BACALAUREAT LIMBA SI LITERATURA ROMANA PROBA ORALA

Tematica

1. COMUNICAREA : elemente, functii , scopuri

2. STILURILE FUNCTIONALE ale limbii, beletristic, tehnico-stintiific, juridico-administrativ, publicistic, etc

3. REGISTRE STILISTICE : scris, oral, popular, cult, familial, regional, neologic, argotic, jargonul, retoric, ironic, parodic, ludic, etc

4. CALITATI ALE STILULUI: generale(claritate, proprietate, precizie, corectitudine, puritate), particulare (armonia, simplitatea, naturaletea, finetea, demnitatea), particulare stilului beletristic (ambiguitatea, expresivitatea, eufonia, reflexivitatea)

5. STRUCTURI DISCURSIVE: informativ, narativ, descriptiv, argumentativ

6. PERSPECTIVA (autorului)

7. TEHNICI SI STRUCTURI ARGUMENTATIVE

8. FAPTE DE LIMBA, PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII TEXTULUI

9. EXPRIMAREA PROPRIEI OPINII

1

1.ELEMENTE ALE SITUATIEI DE COMUNICARE:

  

Comunicarea : este procesul de transmitere a unui mesaj de la un emitator la un receptor, utilizand un cod comun si un anumit canal Emitatorul: este cel care vorbeste sau scrie, care transmite mesajul; el poate fi un autor , un grup, o institutie Receptorul: cel caruia I se vorbeste sau I se scrie mesajul

2

Emitatorul urmareste intelegerea corecta a mesajului. vizual-culorile semaforului). substantivele sau pronumele in vocativ. reguli de versificare. tonul. de verificare: emitatorul recurge la aceasta functie pentru verificarea intelegerii mesajului de catre receptor. adjective superlative. In general in reclame. Functia referentiala: reperele la care se raporteaza emitatorul si receptorul.   FUNCTIILE COMUNICARII 1. Interjectii. Marci lingvistice: figuri de stil. Poate fi verbal (scris-litere sau oralsunete) sau nonverbal (sonor-soneria telefonului. 3. 6. Poate fi un singur enunt sau o succesiune de enunturi. Canalul: mijloc material prin care este transmis un mesaj (aerul. telefon) Marci lingvistice: invocatii. Textul. explicatii suplimentare. faxul. interjectii. repetitii. Functia poetica: este centrata pe mesaj. inflexiunile vocii. ofera o informatie fara a fi implicat afectiv. definind termenii. foaia de hartie. Emitatorul comunica la modul obiectiv un eveniment. exclamatii. telefonul. Este centrata pe canalul de comunicare (voce. 2. apozitii. Functia metalingvistica: este centrata pe codul utilizat. Intelesul unui text poate fi determinat de situatia de comunicare in care este produs. rima interioara. situatie de comunicare in care apare un context sau un text. inteligent) . formulari concise dar expresive (jocuri de cuvinte). Marcile lingvistice: persoana a III a. care-si exprima trairile.STILURILE FUNCTIONALE 3 . Codul: sistemul de semne folosit pentru a transmite o informatie. formule de politete. Contextul poate fi lingvistic sau situational. cartea) Contextul: imbinare de cuvinte. Marcile lingvistice: persoana 1. repetitii . enunturi exclamative sau verbe la imperativ. caruia emitatorului ii aduce un sens suplimentar. punctuatie. enuntul. argumentare. In comunicarea orala pot aparea elemente nonverbale (gesturi) si elemente parverbale (ritmul vorbirii. prezentari de produse c) d) ESTETIC -> impresionarea receptorului. Functia emotiva sau expresiva: este centrata pe emitatorul mesajului. trezirea unor emotii complexe EDUCATIV 2.  Mesajul: secventa lingvistica structurata in conformitate cu un anumit sistem de reguli. Marci lingvistice: imperativul. Contextul lingvistic “Tare destept mai esti!”(cuiva ager. enunturi interogative. Functia conativa sau de apel: este centrata pe receptorul mesajului. Scopul mesajului =ceea ce urmareste emitatorul a) INFORMATIV -> o insusire de idei b) PERSUASIV -> convingerea receptorului.mesajul fiind subiectiv. dand explicatii. 4. Interpretari. 5. persoana II. Emitatorul exercita asupra receptorului o presiune menita sa-l faca sa actioneze. Marci lingvistice: definitii. Contextul situational “cineva care tocmai a produs o gafa”. Functie activa in publicitate Functia fatica sau de contact.

