You are on page 1of 76

Tema:Riscurile antreprenoriale si metodele de minimizare a lor.

Cuprins Cap.1 Riscurile antreprenoriale-concept teoretic
1.1 1.2 Definirea notiuniei de antreprenoriat. Tipuri de risc.

Cap.2 Caracteristica tehnico-economica si a riscurilor a S.A.”Moldovahidromas”
2.1 2.2 Caracteristica de baza a intrepreinderii. Analiza riscurilor antreprenoriale a S.A.”Moldovahidromas”

Cap.3 Abordarea dificultatilor existente a S.A.”Moldovahidromas” in legatura cu reiscurile antreprenoriale si posibelile cai de reducere a lor.
3.1 3.2 Dificultatile S.A.”Moldovahidromas” existente in legatura cu riscurile antreprenoriale. Modalitatile de minimizare a riscurilor si solutionarea dificultatilor.

2

Cap.I RISCURILE ANTREPRENORIALE-CONCEPT THEORETIC 1.1 Definirea notiuniei de antreprenoriat.
Expansiunea marilor companii, concentrarea capitalurilor înseamnă axiome ale evoluţiei economiei, însemnă manifestarea unei forme a industrialismului. Actuala perioadă se caracterizează prin creşterea numerică a şefilor tehnici a întreprinderilor, a managerilor, a directorilor care coordonează producţia. Perioada industrialismului se caracterizează prin apariţia şi dominaţia întreprinderilor mari, societăţilor anonime (S.A.), utilizarea maşinismului, abundenţa în produse, apariţia întreprinderilor monopoliste. Puterea tehnologică şi financiară a corporaţiilor s-a multiplicat cu ajutorul principiilor managementului, principii elaborate de economişti americani. În contextul econmomiei manageriale rolul determinant al micului întreprinzător a fost cedat clasei specializate de manageri. Codul civilizaţiei industriale este definit prin 6 principii: standardizare; specializare; sincronizare; concentrare; maximizare; centralizare, care dădeau câştig de cauză noilor întreprinderi. Ele au apărut în jurul anilor ’40, triumfând 3 decenii. În momentul în care industria automobilului, a produselor chimice şi a mijloacelor de transsport a cedat rolul electronicii, s-a produs o schimbare în industrie, bazată pe consum excesiv de resurse naturale, intrându-se în era microelectronicii şi a consumatorului. S-a permis reafirmarea întreprinzătorului prin produse care înmagazinau ştiinţe tehnologice, informaţii de înalt grad; produse care necesitau personal instruit, punîndu-se pe loc secund capitalul. Apare noua teză a marketingului: calitatea produselor şi serviciilor complete pentru clienţi înlocuind teza anterioară: maximizarea volumuli de vânzări, de a determina clienţii să cumpere. La sfârşitul anilor ’70, au apărut tendinţe de trecere de la o economie de tip managerial la o economie de tip antreprenorial. Antreprenoriatul provine din fr. antrepreneur, a apărut înainte de definiţia concepţiei antreprenoriale. În sec. XVI, 3

în Franţa persoanele care conduceau expediţiile militare se numeau antrepreneur, ulterior termenul era folosit pentru orice persoană care cumpără mărfuri şi le vinde la preţuri incerte. În sec. XX a supravieţuit definiţia potrivit căreia antreprenorul era agentul care prin unirea mijloacelor de producţie obţine produse care asigură remunerarea întregului capital. În Anglia se utilizează mai mulţi termeni pentru antreprenor: aventurier, preluator, inventator. Economiştii britanici Smith şi Marshall nu au definit antreprenoriatul pt că nu puteau să utilizeze în teoria liberalismului clasic factorii sociali sau culturali necuantificabili precum antreprenoriatul. Economiştii americani, puşi în faţa dezvoltării marilor corporaţii au definit antreprenoriatul ca pe o funcţie separată fie de proprietate fie de ofertă de capital. La sfârşitul deceniului 7 din sec. XIX se stabileşte distincţia între capitalişti şi întreprinzători. În 1982, un economist american consideră că asumarea riscului este un atribut distinct al producătorului, considerându-l un factor de producţie ca şi pământul, munca, capitalul. Întreprinzătorului i se ataşează 3 funcţii principale: · de conducere, de inovaţie · de adaptare la schimbări · de asumare a riscurilor În România, definiţia antreprenoriatului vine de la Virgil Madgearu, de la Academia de Înalte Studii Economice: defineşte noţiunea de întreprinzător pornind de la noţiunea de întreprindere. La societăţi anonime acţionarii sunt întreprinzători deoarece îşî asumă riscul capitalului şi au interesul rentabilităţii. Aceste două caracteristici erau considerate esenţiale pentru întreprinzător. În literatura de specialitate se face diferenţă între antreprenor şi întreprinzător: Întreprinzătorul este definit ca fiind cel care trece uşor la acţiune, are iniţiativă (şeful de întreprindere);

4

Antreprenorul este persoana care execută pe bază de contract anumite lucrări în schimbul unei sume de bani (în particular: construcţii). arta de a aranja lucrurile. Antreprenoriatul este capacitatea de a crea o viziune din nimic. instituţii publice. Anglia: persoana care organizează o afacere asumându-şi riscurile pentru obţinerea profitului. Antreprenoriatul ţine de domeniul conducerii dar nu se limitează numai la management. antreprenoriatul cu sferă mai largă. acceptarea riscului de faliment. la întreprinderi productive. În concluzie. nu este filozofia. Antreprenoriatul este considerat un gen de comportament care include luarea iniţiativei. asumând riscuri şi incertitudinea de a obţine profit. Tabloul personalităţii întreprinzătorului cuprinde următoarele caracteristici principale: • Responsabilitatea evenimentelor cu care se confruntă. 5 . Rezultatul gândirii antreprenoriale este metoda evenimentelor care include iniţiativa. autonomia relativă. în funcţie de state: Italia: cel care exercită activitate economică organizată în scopul de producţie şi schimb. financiar-bancare. administrarea. Întreprinzătorul este definit diferit. fiind o relaţie dintre societate şi mediu pentru realizare de profit. organizarea. Antreprenoriatul este aptitudinea de a sesiza o oportunitate când ceilalţi văd haos. confuzie. organizarea mecanismelor societăţii pentru folosirea resurselor. şi care creşte afacerea prin identificarea oportunităţilor şi a resurselor necesare în vederea capitalizării acestor oportunităţi. Întreprinderea se identifică cu afaceri mici şi mijlocii. ci câte ceva din toate acestea. un act uman creativ care creează disponibilitatea de a prelua riscurile şi a face tot posibilul de a reduce şansele de faliment. preluarea riscurilor. este în fapt un comportament al întreprinzătorului în practica de afaceri. contradicţie. antreprenoriatul nu este management. SUA: persoana care creează o afacere.

trebuie să elimine riscurile. perseverenţi în muncă. însă norocul este pregătire. Au existat mai multe opinii:  întreprinzătorii sunt făuritori. Întreprinzătorii buni sunt evitatori ai riscurilor. • Realizarea personală – forţă în realizarea întreprinzătorului (câştigul.• Preferinţa pt. • Calitatea de organizatori.  pentru a fi întreprinzător. nu făcuţi.  lipsa de cunoştinţe financiare. formularea strategiei pt.  întreprinzătorii sunt născuţi. banii) • Antreprenoriatul nu este genetic. programând activitatea . Se consideră că o perioadă de 5 ani este pragul critic şi probabilitatea de faliment a unei afaceri este mai mare în această perioadă. nu trecutul. dar nu numai lipsa de bani poate cauza falimentul:  competenţa managerială. se priveşte viitorul. diminuarea deficienţelor – este factorul-cheie pt. vitalitae ridicată. • Orientarea în căutarea oportunităţilor viitoare. succesul afacerilor.  sunt inventatori inovatori. ai nevoie de bani. fiind metodici. care este un proces care se învaţă.  investiţii la nivel scăzut. vaalorificare de oportunităţi. deşi domeniul său este inovaţia. • Încrederea în capacitatea de a reuşi. • Dorinţa pentru efect imediat. nu preluatori. optimism bazat pe realitate.  programare precară. nu gânditori. sunt energici. ai nevoie de noroc. inovare. Identificarea punctelor forte şi slabe pentru o afacere.  pentru a fi întreprinzător. riscul moderat. 6 . dorinţă de cunoaştere.

cele doua dimensiuni se referă la nivelul caracteristicilor antrepenoriale si nivelul calificărilor manageriale. ca urmare a tendinţei de dezvoltare a statului în economie. este un inovator. calităţile lui de a fi întreprinzător.  comerţul era teritoriul de afirmare a unităţilor mici. Tendinţe actuale în evoluţia economiilor dezvoltate În SUA în jurul anilor 70. Astfel.Evaluarea personală a calităţii de întreprizător. se remarcă:  marile întreprinderi erau dominate doar în industria prelucrătoare. peste 90% din numărul total al firmelor de comerţ deţin sub 20 de angajaţi iar peste 70% deţin sub 10 angajaţi  în industria automobilelor patru mari întreprinderi realizează ponderea producţiei americane de automobile. Analizând economia din SUA. ca urmare a eşecului în politicile dirijiste a ieşirii pieţelor (printre întreprinderilor monopoliste are loc o criză de identitate a marilor corporaţii. un individ cu calificări bune de manager dar cu slabe caracteristici antreprenoriale. de existenţa pieţelor mari de desfacere. un artist. Astfel. Se 7 . Primul pas spre succes a unei afaceri este competenţa întreprinzătorului. ca urmare. de produse cu costuri unitare incluse. Fără acest atribut nu are sens să-şi cheltuiască banii pentru investiţii. În evaluarea calităţii de întreprizător sunt utilizate modele descriptive. este un manager. 3% din companiile existente deţineau 75% din forţa de muncă industrială. intreprinzătorul trebuie sa posede ambele tipuri de calităţi şi calificări. grile bidimensionale. un administrator. eficienţa marilor ăntreprinderi era determinată de standardizare. Se manifestă dependenţa marilor întreprinderi de firmele mici. de uniformizare. determină ca foarte mulţi oameni sa-şi asume responsabilitatea în afaceri). Un individ cu caracteristici antreprenoriale puternice dar cu calităţi manageriale slabe. furnizoare de componente şi furnituri. dar există micile afaceri ( peste 3800 de firme producătoare de subansamble şi piese ce deservesc nevoile firmei.

construirea unei unităţi de producţie. angajarea de personal sun acţiuni pentru care întreprinzătorul îşi asumă riscuri. Asumarea riscului este inerentă calităţii de întreprinzător. Lansarea pe piaţă a unui nou produs.2 Conceptul noţiunii de risc Activitatea de antreprenoriat se desfăşoară în condiţii de incertitudine şi de risc. comerciale. Factorii care determină succesul unei afaceri sunt:  experienţa proprie-factor foarte important care îi determină pe oameni să se lanseze in afaceri  propria angajare sau ocupare  creşterea afacerii-motivează acţiunea întreprinzătorului  serviciul făcut comunităţii-satisfacţia de a avea un loc în societate  relaţiile sociale. cumpărarea sau vânzarea în valută. independenţa 1.apreciază că fiecare întreprindere mare americană are cel puţin 50 de furnizori diferiţi şi câteva mii de comercianţi. Aceasta s-a impus ca o necesitate pentru ca întreprinderile mari să se poată concentra asupra activităţii unde sunt mai eficiente. diversificarea activităţilor firmei. pentru a se ajunge la posibilitatea luării deciziilor economice într-un timp cât mai scurt. De ce întreprinzătorul acceptă aceste riscuri financiare. ajungânduse la o dimensionare corespunzătoare a afacerilor. politici. sociali. umane? Cu toate că el are speranţe de a câştiga. 8 . siguranţa. dar şi posibilităţile de a pierde. aventura. fiscale. Din analiza economiilor avansate trebuie reţinută tendinţa de revigorare a micilor afaceri care reprezintă o nouă evoluţie a economiei dezvoltate. Explicaţia acestor tendinţe se găseşte în factorii economici.

el va reuşi să aleagă cel mai bun candidat la postul vacant. Asupra nivelului riscului şi al incertitudinii o influenţă deosebită o exercită conjunctura peţii. un alt tip de riscuri. Riscul constituie un element obiectiv inevitabil în baza faptului că incertitudinea reprezintă o caracteristică de neînlăturat în activitatea antreprenorială. Astfel. prin teste la angajare. putem conchide. până în prezent au fost deseori considerate ca o fatalitate: un incendiu. un produs defect pe care trebuie să-l retragă de pe piaţă ca urmare a reclamaţiei consumatorului. la toate stadiile reproducerii: de la achiziţionarea materii prime până la producerea şi realizarea produselor finite. A evita în întregime riscul este imposibil. riscul poate fi definit ca un eveniment aleator care aduce prejudiciu resurselor tehnice. comportarea cărora nu poate fi prevăzută întotdeauna cu precizie. iar riscul este caracteristic antreprenorului şi reprezintă o parte integrală a vieţii economice. întrucât reprezintă un atribut al realităţii obiective. acestea din urmă nu provoacă în momentul apariţiei decât pierderi. financiare sau de piaţă ale unei organizaţii. împiedicândo să-şi atingă obiectivele pe care şi le-a stabilit. un cutremur. care. Contrar primului tip de riscuri. contractanţi şi persoane.intuiţia sa sau informaţiile de care dispune îl fac să tragă concluzia că şansele de a câştiga sunt mai mari decât riscurile de a pierde. cu ajutorul tehnicilor financiare. că incertitudinea nu poate fi înlăturată. el va limita riscurile determinate de cursul de schimb. Antreprenoriatul întotdeauna este însoţit de riscul pierderii. Există. deoarece depinde de numeroase variabile. Acestea sunt câteva exemple de riscuri ale întreprinzătorilor alese şi acceptate. şi lista poate continua. umane. un virus în sistemul informatic. ele sunt bruşte şi consecinţele lor pot fi suficient de grave pentru a atrage atenţia asupra supraveţuirii întreprinderii. Deci. o diversare a produselor toxice în râu. procesul inflaţionist în rezultatul căruia starea financiară a antreprenorului e supusă modificărilor radicale. o defecţiune la un utilaj. Pe baza studiilor de piaţă el va decide să lanseze un nou produs. totodată. 9 .

că o eventuală eroare. Cercetarea rolului riscului în luarea deciziei rar a avut ca obiect comportamentul managerilor. finanţe. există şi posibilitatea obţinerii unui profit ce ar revela cu mult mărimea rezultatului aşteptat. antreprenorul trebuie să fie sigur. În rezultatul reducerii consecinţelor negative ale riscului 10 . funcţia nou creată serveşte ca un intermediar funcţiilor tradiţionale ale managerilor întreprinderilor. Probabilitatea unei erori poate fi apreciată ca atribut component al libertăţii economiei şi nicidecum ca urmare a insolvabilităţii. Deşi în marile întreprinderi din ţările occidentale există un compartiment distinct.şi managementul riscului. ca o acţiune înfăptuită cu scopul de a înlătura incertitudinea. Pentru aşi asuma un risc. Procesul de evaluare. În aceasta şi constă specificul rolului riscului antreprenorial.Rolul riscurilor în management În relaţiile de antreprenoriat. Ca efect negativ riscul poate fi luat drept o pagubă pricinuită în rezultatul adoptării unei decizii. cu atribuţii în ceea ce priveşte evaluarea. analiză şi gestiunea riscului este încredinţată unor persoane specializate care au menirea de a furniza informaţia conducerii întreprinderii. managementul pe domenii – produc. nu va compromite nici afacerea. riscul influenţează asupra acestor relaţii într-un mod atât pozitiv. nici onoarea proprie. deoarece concomitent cu pericolul de a pierde. analiza şi gestiunea riscului. Fără îndoială accentuarea rolului riscului în procesul de decizie nu implică o departajare netă între managementul general al întreprinderii. Locul şi rolul riscului în activitatea managerială trebuie analizate ţinând cont de relaţia în care se află cele două concepţii despre riscul şi anume concepţia propusă de teoria deciziei şi concepţia propusă de managerii firmelor. marketing . Importanţa şi rolul riscului în luarea unei decizii este dată de locul pe care aceasta îl ocupă în teoria deciziei. fapt ce a condus la existenţa unei deosebiri clare referitoare la conceptul de risc. iar pe de altă parte. că poate avea atât consecinţe nedorite. cât şi negativ. propus de teoria deciziei şi cea propusă de manager. cât şi efecte favorabile ce ar depăşi rezultatul aşteptat. Din cele menţionate putem afirma că riscul nu poate constitui un fenomen negativ.

mai ales în activităţile investiţionale. odată ce realizarea unei astfel de investiţii este începută. 4. Mărimea considerabilă a eforturilor investiţionale. Trei factori determină acest lucru: 1. Tipuri de risc Riscul investiţional Tema riscului legat de investiţii este discutată din ce în ce mai des în ultimul timp atât în lucrările teoretice de specialitate. Caracterul ireversibil al investiţiilor alocate în activitatea de producţie. cât şi în rândul profesioniştilor implicaţi în activităţi practice. procesul nu mai poate fi oprit fără a suporta pierderi. 2. Viaţa economică din cea de-a II jumătate a secolului XX a devenit mult mai complexă şi mai dinamică. iar acţiunea de percepere şi conturare a dimensiunilor lor. rolul performanţelor agenţilor economici în reuşita activităţilor desfăşurate este diminuat. procesele şi fenomenele ce ţin de domeniul dat au început să se manifeste cu o viteză tot mai mare. 11 . Este bine cunoscut faptul că cele mai mari riscuri în activitatea economică le comportă investiţiile. mai ales cele din sfera producţiei. Perioada lungă de timp – în care se obţin efectele investiţionale şi de aici dificultatea previziunii obiective în vederea determinării mărimii acestor efecte. care în caz de eşec se transformă în pierderi mari. 3. Alături de penuria tot mai simţită a resurselor economice şi de accentuarea luptei concurenţiale. cunoscând o acceleraţie continuă. iar problema riscului şi incertitudinii a devenit una dintre cele mai actuale. apare necesitatea determinării condiţiilor de majorare a eficienţei riscului. să capete o importanţă vitală. În asemenea condiţii de instabilitate. Complexitatea sporită a vieţii economice şi gradul de instabilitate fac ca riscurile cu care se confruntă agenţii economici să crească din ce în ce mai mult.antreprenorial.

