturismului este contribuţia la dezvoltarea locală a zonei unde este practicat prin creerea unor noi locuri de muncă şi colectarea de fonduri pentru menţinerea ecosistemului. Originile ecoturismului au fost marcate încă din anii 1900 de către N.D Hetzer (1965), Kenton Miller în 1978 şi Héctor Ceballos-Lascurin în 1983.25 Prima definiţie mai complexă din literatura de specialitate a fost dată în cadrul programului din Belize iniţiat de Rio Bravo Conservation & Management Area (RBCMA) în anul 1988 şi definea acest concept ca fiind “o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia şi unde se depune efort conştient în vederea reinvestirii unei părţi adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează.26 Este o formă de tursim durabil care asigură beneficii populaţiei locale. În anul 1991 Societatea Internaţionala de Ecoturism (TIES) a definit ecoturismul prin “călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine bunăstarea populaţiei locale” 27, iar în 1996 Uniunea Mondiala pentru Conservare completează definiţia “Ecoturismul este călătoria responsabilă faţă de mediu, desfăşurată în zone naturale nealterate, cu scopul de a aprecia natura şi de a promova conservarea cu un impact negativ minim, şi care asigură o implicare socio-economică activă şi aducătoare de beneficii pentru populaţia locală”.
23 24

Idem p. 129 Cândea, Melinda; Erdeli, George; Simion, Tamara; Peptean,. D., Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Ed. Universitară, Bucureşti, 2003, p. 317.
25

D.A. Fennell- Ecotourism An Introduction, Ed.Longman 2005, capitolele p.87-100

26 27

*** http://www.pfbelize.org/ (accesat in 23 11 2009) ***http://www.ecotourism.org/site/c.orLQKXPCLmF/b.4835303/k.BEB9/What_is_Ecotourism__Th e_International_Ecotourism_Society.htm (accesat in 24.03. 2010)

12

Sintetizậnd definiţiile de mai sus se pot evidenţia patru condiţii esenţiale ce trebuiesc îndeplinite de ecoturism aşa cum sunt prezentate în figura 3.

Se desfaşoară în medii naturale şi culturale

Foloseşte resursele umane locale

Susţine bunăstarea populaţiei locale

Conservă şi protejază natura

Figura 3– Principalele condiţii ale ecoturismului

În declaraţia de la Quebec din 2002(WTO 2002), s-au sugerat cinci criterii care definesc ecoturismul: • Activitate desfăşurată în mediul natural; • Impact negativ minim; • Educarea celor implicaţi în ceea ce priveşte comportamentul faţă de mediul înconjurător; • Conservarea mediului; • Susţinerea valorilor comunităţii locale- Quebec Declaration on Ecotourism28. Analizậnd conţinutul a 15 definiţii ale ecoturismului vom observa că acestea converg în următoarele puncte evidenţiate în tabelul 1 din Anexa 1. Ţinând cont de frecvenţa cu care apar aceste elemente aş putea formula o definiţie proprie a ecoturismului şi anume:

Ecoturismul este o formă a turismului în natură cu un puternic caracter de conservare a mediului şi culturii, cu un impact negativ minim asupra resurselor naturale şi a celor culturale specifice zonei şi care are ca principal scop creşterea bunăstării localnicilor, educarea celor implicaţi în spiritul aprecierii şi conservării şi satisfacerea nevoilor de vacanţă ale unor grupuri restrậnse de iubitori ai naturii. Ecoturismul reprezintă o formă de turism care antrenează dezvoltarea comunităţilor locale prin coordonarea activităţilor turistice astfel încât să se producă o creştere a veniturilor, generarea de locuri de muncă pentru rezidenţi, garantarea şi
28

***http://archaeology.about.com/gi/dynamic/offşite.htm? zi=1/XJ&sdn=archaeology&cdn=education&tm=455&f=00&tt=13&bt=1&bts=1&zu=http %3A//www.worldtourism.org/sustaînable/IYE/quebec/anglais/declaration.html (accesat în 24.03.2010)

13

ocrotirea proprietăţii, distribuirea echitabilă a veniturilor economice, utilizarea profiturilor pentru conservarea patrimoniului natural şi cultural, utilizarea forţei de muncă şi a resurselor pentru a păstra banii în interiorul comunitaţii şi nu în ultimul rând prin descentralizarea puterii. 29 Ca parte a turismului durabil, ecoturismul este o versiune durabilă a tursimului în arii naturale dar care cuprinde şi elemente ale tursimului rural şi cultural. După cum se observă şi în figura 3, pentru realizarea ecoturismului este necesară conlucrarea tuturor formelor de turism clasic. Începậnd cu planificarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice şi terminậnd cu activitatea de marketing, toate operaţiunile turistice trebuie să tindă spre o dezvoltare durabilă. Turism de afaceri Turism de litoral Turism balnear Turism rural Turism în arii naturale Turism cultural

Turismul în concepţia clasică

Figura 4 Ecoturismul ca formă a turismului durabil Sursa: Adaptat după Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for Sustaînability, UNEP, 2002

Societatea Internaţională de Ecoturism a sintetizat rezultatele tuturor dezbaterilor din 1991 pậnă în prezent într-un set de principii ce au fost acceptate şi preluate de tot mai multe organizaţii, guverne, firme private, universităţi şi comunităţi. 30 Aceste principii sunt: • Minimizarea impactului negativ asupra naturii şi culturii, impact ce ar putea distruge destinaţia turistică; • Educarea turistului cu privire la importanţa conservării; • Sublinierea importanţei unor operatori responsabili, care să coopereze cu populaţia şi cu autorităţile locale, în vederea satisfacerii nevoilor comunităţii; • Furnizarea de fonduri pentru conservare şi pentru managementul ariilor naturale protejate; • Accentuarea necesităţii unei zonări turistice regionale şi a planificării fluxurilor de turişti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni destinaţii ecoturistice; • Necesitatea utilizării studiilor sociale şi de mediu, precum şi a unor programe de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea şi minimizarea impactului;
29

Stivers, R., The Sustainable Society Ethics and Economic Growth, Philadelphia 1976, Westmister Press

ECOTURISM Turism durabil

30

Idem 26

14

• Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale ţării gazdă, ale comunităţilor şi firmelor locale şi mai ales ale locuitorilor din zona ariilor naturale şi protejate; • Asigurarea unei dezvoltări a turismului care nu depăşeşte o anumită limită a schimbării din punct de vedere social şi al mediului, limită determinată de cercetători în colaborare cu rezidenţii; • Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate în armonie cu mediul natural şi cultural, minimizând utilizarea combustibililor fosili şi conservând vegetaţia şi fauna locală; Principiilor sintetizate în 1991 le-au fost adăugate încă patru principii specifice: • Ecoturismul participă activ la conservarea patrimoniului natural şi cultural; • Ecoturismul include comunităţile locale în activităţile de planificare, dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor; • Ecoturismul implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale şi culturale; • Ecoturismul este destinat în special vizitatorilor precum şi grupurilor organizate de mici dimensiuni; Deoarece procesul de stabilire a unor principii şi criterii ale ecoturismului a evoluat foarte încet, fiecărei regiuni îi este recomandat să îşi dezvolte şi propriul sistem de principii, linii directoare şi criterii de certificare pentru rezultate mai bune. Liniile directoare specifice oferă soluţii practice pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă îndrumând atât turiştii cât şi persoanele implicate în industria turistică către o atitudine ce sprijină ecoturismul. Astfel în anul 1993 Societatea Internaţională de Ecoturism a publicat un set de recomandări „Ecoturism Guidelines for Tour Operators” ce aveau rolul de a ajuta agenţiile de tursim să desfăşoare programe ecotuistice. 31

Capitolul II- Prezentarea generală a zonei Câmpina
În Evul mediu Valea Prahovei a fost unul dintre drumurile comerciale ce legau Ţara Românească de Ardeal, în special de Braşov, iar localitatea Câmpina a avut un puternic rol comercial, aici strângându-se diferite produse destinate manufacturilor din Braşov: ceară, miere, peşte, lână, vite, sare, cereale, vin, blănuri, porci, piei de animale etc. Odată cu dezvoltarea comerţului, produsele aduse din Ardeal (arme, şei, postavuri, hamuri, cuţite, unelte agricole) au impus înfiinţarea vămii şi târgului în Câmpina. După ce secole la rând, economia locală se limitase la agricultură, pământul fiind fertil, odată cu comerţul a apărut exploatarea resurselor subsolului. Sarea se extragea încă din secolul al XIV-lea în ocnele de la Telega, iar de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi păcura, o bogăţie care, peste două secole, va face cunoscută Câmpina în toată Europa. 32
31

P.Nistoreanu, 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, - p.23, 24

32

http://www.primariacampina.ro/ (accesat în 01.04.2010)

15

Zona Câmpina studiată în această lucrare cuprinde municipiul Câmpina şi localitaţile ce se întind pe o rază de 10 km de acesta.

Figura 5- Zona Câmpina: Câmpina, Telega, Brebu şi Cornu Sursa: http://www.pensiunecampinaville.ro/imagini/harta.jpg 1(accesat pe 20.03.2010)

Astfel, în partea de nord se alfă comuna Cornu, delimitată de oraşul Breaza, în partea de sud comuna Băneşti, în partea de est comunele Valea Doftanei şi Telega cu satele Doftana, Buştenari, Meliceşti şi Boşilcesti33 şi comuna Brebu, iar în partea de Vest comunele Poiana Câmpina, Proviţa de sus şi Proviţa de Jos cu satele Drăgăneasa şi Piatra. Această zona se remarcă printr-o bogata varietate a cadrului natural dar şi prin existenţa a numeroase monumente istorice şi culturale. Deasemenea este o zonă renumită datorită activitaţilor agricole şi viticole. Pe dealul Muscel din Câmpina există o pistă de motocross şi posibilitatea de a practica sporturi extreme precum şi un spaţiu pentru campare. În apropiere de comuna Brebu se gaseşte o rezervaţie naturală de brazi iar comuna Telega este celebră datorită lacurilor bogate în minerale şi săruri ce au proprietăţi curative. 2.1 Aşezarea geografică şi căile de acces Municipiul Câmpina este situat în regiunea Muntenia, judeţul Prahova, al 3-lea judeţ ca mărime al ţării, pe două coordonate esenţiale ale continentului: paralela de 45 de grade Nord (la fel cu New York-ul) şi meridianul 26. Este situat la 30 km depărtare faţă de municipiul Ploieşti (reşedinţa judeţului Prahova) şi la 90 km faţă de municipiul Braşov. Aşezat la o altitudine medie de 450 m, oraşul se înscrie în zona subcarpatică. Este mărginit la nord de râul Câmpiniţa, la est de râul Doftana, iar la vest de râul Prahova. Cele trei râuri au reuşit să modeleze terasa Câmpinei, transformând-o într-o platformă triunghiulară, cu pante mai line ori mai abrupte, care se întinde pe o suprafaţă de 2.423 de hectare, având o uşoară înclinare pe direcţia nord-sud. În apropiere de oraş

33

http://www.telega.ro/( accesat pe 1.02.2010)