incalcand uneori normele limbii Unicitate.Stilul reprezinta modalitatea individuala sau colectiva de a exprima personalitatea emitatorului intr-un enunt prin utilizarea unor procedee ale expresivitatii. Stilul juridico-administrativ este reprezentat de documente oficiale(texte de lege. adrese. 5. Stilul publicistic (jurnalistic) este reprezentat de texte de presa scrisa sau audio-vizuala al coror scop este de informare in masa. ce formeaza prin caracterul lor eterogen niste limbaje aparte : stilul familiar(colocvial). stilul telegrafic. TRASATURI ALE STILURILOR: 1. stilul epistolar.) 4. Stilurile functionale sunt variante ale limbii litarare comune. originalitate Diversitate lingvistica (elemente din toate registrele limbii) Ambiguitate. Stilul artistic (beletristic) este reprezentat de creatiile litarare 2. reglementari de functionare a institutiilor. stilul oratoric. permitand interpretari contextuale multiple Subiectivitate 4 . rapoarte. Etc. cereri. prin functia pe care o indeplinesc ca mijloace de comunicare in sfere bine precizate de activitate. etc. procese-verbale. Stilul beletristic (stilul literaturii artistice) are 3 functii:  Tranzitiva  Reflexiva  Estetica Are urmatoarele trasaturi:        Limbaj conotativ Caracter individual Inoveaza. adeverinte. curriculum vitae. Stilurile functionale: 1. Stilul tehnico-stiintific este reprezentat de lucrarile de specialitate al coror scop este transmiterea exacta a informatilor 3. Alte stiluri. diferentiate intre ele prin procedee care le specializeaza pentru anumite domenii de activitate. hotarari judecatoresti. Acestuia I se subordoneaza stilul publicitar (reclama) al carui scop este acela de convingere a virtualului comparator de calitatea produsului.

monologul oral (prelegeri. predomina indicativul prezent (prezentul atemporal. La nivelul sintaxei : structuri redundante. CD. comunicari stiintifice. predominant neologic Evita ambiguitatea. precizia si obiectivitatea formularilor. substantivele care exprima atat notiuni concrete cat si abstracte. acuzativul prepozitional sau nominativul. termeni folositi cu sensul lor propriu Vocabular specializat. documente). deductive si strict argumentate Evita sensurile figurate.       3. tehnice si utilitare se face pe baza unor rationamente logice. constuctii tipice : daca … atunci… astfel incat. CS . raport de coordonare copulativa. in istorie. al dezbaterilor stiintifice) La nivel morfologic : pronumele reflexiv impersonal sau pronumele personal de persoana 1 plural.  Ornamentare stilistica.  5 .       Stilurile nonliterare: Limbaj denotativ. expuneri). figuri de stil 2. prezumtivul – in istorie “aici isi va fi avut”. persoana a 3a sau 1 plural. contextual valabile. dominate de dimensiunea tipului. acestea fiind surse de ambiguitati nedorite intr-un text cu caracter teoretic si aplicativ. fiind précis si corespunzand realitatii(evita orice marca a subiectivitatii emitatorului. adjectivele calificative sau apreciative – in stiintele umane. sensuri multiple ale aceluiasi cuvant. subordonate dominante: AT. adjectivul mare/mic (in matematica) primeste gradele de comparatie. claritatea exprimarii sunt obligatorii Modalitati de comunicare: monologul scris (lucari. tinzand spre impersonalizare) Concentratie lingvistica (terminologie specifica fiecarui domeniu de activitate in parte) Sensuri unice ale cuvantului Expresie caracteristica prin utilizarea unor formule si constructii consacrate in uzul comun. structuri enumerative. adjectivele generice sau categoriale (refuza comparatia). Exactitatea informatiilor. CZ. plasticitate Bogatie semantica. dialogul oral (in cadrul colocviilor. instrument al definirii) .fraze narative. adversativa. Stilul tehnico-stintiific: Functie referentiala +functie metalingvistica (planul referential este supus procesului de investigatie a carui finalitate este cunoasterea stiintifica) Transmiterea de informatii stiintifice. constructii absolute gerunziale “putand lipsi”. modul imperativ.

lit. propunerea”. litera. dreptunghi. substantive provenite din participii pasive “inculpatul. inovate. singularul ca expresie a generalului. infinitivul lung “efectuarea. paragraful.  Stilul publicistic Functie referentiala + functie conativa +interventia functiei expresive Referentul are caracter dinamic.in matematica: a incifra.. a. sectiunea. terminologie stiintifica proprie fiecarui domeniu de activitate. cuvinte de origine latina pentru domeniul biologiei. singtagme apelative “Onorata instanta!”. mare mobilitate a vocabularului (cuvinte imprumutate. La nivel morfologic: pronume demonstrative. La nivel lexical : elemente neologice. in functie de care emitatorul isi structureaza mesajul 6  . verbe la diateza pasiva..alin. unitati perifrastice (unele devenite locuitiuni) “a se aduce la cunostinta. aceasta generalizat “daca legea prevede aceasta”. La nivel lexical: cuvinte cu sens denotativ. formate pe teritoriul limbii romane.in varianta orala a stilului “inculpat! Cetateni!”. alineatul. 4. capitolul. atribut al complinirii + prepozitii specifice. relative ca expresii ale generalizarii. termeni-suport . infinitivul apersonal – “este oprit a se intrebuinta” La nivelul sintaxei : expansiunea ramificata a raportului atributiv (tipizate) atat la baza frazei cat si in dezvoltarea acesteia. este o imagine (in cstructura careia se confunda 2 elementeinformativ si propagandist) despre realitatea socio-cultural-politica. neologisme. articolul. nehotarate. elemente populare. art. sufixoide grecesti. concentrare maxima a vocabularului. neutralizarea opozitiei masculin-feminin.        Stilul juridico-administrativ: Varianta functionala a limbii intrebuintata in domeniul relatiilor oficiale dintre cetatean si institutile statului Functia referentiala +functia conativa. invinuitul”. genitivul obiectiv. prefixoide. vocativul. punere in libertate”   5. impartitor. modelata prin prisma functiei conative Destinatarul este o entitate colectiva si eterogena. acuzativul cu rol de dativ “catre” .m. Termeni supratextuali prin care se orienteaza procesul de intemeiere si implinire a planului semantic.c. conditionate de functia metalingvistica Caracter retrospectiv Anonimat absolut al emitatorului Abrevieri specifice: a.