Un alt punct de reper semnificativ pentru investitor este mărimea câştigurilor actualizate. precum şi a probabilităţilor de apariţie a unor consecinţe negative condiţionate de astfel de diminuări. înainte de a încerca cuantificarea riscului. metoda arborelui de decizie. Deci există necesitatea de a revizui procedeele tradiţionale de evaluare a riscurilor investiţionale şi de a elabora metode noi. Riscul valutar Problema asigurării contra riscurilor valutare a fost mereu prezentă în centrul atenţiei atât al întreprinderilor comerciale şi industriale. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt următoarele: analiza probabilistică. Riscul aferent unei pierderi depinde şi de mărimea acesteia. “ele se limitează doar la formularea de ipoteze fără a da informaţii asupra gradului lor de veridicitate. metoda punctelor critice. Există mai multe metode devenite deja tradiţionale pentru cuantificarea acestor tipuri de risc. cu ajutorul cărora s-ar putea soluţiona problema respectivă la un nivel calitativ cât mai înalt. care desfăşoară o largă activitate economică externă. analiza de sensibilitate a proiectelor investiţionale. cât şi al băncilor implicate în tranzacţii de 12 . Utilizarea acestor metode e considerabilă. De aici putem conchide că estimarea unui risc investiţional rezidă în cuantificarea diminuării rezultatelor ce se vor obţine efectiv de pe urma realizării investiţiei în raport cu cele scontate. Dimensionarea riscului constă în determinarea probabilităţii producerii unor evenimente nefavorabile şi anume diminuarea efectelor investiţionale obţinute în realitate faţă de cele ce au fost previzionate în momentul luării deciziei de a investi. pe care le-ar putea obţine dintr-o investiţie financiară. De aceea. numai atunci aceasta va prezenta un interes deosebit pentru investitor. nici una dintre ele nu oferă o descriere clară a elementelor de risc” (Gremillet Alain).Este evidentă problema cuantificării riscului investiţional. trebuie să se stabilească într-un mod exact mărimea pierderilor presupuse. alocând aceeaşi sumă de bani în hârtii cu riscuri aproape inexistente în condiţii normale. Se compară rezultatele şi dacă avantajul este de partea investiţiei în activitatea de producţie. metoda corectării indicatorilor proiectului de investiţie.

Insolvabilitatea cursurilor valutare.valută străină. Exportatorul şi creditorul suferă pierderi în cazul căderii cursului valutei preţului faţă de valuta plăţilor. plăţile achitate în bancnote Insolvabilitatea cumpărătorului sau a debitorului. La baza riscurilor valutare stă aplicarea valorii reale a obligaţiei băneşti în perioada respectivă. Partenerii relaţiilor valutare şi creditare internaţionale se văd ameninţaţi de diverse riscuri. Riscului valutar sunt supuse ambele părţi a acordului încheiat. Acţiunile unilaterale ale unuia dintre contraagenţi. precum şi persoanele oficiale şi cele particulare. • • • • • Erorile în documente sau în achitarea plăţilor pe mărfuri. băncile manifestau un interes dublu: asigurarea propriilor tranzacţii valutare şi executarea unor funcţii analogice în folosul clienţilor lor. preţului în raport cu valuta de plată în perioada cuprinsă între semnarea acordului de comerţ exterior sau a acordului de credit şi efectuarea plăţilor. echivalentul în valută naţională al datornicului va fi mai mic faţă de sumele pe care au mizat contraagenţii la semnarea contractului. ce duc considerabil la scăderea fiabilităţii băncilor. În plus. În practica internaţională sunt utilizate 3 metode de asigurare contra riscurilor valutare: 1. 13 . şi cecuri false. Inflaţia. condiţionate de: • • incaso). Abuzurile sau delapidările valutare. ca urmare a schimbării cursului valutei. Riscurile valutare reprezintă pericolul pierderilor de valută. deţinătoare de valută străină. apar în cazul poziţiei valutare deschise. În ambele cazuri. Riscurile valutare. Schimbarea inopinată a preţului mărfii după ce a fost încheiat Refuzarea mărfii de către importator (la forme de decontări contractul.

ce oferă posibilitatea evitării totale sau parţiale a riscului de pierderi din cauza schimbării cursului valutar. Modalităţile de asigurare contra riscului valutar se împart în 2 categorii:  Operaţiile nelegate de acţiunea pe piaţă a contractelor pe termen. sau pentru compensarea pierderilor. a directorilor care coordonează producţia. Alte modalităţi de asigurare sunt: manipularea termenelor de plată (leads and legs) când se aşteaptă o schimbare bruscă a cursului valutar. utilizarea clauzelor valutare.A. al cărei curs se poate modifica în sens invers (pozitiv). Perioada industrialismului se caracterizează prin apariţia şi dominaţia întreprinderilor mari. alegerea valutei preţului şi a valutei plăţilor. abundenţa în produse. 3. metoda clauzelor valutare (se practică în Europa). metoda alegerii juste a valutei de plată (pentru pieţele cu valută naţională slabă şi cu un nivel înalt de dolarizare). Asigurarea contra riscurilor valutare (Hedgingul) poate fi definită drept o operaţie financiară. independent una de alta. prin efectuarea unor tranzacţii paralele cu valută. O asemenea posibilitate le este oferită pe piaţa contractelor pe termen. Înţelegerea mutuală a partenerilor tranzacţiei. Hedgingul oferă posibilitatea pentru desfăşurarea operaţiilor valutare şi de schimb înainte de o eventuală modificare neavantajoasă a cursului. băncile comerciale trebuie să se asigure contra riscurilor de sine stătător.  Operaţii legate de acţiunea pe piaţă a contractelor pe termen. a managerilor. autoasigurarea. provocate de această modificare. Operaţiunile companiilor sau a băncilor de asigurare. scontarea cambiilor în valută străină. scontarea ordinelor de plată în valută străină. Majoritatea metodelor descrise mai sus necesită o înţelegere mutuală a partenerilor tranzacţiei. utilizarea maşinismului.2. care adesea este foarte greu de realizat. adică alegerea optimă a timpului şi a locului tranzacţiilor. societăţilor anonime (S. apariţia 14 . Actuala perioadă se caracterizează prin creşterea numerică a şefilor tehnici a întreprinderilor.). În condiţiile actualei crize financiare.

conducerea băncii este incapabilă să ia decizii urgente şi foarte necesare.  Decalaj dintre cadrul legislativ existent şi situaţia reală existentă. care s-au suprapus acestui sistem:  Situaţia de criză a economiei de tranziţie.cadrul legal şi reglementările bancare limitate. 15 . Codul civilizaţiei industriale este definit prin 6 principii: . Ele au apărut în jurul anilor ’40. ce poate conduce la pierderi. triumfând 3 decenii.econmomiei manageriale rolul determinant al micului întreprinzător a fost cedat clasei specializate de manageri. · Concentrare. · Sincronizare. care dădeau câştig de cauză noilor întreprinderi. . În contextul . blocaj financiar.· Standardizare.a multiplicat cu ajutorul principiilor managementului. · Maximizare. principii elaborate de economişti americani. instabilitatea financiară a majorităţii unităţilor economice.băncile şi-au asumat obiective ce depăşesc experienţa acumulată.întreprinderilor monopoliste. Puterea tehnologică şi financiară a corporaţiilor s. · Specializare. Îi asupra serviciului datoriei externe. . . .  Sistemul bancar în stadiu de constituire.· Centralizare.problemele ce au apărut subit şi n-au fost preconizate. Pentru sistemul bancar al republicii Moldova mai sunt valabile încă o serie de factori depistaţi în perioada de tranziţie. Nivelul riscului sporeşte atunci când aceste variabile sunt secundate de următoarele situaţii: . exprimată în diminuarea volumului de producţie.

cercetătorii care posedă idei tehnico-ştiinţifice de perspectivă. sau chiar o persoană are o idee originală sau fenomenală într-un domeniu sau în fabricarea unui nou produs. Un plus a acestei finanţări sau creditări este că creditele nu se dau sub procente strict reglamentate. În SUA şi Japonia această formă de creditare este practicată cu succes şi capătă o amploare deosebită. care constituie circa 2 % din suma creditului acordat. însă nu dispune de capitalul necesar pentru implementarea ideii sale în practică. acest procent depinde de mărimea creditului cordat. La etapa aceasta el contactează cu unul sau mai mulţi riscoinvestitori.Pentru a se proteja băncile creează fondul de asigurare. Japonia şi alte state europene se practică metoda de elaborare a fondurilor de risc care la rândul său acordă credite noilor firme care se înfiinţează la moment sau care deja activează. Finanţarea acestor proiecte sau idei care aduc mari profituri însă cu un risc pentru investitori în SUA este denumit riscocapital. Analiza experienţei de peste hotare în domeniul riscurilor manageriale Pentru înfiinţarea propriei afaceri este necesar de un anumit capital. dar şi în producerea şi realizarea mărfii şi de aceea chiar la această etapă investitorul activează împreună cu conducerea firmei. de regulă acesta poate fi o sumă foarte impunătoare. însă în 16 . Mecanismul de organizare şi finanţare a noilor firme şi implementarea în practică a noilor idei care posedă un anumit risc este următoarea: o grupă din câteva persoane. El asigură parţial finanţarea proiectului. Pentru ca afacerea să aibă succes.a. Însă firmele care implementează sau realizează noile idei în practică sunt numite riscofirme (venture firme). însă creditele se rambursează din creşterea capitalului firmei sau sub cota de acţiuni ale viitoarei companii. de asemenea fiind într-o strânsă colaborare cu investitorii potenţiali care sunt gata să finanţeze noile idei şi să le implementeze în practică. termenul de rambursare. conducerea trebuie să fie competentă nu numai în sfera tehnico-ştiinţifică. rata dobânzii ş. domeniul utilizării. Şi de aceea în SUA. fiind într-o strânsă legătură şi colaborare cu savanţii.

de regulă. Acestea din urmă joacă un rol foarte mare. De aceea riscoinvestirea trebuie să fie diversificată. Acţiunile se vând la un preţ mai mare decât preţul la care ele au 17 . 25% din firme au pierderi pe un timp îndelungat. Dacă lansarea noului proiect va aduce profit. De regulă. constă de la 10 la 30 de proiecte. deoarece sunt impuse impozitelor.aduc venituri mici.acelaşi timp el conduce firma împreună cu fondatorii în decurs de 3-8 ani până în momentul când firma iese pe piaţa hârtiilor de valoare sau îşi vinde pachetul de acţiuni altei companii mai mari. însă restul 30% din firme aduc venituri care în decurs de câţiva ani acoperă de 30 ori sau chiar de 200 ori capitalul care a fost investit. Conţinutul proiectelor de câteva ori se verifică. 30% . însă în caz de succes au profituri foarte mari. Fondurile de riscocapital se formează fiecare în mărime de la 1 până la 90 milioane de dolari. Caracteristicile principale ale acestei forme de business este următoarea: . câteodată mai mult de un an. Dispunând de aceste surse. atunci firma începe să-şi vândă acţiunile pe piaţă. Economiştii americani au constatat că 15% din capitalul investit nu aduce profit. fondurile de asigurare şi pensionare. În practica mondială o mare parte a proiectelor c-un anumit risc se elaborează şi se implementează nu din contul unui anumit investitor. statul. universităţile. deoarece ajungând la acest nivel de dezvoltare este necesar de lărgit procesul de producţie şi de o finanţare mai impunătoare.investirea se face nu din credite bancare. ci din sursele investitorilor. formarea acestui set de cereri necesită un timp îndelungat. până când vor fi alese cele mai eficiente şi mai de perspectivă din ele. cum sunt: băncile.riscoinvestitorii sunt supuşi unor riscuri mari. conducerea fondului formează un set de proiecte care. adică investitorii trebuie să investească în mai multe proiecte. corporaţiile mari. ceea ce este foarte eficient în condiţiile când rata dobânzii este mare. însă din fondurile de riscocapital. . Aceste fonduri sunt elaborate pe baza a mai multor investitori.

fondurile de pensionare. Dar pierderile fondului sunt recuperabile.fost procurate de investitori şi conducerea fondului. Prima etapă decurge nu mai mult de 2 ani. Însă chiar şi la o gestiune eficientă a fondului trebuie de aşteptat că firma poate să sufere eşec.conducerii fondului. În dependenţă de alte forme de finanţare cu capital. dar nu a altor surse. II etapă – îmbogăţirea experienţei şi mărirea producţivităţii riscofirmei. La sfârşitul anilor ţ80 ai secolului XX în SUA activau mai mult de 550 de fonduri de riscocapital. La baza acestei etape stau investitorii cu-n capital mic. La etapa a doua se măreşte cerinţele la procurarea de materiale şi materii prime. Scopul final al 18 .investitorilor şi 20% . Sub riscul de investire se subînţelege investirea propriilor. În ţările dezvoltate aceste fonduri au contribuit mult la dezvoltarea procesului inovaţional. care este investit de către investitori cu-n capital mai impunător. III etapă – pregătirea şi vinderea acţiunilor riscofirmei pe piaţa hârtiilor de valoare. În 1987 ele dispuneau de un capital în sumă de 25 mlrd. Pentru tinerii anteprenori aceste fonduri reprezintă câteodată unica posibilitate de finanţare. şi de aceea este nevoie de un capital mai mare. Veniturile din vânzarea acţiunilor sunt împărţite între investitori şi conducerea fondului de risc în proporţia 80% . deoarece celelalte proiecte pot aduce mari profituri. Numărul firmelor care erau finanţate din aceste fonduri de riscocapital depăşea cifra de 10 mii. Pentru riscoinvestitor aceasta este cel mai mare risc. Riscul de investiţie la această etapă scade. La etapa a treia necesităţile de resurse financiare necesare pentru lărgirea procentului de producţie depăşeşte pe cele anterioare luate în sumă. USD. Aceste surse se investesc pe o perioadă de la 1 la 10 ani. cum sunt: băncile. riscoinvestirea se poate califica ca finanţare cu capital a întreprinderii în mai multe etape sau faze: I etapă – de la înfiinţarea riscofirmei până la lansarea produsului său pe piaţă.

unde sunt vândute hârtiile de valoare după introducerea noului produs sau tehnologie pe piaţă. iar altele reprezintă 99% sunt sursele diferitor organizaţii.acestei etape pentru investitori este emiterea acţiunilor şi vinderea lor pe piaţa hârtiilor de valoare.veniturile riscoinvestitorilor sunt rezultatele funcţionării pieţelor financiare. Propriile surse de capital a unui grup reprezintă circa 1%. Conform aprecierilor economiştilor americani la mijlocul anilor 30 în industria radioelectronică a SUA a avut loc declinul businessului de risc. sunt invitaţi investitorii pentru formarea altui fond. În 1991 ei au 19 . După ce sursele de capital a unui fond creat sunt investite total. Datorită vinderii hârtiilor de valoare la preţuri majorate sunt restituite sumele de capital investite anterior de la înfiinţarea riscofirmelor. În SUA. Unele firme de riscoinvestitori dispun în acelaşi timp de 2 sau chiar 3 fonduri. în prezent sunt aproximativ 125 de firme de riscoinvestitori şi câteva sute de firme de riscoinvestitori mici. “General Electric”. Unele in ele sunt şi corporaţii mari cum sunt. şi el nu este dator să întoarcă sumele mobilizate . Profitul riscofirmelor în acea perioadă era de 15% din sursele investite. care include în componenţa sa mai mult de 200 de investitori şi care controla companii cu-n capital sumar de 20 miliarde USD. Asociaţia naţională a investitorilor profesionali de riscocapital în SUA s-a înfiinţat în 1990. Efectuând anumite cercetări în acea perioadă s-a constatat că principalul ghinion era includerea în business a unui mare număr de firme care dispuneau de un capital liber considerabil. însă nu dispunea de experienţă în acest domeniu. Un moment pozitiv a sistemei firmelor de riscoinvestitori este că antreprenorul care utilizează capitalul din aceste firme pentru a-şi crea un nou produs sau tehnologie poate să-şi mobilizeze capitalul necesar fără cheltuieli proprii. Însă marea majoritate a riscoinvestitorilor formează grupuri din trei sau patru parteneri care activează împreună.