16

se află comuna Băneşti, după care şoseaua coboară în lunca largă a Doftanei iar de pe pod, în stânga, se zăreşte confluenţa cu râul Prahova. Căile de acces în această zonă sunt multiple, permiţând turiştilor să ajungă atât pe o cale rutieră cât şi feroviară. În ceea ce priveşte traseul rutier se poate ajunge în Câmpina de pe Drumul Naţional 1, ce face parte din Drumul European 1. Acesta face legătura intre Municipiul Bucureşti şi Municipiul Braşov fiind tangentă la oraşul Câmpina pe direcţia sud-nord. Înainte de a intra în Câmpina, şoseaua traversează comuna Băneşti. La aproximativ cinci kilometri după intersecţia cu drumul ce intră în Câmpina se afla intrarea către comuna Cornu. Accesul în Telega si Brebu se face din centrul oraşului Câmpina pe fostul drum naţional Bucurşti-Braşov care acum reprezintă şoseaua variantă pentru maşinile cu tonaj mare. În Poiana Câmpina, se ajunge tot din centrul municipiului, pe drumul către dealul Muscel iar spre Valea Doftanei ţinând drumul către lacul Păltinoasa. Câmpina este traversată de Magistrala feroviară Bucureşti –Braşov, existând o gară în nordul oraşului. Accesul în comunele lăturalnice nu se poate face pe cale feroviară ci doar rutieră, şoselele fiind în stare bună.34 2.2 Inventarierea potenţialului turistic natural In ceea ce priveşte relieful, zona Câmpina face parte din Subcarpaţii de Curbură, este împrejmuită de văile a trei râuri formând o depresiune colinară, ca un avanpost al subcarpaţilor înaintea câmpiei, la aproximativ un kilometru de confluenţa râului Prahova cu alfuentul său Doftana. Subcarpaţii Prahovei au aspectul unui ansamblu de culmi deluroase, cu dimensiuni şi orientări variate, a căror înălţime creşte dinspre câmpie spre zona muntoasă. Cele mai mule culmi sunt înguste, având infăţişarea unor creste. Trecerea de la câmpie spre râurile care o delimitează se face prin versanţi abrupţi, uneori direct spre albia acestora. Dealurile care înconjoară oraşul au înălţimi medii de 600 m şi un aspect ce alternează intre colinar şi fragmentat. De-a lungul Văii Doftanei se află dealul Ciobul (618 m), la vest, paralel cu râul Prahova se observă un lanţ de dealuri dintre care se evidenţiază Piţigaia (634 m), iar spre nord se află vârful Poienii (672 m). Dincolo de râul Câmpiniţa spre nord şi nord-est se reliefează dealul Cornului, dintre care vârful Voila (675 m) deţine supremaţia. Un punct de atracţie în ceea ce priveşte relieful este dealul Muscel numit şi „La observator”, deoarece de la cei 550 m ai acestuia se poate vedea întreaga panoramă a oraşului şi a împrejurimilor sale. În partea de est, la un kilometre de comuna Telega, se găsesc dealurile Rotunda şi Măceş alcătuite din argile, nisipuri, pietrişuri şi gresii. Acestea au înălţimi de 500-600 metri şi constituie o fâşie mai îngustă, înclinată spre sud pâna în depresiunea Mislea.35 Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentată din o parte a bazinului hidrografic al râului Prahova. Acesta are un debit de 7,41 m3/s şi o lungime de 183 de kilometri dintre care 161 km traversează judeţul Prahova, izvorăşte din Munţii Bucegi
34 35

http://www.cfrcalatori.ro/reteaua-cfr (accesat in 13.03.2010) http://www.telega.ro/index1.htm ( accesat în 12.03.2010)

17

şi se varsă în râul Ialomiţa la Adâncata. Un procent de 75% din suprafaţa judeţului Prahova face parte din bazinul hidrografic al râului. Unul dintre principalii săi afluenţi este râul Doftana cu care se întâlneşte în apropierea oraşului Câmpina. 36 Râul Doftana, izvorăşte de sub pasul Predeluş, are o lungime de 50 km, un bazin de 418 km2 şi debitul de 5 m3/s. Un alt aflunet al râului Prahova ce traversează această zonă este râul Câmpiniţa. Acesta izvorăşte la o altitudine de 970 m din partea de nord a satului Vistieru şi se varsă în Prahova la o altitudine de 430 m. Din punct de vedere al calităţii, râurile Prahova şi Doftana sunt, în zona Câmpina, de categoria I în amonte (grupează apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi la păstrăvării) şi de categoria D în aval (categorie de ape degradate, în care fauna piscicolă nu se mai poate dezvolta)37. Pe râul Doftana, în aval de confluenţa acestuia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile" a fost construit lacul de acumulare Păltinoasa pentru a alimenta cu apă comunitaţile locale din zonă. Volumul acestuia este de 62,3 mil. m3 iar calitatea apei din punct de vedere chimic este de categoria a I-a. 38 Barajul Paltinul are o înălţime deasupra fundaţiei de 108 m şi găzduieste o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW. Centrala este echipată cu două turbine de tip Francis. Lacul Paltinoasa serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a municipiilor Câmpina şi Ploieşti dar reprezintă şi un important punct de atracţie turistică datorită peisajelor deosebite şi a zonelor pentru camping şi picnic din împrejurimi. 39 Un alt aspect important al reţelei hidrografice este reprezentat de zona depozitelor de sare ce este marcată de prezenţa dolinelor, în care s-au format lacurile Peştelui, Bisericii, Curiacului şi Vlădoaia precum şi de existenţa unor izvoare de apă sărată pe flancurile de est şi vest ale terasei. Poluarea cu substanţe impurificatoare alterează însă, o parte din calităţile fizice, chimice şi biologice ale acestor lacuri, în prezent ele fiind poluate cu azotaţi. Cel mai important dintre acestea este Lacul Bisericii, aflat în centrul oraşului ce a reprezentat una dintre atracţiile principale ale turiştilor. Plimbările cu barca, servirea mesei la restaurantul construit chiar pe mal şi plimbările din zona de promenadă amenajată pe faleză au avut un mare success în rândul acestora. În prezent lacul este îmbâcsit şi neamenajat dar conform declaraţiei domunului primar Tiseanu Horia Laurenţiu, au fost obţinute fonduri pentru ecologizarea şi amenajarea lui ce va fi realizată pâna în anul 2011. Există însă şi zone în care aceste ape încă îşi păstrează proprietăţile curative. Una dintre cele mai importante este staţiunea balneo-climaterica Telega. Aici există o reţea de izvoare minerale şi un lac cu apa bogată în sodium, ce a fost descoperit acum aproximativ 500 de ani (în anul 1568). Lacul are o adậncime de 150 m şi este unic în
36

http://www.sdnp.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Campîna_rom.pdf (accesat în 19.03.2010). pag 11. 37 Bidem 13 38 Idem 11, pag. 12 39 http://www.ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/muntenia/judetul_prahova/valea_doftanei/barajul_pa ltinu/ ( accesat în 10.04.2010).

18

România datorită cotelor maxime de minerale pe care le conţine. Lacul Telega se clasează printre primele din Europa datorită compoziţiei de hipertonă clorosodică precum şi a nivelului ridicat de cloruri de potasiu, amoniu, calciu, sulfaţi şi iod, cu valoare terapeutică, în special în patologia reumatismală. Această zonă se individualizează şi datorită purităţii aerului şi aeroionilor ce au un beneficiu real pentru reechilibrarea organismului, mai ales după perioadele de mare stres. Lacul conţine nămol mineral slab sulfuros şi în zonă s-au identificat izvoare cu ape sulfuroase oligominerale, care însă nu au fost captate şi valorificate pậnă în acest moment. Un alt punct de atracţie natural este Lacul Brebu40 ce are o suprafata de 3.8 ha şi o adancime de 12 m. Referitor la originea lacului, legenda spune că acum 100 de ani în locul acestuia se afla biserica satului care s-a scufundat într-o noapte, din pricina păcatelor celor ce slujeau. Tot in această comună se găsesc, Cheile Brebului, care au fost declarate Rezervaţie Naturală geologică şi geomorfologică. Flora şi fauna sunt două elemente importante în ceea ce priveşte evaluarea potenţialului turistic natural. Condiţiile naturale din vecinătăţile oraşului sunt favorabile dezvoltării pădurilor de foioase, de gorun şi fag care acoperă două treimi din suprafaţa dealurilor înconjurătoare. Pădurea de fag ocupă partea de nord a Depresiunii Câmpina iar pe povârnişurile dealurilor cu soluri umede se găsesc păduri de plopi şi salcâmi. 41 Pe versanţii afectaţi de eroziune se dezvoltă plante agăţătoare şi arbuşti precum cătina, alunul, gherghinul, măceşul, călinul, cornul, scoruşul, socul iar pe dealurile care înconjoară oraşul există numeroase plantaţii pomicole dintre care predomină cele de pruni, producţia artizanală de ţuică fiind una din activităţile specifice locului. Alţi pomi fructiferi des întâlniţi sunt merii, cireşii şi caişii. Aceste culturi au reprezentat timp de secole importante surse de venituri şi de hrană pentru populaţia băştinaşă. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veveriţe, pârşi, viezuri, cârtiţe, iepuri, vulpi. Păsări intâlnite în zona Telegii: cuc, gaiţă, turturea, uliu, vrabie, rândunică, piţigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, intâlnim mistreţi şi căprioare. Foarte rar se semnalează prezenţa urşilor în pădurile din nordul comunei Telega înspre Cosminele şi Pietriceaua. In această zonă există patru arii naturale protejate, trei in comuna Brebu si cea mai importnta in comuna Valea Doftanei. Este vorba despre pădurea Glodeasa declarată în anul 2007, prin ordinul 1964, sit de importanţă comunitară. In prezent aceasta se afla în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului(ANPM). 2.3 Inventarierea potenţialului antropic Atracţii culturale Principalele atracţii culturale din zonă sunt:

40

http://www.pensiunea-turistică-randunica.com/ro-men-18/lacul-brebu.html (accesat în data de 8.04.2010) 41 Idem 11 pag 13