Figuri de stil specifice : antiteza       6. verbe.     Stilul publicitar Discursul publicitar este un mecanism (ansamblu de strategii) de producere a textului reclamei. sa-i castige adeziunea prin seductie sau prin convingere. Stilul jurnalistic contribuie la largirea sferei lexicale a limbii literare In presa audio-vizuala informatia verbala este insotita de imagine acustica. social) in care se desfasoare evenimentele “sesiunea ordinara. adjective apreciative (adesea superlative) “larga audienta. relatii economice. dar exigentele situarii in actualitatea evenimentelor socialpolitice il obliga pe emitator sa recurga si la neologisme. prescurtarea gruparilor substantivale denumind tari. etnic. partide. institutii. rezultate stralucite. prin textele de specialitate. Are un rol important in fixarea normelor limbii romane litarare moderne Gradul de cultura al destinatarului este important.    Stilul publicistic este o zona de interferenta a stilului stiintific si beletristic (nu se construieste un univers imaginar ci se interpreteaza un referent preexistent) Oscileaza intre 2 variante ale limbii. ce raman uneori neadaptate sistemului limbii romane. anuala. substantivele-sigla. dovada elocventa” La nivelul sintaxei: predomina constructile nominale. avand in comun acelasi set de functii Are scop persuasiv Destinatarul este privit ca virtual cumparator. Modal. infinitivul lung. administrativ. elemente suprasegmentate La nivel morfologic : substantive concrete.scrisa si orala. sa-l determine sa actioneze prin cumpararea produsului oferit STRATEGII PERSUASIVE:  Flatarea virtualului cumparator: “Noul Denim Cool. Stilul publicistic relationeaza cu alte stiluri a) cu stilul administrativ. organizarea eliptica a enuntului. supinul. c) cu stilul beletristic prin reportaje. grafica. Poate fi considerat ca un subcod aparte al stilului publicistic. de aceea in cotidiane sunt selectati termeni chiar din zona vocabularului popular. substantive proporii .pentru barbati inrezistibili” 7 . strategiile persuasive urmaresc sa-i retina atentia. prin abordarea unor probleme cetatenesti. specii jurnalistice ce presupun un grad mare de ornamentare stilistica. dar tinde spre impunerea limbii scrise literare. b)cu stilul stiintific. adjectivele “circumstantiale” (care fixeaza cadrul temporal. politic. faza municipala”. stereotipia unor structuri sintactice. politice.

Cunoaste 2 variante : epistolar familiar (procedee si marci specifice stilului conversatiei familiare.     Stilul epistolar: Functia expresiva si conativa se impletesc. dominand functia referentiala Predomina raportul emitator-destinatar Este important cadrul situational in care are loc comunicarea. localitate. ton grav. semnatura. etc) Se utilizeaza persoana I si II . limbaj oral cu deviere mare de la limba literara. particulare. Tipuri de scrisori: oficiale. ps. data . raportul dintre protagonisti. ofticos. prieten : “mereu alaturi de tine” Adresarea de tip familiar: “Amigo. in interiorul normelor limbii literare. Stilul telegrafic: “Conex GSM. raportul cu sistemul limbii.    Transformarea destinatarului in partener. si esti ca nou!” Frecventa constructilor exclamative. imperative: “castigati 10 ani in 10 zile” Dialogul stimulat :“vreti sa conduceti o limuzina de lux?Banii sunt o problema?Puteti conduce o Hyunday Sonata incepand de azi!Cum?Hyunday va ofera cel mai avantajos sistem de vanzare in rate. litarare. mai ales la nivel lexical si sintactic dar si la nivel morfologic si chiar fonetic) si epistolar oficial (marci stilistice specifice stilului conversatiei curente sau stilului conversatiei oficiale. relatie de respect unidirectional al emitatorului fata de receptor) In organizarea textului epistolar exista marci definitorii (conventii. Pentru ca pasii te poarta spre lumea GSM” Sugestia data de imagine (videoclip sugestiv) Angelii. solemne . vocativ . 8    . eliptice. structuri retorice etc…. formula de adresare.preludiul unei aventuri Argumente de specialitate: “aparatura performanta” Argumente de tip cauza-efect Argumente de popularitate : “British Airways – linia aeriana favorita a lumii” Argumente de autoritate (imagini-vedete) Argumente legate de traditii : “ cu experienta de peste 100 de ani” Argumente relevand superioritatea fata de produsele concurente Argumente bazate pe marturia beneficiarilor produsului Personificarea produsului           7.

