You are on page 1of 53

MEDIUL INTERNATIONAL DE SECURITATE.

ELEMENTE DE ANALIZA GEOPOLITICA

MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ

1

CUPRINS

Consideraţii generale
1. GLOBALIZARE ŞI ANTIGLOBALIZARE 2. NOUL MEDIU INTERNAŢIONAL DE SECURITATE 2.1. Spaţiul euro-atlantic 2.2. Spaţiul euro-asiatic 2.3. Orientul Mijlociu 3. ROMÂNIA ŞI MEDIUL DE SECURITATE INTERNAŢIONAL ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4. REPOZIŢIONAREA GEOPOLITICĂ A MĂRII NEAGRE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

1 6 16

24 26

27 35 48 51

.
MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ

Consideraţii generale

2

Lumea începutului noului mileniu se remarcă printr-o nouă fază a evoluţiei, marcată de coexistenţa şi confruntarea unor tendinţe pozitive cu altele care generează ameninţări şi pericole. Mediul de securitate internaţional se află într-o continuă schimbare, o bună parte dintre aceste transformări fiind imprevizibile. Mediul de securitate este caracterizat de următoarele tendinţa majore: - globalizarea şi integrarea regională; - proliferarea acţiunilor de fragmentare statală; - structurarea unei noi arhitecturi de securitate; - o nouă dinamică a relaţiilor internaţionale; - implicarea tot mai accentuată a actorilor non-statali în dinamica relaţiilor internaţionale. Adoptarea conceptului de securitate internaţională din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor la adresa sa vine să completeze lista criteriilor menite să contribuie la o definire clară a securităţii internaţionale, constituind o stare de echilibru dinamic, rezultat al multiplelor şi complexelor interacţiuni dintre statele lumii, în desfăşurarea firească a evoluţiei geopolitice. Tendinţele de globalizare se manifestă în economia mondială pe mai multe planuri: al integrării sistemului internaţional de producţie, al integrării unor pieţe de mărfuri sau servicii, al convergenţelor politicilor economice naţionale. În principal, globalizarea este considerată drept procesul de întrepătrundere tot mai accentuată între economiile naţionale, experţii şi analiştii apreciind că ne îndreptăm spre un nou sistem economic mondial global, unde interdependenţa economică dintre ţări reprezintă elementul esenţial. Asistăm la desfăşurarea unui proces de dezarticulare şi rearticulare a economiilor naţionale în funcţie de constrângerile logistice funcţionale guvernate direct la nivel internaţional. În cadrul procesului de globalizare, prin cooperare, s-a ajuns la programe de convergenţă industrială a statelor membre NATO. Deja, mai mult de 50 companii din statele membre NATO lucrează într-un parteneriat pentru
MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ

3

producţia de armamente de înaltă tehnologie, ceea ce va asigura în viitor o calitate superioară a tehnicii militare, fapt care poate avea un efect decisiv în lupta împotriva terorismului internaţional. Cu toate protestele organizaţiilor antiglobalizare, efectele acestui fenomen au început să se resimtă. Economia mondială, după o perioadă apreciabilă de recesiune, s-a revigorat, iar circulaţia de capital, dezvoltarea tehnologică şi progresul democraţiei au condus la creşterea prosperităţii populaţiei din unele zone ale lumii. În acest context, pe de altă parte, ameninţările transnaţionale - terorismul, migraţia şi traficul de droguri şi materiale strategice sau crima organizată - au avut o şansă în plus de a se propaga la scară planetară, în primul rând datorită deschiderii frontierelor, lupta împotriva acestor fenomene devenind, potrivit experţilor, o nouă şi originală componentă a globalizării. Globalizarea a condus la multiplicarea oportunităţilor de dezvoltare şi cooperare la toate nivelurile, la apariţia unor entităţi non-statale ce acţionează la nivel global, procesul de luare a deciziilor privind politica externă şi de securitate a statelor devenind mai complex. De asemenea, globalizarea a condus şi la creşterea vulnerabilităţilor, riscurilor, ameninţărilor, pericolelor şi agresiunilor teroriste, acţiunile fiind iniţiate de grupuri şi reţele internaţionale dificil de controlat şi contracarat. România şi-a asumat un rol de furnizor de securitate şi de participant activ la dezvoltarea unor iniţiative internaţionale. Aderând la valorile europene şi euroatlantice, România şi-a asumat un profil strategic important, punând în practică o profundă reformă a sistemului securităţii naţionale, dezvoltarea unei capacităţi militare eficiente şi credibile, potrivit standardelor euro-atlantice, participând activ la acţiuni de menţinere a păcii. În esenţă, România parcurge o tranziţie internă, desfăşurată pe următoarele direcţii: liberalizare politică şi economică, restructurare generală, cu un pivot puternic în privatizare şi stabilizare macroeconomică, pe fondul microdinamizării economiei reale. În paralel, aceste procese transformaţionale sunt influenţate de efortul de
MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ

compatibilizare cu proiectul european, urmând principiile Uniunii Europene. Atât ceea ce presupune tranziţia la economia de piaţă, cât şi îndeplinirea condiţionalităţilor

4

de aderare la UE se înscriu în tendinţa generală a globalizării, în fapt România urmând un traseu tranziţional care o aduce mai aproape de tendinţele definite de lumea globală1. Regiunea Marea Neagră - Marea Caspică a devenit o zonă strategică, de preocupare pentru Alianţa Euro-Atlantică. Încă din anii 1990, regiunea Mării Negre a devenit o "curea de transmisie" atât pentru probleme politice şi economice, cât şi pentru resurse energetice. În mod consecvent, în contextul securităţii internaţionale, această regiune îşi face din ce în ce mai mult loc pe agenda NATO şi pe cea a Uniunii Europene. Este de aşteptat ca globalizarea să redefinească principiile de ordonare a lumii, oferind o variantă radical diferită de gestionare a puterilor, inclusiv de alocare a resurselor pe planetă, care să genereze un alt culoar de pertinenţă a acţiunilor, o altă sferă de repere relaţionare pentru o ordine economică şi politică aptă să depăşească sincopele istoriei. Iată de ce globalizarea poate fi definită ca principiul competiţiei într-un întreg care este mai mult decât suma părţilor, în timp ce părţile tind să imite întregul, adică fiecare să dea performanţa pozitivă ce alimentează coeziunea dinamică a întregului.

MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ

1. GLOBALIZARE ŞI ANTIGLOBALIZARE
1

Prof. univ. dr. Coralia Angelescu şi colaboratorii, "Conturarea unui model explicativ al globalizării. Globalizarea şi economia României", ASE Bucureşti.

5

produselor şi serviciilor reprezintă un mega-trend al globalizării spre care se îndreaptă omenirea. de colapsul URSS şi de revoluţia tehnologică şi informatică. Caracteristic acestui proces este faptul că are drept rezultat imediat o modificare calitativă a economiilor statelor şi are un potenţial enorm de a genera creştere. prin obiectivele propuse. 1/2005. financiar. procesul globalizării poate fi încetinit. formarea unei Europe unite. în domeniile economic. politic şi nu numai. dezvoltare pilonii unei lumi durabile". care să-i ofere un statut propriu în lume. Cu toate acestea. privită ca o entitate teritorială. bazată pe existenţa unor tratate negociate fără constrângeri. dar cu competenţe transferate de la suveranitatea naţională la alte forme de identitate naţională raportate la noile valori europene integrate în arhitectura internaţională. Creşterea globalizării a fost accentuată în ultimii 20 de ani de liberalizarea economică produsă în India şi China. Înainte de toate. dr. decembrie 2004. geopolitic şi geocultural. integrare. tehnologiei. apreciindu-se că maximul acestui proces se va produce în jurul anului 2020. creşterea globală a interdependenţelor va conduce. "Impact strategic" nr. creşterea la nivel mondial a interconectării dintre state. politică şi juridică stabilă. "Globalizare. Această interdependenţă va implica atingerea unor forme comune de realizare a afacerilor la nivel global şi la existenţa unei pieţe economice fără graniţe. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Cu toate acestea. fapt reprezentat de expansiunea informaţiei. sinteză realizată în cadrul proiectului "2020". potrivit experţilor. capitalurilor. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Ei apreciază că va fi deosebit de dificil de stopat fenomenul de intrare în interdependenţă şi de conexiune a economiilor statelor lumii. fără a furniza o alternativă satisfăcătoare3.Marile etape ale construcţiei europene au vizat şi prevăd. O serie de caracteristici actuale ale globalizării cum sunt cooperarea economică şi liberalizarea economică şi politică pot fi afectate de apariţia unor conflicte locale sau regionale. dar şi de a reduce competenţele statului naţional. la generarea unor convulsii economice şi culturale cu consecinţe politice importante. "Mapping in the global future". nefiind ireversibil în toate componentele sale. univ. National Intelligence Council. 2 6 . Mircea Mureşan. Potrivit experţilor americani 2. 3 G-ral prof. diferit de schemele naţionale clasice. globalizarea este un proces geoeconomic.

potrivit propriilor culturi. în special în ceea ce priveşte piaţa de capital.SUA vor rămâne un factor important al procesului de globalizare. până în anul 2020. Se apreciază că o mare parte a populaţiei mondiale va cunoaşte.Experţii americani consideră că este posibilă modificarea caracterului globalizării într-un mod similar schimbării trăsăturilor capitalismului la începutul secolului XX. State precum China şi India se vor afla în poziţii economice mult mai active decât cele din Europa şi Japonia.va exista o opoziţie faţă de procesul de globalizare pe baza valorilor impuse de SUA.statele care au beneficii de pe urma globalizării vor fi în poziţia de a influenţa regulile acestui fenomen. în special în ţările în curs de dezvoltare. în statele sărace creându-se o pătură de mijloc care nu există în prezent. Procesul de globalizare poate fi însă. . până în anul 2020 beneficiile acestui proces nu vor fi globale. Astfel: . fapt care va genera mişcări de protest antiamericane în unele părţi ale globului. Două dintre posibilele cauze ale stopării globalizării sunt reprezentate de un posibil conflict global major sau de producerea unui atac terorist de mari proporţii. potrivit 7 . ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ mai puţin sofisticată decât cea europeană sau a SUA şi de pieţele financiare care sunt mai puţin eficiente. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. tehnologia şi producţia de mărfuri.progresul tehnologic şi dezvoltarea mondială vor obliga corporaţiile să pună în practică formule de lucru specifice ţărilor din care provin. Cu toate că în prezent circa 2/3 din populaţia lumii este conectată la economia globală. căutând să nu lucreze în baza unei culturi unice mondiale. Diferenţele vor fi date de structura de capital a acestor state. Chiar şi state mai puţin dezvoltate precum Brazilia şi Indonezia pot depăşi economia europeană în ansamblul ei. acţiuni care. unde există structuri care se opun globalizării. Pe o perioadă lungă de timp există potenţialul necesar pentru ca multe dintre ţările sărace de pe glob să fie atrase în procesul mondial al globalizării. . va conduce la adoptarea profilelor şi practicilor economice ale acestor state. o prosperitate fără precedent. stopat în aceste regiuni ale lumii. totuşi. .creşterea numărului de locuitori şi a celui de consumatori. .

. A treia cauză este de actualitate şi priveşte apariţia unei pandemii similare celei produse în perioada 1918-1919.care are ca efect revoluţionarea tuturor dimensiunilor vieţii.competiţia dintre persoanele care alcătuiesc forţa de muncă va conduce la importante procese de reconversie şi recalificare profesională. Aplicarea noilor tehnologii va conduce la schimbări dramatice la nivelul cunoştinţelor umane. Estimările Băncii Mondiale relevă faptul că locuitorii dintr-o serie de regiuni. cele pentru implementarea comunicaţiilor wireless şi transferul de tehnologie. sociale şi politice. se va modifica dinamica forţei de muncă: .forţă de muncă disponibilă va deveni mult mai atractivă. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ ale revoluţiei tehnologice. precum şi multiplicarea convergenţei dintre tehnologii . precum şi a altor state în curs de dezvoltare.opiniei experţilor. noile relaţionări comerciale. fiind deosebit de ieftină. biologiei şi nanotehnologiei . experţii enumeră apariţia produselor medicale pentru creşterea calităţii vieţii. în special în India.a informaţiei. noile aplicaţii pentru obţinerea de apă potabilă. 8 . sunt mai puţin probabile. precum şi la un fenomen masiv de migraţie. regiunea sub-sahariană din Africa şi dintr-o serie de state din Orientul Mijlociu şi America Latină vor continua să trăiască cu mai puţin de un dolar/zi. Orissa (India). Indiei.dezvoltarea tehnologică va conduce la crearea unui mare număr de locuri de muncă. Revoluţia tehnologică cunoaşte o tendinţă deosebit de accentuată în această perioadă. Aceste zone sunt cele mai expuse pentru a deveni teatrul acţiunilor de terorism şi de crimă organizată sau al răspândirii bolilor. Dintre principalele consecinţe MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. dar nu va deveni un beneficiu pentru toţi locuitorii planetei.vor apărea puternice acţiuni pentru protecţia socială a acestei forţe de muncă în posibilele situaţii de recesiune economică şi de închidere a unor locuri de muncă. cum ar fi Bihar. comunitatea internaţională fiind în faţa unei dileme legate de capacitatea de a susţine financiar măsurile de rezolvare a acestor probleme. Uttar Pradesh. fenomenul neputînd fi încetinit până în jurul anului 2020. . . Odată cu integrarea globală a Chinei.