19

• Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Memorial B.P Haşdeu, Biserica Sfântul Nicolae din oraşul Câmpina;42 • Muzeul Casa Domnească Matei Basarab în care se gaseşte şi Muzeul de istorie al secolului XVII, Biserica lui Matei Basarab (pictată de Sava Hentia), Biserica Nouă, Monumentul Eroilor, Fântâna lui Matei Basarab şi Casa Memorială a pictorului Sava Hentia din comuna Brebu43, • Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Poiana Câmpina, sau Schitul Poiana, ctitoria spătarului Toma Cantacuzino, cel care a fost nepotul domnitorului Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino. Pictura ei originală a purtat semnătura cunoscutului şi talentatului zugrav Pârvu Mutu dar în present nu se mai păstrează nimic din aceasta, biserica fiind afectată de cutremure şi mereu refăcută. Edificiul atrage prin supleţea liniilor arhitectonice şi prin ornamentaţie. • Mânastirea Cornu din comuna omonimă;44 • Monumentul comemorativ Aurel Vlaicu din comuna Băneşti; • Muzeul de Etnografie şi Folclor şi Muzeul de Arte Plastice deschise în cadrul Căminului Cultural Teşila din comuna Valea Doftanei ce reunesc peste 300 de opere de artă, multe dintre ele ale unor artişti consacraţi;45 Această zonă este celebră şi pentru activitaţile culturale devenite tradiţie, organizate de Consiliile locale în parteneriat cu fundaţii non-guvernamentale. Cele mai importante dintre acestea sunt: • Zilele B.P Hasdeu; Sărbătoarea celor două Iulii care are loc anual în luna iulie şi cuprinde sesiuni de comunicări stinţifice, literatură şi muzica şi la care participă personalitaţi din toata ţara şi chiar din străinătate; În Memoriam Iulia Hasdeu are loc anual în luna noiembrie şi cumprinde o serie de concerte de muzică clasică, şi expoziţii de artă plastică şi fotografie; B.P. Haşdeu – În memoriam – anual în luna februarie. Manifestarea cuprinde sesiuni de comunicări ştiinţifice, literatură, muzică şi expoziţii de arte plastice şi fotografie.46 • Festivalul Tineretului- care are ca scop promovarea tinerelor talente, este desfăşurat în perioada vacanţei de vară şi este organizat de ONG-ul Zamplxes, reprezentând astfel un prilej de reuniune a tuturor tinerilor din organizaţiile studenţeşti din România; • Tabăra de creaţie interjudeţeană- manifestare ce reuneşte tineri talentaţi la literatură şi jurnalistică din mai multe judeţe ale ţării; • „S.O.S. Terra!”- Organizat de Primăria comunei Cornu - manifestări dedicate Zilei Mondiale a Pământului47;

42 43

http://www.primariacampina.ro/ (accesat în 01.04.2010) http://www.brebuprahova.ro/brebu_turism.htm (accesat în 01.04.2010) 44 http://www.cornu.go.ro/ ( accesat in 01.04.2010) 45 http://www.valeadoftanei.ro/(accesat in 01.04.2010) 46 Idem 31 47 http://www.rotarybvp.ro/harta-manifestarilor-cultural-artistice-şi-religioase-în-prahova/ (accesat în data de 12.04.2010)

20

• Ziua Mondială a Pământului – Proiect „România prinde rădăcini” este o acţiune dedicată plantărilor de puieţi în zonele de risc: erodate, defrişate; • Viaţa culturală şi artistică din timpul domniei lui Matei Basarab”- expunere ce are loc la Muzeul Curtea Domnească din Brebu; • Festivalul Caşcavelei - o serbare câmpeneasca ce are la baza un produs tradiţional, numit "caşcavea", alături de alte produse specifice zonei. Are o tradiţie de apoape 10 ani şi se desfăşoară în luna septembrie în comuna Valea Doftenei; Aceste evenimente sunt destinate tuturor categoriilor de populaţie si atrag anual mulţi vizitatori din zonă. În prezent nu există o promovare a acestora la nivel naţional, majoritatea participanţilor fiind din judeţul Prahova. 2.3 Inventarierea bazei tehnico-materiale a turismului din zona Câmpina Activitatea turistică presupune pe lângă potenţialul turistic şi anumite mijloace materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor pe durata voiajului. Aceste nevoi sunt satisfăcute de baza tehnico-materială care joacă un rol extrem de important în organizarea şi dezvoltarea turismului. Baza tehnico-materială specifică este reprezentată de unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, instalatii de agrement, sate turistice, sate de vacanţă. Astfel o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii şi reţinerii călătorilor. În zona studiată, activitatea turistică se desfaşoară şi este monitorizată în municipiul Câmpina şi în comunele Băneşti, Cornu, Valea Dofanei, Telega şi Brebu. În restul comunelor nu există structuri de cazare omologate.48 Municipiul Câmpina deţinea la sfârşitul anului 2009 patru unităţi de cazare dintre care două hoteluri, un hostel şi o pensiune urbană. Mai exact acest oraş pune la dispoziţia turiştilor, pe intreaga durată a anului, 112 camere cu duş sau baie proprie ce conţin 221 de locuri de cazare. În ceea ce priveşte numărul turiştilor sosiţi în anul 2008 acesta a fost de 23.539 de turişti dintre care 5005 străini. Înnoptarile în unităţile de cazare au fost în număr de 34.349 dintre care 6645 efectuate de turiştii străini. (Anexa 1). În comuna Băneşti se găsesc trei unitaţi de cazare încă din anul 2006 mai exact un motel, o pensiune rurală şi un bungalou. Ca şi nivel al comfortului oferit acestea se încadreaza în categoriile 3 stele, 1 stea şi respective 4 flori. Aceste unităţi reunesc 29 de camere cu baie sau duş propriu cu o capacitate maxima de cazare de 58 de locuri. Dintre aceste locuri 50 sunt permanente şi 8 (mai exact cele din bungalouri) sezoniere, deschise doar pe parcursul verii. În anul 2009 în comuna Băneşti au sosit 2160 de turişti dintre care 506 străini, mai puţini decât în anii 2007 şi 2008. Aceştia au ales să se cazeze într-o proporţie de 75% în pensiunea rurală, restul de 25% alegând bungaloul. Motelul din comună nu a primit turişti în anul 2009 conform datelor extrase de la

48

***Turismul Prahovean Brevet statistic 1998-2008; Ediţiile 2007, 2008, 2009 p.34, 36, 27

21

Institutul de Statistica Prahova. Numărul înnoptărilor a fost 4550 mai mic cu aproximativ 2000 de unitaţi decât în anul 2007. 49 Comuna Cornu, oferă 5 unităţi de cazare, dintre care un hostel, un motel şi 3 pensiuni rurale, de 2 stele şi respectiv 2 flori. Localitatea oferă 40 de camere, dintre care 27 au baie proprie şi duş. În anul 2008,un număr de 1771 de turişti au sosit în comună, dintre care doar 106 cu reşedinţa în afara României. Aceştia au intocmit un număr de 2365 de înnoptări iar turiştii străini un număr de 106 înnoptări. În unanimitate, turiştii străini au optat pentru cazarea în motel, în celelalte unităţi fiind cazaţi doar români. Pensiunile rurale au atras cei mai puţini turişti în această zonă. Valea Doftanei este o comună, cu tradiţie turistică, cunoscută pentru fumuseţile naturale pe care le găzduieşte. La sfârşitul lui 2009, existau 5 unităţi de cazare, dintre care patru pensiuni turistice rurale şi o pensiune agroturistică. Cele 60 de camere, dintre care doar 45 cu baie proprie sau duş, pot primi un număr de 140 de turişti. Un număr de 901 turişti au vizitat această comună în anul 2009 şi doar un turist străin, ce a fost cazat intr-o pensiune agroturistică. Deşi deţine un potenţial turistic remarcabil prin apele bogate în minereuri şi săruri, comuna Telega nu are baza tehnico-materiala turistică. Conform statisticilor, anul 2005 a fost ultimul an în care exista un complex turistic cu 280 de locuri dar nici o sosire sau înnoptare. Comuna Brebu deţinea în anul 2009, o pensiune rurală catalogată cu două flori, impărţită în 3 camere duble cu baie proprie, deschise pe tot parcursul anului. Doar un număr de 28 de turişti, în exclusivitate români au ales ca destinaţie aceasta comună intocmind un total de 114 înnoptări.

2.3.2 Reţeaua unităţilor de alimentaţie şi a complexelor de agrement existente În ceea ce priveşte serviciile de alimentaţie, majoritatea unităţilor de cazare dispun de restaurante proprii. Acestea pot fi de mai multe tipuri după cum urmează: restaurante clasice, aşa cum oferă vila Oscar, Hotelurile Montana şi Aghata din Câmpina, restaurante cu specific italienesc pe care îl găsim la Pensiunea La Ruşi din Cornu şi servirea mesei în bucătăria gazdei în pensiunea agroturistică din Cornu. Pe lângă acestea, în oraşul Câmpina se găsesc 4 restaurante clasice, 3 pizzerii şi un restaurant cu specific românesc. În ceea ce priveşte agrementul, unele pensiuni turistice oferă servicii de SPA: masaj, sauna, tratamente corporale, precum şi ore de gimnastica în natură. (Pensiunea Pro Estetica Sana din Cornu). Tot aceasta deţine un teren de golf întins pe 2 hectare, unde pasionaţii acestui sport se pot delecta. Alte sporturi ce se pot practica în incinta pensiunilor turistice sunt tenisul de masă, darţul şi biliardul.
49

22

2.3.3 Forme de agrement în afara unităţilor de cazare Activităţi în natură Pentru cei care aleg sportul pentru ocuparea timpului liber sau îşi doresc să se plimbe într-un mediu natural, opţiunile pe care le oferă această zonă sunt : • Dealul Muscel, aflat în nordul oraşului, cu pista de motocros, aeromodelism, locul preferat al celor care folosesc parapanta, deltaplanul, bicicletele de munte, dar şi o zonă tradiţională de picnic şi festivaluri; • Lacul Bisericii, Parcul Central, fostul bulevard - aflat în partea de vest a localităţii; • Stadioanele echipelor de fotbal FC Coruna Câmpina şi Dinamo Poiana Câmpina; • Complexul Casei Tineretului şi Petrom , cu ştrand, teren de volei, tenis • Parc amenajat cu o pistă pentru “rolleri”; • Strandul cu apă sărată din comuna Telega; • Comuna Valea Doftanei oferă pasionaţilor de sporturi extreme un traseu accidentat pentru practicarea mountin-biking-ului. O altă modalitate de petrecere a vacanţei este drumeţia pe trasee marcate. În prezent în aceasta zonă există două astfel de trasee: 1. Traseul Muscel – Voila – Şotrile- principalul obiectiv fiind « Satul de Vacanţă », pe dealul Muscel, la altitudinea de 560 m în imediata apropiere a zonei de agrement « Fântâna cu cireşi ». De aici, din acest « sat de vacanţă », se poate admira panorama intregii terase a Câmpinei, inclusiv panorama munţilor Bucegi. După circa 5 km de mers prin pădure, se ajunge în comuna Şotrile situată la o altitudine de aproximativ 800 m. Înainte de a pătrunde în comuna Şotrile, se poate face o scurtă plimbare până pe vârful Cucuiatu (826 m), cel mai înalt vârf din zona Câmpinei. 50 2. Traseul Văii Doftanei- Se poate vizita lacul de la Păltinoasa, fostul punct vamal Teşila şi se poate servi picnic în zonele special amenajate de pe cheile Doftanei. Aceste trasee pot fi practicate atât pe jos, cât şi cu mijloace de transport rutiere, existând şosele în stare de folosinţă bună. 51 Observaţii Din analiza potenţialului turistic natural şi antropic al zonei se poate concluziona că deşi zona este foarte generoasă, baza tehnico-materială turistică nu este dezvoltată suficient . De exemplu comuna Telega, ce deţine resurse naturale importante nu mai practică nici o activitate turistică iar comuna Brebu în
50 51

http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prahova (accesat in data de 12.04.2010) Idem 49

23

care se găsesc patru rezervaţii naturale deţine o singură unitate de cazare. Fiind o zonă bogată atật din punct de vedere natural cât şi cultural şi folcloric, se pot dezvolta diverse forme ale turismului durabil.