preferinta pentru locutiuni. De exemplu. precum anacolutul sau tautologia. asocierea elipsei cu schimbari ale topicii.  Nivelul morfologic se poate caracteriza prin prezenta unor forme iesite din uz. corespunzand unui nivel inalt de educatie  Existenta unui raport ierarhic intre cei care vorbesc.3. REGISTRUL POPULAR : se caracterizeaza prin prezenta unor fapte de limba specifice.creand impresia de artificial sau de afectare. a interjectiilor. apare un vocabular specific. adeseori dintre cele care au un singur sens (monosemantice)  Poate aparea preocuparea pentru o exprimare expresiva. cel care vorbeste fiind in situatie de inferioritate. sintaxa este subordonata expresivitatii  Nivelul stilistico-semantic se caracterizeaza prin prezenta unor metafore lexicalizate. cu fraze realizate adeseori prin multipla subordonare  Sunt folosite cuvinte precise. in zona convorbirii familiare nu este recomandabila. care pot aparea la mai multe niveluri. REGISTRUL CULT:registrul cult se intalneste in situatii care impun preocuparea pentru felul de exprimare  Cadru social sau profesional cultivat. precum si alegerea unor formule (locutiuni) care creeaza o anumita ritmare a rostirii(sau alcatuiesc chiar rime) 2.  La nivelul fonetic pot fi folosite fonetisme populare sau chiar regionale  La nivel lexical.  Nivelul sintactic este reprezentat de constructii cu putine subordonari. incidentelor. 9 . REGISTRE STILISTICE 1. pot fi folosite figuri de stil sau procedee retorice  Folosirea registrului cult in contexte in care nu este necesar. CARACTERISTICI:  Impune o perfecta cunoastere a limbii  Presupune existenta unui nivel consistent de referinte din diferite domenii  Dovedeste un vocabular bogat  Sintaxa este bine articulata. dar care se refera in general la un domeniu de existenta legat de zona rurala. dar continand uneori raporturi care nu mai apar in limbajul cult sau sunt considerate greseli. care nu mai sunt considerate corecte. sugestiva.

urmand o anumita directie. Termenul se aplica si stilului colocvial. in special a claritatii preciziei si proprietatii Dar si prin absenta unor elemente.  Tendinta catre o exprimare elaborata. proverbe. inversiuni) adica sugestia unei anumite intonatii. precum si prin :  Structurarea complexa. locutiuni. textul unei opere artistice transmise in acest fel neputand fi niciodata identic fata de forma lui initiala sau fata de cel reprodus de un alt performer. ceea ce duce la o concepere mai atenta din punctul de vedere al corectitudinii a enuntarii mesajului scris. Specificul mesajului oral (sau al textelor scris care pastreaza particularitatiile unei exprimari de tip oral) consta in prezenta concomintenta a mai multora dintre urmatoarele caracteristici:  O structura mai putin elaborata  Tendinta catre abrevieri a expresiei (folosirea elipsei)  Utilizarea unor expresii si unitati lingvistice specifice  Folosirea unor elemente paraverbale (precum intonatia. zicatori. constructii incidente. opozitie in care elementele centrale sunt spontaneitatea exprimarii si posibilitatea anticiparii formularii mesajului.3.  Cautarea unor exprimari sugestive (ceea ce este denumit metafora lexicalizata)  Folosirea unor cuvinte si expresii incidente. cu fraze mai ample  Un vocabular bogat  Respectarea calitatilor generale ale stilului. zicale. expresii)  Manifestari care individualizeaza actul spunerii. ea se caracterizeaza prin caracterul colectiv si prin existenta variantelor. 4. pe care le regasim in registrul oral:  Sugestia unei anumite intonatii  Exclamatii (cu exceptia cazului in care apar figurile retorice). gesturile) care dau un plus de expresivitate In ceea ce priveste literatura de tip oral (cea populara). 10 . metafore lexicalizate. pauza) sau nonverbale (mimica. exclamatii. Locutiuni. accentul. cum ar fi elemente retorice (interogatii. cu o inlantuire ordonata a ideilor. Registrul scris se poate recunoaste atat prin prezenta unor caracteristici. REGISTRUL SCRIS : este o parte a opozitiei scris-oral. Elementele de expresivitate ale registrului oral alatura:  Structuri de tip cliseu (proverbe. REGISTRUL ORAL: Termenul “oral” este pus in opozitie cu “scris” reprezentand o comunicare realizata prin viu grai sau literatura transmisa in acelasi mod.