Un real pericol este faptul că anumite culturi locale se închid şi se protejează. Mişcările antiglobalizare. Experţii europeni consideră posibilă apariţia unui supersistem global. modelele pe care se bazează studiul globalizării sunt simplificate. multe dintre 4 "Conturarea unui model explicativ al globalizării. printre altele. "activitatea" fundamentaliştii islamici MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. sinteză prezentată cu prilejul reuniunii de lucru "Europe in 2020". Statele lumii vor fi puse în faţa unor provocări în ceea ce priveşte supravegherea. conduc la apariţia fanatismului religios. De asemenea. Stabilitatea internă la nivel global este în strânsă corelaţie cu faptul că anumite societăţi nu sunt integrate în sistem . găsirea unei căi de conexiune cu mediul înconjurător este o provocare importantă. neputând cuprinde adevărata dimensiune a proceselor care au loc în lume. De asemenea. protecţia vieţii private. negăsind o identitate proprie în cultura globală. securitatea informaţiei şi respectarea dreptului de proprietate intelectuală. statele sărace având posibilitatea de a avea acces la aceasta şi de a o implementa într-un interval rezonabil. De asemenea. în perioada 28-30 aprilie 2004. rapida dezvoltare tehnologică poate oferi statelor lumii şi un set de standarde de implementare. În acelaşi timp însă. Ei consideră că instabilitatea socio-culturală şi catastrofele de mediu pot conduce la destabilizarea societăţii globale. o serie de experţi europeni4 consideră că dezbaterile privind problematica globalizării pot conduce la concluzii false datorită faptului că societatea mileniului III este mult mai complexă decât pare în realitate. care să cuprindă ansamblul societăţilor şi întregul ecosistem. 9 . Pe de altă parte. Globalizarea şi economia României". desfăşurată la Budapesta. aplicaţiile militare şi exportul de componente tehnologice de profil vor deveni mai greu de controlat. biosfera. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ reprezentând doar una din cauzele care pot conduce la destabilizarea sistemului global.Distanţa dintre «a avea» şi «a nu avea» tehnologie poate fi acoperită de globalizare. orice eşec putând fi considerat drept un veritabil şoc pentru sistemul global. trebuie subliniat faptul că rămânerea în afara procesului de globalizare poate avea costuri dramatice. controlul şi interzicerea unor tehnologii periculoase.economia fiind în urma culturii în termenii integrării globale. Ei consideră că sistemul global biosocial va cuprinde şi o serie de mecanisme de feedback. De asemenea. adesea confundate cu cele antiamericane. care să cuprindă.

Activitatea economică a atins în anumite zone adevărate dimensiuni regionale (Europa. la nivel global. Internet-ul a devenit un adevărat sistem global. cazul petrolului fiind sugestiv în acest sens. acest fapt fiind un punct de pornire în crearea de scenarii catastrofice. cu câteva excepţii.acestea fiind destul de îndepărtate de omenire în acest moment. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. apar la toate nivelele de activitate. Europa poate profita de această oportunitate care depinde de capacitatea sa de a-şi rezolva problemele structurale curente. Asia de Est. O prăbuşire generală a sistemului socio-economic poate genera mari probleme de mediu. Sistemul de comerţ mondial cuprinde. Piaţa financiară are dimensiuni globale. America de Nord). de asemenea. Fluxul de capital circulă la nivel global. Regionalizarea economică are loc odată cu cea socială şi culturală. prin organizaţiile regionale cum ar fi Uniunea 10 . fiind utilizat de o mare parte a populaţiei mondiale. toate statele globului. migraţia populaţiei spre regiunile economice dezvoltate fiind un exemplu în acest sens. Ele se regăsesc la nivelul guvernelor naţionale. fenomenul prin care populaţia unei ţări investeşte în alte părţi ale lumii luând o amploare deosebită. prin intermediul organizaţiilor supranaţionale şi subregionale cum ar fi agenţiile de monitorizare sau reţelele de distribuţie. Resursele energetice se împart. de a crea o identitate europeană adevărată şi de a construi instituţii supranaţionale eficiente. În multe dintre sectoarele economice se regăsesc numeroase nivele organizaţionale. Europa are capacitatea de a realiza acest lucru datorită potenţialului uman deosebit de care dispune. A fost exprimată ideea că pentru Europa a sosit momentul pentru a deveni un actor global al sistemului socio-economic global. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Astfel de funcţii care se manifestă explicit prin instituţii sau doar implicit. Începutul secolului XXI este marcat de câteva procese fundamentale de integrare ale sistemului socio-economic mondial. zonele care nu sunt implicate în aceasta fiind nesemnificative. tradiţiei istorice de a aplana tensiunile interculturale şi atitudinii sale din ultimele decenii.

O Europă puternică poate juca un rol crucial într-o societate globală care aşteaptă noi provocări. Rusia. CEMN7 sau NAFTA8. Este necesar un efort substanţial pentru reorganizarea economică şi a activităţii instituţiilor europene. prin structuri supraregionale şi subglobale cum sunt grupurile bancare care acţionează pentru armonizarea politicilor monetare sau companiile multinaţionale. CEFTA5. Turcia. politicienii europeni trebuie să depună eforturi pentru stabilirea unor oportunităţi la nivel continental şi asigurarea resurselor pentru atingerea propriilor interese. Integrarea unor noi state a generat probleme economice şi dificultăţi în activitatea instituţiilor europene. până la organizaţiile globale care funcţionează sub conducerea ONU. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ din partea UE care trebuie să depăşească simpla recunoaştere a intereselor naţionale ale statelor membre. Opinia experţilor este aceea că istoria şi valorile europene pot 5 6 7 8 Zona Central Europeană de Liber Schimb Asociaţia Statelor din Sud-Estul Asiei Cooperarea Economică a Mării Negre sau Iniţiativa Central-Europeană Acordul Nord-American pentru Comerţ Liber 11 . Transformarea politicii privind vecinii UE trebuie să implice asumarea interesului comun al statelor membre ale Uniunii Europene şi ale vecinilor acesteia. Acest capital. fiind caracterizate prin indicatori economici similari pentru capitalul uman. Problemele care stau în faţa acestui succes se referă la limitările impuse de statele membre pentru utilizarea resurselor umane de mai sus şi la relaţia cu statele care au un serios deficit democratic. Europa se află la o intersecţie: poate fi o regiune cu puţine probleme structurale sau poate fi un lider al globalizării mondiale. care caracterizează zona statelor din Uniunea Europeană după extindere. ASEAN6. Democratizarea statelor din sudul şi estul Europei necesită un rol şi o politică active MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. este la acelaşi nivel cu cel al regiunilor supradezvoltate de pe glob.Europeană. statele din nordul Africii) pentru a construi cea mai avansată economie de pe glob. De asemenea. Principala problemă a continentului european este reprezentată de capacitatea ei de absorbţie a potenţialului uman din zonele vecine (Ucraina. fiind util şi sprijinul celorlalte state puternic industrializate de pe glob. Asia de Est şi Europa au un număr relativ apropiat de locuitori. Regiunile dezvoltate din America de Nord.

simplifică şi ignoră o mare parte a realităţii9. Japonezii. din care cauză vorbim mai degrabă despre o triadizare. procesul mondial de globalizare să fie şi o creaţie a sa. fiind prezentate argumente care susţin supremaţia culturală. Aceasta înseamnă că procesele de integrare tehnologică. 12 . Experţii Grupului de la Lisabona atrag atenţia asupra faptului că procesele de globalizare economică sunt restrânse la nivelul câtorva state/regiuni . "De ce stârneşte globalizarea atâtea pasiuni?" – în "Secolul 21 -globalizare şi identitate" nr. hegemonia militară. capacitatea de control şi organizare a economiei şi a societăţii mondiale. În timp ce America de Nord este dominată de cultura anglo-saxonă. asumânduşi capacitatea de acţiune a instituţiilor sale şi legitimitatea. în sine. bunăstarea economică şi. "Batrânul continent" poate fi candidatul ideal pentru postul de conducător al unui răspuns global efectiv. Felul în care Europa receptează procesul de globalizare va influenţa şi acţiunea sa. în cazul producerii unor şocuri globale care pot avea distribuţii geografice imprevizibile este posibil ca lumea să "îngheţe" într-o structură în care cel mai înalt nivel organizaţional să fie unul regional. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Teza potrivit căreia globalizarea. economică şi socio-culturală sunt mai intensive şi mai importante între cele mai bine dezvoltate trei regiuni ale lumii (Japonia şi ţările nouindustrializate din sudul şin sud-estul Asiei. nord-americanii şi europenii din vestul continentului gândesc că lumea "care contează" este lumea lor. Acest concept a fost preluat şi de locuitorii acestor regiuni.al unei triade -. ştiinţifică şi tehnologică. iar Asia de Est încearcă încă o integrare regională.aduce răspunsuri adecvate pentru noile provocări ale secolului XXI. Europa a devenit deja o societate multiculturală. 7-9 / 2001. Dacă Europa reuşeşte să-şi consolideze instituţiile şi economia este posibil ca. Succesul economic şi noua politică externă europeană pot reprezenta atuurile Europei pentru asumarea rolului de lider al acţiunilor globale de reacţie. În caz contrar. înţeleasă prin prisma unui determinism tehnologic şi generalizarea unor măsuri de politică economică (fără a ţine cont de circumstanţe). Europa Occidentală şi America de Nord) decât procesele de integrare dintre aceste trei regiuni şi ţările mai puţin dezvoltate sau dintre ţările slab dezvoltate. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. cel puţin parţial. necesare cadrului de acţiune internaţională. 9 Daniel Dăianu. implicit. rezolvă. problemele omenirii .

în primul rând. Mişcarea antiglobalizare este caracterizată. iar noile metode de comunicare au stimulat supravegherea şi imixtiunea în viaţa privată. Însă. Corporaţiile transnaţionale exercită o influenţă semnificativă asupra schimburilor economice naţionale. privesc cu suspiciune orice structură de autoritate. ideologia dominantă pentru majoritatea activiştilor antiglobalizare o reprezintă o formă fluidă a anarhismului11. Mişcările antiglobalizare sunt orientate. 2002. sunt deturnate şi. Ed. economică sau mediatică. "Schimbarea ordinii globale". graniţele de astăzi şi-au pierdut caracterul impenetrabil şi au devenit extrem de elastice10. ecologism. dar nu neagă în totalitate nevoia de putere statală. oamenii de rând de aceeaşi origine etnică. în special statul. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ necontrolată şi conflicte între culturi. 1 10 1 11 13 . etc. Este imperios necesar să fie făcute doar acele ajustări ale lumii. De aceea. "Mişcările antiglobalizare" în "Cadran Politic". ele îi servesc tot pe cei puternici. întrucât acesta trebuie să facă loc actorilor independenţi. cât şi tactică şi acţională.naţionale sau globale . revistă editată de Centrul Român pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă. în principal. libertatea circulaţiei. Criticii globalizării afirmă că mondialismul este doctrina care Chai-Anan Samudavanija. este imposibil sa se analizeze o ideologie a acestor mişcări. vorbind aceeaşi limbă sau aceleaşi dialecte. care să se fundamenteze pe dreptate şi pe egalitatea dintre oameni. susţin organizarea bazată pe comunităţi mici. în loc să fie puse în scopul vieţii şi spiritului. în anumite grade şi forme. Antet. în plus. însă nu exclud grupurile mari. subregionale şi internaţionale şi. fiind inadmisibilă oprimarea voinţei populare de către anumite centre . atât doctrinară.de influenţa politică. referitoare la drepturile omului. prin diversitate. se pierde din vedere faptul că globalizarea este însoţită de o componentă ideologică foarte puternică. de cele mai multe ori. Ele adoptă o serie întreagă de teme. Amalia Popeangă. pentru ca acest fenomen al globalizării să nu devină unul al dezrădăcinării. Totuşi. Aspectele pozitive precum cuceririle tehnologice. au avut în număr tot mai mare posibilitatea să circule liber dincolo de frontiere. drepturile animalelor. Participanţii la astfel de acţiuni sunt dispuşi să accepte economia politică a marxismului. 2006. creşterea vitezei de comunicare. împotriva corporaţiilor multinaţionale şi împotriva acordurilor globale privind creşterea economică.Integrarea în economia transnaţională implică în chip necesar slăbirea autorităţii statului-naţiune. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Trebuie găsită o cale pentru păstrarea unui echilibru. Prin urmare.

Pentru moment. dar. nr. Dr. rolul graniţelor naţionale şi să fie tot mai dificilă stabilirea identităţii şi originii corporaţiilor internaţionale. 1/2005. economia12.. Intensificarea schimburilor comerciale. Astfel. care. şi care va duce la restrângerea capacităţii naţiunilor suverane de a-şi concepe propriul model de stat şi de a-şi organiza. este dificil de analizat efectul de lungă durată al procesului de globalizare asupra comunităţii internaţionale. Această interacţiune se manifestă pregnant şi profund şi în conţinutul raportului dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională. în acţiune concomitentă. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ exercitate de securitatea internaţională asupra securităţii naţionale. "Rebelión contra el mundialismo moderno". 2002. la rândul ei. investiţionale şi tehnologice între diferite regiuni. au determinat o reţea relaţională tot mai elaborată care face să se atenueze. în mod liber. ca urmare a creşterii rolului comunităţii mondiale în gestionarea crizelor de orice natură13. atât prin influenţa pe care o exercită separat asupra fiecărei componente a relaţiei. cel puţin economic. deschide noi posibilităţi pentru dezvoltarea civilizaţiei umane. statele lumii sunt tot mai interdependente în tot ceea ce întreprind. Securitatea naţională este influenţată de globalizare prin efectele multiple ale acesteia asupra activităţii economice. Această evoluţie Carlo Terracciano. Globalizarea.ne impune globalizarea totală. se va asista tot mai mult la creşterea influenţei MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. este clar că procesul de globalizare are atât un impact pozitiv. cu siguranţă. omogenizarea planetei (pe baza unor parametri mercantilişti). Concluzionând. facilitarea contactelor interumane. "Geopolitici şi geostrategii pe traiectoria viitorului". La începutul secolului XXI. îndeosebi în sfera economică. cât şi a întregii comunităţi internaţionale. Partea pozitivă a acestui proces este că va spori interacţiunea dintre ţări. "Impact Strategic". 1 12 1 13 14 . sursa Internet. benefice pentru omenire. familiarizarea cu culturile altor popoare sunt. ca fenomen complex şi multidimensional. cât şi unul negativ. Petre Duţu. sociale şi politice. se poate afirma că globalizarea şi regionalizarea. are un impact puternic asupra raportului dintre securitatea naţională şi internaţională.