CAPITOLUL 3: Cercetarea de teren referitoare la posibiltatea implementării ecoturismului în comunităţile locale din zona Cậmpina

În concordanţă cu metodele şi practicile în domeniu, luând ca exemplu lucrări ale unor specialişti, s-a procedat la realizarea unei cercetări complexe pentru a se identifica principalii indicatori de evaluare ecoturistică a comunităţilor locale şi pe această bază proiectarea unui model de dezvoltare a ecoturismului în zona aleasă. Modelul ia în considerare resursele turistice şi 52 economico-sociale ale zonei vizate.
52

Hornoiu. Remus, Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.127

24

3.1 Aspecte metodologice Aspectele metodologice, se referă la procesul de cercetare preliminară ce constă în selecţia comunităţilor locale, urmat de faza de proiectare a cercetării unde se analizează tipul de cercetare, sursa de date folosite, metoda de culegere a datelor, metoda de măsurare folosită, populaţia cercetată, metoda de eşantionare şi mărimea eşantionului. Urmează etapele de culegere şi prelucrare a informaţiilor pe baza cărora se vor enunţa concluziile cercetării. 3.1.1 Selecţia comunităţilor În cadrul acestei etape se realizează selecţia unei localităţi din zona prezentată la capitolul al doilea şi anume cea care prezintă cel mai bogat potenţial ecoturistic. Cele şase localităţi supuse analizei sunt: Câmpina, Brebu, Telega, Valea Doftanei, Poiana Câmpina şi Cornu. Criteriile luate în discuţie au fost: structura organizatorică, atracţiile naturale, infrastructură-accesibilitatetransport, şi promovarea. Fiecărui criteriu i s-a alocat un set de descriptori iar judecata s-a realizat binar prin DA sau NU. Pentru cuantificarea rezultatului s-a acordat fiecărei posibilităţi un punctaj între 1 şi 3 în funcţie de importanţă. De exemplu, primului criteriu „structura organizatorică” i s-au alocat următorii descriptori: conducere, consiliu administrativ, asociaţii turistice, ONG-uri comunitare, ONG-uri non-comunitare, altele. Pentru existenţa fiecărei entităţi se acordă un punctaj (1 sau 2) iar pentru neexistenţa se acordă zero (0), astfel încật scorul maxim posibil este 11 pentru acest criteriu iar pentru toate criteriile 66. Rezultatele obţinute de cele şapte comune analizate sunt prezentate în tabele nr 1-6 din Anexa 2. Dintr-un punctaj total de 73 de puncte Comuna Valea Doftanei a acumulat 68, situậndu-se pe primul loc practic la toate criteriile. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valenţe turistice şi lipsit de surse de poluare şi degradare a mediului. Ea se afla situată în partea nordică a judeţului Prahova, între văile Prahova şi Teleajen. În ceea ce priveşte structura organizatorică, comuna Valea Doftanei are propria primărie, cu propriul consiliu administrativ, în comună există asociaţie turistică şi Asociaţia Tinerilor din Valea Doftanei. Această comună reprezintă principala zonă cu un bogat potenţial ecoturistic deoarece deţine una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din Europa si anume Pădurea Glodeasa, aflata şi în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM)53. Conform Ordinului 1964/2007 pădurea a fost declarată sit de importanţă comunitară în programul ”Natura 2000”. Este vorba despre o pădure seculară virgină de fag şi de brad, cu vậrste cuprinse între 200-300 ani şi înălţimi de 40-45 m. Deoarece în zonă nu se efectuează exploatări forestiere, pădurea păstrează mărturii ale evoluţiei învelişului forestier al munţilor noştri. Este una dintre puţinele păduri virgine rămase în ţara noastră, constituind o raritate pe plan european. Suprafaţa propusă pentru ocrotire
53

http://www.apmph.ro/glodeasa.html

25

prezintă o remarcabilă varietate peisagistică: păduri, stậnci, pajiști, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenţa numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Roşie naţională, precum herminium monorchis, goodyera repens, epipogium aphyllum, monotropa hypopitys, euphrasia micrantha şi corallorhiza trifida. Alte atracţii naturale importante ale zonei sunt Lacul Păltinoasa, Cheile Doftanei şi Vậrful Secăriei. Lacul Păltinoasa este un lac de acumulare pentru apa potabilă, întins pe 3 km. Pe malurile acestui lac există un loc de campare în care vin turişti iîn special la sfrậşitul săptămậnii. Pe acest lac a fost construit în anul 1971 barajul Paltinul ce are o înălţime maximă de 108 m şi o lungime a coronamentului de 465 de metri. La aproximativ 5 km de lacul Păltinoasa se regăsesc Cheile Doftanei, chei săpate într-un strat de conglomerate dure, puternic încreţite de mişcările tectonice. In ceea ce priveşte obiectivele culturale, comuna Valea Doftanei găzduieşte ruinele bisericii vechi din satul Trăisteni pe traseul către Braşov. O alta atracţie importantă ce aduce anual un număr important de turişti este Tabara Internaţionala de creaţie plastica Valea Neagră deschisă tuturor artiştilor profesionişti din domeniul sculpturii, graficii şi picturii. 54 De asemenea, în zonă se păstrează încă obiceiuri vechi legate de celebrarea unor momente importante din viaţa comunităţii cum sunt Festialul “Cascaveaua”55 care ca sursă un vechi obicei al loclnicilor care se ocupau cu creşterea oilor şi prelucrarea laptelui ca la mijlocul lunii septembrie să se mậndrească cu produsele lor. Tot pentru conservarea şi transmiterea tradiţiilor către generaţiile viitoare în comună este organizat un interesant Muzeu de etnografie şi folclor. In ceea ce priveşte situaţia unităţilor de cazare existente, conform statisticilor, în anul 2009 în Valea Doftanei existau trei pensiuni turistice ce ofereau 47 de locuri de cazare.

3.1.2 Proiectarea cercetării de teren Conform criteriilor obiective ce caracterizează potenţialul turistic al zonei şi anume, din punct de vedere administrativ, al atracţiilor naturale, al infrastructurii-accesibilităţii-transportului, al posibilităţilor de practicare a activităţilor ecoturistice, al posibilităţilor de practicare a activităţilor ecoturistice în funcţie de punctajul acumulat s-a ales ca locaţie propice activităţii ecoturistice comuna Valea Doftanei. Un factor important însă în dezvoltarea fenomenului turistic este disponibilitatea localnicilor pentru acest tip de activitate, adică gradul de deschidere, gradul în care sunt dispuşi să se implice şi modul în care sunt conştienţi de avantajele economice şi ecologice pe care o astfel de activitate le-ar aduce. Pentru a evidenţia acest lucru s-a realizat o cercetare de teren.
54 55

http://www.valeadoftanei.ro/(accesat in data de 12.03.2010) www.realitatea.net/cascaveaua--delicatesa-de-pe-valea-doftanei (accesat in data de 15.03.2010)

26

Cercetarea desfăşurată a fost de natură calitativă şi a urmărit obţinerea informaţiilor cu privire la receptivitatea comunităţilor faţă de turism (ecoturism). Au fost luate în calcul ca şi criterii de evaluare, aprecierile locuitorilor cu privire la posibilitatea desfăşurării activităţilor turistice, dezvoltarea atracţiilor ecoturistice, deschiderea oamenilor spre practicarea unei activităţi ecoturistice, implicarea autorităţilor locale în aceasta activitate. Pentru această cercetare vor fi folosite doar surse interne (lideri locali, persoane implicate în activitatea turistică, localnici). Ca modalitate de culegere a datelor s-a folosit un chestionar alcătuit din 15 întrebări, grupate în trei categorii în funcţie de tipul de infomaţie care s-a urmărit. Astfel prima grupă de întrebări urmărea să pună în evidenţă atitudinea localnicilor faţă de activitatea de turism şi gradul lor de cunoaştere a zonei din punct de vedere al obiectivelor turistice (vă deranjază prezenţa turistilor în comuna dstră?, care sunt principalele obiective turistice în zonă, ştiţi că Glodeasa este rezervaţie naturală?, se păstrează tradiţiile?, în ce perioadă este cel mai aglomerat). A doua grupă de întrebări a urmărit să evidenţieze care sunt motivaţiile locuitorilor pentru dezvoltarea activităţii de turism, iar a treia de caracterizare a eşantionului de subiecţi. Înainte de începerea completării chestionarului, subiecţii au fost eliminaţi dacă nu aveau mai mult de 18 ani şi nu aveau domiciliul în comuna Valea Doftanei. 3.1.3 Culegerea şi prelucrarea informaţiilor Culegerea informaţiilor s-a desfăşurat în perioada martie-mai 2010, pe baza chestionarului întocmit. Acesta conţine doua tipuri de întrebări: întrebări cu o singură variantă de răspuns, întrebări cu multiple variante de răspuns şi de ordonare a unor caracteristici în funcţie de gradul lor de importanţă. Intrucât informaţiile culese au vizat latura calitativă- opinia locuitorilor şi a autorităţilor cu privire la identificarea oportunităţilor de dezvoltare care să fie valorificate prin turism şi a ameninţărilor care să fie atenuate, prelucrarea primară a fost urmată de o analiza SWOT. Pentru aceasta cercetare a fost ales un eşantion de 50 de persoane peste 18 ani, dintre care 24 femei şi 26 bărbaţi. Pentru ca cercetarea să fie relevantă au fost alese persoane de toate vârstele, mai exact 21 de tineri până în 30 de ani, 14 persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, 9 cu vârste între 50 şi 65 de ani şi 6 persoane peste 60 de ani. Majoritatea celor intervievaţi au studii liceale, 24% universitare, 20% studii postliceale şi 18% doar studii gimnaziale. Printre persoanele cu studii superioare intervievate s-au regăsit autorităţi locale (primarul, viceprimarul, consilieri locali), profesori, medici, lucrători la notariat şi proprietarii pensiunilor turistice din comună. Pentru ca cerectarea să fie relevantă subiecţii trebuie să cunoască în detaliu comuna, de aceea ei trebuie să aibă reşedinţa în Valea Doftanei. Dintre localnicii cu care s-a discutat, 76% locuiesc în comună de cậnd s-au născut, 12% de peste de 10 ani şi 14% de mai puţin de 10 ani.

27

3.2 Analiza răspunsurilor din chestionar Prima întrebare are rolul de a reflecta informarea oamenilor cu privire la potenţialul turistic al comunei. Răspunsul pozitiv reprezintă încrederea loclnicilor în caracteristicile comunei şi a faptului că oamenii ar fi interesaţi să îşi petreacă o vacanţă aici. Raspunsul NU poate arăta atật indiferenţa cật şi gậndirea că Valea Doftanei nu are nimic deosebit pentru care cineva ar merita să îl viziteze. La aceasta întrebare răspunsurile au fost DA în proporţie de 94%, ceea ce înseamnă că oamenii sunt încrezători în potenţialul turistic al comunei lor.

1.Considerati ca Valea Doftanei poate fi un punct de atractie pentru turisti?
6%

da nu

94%

Figura nr 6 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Ar putea reprezenta Valea Doftanei un punct de atractie pentru turişti?”