atat orala cat si scrisa.anumite sunete sunt diferite de cele folosite astazi b) Lexicale – elemente de vocabular care.5. REGISTRUL ARHAIC: Registrul arhaic se recunoaste prin folosirea unor cuvinte sau constructii vechi. denumiri internationalizate (asa cum sunt cele din domeniul informaticii).(de exemplu. de vorbitori care au un mare respect al traditiei si mai putina educatie (institutionalizata). REGISTRUL REGIONAL: este reprezentat de folosirea limbii intr-o zona restransa. mesajul devenind greu accesibil pentru cei ce nu cunosc respectivii termeni neologici. fie pentru aduce recunoasterea ca apartin de acea categorie. prezenta sau absenta unor sufixe morfologice d) Sintactice . Exemplul de registru regional cel mai cunoscut este reprezentat de limba textelor lui Ion Creanga. ce nu mai apartin vorbirii curente. 8. ARGOUL: este un registru de limbaj caracteristic unei categorii sociale destul de restranse si foarte bine definite (infractorii). REGISTRUL NEOLOGIC: este folosit fie de vorbitorii culti (sau care doresc sa para culti) fie de anumite categorii profesionale din domenii care implica denumiri in general preluate din alte limbi. exprimarea complementului indirect in dativ prin constructii prepozitionale “inchinand ale lor versuri la puternici” e) Semantice – cuvinte care. pe parcursul timpului si-au modificat intelesul “om prost”. acesta poate duce la pierderea claritatii. care se pot asocia cu anumite trasaturi fonetice (pronuntarea unor sunete este diferita de cea din limba literara). mai ales daca se adreseaza unui public larg. Functia sa criptica implica o permanenta schimbare a termenilor folositi. fie au fost inlocuite de neologisme c) Morfologice . folosit in trecut ca om sarac 6. fie nu mai au continut. REGISTRUL COLOCVIAL: este cel mai intalnit in conversatia de tip familiar. realizat fie prin a nu fi inteles de ceilalti. Poate deveni si un indiciu despre emitator si pretentia acestuia de a se arata superior. Arhaismele se pot clasifica in: a) Fonetice . Atunci cand registrul neologic este folosit in mod excesiv. registru in care apar elemente de vocabular specifice acelei zone. fiind inlocuit de alte cuvinte sau constructii. 11 .forme invechite de plural sau variatia de gen . pe masura ce acestia incep sa fie cunoscuti si de cei care nu apartin grupului. 7. 9.

In opera lui Alecsandri sau Caragiale apare ca procedeu de obtinere a comicului de limbaj. 5. La Caragiale atat in schite cat si in comedia “O noapte furtunoasa”. regionalismele. Claritatea: emitatorul se face pe deplin inteles de catre receptor. arhaismele. lexical. Astfel. Un exemplu cunoscut este jargonul elevilor – “profu”.inlantuirea logica a ideilor. CALITATILE STILULUI Calitati generale : sunt obligatorii: 1. cel mai adesea pronuntate incorect sau asezate in contexte nepotrivite. in volumul de versuri Flori de Mucigai. apare improprietatea semantica. Corectitudinea: conformarea la regulile limbii literare. sa evite contradictia in termeni. emitatorul trebuie sa foloseasca termeni intelesi usor de catre receptor. constand in frantuzisme.Cele mai multe constructii sunt in fapt metafore lingvistice. 3. 12 . termeni simpli. continand termeni ce au adesea o folosire desebita de cea a vorbirii curente. Precizia: exprimarea ideilor cu termeni cat mai putini si doar in enunturi strict necesare. 4. Concizia: exprimarea cat mai pe scurt a informatiei. JARGONUL: este un limbaj specializat al unei categorii sociale sau specific unei profesiuni. morfologic. Proprietatea: utilizarea termenilor cei mai potriviti pentru transmiterea unor idei. directa. apare jargonul folosit de cei care se pretind din lumea buna. “mate” etc. sa construiasca fraze simple. dar si al verbelor. diversele profesiuni din sfera tehnicii folosesc. apare la toate nivelurile limbii(fonetic. adica pornesc de la un proces de substitutie a unui cuvand cu altul. obiectiva 2. adica utilizarea gresita intr-un context a cuvantului. mai ales la nivelul substantivelor. cuvinte carora vorbitorul comun nu le intelege semnificatia. 4. fie ca sunt neologisme cu circulatie restransa. Primul care a folosit unele din valorile expresive ale argoului in textul literar a fost Arghezi. 2. fie ca rezulta dintr-o abreviere. Emitatorul trebuie sa foloseasca doar cuvintele strict necesare transmiterii unei idei. Simplitatea: structuri sintactice obisnuite. sintactic) Puritatea: utilizarea doar a termenilor consacrati de uzul limbii(se evita neologismele. Calitati particulare: 1. fie ca este una figurata. 10. destinat intelegerii in interiorul acelei categorii sociale. emitatorul detine sensul cuvintelor si ii foloseste intocmai. respectand relatiile sintactice. in situatia in care cuvintele nu sunt folosite adecvat.