în Franţa pentru finanţarea riscofirmelor se utilizează forma de riscocapital (capitale – risque de proximite). deoarece înainte de a investi este necesar de creat diferite comisii pentru verificarea proiectelor. La începutul anilor 1980 în Marea Britanie investitorii depuneau sau investeau banii săi neapelând la ajutorul fondurilor de riscocapital. Din această perioadă ei au exportat marfă în sumă de 1. cu atât mai serios va decurge procesul de verificare a proiectelor. circa 58 mii de locuri de muncă. În marea majoritate succesul activării acestor fonduri depinde de persoanele care influenţează conducerea fondurilor. care finanţează diferite companii în micul business. alegerea companiilor şi aprecierea situaţiilor economico-financiare a acestor companii. Scopul formării acestor fonduri este susţinerea şi dezvoltarea ocupării populaţiei. Fondurile de riscocapital (OCRP) depun mai mult efort pentru înfiinţarea noilor întreprinderi.efectuat anumite cercetări scopul cărora era eficacitatea activării riscocapitalului conform cercetărilor. numai 401 riscofirme au creat din 1985-1990. Dintre care ¾ sunt formate din investitori profesionali sau instituţionali. 20 . USD. În prezent în Marea Britanie activează 120 de fonduri cu riscocapital. şi de aceea ca şi în SUA în Marea Britanie au apărut aceste fonduri de riscocapital care sunt intermediari între companiile în care este necesar de a investi şi însăţi investitorii. dar şi acordă ajutor în ceea ce priveşte conducerea sau gestiunea firmei şi de asemenea – ajutor tehnic. Fondurile de riscocapital în Marea Britanie nu numai că finanţează companiile. Multe din aceste fonduri şi-au îndreptat activitatea sa spre cumpărarea şi vinderea altor întreprinderi. În prezent.5 mlrd. USD. în diferite direcţii ale economiei. Însă cu timpul aceasta a demonstrat că este nevoie de mai multe resurse băneşti. şi bineînţeles găsirea din punct de vedere financiar a anumitor profituri. De asemenea 4 din 5 OCRP investeau capitalul său nemijlocit numai în înfiinţarea întreprinderilor. Dacă aceste persoane sunt persoane fizice sau investitori instituţionali. În ţară sunt aproximativ 80 de organizaţii de acest tip. au achitat impozite în sumă de 610 mln.

Marea majoritate a fondurilor finanţează companiile care deja activează pe piaţă. În acelaşi timp. ei au venituri foarte mari. Ajutorul acordat de către aceşti investitori este de asemenea acordarea de consultaţii în ce priveşte producerea şi realizarea producţiei. Greutăţile financiare.Fondurile de riscocapital în marea majoritate se deosebesc din punct de vedere a scopurilor de finanţare şi în ce priveşte mărimea fondurilor. deoarece tot timpul aceasta a creat mari probleme dar nu profituri. imposibilitatea de aşi achita datoriile. că aceste investiri neformale sunt unele dintre cele mai mari izvoare de finanţare a businessului mic în SUA. Aceştia sunt oameni de afaceri. La luarea deciziei de a investi. sau înfiinţează firme împreună cu aceste companii. tot mai mult împing băncile britanice de a acorda credite legate de risc. conducători profesionali sau întreprinzători. Pe larg era practicată metoda de cumpărare şi apoi vânzare a acţiunilor. aceste companii sunt ajutate. La începutul anilor ’90 în legătură cu scăderea nivelului de producere. aceştia numiţi în Marea Britanie ”îngerii de afaceri”. fondurile de risc cu mare atenţie acordau ajutor firmelor care de abia se înfiinţau. învestitorii tot timpul se străduiau să ocolească investirea de proporţii mici. aproximativ 80 000 USD pe an. necătând la aceasta. Aceşti investitori sau achiziţionează o parte din pachetul de acţiuni. De aceea marea majoritate a finanţării micului business a căzut pe umerii investitorilor particulari. S-a demonstrat după multe investigaţii. ei iau în 21 . Fondurile de risc îşi găsesc marele interes al său în ajutorarea companiilor care sunt pe cale de faliment. însă cu o singură condiţie. schimbarea personalului de conducere a companiei. de asemenea gestiunea firmei. Însă. împreună cu fondurile de risc activează şi investitori care finanţează diferite companii de sine stătător. În Marea Britanie de asemenea există astfel de investitori. însă noi vom utiliza noţiunea de micii investitori. chiar şi realizează producţia companiei pe reţelele sale de comercializare. La rândul său. în ceea ce priveşte comercializarea producţiei direct spre consumator. compania care acordă ajutorul acesta îşi lărgeşte cunoştinţele sale.

Însă să se găsească unii pe alţii nu este atât de uşor. În Marea Britanie sunt un număr mare de firme care caută investori particulari şi de asemenea sunt un număr mare de investori particulari care doresc să-şi investească în firmele de perspectivă. dezvoltarea lui este găsirea noilor metode de atragere a surselor de finanţare.consideraţie doi factori principali cum sunt: echipa de conducere a întreprinderii şi succesul realizării sau potenţialul realizării produsului său pe piaţă. care activează din 1978. Rezultatele activităţii agenţiei Venture Capital Report (VCR) a proiectelor neformale de investire. care în marea majoritate se găsesc la micii investitori.8 22 . Unul din aceşti intermediari sunt ”Venture Capital Report”(VCR). investirea neformală este unica nădejde de supravieţuire. această operaţie tinde de a ajuta investitorii şi firmele care au nevoie de capital. Şi la această etapă ei apelează la ajutorul diferitor intermediari. S-a constatat că cheia succesului businessului antreprenorial. Rezultatele activităţii agenţiei VCR Numărul firmelor ce au răspuns la apelul agenţiei Firmele ce au primit suma necesară de investire Firmele ce au primit suma parţial Firmele ce n-au găsit investori unităţi 1123 168 109 675 % 87 15 10 60 Categoria Persoane particulare Firme particulare Numărul proiectelor unităţi % 107 42 71 27. Pentru mulţi antreprenori.

Unul din manageri a propus preşedintelui firmei să elaboreze un nou tip de utilaj tehnologic automat pentru secţii. reducere şi eliminare a riscului managerial Evitarea riscului. Primul fond de acest tip a apărut în firma ”Hitati” în 1983. dar în Japonia este cu mult mai favorabilă mediului politic. Implementarea în practica managerială autohtonă a proceselor de prevenire. Această strategie presupune luarea acelor măsuri care să evite riscul (pierderile nu vor avea consecinţe financiare semnificative asupra organizaţiei).5 9 2. deoarece deseori scopurile conducerii acestor fonduri nu coincide cu scopurile conducerii corporaţiei. în Japonia. ceea ce poate fi ca exemplu pentru guvernanţii din RM.7 Pentru elaborarea noilor tehnologii. guvernul Japoniei duce o politică tradiţională a micului business.Băncile Risco-firmele specializate Companii de acţiuni de tip deschis Băncile comerciale 28 19 23 7 11 7. Sunt unele situaţii negative în apariţia acestor fonduri. Determinarea nivelului pierderilor semnificative nu este uşor de 23 . La suprapunerea dezvoltării businessului legat de risc. multe corporaţii mari organizează în cadrul său aşa numitele propriile fonduri de riscocapital. Însă pentru aceasta era necesar de un capital suplimentar şi s-a hotărât de a crea un fond de riscocapital în cadrul firmei. Aceasta a dus la ceea că s-a creat un utilaj care la rândul său a ridicat nivelul productivităţii şi a profitului. Sursele pentru înfiinţarea acestor fonduri sunt alocate din bugetul acestor corporaţii. trebuie de menţionat că în SUA pentru aceasta mai bine este conjuncturată structura socială şi economică. în SUA şi Japonia.

etc. etc.calculat. Dacă un anumit risc nu poate fi evitat. Ca regulă generală. 24 . cum sunt: împrejmuiri de securitate. însă diminuează impactul asupra firmei. Chiar dacă se iau măsuri de evitare sau de reducere a riscurilor. b) Educaţie şi securitate a muncii atât în materie de proiectare. Strategia de reducere a riscurilor nu elimină sursele riscului. Strategia de anticipare a riscurilor promovează autoasigurarea – acceptarea planificată a riscului pierderii. totuşi produce. Anticiparea riscului. În Republica Moldova Comisia Securitatea Muncii are menirea de a cerceta practicile şi procedeele de muncă pentru a asigura securitatea angajaţilor. unde o parte din cheltuieli sunt transferate societăţii de asigurare. Controlul financiar a riscului presupune constituirea unor rezerve care vor putea compensa pierderile dacă acestea se produc. Prezentăm unele măsuri menite să reducă frecvenţa riscurilor: a) Construirea unor dispozitive fizice. Transferarea riscului. cât şi în materie de utilizare a acestora (instruirea angajaţilor. Asemenea determinare depinde de puterea financiară a firmei. dacă se acceptă riscul. prin care patronii trebuie să asigure securitatea muncii şi a mediului ambiant. Reducerea riscului. cele mai multe dintre ele pot fi apreciabil diminuate. Strategiile de transferare a riscurilor sunt dependente de folosirea asigurărilor – strategie de transfer sau de răspândire a riscului. ventilatoare de fum. Reducerea riscului se referă la procesul de diminuare a frecvenţei medie a pierderilor. o afacere trebuie să evite acea pierdere care nu depăşeşte o zecime din procentul anual al venitului anual al unei singure pierderi şi un procent din venituri pentru toate pierderile de acelaşi fel dintr-un an. Pentru a evita complet riscul unicul mod este de a abandona activitatea. În acest caz se constituie o rezervă de fonduri de o mărime corespunzătoare acoperirii pierderii. acestea se pot. precum şi atitudinea antreprenorului cu privire la acceptarea riscului.) c) Instrumente procedurale. antrenarea personalului în acordarea de prim ajutor. însă în aşa fel se pierde beneficiul potenţial din activitate.

Prevenirea constă în găsirea mijloacelor de a diminua probabilitatea de realizare a accidentelor. aranjarea şi controlarea activităţilor şi a resurselor în vederea minimizării efectelor unor evenimente neprevăzute”. după părerea unanimă a specialiştilor în materie. El are 4 elemente principale: 1. Identificarea riscului – găsirea cauzelor posibile ce conduc la pierderi prin metode diverse: chestionare. 3. este cea mai bună metodă de control financiar cunoscută. 2. vizite pentru identificarea riscurilor.Managementul de risc este definit ca fiind “planificarea. juridice. Măsurarea cât mai obiectivă şi mai precisă a riscului – determinarea impactului unei pierderi posibile asupra întreprinderii prin aprecierea frecvenţei pierderilor şi mărimii lor posibile în relaţie cu valorile supuse riscului. protecţia constă în găsirea modului prin care se realizează probabilitatea minimă de apariţie a incendiului. Prevenirea şi protecţia. ce constă în minimizarea efectelor adverse ale pierderii. studiul documentaţiei financiare. Asigurarea. 25 . 4. Controlul riscului.

poate din numele său să dobîndească şi să execute drepturi patrimoniale şi drepruri nepatrimoniale personale.A. 26 .să fie reclamant şi pîrît în instanţa judecătorească . Societatea pe acţiuni cu denumirea de firmă:Societatea pe Acţiuni “Moldovahidromaş” cu denumirea prescurtată S.”MOLDOVAHIDROMAS” 2.01.A.1134-XIII din 2 aprilie 19997”. “nr.1 Caracteristica de baza a organizatiei.Cap.2 CARACTERISTICA TEHNICO-ECONOMICA ŞI A RISCURILOR A S. Capitalul social al societăţii poate fi modificat prin mărirea sau reducerea lui în corespundere cu “Legea Privind Societăţile pe Acţiuni” şi legislaţia despre hîrtiile de valoare şi statutul întreprinderii. Societatea îşi desfăsoară activitatea în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova. Capitalul social al societăţii compus din depuneri băneşti şi patrimonice alcătuieşte suma:51367919 (cinci zeci şi unu milioane trei sute saizeci şi şapte mii nouă sute nouasprezece ) lei.altor acte legislative şi a statutului S.A. Societatea a fost creată pe calea reorganizării întreprinderii de arendă Uzina de Pompe ermetice electrice din Chişinău “Moldovahidromaş” şi centrul TehnicoŞtiinţific “Hidrotehnica” Societatea este persoană juridică care îşi desfăsoară activitatea în baza “Legii Privind Societăţile pe Acţiuni”.”Moldovahidromaş”.de alte acte legislative ale Republicii Moldova.A.847-XII din 03.”Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” nr.1992.se bucură de drepturile legate de această activitate .Contractul de constituire şi statutul indeplineşte obligaţiile puse in faţa ei şi care îi revin.”Moldovahidromaş” bazată pe forma mixta de proprietate de stat şi privată este creată în baza şi ordinea prevazută de Legea Republicii Moldova privind S.

2.0 (un) leu şi 133044 (o sută treizeci şi trei mii.Consiliul societăţii are dreptul să ia decizia pentru mărirea capitalului social cu cel mult 30% prin mărirea valorii fixate a acţiunilor plasate şi emiterea suplimentară de acţiuni. 5. 11. Efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice experimental-constructive şi tehnologice la crearea şi insuşirea producţiei în serie a pompelor ermetice şi altor tipuri de pompe electrice. Activitatea de broker. 6. Efectuarea lucrărilor de proiectare şi tehnologice cu scopul desăvîrşirei tehnologiei producţiei utilajului de pompe electrice. Societeta formează un capital de rezervă care va constitui nu mai puţin de 15% din capitalul social prin defalcări anuale . În asigurarea capitalului social Societatea a plasat:51234875( cinci zeci şi unu milioane două sute treizeci şi patru mii opt sute şaptezeci şi cinci ) acţiuni ordinare cu valoare nominală de 1. 10.mărfurilor de larg consum.Activitatea de ediţie şi reclamă. 8. Producerea mărfurilor de larg consum şi realizarea lor prin întreprinderile proprii şi alte întreprinderi de comerţ. Efectuarea lucrărilor şi serviciilor penru populaţie. Afacerile barter cu partenerii străini in baza contractelor reciproc avantajoase. Producerea utilajului de pompe electrice şi pieselor de schimb pentru ele.patruzeci şi patru ) acţiuni preferenţiale cu valoarea nominală de 1. Participarea la licitaţii. 7. Aspectele şi domeniile de baza ale activităţii societăţii sunt: 1.realizarea producţiei tehnico-ştiinţifice.expozitii. 3. Transportul-auto de pasageri şi încărcături.0 (un) leu.iarmaroace şi realizarea prin ele a producţiei şi mijloacelor valutare. 9.Acordarea de imprumuturi altor organizaţii in condiţii reciproc avantajoase. 4. 27 .

.Înlocuirea acestora cu unele mai moderne ar permite economisirea timpului pierdut din cauza utilizării pachetelor de programe învechite şi a procesoarelor cu capacităţi reduse. 3.prin utilizarea unor programe grafice din seria Autocad de proiectare a utilajelor. Profitul net al Societăţii se utilizează pentru: 1.Strategiile se elaborează pe un termen de un an Întreprinderea din punctul meu de vedere nu a progresat mult in privinţa implimentării maşinelor de calcul în domeniul planificării . Societatea pe Acţiuni “Moldovahidromaş” nu profită în prezent de facilităţi şi/sau susţinere statală. Plata dividentelor pe acţiuni în cazul insuficienţei profitului net procentele obligaţionarilor se plătesc din fondul de rezervă a societăţii. Societeta nu a elaborat un plan de afaceri pentru anul 2001 şi 2002.acestea sunt învechite moral .Acestea urmau sa fie utilizate la modernizarea secţiei de proiectare .Deşi computerele sunt utilizate penru editarea unor documente etc. Ca urmare a instabilităţii mediului de activitate a întreprinderii şi a condiţiilor pe piaţă Societatea nu elaborează strategii pe termen lung .Profitul net se formează după achitarea impozitelor de Adunarea Generală a acţionarilor.este proprietatea societăţii şi se foloseşte în baza normativelor aprobate 2.Acest plan de afaceri a fost elaborat în scopul primirii unui credit în vederea procurarii unor computere moderne cu destinaţie grafică.Ultimul plan de afaceri a fost elborat în anul 1998 . Formarea fondului măsurilor social-culturale şi construcţiei spaţiului locativ. 28 . şi altor plăţi obligatorii. Sistemul managerial al Organizaţiei Planificarea activităţii întreprinderii. Formarea fondurilor de rezervă şi dezvoltare.

Sectorul scule. Paza militara. Secretariat Sectia finante si control. Secţia Tehnică. Sectia Metrologie. Sectia protectia mediului ambiant.cont abel sef Directorul Comercial Directorul Tehnic Directorul de productie Centrul tehnico-stiintific Contabilitatea Sectia aprovizionare si completare. Sectia controlului tehnic. Sectia mecanico- structura Grupa organizaţională gospodareasca a S. Din punct de vedere morfologic energetica. organigrama.clasică sau funcţională .A. Sectia juridica Sectia sistemelor de automatizare si informatiei Sectorul transport auto.Departamentalizarea funcţională-este procesul de divizare a organizaţiei în elemente separate .adică acestora se supun un numar mare de persoane. Mai jos este prezentata schema conducerii societatii pe actiuni “Moldovahidromas”. Productia “Hidrote Sectia personal pompe. Adunarea Generala Comisia de cenzori Consiliul Societatii Directorul General Diectorul Economic.Organizarea Intreprinderii. Sectia marketing si vinzari. Grupa alimentatia publica si comert.Departamentele funcţionale de bază sunt: Comerţul.Deoarece dimensiunile fiecărui departament de bază 29 Punctul medical.fiecare din ele avînd obligaţiile sale concrete şi clar definite . Structura organizatorică a Societăţii este una tradiţională.Organigrama prezentată mai sus este una piramidală. Sectia Protectia Muncii. Sectia planificare si pronostic. . Productia turnatorie.”Moldovahidromaş” este una ierarhică/liniară caracterizată prin faptul că subalternul are un singur conducător. Producţia. Economia.Structura organizatorică are 5 nivele . Statia testari. Sectia Tehnica.plată.Sfera de control al conducătorilor este largă.

nu mai mic de 5 ani.A. Echipa managerială este formată din:  Directorul General (Top Manager).”Moldovahidromas”. Mai jos sunt descrise obligaţiunile şi drepturile echipei manageriale ale S.lanţul de comenzi de la conducător la executorul său .(Manager de nivel mediu).imbunătăţirea coordonării în regiunile funcţionale.si stagiul de munca pe specialitate la posturi de conducere in domeniul corespunzator .aceştia sunt Managerii de nivel inferior .Directorul general se alege de adunarea generala a actionarilor pe un termen de trei ani.Acesta se subordoneaza Adunarii generale a Actionarilor .”Moldovahidromaş”: Directorul General (Top Manager) este organul executiv al S. Structura funcţională are ca avantaje stimularea specializării profesionale.sunt mari acestea au fost divizate în mai multe departamente secundare ca:Secţia aprovizionare şi completare .Ca dezavataj apare faptul că într-o organizaţie mare . adică acei ce nemijlocit întra în contact cu personalul.devine prea lung. 30 .iar in perioadele dintre adunari-Consiliului Societatii.la persoana care execută nemijlocit comanda .secţia producţie pompe. NIVELUL PROFESIONAL:Studii superioare tehnice sau tehnicoeconomice.  Directorul Comercial (Manager de nivel mediu).contabil-şef. Toate secţiile secundare au un Şef al Secţiei.  Director de Producţie (Manager de nivel mediu).secţia tehnică. OBLIGATIUNI DE SERVICIU.  Director Tehnic (Manager de nivel mediu).minimizarea dublării eforturilor şi consumului resurselor materiale în regiunile funcţionale.A.  Directorul Economic.

