PSIHANALIZ

Sinele, Eul i Supraeul

SINELE Este componenta biologic a personalitii, depozitul condiionrii noastre ereditare. Este instana singura cu care ne natem. n structura Sinelui, dominante sunt pulsiunile sexuale i pulsiunile agresive reprezentative instinctelor morii. VIATA SI MOARTEA EROS I TANATHOS Acestora li se adaug pulsiuni generate n permanen i o serie de pulsiuni refulate (se duc n interior). Sinele este apersonal, la natere este identic la toi indivizii. Pulsiunile la aduli nu mai sunt egale (unul este mai agresiv altul este mai puin agresiv).

EUL Este instana care asigur echilibrul ntre pulsiunile incontiente ale Sinelui i principiile morale ale Supraeului. Eul se afl ntre instinct i realitatea social i se lupt n permanen s impace tendinele contrare. Eul este contiina de sine care depoziteaz reaciile atitudinale fa de diversele aspecte ale existenei i el ia natere din Sine, sub influena realitii sociale. Eul are n centrul su procesele raionale ceea ce i permite s ia parte la stimulii externi i s genereze reacii adecvate. Eul este elementul cel mai important dintre cele trei instane n cea dea doua topic, Freud recunoscnd importana contiinei fa de contient. Eul se formeaz prin difereniere progresiv de Sine n contact cu realitatea exterioar prin asimilarea acestei pe baza a dou mecanisme.

- IDENTIFICARE = preluarea de ctre subiect n structura sa prin imitaie, a unor aspecte din personalitatea altora modificndu-i astfel caracterul i comportamentul. -INTROIECIE = mecanism prin care individul asimilieaz profund n structura sa, aspecte, valori, care contravin iniial convingerilor sale, dar care ajung sa funcioneze ca fiindu-i proprii. SUPRAEUL Este instana de cenzur i supraveghere a psihicului uman. Supraeul este instana achiziionat cel mai trziu, purttoare a normelor, regulilor. Supraeul este contiina moral i corespunde caracterului. Sentimentul de vinovie aparine Supraeului.

DINAMICA SINE EU SUPRAEU Cele trei instane sunt ntr-o lupt0 continu, fiecare ncercnd sa-i imiun tendinele. Supraeul este indtana care oblig Eul s recurg la substituirea unor scopuri i prin aceasta, mpinge individul spre progres.