Oralitatea: folosirea mijloacelor de expresie proprii limbi vorbite 7. Marci: cuvinte polisemantice. inovatii lexicale. sensuri conotative. Mijloace de realizare : tehnica sugestiei. TEXTUL NARATIV: respecta o structura specifica (in care regasim ceea ce numim “momentele subiectului”). CALITATI PARTICULARE STILULUI BELETRISTIC  EXPRESIVITATEA: capacitatea de individualizare a folosirii limbajului. configurarea situatiei finale. fiind excluse expresiile vulgare. care duce catre inlaturarea elementului perturbator si regasirea echilibrului. schimbare. adica de plasare a celui care prezinta evenimentele fata de acestea • Sunt prezentate repere spatiale si temporale. o evolutie. jocuri de cuvinte. Demnitatea: asigurarea participarii tuturor la o cominicare. diferita de cea a limbajului uzual. a corespondentelor sau a simbolurilor. un factor perturbator. Naturaletea: mod firesc de exprimare. Mijloace de realizare: figuri de stil. triviale sau necuviincioase. Are caracter confesiv al discursului.3. idei concentrate cu maxima incarcatura afectiva si subiectiva. reflectare. pot aparea toate cele trei stiluri sau tipuri de discurs (direct.  SUGESTIA: valorificarea resurselor lingvistice de semnificare. 5. mai precis sau mai putin definite 13 . indirect. opus celui afectat. transfer de sens. ci intuitiei. de exprimare aluziva. problematica existentiala si marci ale subiectivitatii.  AMBIGUITATEA: confera discursului un caracter “deschis”. TIPURI DE TEXTE (STRUCTURI DISCURSIVE) 1. Semnificatii multiple pentru un cuvant/text. Armonia(eufonia): imbinarea mijloacelor expresive sonore pentru redarea unui continut 6. curente polisemantice. • Timpurile verbale folosite variaza. Respectiv o situatie initiala. prin care ideea nu se ofera direct cunoasterii rationale . imaginatiei si sensibilitatii. imagini artistice neconventionale. Finetea: surprinderea nuantelor in gandire sau simtire 5. alegorii metafore absolute. Limbajul poetic exprima intr-o maniera plastica. topica aparte. bombastic 4. topica afectiva. etc.  REFLEXIVITATEA: indemnul catre meditatie. indirect liber) • Exista un anume tip de focalizare.

discursuri. verbe de miscare care prezinta felul in care se realizeaza observarea • Sunt prezente campuri lexicale bine definite. jurnalistic. de exemplu. stiintifice. • O descriere obiectiva poate prezenta interes documentar sau poate sluji pentru sublinierea unor informatii. epitetul. are functia de a caracteriza personajele. “a observa”. critica sau satirica (atunci cand sunt subliniate defectele si datorita subiectivitatii. prezenta unor structuri evaluative 14 .• Este necesara identificarea actantilor(personaje sau persoane) • Poate fi o naratiune obiectiva (stil stiintific. • Se recunoaste printr-o organizare specifica a continutului • De asemenea este foarte evidenta pozitia emitatorului fata de ideile sustinute. ingrosate. nu neaparat actiune. care se realizeaza prin folosirea unor conectori specifici. ca in textul persuasiv sau injonctiv). pentru a da impresia de realitate. pamflete. etc). precum “a vedea”. prin folosirea unor figuri de stil . realista (atunci cand. TEXTUL DESCRIPTIV: poate aparea atat independent cat si ca pauza descriptiva in textul narativ sau in cel de tip informativ • Poate avea un rol explicativ sau poate configura un cadru. contemplativa(realizant legaturi intre elemente ale obiectului descris si alte obiecte sau situatii. care nu tin de realitate si de prezentul descrierii). personificarea sau metafora. persoane. cat si la nivel stilistic. prezentate ca revoltatoare). pronumelor). adeseori in raport cu obiectul descrierii • Apar adjective calificative sau evaluative • In cazul descrierii subiective. “a zari”) a unor indici spatiali care structureaza atat pozitia obiectului descris cat si a observatorului. precum comparatia. etc • Se recunoaste prin prezenta unor verbe de perceptie (in special in domeniul vizualului. TEXTUL ARGUMENTATIV: se intalneste in eseuri. obiecte. atat la nivel gramatical (persoana I a verbelor. dar si in pasaje din diverse lucrari stiintifice ample. articole (publiciste. se pot observa indici ai subiectivitatii. adoptare a ideilor. a unor forme de persuasiune (aici persuasiunea inseamna convingere. in operele epice. administrativ) sau subiectiva (stil beletristic sau colocvial) • Fragmente narative pot fi intercalate si in texte care au alta dominanta 2. • O descriere subiectiva poate fi: lirica (in concordanta cu starea de spirit a celui care descrie). a construi atmosfera sau a fixa spatiul evenimentelor. 3.