Moldova care determina directiile activitatii industriei.productiei si administrarii.privind activitatea intreprinderii.Beneficiari si banca.  Profilul si particularitatile structurii intreprinderii.  Ordinea de elaborare si aprobare a planurilor activitatii economicofinanciare a intreprinderii.corespunderea ei mostrelor mondiale.folosirea rationala si economica a tuturor resurselor.toate tipurile de activitate a intreprinderii.  Etc.  Hotaririle.sectiilor si altor subdiviziuni de structura.  Organizeaza activitatea economica si de productie a intreprinderii in baza folosirii metodelor de planificare stiintifica a normativelor de materiale.materialele metodice si normative a organilor superioare. 31 .privind intreprinderile de productie (societatile).orienteaza activitatea ritmurilor inalte de dezvoltare si perfectionare productiei.ridicarea multilaterala a nivelului tehnic si de calitate a productiei.cresterea multilaterala a rentabilitatiimuncii.Buget.metodelor de gospodarire si administrare a intreprinderii.Furnizori.dispozitiile. Administreaza in corespundere cu legislatia.desavirsirii mecanismului economic.eficientei productiei si calitatii in baza introducerii tehnicii noi.  Asigura indeplinirea de catre intreprindere a planului de producere .respectivele dezvoltari tehnice si economice a intreprinderii.ordinea de incheiere si executare a contractelor economice.  Relaizarile stiintei si tehnicii.ordinile.atingind prin aceasta indici tehnico-economici inalti. Directorul general e dator sa conoasca:  Hotaririle Guvernului R.Fondul Social.  Organizeaza spre stingerea lucrul si conlucrarea efectiva a unitatilor de a productie.cheltuielelor financiare si de munca.programeleor de inoire a ei.tuturor obligatiunilor fata de stat.organizarii stiintifice a muncii.

reconstructie simodernizare a intreprinderii.  Bazele legislatiei Rep.reconstructie si reutilare tehnica a productiei .folosirea rationala a fondurilor si resurselor de productie. 32 .conditiile tehnice.Moldova  Regulele si normele protectiei muncii.folosirea rationala a resurselor naturale.masurilor de lichidare a actiunilor daunatoare ale productiei asupra mediului inconjurator.perspectivele de dezvoltare a intreprinderii si caile de realizare a programelor complexe pentru toate directiile de desavirsire.  Determina politica tehnica.”Moldovahidromas” Nivelul Profesional:studii superioare si stagiu de munca pe specialitate la posturi de conducere in domeniul corespunzator-nu mai mic de 5 ani.A. Economia si organozarea producerii. DIRECTO TEHNIC.sanitariei de productie si securitatii antiincendiare.lucrari (servicii) calitatea inalta a lor. Directorul tehnic e primul loctiitor al directorului general.cerintele esteticii.tehnicii securitatii.muncii si administrarii.care organizeaza activitatea spre indeplinirea functiilor si scopurilor puse.specializare si cooperare.finante si munca pentru producere . Directorul tehnic se numeste si elibereaza din functie prin ordinul directorului general al S. Directorul tehnic este conducatorul serviciilor tehnice ale intreprinderii .eficientei ei si a micsorarii cheltuielelor materiale .siguranta si durabilitatea in corespundere cu standardele de stat.  Asigura ridicarea permanenta a nivelului pregatirii productiei .crearea conditiilor mai favorabile ale securitatii muncii si ridicarii culturii de productie. OBLIGATIUNI FUNCTIONALE.  Conduce cu elaborarea planurilor perspective de dezvoltare .

 Regulele si normele protectiei muncii.alte materiale indrumatoare si normative a organelor superioare si altor organe.M.tehnologia productiei.  Capacitatile de productie a intreprinderii.  Profilul . 33 .tehnicii securitatii.sanitariei de productie si protectiei antiincendiare.  Perspectivele dezvoltarii tehnice si economice a intreprinderii.de introducere treptata a regimurilor de economie.de elaborare a normativelor volumelor de munca a articolelor si a normelor consumului de materiale pentru fabricara lor.privind activitatea DIRECTORUL ECONOMIC-CONTABIL SEF.lucrarilor si serviciilor indeplinite.desavirsirea si inoirea ei. .care determina directiile de dezvoltare a industriei.  Bazele legislatiei R.ordinea de incheiere si executare a contractelor economice.de oroiectare si introducere a mijloacelor de mecanizare si automatizare a proceselor tehnologice.a utilajului special de control si incercari de inalta productivitate.M. Organizeaza lucrul de diversificare a productiei .  Realizarile stiintei si tehnicii sin tara si strainatate din domeniu.specializarea si particularitatile structurii intreprinderii.  Etc..creare a noilor tipuri de productie tehnica si tehnologii.metodele de gospodarire si administrare a intreprinderii. E DATOR SA CUNOASCA:  Hotaririle Guvernului R.  Economia si organizarea productiei.muncii si administrarii.dispozitiile.  Hotaririle intreprinderii.ordinele.  Ordinea de elaborare a planurilor economico-financiare a activitatii intreprinderii.

e conducatorul serviciului economic al intreprinderii . Directorul economic-contabil sef se numeste si se elibereaza din functie prin ordinul directorului general al societatii. 34 .folosirea eficienta a fondurilor fixe si a fondurilor circulante.resurselor de munca si economice ale intreprinderii.majorarea beneficiului.Fondul Social. NIVELUL PROFESIONAL: Studii superioare economice sau tehnicoeconomice si stagiu in calitate de conducator a serviciilor de finantecontabilitate.  Organizeaza activitatea financiara a intreprinderii orientata spre asigurarea cu resurse financiare pentru indeplinirea programului de productie.comparativ cu limitele de cheltuieli stabilite.biznes-planurilor bazate pe calcule.dezvaluire si folosire a rezervelor de productie. Directorul economic-contabil sef se subordoneaza nemijlocit directorului general.plata la timp conform obligatiilor in buget.  Organizeaza si desavirseste activitatea economica a intreprinderii orientata spre sporirea eficientei si rentabiliitatii productiei.nu mai mic de cinci ani.Directorul economic-contabil sef . OBLIGATIUNI FUNCTIONALE.masurilor de desavirsire a metodelor economice de administrare .furnizorilor si bancilor.calitatii productiei .precum si a masurilor tehnico-economice de restructurarea a intreprinderii .productivitatii muncii.  Indeplineste conducerea metodologica si coordoneaza activitatea tuturor subdiviziunilor intreprinderii spre elaborarea planurilor dezvoltarii economice .care organizeaza si orienteaza activitatea acestuia spre indeplinirea sarcinilor si functiilor sale.din conturile de imprumut.  Analizeaza evolutia situatiilor din condul curent.reducerea cheltuielelor de productie.

calcularea platilor in bugetul de stat.metodice si indrumatoare privind activitatea economica si financiara. E DATOR SA CUNOASCA. care determina directiile dezvoltarii indistriei.dispozitiile.  Controleaza corectitudinea intocmirii.Moldova  Hotaririle Guvernului R.financiar si creditar.  Legislatia de baza a R.  Executa controlul indeplinirii planurilor.evidenta contabila si intocmirea darilor de seama.corectitudinea cheltuielelor mijloacelor banesti si a folosirii in scopuri concrete a mijloacelor financiare existente si imprumutate.metodele economice de gestiunie.bazele tehnologiei productiei. Asigura incasarea la timp a veniturilor .perfectarii si aprobarii calculelor planurilor de cheltuieli pentru implimentarea tehnicii noi.evidentei si analizei activitatii de productie.  Hotaririle. 35 .  Etc.M.planului de beneficiu si alti indici financiari.  Ordinea de creditare a intreprinderilor .normativelor de repartizare a veniturilor .plata salariilor muncitorilor si functionarilor.capacitatile de productie ale intreprinderii .  Organizeaza introducerea sistemelor de automatizare a administrarii si a tehnicii de calcul penru calculele economice din domeniile planificarii.plata conturilor furnizorilor .ordinile organilor superioare si a materialelor normative.planului de realizare a productiei .stoparii productiei care nu este solicitata de piata .precum si a altor documente ce tin de activitatea financiara a intreprinderii.  Ordinea de elaborare si aprobare a planurilor economic0-financiareale intreprinderiii.  Perspectivele dezvoltarii tehnice si economice .

OBLIGATIUNI DE SERVICIU  Indrumeaza activitatea economico-financiara a intreprinderii in domeniul tehnico-material.formele si ordinea calcularilor financiare.propuneri de rationalizare si inovatii.si se subordoneaza nemijlocit ultimului. NIVELUL PROFESIONAL: studii superioare economice sau economicoinginerice si stagiu de munca in domeniu la posturi de conducere nu mai mic de 5 ani. DIRECTORUL COMERCIAL Directorul Comercial conduce lucrul serviciilor comerciale ale intreprinderii.muncii si administrarii.tehnica.dezvaluirea rezervelor economice interne.ordinea de indeplinire a ei.procurarii si pastrarii materialelor .  Economica si organizarea productiei.Acesta se numesti si se elibereaza din functie prin ordinul directorului general. Ordinea de calcul a eficientei economice a implimentarii noilor tipuri de productie.tehnicii securitatii.asigurind 36 .tehnologii.sanitariei de prodicti si protectiei antiincendiare.ordinea de intocmire a operatiilor si organizarea circulatiei documentelor pe sectoarele evidentiate.  Ordinea de incheiere si indeplinire a contractelor economice.realizarii productiei conform contractelor incheiate desrevirii cu transport.  Metodele de analiza economice a activitatii economico-financiare a intreoprinderii .  Ordinea exploatarii tehnicii de calcul  Regulele si normele protectiei muncii.  Regulamentele si instructiunile privind organizarea evidentei contabile.masurilor de organizare stiintifica a muncii.

 Etc.planurilor financiare .  Capacitatile de productie a intreprinderii .organizarii pastrarii si transportarii materiei prime.  Hotaririle.  Bazele legislatiei R.bazele tehnologiei productiei.realizarii productiei si alucrarilor de incarcare-descarcare.  Organizeaza lucrul serviciului comercial in insusirea noilor pieti de realizare in perspectivele cerintelor la prodctia fabricata.precum si la elaborarea standardelor .folosirea efectiva a resurselor materiale si financiare. E DATOR SA CUNOASCA.Moldova.marketingul si reclama intreprinderii privind cerintele solvabile.  Organizeaza participarea serviciilor si subdiviziunilor subordonate la elaborarea planurilor anuale si perspectivelor de producere si realizare .mijloacelor circulante.micsorarea pierderilor.realizarii productiei finite. 37 .  Organizarea asigurarii tehnico-materiale.normelor cheltuielelor de materiale.dispozitiile.ordinea evidentei si prezentarii darilor de seama privind activitatea economica-financiara a intreprinderii.privind activitatea intreprinderii.Moldova privind directiile de dezvoltare ale industriei.  Ordinea de elaborare anormativelor.  Hotaririle Guvernului R.deservirii cu transport.ordinele si alte materiale normativesi indrumatoare a organelor superioare.accelerarea rotatiei fondurilor circulante.  Ordinea elaborarii si aprobarii planurilor activitatii economicofinanciare a intreprinderii.de asigurare tehnico-materiala .privind asigurarea tehnico-materiala a calitatii productiei.

 Regulele si normele pmuncii,tehnicii securitatii,sanitariei de productie si protectiei antiincendiare. DIRECTOR DE PRODUCTIE Directorul de productie e conducatorul nemijlocit al subdiviziunilor productiei de baza.Directorul de productie se numeste si elibereaza din functie prin ordinul directorului general al S.A. “Moldovahidromas”.Directorul de productie e subordonat direct directorului general. NIVEL PROFESIONAL:Studii superioare tehnice sau tehnico-economice si stagiu de munca in administrarea operativa a productiei ,ori la posturi de conducere in domeniul tehnico-ingineric nu mai mic de 5 ani. OBLIGATIUNI FUNCTIONALE.  Conduce lucrul de reglare operativa a proceselor de producere ,de asigurare a fabricarii ritmice a productiei in concordanta cu contractele incheiate.  Conduce cu elaborarea planurilor de producere si calendaristice de fabricare a productiei la intreprindere si in subdiviziunile ei ,introduce schimbari in ele in perioada de planificare.  Organizeaza si ia masuri pentru respectarea procesului tehnologic si asupra realizarii in concordanta cu normele si conditiile de calitate stabilite,cu normele de tehnica securitatii si a masurilor de protectie a muncii.  Organizeaza controlul operativ asupra asigurarii productiei cu documentatie tehnica,utilaj,scule,materiale,articole de completare asupra pregatirii productiei noi.  Asigura evidenta operativa zilnica a producerii,a indeplinirii sarcinilor zilnice de fabricare cantitativa siconform nomenclaturii,controlul,respectarii

38

normelor stabilite de rezerve a pieselor si semifabricatelor la depozite si la locurile de munca.  Etc.

E DATOR SA CONOASCA   Hotaririle,dispozitiile ,ordinele organelor superioare. Materialele indrumatoare si normative,privind planificarea productiei Perspectivele dezvoltarii intreprinderii. Capacitatile de productie a intreprinderii,specializarea subdiviziunilor Nomenclatura productiei ,genurile de activitate (lucrari,servicii). Bazele tehnologiei productiei. Economica,organizarea stiintifica a muncii,producerii si administrarii. Bazele legislatiei muncii. Regulele si normele protectiei muncii ,tehnicii securitatii,sanitariei de

si administrarea operativa a ei.  

intreprinderii si relatiile de productie dintre ele.     

productie si a protectiei antiincendiare.

Analiza activităţii economico-financiare a “Moldovahidromaşina” S.A. pe anii 1999-2000 1.Analiza structurii profitului pînă la impozitare la S.A. “Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000
Tabelul 1

Elementele componente
1

Anul 1999 Σ (lei)
2

Ponderea %
3

Anul 2000 Σ (lei)
4

Ponderea %
5

1.Rezultatul

din

activitatea 4430019

75,275% 22,27%

6369979 2090693

69,837 22,922

operaţională 2.Rezultatul din activitatea de 1310599

39

investiţii 3.Rezultatul

din

activitatea 144517 5885135

2,456% 100%

660506 9121078

7,242 100%

financiară 4.Rezultatul excepţional Total profit pînă la impozitare

Concluzie:
Din rezultatele calculelor efectuate se observă o scadere în anul raportat (anul 2000) a ponderii rezultatului din activitatea operaţională în totalul profitului.Astfel în anul 2000 ponderea Rezultatului din activitatea financiară în profitul total alcătuia 69,837% pe cînd în anul 1999 ponderea era de 75,275%,deci se observă o scădere cu 5,398% a ponderii Rezultatului din activitatea operaţională în total profit în anul 2000.Valoarea 6369879 pentru Rezultatul din activitatea operaţională sa obţinut în urma urmatoarelor operaţiuni (sunt menţionate cele mai importante operaţiuni ce au adus profit sau pierderi):Astfel în anul 2000 sau efectuat încasări băneşti din vînzări în suma de 33311573 lei,au fost efectuate plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor în sumă de 11948917,plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii pentru asigurări sociale 11312560. Rezultatul din activitatea de investiţii in anul 2000 a suferit o creştere neesenţială fata de anul 1999 aceasta fiind de 0,652%.S.A. în cauză a efectuat încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung in sumă de 76872 lei,a încasat dobînzi în sumă de 22764 şi a efectuat plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen scurt în sumă de 157815. Calculele efectuate ne arată o creştere în anul 2000 a Rezultatului din activitatea financiară.În urma activităţii financiare S.A. în cauză a obţinut un profit în sumă de 660560,ce reprezintă o creştere fată de anul ,precedent (1999) cînd valoarea profitului obţinut din activitatea financiară a fost de 144517.Ponderea rezultatului din activitatea financiară în profit total în anul 2000 a fost 7,242% cu 4,786% mai mult ca în anul 1999 S.A. a efectuat încasări banesti sub forma de crestere si imprumuturi în sumă de 1099941.De asemenea a suferit pierderi din cauza evoluţiei nefavorabile a cursului valutar din anul 2000,pierderi în sumă de

40

deci cu 54.perioada în care profitul din activitatea 41 . 2.29410 lei. Analiza factorială a Profitului operaţional în dinamică la S.”Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000 Tabelul 2 Abaterea +/4 +8251504 +2916062 +3029095 +3214120 -2847636 7771987 Influenţa asupra profitului +/5 +8251504 +2916062 -3029095 -3214120 +2847636 7771987 Indicatorii Anul 1999 Anul 2000 1 Profit Brut Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale Total profit din activitatea operaţionala 2 13222213 4322487 411453 5016001 10603289 1513957 3 21473717 7238549 3440548 8230121 7755653 9285944 Concluzii: În urma analizei factoriale a Profitului operaţional la S.98% faţa de anul 1999. Se observă o creştere a profitului din activitatea operaţională (în anul 2000) cu 7771987 lei fată de anul 1999.În total în anul raportat (anul 2000) profitul pîna la impozitare a crescut cu 3235943 lei. “Moldovahidromaşina” putem face urmatoarele concluzii.A.A.