Pentru creşterea nivelului economic. "Globalizare. pe de altă parte14. statele lumii putând. proiecte divergente". în special datorită creşterii preţului petrolului. pentru a putea recupera cel puţin o parte din decalajul existent până în anul 2020. Bucureşti. la nivel mondial. NOUL MEDIU INTERNAŢIONAL DE SECURITATE În raporturile dintre război şi politică sau dintre strategie şi diplomaţie s-au petrecut schimbări extrem de importante în perioada bipolarismului. a unei societăţi umane durabile. integrare şi dezvoltare este una biunivocă. o singură planetă. regim politic. globalizarea şi integrarea sunt procese interdependente şi se influenţează reciproc. nivel de dezvoltare economică. Enciclopedia RAO. putere militară etc. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ 2. aceste putând investi în tehnologie mai ieftină. Nici un stat. 15 . pe de o parte. normele şi regulile necesare şi suficiente realizării. se pot considera premisele dezvoltării statelor lumii. tendinţa şi sensul dezvoltării omenirii fiind acela care conduce spre realizarea unei comunităţi mondiale. ca procese. mai ales în ce priveşte conceptele de diplomaţie preventivă şi de gestionare a crizelor. când se presupune că se va atinge maximul procesului de globalizare mondială. nu se poate opune acestui proces. Globalizarea este un proces amplu. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Pentru statele sărace se prognozeză cheltuieli mai reduse. Viitorul globalizării nu este bine stabilit. pozitive şi negative. la nivel planetar. cel puţin din punct de vedere teoretic. creeând cadrul instituţional şi validând principiile. de durată şi deosebit de complex atât prin efectele sale. şi de determinare. Diplomaţia 1 14 Bernard Guillochon.complementară a globalizării şi regionalizării va genera pe mai departe o economie mondială tot mai interdependentă. experţii apreciază că se va cheltui mai mult. să-şi planifice un anumit nivel de interconectare la sistemul global. iar împreună acţionează în direcţia dezvoltării societăţii umane.. în realitate. Caracterul biunivoc este dat de faptul că. 2003. Globalizarea şi integrarea. De aceea. indiferent de mărimea sa. cât şi prin caracterul său obiectiv. relaţia dintre globalizare.

Kosovo sau Cecenia. 16 . pericole şi ameninţări la adresa securităţii şi stabilităţii mondiale. iar continua transformare a formele lor de manifestare le face mai greu de depistat într-un interval de timp care să permită măsuri eficiente de combatere. 1 16 Javier Solana. "Une Europe sûre dans un monde meilleur". 2003.presamil. Situaţia actuală a impus dezvoltarea unor noi tehnici de evaluare şi monitorizare a surselor de instabilitate. eforturile comune de realizare a păcii şi stabilităţii în Europa s-au intensificat şi amplificat. militare şi juridice. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ esenţial. un simplu deziderat. aceasta solicitând o prezenţă constantă a forţei militare. concomitent cu înfiinţarea şi dezvoltarea unor capabilităţi adecvate de reacţie în timp şi spaţiu. cum s-a întâmplat în Macedonia. iar aşteptările sunt promiţătoare. http://www. deosebit de diversificate în ultima perioadă. Europa a reuşit să şteargă artificiala graniţă dintre Est şi Vest. "Fluxurile de bunuri şi de investiţii.ro OM nr. după o perioadă apreciabilă de reflux. se evidenţiază alt tip de riscuri. "Rolul forţei militare în lumea contemporană".preventivă este. Cu 1 15 G-ral Gheorghe Nicolaescu. În cadrul procesului integrării europene a evoluat şi componenta de apărare a acesteia. Simpla ameninţare cu folosirea forţei este întotdeauna mai puţin eficace şi credibilă. Important este faptul că. Efectele globalizării au început să se resimtă. în proiectarea căreia relaţia transatlantică joacă un rol MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Afganistan sau Irak15. Bruxelles. Construcţia apărării europene a devenit o realitate şi se bazează pe fundamente conceptuale. La 15 ani de la încheierea războiului rece. cu toate că finanţarea propusă de factorii de decizie nu este întotdeauna suficientă. s-a revigorat. după anul 1990. precum şi a voinţei de a o folosi în caz de necesitate. Rezultă necesitatea desfăşurării în teren a unor unităţi terestre. Odată cu definirea noului mediu internaţional de securitate se conturează şi o hartă geopolitică a lumii. ulterior în Kosovo. cu excepţia SUA. după tot ceea ce s-a petrecut în Bosnia. în special după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. dezvoltarea tehnologică şi progresul democraţiei au adus mai multă libertate şi prosperitate oamenilor"16. 5/2003. care a parcurs diferite etape divergente şi convergente de dezvoltare. Suprapunerea procesului de globalizare cu tendinţele de regionalizare şi fragmentare generează noi tensiuni şi factori de risc. din SUA. în esenţă. Bosnia. iar economia mondială. Stratégie européene de sécurité.

În acest cadru global. Amestecul de politici şi strategii incoerente şi ezitante în domeniul securităţii. crima organizată). cât şi prin forme colective de acţiune. 17 . prin politici şi strategii individuale. lupta împotriva lor devenind o nouă şi originală componentă a globalizării17. ameninţările transnaţionale (terorismul. apărarea statelor împotriva pericolelor şi ameninţărilor trebuie să se realizeze atât în mod tradiţional. la accentuarea temerii proliferării armelor de distrugere în masă. deoarece pot ajunge mai uşor în mâinile actorilor nonstatali interesaţi în destabilizarea societăţii globale. soluţiile alese de organizaţiile şi organismele europene în rezolvarea situaţiilor delicate demonstrează că Europa 1 17 "Mediul de securitate".toate acestea. în "UNU-CRIS e-Working Papers". Aceasta trece printr-un profund proces de reformă internă. profitând de permeabilitatea frontierelor. În acest context. Progresele ştiinţei şi tehnicii cu aplicabilitate militară au condus. "The EU and Inter-Regional Cooperation: In Search of Global Presence?". 2004. problemele apărării europene nu sunt simple. în condiţiile în care NATO funcţionează ca o organizaţie puternică de mai mult de 50 de ani. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ O serie de analişti18 au adus în discuţie ideea "hegemoniei prin cooperare". migraţia şi traficul de droguri şi materiale strategice. Centrul de studii strategice. 2004 . au avut mai multe şanse de a se propaga la scară planetară. iar. Armele biologice au devenit mai periculoase decât cele chimice sau nucleare. oferind statelor superdezvoltate posibilitatea de a pregăti un război de ultimă generaţie. adaptate permanent la "provocările" la care este supus mediul de securitate. 5. concomitent cu derularea proceselor de extindere. fapt exemplificat în cazul Uniunii Europene. ce implică folosirea puterii de tip soft prin aranjamente de cooperare pe termen lung. iar Europa doreşte să deţină structuri proprii de apărare. pe de altă parte. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. la obţinerea celui mai performant tip de tehnologie. de apărare şi securitate. pe de o parte. 1 18 Mary Farrell. nu va putea modifica într-un mod pozitiv situaţia actuală a mediului de securitate internaţional. Progresele în evoluţia politicii externe şi de securitate comune. propuse şi dezvoltate de actorii internaţionali şi instituţiile specializate. pag.

crearea funcţiei de Coordonator al luptei împotriva terorismului.contracararea factorilor ce contribuie la sprijinul şi recrutarea teroriştilor. . Declaraţia pentru Combaterea Terorismului. mai ales. adoptată de Consiliul European la Bruxelles (25-26 martie 2004). prevenirea finanţării terorismului. precum şi a capacităţii de prevenire a atacurilor teroriste. cooperarea internaţională.adâncirea consensului internaţional şi îmbunătăţirea eforturilor internaţionale pentru combaterea terorismului. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ . introducând o clauză de solidaritate ce stipulează acţiunea comună a statelor UE împotriva acţiunilor teroriste.reducerea accesului teroriştilor la resursele financiare sau economice. 18 . identifică terorismul ca una dintre cele mai importante ameninţări la adresa intereselor UE şi subliniază necesitatea creării unor propuneri concrete pentru combaterea acestui flagel al noului mileniu. ci. adoptată de Consiliul European în decembrie 2004.îmbunătăţirea capacităţii statelor membre de a face faţă consecinţelor unui atac terorist. . .securizarea transporturilor internaţionale şi asigurarea eficienţei sistemului de control vamal. precum şi implementarea unor obiective strategice: .maximizarea capacităţii organismelor UE de a detecta. . Strategia de Securitate. investiga şi acuza persoanele care realizează acţiuni teroriste. De asemenea. măsuri pentru protecţia transportului şi a populaţiei. întărirea controlului vamal şi a securităţii documentelor. În acelaşi timp. elaborarea cadrului de cooperare în lupta împotriva terorismului. cooperarea în domeniul informaţiilor. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.încearcă să-şi asume un rol substanţial în arhitectura propriei securităţi şi să ofere modele de relaţii între state. Declaraţia pentru Combaterea Terorismului stabileşte principalele direcţii pentru: ajutorarea şi asistarea victimelor acţiunilor teroriste. din punct de vedere al manifestării solidarităţii între membri. reprezintă un pas important realizat de Uniunea Europeană nu numai din punct de vedere al dezvoltării capacităţii sale instituţionale.

.protecţia extinsă a mediului înconjurător. La începutul anului 2004. chiar în acelaşi timp. După extinderea Uniunii Europene. statele membre. . . o cifră ce pare a fi suficientă pentru ca UE să poată efectua două operaţiuni de intervenţie. UE a pus bazele unui nou plan "Headline Goal 2010" (Obiectiv Global 2010)19. Această idee a fost MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. . Germania şi Marea Britanie au lansat ideea creării unor unităţi de reacţie rapidă compuse din grupări de luptă de tip "joint" (fiecare de aproximativ 1. cât şi cele noi. atât cele vechi.000 persoane) care să înlăture urmările dezastrelor naturale. dintre care cele mai importante sunt: . .consolidarea poziţiei UE în faţa globalizării şi a rolului şi statutului ei în lume. noul document face referire la operaţiunile multinaţionale de dezarmare. din anul 2004. din partea ONU. statele membre au decis formarea a 13 grupări de luptă. prin lărgirea pieţei.dezvoltarea unei politici de vecinătate care să promoveze prosperitatea şi democraţia. formarea unei forţe de reacţie rapidă (5. la operaţiunile multiple şi capacitatea de interoperabilitate care trebuie atinsă la orizontul anului 2010.500 militari). De asemenea. Comisia Europeană sugerând.implementarea pe scară largă a unor standarde superioare de securitate nucleară. în contextul producerii dezastrului din Asia de Sud-Est. în special. Faţă de precedentul plan "Headline Goal 2003". 1 19 19 . care să fie pregătite să răspundă solicitărilor. . în special a terorismului.eficacitatea sporită în combaterea criminalităţii internaţionale. referitor la dezvoltarea unei capabilităţi care să reflecte noul mediu strategic. adoptat la Consiliul European de la Bruxelles din iunie 2004. În a doua jumătate a aceluiaşi an. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ reluată şi în anul 2005. Strategia Europeană de Securitate. . vor avea o serie de avantaje ce decurg din lărgirea Uniunii. Franţa.sprijinirea ţărilor partenere UE pentru îmbunătăţirea capacităţii de combatere a terorismului.controlul mai eficient al imigrării.atingerea unui grad mai mare de prosperitate.

pentru situaţii de conflict regional de intensitate redusă21. Françoise Heisbourg. iar complementaritatea cu forţele SUA în teatrul de operaţiuni este vitală. Uniunea Europeană trebuie să-şi dezvolte capacitatea de luptă propriu-zisă. în special în ceea ce priveşte următoarele aspecte: diplomaţia apărării.evoluţia tehnologiei şi lecţiile învăţate din operaţiile planificate şi desfăşurate în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare (ESDP). Daniel Keohane. desfăşurarea rapidă a trupelor cu scopul apărării securităţii UE sau ca parte a strategiei europene de luptă împotriva terorismului. . 2004.multilateralism eficient. 2004. aceasta este centrată pe câteva domenii prioritare stabilite de Consiliul European: . "A European Defence Strategy". 33-43. În concluzie. Monitor Strategic. adaptată la realităţile din zonă. . "A European Waz of War". precum şi misiuni preventive împotriva atacurilor la adresa statelor europene sau a intereselor sale. Steven Everts.lupta împotriva terorismului. operaţii de sprijin al păcii şi umanitare. Experţii 20 consideră că este nevoie de o Politică Europeană de Securitate şi Apărare strategică. securitate şi justiţie. 2 20 Lindley-French. Bertelsman Foundation. Charles Grant. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ inhibiţie şi resentiment. 2 21 Michael Mihalka. . Se consideră că Franţa şi Marea Britanie trebuie să se afle în fruntea acestui proces.elaborarea unei politici referitoare la Bosnia-Herţegovina. 1-2/2004. Lawrence Freedman. 20 .aplicarea unei strategii coerente în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu. bazată pe o doctrină de intervenţie (concept strategic) şi pe un sprijin puternic cât mai larg. Michael O'Hanlon. Uniunea Europeană trebuie să îşi dezvolte propriul mod de a purta acţiuni militare. Gutersloh. Julian şi Franco Algieri. sprijinul autorităţilor civile în caz de urgenţă. Nr. securitate pe timp de pace. iar comparaţia cu SUA nu trebuie să contituie un factor de MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. pentru a acoperi întregul spectru al conflictului. ci un stimulent pentru a antrena o forţă militară bine dotată. . idee ce reprezintă nevoia de securitate a UE şi a statelor membre.crearea Zonei de libertate. În ceea ce priveşte Politica Externă şi de Securitate Comună (CFSP). pag. Centre for European Reform. "NATO Response Force Rapid? Responsive? A Force?". Pe lângă capacitatea de a asigura succsul operaţiunilor de menţinere a păcii.