mai precis actiuni din partea receptorului. Se poate intalni in instructiunile de 15 . abordeaza de obicei o structura ampla si ritmica a frazei.• Textul argumentativ poate utiliza procedee retorice. a indicativului. poate contine si adresari directe catre auditoriu sau includerea acestuia in observatiile prezentate (prin folosirea persoanei intai plural) • Este dominanta nu numai functia referentiala(continutul ideatic). apartenenta la registrul cult/scris/educat. ideilor. manuale scolare. 4. verbelor . de concluzionare sau de explicare • Prezinta interes documentar Se poate recunoaste dupa: • Numarul mare de informatii precise • Preferinta pentru coordonarea datelor-insumare • Folosirea cuvintelor cu valoare denotativa • Prezenta unor conectori explicativi sau de exemplificare • Existenta unui/unor campuri lexicale apartinand unui domeniu bine definit • Tendinta catre claritate si concizie • Pot aparea citari sau pasaje care folosesc alte tipuri de limbaje inclusiv forme grafice. TEXTUL PERSUASIV: (mai este numit si injonctiv) este destinat obtinerii anumitor reactii. poate invita receptorul la o considerare personala a faptelor. etc • Folosirea verbelor la indicativ prezent si a unor expresii sau verbe impersonale pentru a expune date sau observatii generalizate • Folosirea verbelor la perfect compus sau la imperfect pentru expunerea unor fapte explicative sau a unor pasaje narative necesare pentru intelegerea notiunilor folosite • Absenta evaluarii subiective. TEXTUL INFORMATIV( EXPLICATIV) : poate fi intalnit in articole de dictionar. ci si dorinta de a impresiona receptorul (functia conativa) • Este un tip de text care poate dezvalui spiritul critic. a unor conectori specifici. evenimentelor. expresiilor impersonale. a formulelor. tratate sau publicatii stintifiice etc. 5. de generalizare a observatiei. formule. • Domina functia referentiala • Este realizat exclusiv in maniera obiectiva(folosirea persoanei a treia.

digresiuni 16 . prin propozitii exclamative sau prin folosirea conjunctivului cu sens imperativ (o actiune plasata in viitor) • Aceeasi functie persuasiva o indeplinesc si procedeele retorice • Pot aparea si alte forme de comunicare. opinii. Specific retoricii (arta de a vorbi si de a convinge) este dorinta oratorului de a face ca auditorii sa-I impartaseasca in final punctul de vedere (=>efectul persuasiv) OBIECTIVITATE • • Persoana a III-a . asociata uneori cu verbe sau expresii impersonale Tendinta de prezentare CONCISA • • SUBIECTIVITATE Persoana I (si/sau a II-a) Pot aparea constructii incidente. deci poate gasi la interlocutor sustinere. divergenta de opinii partiala sau totala. etc. La infinitiv cu valoare imperativa (A nu se calca pe iarba! A se agita bine inainte de folosire!).PERSPECTIVA ( AUTORULUI) Punctul de vedere al autorului = exprimarea directa a unor conceptii. Porneste de la o judecata individuala. centrata pe receptor. retete medicale. propaganda (publicitara. adeseori sustinuta de exemple.folosire. valoarea imperativa pentru persoana intai nu se poate exprima decat cu ajutorul conjunctivului. discursuri. politica. publicitate. etc) afise de interzicere. la conjunctiv cu valoare imperativa ( in limba romana. • Functia dominanta a limbajului este cea conativa. a felului de receptare a lumii. uneori chiar asociata cu referinte biografice Poate fi prezentat:  Fie cu tendinta de OBIECTIVARE. a interpretarii personale Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:  Pregatirea autorului  Nivelul de cunoastere al subiectului pe care il dezbate  Epoca pe care o reprezinta  Categoria sociala din care face parte. de GENERALIZARE a unor observatii  Fie pastrand marca SUBIECTIVITATII. aluzii. 6. care sunt la imperativ. nu numai cele care folosesc codul verbal. pentru ca nu exista imperativ persoana intai). • Cel mai usor se observa acest scop de a determina receptorul sa actioneze la nivelul verbelor. sau din contra.

urmata de trecerea la persoana a III-a . ci doar o sustinere a unei idei. contine: 1. partile de propozitie. de realizare a CONTINUITATII. formule de incheiere/concluzionare TEHNICILE ARGUMENTATIVE urmaresc atat inglobarea auditoriului in procesul de realizare a deducerii ideilor respective. cu ajutorul verbelor sau expresilor impersonale si a verbelor la indicativ present 8. prezentate de obicei intr-o anumita ordine (de la general la particular sau in functie de ierarhizarea importantei lor) cu referire la EXEMPLE CONCRETE. CONCLUZIA CONECTORII = mijloacele cu care se fac LEGATURILE dintre partile de vorbire. Se pot folosi drept elemente de continuitate diverse adverbe sau locutiuni adverbiale : “intai”…”apoi”. “intr-un cuvant”. parerea ce se doreste sustinuta 2. Etc STRUCTURAREA presupune : CONJUNCTII/ LOCUTIUNI CONJUNCTIONALE. cat si prezentarea ca indiscutabila a concluziilor. SUSTINEREA ARGUMENTELOR. scop). a OPOZITIEI . FAPTE DE LIMBA 17 . PRO si/sau CONTRA 3. TEHNICI SI STRUCTURI ARGUMENTATIVE: Discursul argumentativ= o expunere in fata unui auditoriu a unei teme. IPOTEZA/PREMISA (ideea. “pe scurt”. a raporturilor CIRCUMSTANTIALE(cauza. functia expresiva a limbajului Sensuri conotative Marci ale afectivitatii Amestecul registrelor stilistice Exprimarea directa a unor opinii Pot aparea expresii 7. !La inceput sau la final se poate folosi persoana I pl. avand ca scop convingerea ascultatorilor in legatura cu adevarul ideilor prezentate ARGUMENTAREA care nu are destinatia de a fi discurs. sunt prezentate adevaruri generalizate. dintre propozitii dar si dintre fraze si chiar paragrafe (idei) In interiorul frazei sau intre fraze si intre paragrafe. EXPRESII DE IERARHIZARE (“pe de o parte”/”in primul rand”). consecinta.• • Registru de limbaj UNITAR Folosirea legaturilor sintactice de COORDONARE sau SUBORDONARE cauzala. temporala sau consecutiva • • • • • • Structuri evaluative cu valoare afectiva. SCOPUL= PERSUASIV: convingerea receptorului de justetea ideii sustinute.