Negativ a influenţat şi creşterea Cheltuielelor generale şi administrative .Asupra creşterii indicatorului în cauză a influentat cel mai puternic creşterea veniturilor din vînzarea altor active curente. 42 .cheltuieli ce au determinat valoarea sporită a indicatorului în cauză (3440548) sunt:cheltuielele de transport privind desfacerea valoarea cărora este 152160 în anul 2000 pe cînd în anul 1999 valoarea cheltuielelor de transport a fost 76723.Cele mai importante cheltuieli comerciale efectuate în anul de gestiunie .05 ori în anul 2000 (valoarea fiind de 616058) faţă de anul 1999 avînd o valoare de 121953.Cele mai importante scăderi leau suferit cheltuielele aferente plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi care au scăzut cu 374352.venituri. Pozitiv a influenţat scăderea în anul 2000 a altor cheltuieli operaţionale cu 2847636 de la 10603289 în anul 1999 la 7755653 în anul 2000.Ultemile au crescut cu 3214120 (de la 5016001 în anul 1999 la 8230121 în anul 2000).3% din profitul activităţii operaţionale din anul 2000. În cadrul cheltuielelor generale şi adminsistrative cele mai importante creşteri leau suferit următorii indicatori:reparaţia mijloacelor fixe au crescut de 4. 69.printre care: • Alte venituri operaţionale –se observă o creştere a indicatorului dat cu 2916062 (de la 4322487 în anul 1999 la 7238549 în 2000).4% din cheltuiele comerciale totale îi revine cheltuielelor privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute care în anul 2000 au atins o valoare de 2388764 (compară cu 200 în anul 1999) deci au suferit o creştere cu 2388564.operaţională constituiă 1513957 ceia ce alcătuieşte doar 16.Însa ponderea cea mai mare.venituri care au crescut cu 3047785 (de la 3403866 în anul 1999 la 6451651 în anul 2000) O influenţă negativă asupra profitului din activitatea operaţională a avut creşterea cheltuielelor comerciale în anul 2000 cu 3029095 ( de la 411453 în anul 1999 la 3440548 în 2000).De asemenea au crescut şi cheltuielele privind reclama de la 2355 în anul 1999 la 31078 în anul 2000. Această creştere a fost influenţată de un şir de factori.

) 0.A. 3.Randamentul mijloacelor fixe (lei la 1000 lei MF) 2.58 +0.Valoarea medie anuală a Mijloacelor Fixe 3.83 +0.”Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000 prin metoda diferenţelor absolute.69 0.25 43 .40 0.71 +0.02 0.178 0.58 0.18 0.Vînzari Nete 2. 1.Randamentul maşinelor şi utilajelor (lei la 1000 lei MF.3.011 0. Analiza factorială a Randamentului Mijloacelor fixe la S.Valoarea medie anuală a Maşinelor şi Utilajelor Anul 1999 38733024 96537949 66471940 Anul 2000 54752282 93157838 66115120 Analiza Randamentului: Tabelul 4 Inclusif sub influenta factorilor Indicatorii Anul Anul 2000 Abaterea +/Ponderii Masinelor si utilajelor Randame ntului masinelor si utilajelor.Ponderea maşinelor si utilajelor in MF. Date iniţiale pentru analiza factorială a Randamentului. Tabelul 3 Indicatorii 1.

71 în anul 2000.fie ridicerea eficienţei utilizării echipamentelor (Maşinelor şi utilajelor) existente în vînzare.Analiza structurală a consumurilor şi cheltuielelor a S.deci a influenţat asupra Randamentului M.10% fata de anul 1999) ma face să concluzionez fie procurarea unor utilaje mai eficiente .U.de la 0. a crescut considerabil (43.) în Mijloacele fixe (M.40 (lei la 1000 lei MF) în anul 1999 la 0.Acesta a crescut în anul 2000 cu 0.U.U. 4..83 în anul 2000.U.Concluzie: In urma analizei efectuate se observă o creştere în anul 2000 a Randamentului mijloacelor fixe cu 0.F. +/6 Ritmul cresteri i 7 Sporul 8 44 . “Moldovahidromaşina” pe elemente pentru anii 1999-2000 Tabelul 5 Elemnte economice 1 Anul 1999 Ponder Σ (lei) 2 3 Anul 2000 Ponder Σ (lei) ea % 4 5 Abater ea abs.18 de la 0.Influenţa acestui factor asupra Randamentului M. În anul 2000 Ponderea M.7-8 “Raportul financiar”] arată întrarea de maşini şi utilaje (în anul 2000) în valoare de 290801.F.F.2 “Active Materiale” din capitolul “Existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung” [pag.011 lei la 1000 lei M.Această creştere a fost determinată de evoluţia pozitivă a doi factori de influenţă:Ponderea Maşinelor şi utilajelor (M.F.F.58 în anul 1999 la 0. nu sa modificat foarte mult în anul 2000 iar Randamentul M. Faptul că ponderea M. crescînd cu 0. Următorul factor ce a determinat creşterea în anul 2000 a Randamentului M.şi anume a paragrafului 1.F.este Randamentul M.Consultarea raportului financiar pentru anul 2000.Sub influenţa acestui factor Randamentul M.U.. în M.F.25. este pozitivă.58 (lei la 1000 lei MF) în anul 2000.69 în anul 1999 la 0.A.02%.178.U.) şi Randamentul M. a crescut cu 0. a crescut cu 0.de la 0.

Deci volumul producţiei a crescut în anul 2000 acesta fiind 30953226 (în anul 1999 V.înregistrînd astfel un spor negativ de –75.M.07 -6422361 24.F. 5.1.iar ponderea 64.09%.Se observă o micşorare atît valorică cît şi procentuală a consumurilor şi cheltuielelor materiale în anul 2000.Sporul consumurilor şi cheltuielelor privind R. Uzura mijloacelor fixe.88 7 1117.83 5 2.85%.sau/şi utilizarea unor materii prime mai ieftine.iar ponderea în totalul consumurilor şi cheltuielelor a fost 19.valoarea acestora fiind 3673612 în anul 1999 şi 6681684 în anul 2000.198 2.22 +129. Consumurile şi cheltuielele privind Retribuirea muncii au crescut în anul 2000 cu 3008072.23 661903 13186655 5.61 4. a fost=22304292) consumurile şi cheltuielele materiale sunt mai mici ca în 1999 ceia ce presupune o eficienţă mai înaltă a funcţionării utilajului.A.001 +81.A crescut şi 45 .Soc.Consumuri si cheltuieli materiale 2..07%. Defalcari pentru As.88.23 +100.9 -75. Consumuri si cheltuieli privind Retribuirea muncii 1 3.Astfel valoarea acestora în anul 2000 a fost 2129574.85 21295741 19.09 3673612 27. 4. Alte consumuri si cheltuieli Total 8551935 64.Deci consumurile şi cheltuielele materiale în anul 2000 la S.07 6681684 59.pe cînd în anul 1999 valoarea acestora a fost 8551935.Datele obţinute sunt în concordanţă cu concluziile efectuate la Randamentul M.896 +3008072 181.86 3 0. a fost +81. “Moldovahidromaşina” au scăzut cu 6422361.001 2 26127 273078 4 291839 546794 6 +265712 +273716 200.59 100% +855301 229.02 100% 1517204 11167095 13.88 8 +1017.P.22 -2019560 Concluzii: Analiza datelor obţinute permite efectuarea următoarelor concluzii.

83% în anul 2000.Astfel în anul 1999.A. Creşterea consumurilor şi cheltuielelor privind retribuirea muncii se observă în creşterea considerabilă a salariului mediu lunar urmărită între anii analizaţi.deci a crescut cu 90.iar în anul 2000 acesta a atins valoarea de 1202.-27. Consumurile la un leu Vînzări Nete Cons.la 1 leu VN2000=(33278565/54752282)*100%=60.86 bani/leu.23%.Uzura M. a crescut în anul 2000 cu 273716.la 1 leu VN1999=(25510811/38733024)*100%=65.iar în anul 1999 .70 bani/leu Cons.sporul fiind de 100.ponderea indicatorului în cauză în cadrul consumurilor şi cheltuielelor totale aceasta fiind 59. 46 .78 bani/leu pe cînd în anul 1999 acest indicator avea valoarea de 65.F.Analiza Rentabilităţii la S.8 lei.) Cea mai considerabilă creştere au suferit-o Contribuţiile pentru asigurări sociale care au avut un ritm de creştere de 1117.8 lei.”Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000. 5.F.86%.Scăderea acestui indicator în anul 2000 în mod direct influenţează asupra creşterii profitului.salariul mediu lunar pe S.Valoarea Uzurii în anul 1999 a fost 273078 iar în anul 2000 de 546794.001%.Astfel în anul 2000 consumurile la un leu vînzări nete au fost de 60. Se observă de asemenea şi o creştere a uzurii M.3%. era 631.A.Creşterea consumurilor şi cheltuielelor privind retribuirea muncii nu este influenţată de creşterea numărului scriptic al personalului industrial productiv care a crescut în anul 2000 doar cu 13 persoane (în anul 1999 numărul scriptic a personalului a fost 679 pers..86 bani/leu Calculele ne arată o scădere în anul 2000 a consumurilor la un leu vînzări nete faţă de anul 1999.

435 8.426 Anul 2000 5.A.14% Consum la leu VN2000=1. Tabelul 7 Indicatorii Anul 1999 3.Rvinzarilor1999=0.667 0. Date iniţiale pentru analiza factorială a Rentabilităţii economice: Tabelul 6 Indicatori Vînzări nete(lei) Profit pînă la impozitare(lei) Valoarea medie an a activelor(lei) Anul 1999 38733024 3263937 89001414 Anul 2000 54752282 4939692 90370909 Calculul influenţii factorilor asupra Rentabilităţii economice la S.799 0.475 0.Rvinzarilor2000=(21473717/54752282)*100%=39.659 Analiza Rentabilităţii Economice.608 Consum la leu VN1999=1.363 Concluzie: 47 .595 Inclusiv din cauza Numarul de rotatii Rentabilitatea productiei Reconomica (%) Numarul de rotatii (unit) Rproductiei(%) 1.605 9.“Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000.22% Rvinzarilor1999=(13222213/38733024)*100%=34.021 Abaterea +/1.175 0.Rvinzarilor2000=0.466 0.

economice a fost de 0.702 Anul 2000 3 39989 1015 662 720.5 20368.98% din creşterea Rentabilităţii economice.Productivitatea muncii medii anuale pe un salariat* 6.Numărul mediu scriptic de salariaţi 3.175 (unit).799%.Productivitatea muncii medii anuale 48 Anul 1999 2 25237 1239 829 596.363%.595.Numărul mediu scriptic de muncitori 4.”Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000.1 39398. Dinamica şi Îndeplinirea planului productivităţii muncii la S.Influenţa acestui factor fiind cea mai importantă. Rentabilitatea producţiei a crescut în anul 2000 cu 0.475.021%.18 29963.Volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile. determinînd 81.Rentabilitatea producţiei în anul 2000 a atins valoarea de 9.Numărul total de om ore lucrate de toţi muncitorii 5.34 Abaterea +/4 +14752 -224 -167 +123.03 60406.64 .667) deci a suferit o creştere cu 1.A.(mii lei) 2. Numarul de rotaţii a crescut în anul 2000 cu 0. Asupra creşterii Reconomice au influenţat factorii:Numarul de rotaţii şi Rentabilitatea producţiei.Calculele ne arată o creştere în anul 2000 a Rentabilităţii economice .6 19029.În anul 2000 aceasta a atins valoarea de 5.466 % (în anul 1999 valoarea Reconomice=3. Tabelul 8 Indicatorii 1 1.creştere ce a determinat o majorare a Rentabilităţii economice cu 1.85 30442.Această creştere înseamna o majorare a eficienţei utilizării activelor.Influenţa acestui factor asupra R.

A crescut şi productivitatea muncii medii a unui muncitor.aceasta atingînd în anul 2000 valoarea de 60406.1 ore (nr.31 55.64 lei mai mult ca în anul 1999 cînd productivitatea muncii medii a unui muncitor a fost egală cu 30442.Acest fapt combinat cu realizarea unei proporţii optime între personalul productiv şi cel neproductiv a dus la creşterea productivităţii muncii.702.5).53 13.”Moldovahidromaşina” în anul 2000.Productivitatea medie pe oră a unui muncitor.Astfel în anul 2000 în total sau lucrat 720.18 lei (de la valoarea de 20368.*** 42.36.34 lei ce este cu 29963.03 în anul 2000).productivitatea muncii medii a unui salariat a crescut în anul 2000 cu 19029.Astfel.85 în anul 1999 la 39398. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor a crescut cu 13.A.de ore lucrate to toti muncitorii) ce este cu 123.22 *Productivitatea muncii medii anuale pe un salariat=Volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile/Numărul mediu scriptic de salariaţi=1/2 (in cadrul tabelului de mai sus) **Productivitatea muncii medii anuale pe un muncitor=Volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile/Numărul mediu scriptic de muncitori=1/3 (în cadrul tabelului de mai sus) ***Productivitatea medie pe oră a unui muncitor=Volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile/Numărul total de om ore lucrate de toţi muncitorii=1/4 (in cadrul tabelului de mai sus) Concluzie: Analiza efectuată ne arată o creştere a productivităţii muncii la S.total de ore lucrate în 1999=596.pe un muncitor** 7.22 lei de la 42. 49 .Creşterea numărului de ore lucrate alături de micşorarea numărului mediu scriptic de muncitori a dus la creşterea numărului de ore lucrate de un muncitor în anul 2000 cu 0.31 lei în anul 1999 la 55. O importanta asupra creşterii productivităţii muncii medii a unui muncitor a fost marirea numărului de ore lucrate .53 lei în anul 2000.6 ore mai mult ca în anul 1999 (Nr.

Deoarece în relaţia de mai sus se observa legatura multiplicativă între factorul calitativ (Wmunc) şi factorul cantitativ (Ponderea munc. Calculul Influenţei factorilor asupra productivităţii muncii a salariaţilor la S.22 Abaterea abs.)=(Nmunc/Nsalariati)*(VP/Nmunc.29 50 .Rezervele pot fi găsite şi în acest scop vom efectua analiza factorială a productivităţii muncii.”Moldovahidromaşina” în anii 1999-2000.A.) vom folosi metoda diferenţelor absolute.Productivitatea muncii medii a unui salariat (lei) 2.+/19029.91 Anul 2000 39398.) Relaţia de mai sus este ecuaţia factorială pentru calculul productivităţii muncii medii a unui salariat utilizată la efectuarea analizei factoriale a productivităţii muncii. Pentru determinarea influenţei factorului cantitativ asupra modificării indicatorului rezultativ trebuie:  Abaterea absolută pe acest factor (cantitativ) s-o inmultim cu marimea de bază (anul 1999) a factorului calitativ.85 66. -514.69 Inclusiv din cauza Structura personalului Productivitat ea muncii medii a unui muncitor.  Trebuie abaterea absolută a factorului calitativ de inmultit cu marimea efectivă (anul 2000) a factorului cantitativ. Tabelul 9 Indicatorii 1./salariaţi.48 +19542.03 65.Însa cele menţionate mai sus nu înseamnă că întreprinderea nu dispune de rezerve pentru creşterea eficienţei utilizării factorului uman.Ponderea muncitorilor in Anul 1999 20368. Wsal=(VP*Nmunc.18 -1.)/(Nsalariati*Nmunc.

48 lei. 51 .702.91% în anul 1999 la 65.fie prin menţinerea volumului producţiei la un nivel constant şi micşorarea numărului mediu scriptic de muncitori sau prin modificarea concomitentă corespunzatoare a ambelor.22% în anul 2000-productivitatea muncii medii a unui salariat sa micşorat cu 514.25lei/la mie lei MU determinată de introducerea unor utilaje mai eficiente şi/sau de utilizarea mai intensă a maşinelor şi utilajelor deja existente ce se observă în creşterea uzurii Maşinelor şi utilajelor. Pozitiv asupra productivităţii muncii medii a unui salariat a influenţat creşterea în anul 2000 a productivităţii muncii medii a unui muncitor .creştere Randamentului maşinelor şi utilajelor cu 0.64 faţă de anul 1999 cînd valoarea indicătorului în cauză era 30442.Aceasta a crescut în anul 2000 cu 29963.Productivitatea muncii medii a unui muncitor (lei) 30442.34 29963./Nsalariati.În cazul analizat a avut loc a treia variantă şi anume a crescut (în anul 2000) volumul producţiei fabricate cu 14752 mii lei şi sa micşorat numărul mediu scriptic de muncitori cu 167 muncitori.totalul salariatilor* (%) 3.Calculele ne arată că în urma micşorării ponderii muncitorilor în totalul salariaţilor cu 1. Creşterea volumului producţiei fabricate poate fi atribuită randamentului sporit a mijloacelor fixe în anul 2000 [ menţionată cu 0.64 *Ponderea muncitorilor in totalul salariatilor =Nmunc. Productivitatea muncii medii a muncitorilor poate fi crescută fie prin majorarea volumului producţiei fără creşterea concomitentă a numărului mediu scriptic de muncitori.însă a crescut numărul total de ore lucrate de aceşti muncitori.69%-de la 66. Concluzie: În urma calculelor efectuate putem face urmatoarele concluzii.18 lei/1000 lei Tabelul 4 ] care a crescut în perioada influenţată de majorarea MF.702 60406.Întreprinderea dispune de rezerve de creştere a productivităţii muncii acestea materializînduse în primul rînd în numărul mediu scriptic al muncitorilor sau mai corect în ponderea muncitorilor în cadrul salariaţilor.