Intrebarea „Apreciaţi importanţa următoarelor atracţii turistice ”are rolul de identifica resursa ecoturistică considerată cea mai atractivă. Variantele de răspuns date reprezintă principalele atracţii ale potenţialului ecoturistic din Valea Doftanei şi anume: Lacul Păltinoasa, pădurea Glodeasa, ruinele bisericii vechi, posibilitatea practicării activităţilor în natură precum drumeţiile, fotografia, mountain-biking,grătarele în aer liber şi familiarizarea cu obiceiurile şi tradiţiile zonei. De asemenea există şi varianta deschisă „altele” ce are rolul de a descoperi şi alte elemente care în opinia localnicilor pot atrage turiştii în această comună. Lacul Păltinoasa a fost considerată de 61% dintre localnici o atracţie importantă în ceea ce priveşte decizia turiştilor de a vizita comna. Din discuţiile colaterale am aflat că un număr mare de turişti vin sa vadă peisajele minunate şi barajul Paltinul, fără însă a rămậne peste noapte sau a vizita şi alte puncte de atracţie din comună. Douăzeci şi şase la sută consideră că acesta este o atracţie foarte importantă şi doar 13% o consideră puţin importantă sau neutră în atragerea turiştilor. Deşi nu la fel de cunoscută ca şi prima, pădurea Glodeasa a fost considerată de 44% dintre subiecţi o atracţie importantă a comunei lor. Mai mult de jumătate însă o consideră nici importantă nici neimportantă sau chiar neimportantă. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că localnicii nu cunosc detalii despre raritatea faunei şi a florei aflate aici precum nici despre fatul că această pădure

28

poate reprezenta o sursă de venit şi de dezvoltare a comunei lor. Mai multe detalii despre cât cunosc localnicii faptul că Glodeasa este zonă naturală protejată vor fi date la
2 Rezervatia naturala Glodeasa 10% 16% 20% f imp im p n imp nnn 24% 30% p imp neim p

următoarea

întrebare.
Lacul Paltinoasa

2.Ruinele bisericii din Traisteni

6%
6% 12% f imp 30% imp 22% n imp nnn p imp neimp 30%

0% 26%
f im p im p n im p nnn p im p neim p

7%

61%

2. Activitati in natura 2% 14% f imp 14% imp n imp nnn p imp neimp 56%

14%

Figurile nr 7, 8 ,9, 10 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Apreciaţi importanţa următoarelor atracţii turistice”

Alte activitati în natură precum bird-watch-ingul, drumeţiile, fotografia, pictura sunt activităţi considerate de 80% dintre subiecţi importante şi foarte importante. La polul opus 2 % consideră că aceste activităţi nu ar avea nici un impact în decizia turiştilor de a vizita comuna, iar 14% le consideră puţin importante. Una dintre activităţile cele mai căutate este ieşitul la iarbă verde, astfel locuitorii oraşelor vecine “invadează” în weekenduri pajiştile comunei Valea Doftanei în special în apropierea lacului Păltinoasa. Momentan aceşti turişti nu aduc venituri comunei ci din contră degradează natura şi poluează cu deşeuri plastice, datoriă lipsei unui regulament de desfaşurare a acestor activităţi.

29

Vizitarea ruinelor bisericii din satul Trăisteni a fost considerată doar de 34 % dintre subiecţi ca fiind o activitate atrăgătoare pentru turişti, restul considerậnd-o ca avậnd o importanţă mai mică în eventuala decizie a turiştilor. Acest lucru se datorează în parte faptului că obiectivul cultural nu este suficient promovat nici în rậndul sătenilor care nu cunosc amănunte legate de istoria acestor ruine şi în consecinţă le consideră puţin importante. La întrebarea “Stiaţi că pădurea Glodeasa este considerată arie naturală protejată?” 30% dintre cei chestionaţi au răspuns “Da” rezulat care se corelează cu structura pe nivele de instruire, adică apoape toţi cei care au studii universitare ştiu acest lucru. De asemenea răspunsul se corelează şi cu cel la întrebarea a doua, 44% dintre subiecţi au considerat că acest site este important şi foarte important pentru comuna Valea Doftanei chiar dacă nu toţi ştiau că este şi zona protejată.
3 Stiati ca padurea Glodeasa este arie naturala protejata?

30% Da Nu 70%

Figura nr 11 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Stiaţi că pădurea Glodeasa este considerată arie naturală protejată?”

Pentru ca datele extrase prin această întrebare să fie cật mai relevante s-a făcut o clasificare a răspunsurilor în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor. Este importantă informarea localnicilor în legătură cu acest lucru deoarece promovarea “mouth to mouth” sau din gură în gură este extrem de eficientă. Astfel un turist sosit în Valea Doftanei pentru a vedea Lacul Păltinoasa poate afla despre existenţa şi semnificaţia pădurii Glodeasa de la localnicii cu care intră în contact, fiind tentat să o viziteze şi să afle mai multe despre aceasta Intrebarea “Se păstrează tradiţiile şi obiceiurile în comună?” are ca obiectiv evaluarea potenţialului etnofolcloric în dezvoltarea turismului în Valea oftanei. Majoritatea celor chestionaţi a răspuns că tradiţiile se păstrează parţial, 10% în mare măsură şi 22% într-o mică măsură. Răspunsurile date la această întrebare sunt subiective şi diferă în funcţie de anumite caracteristici ale subiecţilor. Astfel persoanele cu vârste mai mari de 60 de ani au răspuns că tradiţiile se păstrează într-o mică măsură comparativ cu acum 30-40 de ani. Deasemenea persoanele care locuiesc de mulţi ani în comună au asistat la o degradare a tradiţiilor considerând că acestea nu se mai păstrează aşa cum trebuie. În direcţia opusă, tinerii consideră că tradiţiile se păstrează într-o mare măsură, comparativ cu alte comune vecine care sunt mai urbanizate.

30

Tradiţii precum şezătoarea, dansurile populare Brâuleţul, Isa, Ciobănaşul şi Breza, şi obiceiurile principalelor evenimente precum nunţi, botezuri, inmormântări, Crăciun, Paşte încă se păstrează.
4. Se pastreaza traditiie si obiceiurile in comuna?
22% 0% 10% In totalitate Partial Foarte putin Deloc 68%

Figura nr. 12 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Se păstrează tradiţiile şi obiceiurile în comună?”

In comuna Valea Doftanei s-a resimţit fenomenul urbanizării, dar localnicii au avut grijă să păstreze tradiţiile şi obiceiurile vii învăţându-i şi pe cei mai tineri. Un exemplu în acest sens este reprezentat de doamna profesoara de istorie, Dilimoţ Maria care organizează periodic şezătoare, în care oamenii vin imbrăcaţi în costume naţionale, precum şi spectacole de muzică şi dansuri populare împreună cu copii de la Scoala Generală numărul 1. Un alt localnic şi-a transformat pentru câteva zile casa într-un adevărat muzeu etno-folcloric în care a expus obiecte din tezaurul folcloric al comunei (covoare din lână, picturi vegetale, cufere de zestre). În ciuda tuturor acestor eforturi, multe dintre obiceiuri s-au pierdut de-a lungul vremii, localncii nu îşi mai valorifică produsele proprii precum produse din lemn, picturi vegetale, covoare din lână. Răspunsurile la întrebarea “In ce perioadă este cel mai aglomeraă comuna?” arată în unanimitate că turiştii sosesc în comună mai mult în weekend decât în timpul săptămânii ceea ce înseamnă că ei nu comtractează servicii de cazare şi masă. Intrebările “Vă deranjază prezenţa turiştilor?” şi De ce? urmăreşte să evidenţieze atitudinea localnicilor faţă de turism, dacă sunt deranjaţi de prezenţa unor persoane străine în comunitatea lor şi să evienţieze cậteva dintre efectele negative ale activităţii de turism. Aşa cum evidenţiază figura ?? 76% dintre subiecţi nu sunt deranjaţi de prezenţa turiştilor ceea ce pune în evidenă o atitudine pozitivă, de acceptare a fenomenului turistic chiar dacă acesta are şi aspecte negative.

31

6 Va deranjaza prezenta turistilor?

24% Da Nu

76%

Figura nr 13 rezultatele răpunsurilor la întrebarea Vă deranjază prezenţa turistilor ?

Dintre asectele negative semnalate la întrebarea De ce vă deranjază turiştii? 75% dintre cei care sunt deranjaţi de prezenţa turiştilor le asociază fenomenelor de distrugere a naturii, „lasă în urmă gunoaie şi degradează natura”. Acesta este un aspect pozitiv al dragostei locuitorilor pentru natură. De asemenea 25% dintre aceştia consideră cadrul natural liniştit al comunei ca fiind ameninţată de către turişti.
7 De ce va deranjaza turisti?

33% 42%

lasa in urm a gunoaie este prea m ult zgom ot degradeaza natura

25%

Figura 14 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „De ce vă deranjază turiştii?”

Această întrebare a avut rolul de a identifica principalele temeri ale localnicilor, datorită cărora ar putea să nu fie receptivi la dezvoltarea activităţii turistice. Întrebaţi dacă ar fi dispuşi să cazeze turişti în propriile case, 76% dintre subiecţi au spus ca da şi doar 24% nu, ceea ce reflectă o atitudine pozitivă a acestora cu privire la implicarea lor în activitatea turistică. Dintre localnici care sunt dispuşi să se implice în activiatea turistică 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Aceast comportament este relativ normal avậnd în vedere faptul că bărbaţii au un spirit de afaceri mai dezvoltat si ar aprecia orice veit suplimentar în bugetul familiei, în timp ce femeile sunt mai implicate în activităţi gospodăreşti Si au reţineri faţă de ceea ce ar însema pentru spiritul de familie prezenţa unor persoane străine. In ceea ce priveşte vậrsta sbiecţilor, mai mult de jumătate dintre aceştia au vậrste cuprinse între 18 şi 30 de ani, deoarece aeştia au putere de muncă şi o deschidere către nou mai mare. Dintre ei care au răspuns neativ la această înrebare, 80% aveau peste 50 de ani. Celor 12 subiecţi care au răspuns negativ li s-a aplicat o întrebare suplimentară, ce a avut ca scop aflarea motivelor pentru care nu s-ar implica în această activitate. Astfel cei mai mulţi, 46%, au spus că nu îi atrage

32

ideea de a găzdui un străin, neavând motive concrete precum lipsa de spaţiu, invocată de 30% de subiecţi sau cea de timp invocată de 24% din subiecţi care aveau studii gimnaziale.
8 Ati fi dispus sa cazati turisti la dstra acasa?
24% da nu-

76%

Figura nr 15 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Aţi fi dispus să cazaţi turişti în propriile locuinţe?”

Aceste răspunsuri arată că oamenii ar trebui educaţi mai mult şi informaţi despre ceea ce înseamnă activitatea turistică şi ce avantaje poate aduce comunităţii locale în general şi persoanelor implicate în special. Astfel trebuie schimbată părerea şi mentalitatea localnicilor în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în Valea Doftanei, păstrându-se însă liniile durabilităţii. Atunci când există o motivaţie puternică a localnicilor şi nişte bune idei de afaceri, aceştia pot trece peste celelalte limite precum lipsa de spaţiu şi timp. O soluţie ce poate fi adusă lipsei de spaţiu este obţinerea fondurilor şi subvenţiilor pentru dezvoltare cu care pot construi spaţii de cazare pentru turişti anexate propriei locuinţe sau separat de aceasta. În condiţiile economiei actuale, când veniturile au scăzut considerabil, oamenii sunt tentaţi să îşi dedice timpul activităţilor ce aduc profiturile cele mai mari. Astfel dacă va fi întocmit un plan de dezvoltare turistică a comunei, care va previziona câştiguri viitoare semnificative, localnicii vor fi dispuşi sa aloce mai mult timp acestei activităţi.
9 De ce nu doriti sa cazati turisti?
0% 24% 46% Lipsa de tim p Lipsa de spatiu Nu ii atrage ideea 30% Alte m otive
30% 46%

9 De ce nu doriti sa cazati turisti?
0% 24% Lipsa de spatiu Nu ii atrage ideea Alte m otive Lipsa de tim p

Figurile nr 16, 17 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Motivul pentru care nu aţi fi dispus să cazaţi turişti în propria locuinţă”

Întrebarea zece ordonează din punt de vedere al importanţei factorii motivaţionali ai localnicilor cu privire la dezvoltarea activităţii turistice. Creşterea veniturilor pe locuitor, creşterea numărului locurilor de muncă şi dezvoltarea comunei

33

sunt considerate de peste 80% dintre subiecţi cele mai importante avantaje ce pot proveni din desfăşurarea activităţii turistice. Acest lucru se explică prin existenţa a două dintre nevoile de bază ale oamenilor şi anume: nevoia de hrană şi nevoia de a trăi întrun mediu plăcut. Aceste două nevoi pot fi satisfăcute prin desfăşurarea activităţilor economice ce aduc venituri mari şi ce ajută la dezvoltarea şi modernizarea comunei. Activitatea turistică desfăşurata într-o manieră durabilă poate asigura aceste lucruri deoarece oamenii pot obţine venituri considerabile din turism (prin dezvoltarea afacerilor profitabile în acest domeniu) şi odată ce creşte numărul unităţilor de cazare, a restaurantelor, a locurilor de agrement nevoia de forţă de muncă va creşte, deci şi numărul locurilor de muncă. În prezent activitatea de baza a localnicilor din Valea Doftanei este agricultura, şi mica industrie reprezentată de o fabrică de cherestea, cei cu studii superioare sau post-liceale lucrând în proportii mari în oraşele Câmpina sau Băicoi. Dezvoltarea altor sectoare de activitate (alimentar, de agrement, de producţie a produselor tradiţionale) reprezintă în concepţia a 34% din persoanele intervievate un avantaj important adus de activitatea turistică. Totuşi un procent de 30% consideră acest avantaj ca fiind nici important nici neimportant iar 6% chiar puţin important. Probabil indiferenţa faţă de acest avantaj este datorată faptului că localnicii nu constientizează legătura dintre sectorul turistic şi sectoarele conexe. Această legătura este foarte strânsă deoarece toate aceste activităţi fac parte din industria ospitalităţii şi pot aduce oamenilor venituri considerabile dacă sunt dezvoltate.
10 Cresterea venitului/locuitor
6% 0% 28% 64%

10 Cresterea numarului locurilor de munca
6% 8% 0% f im p im p 46% n im p nnn p im p 40% neim p

2%

f im p im p n im p nnn p im p neimp

10. Dezvoltarea altor sectoare
2% 6% 2% 28% 0%

10 Amenajarea si ingrijirea rezervatiei naturale

f im p im p n im p nnn p im p neim p

10%

24%

f im p im p n im p nnn p im p neim p

30%

34%

64%

Figura 17, 18, 19, 20 Răspunsurile la întrebarea “Apreciaţi importanţa avantajelor pe care dezvoltarea turismului lear aduce”

34

Răspunsurile primite la această întrebare demonstrează faptul că localnicii nu deţin o educaţie în ceea ce priveşte turismul, lucru absolut normal, iar celor ce se vor implica în această activitate trebuie să li se ofere o educaţie de bază şi consultanţă pentru a înţelege grosso modo aspectele de bază ale turismului. Avantajele considerate puţin importante de peste 45% dintre subiecţi au fost amenajarea şi protecţia pădurii Glodeasa. Acest lucru se explică prin nivelul de trai relativ scăzut al oamenilor, care sunt mai preocupaţi de satisfacerea nevoilor de bază decât a celor superioare cum ar fi protecţia mediului înconjurător. Dintre cei care au considerat importantă protejarea ariilor naturale peste 80% aveau studii superioare şi liceale şi erau în proporţie de 60% femei. Întrebarea „Care credeţi că sunt dezavantajele pe care dezvoltarea turimului lear aduce?” urmăreşte să evidenţieze care ar putea fi cauzele care a influenţa negativ deschiderea localnicilor faţă de dezvoltarea turismului în Valea Doftanei. Un procent important dintre subiecţii care au invocat degradarea naturii ca fiind un dezavantaj al dezvoltării turismului au studii superioare sau post-liceale şi locuiesc în Valea Doftanei de mai mult de 10 ani.
11 care credeti ca sunt dezavantajele
2% Aglom erarea com unei Pierderea traditiilor si obiceiurilor Degradarea naturii Altele

22%

15% 61%

Figura nr 21 Raspunsurile la intrebarea Care credeti ca suntndezavantajele dezvoltarii turismului?

. Acest lucru se explică prin ataşamentul faţă de natură al oamenilor din mediul rural deoarece aceasta a reprezentat principala sursa de hrană o perioadă îndelungată de timp. Tinerii sub 30 de ani au considerat aglomerarea comunei un dezavantaj iar toţi subiecţii cu vârste mai mare de 60 de ani pierderea tradiţiilor si obiceiurilor. De aceea este importantă dezvoltarea unei forme de turism durabil, precum ecoturismul, astfel natura nu va fi degradată ci protejată, iar tradiţiile păstrate şi promovate. În ceea ce priveşte aglomerarea comunei, trebuie luată serios în calcul şi nu trebuiesc construite prea multe structuri de cazare deoarece un număr prea mare de turişti va avea un efect negativ asupra confortului localnicilor care se vor simţi “invadaţi”. 3.3 Analiza SWOT După prelucrarea primară a datelor extrase din răspunsuri se pot formula în linii mari câteva concluzii referitoare la poziţia localnicilor în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în Valea Doftanei precum şi la posibilităţile de dezvoltare ale ecoturismului.

35

Însă pentru ca aceste concluzii să fie mai concludente se va întocmi şi o analiză de tip SWOT ce are ca scop evidenţierea punctelor forte si slabe ale comunei în ceea ce priveşte alcătuirea unui plan de dezvoltare al ecoturismului, precum şi oportunităţile şi ameninţările pe care luarea anumitor decizii le presupune. În această analiză vor fi luate în calcul atât concluziile reieşite din prelucrarea chestionarelor cât şi informaţii extrase din documente, date statistice şi cercetare directă(observare, discuţii libere cu localnicii). Ca puncte tari ale comunei Valea Doftanei se evidenţiază în primul rând potenţialul natural bogat de care dispune şi anume rezervaţia Glodeasa, una dintre puţinele păduri virgine rămase în ţară, precum şi lacul Păltinoasa care atrage săptămânal zeci de turişti. Din punct de vedere al infrastructurii comuna Valea Doftanei dispune de căi de comunicaţie fiind legată printr-un drum judeţean de gara şi autogara Cậmpina şi printrun drum naţional 101A de gara Comarnic şi transport local. Un avantaj deosebit pentru dezvoltarea unei activităţi ecoturistice îl constitue faptul că este o comună în care există activităţi economice, ceea ce înseamnă că locuitorii nu numai că sunt deschişi la „nou” dar au iniţiative, sunt dinamici, astfel în comuna Valea Doftanei îşi desfăşoară activitatea un număr de 145 de firme56 din diverse domenii. În ceea ce priveşte locuitorii aceştia sunt deschişi la dezvoltarea comunei lor ca staţiune turistică, majoritatea consideră că localitatea ar putea reprezenta un punct de ataracţie pentru turişti, nu sunt deloc deranjaţi de aceştia. Mai mult de jumătate ar fi dispuşi chiar să le ofere cazare astfel implicându-se în activitatea de turism. Principalele puncte slabe pe care comuna Valea Doftanei le are în prezent se referă la infrastructura fizică specifcă turismului, şi anume faptul că există prea puţine locuri de cazare în raport cu numărul de turişti sosiţi. Statisticile au fost preluate de la INS Prahova şi arată că în anul 2009 în comuna Valea Doftanei existau 4 pensiuni turistice de două margarete ce ofereau 47 de locuri de cazare. În statistici nu apăreau şi persoanele individuale ce oferă cazare nefiind înregistrate în Registrul Comerţului. Acestea din urmă activează pe piaţa neagră ceea ce periclitează situaţia economică a zonei. Prin faptul că se promovează prin Internet ca fiind pensiuni turistice comit un act de concurenţă neloială faţă de pensiunile acreditate (mai exact confuzie şi parazitism economic). 57 În statistici nu sunt luate în calcul nici persoanele ce se cazează în corturi deoarece nu exiată locuri special amenajate pentru campare. Un alt punct slab ce reiese şi din rezultatele chestionarelor şi anume faptul că 70% dintre subiecţi nu ştiau faptul că padurea Glodeasa este considerată rezervaţie naturală şi că trebuie protejată şi administrată în mod deosebit. În ceea ce priveşte formele de agrement în natură acestea nu sunt foarte variate, cei ce le practică având un comportament inadecvat faţă de protecţia mediului. Dealtfel nu există un ONG care să desfăşoare activităţi de protecţie a naturii şi de educare a oamenilor în acest sens. Deşi condiţiile naturale sunt propice, pe dealurile din împrejurimi nu există amenajată o pârtie de schi. În ceea ce priveşte forţa de muncă, nu există oameni specializaţi în acest
56 57

*** http://www.valeadoftanei.ro/ (accesat la data de 2804.2010) Parazitismul economic- reprezintă situaţia în care un agent economic profită de eforturile altuia fara sa suporte sau sa participe la costurile acestora. Confuzia- este un act de concurenţă neloială ce se concretizează în inducerea în eroare a clienţilor în ceea ce priveşte activitatea firmei.

36

domeniu, ei îndreptându-se spre alte activităţi. Dintre cei chestionaţi au existat şi persoane care nu erau de acord cu primirea turiştilor deoarece aceştia nu au un comportament adecvat în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei. Un alt motiv invocat a fost şi aglomerarea comunei şi tulburarea atmosferei liniştite. Legislaţia ce ar tebui să reglementeze activitatea turistică este permisivă neexistând sancţiuni pentru persoanele care nu respectă normele de protecţie a mediului şi a liniştii publice. Tot în acest sens nu există un regulament ce să reglementeze desfăşurarea activităţilor din rezervaţia naturală. În ceea ce priveşte promovarea aceasta este destul de slabă, oferta turistică a comunei neexistând în ghidurile şi cataloagele turistice. Rezervaţia Glodeasa nu este promovată la un nivel ridicat nici măcar locuitorii zonei nu ştiu de existenţa ei. În ceea ce priveşte promovarea, aceasta nu este destul de eficentă, nu utilizează instrumente ştiinţifice moderne de marketing care să atragă turiştii prin promovarea patrimoniului natural şi a oportunităţilor în concordanţă cu cerinţele turismului durabil. De fapt activitatea desfăşurată este una simplă de turim de weekend sau cazare în pensiuni, nu există o preocupare specială pentru ecoturism. Fiecare manifestare etno culturală se promovează individual prin simple anunţuri, pensiunile doar profitậnd de oportunitatea respectivă, nu există o viziune globală asupra fenomenului ecoturistic. O primă oportunitate de dezvoltare este atragerea unui număr mai mare de turişti în comună, în special locuitorii oraşelor din apropiere şi cei ce frecventează în mod curent staţiunile de pe Valea Prahova. Datorită punctelor tari pe care le deţine, comuna Valea Doftanei poate reprezenta o alternativă a acestor staţiuni atât în timpul verii cât şi al iernii. Astfel pot fi încurajate sporturile în natură, mountain biking-ul vara şi schiul iarna, (acest lucru ar fi recomandabil deoarece membrii asociaţiei sportive Montana ar putea oferi lecţii pentru începători precum şi servicii de Salvamont ) precum şi alte activităţi precum drumeţiile, fotografia, studierea florei şi a faunei, birdwatching, echitaţia. Ca oportunităţi de dezvoltare a acestor activităţi se pot evidenţia amenajarea spaţiilor verzi pentru turiştii de weekend care vin sa petreacă o zi în aer liber, cật şi a rezervaţiei Glodeasa. Aceasta din urmă poate aduce un număr important de turişti dacă este promovată corespunzător. O altă activitate ce poate fi dezvoltată la un nivel mai ridicat este Tabăra internaţională de creaţie. Pot fi organizate cursuri pentru tinerii artişti din Europa la sfârşitul fiecărui modul amenajându-se expoziţii cu creaţiile acestora, ceea ce ar atrage tineri talentaţi, artişti şi turişti pasionaţi de artă. O altă oportunitate o reprezintă dezvoltarea infrastructurii specifice. În general localnicii sunt dispuşi să se implice în activitatea turistică astfel există oportunitatea construirea de noi pensiuni turistice, restaurante, pub-uri. Pentru a avea rezultate şi mai bune aceştia ar trebui instruiţi atât în ceea ce priveşte păstrarea patrimoniului natural cât şi posibilităţilor de dezvoltare a acestuia prin desfăşurarea unei activiţăţi turistice. O altă oportunitate în acest sens este atragerea investitorilor străini ce pot ridica nivelul economico-social al comunei. Din analiza răspunsurilor chestionarelor am observat că localnicii sunt deschişi la acest lucru, ei considerând că dezvoltarea altor sectoare de activitate reprezintă un avantaj important al dezvoltării turismului.

37

Tradiţiile şi obiceiurile reprezintă o oportunitate a dezvoltării ecoturismului în Valea Doftanei. Acestea sunt păstrate într-o măsură destul de mare iar localnicii sunt foarte ataşaţi de ele fiind mândrii să le împărtăşească şi turiştilor. În ceea ce priveşte tradiţiile şi obiceiurile pot fi comercializate obiecte tradiţionale confecţionate de localnici se poate organiza desfăşurarea unor obiceiuri specifice ca şezători, prepararea caşcavelei, prepararea caşului, a ţuicii „în mod deschis”, cu antrenarea turiştilor, iar aceste modalităţi de turism să beneficieze de promovări speciale, ţinậd cont de faptul că în general turiştii romậni nu sunt obişnuiţi cu astfel de activităţi. De asemenea flora spontană a zonei este deosebit de diversificată, locuitorii din Valea Doftanei cunosc în genere, proprietăţile curative ale multora din numeroasele plante medicinale. Pot fi oganizate expediţii de identificare şi culegerea plantelor terapeutice conduse de persoane cunoscătoare, localnicii pot prezenta din experienţa lor şi pot valorifica într-o manieră durabilă şi legală aceste produse pe care le vậnd în mod neorganizat la piaţa din Cậmpina. Pentru ca activitatea turistică să respecte principiile durabilităţii trebuie să fie luate în calcul toate posibilele amentinţări. Printre temerile localnicilor pe primul loc se situează poluarea şi degradarea naturii. Turiştii aruncă deşeuri în locuri neamenajate, aprind focul în pădure lucruri ce pot pune în pericol siguranţa localnicilor dar şi degradarea florei şi a faunei, de asemenea braconajul este un fenomen ce pune în pericol speciile protejate prin lege. O altă ameninţare pentru localnici este degradarea tradiţiilor şi obiceiurilor şi lipsa de respect a turiştilor faţă de cultura locală. Dezvoltarea necontrolată a activităţii turistice (apariţia unui număr foarte mare de pensiuni, venirea unui număr mare de investitori străini, ridicarea unor construcţii care nu respectă planurile de urbanism) reprezintă o ameninţare pentru localnici. În urma analizei SWOT aplicate se pot trage câteva concluzii referitoare la gradul în care comuna Valea Doftanei se pretează la dezvoltarea ecoturismului. Se observă că există o multitudine de puncte tari şi oportunităţi ce sprijină această dezvoltare. Punctele slabe enunţate nu reprezintă piedici grave, ele putând fi îndreptate în timp. Ameninţările evidenţiate trebuie luate în calcul, dar nici ele nu sunt atât de grave încât să împiedice dezvoltarea unei activităţi ecoturistice în comună. Localnicii sunt deschişi către această activitate şi chiar dornici să se implice, aspect extrem de important în decizia de a începe un program de dezvoltare. În concluzie, comuna Valea Doftanei este o locaţie propice dezvoltării ecoturismului, această dezvoltare fiind benefică atât din punct de vedere social economic cat si ecologic. Propuneri În urma cercetării efectuate se formuleză cậteva propuneri structurate după principiile ecoturistice: activitatea turistică trebuie să se desfăşoare în locuri naturale şi culturale, să utilizeze resurse umane locale, să susţină bunăstarea populaţiei locale, să conserve şi protejeze natura. Astfel, în ceea e priveşte desfăşurarea activităţilor în medii naturale şi culturale se propune organizarea unor activitati în natură precum drumeţiile pe traseele exisente şi expediţii de identificare şi culegere a plantelor terapeutice. Deasemenea se 38

pot realiza condiţii propice pentru practicarea sporturilor precum schiul şi mountain biking-ul. Pentru promovarea unor tradiţii şi încurajarea conservării acestora se propune organizarea altor festivaluri similare celui al Caşcavalei, axate pe momente importante din viaţa comunităţii cum este prepararea caşului, a ţuicii, şezătorile etc. Pentru promovarea internaţională a zonei se propune organizarea unor cursuri pentru tinerii artişti din Europa în cadrul Taberei internaţionale de creaţie- la sfârşitul fiecărui modul amenajându-se expoziţii cu creaţiile acestora, ceea ce ar atrage tineri talentaţi, artişti şi turişti pasionaţi de artă, precum şi organizarea unor prezentări de istorie locală la ruinele bisericii din Trăisteni. În scopul minimizării impactului negativ asupra mediului trebuiesc amenajate spaţii pentru turiştii de weekend care vin să petreacă o zi în aer liber; prin dotarea lor cu grătare şi mese se evită aprinerea focului în apropierea pădurii şi distrugerea copacilor. Amenjarea spaţiului de campare cu asigurarea serviciului de colectare a deşeurilor menajere în aceste spaţii este o altă cerinţă pentru organizarea durabilă a zonei. Primăria trebuie să gestioneze colectarea şi valorificarea deşeurilor din spaţiile de campare în scopul minimizării fenomenului de poluare. O altă propunere din sfera dezvoltării durabile este legată de încurajarea investitorilor către utilizarea unor forme de energie regenerabilă cum sunt panourile solare pentru încălzirea pensiunilor, precum şi promovarea acestui tip de încălzire şi încurajarea tuturor locuitorilor în utilizarea formelor de energie regenerabilă. Educarea şi implicarea locuitorilor în activităţi ecoturistice se poate face prin organizarea unor seminarii despre ecologie, ecoturism, organizarea unor campanii de promovare a potenţalului ecoturistic al zonei, stimuarea iniţiativei locale de dezvoltarea a ecoturismului prin consultanţă pentru afaceri, precum şi crearea unei forţe de muncă specializate pentru turism prin cursuri. De asemenea pentru asigurarea durabilităţii activităţii ecoturistice este foarte importantă asigurarea unui feedback continuu de la localnici pentru a se monitoriza părerea acestora în legătură cu modul în care dezvoltarea turismului le afectează viaţa astfel încật eventualele ameninţări care apar să poată fi eliminate. Educarea turiştilor în vederea creării unui comportament responsabil faţă de natură şi mediul cultural al locului este la fel de importantă iar pentru ralizarea acestui deziderat se propune organizarea unui punct de informare despre specificului zonei, editarea unor pliante educative, implicarea turiştilor in activităţi specifice locului, şezători, prepararea caşului, organizarea unei expoziţii de fotografie cu imagini cu locuri poluate. Pomovarea comunei Un aspect vital al dezvoltării comunei este reprezentat de realizarea unui plan de marketing pe termen lung. Studiul pieţei precum şi a dorinţelor ecoturiştilor este extrem de important pentru a elabora o ofertă cât mai atractivă. Deasemenea promovarea comunei este extrem de importantă. În prezent comuna Valea Doftanei este promovată online, pe site-ul primăriei şi câteva site-uri de specialitate. Un punct slab identificat este însă promovarea offline. Se poate apela la încheierea de parteneriate cu agenţii turistice care să comercializeze şi să 39

promoveze oferta turistică a comunei precum şi cu autorităţile locale şi asociaţiile turistice din comunele vecine în vederea unei direcţionări ale fluxurilor turistice de la una la alta. Alte metode de promovare offline sunt participarea la târgurile naţionale de turism şi promovarea în reviste şi ghiduri de specialitate.

Concluzii
Lucrarea de licenţa intitulată “Analiza posibilitatilor de dezvoltare ale ecoturisului in zona Campina “ este structurată pe trei capitole iar concluziile au fost organizate în acelaşi mod. Capitolul 1 – Clarificări conceptuale privind noţiunile de: turism, dezvoltare durabilă, turism durabil, turism responsabil, comunitate locala şi ecoturism Din analiza materialului bibliografic (nr de surse bibliografice) s-au conturat următoarele concluzii: 1. Conform Organizaţiei Mondiale de Turism (OMT), turismul cuprinde ansamblul activităţilor intreprinse de o persoană ce părăseşte locul de reşedintă pentru o perioadă mai mică de un an, stabilindu-se într-un alt teritoriu în scopuri de loisir, afaceri sau orice altă activitate nelucrativă. 2. Criteriile de clasificare a activităţilor turistice conform organismelor internaţionale sunt: după modalitatea de comercializare a vacanţelor (turism organizat, turism propriu şi turism semiorganizat), după periodicitatea de manifestare a cererii (turismul în turism continuu şi turism sezonier), după de tipul de transport ales (drumeţie, turism rutier, turism feroviar, turism naval şi turism aerian), după preferinţele şi nevoile turiştilor (turismul medical, turismul în natură, turismul accesibil, turismul benefic, turismul religios, dark tourism, disaster tourism, turismul ghetto, halal turism, turismul religios, turismul de croaziera, turismul balnear), după potenţialul turistic al zonei (turism în natura, turism cultural, turism de litoral, turism montan, turism religios şi turism balnear) 3.In opina anumitor ceretători turismul reprezintă un instrument “cheie” petru dezvoltarea regională.( fornester 2004) 4. Impactul turismului asupra dezvoltării economico-sociale al unei zone poate lua atật forme pozitive cật şi negative, literatura de specialitate identificậnd următoarele tipuri de impact: asupra potenţialului natural, economico social şi turistic. 5. Conceptul de dezvoltare durabilă adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Turismului şi multe guverne şi organizaţii naţionale şi regionale, se referă la satisfacerea nevoilor umane fără însa a provoca daune resurselor naturale, pentru ca acestea să poata avea aceeaşi eficacitate şi într-o perioada viitoare. 6. Creşterea continuă a numărului turiştilor mondiali, pune presiune asupra multor locaţii turistice din multe punct de vedere (al poluării, al stresului psihic), drept consecinţă au apărut diferite forme de turism cu rolul de a proteja natura. 7. Deşi termenul de “ecoturism”a intrat în circulaţie în ultimii 20 de ani, sunt încă numeroase controverse legate de o definiţie a acestei activităţi, unii cercetători

40

considerậnd că turismul durabil şi alternativ sunt două forme afiliate ale ecoturismului. Cele cinci condiţii esenţiale ce trebuiesc îndeplinite de ecoturism aşa cum sunt stipulate în declaraţia de la Quebec din 2002 sunt: activitate desfăşurată în mediul natural; Impact negativ minim; Educarea celor implicaţi în ceea ce priveşte comportamentul faţă de mediul înconjurător; Conservarea mediului;Susţinerea valorilor comunităţii locale. 8. In secolul al XXIlea ecoturismul devine un instrument din ce în ce mai utilizat în proiectarea pe termen lung a dezvoltării comunităţilor slab dezvoltate sau mai izolate, în salvarea resurselor naturale supuse presiunii crescậnde a populaţiei globului, în plină expansiune. Gregor Gullet definşte ecoturisml ca fiind o modalitate de a oferi microsoluţii la o macro problemă. 9. Pe baza materialului bibliografic studiat, se poate concluziona că numeroasele modalităţi propuse de lumea ştiinţifică care constitue inovaţii în modul de abordare a turismului şi durabilităţii necesită modificarea modului de gậndire. O nouă alternativă de a vedea rolul turismului în dezvoltarea durabilă îl constitue premiza că el poate fi durabil în propria sa natură ca fenomen, dar este mai evident potenţialul său de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţlor. 10. In acestă ordine de idei am formulat o definiţie proprie Ecoturismul este o formă a turismului în natură cu un puternic caracter de conservare a mediului şi culturii, cu un impact negativ minim asupra resurselor naturale şi a celor culturale specifice zonei şi care are ca principal scop creşterea bunăstării localnicilor, educarea celor implicaţi în spiritul aprecierii, conservării şi satisfacerea nevoilor de vacanţă ale unor grupuri restrậnse de iubitori ai naturii. Capitolul II- Prezentarea generală a zonei Campina In acest capitol s-a realizat o succintă prezentare a zonei limitrofe municipiului Cậmpina, aleasă ca zona de cercetare pentru dezvoltarea implementării Ecoturismului 11. Zona studiată se referă la municipiul Câmpina şi localitaţile ce se întind pe o rază de 10 km de acesta, zonă ce se remarcă printr-o bogată varietate a cadrului natural dar şi prin existenţa a numeroase monumente istorice şi culturale. 12. Căile de acces în această zonă sunt atật rutiere cât şi feroviare. Principalul traseu rutier, îl constitue Drumul European 1 ce face legătura între Municipiul Bucureşti şi Municipiul Braşov din care se realizează accesul la Comunile Băneşti (aşezată pe DE 1) şi Cornu. Accesul în Telega şi Brebu se face din centrul oraşului Câmpina pe fostul drum naţional Bucureşti-Braşov, în Poiana Câmpina, se ajunge din centrul municipiului, iar spre Valea Doftanei ţinând drumul către lacul Păltinoasa. Câmpina este traversată de Magistrala feroviară Bucureşti –Braşov. 13. În ceea ce priveşte potenţialul turistic natural, zona Câmpina face parte din Subcarpaţii de Curbură, formând o depresiune colinară înconjurată de dealuri cu înălţimi medii de 600m. Regiunea este caracterizată de o reţea hidrografică bogată formată din ape curgătoare (Prahova şi Doftana cu afluenţi mai mici cu apă de calitatea I în amonte de Cậmpina), şi lacuri cu apă dulce (Păltinoasa) şi apă sărată la Brebu şi Telega, în zonă se găsesc de asemenea Cheile Brebului, declarate Rezervaţie Naturală geologică şi geomorfologică. Flora este reprezentată în principal de păduri de foioase 41

gorun şi fag, iar fauna este specifică acestui tip de bitop. Punctul forte al acestui capitol îl reprezintă Pădurea Glodeasa declarată rezervaţie naturală. 14. Principalele atracţii culturale din zonă sunt: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Memorial B.P Haşdeu, Muzeul Casa Domnească Matei Basarab cu Muzeul de istorie al secolului XVII, Muzeul de Etnografie şi Folclor şi Muzeul de Arte din comuna Valea Doftanei. 15. Activităţile culturale tradiţioale organizate sunt: Zilele B.P Hasdeu; Sărbătoarea celor două Iulii, În Memoriam Iulia Hasdeu, B.P. Haşdeu – În memoriam, Festivalul Tineretului- Tabăra de creaţie interjudeţeană- „S.O.S. Terra!”- Ziua Mondială a Pământului –„Viaţa culturală şi artistică din timpul domniei lui Matei Basarab”- la Muzeul Curtea Domnească din Brebu; Bâlciul Sfântului Dumitru- în comuna Băneşti; Festivalul Caşcavelei - serbare câmpeneasca în comuna Valea Doftenei; 16. Baza tehnico-materiale a turismului din zona Câmpina a fost analizată comparativ pe cele cinci comune luate în calcul. Din analiza potenţialului turistic natural şi atropic al zonei se poate concluziona că deşi zona este foarte generoasă, baza tehnico-materială turistică nu este dezvoltată suficient.

CAPITOLUL 3:Cercetarea de teren referitoare la cerinţele dezvoltării ecoturismului în comunităţile locale Cercetarea de teren a fost de natură calitativă în a avut ca scop principal obţinerea informaţiilor cu privire la receptivitatea locuitorilor din Valea Dofanei faţă de turism în general şi ecoturism în special. 17. Cele şase localităţi supuse analizei în scopul selecţiei celei cu cel mai mare potenţial ecoturistic sunt: Câmpina, Brebu, Telega, Valea Doftanei, Poiana Câmpina şi Cornu. 18. Criteriile luate în discuţie au fost: structura organizatorică, atracţiile naturale, infrastructura-accesibilitatea-transportul, şi promovarea. 19. În urma analizei efectute a fost selectată ca localitate cu cel mai mare potenţial ecoturistic comuna Valea Doftanei. Ca modalitate de culegere a datelor s-a folosit un chestionar alcătuit din 15 întrebări, grupate în trei categorii: întrebări care să pună în evidenţă atitudinea localnicilor faţă de activitatea de turism şi gradul lor de cunoaştere a zonei din punct de vedere al obiectivelor turistice, întrebări care să evidenţieze motivaţiile locuitorilor pentru dezvoltarea activităţii de turism, iar a treia de caracterizare a eşantionului de subiecţi. Au fost formulate întrebări cu o singură variantă de răspuns, întrebări cu multiple variante de răspuns şi de ordonare a unor caracteristici în funcţie de gradul lor de importanţă.

42

20. A fost ales un eşantion de 50 de persoane peste 18 ani, dintre care 24 femei şi 26 bărbaţi, cu domiciliul stabil în Valea Doftanei. Majoritatea celor intervievaţi au studii liceale, 24% universitare, 20% studii postliceale şi 18% doar studii gimnaziale. 21. În proporţie de 94%, subiecţii au considerat comuna ca fiind un punct de atracţie pentru turişti. 22. Din analiza SWOT a răspunsurilor a reieşit faptul că Valea Doftanei este o locaţie propice dezvoltării ecoturismului. Punctele tari şi oportunităţile identificate reprezintă premise importante pentru întocmirea unui plan de dezvoltare al ecoturismului care să aibă ca principal obiecv îndreptarea punctlor slabe şi prevenirea ameninţărilor. Principalele ameninţări reieşite din această anliză sunt legate de temerile localnicilor faţă de degradarea naturii, poluarea apelor şi a aerului prin creşterea traficului, degadarea tradiţiilor. Concluzia finală, comuna Valea Doftanei este o locaţie propice dezvoltării ecoturismului, această dezvoltare fiind benefică atât din punct de vedere economic cât şi social.

BIBLIOGRAFIE 1 2 Banu, A., Radovici, O Beaver, A., Elemente de Ingineria si Protectia Mediului, Ed Tehnică Bucureşti, 2000, pagina 45. A dictionary of travel and tourism terminology, Ed. 43

3

Cândea, M., Erdeli, G., Simion,T.,Peptean, D.,

Oxford, Anglia, 2006, pagina. 313. Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Ed. Universitară, Bucureşti, 2003, p. 317. Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.11-27, p.64-68, p. 107127. Ecotourism: A Tool for Sustainable Development for rural Communiteies, Kassel University Press, 2008 Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, 2005, p. 10-30. Sustainable tourism innovation: Challenging basic assumptions, Tourism and Hospitality Research (2008) 8, thr.2008.7; published online 18 February 2008 Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, 2006, cap 3 si 4. Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, 2005, p. 10-30. The Sustainable Society Ethics and Economic Growth, Philadelphia, 1976, Westmister Press. The Multivocality of Ecotourism: Complications in Defining, Implementing, and Evaluating, www.planeta.com Ecotourism: A Tool for Sustainable Development Dictionar Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2000 pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1 034/1034-1.pdf International Association of Scientific Experts in Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/inde x.html abs-cbnnews.com/lifestyle/11/05/09/el-nido-winsresponsible-tourism-award unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO

4

Hornoiu, R.,

5 6 7

Neth, B., PhD Thesys Minciu, R., Moscardo, G,

8 9 10 11 12 13 14

Nistoreanu, P., Stănciulescu, G., Stivers, R., Gullette G. Barkin, D., www, planeta.com *** ***

15 16

*** http://www. *** http://www.

17 18

*** http://www. *** http://www.

44

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

*** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www. ***www *** www. *** www. ***www

unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO .xxlmag.com/ cmsdata.iucn.org/downloads/iucn_future_of_sustanability. pdf .pfbelize.org What_is_Ecotourism__The_International_Ecotourism_Soc iety..ecotourism.org/site archaeology.about.com primariacampina.ro telega.ro cfrcalatori.ro/reteaua-cfr sdnp.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Campîna_r om.pdf ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/muntenia/judetul_pra hova/valea_doftanei pensiunea-turistică-randunica.com brebuprahova.ro valeadoftanei.ro rotarybvp.ro/harta-manifestarilor-cultural-artistice-şireligioase-în-prahova .e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prahova realitatea.net/cascaveaua--delicatesa-de-pe-valea-doftanei apmph.ro/glodeasa.html eclac.org /Globalization and development(Economic
Commission for Latin America)

ioet.org/articles entrepreneur.com, conservation.forest.ku.ac.th/

45

46