dea a da un ritm mai rapid. PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII TEXTUALE:  Relatia dintre anumite parti ale textului (exemplu: intre inceput si final : raport de contrazicere/opozitie/simetrie/complementaritate etc)  Organizarea difera in functie de tipul de text: exemplu: un text narativ urmareste etapele actiunii. NIVELUL FONETIC : componenta sonora = modalitate de obtinere a subiectivitatii  NIVELUL LEXICO-SEMANTIC : termeni cu sens denotativ si conotativ.intr-un text narativ. relatiile dintre propozitii. adverbe sau locutiuni adverbiale. topica. “imediat ce” are rolul de a crea impresia de continuitate. un text descriptiv urmareste o insumare de secvente si un text argumentativ =premisaargumente-concluzie CONVENTII SPECIFICE: stabilite in urma incadrarii textului intr-unul dintre stilurile functionale cunoscute CONECTORII: Pronume sau adjective relative sau nehotarate. dominanta unei anumite zone a vocabularului  NIVEL MORFOLOGIC: anumita parte de vorbire. persoana. modul sau timpul verbelor  NIVELUL SINTACTIC: constructia frazelor. conjunctii sau locutiuni conjunctionale. Daca intalnim conjunctia adversativa “dar” ascociata cu structuri de tipul “in timp ce” .Exemple: in textul argumentativ = propozitii cauzale sau de scop. prepozitii sau locutiuni prepozitionale. In naratiune = propozitii temporale  NIVELUL STILISTIC : prezenta /absenta figurilor de stil. TIPURI DE TEXTE: textele pot fi clasificate in functie de:  Destinatie  Functia sau functiile comunicarii dominante  Structurarea  Registrele de limbaj (stilistice) utilizate  Prezenta sau absenta unor moduri de expunere  Prezenta sau absenta anumitor calitati particulare ale stilului  Relatia care se realizeaza intre emitator si receptor (si finalitatea acestei relatii) 18 . in descriere = propozitii atributive. Conectorii fac legatura dar si indica o anumita relatie intre partile legate : ex. “tot atunci” se creeaza un raport de alternanta. prezenta conjunctiei copulative “si” sau a unor determinante temporale “apoi. stilul functional 8. etc..

“chiar daca” “in niciun caz”. “nu numai ca … ci si” “cu toate ca”. “fiindca”. “asa este” “pentru ca”. “imediat ce”. “asadar”. “nu cred (eu) ca” “in concluzie”. de tipul “a considera”. indicativ prezent. Concluzia 19 . “mai ales”. “adica”. “mai bine zis” “in plus”. Exprimarea opiniei-se face: folosind verbe la persoana I. “pe de alta parte” “tot atunci”. SUBLINIEREA IERARHIZAREA ALTERNANTA RAPORTAREA TEMPORALA RAPORTAREA MODALA NESIGURANTA 9. “dupa ce” “la fel”. “dupa cum s-a aratat” “in primul/al doilea rand”. Enuntarea parerii 2. cuprins (mai multe paragrafe/idei. “deci”. “sunt de parere ca” STRUCTURA: 1. “de exemplu” “mai precis”. Motivarea ei cu cel putin 2 argumente si exemple 3. “se poate ca” “poate” EFECT/RAPORT CONFIRMARE EXPLICARE. “in alt fel”. Incheiere)  O idee poate fi sustinuta in mai multe paragrafe In functie de stilul functional CONECTORI “intr-adevar”. “a crede” + formule de tipul “opinia mea este”. DETALIERE RECTIFICARE ADAUGARE CONCESIE DEZACORD CONCLUZIA DETERMINAREA. “se vede ca”. “nu in ultimul rand”. “desi”. “pe deasupra”.DISPUNEREA IDEILOR SI A PARAGRAFELOR: Pe structura: introducere. “prin urmare” “iata ca”. ”la fel de important este si faptul ca” “pe cand”. “in acelasi mod ca si” “cred ca”. “deoarece”. ”se impune drept concluzie”.

Scuzati eventualele greseli de tiparire!!! Succes maxim!!! 20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful