You are on page 1of 10

,---

Europenismul

ea "autocolonizare imaginara"
Monica Spiridon Universitaiea din Bucuresti

Introducere : un brand francez de europenism

I

I

"A inventa Europa" a fost un proces paradigmatic, sinuos si complex de autoreprezeurare, care, de la lluminism tncoace, pe de 0 parte a inc Ius , iar pe de altA parte a respins ample al'ii geopolitice §i culturale. Dincolo de acest proces, Larry Wolff, printre altii, a identificat eforturile Europei Occidentale de a se defini pe sine ca unica §i adevarata Europa, 1* opozitie eu 0 Alteritate non-europeanli §i barbara I. Tentatia iluministll de a imagina colectivitatea europeans drept centru al civilizatiei a condus, inevitabil, la proiectia alternativa a unor lumJ periferice sau "marginale", in oglinda carora Europa dobandea prin autoreflexie con§tiiritl de sine. Mimetismul, autooglindirea, inventia orientata ascendent sau descendent au fost tot atatea solutii de reprezentare a Europei, dinspre centru inspre periferie sau invers. Acuzand simptome clare de autocolonizare imaginard, proiectul identitar romanesc, care face obiectul prezcntarii de fala, s-a nascut Ia "periferia" estica a continentului §i se dovedeste demn de atentle In masura In care punctul sau de pornire a fost Europa §i, inevitabiJ, alteriratea non-europeana. . Imaginarul identitar romanesc a fost scena pe care au evoluat 0 serie de paradigme culturale, generand tensiuni, deviatiisi rupturi, dar acnonand drept catalizatori ai atitudiniJor colective sau drept surse inepuizabiJe de stereotipii. Orientarea polara a unor asemenea modele culturale trlldeazll obsesia persistenta a comunitatilor periferice pentru explicative puternice, la limitJj autoritare, capab\le sA irnpuna 0 ordine riguroasa pruramaui confuze ~i nelinistitoare a spatiilor lor semantice, Ca urmare, de-a lungul timpului, Romania, antinomii de tipul european/non-european s-au dovedit atractivepenrru a/5"""",lII. responsabili cu proiectia identitara. Identitatea culturalli romaneasca a devenit 0 chestiune de interes public numai odatll revolutiile nationaliste burgheze din 1848. Asa-zisele revolutions d la francaise au ruptura Principarelor Romane de Jumea otornana, in toate pnvlntele. Un asemenea economic, social, politic §i, nuin cele din urrna, cultural spre Occident a declansat activitate intensa de imaginare simbolica, in calitatea sa de construct sociosimbolic, ultimii aproxirnativ 150 de ani natiunea romana a fost, in mod constant, reinventata, Ilustrand tipul deconstruct imaginar supra-determinat, pentru care pledeazn, intre Benedict Anderson", paradigma identit1!tii romanesti moderne se distinge printr-o dinam I. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe,' The Map of Civilisation and the Mind of lln'''lIr"er'lm''nf,,_:I!II Stanford University Press. Stanford, 1994. 2. Benedict Anderson, Imagined Communities,' Reflections on the Origins and Spread ot Natianatism __ Verso Books, Londra, 1983.

tI-<_

j

!

Le cas roumain. inalnte de orice. in orizontul mai larg al emergentei Parisului drept capitals a ·_. Nations and Nationalism. Convertite in strategii existentiale. ldeologice sau politice.. Iiteratura si-a asumat rolul de instrument major de edificare a 'Ullnll romane."uilip •. IlYll!'Ultedrept repere ale identitatii nationale romanesu. au conceput proiectul identitatii nationale §i I-au impus drept obiect de interes '. liPid pollttc. producatorilor culturali li s-a atribuit In mod axiomatic un rol _1111111 definirea natiunii.. Larry Wolff. autenticitatea. care IOhlyftlnu Franta cu apogeul civilizatiei europene". rnizand pe importul tarziu al marii Revolutiei franceze. 8. antinorniile in cauza au dobsndit 0 purcrnica identitate ~rICll. acoperind 0 intreaga serie "'l'I>larit~ti implicite . acest nationalism de orientare europeans a functionat sub ceea ce Ernest Gellner IIIIInOllacOperi$ul politic al unei mari natiuni-star": Franta. A Theory of the Secondary. in Europa de Est si.. printr-o strategie simpla §i eficienta : una dintre cele doua categorii a fost transforrnata in dominanta a identitatii IOnale. adevaratul Sine national. genuri literare. Gellner. spiri•Ll:llnUpod au fost expediate: IU. cultul originalitatii §i economie capitalista. fobia capitalismului. incredere in progres. pp. Progress and Reaction.. cealalta a fost stigmatizata ca .opehismul a fost. nalisrn.I.rlc lliropa . nu mai mult de doua lIP~nl de reprezentanti ai clasei burgheze in ascensiune... 1983. . in jurul anului 1848.. cosmopolitism vs autohtonisrn. In Romania.• "'ft jlolollC fiind produsul elitei intelectuale locale. 0 asemenea logicll se . 2004. porecliti tfH!JHrl.j'J. generand stereotipuri. fatalisrnul".rnlsmului european.'. suprastilurt. decadenta ~i subversiva : Alteritatea (Celalalt). 1989. • .HlIllea ortodoxa. Brnes.narc. majoritatea scriitori. inovatie vs traditie. europenismul a insemnat.·•. prin urmare. dinamica Vy . Ynea Insll~i.·ti. exoticul . A fost exact momentul in care. urias.ll socials secundara". summum-ul civilizatiei in era intruchipatde Franta. Oxford. Intelectualii romam de la 11I1I\. Obsesia iluminista pentru ratiune a lIOPdus spre redescoperirea dihotomiei dintre civilizatie §i barbarie. . IIItII.IOlcneral. laic vs spirirual. 4-7 . imagini.~"liropean au functionat drept umbre speculative profitabile. orientat spre construcjia unei limbi §i a ltIIIJlIteraturi nationale.dtntc'J. Les dilemmes de I 'identite au con fins de l'Burope. ideea de ilYlllzQlie implica 0 ierarhizare si. penrru ea insil§i §i pentru restul lumii. primitivismul. ft. individ. secundara. cei doi poli au fost fie idealizati. In (tlAnia. Evaluata teoretic drept 6 forf. cit. ". clisee verbale. in mod simetric. fnor~lc. categoriile generice de european/ . lnaime. 15-17. anacronismul.. ~rI8.II. 'h"Aoc81 proces de constructie identitara a fost pus in miscare de doua motoare principale. pp. literatura romanll s-a . cririca vs creativitate.. franceza a In AI. mai ales.tateasecolului al XIX-lea i-au urmat indeaproape pe filosofii iluministi francezi.•. istorism. pe continent. Blackwell. tbllCtl8t orizont contextual. lU.. filosofice. pentru filosofii francezi. Johns Hopkins University Press. pe cand. fie dernonizati.. slunea periferica. Cine au fosr artizanii §i promotorii de nationalism este 0 chestiune demna de atentie. pp. op.' Literature. pe asumptia caratiunea ar fi putut evolua catre maturitate numai in Europa moderna.llIIblAnzitll". topoi. Yn 1848.. ualism. 'Monica Spiridon. spirit laic.. L'Harmattan. instituit drept apogeu al civilizatiei. 19-21.'. plus. 'Virgil Nernoianu. in zonele aflate anterior IIhcontrol OIoman. Baltimore. ca §i dupa in Cortinei de Fier. iar eel de al doilea cultural.111 drept sursa §i vehicul privilegiat ale unei serii de modele de actiune cu un impact """.. intr-o varianta '..iN LOC DE INTRODUCERE 41 .

tn anumite privinte. capital a culturala indisputabila a mndernismulul european. Un seeol mai lArziu. cercurile bucuresrene. Ii re(:ornalooliU. importanti oameni politici ai vremii. detectand in discursul ideologic ~i re"olluti'Dnlu~. 8.f>O" in perioada interbelica. Armata romana. sliu argument era c1i viitoarea unire politica ar fi asimilabila unei adevarate franceze ". . C. au tinut pasul cu viata politica tocala. Moving Images". Editura Romaneasca. Gallimard. tn posteritatea revolutiilor burgheze a lafrancaise. Privind retrospectiv. 1956. In paralel. Proust §i Gide.mQI. 9. manierele distinse.. Mihai Eminescu a portretizat critic perioada. in viata cotidiana. vol. 54.42 IDENTITATE DE FRONTIER}. Franeofilia romaneasca elitista poarta amprenta inconfundabila a Baudelaire. au avut acces la sursele ale Iiteraturii franceze. cerandu-i sprijinul viitoarea unire a Principatelor Romane. Franta ar dobandi astfel toate avantajele unel c%nizilri reate §i unul dinrre multiplele sale dezavantaje". . Mircea Anghelescu. intr-un mod care a generat efecte cornice. insistent lui Edgar Quinet : "Amintili-i Frantei ell suntem fiii ei §i ell am luptat In stradA . Atmosfera dramatica Revolutlei franceze §i contextul francez postrevolutionar au lb'st imitate atAt institutional. 49. Journal of Romanian Studies. incluzand Parisul. $i mai adiiugali ell l-am urmat exemplul in tot ce am tntreprins'". 31. constructia identitara romaneasca a presupus in mod constant identificarea modele culturale externe.istoricii romani au numit miscarile de la 1848 "revoluliile imitative". Tinerii romani Instllriti s-au tnrolat In unlversitati i franceze. in Acte fl c"vilntllri. ~i retoric. ei ~i 0 certa fibrli altfel. Bucuresd.se straduiau sli dupll noile standarde. Ion C. detinute anterior. Tarile Rornane au privilegiat iluzia unei legaturi stabile §i reale eu Franta. .A. Bratianu. mimetismul galic a fost inr1idlicinat solid in cel cultural. p. dar §i pe a lui Balzac. divertismentul spectacolele. La tentatlon d'exister. relatiile ritmurile strazii. Bratianu. In suburbiile orasului. InRomania. In . Intr-o scrisoare publicata de Courrier Francais.. a unor flaneurs simbolisti. Paris. 1998.cP marfurilor franeeze. Brarianu Ii seria lui Napoleon al III-lea. deopotriva prestigioase §i leglumante. institutiile . al generatiei de la 1848 nu doar un puternic impuls imitativ.tot ce se petrecea sub ochiul public . Ion C. Altfel spus. Relatiile franco-romans au fost adesea directe.tin'nol·_. educate §i mondene. acest proces a avut §i 0 dimensiunegatrala. sociala §i economica viguroasa la sfarsitul veacului al XIX-lea. poetul n.• pentru ea. mimetic a fost una dintre dimensiunile profunde aTe proiectului identitlltii rnn'Rn. care urma sll fie dezblirutii curand la Paris. se preciza in serisoare. ar deveni 0 armata franceza. Viata sociala. p. §i de a-i transplanta fictiunea locala. Cioran il parafraza pe Montesquieu lansand intrebarea Comment peut-on etre Roumain?. promenadele luxoase. "The Romanian Revolution of 1848. devora Notre Dame de sau Les Mysteres de Paris de Eugene Sue. Rosetti §i Jon C. p. New Internatl. precum Nerval sau Barbey D'Aurevilly. personale §i colorate afectiv. In Romania. tn 1853. clasa de rnijloc. la 0 privire mai atenta. romanesti de la Marea Neagra §i de pe malurile Dunarii ar reprezenta piala de np"forp. I. 1938. au fost prezente constarue in saloanele literare §i au pus bazele unor aliante de familie. el era perfect constient eli mimetismul cultural este dintre raspunsurile ei inevitabile". Emile Cioran. Inlocuit latina ea limbll a intelighentiei. Educatia generatiei tinere. 1. "C~tre Napoleon al Ill-lea". franeeza disloea greaea §i slava veehe din pozitiile privilegiate de idiomuri religioase. impactul europenismului d la parisienne asupra existentei civilizatiei §i mentalitatilor a fost covarsitor §i flirli egal. toate copiau modele franceze. Inainte de a-l pune in scena. SilldroITlUi'. Cel mai proeminent §i durabil a fost eel francez. internalizate pr'D~I-esiiV: Dar. traduse in foileton §i publicate cu precadere 7.

Literatura romana si-a tntruchipat freevent prcdilectia pcntru modelarea culturall1 in topografii simbolice memorabile. 1988.ptofund atasat de ipoteza radacinilor latine ale idiomului sllu national. Pentru romanul Ilplc.Xtlrcltat presiuni spre centralizare. II.. liberal. in Politics. "ora~ul-text" 12 numit Micul Paris. Si totusi. 33. inJumea coaforului. in cazul in care exista deja un idiom elitist literar sau administrativ. la edificarea romanului citadin. Bucurestiul a fost punctul de plecare axiomatic al unui elan semiotic impetuos. James Donald. cazul romanesc nu este unul izo\W: teoreticienii nationallsmului 1IIIIsUIasupra naturii construite ~i a originilor elitiste ale limbilor nationale : Lfmbile nationale sunt de regula constructe cvasiartificiale. fi fost prizata. ~recum: poezla erotica.cmnat pur §i simplu francez. OOmplementare. standardizare lingvistica §i unitate. s-au amestecat.Ie siintului comun §i de proiectii literare sutll In sut1! fictive. plvotand in jurul Capitalei. p. . dar §i in cea a junilor bulevardieri sau a stdlpilor de alfonea literara. pe de alta. Proust §i Gide.IN LOC DE INTRODUCERE 43 ra ia Iii le ~a ~. Ca 811 luam numai douli exernple. eel putin. asa cum a fost definit. in edificarea identitatii romanesti f pare 811. 1993. proclamat gen fonda tor ailiteraturii autohtone moderne. ~u d1! ru :ul iri ile ~a ici ~a :lit ial Jar ""lite pentru doamne. . O\tltura autohtona poate fi descrisa drept un teatru de manevra. La un alt nivel decar francofilia populara cotidiana. poezia romana modern1i si-a abandonat tiparele baleanice neogrecesti. Theory and Contemporary Culture. aVAnddrept rezultat 0 serie de arhitecturi fantasmatice. Il. in acelasi timp. bazandu-se deopotrivli pe Importul masiv de modele franeeze. precurn Micul Paris. Dupa 1848. adecvate noilor realitati de civilizatie §i de cultura. sol e ln nale I lui cea iune uris 'e in 'onal artea Pe un plan paralel. In care fortele identitare au . a negustorului. lub umbrela acesteia. In. Semiology and Urbanism". asistam. in modelarea natiunii. neutralizand tendintele o. La 0 analiza alen!!!. urban. sub palronajul lui Balzac. Columbia University Press. istoria. Reprezentlirile literare ale Bucurestiului sunt tot atarea exemple de potentare reciproca Inlre efortul romanesc de mimetism cultural. Dad! patrundem mai adanc In universurile fictive ale scriitorilor romAni. a patronului de restaurant. obsedate de descendenta romana §i de mostenirea latina.rghie esentiala a protocoeziunii nationale 11 • De aul id.andei de moda. Altfel spus. proieetul european a reclamat ICIlflcarea unei Iimbi §i a unei Iiteraturi nationale moderne. Alexander Gelley. cosmopolit. care a jucat un rol-cheie in constructin identitatii oulturalc romanesti. au actionat intr-o GOhvergent1l ericita eu paradigrna de orientare modernista. istorica sau didactica. limba rornW Iftodernll a fost reconectata cu matricea sa latinll originara. pp. modern.eze ilic. pe de 0 parte. pur §i simplu. sinonimia occidental-parizian a fost indubitabila. 12. Parisul i~i pierde monopolul in beneficiul unor modele alternative sau. c!!Hltotie au cooperat sau.ntrlfuge de diferentiere culturala. a fost produsul unui amestec fascinant de clisee ideologice. lmprumutand rapid genuri frantuzesti. . Gellner. acest Sine european. cu. 47-79. New York. roman Ie a fn. Aceasta arhitectura urbana 10. "City-Texts: Representation. discursul jurnalistic Si politic. ca §i In alte spatii culturaJe.op. §i obsesia maniheistli pcntru dlhotomia european/non-european. ele ofel'lI temeliile prlrnordiale ale culturii nationale §i matritele spiritului national. a IftIr. 0 logicd a omogenizarit". 237-261. aceasta privinta. etnoistoria locala §i idealurile ~ilnllullii-mas1!". acesta poate fi erijat in pt. a fost ilustrat de 0 idee extensiva de literaritate. In NewFormatlons. a cofetarului. pp. dinamic. :11: nul 110r nai ilui ne. democratic. printr-un import intensiv de IWOJogisme franceze. romanul. uneori virtual inventate. Exact 18 antipodul modului in care Ie reprezinta mitologiile nationaliste. ale. poezia sau literatura d. de stereotipii . siv. laic. in prozli. "How English is it? Popular Literature and National Culture".

atrage atentia unul dintre contemporanii printesei. poate fi evocat schimbul epistolar cu Paul Claude) sau bine-cunoscuta carte All bal avec Marcel Proust. PUll. politica §i culturala. unui singur loc. unele distinse cu premii de catre Academia Franceza. la Paris §i la Bucuresti. Lucien Romier. in vreme ce printesa Marthe Bibesco obisnuia sa-si petreaca 0 jumatate de an la Paris. 14.. proiectat ~i instrumentalizat de 0 cultura periferica. prinrr-un efort intens de anamneza. La Nymphe Europe. dar §i de relatarile calatorilor ocazionali. UnH dintre ei s-au stabilit la Paris. Paris. 15. proiectata de bonjuristi. Marthe Bibesco numllra printre cunoscutii alii personalitati militaresi politice precum : Ramsey Mac Donald. unei singure patrii. PlIrlisind definitiv sau temporar Bucurestiul. care au contribuit la promovarea europenismului pe alte elii dedit predecesorii lor patruzecioptisti.a fost asumata de un grup de intelectuali strliluciti. mai rnult de 30 de volume. I.44 IDENTITATE DE FRONTIERA. francez. Micul Paris este In fapt produsul unui autentic proces de autocolonizare imaginara. Ca marturie a distinselor sale amicitii pariziene. Marthe Bibesco se !nrudea cu un general al lui Napoleon. Briser le toir de 10maison.principalul motor al proiectului europocentric local . pe cand exilatii sunt parte a eel putin doua. p. 1960. . 1979. pentru devotamentul §i cnergia cu care a scris Iiteraturll in Iimba francczll. Total asimilata Iiteraturii franceze. a avut 0 cariera lunga §i dernna de atentie. ea ~i-a amintit trecutul tuturor familiilor europene. Mes vies olllerieurtJ'. Dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. flldi sli se schimbe radical ceva pAnli la cel de-al Doilea RlIzboi Mondial. precum Paul Morand. Destinul modelului patruzecioptist fn posteritatea revolutlilor burgheze. altll jumlltate in Romania. printesa de Caraman-Chimay: "in vinele ei curgea sange romanesc. ei au perceput Europa ca pe 0 patrie axiomatica. Titlul sllu CSIC ilustrativ. ceea ce ii face profund constienti de dimensiunile paralele ale apartenentei culrurale=P. fn secolul XX. ei s-au ararat decisi sll creeze oriunde ca europeni pur si simplu. Prin simplul far/bde a se fi nascut romani. a reprezentat Romania ca diplomat la Paris ~i Geneva. dar §i de sincronizare cu modernismul artistic european. cu 0 vaditll inclinare spre problematizarea elaborata a identitatii lor: 0 adevarata galaxie de "staruri" culturale. generalul Charles de Gaulle i-a decernat Legiunea de Onoare. la rigoare. de pilda. prin soacra sa. Perioada interbelica poate fi vlizutll. 170 . Marthe Bibescu. 13. a/I tombe la fuudre. care i§i impartea existenta tntre pamam ~i inferno Succesoare a Mavrocordatilor bizantini. Edward Said. al principatelor ~i al popoarelor care au stimulat creativitatea strarnosilor ei" 14. Raymond Poincare. Elena Vacarescu. care a ramas din plicate neterminata : La Nymphe Europe". Marthe Bibesco si-a dedicat ultlmii treizeci de ani din viall! scnerll unel clirli rnasive.Parlw. grec $i italian ~i. OAlllmnrti. cand Romania a fost ocupatll de URSS. Daca ii acordam credit lui Edward Said. aflat la baza constructiei identitare romanesti §i care a transformat final mente Franta intr-un non-lieu. Neville Chamberlain ~i Winston Churchill (caruia i-a dedicat 0 monografie). francofilia . europenismul lor a transgresat §i a facut irelevant sensul topografic ingust al notiunii de apartenenta.172. 1986. paradigma europenista de la 1848. Orienta/ism. Vintage Books. Marthe Bibesco a publicat. precum zeita Proserpina. 1976. flid! frustrari periferice sau complexe locale de inferioritate. Grasser. "eei mai multi indivizi apartin unei singure culturi. Mircea Etiade. Oaspete familiar a) saloanelor pariziene. II. pp. New York. drept apogeul eforturilor autohtone de modernizare economica. La creativu« et ses symbole«. La Nymphe Europe. 67. imaginarli a fost prompt validata retoric de scoala. Pion. pentru orizonturi mai provocatoare. altii au facut constant naveta intre Romania ~i Franta. angajatli In blltlilia pentru europenism. in eel mai inalr grad simbolic. majoritatea francezi.

Oxford University Press. p. Alaturi de tlbrlbe Bibesco. Pascale Casanova.Dupli ce s-a stabilitin Europa Occidentala. Republica mondiala a literelor. I de Jam iada zare ian. publicate la Paris. Lonnie R. West Lafayette.' In Steven Tiltiisy de Zepetnek (ed. Ennemies. . cosrnopolita. pormanent statutul cultural. New York/Oxford. Giessen sau Viena. 2(). cele mai diverse nostalgii. 2002. _. Central Europe. E un loc oomun cll in Germania. Europa lor a fost mai degraba "un cosmopolis supranational" I H.Ulobiografic. La antipodul euforicei francofilii publice. op. pbe . uiv. lve. dinspre centru spre periferii 19 Critica brandului france: de europenism (IIlel 0 evaluare a reprezentarilor eurocentrice ale identit!llii romanesti nu poate trece cu \'Oderea 0 replica mai putin vizibilli dedit emfaticul proiect european francofil: eel inspirat de m()(leJele germane de gandire §i de actiune. "Introduction". capitala mCidetnismului european. 2004. Neighbors. Mlrcea Eliade.. aces! lip "modest" si. "Comparative cultural studies and the study of Central European Culture". 76.IN LOC DE INTRODUCERE 45 nali. 10. de asumare a IIIropenismului. discursurile pubJice ale Elenei Vacarescu. The World Republic of Letters.'. detaliu care atesta modul vizibil personalizat. Cu precadere dupli momentul istoric. 'bIU$l.). care a meditat asupra aeestui proces in cartea ei. ism. precum §i Eseurile sale dau 0 replica fltrmll eelor mai redutabile ingrlidituri locale ale orieui: rlidlieinile nationale. Mircea EJiade a trebuit sli-§i defineasca . I". cele rnul multe scrise in franceza'". autoreferential. Purdue University Press. Comparative Central European Culture. monarhia de Hohenzollern a initiat procesul de ni(ldernizare sociala. cum a fost Parisul. "The Idea of Europe". p. consideratiile lui Cloran despre Cum poti sd fli roman. .lios. Sleven Totosy de Zepetnek. Cambridge. dinastia protestanta de I-Iohenzollern " fost perceputa ca mostenitoare a "Ideii de Mitteleuropa=". sau Eseurile lui Mircea Eliade. edificand "Romania europeans". ca §i intr-o serie de studii conexe. toamna 2006. Eliade a conferit noi valori sensului Iradllional al apartenentei. care marcheaza optiunile identitare ale intelectualilor romani din secolul XX. optand pentru 0 patrie imelectuala. §i Inel! nu am reusit de tot! ". au mizat pe 0 alternativa pro-germans. precum La Nymphe Iturope. '. politieli §i economica a l(l. poate fi vllzut!l ca dimensiune maJor!! a eforturilor unei cornunitati marainale de a se integra §i de a deveni vizibila. Pascale Casanova. de Elena Vacarcscu sau de Cioran. La antipodul 1I1111onalismului teritotial ingust. il distinge h'!Intant de colonizare. 268. 2002. Miscarea dinspre periferie spre un centru cultural preslM. mai mult decat Habsburgii catolici. cand tnscaunarea in Romfmia a dinastiei de B(lhcnzoJlern a plirut 811 Ie ofere 0 sansa mai buna. p. cii.rii. Politehnica sau Economie de la universitatile din Berlin. fost e de :0 ii pe i. Incepand en domnia lui Carol I. care. In cartea Marthei Bibesco. 1Il0Nt mod aparte de reprezentare a europenismului cedeaza treptat locul unui discurs ·. impresionantul sliu Jurnal. A§3 uum se spune azi la Bucuresti : "Nc-au rrebuit aproape 0 sutli de ani ea sll distrugem treptat 1111 ce a tntreprlns regele Carol I. ptnonificdnd ideea de Europa intr-o efigie feminina : 0 nimfa. p. i~ti. de proeuropeni. care reprezinta un tip invers de dinamica. oarecurn.B. 169. Friends. tacut de europenism a fost promovat de catre absolventii romani de IIFllosofie. Aceastli:generatie de intelectuali romani. Ei adauga proiectului identitar de la 18480 dimensiune autoreflexiva constituriva'". l-ar fi asimilat unui Huron. 19. de Bevoise. lung edt 0 vial!!. In termenii lui Montesquieu. aspiratii §i IIlllbiliJ integrative europoeentrice locale.1 XIX-lea. Harvard University Press. Susan Suleiman Rubin. Johnson. eel ire. 17. Comparative Literature. s-a ararat tentata sli problematizeze . Massachusetts. in Franta sau Elvetia.tematic ecuatia local vs european in compuneri bine articulate.I. traducere de M. 67.do In. Spre sfarsitul secolului . ei s-au vard ~ure ide mul Jnii lena : ce e In I lui nge mtit ulat Jete itlili :hill :e fi ust. Paris baza lieu.

Sintagma ii apartine lui Titu Maiorescu. N ae Ionescu s-a afirmat ca unul dintre criticii ferventi §i prestigiosi ai modernizlirii filofranceze a Rornaniei. Ca §i in cazul proiectului de orientare franceza. a Concluzii Ca §i in cazul altor spati! europene. nu putem treee eu vederea faptul cli autocolonizarea de orientare germana. macar fiindca. pentru multi istorici optiunile europene pro-germane se cuvin puse in strllnsii relatie cu asa-zisa idee "colonizatoare" de Mitteleuropa. cultura . E de prisos sli ad!lug!lro eli §i proiectul identitar pro-german lasa la vedere 0 fibra autoreferentiala consistenta. Adepti! lui Nae Ionescu au denuntat insistent aspeetul teatral §i cornieul genuin a1 mimetismului cultural in genere. Pentru Nae Ionescu. dar mai eficace. p. liderul Junimii. Roza vanturilor. afectand in special educajia ~i discursul politic al Romaniei moderne.rli fond". Editura Cultura Natiouala. alternativa pro-germana a fost asumatR in prima jumatate a secolului XX (mai ales in perioada interbelica) de catre un grup de tineri intelectuali elitisti. Autoexilat la Berlin catre sftlr§itul vietii. In momentul de fat!l mai ales din Uniunea Buropeana. in cea mai simplista prezentare. politician redutabil §i prim-rninistru. a eondus finalmente la aparitia miscarii extremiste a Garzii de Fier. profesorul de filosofie §i politieianul Nae Ionescu. prezentata ea produs al unui mimetism galic ridieo!. 1926 -J933. mai curand inaparenta. vizibil. a flicut in proza sa 0 radiografie patrunzatoare a varstei de aur a Micuiui Paris §i a Belgiei Orientului. spectacular ~i emfatic. Nae !onescu. Liderul neoficial ~i charismatic al grupuJui. Ibidem. numitorul comun al acesteia a fost proiectul unui imperiu german suficient de extins ca sli sustinli 0 noua ordine economics europeana. Formula revelatoare. dimensiunea paradigrnatica stabila a imaginarului identitar romanesc. in plus. Din unghi retrospectiv. 147. opusa unei mentalitdt! de productie=": Citatul tintuieste Intr-o formula memorabila "mentalitatea de schimb". alternativa europeana pro-germans in Romania moderna merita amintita. etaleaza un tipar comun cu antipodul sliu francofil: miscarea de sus in jos. Dupa revolutiile de la 1848. Inspirata §i alimentata de proiecml Mitteieuropa sau nu. 1990. unul dintre cei mai importanti scriitori nationaliai sec5'iului al XIX-lea. §i ortenrarea pro-germana. in Italia §i in Germania lucruriIe n-au stat altfel : 21. 170.L. critic literar. 22. eticheteaza prompt importul nejustificat de culturli si de civilizatie. care nu era decat 0 imitatie epiderrnica a modelului sliu originar : "A§ numi asta 0 mentalltate de schimb. a glosat teoretic pe marginea raportului dintre europenismul la francaise. . intr-o proportie mai mare decal s-ar fi crezut. societatea politica §i culturala Junimea a lansat 0 critica bine articulata speculativ la adresa importului superficial §i pripit de modele franceze. orientarea postrevolutionara francofila ar fi fost preponderent retorica. Varianta de Weltpolitik numita Mttteteuropa s-a bazat pe misiunea istorica §i civilizatoare a culturii. dincolo de aparente.inclusiv fata urbana a Micului Paris . ca §i idolatrizarea "sfflntului model" francez. filosof. In opinia lui Habermas. Asta in timp ce. orientarea dinspre periferie spre centru §i mai ales aceeasi tendinta autocolonizatoare frapantii. p. denuntandu-le drept "forme fl!.r I 46 IDENTITATE DE FRONTIERA. Totusi. in Romania natiunea promovata de elitele intelectuale a functionat ca un argument major de coeziune pentru locuitorii unor teritorii disparate.ar fi disimulat tipare germane esentiale §i profunde. I. Bucuresri. §tiinlei §i tehnologiei germane". activa §i azi in Romania conremporana. care au tnzestrar-o cu 0 dimensiune autoreflexiva vizibilli. Caragiale. ambele au avut 0 structura temporals identica. sustinuta de ei. cu 0 turnanra pasoprista §i una postpasopnsta.

pp. constructia k!onUlntii pro-europene romanesti se opune net ideii de "colonizare"26.AlIdul sau. La Nymphe Europe. care. Inventing Ruritania. In rom. in termenii propusi de Erich Hobsbawm. definita ~i explorata de Vesna Goldsworthy in cartea sa IIIYltntlng Ruritania". trad.B. 1990. La teniation d'exister. Paris. New York. Myth. Semiology and Urbanism". . La Nymphe Europe. 2007. 1988. Yale University Press.410.a. Bucuresti. La . II. In New Formations. Je a . trad. 1998. Moving Images". Cambridge. Briser le toit de la maison.. Benedict. Public Culture. 2004. JIIbllografie Anderson. de Roxana Oltean ~i Ioana Potrache. Imagined Communities. Curtea Veche. The World Republic of Letters. Alexander. Cambridge. 1998. generata ~i prornovata din interior. 2S. La creativite et ses symboles.pre centru spre periferie. Gallimard. 1993. Anllhelescu. Pascale Casanova nu JUscreazli insll 0 denumire aparte pentru acest proces. Cloran. 1998. Program. 1986. Mai trebuie adaugat ell este legitim sll situam acest tip de ~. Vesna Goldsworty. Gallirnard. Cftsanova. The Imperialism of the Imagination. IWade. Bucuresti. Donald. 1956. constructia natiunii s-a produs de sus injos. Harvard University Press. Marthe. Pion. prin orientarea centripeta. op. spectaculos ~i tenace.t~ ~ri ae . in Romania. Mes vies anterieures. "A fi tnseamna a fi perceput" (lat. p. 7. 90. 1n 23. :-0 ar Irii If: :tul icll ent llui are ier. in care se disting atributele clare ale Unolorientllri "autocolonizante". ~. initiat in Europa Occidentala moderns §i acdvpana azi. . 397. "The Romanian Revolution of 1848. Theory and Contemporary Culture. Nations and Nationalism since 1780. New International Journal of Romanian Studies. OCHey. natiunea este un proiect politic care confers un sentiment de coeziune. de M.utocolonizare imaginara" exact la antipodul "imperialismului imaginatiei" . 27. de Bevoise.). Columbia University Press. Mircea. I. .' Reflections on the Origins and Spread Of Nationalism. In rom. Confirmiind faimoasa formula a lui Berkeley. u. trad. lspita de a exista. Pascale. Comunitati imaginate. "City-Texts: Representation. Bucuresti. Oil tombe la joudre. acest tip de aspiratie IIIlhuraUi catre vizibilitate. Paris. bazata pe 0 dinamica dinspre periferie inspre centru. Hobsbawm. Grassel. de Cristina Blzu. Massachusetts. Bditura Integral. Cambridge University Press. in ultimii 150 de ani acest proiect a fost vandut eu sueces IIIllunli-masli. "The European Nation-State: On the Past and Future of Sovereignty and Citizenship". Paris. in Politics. cit. Dlbesco. Reality. Verso Books.e. ar trebui olar dlstinsa de ceea ce numim in mod curent "colonizare". 2001. 1976. de inventare a IlBlcanilor. intr-o conjunctura In care eHtele intelectuale au lncercat sa gaseasca un punet de sprijin pentru proiectele lor polltlce23• Dc~i esentialmente elitist. "How English is it? Popular Literature and National Culture". sustlne Pascale Casanova. care d!! seama de procesul.nUl unei forme proprii de "protonationalism popular''f". 24. 2007.0 miscare IIln. ei . New Haven ~i Londra.iN LOC DE INTRODUCERE 47 Inalnte de orice. 26. Mircea. 1960. Reflectii "supra originii si raspflndirii nationalismului. Paris. Londra. a fost profund '11A. Pascale Casanova. Jilrgen Habermas. Republica mondiala a literetor. In ~~zul Italiei §i al Germaniei. Emile. James. Esse est percipt'". Erich J. In rom.. Editura Hurnanitas. 1983.

de Luminita Cioroianu. trad. 1998.). in rom. New York/Oxford. 1979.Yale University Press. Vintage Books. West Lafayette. trad. traducere de Robert Adam. Spiridon. 1994. Paris. prefata de R. Nations and Nationalism since 1780. Natiuni si nationalism din 1780 pllnt'1 fn prezent. Said. Inventarea Ruritaniei. 1990. "The European Nation-State: On the past and future of Sovereignty and Citizenship". Program.48 IDENTITATE DE FRONTIERA Gellner. in rom. Nations and Nationalism. "The Idea of Europe". realitate. Editura Cultura Nationala. . Les dilemmes de l'ldentlte au confins de I 'Europe. L'Harmattan. Stanford. in Comparative Literature. 2002. Editura Are. de Ana Antonescu ~i Doina Lica. 1997. mit. Oxford University Press. Johnson. Totosy de Zepetnek. Program. Oradea. Friends. Curtea Veche. Monica. Susan. 1983. Orientalism: conceptiile occidentale despre Orient. Cambridge. Inventing Ruritania. in Public Culture. New York. Edward. p.~ Suleiman Rubin. trad. The Imperialism of the Imagination. 1998. Editura Antet. 1926 -1933. Neighbors. Oxford. Hobsbawm. Comparative Central European Culture. Imperialismul imaginatiei. Moore.Cambridge University Press. Colectia CEU. toamna 2006. Amarcord. Ernest. in rom. Orientalism. Larry. 1990. Wolff. New Haven ~i London. Purdue University Press. 1997. 268. 2001. Inventing Eastern Europe: The Map of Civilisation and the Mind qf Enlightenment. Ennemies. Erich 1. Myth. Central Europe. Tirnisoara. 2002..I. Bucuresti. Ionescu. . Blackwell. 2002. de Diana Stanciu. in rom. Chisinau. Natiun. "Introduction". Bucuresti. 2004. Reality. Habermas. Goldsworty. Roza vanturilor. Stanford University Press. Vesna. Nae. $I nationalism.. Noi perspective asupra trecutului. Steven (ed. liirgen. Western Conceptions of the Orient. Le cas roumain. Lonnie R.