2. Întoarcerea ONU în Irak. navelor şi blindatelor. care să asigure mobilitate sporită.miniaturizarea tehnicii şi armamentului. capabilităţi pentru războiul bazat pe reţea (RBR) şi autoprotecţia avioanelor. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ .apariţia produselor de neutralizare a agenţilor chimici şi biologici. .. în noul context al recrudescenţei acţiunilor teroriste în acestă ţară.realizarea de tehnică digitală în diferite domenii. .creşterea gradului de complexitate şi de integrare a echipamentelor GPS (Global Positioning System). Spaţiul euro-atlantic Mediul de securitate european a fost influenţat pozitiv de procesele de integrare europeană şi euro-atlantică.7 21 .producerea de tehnică de simulare complexă a situaţiilor reale în scopul instruirii militarilor. Participarea efectivă la procesul post-conflict va ajuta ONU la refacerea reputaţiei sale mondiale. rapide şi precise. Se remarcă tendinţa de a produce tehnică de vârf folosind tehnologia microelectronicii. inclusiv a muniţiilor “inteligente”. . În ceea ce priveşte tendinţele în dezvoltarea tehnicii şi armamentelor. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. . experţii relevă faptul că acumulările cantitative de armamente au fost înlocuite cu soluţii tehnice sofisticate. constituie un test important pentru relevanţa acestei structuri în noul mediu de securitate. . cercetare la distanţe mari şi descoperirea ţintelor. Principalele activităţi în domeniu au vizat: .diversificarea armamentului “inteligent”.Organizaţia Naţiunilor Unite nu a mai avut în ultimii ani o activitate importantă în domeniul securităţii internaţionale.cit.robotizarea tehnicii militare. pag. în spaţiul euro-atlantic a fost evidenţiată 2 22 "Mediul de securitate". . combătând ideea conform căreia Organizaţia este mai degrabă o societate de dezbateri. în timp real. culegerea şi transmiterea datelor.1. de extinderea statelor care împărtăşesc idealurile şi valorile democratice. op. Cu toate acestea.cibernetizarea tehnicii militare. decât un organism global destinat rezolvării problemelor mondiale22.

convingerea Libiei de a 22 .prezenţa unor riscuri regionale. Între riscurile transnaţionale manifestate se remarcă cele generate de grupuri care promovează separatismul sau extremismul. Potrivit experţilor Centrului European pentru Studii de Securitate “George C. erorilor factorilor politici şi administrativi dintr-o serie MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. precum şi producerea unor evenimente neprevăzute care ar fi putut evolua ori au evoluat în ameninţări la adresa statelor membre NATO. apărarea colectivă şi promovarea stabilităţii este NATO. a reformelor politico-sociale şi economice. arme şi materiale strategice. în rivalităţile religioase şi încălcarea drepturilor omului. reducerea sprijinului financiar oferit grupărilor teroriste. antioccidentale şi proruse. a mijloacelor de distrugere în masă. La fel de importante pentru stabilitatea mediului de securitate se dovedesc stările de tensiune şi conflict întreţinute de forţe destabilizatoare în zonele de proximitate (transnistreană. singura organizaţie de securitate regională care poate acţiona efectiv în toate cele patru segmente ale securităţii: securitatea individuală. sau în regiunea Orientului Mijlociu). un conflict care provoacă prea multe victime în rândul militarilor şi civililor. asimetrice şi transnaţionale. eforturile de rămânere la putere sau cucerire a acesteia prin tendinţe dictatoriale. amestecul unor state din alte spaţii. a determinat pe unii membri ai NATO să-şi retragă trupele din această ţară. a armamentelor şi altor mijloace de luptă neconvenţionale. traficul ilegal de droguri. crima organizată. ucraineană. o "groapă care se adânceşte spre abis". degradarea situaţiei economice. Marshall”. securitatea colectivă. cele ce-şi au originea în disputele interetnice. Războiul din Irak. proliferarea şi diseminarea necontrolată a tehnologiilor şi materialelor nucleare. în zona Caucazului şi Asiei Centrale. Cu toate acestea. Dintre riscurile importante se pot enumera expansiunea reţelelor şi activităţilor teroriste. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ de state. considerat drept "o strategie eşuată a Americii". războiul cu terorismul este considerat necesar şi eşecul din Irak nu anulează reuşitele SUA în confruntarea globală cu flagelul respectiv: arestarea sau uciderea a trei sferturi dintre membrii-cheie ai reţelei teroriste Al-Qaeda. întrucât dispune de capacităţi politico-militare care pot face faţă noilor ameninţări. cu interese opuse celor ale statelor membre NATO.

ceea ce complică poziţia SUA în ţările islamice. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ securităţii şi să permită forţelor ţărilor aliate şi partenere să acţioneze eficace în operaţii conduse de NATO. alături de noile autorităţi irakiene alese recent. inclusiv accesul la informaţii strategice. îndeamnând. Prin semnarea acestor acorduri. Scopul declarat al acestei politici de vastă deschidere spre spaţiile din afara zonei euro-atlantice este de a sprijini statele respective în a se implica mai hotărât în stabilitatea regională. care trebuie să facă faţă evoluţiei riscurilor la adresa MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. în chestiuni de interes comun legate de securitate. totodată. semnate la sfârşitul anului 2002. Uniunea Europeană a obţinut dreptul de a folosi capabilităţile militare şi de planificare ale Alianţei Nord-Atlantice. ale banilor murdari şi armelor de distrugere în masă. unele state NATO din coaliţia internaţională să devină mai circumspecte şi mai interesate de soarta propriilor militari angajaţi în procesul de stabilizare. pentru o cooperare mai activă cu ţările Caucazului şi Asiei Centrale. Amplificarea procesului de cooperare a NATO cu UE face ca relaţiile dintre organizaţii. apărare şi gestionarea crizelor (lupta contra terorismului. cele din nordul Africii (Iniţiativa Dialogului Mediteranean) şi din Orientul Mijlociu (Iniţiativa Orientului Mijlociu Extins). de sprijinul cărora are şi va avea nevoie pentru a urmări deplasările imprevizibile ale membrilor reţelelor teroriste. sprijinului acordat statelor din regiune pentru integrarea lor în structurile euro-atlantice. Summit-ul NATO de la Istanbul (2004) a decis o nouă politică a parteneriatelor strategice. realizarea unor capacităţi militare coerente. atragerea Pakistanului în lupta contra terorismului şi proliferării armelor nucleare.renunţa să-i mai sprijine pe terorişti. Liderii Alianţei au fost de acord că dezvoltarea parteneriatului strategic NATO – UE pe baza acordurilor "Berlin plus"23. a deschis perspective mai ample cooperării în Balcanii Occidentali. planurile civile de urgenţă) să se întărească tot mai mult. Pacea irakiană se vădeşte mult mai complicată decât războiul însuşi. 2 23 23 . Concluzia factorilor de decizie este aceea că interoperabilitatea şi transformarea în domeniul militar sunt capitale pentru eficacitatea parteneriatelor.

numeroase. dar mai ales de numeroasele interese ce converg din toate părţile planetei spre acest imens spaţiu unde se află cele mai mari resurse naturale ale Pământului. Japonia. ce pot deveni ameninţări cărora li se asociază riscurile aferente sunt următoarele: . încă pentru multă vreme.pentru reconfigurarea nonconflictuală a raporturilor intra şi inter-asiatice. 2 24 2 25 ibidem. conflicte şi pericole.Rusia. mentalităţile şi poziţiile. . şi a celor doi actori mondiali . combaterea terorismului şi armonizarea intereselor de orice fel24. fluide şi cu geometrie variabilă25. diversificate. China. îndeosebi asimetrice. riscurile. pericolele şi ameninţările sunt şi vor fi.cele rezultate din proliferarea armelor de distrugere în masă.pericolele şi ameninţările rezultate din fenomenul migraţionist şi din cel frontalier. Ele sunt cauzate.dezastrele naturale. India -. determinate şi configurate de realităţile complicate şi complexe.teroriste. pag. . . pag. Spaţiul euro-asiatic Caracteristica principală a spaţiului asiatic o constituie eforturile conjugate ale celor patru mari state din regiune . ibidem. de situaţiile des schimbătoare din aceste zone. Spaţiul euro-asiatic nu este omogen din nici un punct de vedere şi.2. la care se adaugă şi Turcia. .SUA şi UE .degradarea sau deteriorarea competiţiei intenaţionale pentru resursele asiatice. 23 24 . ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ imprevizibilitatea factorilor tectonici şi climatici. dar şi din spectrul celor care ţin de MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. de ideologiile. 31. transformarea unora dintre faliile strategice tradiţionale dintre civilizaţii şi culturi în zone de confluenţă. .cele aferente actualelor şi posibilelor conflicte regionale. Spaţiul central-asiatic şi spaţiul est-asiatic rămân generatoare de tensiuni. Principalele pericole. de aceea.2.

la care se adaugă. Rusia încearcă. În Caucaz. Priorităţile doctrinei chineze de apărare sunt următoarele: . îndeosebi cele maritime. . India şi Japonia. în spaţiul pe care îl domină. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Strategia adoptată de Rusia în relaţiile frontaliere cu ţările din Asia Centrală este una indirectă. foarte asemănătoare cu Strategia europeană de securitate. De asemenea. dar nu numai prin mijloace militare. progresul tehnologic şi tehnologia informaţiei sunt singurele în măsură să asigure o capacitate defensivă credibilă a statului cu cea mai mare populaţie de pe glob.interzicerea amestecului altor state care ar contesta statutul central al puterii chineze. însă. în relaţii de parteneriat cu SUA. dezvoltarea economică. Potrivit liderilor chinezi.Există şase mari zone conflictuale în spaţiul eurasiatic şi al fostei Uniuni Sovietice: regiunea Caşmir. din ce în ce mai mult şi Turcia. China. de concepţia imperială autoritară şi doreşte ca. Asia Centrală. a unei zone de siguranţă şi de bună vecinătate. Potrivit experţilor. prin parteneriate şi acorduri bilaterale. cu obiectivul declarat de a îndepărta cât mai mult de teritoriul naţional o posibilă zonă de conflict. o posibilă zonă tensionată. stabilizarea situaţiei şi controlul acţiunilor şi reacţiilor de tip terorist. Armenia şi Azerbaidjan. zona kurdă. sau autodefensivă prioritatea strategică chineză vizând dezvoltarea economiei. paralel cu consolidarea relaţiei cu cei trei piloni strategici internaţionali: SUA. Japonia şi Uniunea Europeană să-şi refacă statutul de mare putere mondială.Georgia. urmărind crearea. precum şi cele logistice şi nucleare. India. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ China a promovat o doctrină strict defensivă.întărirea puterii prin reunificarea teritoriului. În acelaşi timp. 25 . deosebit de periculoasă pentru România. China şi Uniunea Europeană şi cu cei trei piloni ai spaţiului asiatic: China. Afghanistan. Caucazul şi zona transnistreană. ci mai ales prin mijloace politice şi economice. Rusia s-a detaşat în raport cu politica internaţională. Rusia adoptă o poziţie de expectativă dinamică în spaţiul european al fostei Uniuni Sovietice şi de cooperare în zona coridorului islamic (îndeosebi în Asia Centrală). Continuă să-şi bazeze starea de aşteptare şi strategia de securitate pe o politică de descurajare nucleară. dar influenţa ei s-a diminuat substanţial în cealaltă jumătate a Caucazului . China îşi dezvoltă capacităţile militare.

în această regiune a lumii au loc transformări sociale majore. accesul la armele de distrugere în masă şi instabilitatea politică contribuie la menţinerea unei situaţii nesigure. "Strategia de securitate . să deturneze omenirea spre izolare şi soluţii unilaterale26. fiind susţinut de virulenţa mişcărilor fundamentaliste care se sprijină pe starea de frustrare şi sărăcire extremă a unor pături largi de oameni. dar şi de lipsa apei. Deşi mediul de securitate a fost dominat de acţiunile violente ale insurgenţilor. Ministerul Apărării Naţionale.3. având o imagine ce evidenţiază existenţa unei inegalităţii sociale severe. care alimentează tensiunile deja existente. îndeosebi prin dezvoltarea economică şi excluderea puterilor exterioare care ar putea contracara sau limita acest proces. prin sfidarea normelor unei vieţi civilizate. multe dintre acestea apropiate de terorism. chiar deosebit de grave.. s-a evidenţiat procesul vizând consolidarea autorităţii irakiene. lucru nereuşit pe deplin. pregătirea alegerilor şi funcţionarea noilor instituţii democratice ale statului. fapt care a fost reflectat negativ asupra stării interne de stabilitate şi a permis apariţia unui vid de MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. 2. Prioritatea tuturor actorilor mondiali în această regiune a constat în consolidarea instituţiilor politice şi a securităţii.consolidarea statutului de mare putere în Asia. Prin imprevizibilitatea sa. fapt care constituie o altă sursă de destabilizare. o reală problemă în această situaţie fiind aceea că democratizarea dorită poate fi percepută ca forţată şi impusă din afară. Dincolo de schimbările politice. Orientul Mijlociu Terorismul constituie în această zonă unul dintre cele mai periculoase fenomene.Mediul internaţional de securitate". 2005 2 26 26 . prin efectele sale emoţionale asupra opiniei publice terorismul poate genera riposte care să destabilizeze comunitatea internaţională. Orientul Mijlociu este una dintre cele mai militarizate regiuni ale globului. zona fiind una caracterizată de modificări demografice. necesitatea implementării unei reforme apare imperios necesară. În aceste condiţii. de abundenţa petrolului. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ securitate. iar progresele tehnologice.

În ceea ce priveşte procesul de pace din Orientul Mijlociu. Deşi liderii politici au calificat victoria Hamas în alegerile parlamentare drept un seism politic. şi. precum şi acţiunile de răspuns ale armatei israeliene în teritoriile ocupate. situaţia devenind îngrijorătoare prin amploarea acţiunilor din teren. Pe termen lung. chiar şi după recentele alegeri legislative din teritoriile palestiniene. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ 3. prin intermediul dialogului în cadru 27 . ei au solicitat mişcării islamiste să nu abandoneze procesul de pace cu Israelul. ROMÂNIA ŞI MEDIUL DE SECURITATE INTERNAŢIONAL ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Istoria veche. medievală sau modernă ilustrează situaţii deosebit de semnificative pentru delimitarea poziţiei geostrategice a României. stabilitatea internaţională nu poate fi astăzi concepută decât în baza cooperării pe multiple planuri la nivelul comunităţii internaţionale. mediul internaţional de securitate a evoluat după 1990 în sensul creşterii complexităţii şi interdependeţelor din relaţiile internaţionale. în special cu arme de distrugere în masă şi prevenirea terorismului ca factori-cheie în menţinerea acestei balanţe. Astfel devine absolut necesară stoparea cursei regionale a înarmării. Drept urmare. evoluţia mediului de securitate în această regiune depinde de o balanţă de putere echilibrată între toate statele Orientului Apropiat şi Mijlociu. Din perspectiva României. iniţiativele au continuat pe direcţia calmării conflictului israeliano-palestinian. mai ales. prin continuarea atacurile teroriste în teritoriul israelian. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.

iar importanţa politico-militară a spaţiului Dunăre-Marea Neagră este strâns legată de cea economică. se plasează la confluenţa celor mai importante procese ale scenei politice globale şi regionale27. în care sunt cuprinse zece structuri geomorfologice de mare importanţă strategică. organismele euro-atlantice şi paneuropene. democratice şi prospere deoarece acestea menţin pacea şi buna-înţelegere MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Sporind eforturile de valorificare a avantajelor oferite de aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană. cu statutul de ţară membră NATO şi viitor membru al Uniunii Europene. ca şi pentru alte state. care includ şi România. Ca stat de graniţă al Uniunii Europene şi ca membru al NATO. Racordarea directă a centrului Uniunii Europene cu Marea Neagră şi cu zona extinsă a Mării Negre determină un sistem dinamic de cooperări şi alianţe. prin creşterea implicării marilor organizaţii internaţionale în definirea stării de securitate a lumii. creează comunităţi pluraliste şi au un comportament predictibil în domeniul securităţii. Dunărea nu mai poate fi analizată separat de Marea Neagră. Angajarea activă în procesul de înfăptuire a securităţii prin promovarea democraţiei. România are posibilitatea de a restrânge paleta tuturor vulnerabilităţilor. o serie de garanţii de securitate şi un sprijin important propriilor obiective de dezvoltare economico-socială. 4. riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi de a se afirma mai pregnant ca producător de securitate.instituţionalizat. Totodată a crescut şi importanţa strategică a litoralului românesc. Dobrogea devenind un obiectiv strategic major. În contextul politico-militar actual îşi menţin importanţa direcţiile strategice care traversează Europa Centrală şi de Est. în "Europäische Sichercheit". 2005. constituie o zonă de interes pentru marile puteri. cât şi est-vest. atât pe axa nord-sud. Activitatea în cadrul acestor structuri conferă României o poziţie consolidată pe scena internaţională. România are interesul major de a se învecina cu state stabile. lupta impotriva terorismului internaţional şi combaterea proliferării Gheorghe Fulga. România. ca factor de stabilitate în zona balcanică şi în zonele de interes geostrategic ale Mărilor Neagră şi Caspică. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ în relaţii. 2 27 28 . "România şi mediul regional de securitate". nr. ale Asiei Centrale şi Orientului Mijlociu. În acest context deosebit de complex. Spaţiul geografic al României.

. de suportul criminalităţii transfrontaliere organizate ori de sprijinul regimurilor corupte sau incapabile să guverneze democratic. abordarea cu prioritate a problematicii securităţii cetăţeanului şi securităţii publice.terorismul internaţional. Londra. cât şi fiecare stat în parte. Asia Centrală . să rămână vulnerabile în faţa terorismului internaţional.proliferarea armelor de distrugere în masă. biologice şi radiologice constituie o ameninţare deosebit de gravă din punctul de vedere al 2 28 Principiile ce călăuzesc fundamentarea strategiei de securitate naţională sunt: convergenţa dintre politica de securitate şi politica de dezvoltare economico-socială. structurat în reţele transfrontaliere. Reţelele teroriste MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. de infrastructura şi asistenţa oferite de organizaţii etnico-religioase extremiste. chimice. Armele nucleare. Moscova sau Istanbul. abordarea sistemică şi comprehensivă a politicii de securitate. reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa vieţii şi libertăţii oamenilor. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ internaţionale au acces la tehnologia modernă şi pot beneficia de transferuri bancare şi mijloace de comunicare rapide. demonstrează faptul că terorismul internaţional de sorginte extremistreligioasă. precum şi cele care au avut loc în Orientul Apropiat. Africa. deplina concordanţă între evaluarea mediului de securitate. determină că atât comunitatea internaţională. a democraţiei şi celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază comunitatea euro-atlantică.armelor de distrugere în masă reprezintă un imperativ pentru politica externă a României şi pentru punerea în practică a principiilor28 pe care este fundamentată strategia de securitate naţională. exploatării oportunităţilor pe care le prezintă mediul de securitate internaţional şi contracarării eficiente a riscurilor şi ameninţărilor majore. de Sud şi Sud-Est. opţiunea politică şi acţiunea strategică. valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţii europene şi euroatlantice sunt următoarele: . Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. 29 . Caracterul deschis al societăţilor democratice moderne. astfel că imperativul contracarării acestui flagel al secolului XXI şi al cooperarii forţelor democratice pentru contracararea lui constituie o cerinţă vitală. acţiunile de aceeaşi natură puse în practică la Madrid. constituind condiţia fundamentală a participării la beneficiile globalizării. ca şi imperativele globalizării. asupra unor obiective-simbol politico-economice ale civilizaţiei şi puterii americane. Caucaz. Principalele riscuri şi ameninţări care pot pune în pericol securitatea naţională a României.

inter.aflate în afara controlului statal. zonă de tranzit şi destinaţie a unor activitaţi criminale grave constând în trafic ilegal de armament. iar tentaţia dobândirii lor creşte exponenţial.criminalitatea transnaţională organizată. Prin natura şi amploarea lor. trafic de produse contrafăcute. tendinţe separatiste şi situaţii de instabilitate prezente în proximitatea strategică a României.şi intrastatale. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ îngheţate" sau latente din această regiune. Din perspectiva preocupărilor pentru securitatea naţională. economice şi sociale profunde care s-au produs în Europa Centrală şi de Est în procesul dispariţiei regimurilor comuniste. Reprezintă atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condiţiile globalizării. pot asigura cel mai periculos suport operaţional şi logistic. care au făcut din Europa un loc mai sigur şi mai prosper. autoritatea redusă exercitată de unele guverne asupra complexelor lor militare. astfel de activităţi sunt favorizate de existenţa conflictelor locale şi. Pe fondul unei astfel de situaţii.în fapt.potenţialului de distrugere.conflictele regionale. 30 . în urma unor importante măsuri ale comunităţii internaţionale. În pofida evoluţiilor pozitive din ultimul deceniu şi jumătate.inclusiv în Europa . conflictele inter-etnice sau religioase . în condiţiile în care regimurile nedemocratice. . amplificarea fenomenului terorist şi proliferarea armelor de distrugere în masă reprezintă principalul factor generator de incertitudine în domeniul securităţii globale. trafic de narcotice. cât şi o consecinţă directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice. Colapsul sau evoluţia anarhică a unor state posesoare de arme de distrugere în masă. generează incertitudine şi determină irosirea multor resurse. mai mult sau mai puţin violente. a unor state multinaţionale din zonă. Accesul la astfel de mijloace devine tot mai uşor din punct de vedere tehnologic. alături de alte stări tensionate. spaţiul de interes strategic în care se află România este sursă. cu puternice implicaţii pentru pacea şi securitatea regională şi europeană. arealul strategic în care este situată România este încă deosebit de activ în conflicte locale. precum şi existenţa unor regiuni . Prin numărul lor mare. totalitare. muniţii şi explozivi. aşa-numitele "conflicte MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale. migraţie ilegală şi trafic de fiinţe umane. la rândul lor. Produs auxiliar al dezmembrării. chiar dacă. dispute teritoriale. activităţi de spălare a banilor şi alte aspecte ale criminalităţii economico-finaciare. favorizează dezvoltarea unei pieţe negre active pentru astfel de mijloace. conflicte cu un puternic substrat politic . . majoritatea acestora sunt ţinute sub control.

Securitatea naţională poate fi. perturbarea substanţială a vieţii economico-sociale şi poluarea gravă a mediului pe teritoriul naţional şi în regiunile adiacente. În paralel cu eforturile pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. dăunatoare sau iresponsabile. inclusiv ca urmare a unor activităţi umane periculoase. meteo-climatică ori asociată. precum şi alte modificări bruşte şi radicale ale condiţiilor de viaţă). de asemenea.pot favoriza terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă sau pot să contribuie la perpetuarea regimurilor separatiste. inundaţii. alimentând manifestările radicale şi extremiste. având influenţe directe şi asupra securităţii ţării. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Mediul de securitate este. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. acest lucru având un aport semnificativ şi în ceea ce priveşte conceptul de securitate naţională. prin lucrul la proiectele regionale. scăderea nivelului de trai sau corupţia pot produce intoleranţă. pusă în pericol de o serie de fenomene negative grave. posibilitatea crescut ă a producerii unor pandemii. inegalităţile sociale. altfel perceput. provenind din mediu sau reflectând degradarea acestuia. după lucrările summit-ului de la Istanbul. încălzirea globală. Dificultăţile tranziţiei româneşti prelungite. România îşi asigură securitatea prin integrarea efortului propriu în eforturile organizaţiilor de securitate europeană şi euro-atlantică. îndeplinirea criteriilor de aderare este un proces necesar în primul rând din punct de vedere intern. România trebuie să îşi asume responsabilitatea de a formula un punct de vedere propriu privind viitorul continentului european. cu efecte deosebite asupra instituţiilor statului. al vieţii economice şi sociale româneşti. tendinţa de epuizare a unor resurse vitale. totodată. România parcurgând o etapă dificilă după anul 1989. în condiţiile în care. 31 . de natură geo-fizică. aliate şi europene privind sporirea securităţii şi încrederii în Europa de Sud-Est. se poate implica mai decis în demersurile de stabilizare.sau meteo-climatice grave (cutremure. Pentru România. Democraţia este o resursă importantă a mediului de securitate. se pot înscrie: catastrofele naturale sau alte fenomene geo. Ţara noastră poate participa mai activ la reintegrarea spaţiului sud-est european în arhitectura de securitate a continentului. catastrofele industriale sau ecologice având drept consecinţe pierderi mari de vieţi omeneşti. Între acestea.

dar îi conferă şi mai multă încredere în posibilităţile proprii de a-şi spori contribuţia la stabilitatea şi securitatea regiunii.Perspectiva deschiderii unor baze militare americane pe teritoriul românesc consolidează poziţia ţării noastre de membru al Alianţei şi partener strategic al SUA. În domeniul militar. pag. cu cele din Caucaz şi cu cele aflate în zone mai expuse acţiunilor teroriste. asupra mediului de securitate românesc. aceste relaţii sunt foarte importante. influenţa este datorată prezenţei conflictului transnistrean în vecinătatea României. domeniu în care România are o determinare şi o vocaţie geostrategică remarcabile. încălcarea drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale. social. trei tipuri de influenţe: directe. Unii analişti apreciază că fragilitatea mediului de securitate din regiune este determinată de factori interni. Spaţiul eurasiatic. 2 32 . mijlocite şi indirecte. China. Influenţa se manifestă. Realităţile dovedesc că sunt obligatorii abordările regionale exigente ale noilor riscuri de securitate. Japonia. cu intensităţi diferite. În pofida unei relative stabilizări a stării de securitate. în special prin evoluţiile înregistrate în spaţiul ex-iugolslav.cit. politic. pe o falie strategică. Având în vedere faptul că România însăşi s-a aflat. dar şi cu ţările din Asia Centrală. aproape pe toate planurile menţionate . exercită. îndeosebi cu Rusia. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ statele din zonă. Regiunea balcanilor continuă să fie cea mai instabilă regiune a continentului european. 2 29 Gheorghe Fulga. corupţie. Influenţele directe rezultă din relaţiile bilaterale pe care le are România cu MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. instabilitatea economică. clivajele etnice şi religioase29. India. diplomatic şi ecologic. perspectivele de evoluţie sunt neclare şi rezervate. timp de secole.. asupra mediului de securitate din zona de interes pentru România. atât în mod direct. ţări eurasiatice şi riverane Mării Negre.economic. militar. Cele mai importante sunt însă relaţiile directe cu Rusia şi cu Turcia. Evoluţiile din aceste spaţii eurasiatice. op. care ţin de incapacitatea instituţiilor de a asigura respectarea legii. cât şi indirect. precum şi cele din Ucraina şi din Caucaz se răsfrâng. inegalitate socială. Starea actuală a mediului de securitate din Republica Moldova influenţează mediul de securitate din România. pe care l-am analizat succint în capitolul anterior.

Informaţiile asigură evitarea surprinderii prin identificarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale ale României. precum şi monitorizarea eficientă a zonelor cu conflicte latente. . în scopul îndeplinirii noilor tipuri de misiuni şi. compatibile cu cele europene şi euro-atlantice.restructurarea sistemului bazelor militare. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. intensificarea fluxurilor de persoane. Constituirea şi funcţionarea comunităţii de informaţii reprezintă. cu responsabilităţi în asigurarea stabilităţii şi securităţii regionale şi nu numai. În concluzie. priorităţile vizează.infrastructura de comunicaţii. în scopul creşterii eficienţei şi coerenţei funcţionale. principalele domenii de interes fiind următoarele: . extinderea NATO şi a Uniunii Europene. în cooperare şi în parteneriat. superioritatea de decizie şi viteza de reacţie precum şi capacitatea de acţiune preventivă. să existe o sursă deschisă de instabilitate. o necesitate obiectivă a etapei şi o oportunitate majoră a procesului de dezvoltare în domeniul activităţii de informaţii. în principal. contra-informaţii şi securitate reprezintă o componentă esenţială a sistemului securităţii naţionale pentru prevenirea şi avertizarea oportună asupra riscurilor şi ameninţărilor. . mărfuri şi capital. Activitatea serviciilor de informaţii. în acest context. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Opţiunile strategice ale României au în vedere dezvoltarea rapidă a unor reţele de infrastructură specializate şi eficiente. lichidarea comunismului ca sistem politic şi instaurarea democraţiei în Europa Centrală şi de Est. capabile să potenţeze atât dezvoltarea susţinută şi modernizarea accelerată a economiei cât şi securitatea naţională. determinată de evoluţia mediului de securitate. lupta împotriva terorismului internaţional. a proliferării armelor de distrugere în masă şi a celorlalte riscuri transnaţionale. În mod corespunzător.managementul potenţialului hidrografic. În acest scop sunt lansate programe ample de investiţii naţionale. 33 .infrastructura de transport. . stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. implicit. în atingerea obiectivelor de securitate.Aceasta pentru că nesoluţionarea conflictului face ca în vecinătatea României. deschiderea frontierelor. contra-informaţii şi de securitate la nivel naţional.

34 . coroborate cu situaţia sa geopolitică. . iar apartenenţa la comunitatea euro-atlantică reprezintă o garanţie de securitate30. aceste fenomene. se constituie în oportunităţi strategice importante. 38.experienţa acumulată în participarea la misiuni internaţionale în sprijinul păcii. politic. . precum şi cerinţa apelului la judecata poporului şi la angajarea sa MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. . Experienţa de peste un deceniu şi jumătate în construcţia democraţiei şi prosperităţii oferă măsura maturităţii societăţii româneşti. Înfaptuirea obiectivelor strategiei securităţii naţionale implică un efort major de conştientizare a acestei răspunderi şi a nevoii de consolidare a bazei politice a guvernării. februarie 2006. proiect. 3 30 "Strategia de Securitate Naţională a României". Pentru România. .parteneriatul strategic cu SUA. cultural şi de securitate al Uniunii Europene.integrarea în spaţiul economic. între care cele mai semnificative sunt: . pag.creşterea rolului şi a ponderii regiunii Mării Negre în preocupările de securitate şi energetice ale Europei.apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică.precum şi dezvoltarea tehnologică au creat premise favorabile pentru racordarea noilor democraţii la zona de prosperitate şi securitate euro-atlantică.gradul ridicat de interoperabilitate a instituţiilor de securitate şi apărare ale României cu structurile similare ale statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ conştientă în realizarea programului. .

Turcia şi Ucraina. principalele puncte de reper ale hărţii geopolitice erau reprezentate de "Cortina de Fier" şi Orientul Mijlociu. REPOZIŢIONAREA GEOPOLITICĂ A MĂRII NEAGRE Dacă înainte de anul 1989. Azerbaidjan. Regiunea Mării Negre reprezintă şi o frontieră nord-sud între Uniunea Europeană şi statele Orientului Mijlociu. distingându-se prin numeroasele structuri regionale şi subregionale existente. Grecia. regiunea Mării Negre era o zonă de comerţ. un pod de legătură între Vestul Europei şi Rusia şi. Nu toate aceste state se 35 .MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. în prezent regiunea Mării Negre-Mării Caspice devenind o zonă strategică de preocupare pentru Alianţa Euro-Atlantică. Armenia. Rusia. Moldova. mai târziu. Din punct de vedere istoric. de aceea. ulterior atenţia s-a mutat către Balcani. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ 4. Regiunea include Albania. România. între Uniunea Sovietică şi NATO. Bulgaria. Georgia. constituia un factor integrator sub Imperiul otoman. Serbia şi Muntenegru. Această zonă a fost şi frontul confruntării între imperiile rus şi otoman şi.

precum şi importante resurse umane. unele din aceste state fiind reale surse de insecuritate. precum şi de importante zone de tranzit pentru conductele care pornesc din Caucaz şi Asia Centrală către vestul continentului MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. inclusiv în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare Economică a Mării Negre31. 42 3 31 36 . Din punct de vedere economic.cit. Dată fiind poziţia geostrategică a regiunii. ce acoperă Asia Centrală în cadrul Coridorului de transport Europa-CaucazAsia32. În plus. ca o zonă de transport extinsă. pag. Zona Mării Negre este recunoscută. dar toate au un rol relativ activ în procesele de cooperare din regiune. pag. op. nr. potenţialul militar este reprezentat de facilităţile naţionale considerate potrivite pentru extinderea managementului spaţiului aerian al NATO către zona Caucazului. ca parte a efortului general de combatere a terorismului33. de infrastructura regională optimă pentru desfăşurarea de forţe militare. 1/2005 3 32 TRACECA (Transport Corridor Europe . care dispune de zăcăminte de petrol şi gaze naturale.învecinează cu Marea Neagră. o piaţă potenţială pentru 350 de milioane de consumatori. aceasta constituie o legătură comercială vitală şi o importantă zonă de tranzit. "Stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre". regiunea Mării Negre deţine o poziţie strategică în transportul maritim. în cadrul sistemului de coridoare de tranzit paneuropene al UE. având importante facilităţi de transport legate de canalele de navigaţie Rin-Dunăre-Marea Neagră şi Volga-Don. ca o legătură naturală între Europa şi Asia. Fiind considerată o zonă-tampon împotriva traficului de arme şi materiale sensibile venind dinspre spaţiul ex-sovietic. 41. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ european. Lista problemelor de securitate în regiunea Mării Negre este deosebit de complexă. de cooperarea regională în domeniul schimbului de informaţii şi implementarea măsurilor de securitate.Caucasus . se observă un progres slab al Alina Buzăianu. faţă de problemele relaţionale dintre forţele militare din regiune. deţine infrastructuri de depozitare şi exploatare. de asemenea. Pe lângă aceasta. "Impact Strategic". în domeniul infrastructurii şi comunicaţiei. regiunea are oportunităţi deosebite pentru turism. facilităţi pentru dezvoltarea de activităţi profitabile de afaceri. dar şi între Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Regiunea reprezintă.Asia) 3 33 Alina Buzăianu.

G. Herd şi F. Rusia şi Ucraina) este şi ea întreţinută. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ distrugere în masă şi a vectorilor purtători. se manifestă pe fondul unor acţiuni separatiste şi are legături puternice cu criminalitatea transfrontalieră organizată. de aici şi numeroasele ameninţări militare potenţiale. . corupţie.Caucazul şi Balcanii .reformelor economice. nici la nivel interstatal. 3 34 3 35 37 . fac ca această regiune să poată fi considerată o piaţă neagră foarte periculoasă pentru proliferarea armelor de distrugere în masă. Black Sea Geopolitics: Dilemmas. pag. migraţie ilegale. op. destrămarea în parte a industriilor producătoare de arme de distrugere în masă . existente şi viitoare în regiune35. nu se observă o diminuare a tensiunii şi a conflictului. traficul de droguri şi de fiinţe umane. Centrul de Cercetare pentru studierea conflictelor. degradarea mediului. 19-20.cit.exercită o influenţă directă asupra securităţii regiunii Mării Negre. Dintre aceste riscuri şi ameninţări se remarcă34: .terorismul .conflictele latente.proliferarea. Sandhurst. în Moldova (Transnistria).. . în Rusia (Cecenia). care se manifestă îndeosebi sub forma traficului de materiale radioactive şi speciale. Prăbuşirea fostei URSS. Neîncrederea istorică stabilită în relaţiile dintre ţări (Grecia şi Turcia. în Georgia (provinciile Abhazia şi Osetia). . pregătire şi adăpostire.traficul ilegal de armament. tehnologie şi know-how necesare pentru construcţia armelor de MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Două mari zone fierbinţi ale Europei . 2000. Terorismul din această regiune este conectat la reţelele internaţionale. migraţia ilegală şi alte aspecte ale criminalităţii transfrontaliere "Strategia de Securitate Naţională a României".îndeosebi în regiunile separatiste aflate în afara controlului autorităţilor legitime. fiind o oglindă fidelă a noilor riscuri şi ameninţări şi un virtual poligon periculos pentru experimentarea lor. Regiunea Mării Negre este deosebit de importantă pentru securitatea şi stabilitatea spaţiului european extins. Obstacles & Prospects. reducerea rigorii controlului asupra deţinătorilor de arsenale de această natură şi existenţa unor depozite imense de astfel de materiale în zone scăpate de sub controlul autorităţilor competente. trafic de persoane. Moustakis. contrabandă cu droguri şi arme. Mai mult decât atât. muniţii şi explozivi. nici la nivel statal. pag. 22. alte mişcări separatiste de mai mică intensitate. lipsa unor democraţii autentice.prin atentatele criminale produse şi activităţile de colectare de fonduri şi spălare de bani şi prin posibilităţile de recrutare. care se derulează în spaţiul ex-sovietic: între Armenia şi Azerbaidjan (provincia Nagorno-Karabah).

minată de corupţie endemică şi de criminalitate transfrontalieră organizată.globalizarea mondială a cuprins economiile statelor din regiune. NATO. Tauris. o consecinţă a Războiului Rece fiind aceea că.guvernarea ineficientă. 3 36 38 . Londra. 2001. chiar dacă resursele sunt. . economică şi a mediului înconjurător au devenit componente complementare ale securităţii politico-militare din regiunea Mării Negre. Securitatea umană. care au un potenţial deosebit. poate să afecteze grav activitatea unor state din regiune.B. De aceea. noile state independente neavând o experienţă democratică şi instituţii capabile de o guvernare stabilă. caracterizată prin incapacitatea exercitării corespunzătoare a atribuţiilor de suveranitate în condiţii democratice. "Security in the Black Sea Basin. În această situaţie.prezenţa surselor de energie brută şi a rutelor energetice. au conexuni cu grupările teroriste internaţionale şi sunt favorizate de regimurile şi mişcările separatiste şi de prezenţa ilegală a unor trupe străine pe teritoriul noilor state apărute după anul 1990. din acest punct de vedere. Ele se desfăşoară pe uscat şi pe apă. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. să favorizeze apariţia activităţilor teroriste şi a altor violenţe şi să creeze pericolul întreruperii fluxurilor vitale de aprovizionare cu energie. statele din zonă trebuie să privească securitatea şi stabilitatea într-o manieră comprehensivă.nu există o putere dominantă în regiunea noilor state independente. . I. Politics of the Black Sea: Dynamics of Cooperation and Conflict". regiunea Mării Negre prezintă o importanţă deosebită pentru Uniunea Europeană. să genereze instabilitate şi anarhie. inadecvate pentru a lua toate măsurile necesare eliminării pericolelor. a creat un vid în urma sa. conceptul de securitate nu mai este o preocupare strict militară. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ În contextul tematicii securităţii. deseori. riscurilor şi provocărilor36.organizate. . sunt organizate preponderent pe structura vechilor reţele de cooperare ale serviciilor secrete din fosta URSS. datorită următoarelor motive: . Rusia şi Statele Unite. Plamen Pantev.

. 43 Jane Sharp. cu ţările din regiunea Mării Negre. mai ales după recentele evoluţii din Peninsula Balcanică. Uniunea Europeană a stabilit relaţii strânse de prietenie şi cooperare în mai multe sectoare. "Recent History" 96/608.securitatea resurselor energetice din zonă. . geografică şi socială din regiune. mai ales prin finanţarea de proiecte naţionale şi regionale. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ . valorile şi politicile comune sunt numai câteva din argumentele pentru care Uniunea Europeană doreşte să se implice în susţinerea ţărilor din regiunea Mării Negre. se aşteaptă efecte pozitive pe termen lung. op.De asemenea. Este foarte important ca Uniunea Europeană să continue să dezvolte şi să întărească arhitectura Politicii sale Externe şi de Securitate Comună. existenţa unor legături strânse cu instituţiile europene şi euroatlantice sunt cruciale pentru asigurarea transformărilor democratice ale statelor din regiune. Uniunea Europeană a fost implicată în regiunea Mării Negre. În ultimii ani. existând oportunitatea. să continue în mod activ implicarea în rezolvarea conflictelor interne. pentru reorganizarea structurilor lor economice.dezmembrarea Uniunii Sovietice a creat un nou mediu geopolitic în regiune. Aceste politici 3 37 3 38 Alina Buzăianu. 39 . Uniunea Europeană a dat prioritate susţinerii noilor state independente. cu scopul de a susţine procesele de reformă din regiune. furnizând astfel un motiv limpede pentru rezolvarea conflictelor regionale latente şi pentru eliminarea incertitudinilor geopolitice. dar şi nevoia. În prezent. "Toward a Secure Europe". Încă din anii ‘90. sociale şi administrative şi pentru a progresa conform standardelor occidentale. pentru o nouă relaţie între NATO şi statele din regiune37. Bulgariei şi a Turciei la Uniunea Europeană. pag. care va avea un impact pozitiv asupra situaţiei regiunii. atât UE. Securitatea şi stabilitatea istorică. iar interesele regiunii Mării Negre vor deveni interesele Uniunii.cit. cât şi NATO. Datorită extinderii Uniunii Europene şi a NATO. Marea Neagră se va învecina cu aceasta. devine tot mai implicată în regiune. prin diferite programe38. a conflictelor latente şi a altor probleme de securitate care afectează ţările din regiune. 1997. O altă dinamică a securităţii regionale este noua relaţie de cooperare dintre Turcia şi Grecia. fiind esenţial ca. ca rezultat al următoarelor interese strategice: MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.în perspectiva aderării României.

Marea Neagră este înconjurată. se va afla în atenţia Statelor Unite şi a NATO. Rusia şi MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. pe de altă parte. Azerbaidjan. membre NATO şi. Cu cât Alianţa transatlantică se extinde către est. România. accentuarea noilor ameninţări reflectă încercarea NATO de a găsi o misiune. totodată. pag. Mai mult decât atât. În acest context. pentru suplinirea programelor PpP cu 19 aliaţi şi 27 parteneri. 44 40 . Bulgaria. Această fâşie. fapt care implică înţelegerea profundă a problematicii securităţii din punct de vedere geopolitic în regiune şi. au ca instrumente de contracarare. evaluarea semnificaţiei strategice 3 39 4 40 "NATO Handbook". Azerbaidjan. de state foste sovietice. precum migraţia ilegală. documentele Parteneriatului pentru Pace (PpP) cu statele Mării Negre (Armenia. inclusiv Armenia. pe de o parte. După ce România şi Bulgaria au devenit membre ale NATO.cit. Georgia.sunt eficiente numai în cazul unei mici părţi a problemelor pe care UE le-ar dori rezolvate în vecinătatea sa. Problemele de securitate. în anii următori40. ca parte a discuţiilor pentru extinderea organizaţiei. nu au constituit o preocupare prioritară. în locul alternativelor militare. NATO Office of Information and Press. spre Asia Centrală şi până în Asia de Sud. NATO a fost unul dintre primii actori internaţionali care s-au implicat în regiune. pe care unii au numit-o „arcul dezordinii”. Concluzia summit-urilor NATO a fost aceea că accentul dimensiunii de securitate transatlantică s-a mutat dinspre Europa occidentală şi vechea "graniţă" cu Cortina de Fier către riscurile care se întâlnesc în fâşia ce se întindea din Africa de Nord. precum şi Turcia şi Grecia. care se confruntă cu riscuri asimetrice şi convenţionale care. Pentru a transforma securitatea în principala prioritate a statelor regiunii Mării Negre. cu atât mai mult întâlneşte vecini noi. traficul şi crima organizată. de ţări aliate. politica şi controlul la frontieră. Alina Buzăianu. cu diferite grade de instabilitate şi cu un deficit de securitate. Georgia. Rusia şi Ucraina) au fost semnate în perioada anilor 1994-1995. Uniunea Europeană trebuie să ofere un mesaj coerent care să asigure ţările respective de susţinerea pe care acestea o aşteaptă şi de care au nevoie. 2001. Moldova. Bulgaria. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Ucraina. care să se concentreze mai puţin pe o apărare teritorială colectivă39. concentrarea instituţiilor de securitate occidentale s-a îndreptat către regiunea Mării Negre. România. op. după încheierea Războiului Rece. Consiliul de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) a fost înfiinţat în 1997. Astfel. În acest context. înspre Marea Neagră. Moldova. iniţial.

războiul prelungit din Cecenia încurajază contrabanda cu arme în regiune şi creează un focar cu potenţial terorist. 4 41 41 . cu trecerea timpului. . NATO deţine resurse pentru protecţia zonei de est a Mediteranei. Marea Neagră pare înconjurată de potenţiale surse de instabilitate şi criză41: . ca bază de lansare pentru operaţiunile din Orientul Mijlociu şi ca model pentru alte societăţi musulmane va creşte în intensitate. De asemenea. La aceste conflicte latente se adaugă şi numeroasele riscuri asimetrice din zonă.Rusia şi Ucraina au o serie de dispute teritoriale şi de delimitare a frontierelor. de unde să se poată aborda conflictele violente din regiunea Orientului Mijlociu.disputa privind statutul teritoriului Nagorno-Karabah. regiunea Mării Negre este importantă pentru statele europene membre ale NATO. ceea ce conduce la concluzia că regiunea Mării Negre reprezintă un mediu provocator pe frontul de est al NATO. Tauris. constituind o posibilă bază. I. România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a găzdui baze militare ale NATO şi SUA. .Grecia şi Turcia îşi dispută zonele de suveranitate asupra Mării Egee. Marea Neagră este o poartă principală prin care sursele energetice din zona Mării Caspice şi din Asia Centrală ajung în Europa şi SUA. . "Politics in the Black Sea: Dynamics of Cooperation and Conflict". Importanţa strategică a Turciei. Londra. 2001.a zonei în contextul dat. bazele NATO din Grecia sunt esenţiale pentru lansarea de operaţiuni în toată zona mediteraneană. dar resurse similare trebuie găsite şi pentru regiunea Mării Negre. frontul său sud-estic.B. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ . mai ales dacă această ţară va începe negocierile de accedere la UE. Punct de origine al ameninţărilor la adresa securităţii. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.Azerbaidjanul doreşte extinderea propriei industrii energetice.Abhazia şi Osetia de Nord (în Georgia) şi Republica Transnistreană (în Republica Moldova) îşi proclamă independenţa şi îşi trasează propriile teritorii. În acest context. frontul său vital din est. datorită faptului că reprezintă o viitoare ţintă a extinderii continue a instituţiilor europene şi transatlantice. SUA şi Uniunea Europeană nu pot ignora potenţialul de instabilitate Tunc Aybak. . Regiunea este vitală pentru Statele Unite ale Americii. acţiune exacerbată şi de neîncrederea reciprocă cu privire la Cipru. La prima vedere.

Ulterior. Experţii sunt unanimi în convingerea că este imperios necesar ca NATO să găsească soluţii pentru securizarea Mării Negre. de tipul misiunilor de salvare. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ momentul în care trupele din Georgia şi Azerbaidjan au făcut parte din contingentul turc în Balcani şi trupele Armeniei s-au alăturat forţelor Greciei în Kosovo. Dacă avem în vedere criteriul geografic atunci ea include cele 6 state riverane. decât la una geografică. După atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. România şi Bulgaria au cooperat cu SUA şi NATO. care include flotele Turciei. în unele cazuri. având în principal sarcini non-militare. Totuşi. 4 42 "Blackseafor" este un contingent de cooperare navală înfiinţat în anul 2001. nu numai datorită depozitelor strategice de petrol şi gaze pe care le deţine. au mai contribuit cu trupe în războiul din Afghanistan şi fac parte din coaliţia din Irak. "Impact Strategic". Ca parte integrantă a dezvoltării regiunii. termenul de extins se referă mai degrabă la o regiune politicoeconomică. o serie de state din zona Mării Negre încep să participe în număr mare la eforturile de cooperare în domeniul securităţii. s-a format un grup de cooperare în domeniul securităţii în lungul liniilor care acordau posibilităţi de abordare a problemelor zonei Mării Negre42. ce se prezintă ca fiind promiţătoare44. pag. un actor care a inclus în sfera intereselor sale vitale această regiune şi care va duce la schimbarea substanţială a balanţei tradiţionale de putere în regiune. Cooperarea în domeniul menţinerii păcii a devenit un punct comun din MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Paul Duţă. ca dominant actor regional.36. 1/2005. SUA s-au poziţionat ca principal şi. au acordat facilităţi pentru folosirea bazelor terestre şi a porturilor în timpul Operaţiunii "Enduring Freedom". nr. "Două concepte pentru zona extinsă a Mării Negre". Dr. Evenimentele tragice de la 11 septembrie 2001 şi consecinţele lor au schimbat fundamental situaţia geopolitică din regiune. Ulterior.al regiunilor care le furnizează energia. SUA consideră zona extinsă a Mării Negre43 ca fiind o regiune cu o importanţă excepţională. Ca urmare. Nu există o accepţiune uniformă a delimitării geografice a regiunii extinse a Mării Negre. Georgiei şi Rusiei. ca şi din forţele de menţinere a păcii din Balcani. din cadrul campaniei militare din Afghanistan. 4 44 43 42 . în special cea privitoare la Afghanistan şi Irak. şi-au deschis pentru Alianţă spaţiul aerian. Ucrainei. României. Bulgariei. dar şi pentru valoarea sa de cap de pod pentru relaţiile viitoare cu pieţele asiatice.

Îmbunătăţirea cooperării în domeniul securităţii vine în întâmpinarea nevoilor statelor din zonă printr-o securitate regională dinamică. a MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. complexul de securitate din Europa de Sud-Est . diminuarea impactului politic. În prezent. controlează cele mai semnificative evoluţii locale. pentru o colaborare multilaterală în cadrul construirii noii arhitecturi de securitate. Având în vedere procesele de extindere a NATO şi UE. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ non-proliferării şi a intereselor acelor state din regiune care nu au ambiţii hegemonice. economică şi militară. De altfel. în cadrul ONU şi OSCE şi în afara acestor instituţii. situaţia din Kosovo. iar obiectivele americane pe termen lung urmăresc reducerea pe o scară largă şi sistematică a influenţei Federaţiei Ruse. prin redefiniri conceptuale ale acesteia şi prin punerea lor în practică cu luarea în considerare a complexităţii zonei extinse a Mării Negre şi a viitoarelor dezvoltări legate de exploatarea resurselor naturale din zonă. Marea Britanie şi Franţa) şi între superputerile postbelice (SUA. statele din această regiune şi comunitatea euro-atlantică vor avea un interes comun în creşterea stabilităţii şi a securităţii zonale.tradiţională arenă de confruntare între marile puteri europene moderne (Germania. Întărirea prezenţei militare a SUA în regiune devine foarte importantă. Prezenţa militară americană poate deveni un factor esenţial pentru susţinerea stabilităţii regionale. Bosnia-Herţegovina şi Macedonia este sub controlul autorităţilor internaţionale (aici staţionând forţe de poliţie şi militare ONU şi NATO şi un contingent UE de menţinere a păcii).trece printr-un proces profund de restructurare politică. din mai multe perspective. URSS) . SUA şi NATO. pentru adâncirea legăturilor economice şi implementarea proiectelor de transport a resurselor energetice. din Afghanistan şi Golful Persic până în Uzbekistan şi Georgia.Spaţiul de securitate balcanic este dominat de prezenţa militară a NATO şi a SUA. împotriva proliferării ameninţărilor transnaţionale. Cooperarea pentru securitate în cadrul zonei extinse a Mării Negre va răspunde nevoii de a multiplica oportunităţile de 4 45 ibidem 43 . economic şi militar al poziţiei acesteia45. Consideraţiile strategice noi pe care le atrage paradigma securităţii în schimbare fac regiunea cel puţin la fel de importantă ca Europa Centrală în timpul Războiului Rece. Rusia.

prin stabilitate regională. Conceptul de "vecinătate prietenoasă" în zona extinsă a Mării Negre ar putea constitui un concept de politică externă în construirea de noi poduri între statele zonei. op. Iniţiativele regionale majore în domeniul securităţii zonei ale principalelor organizaţii subregionale . precum şi a NATO sunt următoarele: Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN). migraţiei ilegale şi traficului de persoane.Moldova 4 48 Dr. Blackseafor. Ar putea să apară. 2000.Ucraina . ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Consiliul Mării Negre şi GUUAM47. ca alternativă la instabilitatea "controlată" din zonă46. Russia and the politics of culture". statele din regiune fiind interesate în mod fundamental de menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. 4 46 44 . decizii şi acţiuni pentru a preveni şi C. în general. Acest concept se sprijină pe nevoia statelor riverane ale Mării Negre pentru o percepţie unitară a ameninţărilor teroriste. în special legat de importanţa coridorului de tranzit al resurselor energetice. pag. Iniţiativa de cooperare în Sud-Estul Europei (SECI). Hoover International Press. astfel. 37. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre. asigurarea funcţionării coridoarelor de transport. dezvoltarea durabilă.cit. inclus în strategiile NATO şi UE.Armenia . în ceea ce priveşte securitatea energiei.Uzbekistan . conceptul poate avea un impact pozitiv asupra cooperării în cadrul zonei.Romania.dezvoltare regională. Conceptul de "parteneriat pentru securitate" poate include programele şi proiectele ce îşi propun accelerarea integrării în structurile euro-atlantice a statelor riverane şi poate să stabilească platforma de consultaţii. Stanford. Paul Duţă. Cea mai importantă caracteristică a zonei extinse a Mării Negre este aceea că interesele şi priorităţile naţionale. o oportunitate ca NATO. Rusia şi UE să lucreze împreună. 4 47 Georgia .. nu sunt în contradicţie. Iniţiativa Central Europeană (CEI). Parteneriatele de Pace. "The Moldovans . În plus. De asemenea. ale traficului de droguri. concept ce ar contribui la eforturile de explorare creativă a modalităţilor de minimizare a noilor linii potenţiale de divizare48. crearea Brigăzii Multinaţionale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG). acest concept este destinat identificării procedurilor necesare tratării ameninţărilor de securitate transnaţionale. să-şi concentreze eforturile şi resursele pentru a ajuta la susţinerea stabilităţii zonei. cu păstrarea de către toţi participanţii a gradului de stabilitate deja realizat. arme. King.

OSCE.implementarea unor iniţiative regionale cu impact în domeniul securităţii. luând în considerare experienţa abordării concertate NATO-UE în procesul de stabilizare din Europa de Sud-Est şi nevoia unui echilibru care să favorizeze opţiunea democratică a statelor. . UE. . consultarea largă cu NATO. coordonarea activiştilor acestora şi a schimbului de informaţii. principalele politici publice trebuie să aibă în vedere: crearea de structuri civice pe lângă parlamentele statelor din zona extinsă a Mării Negre. printre altele. stărilor de tensiune şi disputelor de orice natură. În regiunea Mării Negre şi Balcani există totuşi riscul creării unor noi linii de demarcaţie. oficialităţile guvernamentale ale naţiunilor euro-atlantice pentru introducerea diferitelor iniţiative civice în cadrul regiunii. În concluzie. Principalele obiective ale conceptului sunt: .interesul naţional pentru participarea la cooperarea regională.aspectele descriptive şi normative ale cooperării regionale şi sub-regionale în zonă. în cadrul căruia se pot manifesta liber statele aliate. România promovează activ ideea necesităţii definirii şi implementării unei strategii euro-atlantice pentru regiunea Mării Negre. crearea unei reţele formate din organizaţii reprezentative şi institute naţionale.determinarea factorilor favorizanţi şi obstructivi ai cooperării. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ Astfel. elaborarea de proiecte şi programe alternative în sfera acţiunilor civice.controla în mod eficient noile riscuri şi ameninţări de securitate 49. România apreciază că regiunea Mării Negre este un spaţiu geopolitic deschis comunităţii democratice internaţionale. prin simultaneitatea a două procese ce se desfăşoară în acelaşi spaţiu: pe de 4 49 ibidem 45 . . .conturarea şi implementarea sensului regionalismului în cadrul zonei extinse a Mării Negre. . partenere şi prietene.stabilirea unei relaţii funcţionale între cooperarea regională şi procesele europene şi euroatlantice. să preîntâmpine agravarea riscurilor şi ameninţărilor şi să contribuie activ şi în mod eficient la soluţionarea conflictelor. MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.

2005. “Redimensionări şi configurări ale mediului de securitate: zona Mării Negre şi Balcani”. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ comunităţii euro-atlantice şi cu prevederile dreptului internaţional. existând numeroase controverse asupra tipului de proces aflat în derulare: de coagulare sau de fractură. să fie definit un set de principii. conforme cu interesele şi aspiraţiile oamenilor. Cristian Băhnăreanu. pag. pag. reprezintă factori de importanţă vitală. de pol al coagulării tuturor forţelor şi eforturilor pentru racordarea regiunii la spaţiul european şi euroatlantic52. 52 Alexandra Saracinschi. statutul Mării Negre nu a fost încă definitivat. 50 46 .declanşarea unui proces dinamic de evoluţie democratică având ca scop reintegrarea acestor regiuni în cadrul statelor democratice din care fac parte de drept.desfiinţarea formaţiunilor paramilitare constituite de regimurile ilegale pe teritoriul regiunilor separatiste. Datorită dinamicii transformărilor geopolitice continentale şi regionale.evacuarea depozitelor de armament. capabil să răspundă adecvat diferenţelor specifice fiecărui conflict în parte. 5 51 "Strategia de Securitate Naţională a României". Editura Universităţii Naţionale de Apărare. . . muniţii şi explozivi sub control internaţional.retragerea trupelor străine staţionate ilegal în perimetrul diferitelor enclave. în măsură să contribuie la fundamentarea unei astfel de strategii.cit. op.o parte. integrarea ţărilor de aici în NATO şi UE. în cadrul unei astfel de strategii. iar pe de altă parte presiunile Federaţiei Ruse de integrare în CSI a fostelor state sovietice50. pag. op. cu interesele de securitate ale MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE.. România având obligaţia să joace rolul factorului catalizator. Cristian Băhnăreanu. Alexandra Saracinschi. implementarea tururor programelor şi iniţiativelor în domeniu. 46. consolidarea prezenţei şi a contribuţiei Alianţei Nord-Atlantice şi a Programului de Parteneriat pentru Pace la procesele de promovare a democraţiei. comunităţilor şi statelor din zonă .44. . norme şi reguli de conduită unitare. . Extinderea responsabilităţilor Uniunii Europene în stabilizarea şi reconstrucţia regiunii.nerecunoaşterea regimurilor separatiste şi neîncurajarea lor în orice formă. ca şi prezenţa unor capacităţi operaţionale americane în regiune. Este necesar ca.cit. 21. păcii şi securitaţii. Acest setul de principii ar putea cuprinde obligaţii referitoare la51: .

MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. "Les Etats-Unis ont-ils besoin d'allies?". Europa îşi propune să devină un continent unit. experţilor sau analiştilor coincid. vizând. Institutul Internaţional pentru Studii Strategice Londra. o cooperare amplă şi multiplă. pragmatică. Cu toate aceste concepte şi idei clare. dar şi managementul crizelor. Cert este faptul că. în special. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ CONCLUZII Dacă în privinţa continuării aproape ireversibile a procesului de globalizare opiniile cercetătorilor. combaterea terorismului şi prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă. Parteneriatul strategic NATO . adâncind o complementaritate reală. în acelaşi timp. nu acelaşi lucru se poate spune şi despre viitorul mediului internaţional de securitate. 2004. mult mai strânse şi mai profitabile. creşterea capabilităţilor militare. între cele două organizaţii. bazele unei relaţii noi. Europa se confruntă cu o serie de întrebări existenţiale53: cum să reconcilieze natura sa procesuală cu rezultatele actualei politici externe şi cum să combine o dezbatere constituţională şi implementarea unei politici de securitate şi apărare mai coerente? Jean-Yves Haine. sau despre geopolitica şi geostrategia viitorului. 5 53 47 . care abordează mai consistent problemele securităţii şi apărării comune.UE pune.

în care România se va integra în anul 2007.definitivarea dezvoltării instituţionale. trebuie să facă faţă câtorva provocări: . Unele schimbări sunt.Uniunea Europeană a adoptat un cadru clar de acţiuni pentru a întări regimurile de non-proliferare şi a iniţiat un efort coordonat. religioasă. S-a constatat. Mai mult. iar efectul lor direct sau cumulat . fie că decurg din evoluţia obiectivă a mediului de securitate. inactivitatea din provincia Darfur şi pasivitatea în cazul conflictului israeliano-palestinian. creşterea fluxurilor de refugiaţi. Uniunea Europeană. într-o anumită măsură previzibile. fără precedent. acestea sunt deseori incapabile să obţină rezultate practice. culturală sau ideologică. multiplicarea şi diversificarea actelor de terorism. probabilitatea unui conflict militar de mare amploare este redusă. în timp ce conflictele regionale şi cele interne ar putea fi mai frecvente. precum şi 48 . amploare şi durată. iar unele pot avea caracter surprinzător. în privinţa Iranului.greu de controlat. însă. Pentru ca proiectul de securitate şi apărare comună să fie un succes. atunci când statele membre ajung la un acord asupra unei abordări comune. Mediul de securitate internaţional se află într-o schimbare rapidă. pe termen mediu. că Uniunea Europeană este deseori generoasă în privinţa declarării principiilor şi zgârcită în privinţa acţiunilor concrete. În acest context. mărirea numărului de state aflate în criză şi proliferarea armelor de distrugere în masă. aşa cum au demonstrat-o eşecul diplomatic din Cipru. Majoritatea schimbărilor sunt însă însoţite de o mare doză de incertitudine ca natură. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ mecanismele de distribuţie a acestora şi la pieţe. De altfel. cât şi în cel al diferenţelor de natură etnică. Secretarul general al NATO avertiza la summit-ul de la Praga (2002) că. motoarele conflictelor operând atât în domeniul accesului la resurse. la MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. haosul care continuă în Congo. se preconizează un tablou sumbru. Pe de o parte sunt necesare aranjamente instituţionale care să stabilească relaţia formală NATO-UE. seismic şi de discontinuitate. experţii apreciază că lumea continuă să rămână puternic conflictuală. iar omenirea se va confrunta cu cinci pericole majore determinate de instabilitatea sporită. fie că reprezintă rezultatul al unor strategii şi programe. Pe ansamblu.

relaţiile între Uniunea Europeană şi ţările NATO care nu sunt membre ale UE. care vor determina. . Astfel. Dezvoltările din anii '90 MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. în cadrul reformei instituţionale a UE este nevoie de o clarificare a mecanismului de decizie în materie de apărare şi securitate. chiar dacă zonele de influenţă şi sferele de putere au propria lor dinamică. NATO nu şi-a încheiat procesul de transformare început în anii '90. 49 . echilibrul militar şi geopolitic dintre SUA şi Europa. care are coordonate de securitate şi stabilitate bine definite. evolează spre noi forme de alianţe şi configuraţii. Pe de altă parte. alături de menţinerea deschisă a capacităţii de absorbţie a unor noi membri. În acest context. desfăşurarea de operaţiuni. stabilitatea. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ demonstrează că Alianţa Nord-Atlantică percepe într-un mod mult mai complex mediul internaţional de securitate. implementarea de parteneriate. ci continuă să se adapteze noului mediu de securitate prin dialog politic. . precum şi între NATO şi ţările UE care nu sunt membre ale NATO.îndeplinirea promisiunilor privind dezvoltarea capacităţilor de acţiune necesare.coordonarea şi sincronizarea acţiunilor UE cu cele ale NATO. implicit. apare ca necesară consolidarea spaţiului de securitate mondial. Pe de altă parte. poziţia României în acest cadru global. la rândul lor. Evoluţia Parteneriatului Euro-Atlantic demonstrează faptul că noile provocări ale mediului de securitate s-au reflectat şi asupra acestuia. O combinare adecvată a aspectelor militare ale cooperării cu cele nemilitare va reprezenta un aspect al continării relaţiei NATO-parteneri. pacea şi securitatea mondială şi.

Londra. I. "Politics in the Black Sea: Dynamics of Cooperation and Conflict". 7-9 / 2001 50 . Bucureşti Aybak Tunc. Globalizarea şi economia României". 2001 Buzăianu Alina. nr. "Conturarea unui model explicativ al globalizării. "Impact Strategic". "Stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre". "De ce stârneşte globalizarea atâtea pasiuni?" – în "Secolul 21 -globalizare şi identitate" nr. 1/2005 Dăianu Daniel.B. Academia se Studii Economice.MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE. Tauris. ELEMENTE DE ANALIZĂ GEOPOLITICĂ BIBLIOGRAFIE Angelescu Coralia şi colaboratorii.

2004 Fulga Gheorghe. în "Europäische Sichercheit". 2005 Guillochon Bernard. "România şi mediul regional de securitate". Institutul Internaţional pentru Studii Strategice Londra. "Globalizare. Grant Charles. proiecte divergente". Stanford. Bertelsman Foundation. Black Sea Geopolitics: Dilemmas. 2004 Herd G. în "UNU-CRIS e-Working Papers". Freedman Lawrence. "Impact Strategic".. "The Moldovans . o singură planetă. 4. Keohane Daniel..Duţu Petre. Gutersloh. Russia and the politics of culture". Centre for European Reform. Bucureşti. 2004 Farrell Mary. Sandhurst. Obstacles & Prospects. Monitor Strategic. Heisbourg Françoise. "A European Defence Strategy". 1/2005 Duţă Paul. 1/2005 Events Steven. 1 . Hoover International Press. "Impact Strategic". 2000 Mihalka Michael. Algieri Julian.2 / 2004 51 . "A European Waz of War".Romania. Centrul de Cercetare pentru studierea conflictelor. "Geopolitici şi geostrategii pe traiectoria viitorului". nr. 2003 Haine Jean-Yves. "Les Etats-Unis ont-ils besoin d'allies?". O'Hanlon Michael. "NATO Response Force Rapid? Responsive? A Force?". 2004 French Lindley. "The EU and Inter-Regional Cooperation: In Search of Global Presence?". Enciclopedia RAO. 2000 King C. Algieri Franco. "Două concepte pentru zona extinsă a Mării Negre". nr. nr. nr.. Moustakis F.

Mediul internaţional de securitate". dezvoltare . Tauris. "Schimbarea ordinii globale". sursa Internet *** "Globalization and regionalization". revistă editată de Centrul Român pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă. "Une Europe sûre dans un monde meilleur". "Mişcările antiglobalizare" în "Cadran Politic". Politics of the Black Sea: Dynamics of Cooperation and Conflict".pilonii unei lumi durabile".ro OM nr. "Security in the Black Sea Basin. 2002 Saracinschi Alexandra.Mureşan Mircea.presamil. 2002. I. "Recent History" 96/608. Bruxelles. 5/2003 Pantev Plamen. 2005 Sharp Jane. Ministerul Apărării Naţionale. Centrul de studii strategice. 2001 Popeangă Amalia. Antet.B. Editura Universităţii Naţionale de Apărare. "Globalizare. integrare. 2005 52 . Londra. National Intelligence Councilsinteză realizată în cadrul proiectului "2020". 2006 Samudavanija Chai-Anan. "Impact strategic" nr. "Toward a Secure Europe". 2004 *** "Strategia de securitate . "Rolul forţei militare în lumea contemporană". 1 / 2005 Nicolaescu Gheorghe. http:// www. "Rebelión contra el mundialismo moderno". Stratégie européene de sécurité. 1997 Solana Javier. de apărare şi securitate. 2003 Terracciano Carlo. decembrie 2004 *** "Mediul de securitate". National Intelligence Council. coord. Ed. “Redimensionări şi configurări ale mediului de securitate: zona Mării Negre şi Balcani”. Băhnăreanu Cristian. sinteză prezentată cu prilejul reuniunii de lucru "Europe in 2020" *** "Mapping in the global future". coord.

proiect.*** "Strategia de Securitate Naţională a României". februarie 2006 *** "NATO Handbook". 2001 53 . NATO Office of Information and Press.