2.adica pe teritoriul Rep. Indeplinirea ineficienta a oricareia din acestea in viziunea mea este la fel echivalenta cu supunerea intregii organizatii (daca aceasta este abordata sistemic) unor riscuri.factorii de forta majora. Analiza riscurilor antreprenoriale a S.A. Producerea.”Moldovahidromas” In subcapitolul I a capitolului II a prezentei lucrari am enumerat aspectele si domeniile de baza ale activitatii societatii. motivarea.Si aici factoriimediului exterior ca:situatia politica. depozitarea.Pe plan local.Moldova situatia nu este diferita.constituit dintr-un sir de activitati interdependente fiecare din acestea reprezentind o sursa de riscuri potentiale. transferuri de bani.Faptul ca intreprinderea isi exporta productia presupune posibilitatea aparitiei unor riscuri comerciale sau a unor riscuri din sfera comertului international.principala activitate totusi este producerea utilajului de pompe elctrice si a pieselor de schimb pentru ele si anume aici.este un proces complex.2. organizarea.In acelasi timp existenta organizatiei este asigurata de indeplinirea celor 4 functii ale managementului: planificarea. controlul.consumatorii..Desfasurarea procesului de productie este precedata de astfel de activitati :aprovizionarea.insa si celelalte domenii de activitate nu sunt lipsite de pericolul manifestarii riscurilor in procesul desfasurarii acestora.nivelul minim al salariilor.impozitele .etc. De asemenea trebuie sa tinem cont de faptulca aproximativ 90% din productia societatii pe actiuni este destinata sxportului.deciziile 52 neasteptate ale guvernuluii . incheierea contractelor.in cadrul acestei activitati apar majoritate riscurilor importante din punct de vedere a efectelor negative asupra organizatiei. unor consecinte negave.Desigur ca.taxele vamale .etc.pot influenta .

In aceste conditii intreprinderea trebuie sa dea dovada de spirit de antreprenor pentru a depasi dificultatile . Denumirea Indicatorului Pompe centrifuge Inclusiv: -Chimice si speciale -Pompe submersibile -Pompe de suspensie -Pompe de fecalii -Pompe circulare -Pompe de uz casnic Productia marfa Buc.A. Planul de producere in nomenclatura a S.negativ asupra organizatiei . Deci.”Moldovahidromas” nu este insa una complet disperata si “pisimista”. Buc. Buc. Buc.A. Nomenclatorul productiei intreprinerii este unul variat. Anul 2001 Plan 3002 Efectiv 2476 53 . Buc. Buc. Intreprinderea are un avantaj.Insa acestea pot reprezenta si avantaje pentru intreprinere .A.Mai jos este prezentat planul de producere in nomenclatura a S. Buc. Mii lei. Situatia S. 1528 315 400 1600 1300 46700 Unit de mas. crizele. Planul anului 2002 3843 Planul de producere in nomenclatura a S.A.”Moldovahidromas” pe anul 2002.”Moldovahidromas” pe anul 2002.Pe noi insa ne intereseaza doar domeniul riscurilor carora este supusa intreprinderea . Buc. pericolele.”Moldovahidromas” pe anul 2001.atit factorii mediului intern reprezinta surse surse de riscuri potentiale cit si factorii mediului extern. d/o 1 Pompe ermetice electrice Inclusiv: -chimice si speciale -“1421 1260 Indicatorii economici Unit de mas. Nr. etc.

A.spre deosebire de cea a pompelor concurentilor intreprinderii pe piata internationala .”Moldovahidromas” este cunoscuta in rindul populatiei.Anume astfel de pompe ca pompele chimice .deoarece producerea acestora cere pregatire si calificare . Un alt risc caruia este supusa S. intretinere.In conditiile actuale in care cursul de schimb al leului fata de dolar SUA. acesta va fi pierdut in viitor daca intreprinderea nu-si va moderniza utilajul care in mediu are o vechime de 20 de ani .A.A.”Moldovahidromas” un avantaj concurential care intr-o anumita masura protejeaza intreprinderea de riscul incapacitatii realizarii productiei (in orce caz a unei parti a productiei).80% si pompelor chimice si speciale17. Insa.-de suspensii -de fecalii -submersibile -circulare -“-“-“-“- 261 410 10 900 154 322 740 Dupa cum vedeti din tabelul de mai sus .ii ofera S.in proiecte si chite ale pompelor si detaliilor acestora.pompele circulare.deservirea si repararea ieftina.nimic nu-I va mai impiedica pe concurenti sa produca pompe de aceiasi calitate si/sau cu aceieasi parametri de functionare .pompele de suspensie si reprezinta unul din avantajele intreprinderii .”Moldovahidromas” este posibilitatea scurgerii informationale . Activind pe plan extern.47% din numarul total de pompe fabricate la intreprindere .pompele de fecalii.in proceduri de asamblare si fabricare a pompelor.A.Intreprinderea dispune de taine comerciale materializate in inovari.intrprinderea este intr-o pozitie vulnerabila.ponderea pompelor de uz casnic cu care S. si/sau alte valute fluctuiaza permanent .”Moldovahidromas” este supusa si riscului valutar. in cunostinte acumulate pe parcursul intregii activitati a acesteia .Cea mai mare pondere ii revine pompelor circulare –17.Daca acestea vor fi pierdute .Anume practica intreprinderii in domeniul fabricarii a astfel de pompe alaturi de posedarea tuturor certificatelor de calitate.adica exportind marea parte a productiei sale.reprezinta doar 14. 54 . S.00%.

Aceasta situatie si respectiv acest risc este in strinsa corelatie cu citeva variabile ale mediului extern si anume :nivelul minim al salariului. Riscuri provenite din indeplinirea incorecta a celor 4 functii ale managementului. 55 .In orce clipa.rata somajului.Acest risc este cauza intreruperii activitatii .III). Riscuri comerciale (proprii comertului international). Deci sa enumeram din nou toate riscurile carora este supusa S.organizatia ar trebui sa tina cont de consecintele negative ce pot apare ca rezultat al maifestarii acestor riscuri. Desigur ca rar se intimpla ca toate aceste riscuri sa loveasca. este posibilitatea declansarii unei greve.etc. Riscul scurgerii informatiei. ce desigur ca nu reprezinta o situatie favorabila.A.Referitor la ceia ce priveste modul in care aceste riscuri influenteaza asupra organizatiei si la metodele de minimizare a acestor riscuri utilizate de catre intreprinderea in cauza si in acela-si timp la metodele de minimizare recomandate si utilizate in practica internationala (vezi.sa afecteze intreprinderea concomitent. Riscul insolvabilitatii.Cap. Riscul daunelor fizice. Incapacitatea realizarii productiei. Riscuri legate de subetapele procesului de productie.Un risc de origine interna .Insa in orce moment intreprinderea este amenintata de acestea .adica adica ce provine din mediul intern al organizatiei. Riscul intreruperii procesului de productie.”Moldovahidromas”:          Riscul valutar.

Fair).sau mai corect situaţia de pe piaţă reprezintă un risc şi o sursă de dificultăţi pentru S.însă cît de paradoxal nu ar pare .Întreprinderea este supusă riscurilor şi atunci cînd joacă rolul de cumpărător şi atunci cînd joacă rolul vînzătorului..Karl E. 56 .Ed.Piaţa este definită ca instituţia prin intermediul căreia cumpărătorii şi vînzătorii interacţionează şi se angajează în schimburi.Case/Ray C.S.şi în acelaşi timp utilizează aceste resurse pentru a-şi îndeplini misiunea .etc.II. de creştere a preţurilor la petrol .care în fine sunt vîndute clienţilor. Piaţa! Aceasta este cea mai importantă notiunie într-o economie de piaţă şi pentru economiile în tranziţie.(“Principles of Economics”.îngreunează activitatea S. Producţia întreprinderii este utilizată într-un număr variat de industrii ca spre exemplu:     Electroenergetică. Industria petrolieră.U.”Moldovahidromaş” . Indusria gazului.de inrăutăţire a relaţiei între S.3. Metalurgia neagră în general.A.Însă indiferent de rolul pe care îl joacă.1 Dificultăţile S.I..tot timpul între ei (întreprinderea în cauză ) şi cealaltă parte se află piaţa. şi Rusia în legătură cu oţelul .adică pentru a produce pompe .A.Întreprinderea procură materie primă şi materiale energetice (resurse). Situaţia curentă de pe piaţa caracterizată de instabilitatea economică a ţărilor C.A.”Mioldovahidromaş”.anume piaţa .În activitatea sa întreprinderea în cauză joacă rolul atît de cumpărărtor cît şi de vînzător.”Moldovahidromaş” în legătură cu riscurile antreprenoriale.A.toate afectează în sens negativ.

Domeniile menţionate mai sus nu sunt reprezentative.A. cu producţia S. întreprinderea nimereşte într-o situaţie dificilă.S.Aceasta desigur că este un dezavantaj pentru întreprindere. Ultimii trei ani.au fost caracterizaţi de o creştere a volumului vînzărilor în ţările C.”Moldovahidromaş”. S.Această situaţie combinată cu o altă realitate a întreprinderii şi anume cu prezenta datoriilor îngreunează şi mai mult activitatea întreprinderii pe acţiuni şi direcţionează strategiile şi deciziile spre acelaşi scop final-supravieţuirea.Însa această creştere a rezultat în suprasăturarea pieţii C.În raport cu aceste domenii de utilizare .Ultimii trei sunt monopolisti pe piaţa sa .vinde producţia sa cumpărătorilor şi/sau clienţilor săi.înreprinderea livrează .I. Cuveit.Deci în legătură cu situaţia curentă de pe piaţă.Astefel de utilaj sunt pompele întreprinderii .Cehia.A. Emiratele Arabe. Geramnia.ceia ce în sine reprezintă un avantaj şi un succes pentru întreprindere .scade cererea la utilajul utilizat la extragerea sau producerea metalului. asupra rentabilităţii şi altor indiocatori economici. ceia ce desigur că influenţează negativ asupra veniturilor întreprinderii.S.”Moldovahidromaş” exportă aproximativ 90% din producţia sa în ţările C. de 2.Observaţi că printre aceste domenii sunt prezente şi Industria petrolieră şi Metalurgia neagră în general. Diapazonul domeniilor ce utilizează producţia S.iar finalitatea acestei creşteri este situaţia actuală.şi ca urmare cererea la aceste pompe se micşorează. Japonia.Însă totuşi 10% sunt exportate şi în alte ţări: Romania.A.I.adică dacă creşte preţul la petrol sau la metal.”Moldovahidromaş” în realitate este mult mai mare . Grecia.deoarece este pierdută o piaţă potenţială. Italia.Micşorarea cererii la producţia întreprinderii rezultă în scăderea volumului de producţie. Iran.5 ori .S.În legătură cu acest rol şi cu activitatea 57 . Etc.astfel pătrunderea pe aceste pieţi fiind practic imposibilă.I.Ungaria.pompele întreprinderii în cauză sunt bunuri complimentare.ci au fost enumerate doar pentru a crea o imagine generală . In rolul său de vînzător.

I.Pătrunderea pe alte pieţe .ca spre exemplul pieţile Romaniei.”Moldovahidromaş” este certificată de firma rusă “NASTHOL” . Riscul apariţiei dificultăţilor vamale.S.A.Obţinerea certificatelor de conformitate a producţiei standardelor ISO este o procedură complexă şi costisitoare . Riscul neacceptării producţiei din cauza calităţii. Riscul dublei impozitări.A.sau menţinerea poziţie deţinute pe aceste pieţe externe . au inceput şi ele deja sa ceară corespunderea producţiei standardelor ISO. Şi altele.I.etc.întreprinderea este supusă riscurilor şi respectiv dificultăţilor provenite din aceste riscuri.ţarile C.de cumpărător.Ungariei . Riscul distrugerii totale sau parţiale a producţie la transportare.specifică îndeplinirii rolului dat . Riscul pierderii producţiei la transportare.Situaţia însă se înrăutăţeşte si mai mult din cauza faptului că ..I .producţia S. Riscul neachitării producţiei.Dificultăţile create de acest risc sunt evidente.şi anume acestea (dificultăţile) vor fi analizate în continuarie.În prezent.S. 58 .Anume din această cauză producţia întreprinderii este recunoscută doar de către ţările C.Printre riscurile ce provin sau au ca origine actul de vînzare putem menţiona:        Riscul neacceptării producţiei din cauza calităţii. Toate acestea crează dificultăţi pentru întreprindere .o piaţă relativ stabilă în sensul cererii si potenţialului de absorbţie a producţie S.Iar lipsa disponibelului de lichidităţi nu-i permite societăţii pe acţiuni în cauză să implimenteze aceste standarde într-un termen scurt.piaţa ţarilor C.Emirateleor Arabe.Din această cauză .S.”Moldovahidromaş” este pusă în pericol.cere certificarea producţiei în baza standardelor ISO.Întreprinderea nu-şi poate realiza producţia din cauza necorespunderii calităţii producţiei standardelor cerute de piaţă .

din acest risc rezulă incapacitatea agenţilor economici de a-şi onora obligaţiunile financiare faţă de partenerii săi.Creanţele aferente facturilor comerciale în anul 200 au fost în sumă de 9026406 lei.. Riscul distrugerii totale sau parţiale a producţiei la transportare.49% din valoarea indicatorului vînzarilor nete .conţine cifra de 9026406 lei în cîmpul “creanţe aferente facturilor comerciale la finele perioadei de gestiunie curente” şi cifra de 19825577 lei în cîmpul “creanţe aferente facturilor comerciale la finele anului de gestiunie precedent”. Dificultăţile create întreprinderii de acest risc sunt impotetice.facturilor.În anul 2000 situaţia a fost diferită.Riscul neachitării producţiei. Consecinţele şi dificultăţile ce apar în urma neachitării producţiei de către cumpărător de fapt nu au un caracter specific societăţii pe acţiuni în cauză.Vînzarile nete în naul 2000 au fost în sumă de 54752282 lei.în care obiectul ce 59 .din acestea 1433639 lei aveau termenul expirat cu mai mult de un an.Acestea sunt aceleaşi pentru orce întreprindere ce se confruntă în activitatea sa cu astfel de riscuri.18% din valoarea indicatorului vînzărilor nete pentru anul 1999 care a fost 38733024.Spre deosebire de alte cazuri în care este vorba de datorii.Nu au fost nici cazuri de forţă majoră .Acestea au scăzut cu 34.impozitelor.69% în anul 2000.Raportul privind rezultatele financiare pentru anul 2000.în anul 2000 creanţele comerciale au alcatuit doar 16.Deci în anul 1999 întreprinderea a avut creanţe comerciale în suma de 19825577 lei.Pîna în prezen întreprinderea nu a suferit în urma pierderii şi/sau distrugerii totale sau parţiale a producţiei de către transportator.etc.Aceste cifre materializează şi demonstrează tendinţa menţionată mai sus de stabilizare şi încheiere a contractelor cu un caracter mai real ca în anii precedenţi.Referitor la problemele şi dificultăţile create de acest risc nu se poate de vorbit mult deoarece acestea (dificultăţile) sunt materiale şi respectiv evidente.de răspundere juridică. Deci.cu incapacitatea realizării unei noi comenzi.Neachitarea producţiei echivalează pentru întreprindere cu incapacitatea achitării salariior .Această suma alcatuieşte 51.Deci.

Obiectul ce cauzează dificultăţile este producţia .determinate de situaţie care conţine în sine riscurile cărora este supusa întreprinerea. Riscul dublei impozitări.pîna ce nu crează dificultăţi întreprinderii. În continuarie vom analiza dificultăţile determinate de un alt risc şi anume de riscul pierderii producţiei la transportare.Deci . Riscul apariţie dificultăţilor vamale.obiectul ce reprezintă centrul de cristalizare a dificultăţilor .este unul material. La această temă se poate de vorbit mult mai mult daca vom analiza metodele de minimizare recomandate şi cele utilizate de întreprinderea în cauză.de bani (indiferent de obiectul întruchipării acestei valori).A.”Moldovahidromaş” trebuie să menţionăm că producţia întreprinderii nu este supusă dublei impozitări.Pot adăuga doar că întreprinderea nu a cunoscut în activitatea sa cazuri de pierdere a producţiei la transportare. Dificultăţile detrminate de acest risc sunt aceleaşi ca şi în cazul distrugerii producţiei.Aceasta însa este obiectul subcapitolului următor.Metodele ce pot fi utilizate de întreprindere pentru a minimiza sau a evita în intregime acest risc în cazul în care acesta începe să producă daune sunt descrise în subcapitolul următor.pentru că acestea au fos reduse.acest risc.atunci cînd 60 . În prezent în activitatea sa întreprinderea nu este afectată de taxele vamale.în cazul riscului perderii şi/sau distrugerii totale sau parţiale a producţiei.aici (în cazul pierderii producţiei) putem vorbib mai mult despre metodele de minimizare a acestui risc .este unul imatrial şi/sau juridic.În cazul S.Acestea (taxele vamale) nu-i crează dificultăţi întreprinderii nici atunci cînd întreprinderea este în poziţia de vînzător şi nici în cazul invers .reprezintă nucleul sau centrul de cristalizare a dificultăţilor .Acesta este des o problemă importantă în activitatea firmelor pe piata externă.Ca şi în cazul distrugerii producţiei .Deşi este evident cî şi într-un caz şi în altul este vorba de valoare .acesta este material.pur material.Aceasta este marfa pierdută .

De asemenea în privinţa modului posibel în care taxele vamale ar putea afecta şi/sau crea dificultăţi întreprinderii.A.Pîna în prezent nu au fost cazuri de pierdere sau distrugere a materiei prime şi materialelor în procesul transportării acesteia spre întreprindere.mai ales în realizarea producţiei sale pe pieţile externe trebuie să menţionez faptul că ca urmare a neincluderii în contractele sale de vînzare a clauzei naţiuniei favorizate este posibilă situaţia în care întreprinderii I se vor pune piedici sub forma taxelor vamale din partea ţarilor importatoare a producţiei acesteia .Cele mai mari dificultăţi le crează taxa pe valoarea adaugată. transportare.În continuarie vom analiza riscurile şi dificultăţile create de aceste riscuri .de data aceasta .S.pătrunderea pe unele pieţi va fi blocată sau vor fi create dificultăţi prin intermediul taxelor vamale sporite în patrunderea pe acestea.Însa ar fi greşit să susţinem că aceste riscuri nu-i crează dificultăţi întreprinderii .Mai sus au fost analizate riscurile şi dificultăţile create de aceste riscuri atunci cînd întreprinderea joacă rolul de vînzator.Printre riscurile cîrora întreprinderea este supusă în această situaţie sunt:  Riscul distrugerii totale sau parţiale şi a pierderii producţiei la Riscuri legate de aprovizionare. obţinînd astfel un avantaj concurenţial suplimentar. În funcţie de distanţa pîna la destinaţie şi în funcţie de preferinţele cumpărătorului întreprinderea utilizează şi transportul feroviar.este posibilă situaţia în care .atunci cînd producţia întreprinderii va fi certificată conform standardelor ISO. Mai sus am menţionat că S.”Moldovahidromaş” procură materiale şi materii prime.”Moldovahidromaş” în activitatea sa joacă doua roluri-rolul de vînzător şi rolul de cumpărător.Astfel .  Riscul distrugerii totale sau parţiale şi a pierderii producţiei la transportare.Existenţa permanentă a unui pericol de a pierde materialele transportate spre întreprindere combinată cu faptul că la procurarea materiei prime este cerută plata preventivă plus faptul că nu este folisită asigurarea 61 .A.Aceasta alcătuieşte 20%. Ca mijloc de bază de transportare întreprinderea utilizează camioanelede tip TIR.întreprinderea jucînd rolul de cumpărător.

toată materia primă trebuuie să fie importată.cheltuielelor şi a unor litigii contractuale care sub aspect economic şi ele se măsoară în mijloace baneşti pierdute sau posibile a fi cîstigate. riscul apariţiei dificultăţilor vamale. riscul valutar).deci nu se foloseşte în întregime. Norma de un vagon se foloseşte timp de 5 ani.Acestea însa pe lînga faptul că cum am menţionat mai sus îşi pierd calitatea . De aici rezultă şi alte dificultăţi.proces ce generează un şir de alte riscuri şi repectiv dificultăţi ce reiese din aceste riscuri (Riscul pierderii producţiei. În primul rînd.blocarea mijloacelor circulante în stocuri şi depozite rezultă în inexisitenţa mijloacelor financiare pentru achitarea 62 .ca spre exemplu încărcarea depozitelor cu materie primă şi materiale situaţie ce în combinaţie cu inexistenţa măsurilor de menţinere a condiţiilor corespunzătoare de păstrare a materiei prime si materialelor duce la pierderea calităţii iniţiale ale acesteia . întreprinderile producătoare propun vînzari în cantităţi nu mai mici de un vagon.excedentul de materie primă şi materiale peste necesarul pentru un an de activitate rezultă în blocarea mijloacelor circulante în stocuri. Riscurile legate de aprovizionare. Spre exemplu. Deci.Aici dificultăţile sunt potenţiale. Riscurile legate de aprovizionare.este suficientă (în cazul în care nomencaltorul producşiei ramîne constant) pentru o perioadă de 5 ani. materia primă procurată penru a îndeplini comenzile pentru un an. generează practic cele mai mari şi permanente dificultăţi.ţevi inox) se produce doar în Rusia şi Ucraina. materia primă utilizată la fabricarea producţiei întreprinderii (oţel inox.De asemenea. Lanţul dificultăţilor ce reiese din faptul că întreprinderea este nevoita să procure cîte un vagon de materie primă şi materiale poate fi continuat. Deci .Faptul că azi ele nu afectează întreprinderea în mod direct nu înseamnă ca mîine ele nu se vor manifesta sub forma pierderilor .mai au şi o lichiditate scăzută. Nomencaltura producţiei fabricate la întreprindere însa este foarte variată şi din această cauză cantitatea procurată de materie primă (un vagon) este în exces. O altă dificultate importantă ce reiese din riscurile legate de aprovizionare este faptul că la procurarea materiei prime şi materialelor.nu poate fi considerată ca o situaţie lipsită de dificultăţi.

O altă dificultate legată de riscurile aprovizionării este posibilitatea neprimirii mărfii la timp. Totuşi aici putem menţiona şi o altă dificultate .datoriilor şi a facturilor. Ca urmare condiţiile de păstrare la depozite sunt reduse.A. Ca urmare S.Apare posibilitatea înghetarii banilor în producţia procurată dar care înca nici nu este la depozitul întreprinderii . Mai mult ca atît . Deşi controlul materialelor la întrare este obligatoriu pentru a evita problema menţionata mai sus în privinţa procurării unei cantităţi excedentă necesităţilor de consum pentru un an . Cu toate acestea . criza de mijloace financiare parţial determinată de înghetarea unei părţi a acestora în stocuri rezultă în reducerea în vederea optimizării şi/sau a micşorării cheltuielelor a consumului de agent termic ce la rîndul său produce condiţii nefavorabile de păstrare a materialelor şi materiei prime la depozite.Astfel.Aceasta reiese din faptul că materialele şi materia primă sunt procurate fără certificat de calitate.neprimirea la timp a mărfii rezultă în incapacitatea S.astfel formînduse un ciclu vicios.întreprinderea este nevoită să încheie contracte cu alte firme şi întreprinderi producătoare de materie primă şi materiale.Termenul de păstrare a materiei prime livrate (ca spre exemplu materialele insulatoare şi altele ) şi alte materiale este redus (aproximativ jumătate de an).”Moldovahidromaş” de a îndeplini comanda şi a livra la timpul indicat în contract producţia finită.Însă acestea nu tot timpul oferă certificat de calitate . Aceasta desigur că reduce din imaginea întreprinderii a unui partener serios. Aceasta din urma combinată cu termenul de păstrare redus a unor materii prime rezultă în posibilitatea alterării 63 .Deci o dificultate o generează pe alta . energie şi alte resurse.Ca urmare apar probleme în păstrarea şi depozitarea acestora. Din această cauză suferă calitatea producţiei fabricate de întreprindere şi ca urmare este afectată în sens negativ marca întreprinderii.”Moldovahidromaş” este nevoită să micşoreze consumul de agenţi termici.toate întreprinderile cer plata în avans. Mai sus am menţionat că lipsa mijloacelor financiare libere face imposibilă sau îngreunează achitarea taxelor şi a facturilor de către întreprindere.A.

Spre exemplu în anul 2000. Hotăririle neprevazute luate de organele statale sunt de asemenea un risc pentru S.Spre exemplu.. deoarece preţul relativ scăzut a pompelor S.etc. trebuie să menţionăm că spre exemplu.”Moldovahidromaş” a pierdut 130 mii lei ca urmare a modificării nefavorabile pentru aceasta a cursului de schimb al leului.”Moldovahidromaş”. Astfel în anul 2001. Şi în fine aş dori să menţionez şi dificultăţile ce pot afecta întreprinderea ca urmare a îndeplinirii ineficiente a celor 4 funcţii ale managementului. Vorbind despre organizare.realizarea ineficientă a funcţiei planificării ar putea rezulta într-o distribuire ineficientă a resurselor organizaţionale aşa ca finanţele. Pentru a descrie dificultăţile ce apar ca urmare a stfel de decizii este suficient să menţionăm că ca urmare a unei astfel de decizii şi anume deciziei introducerii SGS-ului. de luare în consideraţie a concurenţilor. volumul vînzărilor producţiei întreprinderii a scăzut cu 50% şi ca urmare preţurile la pompele întreprinderii sau dublat.aceasta a avut un venit de 25000 lei ca urmare a fluctuaţiei cursului de schimb.incapacitate de adaptare la mediul extern.A. S.adaptarea unei structuri organizaţionale rigide.A.”Moldovahidromaş” era unul din elementele politicii de marketing ce oferea acesteia un avantaj concurenţial.sau pierderii calităţilor iniţiale a acesteia şi ca urmare pierderii unei sume importante de bani. Dificultăţile porovocate de acest risc desigur că sunt pierderile ce pot fi suferite de către întreprindere ca urmare a unei turnuri nefavorabile a ratei de schimb a leului faţă de dolar. Într-o forma mai generală acesta este riscul conducerii ineficiente a întreprinderii.A.Însa modificările cursului valutar nu tot timpul afecteaza în sensul negativ întreprinderea . Desigur că aceasta este un dezavantaj pentru întreprindere . Un alt risc care poate afecta întreprinderea oricare ar fi rolul acesteia (rolul de vinzător sau cel de cumpîrator) este ricul valutar. să elaboreze şi să asigure o acomodare eficientă a strategiei la pericolele mediului extern. incapabile să se adapteze rapid la condţiile concurenţiale de 64 .periculoase ale mediului extern. Întreprinderii îi este necesar să se adapteze la condiţiile atît favorabile cît şi nefavorabile. capacităţile de conducere .

Acest subcapitol este destinad descrierii acelor metode utilizate de către întreprindere şi a acelor recomandate întreprinderii spre a fi utilizate în vederea minimizării riscurilor şi soluţionării dificultăţilor.Întreprinderea nu este în stare să influenteze preţurile la petrol sau oţel astfel fiind obligată să se supună acestei situaţii create.Am văzut că practic orce aspect al activităţii acesteia ascunde după sine posibile pierderi .daune.dificultăţi şi in fine . Vom începe cu piaţa. Eşecul este inevitabil fără un control permanent şi de fapt fără efectuarea controlului la toate etapele desfăşurării unei activităţi sau implimentării unui proiect.Eu ma voi strădui să menţin ordinea stabilită anterior (în subcapitolul precedent ) de descriere a metodelor de minimizare a riscurilor.Lipsa controlului şi modul în care aceasta ar influenţa asupra organizaţiei cel mai bine poate fi descrisă de expresia: ”Forţa este nimic fărş control”.o resursă utilizată doar la un anumit procent din potenţialul său.A.căci producţia acesteia este destinată anume pieţii .este evident că personalul puţin motivat şi nemotivat în general este ca şi în cazul de mai sus.activitatea întreprinderii nu are sens .Însă. 3. Şi în fine.cel mai nedorit final-faliment.Am menţionat că piaţa prezintă unul din cele mai importante riscuri.interne si externe. controlul. Subcapitolul de mai sus a fost în întregime destinat descrierii dificultăţilor simţite de către S. deoarece aceste resurse trebuie să fie organizate pentru a da efecte pozitive dar nu numai posedate.2 Modalităţile de minimizare a riscurilor şi soluţionare a dificultăţilor. şi în general la condiţiile mediului extern ar însemna o pierdere a potenţialului creativ şi tehnologic de care dispune întreprinderea .în legatură cu 65 .”Moldovahidromaş” în legătură cu riscurile cărora este supusă această în activitatea sa. Referitor la motivare.pe piată.Şi este evident acest fapt.deoarece fără piaţă .

Penetrarea noilor pieţe va fi efectuată prin însuşirea în producţie a unor pompe de tip nou.I şi II.A. întreprinderea este într-o situaţie favorabilă faţă de concurenţi. Ultimii ani.S.A.însa este nevoie şi de practică. Marea parte a pompelor centrifuge sunt destinate pieţilor Moldovei şi a Romaniei.S.care cum am menţionat anterior vor alcătui 17.şi/sau calificare în acest domeniu. Anterior am menţionat că productia întreprinderii este certificata la firma rusă “NASTHOL”. În aceasta privinţă .2.A.în cazul riscului neacceptării producţiei din cauza calităţii întreprinderea consideră ca soluţii urmatoarele activităţi.”Moldovahidromaş” intenţionează ca aceste pompe să alcatuiască 30%-40% din din voulumul pompelor noi propuse spre producere. dispune de un personal calificat şi pregătit .Cap.pompele produse la parametri propuşi de clienţi sunt unice. organe de lucru din inox) ce asigură o mentenabilitate ieftină şi un termen de deservire îndelungat.alţi factori.S.ca rezultat al activităţii inovaţionale productive a Centrului Tehnico-ştiinţific “Hidrotehnica” sau propus în producţie pompele centrifuge. purtători ai riscului şi respectiv a posibelilor pierderi şi/sau dificultăţi .A. produse la parametri propuşi de clienţi.II.I.”Moldovahidromaş” intenţionează să pătrundă pe pieţe noi.”Moldovahidromaş” şi ştiinţa Managementului Riscului îşi are propriile arme. De asemenea se insuşesc pompe de uz casnic mai calitative decît cele produse pînă acum.acesta fiind unul din cele mai importante resurse ale întrprinderii.80% din toate pompele ce se planificş a fi produse în acest an. însa această certificare este recunoscută doar în tările C. În construcţia acestora sunt utilizate materiale calitative ca spre exemplu inoxul (rotoare din inox. Deci în anul 2002 se observă o orientare spre producerea pompelor centrifuge şi pompelor de uz casnic cu constructie nouă (vezi tab.2).S. Spre deosebire de pompele standarde care pot fi produse şi de alte întreprinderi concurente.deoarece metoda de producere menţionată mai sus penru a fi implimentată nu sunt suficiente doar utilaje şi echipamente. Din această cauză strategia de patrundere pe pieţele noi trebuie sinchronizată cu 66 .S. Pompele produse astfel se caracterizează printr-o productivitate mult mai înaltă . De asemenea se insuşesc în producţie pompe pentru combinatele de produse alimentare.Astfel.

Sobele de lucru acum au fost trecute la un alt regim de lucru ce permite economisirea gazelor naturale în valoare de 40-50 mii lei pe lună. În vederea micşorarii preţului producţiei sale .deci este un centru sau o zonă cu cheltuieli sporite.Totodată în legatura cu legea anulării penalităţilor din ianuarie obţinerii unui credit 67 .Această măsură este eficientă în special în cazul turnătoriei care este cel mai mare consumator al energiei electrice .Apa acum circulă în circuit închis.Se planifică ca trecerea la ISO sa fie efectuată pe etape .întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un şir de măsuri orientate spre economisirea resurselor energetice.pentru a reduce cheltuielile energetice . În anul 1989 a fost elaborat un Business plan în vederea pentru procurarea echipamentelor necesare. Perioada de proiectare a noilor tipuri de produse a fost posibel de micşorat datorită implimentării în activitatea de proiectare a computerilor şi a pachetelor de programe grafice cu destinaţie speciale (proiectare) ca AUTOCAD. în locul unui an anterior (pîna la restructurare). Astfel.sau luat măsuri pentru micşorarea consumului de apă şi a cheltuielelor aferente .trebuie să menţionăm că durata de proiecatare a pompelor noi şi/sau a pompelor cu parametri specifici de funcţionare sa micşorat considerabil.Aceasta a fost înlocuită cu compresoare de dimensiuni mici.De asemenea au fost luate măsuri de achitare a datoriilor şi a penalităţilor rezultate din aceste datorii.De asemenea . proiectarea şi construcţia noilor tipuri de pompe se efectuiază timp de 4-3 luni.Staţia de copresoare a fost închisă . În vederea implimentării ISO au fost încheiate contractele şi dejja se efectuiază lucrarile de testare.Nevoia achitării penalităţilor şi achitarea efectivă a acestora este o încordare permanentă pentru întreprindere şi în acelaşi timp o cale de pierdere a unor sume importante de mijloace financiare care îşi au costul său de oportunitate şi care s-ar fi putut de investit.lucrul se organizează în orele cu tarife reduse .Referitor la accentul pus de către întreprindere pe necesitatea pătrunderii pe pieţe noi.Au fost făcute mai multe încercari de a conlucra cu statul.cerificarea producţiei în conformitate cu standardele ISO.Astfel.deoarece obţinerea certificării în conformitate cu ISO este o afacere costisitoare .

 de garanţie bancară etc. Lei.Garanţiile bancare sunt considerate ca prea costisitoare de către întreprindere.Printre metodele ce ar putea fi utilizate de către întreprindere şi astfel.  a tratatelor avalizate.2001 s-au luat măsuri necesare şi pîna la 1 noiembrie 2002 sau achitat datoriile istorice astfel fiind anulate penalităţile în suma de 7 mln.de acoperire a riscurilor.Propuneri de a utiliza garanţiile bancare ca metodă de minimizare a riscurilor aferente comerţului internaţional au fost facute în anul 2001.”Moldovahidromaş” nu utilizează garanţiile bancare din motivul costului acestora. Riscul neachitării producţiei.Printre metodele utilizate de către întreprindere cu scopul minimizării acestui risc este plata în avans a producţiei de către cumpărător. 68 .rezultate din incertitudinea care stă la baza încheierii şi derulării contractelor comerciale externe.  bancară.Această metoda a permis obţinerea situaţiei curente în privinţa caracterului real al majorităţii contractelor de cumparăre şi vînzare. Garanţiile bancare sunt mijloacele cele mai puternice şi cele mai raspindite în practica internaţională .recomandate întreprindereii putem menţiona:Garanţiile bancare .În subcapitolul anterior am menţionat că pina în prezent nu au fost cazuri de neachitare a producţiei .Acoperirea riscului de către companiile internationale de asigurare .Deşi desigur că această condiţie nu este dorită de către ultimul.A. Asistenta bancară poate garanta:  Plata exporturilor şi a prestaţiilor de servicii pe calea Rambursarea creditelor pe calea scrisorii de garanţie bancară şi Rambursarea avansurilor pe calea scrisorilor de garanţie Calitatea mărfurilor şi a livrărilor la termen pe calea scrisorilor acreditivului documentar irevocabil şi a scrisorii de credit. În prezent S.

Apare sub diverse forme:interzicerea convertirii şi transferului valutar.procedura de conciliere a fost închisa.fabricarea mărfii este imposibilă ca urmare a creşterii costurilor de fabricaţie .etc.A.Riscul comercial Acesta decurge din:lipsa de lichiditate a debitorului sau din insolvabilitatea lui în următoarele ipostaze:starea de faliment.Riscul de fabricaţie.etc.O altă metodă menţionată mai sus posibilă a fi utilizată de către S.A.în vederea minimizării riscului neachitării producţiei.dificultăţi de aprovizionare etc. Pe plan internaţional funcţionează mari companii private . Decurge din ruinarea patrimonială a celui care a dat comanda .execuţia silită fără rezultate depline . III.cumpăratorul nu acceptă documentele sau cambia la plată. De asemenea .Riscul politic. II.”Moldovahidromaş” pentru a amortiza efectele riscurilor comerciale şi astfel şi a riscului de neachitare a 69 .Printre ricurile pe care marele companii de asigurare le preiau în contextul garantării exportului sunt de menţionat: I.pierderi in procesul de revalorizare sau devalorizare. în vederea minimizării riscurilor aferente comerţului internaţional în general şi a riscului neachitării producţiei în special este Acoperirea riscurilor de către companiile internaţionale de asigurare.specializate în operaţiuni de asigurare împotriva riscurilor ce decurg din derularea contractelor comerciale externe sau din incertitudinea existentă în perioada negocierii lor .astfel creînduse o stare de încredere reciprocă între părţile contractuale.instituirea moratoriului privind rambursarea creditelor străine. O altă metodă ce poate fi utilizată de către S.întreprinderea recurge la încheierea contractelor pe termen lung.riscul de razboi şi sechestru.

care să permită exoneratorii.fiind oricînd gata să preîntîmpine surprizele financiare ce ar rezulta din neacoperirea integrală a efectelor riscului. Orce întreprindere modernă angrenată în tranzacţii susceptibile de cîstiguri însemnate.În prezent întreprinderea nu dispune de rezerve compensatorii .Cota de risc trebuie să fie judicios comensurată şi integrata în preţul de cost.  renegocierea contractului în cazul apariţiei de evenimente imprevizibile şi restabilirea echilibrului rentabilităţii.producătorul sau antreprenorul îşi consolidează situaţia valutară .existent la semnarea contractului.integrată în elementele preţului total de cost.cotele de risc neutralizate întregesc nivelul rentabilităţii şi eficienţei generale.În fapt. Riscul neachitării producţiei face parte din categoria de riscuri .Procedînd astfel.rămase în afara garanţiilor.Periodic.numite “Riscuri de neexecutare a contractului”.achitarea datoriilor faţa de stat .dar însoţite de mari riscuri.este preocupată să-şi constituie fonduri valutare de rezervă .se preîntimpină consecinţele unui prejudiciu posibil şi se asigură continuitatea şi desfacerea producţiei.În vederea acoperirii riscului de neexecutare a contractului sunt recomandate urmatoarele măsuri.ceia ce de fapt nu este straniu.producţiei este Constituirea de rezerve compensatorii.A.deoarece cunoaştem situaţia financiară a întreprinderii .este tratat ca o categorie economică posibilă dar nedorită.”Moldovahidromaş” urmărită în ultimii ani.prin urmare.în contul amortizării riscurilor probabile .Aparent cota de risc luată în calcul micşorează rentabilitatea .îi oferă pe viitor întreprinderii posibilitatea acceptării şi implimentării acestei metode în activitatea sa.acestea la rîndul lor fac parte din Riscurile comerţului international. 70 .Riscul. Se vor întroduce în contractul de vînzare-cumparare clauze asiguratorii:  Specificarea cauzelor de fortă majoră şi evenimentelor fortuite Înscrierea clauzei cu privire la “impreviziunie”.Însa tendinta de stabilizare a situaţiei financiare a S.

 Înscrierea clauzei referitoare la “executarea coactivă”.neasigurarea mijloacelor de transport de către importatorul care şi-a asumat această obligaţie. expediţie şi transport.recepţionare. etc.Vom analiza metodele de minimizare a acestor 71 .executa pe contul partenerului obligaţiile neîndeplinite de către acesta. Înscrierea în contractul de vînzare-cumparare a clauzei “non adimpleti contractus”.privind măsurile de ocrotire a parţilor . Cele menţionate mai sus . emiterea documentelor comerciale.termene de livrare.etc.care se sancţionează potrivit legii).au menirea să precizeze obligaţiile părţilor şi măsurile de aplicat în cazul nerespectării lor.Potrivit acestei clauze. neavalizarea tratelor. Deci.a clauzei cu privire la adaptarea acestora la conjunctură spre a se păstra echilibrul avantajului reciproc. penalităţi.precum cele referitoare la:garanţii.  Înscrierea în contractele de lungă durată de vinzare-cumparare.în faţa riscului decurgînd din nerespectarea nevoită a obligaţiilor contractuale (nerespectarea voită nu genereaza risc ci culpabilitate.pentru ocrotirea fiecărei părţi faţă de riscul decurgînd din nerespectarea reciprocă a obligaţiilor contractuale: nedeschiderea la termen a acreditivului .spre a nu-l transforma într-un act de orientare fără putere juridică.refuzarea mărfii.partea care nu este în culpa.ca de altfel şi ale celorlalte contracte comerciale.Se va avea grijă să fie precizate cazurile de revizuire a contractului. Regula generală:toate clauzele contractului de vînzare-cumpărare .sunt numai unele clauze selective ale contractului de vînzare-cumparare.fundamentale.modalităţi de plată.metodele formale. Riscul distrugerii totale sau parţiale a producţiei la transportare şi riscul pierderii producţiei la transportare. neplata în termen a avansului.de acoperire a riscului comercial sunt stipulate de însusi conţinutul contractului comercial. daune.

materializată în poliţa de asigurare .în cazul în care acesta a suferit o pagubă provocată de un risc specificat în momentul asigurării .însa toate acestea (propunerile) nu au fost sigure şi nu s-au finalizat cu luarea unor decizii clare.toate cheltuielile de transport.sunt aceleaşi.constă în aceia că o parte .denumită asigurator (de regulă o companie internaţională specializată).Una din metodele utilizate în vederea minimizării efectelor negative a acestor riscuri este întroducerea clauzelor specifice în contractul de vînzarecumparare.precum şi numele asiguratului.poate fi utilizat şi transportul feroviar.anul acesta marfa nu a fost asigurată. 72 .Astfel.Una din problemele ce preîntîmpina utilizarea asigurării de către întreprindere în vederea minimizării riscurilor comerţului internaţional este costul ridicat a acestora .Am menţionat anterior că mijlocul de transport cel mai des utilizat pentru livrarea producţiei cumpărătorului. 1.denumită asigurat.se obligă să despagubească pe cealaltă parte .În privinta utilizării asigurării de către întreprindere au fost propuneri.La preferinţă cumpărătorului.În subcapitolul anterior am menţionat că întreprinderea pîna în prezent nu a suferit din cauza acestor riscuri.Astfel.deoarece consecinţele şi/sau dificultăţile create de acestea sunt asemanatoare .iar în expresie valorică.este transportul rutier.Contractarea asigurării Ca contractantă în orce contract de asigurare. Acoperirea riscului în transportul internaţional prin asigurarea la o companie de asigurări.sunt suportate de către cumpărător.O altă metodă de minimizare a efectelor acestor riscuri este asigurarea producţiei.în schimbul unei prime de asigurare pe care o plăteşte asiguratul Poliţa de asigurare se emite de compania de asigurare sau de agenţii ei şi conţine:  Numele şi semnatură asiguratorului.riscuri împreuna.asigurarea în transportul internaţional.tarifele de asigurare propuse la marfă sunt foarte mari.

urmînd ca aceasta să fie determinată odată cu determinarea şi evaluarea obiectului asigurat şi a daunei.în cazul că au avut loc evenimentele de risc acoperite prin poliţă. d) Time 73 . b) Floating sau Open Cover Poliţa floating conţine condiţiile generale ale asigurării contra riscurilor care pot afecta mărfurile în decursul mai multor călătorii.Poliţa open cover este similară celei floating.mecanismul său de funcţionare este similar celui al acreditivului revolving. Semnatura asiguratului (dacă dreptul de a revendica despăgubiri este transferat unei alte parţi.în sensul că conţine numai condiţiile generale ale asigurării . Locul şi agentul către care urmează să fie adresate reclamaţiile.după care valoarea poliţei se completează automat pînă la epuizarea valorii totale pentru care a fost contractată.Este un tip de poliţă folosită de un număr mare de exportatori care nu doresc să încheie asigurări individuale pentru fiecare tranzacţie.Detaliile cu privire la marfa se stabilesc înaintea fiecărui voiaj de către asigurat şi asigurator.     Valoarea asigurată.respectiv din valoarea menţionată în poliţă se deduc daunele dintr-un voiaj .înainte de solicitarea despăgubirii. Cele mai întilnite tipuri de poliţă de asigurare a) Valued sau Unvalued Primul tip specifică valoarea mărfurilor asigurate . Descrierea riscurilor acoperite prin poliţa de asigurare. Cel de-al doilea tip nu precizează valoarea despăgubirii.  Data emiterii documentului.de regulă cumpărătorului. Descrierea lotului de marfă asigurată .atunci este necesară şi andorsarea asiguratului pe poliţa de asigurare ).Dar.respectiv se precizează valoarea despăgubirii la care se angajează asiguratorul. c) Voyage Prin aceasta se acoperă riscurile ce ar putea apare într-un voiaj.

asiguratul trebuie să precizeze toate avariile particulare specifice mărfii asigurate. Riscul dublei impuneri.Acesta include si riscul capturării.Riots. 74 .Este tipul de poliţă care acoperă riscurile pe o perioadă de timp stabilită în momentul contractării asigurării. nu acoperă riscurile ce au la bază sabotajul.Producţia întreprinderii nu este supusă riscului dublei impuneri.nu acoperă decît riscurile provenite din incertitudine şi nu pe cele rezultate din culpabilitate (noţiunea de culpabilitate este diametral opusă noţiunii de risc). d) Clauza “SRCC”(Strikes.întreprinderea nu are forţa şi statutul necesare pentru a influenţa situaţia.Cu alte cuvinte.De exemplu.în fapt acoperă numai majoritatea riscurilor de pierdere sau deteriorare a mărfii.confiscării şi alte acte de agresiunie din partea armatelor beligerante.fiind în multe cazuri similară clauzei “All risks”(Toate riscurile).care sunt acoperite de clauza War (război). 2) Clauze comune a) Clauza “FPA”(Free from Particular Average-liber la avarie particulară) b) Clauza “WA”(With Average-Cu avarie) Acoperă daunele provocate de avarii generale şi particulare .Civil Commotion) Acoperă daunele provocate de pierderea fizică sau deteriorarea mărfurilor cauzate de greve(strikes).incompeţenta celor care transportă şi manipulează marfurile şi nici viciile ascunse.La încheierea contractului. c) Clauza “All risks” (Toate riscurile) Deşi din denumire rezultă că acoperă toate riscurile.şi chiar dacă ar fi .răscoale(riots) şi tulburîri civile (civil commotion). e) etc.Nu acoperă daunele de rîzboaie civile sau revoluţii.

Aceasta activeaza în conditiile mediului exterior şi are doar două alternative-de a activa în continuarie sau de a ceda.Riscul apariţiei dificultăţilor vamale.întreprinderea nu poate influenţa mediul exterior.diversificării insuficiente.Producţia ţărilor în curs de dezvoltare se realizează la costuri mari ca urmare a tehnologiei mult rămase în urmă.situatie în care ţara mai slabă are de suportat prejudicii mai mari.A. Exportatorii din ţara mai slabă se văd nevoiţi să caute noi pieţe de desfacere.avînd de suportat cheltuieli suplimentare necesitate de operaţiunile de prospectare şi publicitate.într-un cuvînt datorită nivelului scăzut al productivităţii muncii în toate ramurile producătoare ale economiei naţionale. Neaplicarea unui regim tarifar preferenţial la exportul lor în ţările dezvoltate generează ricul de nerentabilitate. este evident că lipsa clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţia comercială dintre două state afectează fluxul reciproc de mărfuri.pe calea instituirii de taxe vamale discriminatorii.la importul din ţările nebenificiare de clauza naţiunii celei mai favorizate. O posibilitate de reducere a dificultăţilor determinate de riscurile vamale este includerea în contract a clauzei naţiuniei favorizate. Riscul se agravează foarte mult în situaţia în care partea cea mai puternică renunţă la aplicarea clauzei în relaţia comercială bilaterală. Calea de înlăturare constă în admiterea întroducerii clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţia cu ţările discriminate.fapt ce duce implicit la creşterea comerţului reciproc. Efectele negative ale acestui risc se pot elimina pe calea acordării unilaterale de către ţarile dezvoltate ţărilor în curs de dezvoltare de reduceri mai mari de taxe vamale decît cele rezultate din aplicarea 75 .de a falimenta. S. Esenţa acestor riscuri rezidă în politica vamală practicată de diverse state. De altfel.Regimul preferenţial în relaţia comercială dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare este menit să sprijine promovarea exportului acestora din urmă în ţările dezvoltate.căci anume din acesta fac parte riscurile apariţiei dificultăţilor vamale apare ca ceva dat pentru întreprindere. Ca şi în cazul dublei impuneri.lipsei de cadre de înaltă calificare .Mediul exterior.”Moldovahidromaş” nu include în contractele sale această clauză.

În general.oricînd este vorba de 76 .Însa.exista un şir de variabile atît ale mediului intern al organizaţiei cît şi ale mediului extern care îngreunează “lupta” întreprinderii contra acestor riscuri.Însa.clauzei naţiunii celei mai favorizate . Riscurile legate de aprovizionare.după expirarea perioadei respective se recapată dreptul la regimul preferenţial. În cazul riscurilor distrugerii totale şi/sau parţiale a producţiei în procesul transportării acesteia spre uzină (este vorba de materia primă şi materiale) se utilizează aceleaşi metode ca şi în cazul transportării producţiei finite spre cumpărător.Problema cu materia primă este una dificilă deoarece cum am menţionat în subcapitolul anterior aceasta se produce doar în Rusia şi Ucraina de aceia aceasta trebuie importată.Am menţionat că acestea generează practic cele mai mari şi mai permanente dificultăţi.astfel încit produsul respectiv nu mai necesită un regim preferenţial. pe care îl pot retrage total sau parţial pe categorii de produse.regimul preferenţial apare ca un atribut facultativ al politicii lor comerciale .  Revocarea regimului este impusă de salvgardarea intereselor economiei naţionale.  Revocarea regimului este impusă de faptul că exportul produsului care beneficiază de acest regim a depăşit ponderea stabilită în importul ţării donatoare pe o anumită perioadă .retragerea regimului preferenţial poate avea loc în trei situaţii:  Situaţia în care ţara beneficiară este considerată că s-a transformat în ţara dezvoltată.  Ţara beneficiară a atins un grad ridicat de competitivitate în producţia şi exportul unui produs .precum şi pe calea eliminării sau atenuării restricţiilor netarifare la importul ţărilor dezvoltate din ţările în curs de dezvoltare.în funcţie de evoluţia diverselor producţii din ţările în curs de dezvoltare. În conceptia ţărilor dezvoltate.

Pentru soluţionarea acestei probleme . Aceasta va fi posibil după achitarea totală a datoriilor întreprinderii faţă de furnizorii de resurse.import sau export apar riscurile legate de comerţul internaţional . 77 . Anume din cauza economiei de resurse condiţiile de păstrare la depozite sunt afectate şi respectiv păstrarea unor cantităţi mari de materii prime şi materiale este imposibilă.Unicile alternative pe care le are este să procure de la acei furnizori care oferă cel mai mic preţ.utilizate de către întreprindere .am spus că este faptul că.De asemenea pot fi utilizate asigurările însă acestea pe lîngă costul înalt se utilizează în vederea compensării efectelor negative rezultate din pierderea sau distrugerea mărfii.Întreprinderea nu poate influenţa nicicum această situaţie .ea orcum va fi nevoită să importe materia primă.A.întreprinderile producătoare propun vînzări în cantităţi nu mai mici de un vagon . Am vorbit că din cauza costului înalt al unor resurse energetice şi de altă natură .”Moldovahidromaş” face uz de această metodă.şi/sau să utilizeze diferite clauze contractuale menţionate mai sus în vederea reducerii altor riscuri legate de import (comerţul internaţional). S.la procurarea materiei prime şi materialelor.întreprinderea are două alternative:una din ele este contractarea unor furnizori ce sunt dispuşi să livreze materii prime şi materiale în cantităţi mici.O altă alternativă este procurarea unor cantităţi mari de materii prime şi materiale şi asigurarea unor condiţii favorabile de păstrare a acestora. Contra efectelor negative a neprimirii mărfii la timp întreprinderea poate aplica clauze contractuale care specifică penalităţile pe care furnizorul va fi obligat să le achite în functie de termenul de întîrziere în livrarea materiilor prime şi materialelor.aceasta este nevoită să reducă consumul acestora. însa şi aceasta este generatoare de dificultăţi.A doua dificultate legată de aprovizionare .Majoritatea furnizorilor ce sunt gata să livreze materii prime şi materiale în cantităţi mici nu oferă certificate de calitate a materiilor prime şi materialelor livrate.