Analiza comparativă a politicilor de recunoaştere, evaluare şi prezentare în situaţiile financiare a informaţiilor privind activele (IAS 16, IAS 38, IAS 36, IAS

40, IFRS 5, IAS 23 şi IAS 2 versus OMFP 3055)

Imobilizări corporale IAS 16 Element analizat: Recunoaşterea imobilizărilor corporale IAS 16.7: costul unui element de OMFP : 93. - (1) Imobilizările corporale imobilizări corporale este recunoscut în cuprind: terenuri și construcții; instalații activ atunci când: tehnice (i) este probabil ca întreprinderea să și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; beneficieze de avantajele economice avansuri acordate furnizorilor de viitoare asociate acestuia; şi imobilizări corporale și imobilizări (ii) costul lui, sau valoarea sa justă, poate corporale în curs de execuție. să fie evaluat(ă) în mod fiabil. 94. - (1) Contabilitatea terenurilor se ține IAS 16.19 : Prezentul standard nu prescrie pe două categorii: terenuri șI amenajări de unitatea de recunoaştere, adică ce constituie terenuri. un element de imobilizări corporale. Astfel, 104. - (1) În cadrul imobilizărilor corporale se impune utilizarea raţionamentului sunt evidențiate în mod distinct profesional la aplicarea criteriilor de imobilizările corporale în curs de execuție. recunoaştere pentru circumstanţele specifice ale unei entităţi. Element analizat: costul IAS 16: O imobilizare corporală, care îndeplineşte condiţiile pentru a fi recunoscută la active, trebuie să fie iniţial evaluată la costul său. Costul unei imobilizări cuprinde (IAS 16.16): -preţul său de cumpărare (purchase price), la care se adaugă taxele vamale (import duties) şi taxele nerecuperabile (nonrefundable purchase taxes) -orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locaţia şi starea necesare pentru ca acesta să poată funcţiona în modul dorit de conducere. - costul estimat pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv, costurile de restaurare a amplasamentului, în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion, pe baza standardului IAS 37. Exemple de cheltuieli directe atribuibile (IAS 16.17): -cheltuieli cu personalul care rezultă direct

OMFP: 105. - (1) O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de intrare în entitate. (2) Exemple de costuri care se efectuează în legătură cu construcția unei imobilizări corporale, direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentând salariile angajaților, contribuțiile legale și alte cheltuieli legate de acestea, care rezultă direct din construcția imobilizării corporale; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile inițiale de livrare și manipulare; e) costurile de instalare și asamblare; f) cheltuieli de proiectare și pentru 1

din achiziţia sau producţia imobilizărilor cheltuielile de amenajare a amplasamentului; - cheltuielile de transport şi de manipulare iniţiale; - cheltuielile de instalare -costurile de testare a funcționării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul și condiția de funcționare - cheltuieli profesionale (de exemplu, onorariile cuvenite arhitecţilor şi inginerilor); Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli generale nu intră în structura costului activului, exceptând situaţia în care astfel de cheltuieli pot să fie direct legate de achiziţia sau de punerea în stare de utilizare a bunului. Acelaşi tratament este suportat şi de cheltuielile de demarare şi de cele preliminare exploatării. Cât priveşte pierderile iniţiale de exploatare, angajate înainte ca bunul să ajungă la performanţa prevăzută, acestea sunt înscrise la cheltuieli. Costul unui element de imobilizări corporale este echivalentul în numerar al preţului la data recunoaşterii. Dacă plata este amânată dincolo de termenele normale de creditare, diferenţa dintre echivalentul în numerar al preţului şi plata totală este recunoscută ca dobândă pe perioada de creditare, cu excepţia cazului în care astfel de dobânzi sunt capitalizate conform cu IAS 23.

obținerea autorizațiilor; g) costurile de testare a funcționării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul și condiția de funcționare (cum ar fi eșantioanele produse la testarea echipamentului); h) onorariile profesionale plătite avocaților și experților etc. (3) În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii demolate. (4) În costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil și entitatea are o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale și de refacere a amplasamentului. (5) Costurile estimate cu demontarea și mutarea imobilizării corporale, precum și cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondență cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea"). 53. - (1) Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau producției unui activ cu ciclu lung de fabricație pot fi incluse în costul acelui activ.

Element analizat: amortizarea IAS 16.6.: Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui

OMFP: 68. - (2) Amortizarea valorii activelor

2

activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Valoarea amortizabilă este costul unui activ sau o altă valoare substituită costului, minus valoarea sa reziduală. Valoarea reziduală este valoarea pe care întreprinderea se aşteaptă să o obţină prin cedarea unui activ, la sfârşitul duratei sale de utilitate, după deducerea cheltuielilor angajabile în operaţia de cesiune. Durata de utilitate este: - fie perioada în cursul căreia întreprinderea se aşteaptă să utilizeze activul respectiv; - fie numărul de unităţi de producţie sau de unităţi similare pe care întreprinderea se aşteaptă să le obţină şi să le vândă (ca urmare a folosirii activului în cauză). IAS 16.43: Fiecare parte a unui element de imobilizări corporale cu un cost semnificativ faţă de costul total al elementului trebuie amortizat separat. IAS 16.60: Metoda de amortizare (the depreciation method) trebuie să reflecte ritmul şi modul în care sunt consumate avantajele economice viitoare ca urmare a utilizării activului. IAS 16.50-51, 61: Valoarea reziduală, durata de utilitate şi metoda de amortizare a unei imobilizări corporale trebuie să fie reexaminată periodic şi, dacă previziunile sunt sensibil diferite de estimările anterioare, modificarea trebuie contabilizată ca modificare de estimare contabilă în conformitate cu IAS 8. IAS 16.55: Amortizarea unui activ începe când acesta este disponibil pentru utilizare, adică atunci când acesta se află în amplasamentul şi starea necesare pentru a putea funcţiona în maniera dorită de conducere. Amortizarea unui activ încetează cel mai devreme la data când activul este clasificat drept deţinut în vederea vânzării, în conformitate cu IFRS 5, şi la data la care activul este derecunoscut.

imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată). (3) În înțelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înțelege durata de viață utilă, aceasta reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau b) numărul unităților produse sau al unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv. 112. - (1) Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora; b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislația în vigoare; c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului și, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai 3

(1) Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor. (4) O modificare semnificativă a condițiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. (2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. (3) În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare. (5) În cazuri excepționale. durata de amortizare stabilită inițial se poate modifica. d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu. atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.puțin utilizată în scopuri contabile. (2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se așteaptă să fie consumate de entitate. 121 alin. poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare. . 110. această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe 4 . entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată. folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată. în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare. De asemenea. în funcție de politica contabilă adoptată. (3) din prezentele reglementări. (4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale. inclusiv în situația prevăzută la pct. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora.

. amortizat. pentru fiecare grupă de -bazele de evaluare folosite la determinarea imobilizări corporale.32 arată că valoarea justă a 122. IAS 16. valoarea de piaţă.(1) Notele explicative trebuie să fiecare clasă de imobilizări corporale: prezinte. Element analizat: prezentarea informaţiilor IAS 16. Dacă s-au -valoarea contabilă brută şi amortizarea folosit baze diferite de evaluare. menţionându-se intrările. pe baza unor evaluări efectuate. pentru 280. achiziţiile rezultate din reevaluate. c) valoarea imobilizărilor corporale în curs. de profesioniști calificați în evaluare. estimează prin utilizarea unei abordări 123. de exemplu. Pentru imobilizările corporale strict membri ai unui organism profesional în specializate.(1) Reevaluarea imobilizărilor terenurilor şi construcţiilor este. determinată de experţi calificaţi. activele (2) În cazul în care elementele clasificate ca fiind deţinute în vederea imobilizărilor corporale sunt exprimate la vânzării sau incluse într-un grup destinat valori cedării (ifrs 5). (9) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată. O diferenţă poate să apară totuşi legat de modul de determinare a valorii juste. . din care se scad ajustările cumulate de valoare.perioada rămasă de utilizare. în mod corporale se face la valoarea justă de la natural. din cauză că nu există o piață activă pentru acel activ. Valoarea justă se determină Această valoare justă este. activul trebuie prezentat în bilanț la cost. de regulă. minus ajustările cumulate de valoare. recunoscut național și tranzacţii regulate. Element analizat: costurile ulterioare şi reevaluarea: Prevederile din omfp sunt similare cu ias 16. atunci cumulată (agregată cu pierderile cumulate trebuie prezentată pentru fiecare grupă în din depreciere) la începutul şi la sfârşitul parte valoarea contabilă brută a respectivei perioadei grupe. valoarea justă se internațional. data bilanțului. care nu fac obiectul unor domeniu. începutul şi sfârşitul perioadei.(7) Dacă un activ dintr-o grupă de bazate pe venit sau pe costul de înclocuire active nu poate fi reevaluat. valoarea activului prezentată în bilanț trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări. în general. -o reconciliere a valorii contabile de la b) metodele de amortizare folosite.73: Situaţiile finanicare trebuie să OMFP: prezinte următoarele informaţii. trebuie prezentate data și 5 . următoarele valorii brute informații: -metodele de amortizare utilizate a) bazele de evaluare folosite în -duratele de viaţă utilă sau ratele de determinarea valorii contabile brute (cost amortizare folosite istoric sau valoare reevaluată). .

În cazul în care se efectuează reevaluarea. diferenţele de curs valutar nete rezultate în urma conversiei situaţiilor financiare din moneda funcţională într-o metodă de prezentare diferită.. b) diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar.combinări de întreprinderi. separat pentru fiecare element din bilanț de natura imobilizărilor corporale reevaluate. pierderile din depreciere recunoscute în profit sau pierdere conform cu ias 36. acest lucru trebuie prezentat în notele explicative. trebuie prezentate următoarele informaţii: -data efectivă a reevaluării -dacă a fost implicat un evaluator independent -metodele şi principalele ipoteze aplicate la estimarea valorii juste a elementelor -masura în care valorile juste ale elementelor au fost determinate direct în raport cu preţurile exiatente pe o piaţă activă sau în tranzacţiile recent realizate în condiţii obiective. condițiile de efectuare a reevaluării. atunci când este cazul. valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. c) sumele capitalizate sau transferate întrun alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar. entitățile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informații: a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar. d) valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar. următoarele informații: a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate și suma ajustărilor cumulate de valoare.(1) . metoda prin care s-au calculat valorile prezentate. . împreună cu elementele supuse reevaluării. precum și elementul afectat din contul de profit și pierdere. indicând modificarea aferentă perioadei şi orice restricţii aferente distribuirii soldului către acţionari. IAS 16. alte modificări. Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative. (2) Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exercițiului financiar. 126. sau b) valoarea la data bilanțului a diferenței dintre valoarea rezultată din reevaluare și cea reprezentând costul istoric și. . prezentânduse natura oricărui astfel de transfer. valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activele ar fi fost înregistrate conform modelului bazat pe cost -surplusul din reevaluare.. . amortizarea. cu respectarea legislației în vigoare. creşterile sau diminuările din timpul perioadei rezultate din reevaluări şi din pierderile din depreciere recunoscute sau reluate direct în capitalurile proprii (ias 36). pierderile din depreciere reluate în profit sau pierdere conform cu ias 36. sau au fost estimate prin utilizarea altor tehnici de evaluare -pentru fiecare clasă reevaluată de imobilizări corporale. 124. în notele explicative trebuie prezentate. 6 .(4) În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale.77: În cazul în care elementele de imobilizări corporale sunt exprimate la valori reevaluate. 121.

O imobilizare necorporală are un caracter identificabil atunci când: (i) ea este separabilă. acesta trebuie să respecte definiţia (în din ias 38 criteriile necesare special criteriul de identificabilitate) precum şi recunoaşterii unei imobilizari criteriile de control asupra unei resurse şi existenţa necorporale.17) : pot să includă venituri ce provin din vânzarea de bunuri sau din prestarea de servicii. să vândă. fără să se separe. adică atunci când întreprinderea poate să închirieze. este recunoscut la de capitalizare a cheltuielilor de cheltuială atunci când este angajată sau este inclus în dezvoltare. sau (ii) ea provine din drepturi contractuale sau alte drepturi legale.Imobilizări ncorporale IAS 38 Element analizat: recunoaşterea imobilizărilor necorporale Conform IAS 38.o fază de dezvoltare.10). economiile de costuri sau alte avantaje ce rezultă din utilizarea activului de către întreprindere.48) .13-16.52): .o fază de cercetare. fondul commercial dacă provine dintr-o grupare de întreprinderi (IAS 38. indiferent că aceste drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii. Pentru a aprecia dacă o imobilizare necorporală generată intern satisface criteriile de recunoaştere. atribuibile activului. Fondul comercial generat intern nu trebuie să fie contabilizat ca activ (IAS 38. beneficiilor economice viitoare.12. şi . 78 preia din ias 38 condiţiile îndeplineşte aceste criterii. de asemenea.) : vizează distincţia cu claritate de fondul comercial. o întreprindere clasifică procesul de creare a imobilizării în (IAS 38. pentru ca un active să fie Articolele 73-74 din omfp preia recunoscut. de avantajele economice viitoare ce rezultă din alte active utilizate în aceeaşi activitate generatoare de venituri.) : întreprinderea controlează imobilizarea dacă ea are putere să obţină avantaje economice viitoare ce decurg de resursa implicată şi dacă. să schimbe sau să distribuie avantajele economice viitoare specifice. Cele trei criterii se analizează astfel în contextul recunoaşterii activului : -caraterul identificabil (IAS 38. însă. 7 . ea poate să restrângă accesul terţilor la aceste avantaje -beneficii economice viitoare (IAS 38. Dacă un element nu Art. -controlul (IAS 38.

produse. . .abilitatea sa de a folosi sau vinde activul necorporal. sisteme sau servicii noi sau substanţial ameliorate. Costul unui activ necorporal generat intern este cheltuiala suportată de la data la care activul necorporal întruneşte criteriile de recunoaştere. înaintea începerii producţiei lor comerciale sau a utilizării lor. atunci când ea este angajată. şi . Cheltuiala de cercetare trebuie recunoscută ca o cheltuială. în vederea fabricării de materiale. întreprinsă în vederea achiziţionării unui procedeu de înţelegere şi a unor cunoştinţe ştiinţifice sau tehnice noi.existenţa resurselor tehnice.intenţia sa de a finaliza acel activ necorporal spre a fi folosit sau vândut. Element analizat : costul 8 . ce vizează crearea unei imobilizări necorporale. Un activ necorporal provenit din dezvoltare trebuie să fie recunoscut dacă şi numai dacă. financiare şi a altor resurse adecvate pentru a duce la bun sfârşit dezvoltarea sa în vederea utilizării sau vinderii activului necorporal. . Dezvoltarea este aplicarea rezultatelor cercetării sau altor cunoştinţe. dispozitive. Nici un activ necorporal provenit din cercetare nu trebuie recunoscut.fezabilitatea tehnică pentru finalizarea activului necorporal în aşa fel încât să fie disponibil pentru utilizare sau vânzare. procedee. Dacă o întreprindere nu poate să distingă faza de cercetare de faza de dezvoltare a unui proiect intern.modul în care activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare.abilitatea sa de a evalua fidel cheltuiala atribuibilă activului necorporal în timpul dezvoltării sale.Cercetarea este o investigaţie originală şi programată. ea tratează cheltuiala în numele proiectului ca şi când ar fi fost angajată numai cu ocazia fazei de cercetare. . la un plan sau un model. o întreprindere poate demonstra următoarele: .

achiziționate sau dobândite pe alte căi. inclusiv taxele de import şi taxele nerambursabile. Valoarea justă va fi determinată contractului. brevetele. trebuie să fie iniţial evaluată la costul său. valoare. cât şi orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii acestui activ.88 : O entitate trebuie să aprecieze dacă durata de utilitate a unei imobilizări necorporale este determinată sau nedeterminată.O imobilizare necorporală trebuie drept politică contabilă fie modelul bazat prezentată în bilanț la valoarea de pe cost fie modelul de reevaluare. drepturile șI activele similare reprezentând aport. IAS 38. . amortizează pe perioada contractului sau o imobilizare necorporală va fi evaluată la pe durata de utilizare.(1) Concesiunile. în vederea utilizării vizate. producerea şi pregătirea activului pentru a fi capabil să funcţioneze în maniera intenţionată de conducere. intrare.(1) …. prin referire la o piaţă activă. valoarea reevaluată ca finnd valoarea sa 81. .27 : Costul unei imobilizări necorporale cuprinde preţul său de cumpărare. valoare.24 : O imobilizare necorporală.75: După contabilizarea sa iniţială. În această situație valoarea de aport se asimilează valorii juste.74: După contabilizarea sa iniţială. Amortizarea concesiunii justă la data reevaluării minus orice urmează a fi înregistrată pe durata de amortizare şi orice pierdere de valoare folosire a acesteia. 85. costul său este echivalentul preţului în numerar. mărcile comerciale. IAS 38. .(1) Cheltuielile de dezvoltare se IAS 38.O imobilizare necorporală se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție. Element analizat : evaluarea după recunoaştere IAS 38.32 : Dacă plata unei imobilizări necorporale este amânată peste termenul normal de creditare.Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei. . 81. care îndeplineşte condiţiile pentru a fi recunoscută la active.(2) …. mai puțin ajustările cumulate de IAS 38. se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziție sau valoarea de aport. stabilită potrivit acumulată. . . evaluate la costul de producție sau costul de achiziție. licențele. IAS 38. diminuat cu trebuie amortizate în cadrul unei perioade suma amortizărilor şi suma pierderilor de de maximum cinci ani. .72: O entitate trebuie să aleagă 89. 87. după caz.IAS 38. .66 : Costul unui activ necorporal generat intern este compus din toate costurile direct atribuibile necesare pentru crearea. O imobilizare necorporală are durată nedefinită în cazul în care analiza bazată pe toţi factorii relevanţi arată că nu există o limită previzibilă a duratei pe 9 . cheltuielile de constituire contabilizată la costul său. IAS 38. după caz. o imobilizare necorporală trebuie să fie 76.Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale. 80. după caz. 86. așa cum sunt definite în prezentele reglementări.

IAS 38. IAS 38. . IAS 38.utilizarea prevăzută pentru activ şi posibilitatea ca el să fie gestionat de către o altă echipă de conducere. trebuie să fie aplicată metoda lineară. în mod sistematic. .cheltuielile cu întreţinerea necesare pentru obţinerea fluxurilor de beneficii economice aşteptate de la activ.97 : Imobilizările necorporale cu durată de utilitate finită se amortizează.107-108 : Imobilizările necorporale cu durată de viaţă nedefinită nu se amortizează.100: Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale trebuie să fie considerată nulă (cu unele excepţii). întreprinderea trebuie să verifice dacă evenimentele şi circumstanţele continuă să susţină 10 . Valoarea amortizabilă a acestora trebuie să fie repartizată.durata legală sau contractuală de utilizare a activului.90 : Factori luaţi în considerare în aprecierea duratei de utilitate a unei imobilizări necorporale : . . pe duratele lor de utilitate.parcursul căreia imobilizarea respectivă va produce fluxuri de trezorerie. Amortizarea se va calcula prin metoda care reflectă ritmul în care avantajele economice generate de activ se aşteaptă să fie consumate de întreprindere. .stabilitatea sectorului de activitate al întreprinderii.104 : Durata de amortizare şi metoda de amortizare trebuie să fie reexaminate cel puţin la închiderea fiecărui exerciţiu. tehnologică şi comercială. IAS 38.uzura morală tehnică.comportamentul aşteptat al concurenţilor actuali şi potenţiali. Pentru aceste active se va efectua însă un test de depreciere în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. IAS 38. etc. . Dacă un asemenea ritm nu poate să fie determinat în mod fiabil.109 : Periodic. IAS 38.

utilizare economică a activului și trebuie să IAS 38. necorporale individuale care este semnificativă în situaţiile finnaicare ale entităţii -pentru imobilizările necorporale dobândite printr-o subvenţie guvernamentală şi recunoascute iniţial la valoarea justă informaţii suplimentare. valoarea contabilă şi perioada valoare apărute din procesul de dezvoltare de amortizare rămasă a oricărei imobilizări internă. duratele de viaţă de producție pentru fiecare element de utilă sau ratele de amortizare folosite. în cazul plecând de la costul de achiziție sau costul în care sunt determinate. -dacă duratele de viaţă utilă sunt Modificările valorii brute se vor prezenta nedeterminate sau determinate şi. fie prezentată și justificată în notele de asemenea : explicative. aceasta trebuie prezentată în perioadei notele explicative. valoarea contabilă a amortizare și ajustările care privesc activului în cauză şi motivele care sprijină exercițiile anterioare. 11 . schimbarea duratei de utilitate din nedefinită în finită reprezintă o schimbare de estimare contabilă. durata de utilizare a elementelor de -valoarea contabilă brută şi orice amortizări natura cheltuielilor de dezvoltare depășește cumulate la începutul şi la sfârşitul cinci ani.aprecierea privind durata de utilitate nedefinită. Element analizat : cerinţe privind prezentarea informaţiilor IAS 38. în conformitate cu IAS 8. prezentându-se generate intern şi celelalte imobilizări motivele imobilizării și perioada de necorporale: amortizare. imobilizările necorporale cu durate de viaţă În cazul în care durata contractului sau utilă determinate . -o descriere. Dacă evenimentele şi circumstanţele nu mai susţin o asemenea apreciere. făcând Cheltuielile de constituire și cheltuielile de distincţia între imobilizările necorporale dezvoltare vor fi detaliate.118: O entitate trebuie să prezinte În nota 1 din omfp trebuie prezentate următoarele informaţii pentru fiecare clasă informaţiile: de imobilizări necorporale. cheltuielilor în care este inclusă orice În cazul fondului comercial amortizat într-o amortizare a imobilizărilor necorporale.122: O entitate trebuie să prezinte. -pentru o imobilizare necorporală evaluată Se vor prezenta duratele de viață sau ratele ca având o durată de viaţă utilă de amortizare utilizate. cu justificarea acesteia. perioadă de peste cinci ani. imobilizare. în funcție de tratamentele -metodele de amortizare utilizate pentru contabile aplicate. împreună cu motivele -elementul rând din situaţia veniturilor şi care au determinat-o. metodele de nedeterminată. această -o reconciliere a valorii contabile de la perioadă nu trebuie să depășească durata de începutul şi de la sfârşitul perioadei. evaluarea unei durate de viaţă utilă Se vor prezenta separat creșterile de nedeterminate.

IAS 36 Deprecierea activelor Element analizat : identificarea activelor care au îregistrat pierderi de valoare O întreprindere trebuie să stabilească. în ceea ce financiare este mai mare decât capitalizarea privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să sa bursieră. activ şi să diminueze în mod semnificativ . Astfel de modificări includ: Surse interne de informaţii : 12 .pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative. -valoarea angajamentelor contractuale pentru achiziţia imobilizărilor necorporale. fie utilizată. c) ratele dobânzii sau alte rate de randament ale pieţei au crescut în cursul Din sursele interne de informații se exerciţiului. d) valoarea contabilă a activului net al asupra entității. în afara constatării faptice cu fi depreciat.pe parcursul perioadei au avut loc efectul aşteptat al trecerii timpului sau prin modificări semnificative. pot fi . asupra entității. întreprinderea trebuie să estimeze considerare surse externe și interne de valoarea recuperabilă a activului. Dintre aspectele ce trebuie luate în La sursele externe de informații se considerare pentru a aprecia existenţa de încadrează aspecte precum: indicii privind deprecierea unui activ. dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și vreun indiciu potrivit căruia un activ poate necorporale. comercial. informații. valoarea de piață a enunţate următoarele: activului a scăzut semnificativ mai mult Surse externe de informaţii : decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al a) în cursul exerciţiului. unui activ s-a diminuat mai mult decât prin . Dacă există un astfel de ocazia inventarierii. economic sau vor produce în viitorul apropiat asupra juridic. la art 56 omfp :…Pentru a stabili dacă există data fiecărui bilanţ contabil. activul etc.-existenţa şi valorile contabile ale imobilizărilor necorporale asupra cărora dreptul de proprietate este limitat şi valorile contabile ale imobilizărilor necorporale depuse drept garanţie pentru datorii. sau astfel de modificări se b) în mediul tehnologic.126: O entitate trebuie să prezinte valoarea agregată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare recunoscute drept cost în cursul perioadei. sau astfel de modificări se întreprinderii ce prezintă situaţiile vor produce în viitorul apropiat. pot fi luate în indiciu. cu efect negativ utilizarea normală a activului. sau al pieţei în care operează mediului tehnologic. fiind probabil ca astfel de exemplifică următoarele elemente: creşteri să afecteze rata de actualizare .pe parcursul perioadei.există indicii de uzură fizică sau morală a folosită în calculul valorii de utilitate a unui imobilizării. IAS 38. economic întreprinderea (sau pe o piaţă a activului sau juridic în care entitatea își desfășoară analizat) au survenit schimbări importante activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat sau vor surveni într-un viitor apropiat. cu efect negativ valoarea sa recuperabilă. valoarea de piaţă a trecerii timpului sau utilizării.

stabilită în Valoarea contabilă este valoarea la care un funcție de utilitatea bunului. planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea. Corectarea valorii imobilizărilor iar valoarea recuperabilă este valoarea cea necorporale și corporale și aducerea lor la mai mare dintre valoarea justă diminuată cu nivelul valorii de inventar se efectuează.(1) Evaluarea imobilizărilor corporale când valoarea recuperabilă a acestuia este și necorporale. într-o depreciere ireversibilă.o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget. sa de utilitate. starea acestuia activ este contabilizat în bilanţ. face la valoarea de inventar.rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget. . fie prin constituirea tranzacţie.fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare. situațiile în care imobilizarea devine neproductivă. se inferioară valorii sale contabile. în cazul în care se constată o obţine din vânzarea activului. înaintea datei prevăzute. respectiv o creștere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget. . sau sunt susceptibile de a surveni într-un viitor apropiat. fie prin înregistrarea unei amortizări Valoarea justă este valoarea care s-ar suplimentare. . b) în privinţa gradului sau modului de utilizare a unui activ. Fac obiectul evaluării și deducerea sumei amortizărilor şi sumei imobilizările în curs de execuție. c) indicaţii relevate de sistemul intern de informare referitoare la faptul că performanţa economică a unui activ este sau va fi inferioară celei aşteptate.a) constatarea uzurii morale sau fizice a unui activ. includ: . depreciere reversibilă a acestora. atât cum el este folosit cât şi cum se aşteaptă să fie folosit. care au un efect negativ asupra întreprinderii. au survenit schimbări importante. între părţi bine informate ce cad depreciere. pentru exploatarea sau întreținerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial în buget. la actualizată. cu ocazia inventarierii. pierderilor de valoare. relative la acest bun. În cazul Valoarea de utilitate este o valoare imobilizărilor corporale și necorporale. generate de imobilizare etc…. precum și planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior. în cazul în care se constată o de acord. . puse la dispoziție de raportările interne. în condiţii de concurenţă sau suplimentarea ajustărilor pentru normală. obţinută prin estimarea 13 . Indiciile de depreciere a imobilizărilor. Element analizat : deprecierea unui activ luat izolat Deprecierea unui activ se manifestă atunci 56. după și prețul pieței. în cheltuielile de vânzare în cauză şi valoarea funcție de tipul de depreciere existentă.raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate. astfel de schimbări se pot referi la planuri privind abandonul sau restructurarea sectorului de activitate de care aparţine activul în cauză sau la planuri de cesiune a acestuia.

Estimările fluxurilor viitoare de trezorerie nu trebuie să includă intrările sau ieşirile viitoare de trezorerie. O pierdere de valoare a unui activ reevaluat este contabilizată prin deducere din rezerva din reevaluare corespunzătoare activului respectiv. O pierdere de valoare trebuie să fie imediat înscrisă în contul de profit şi pierdere (la cheltuieli). apreciate că vor rezulta: (i) dintr-o restructurare viitoare în care întreprinderea nu este încă angajată. valoarea recuperabilă a acestui activ este mai mică decât valoarea sa contabilă. sau (iv) intrările sau ieşirile de trezorerie legate de impozitul asupra rezultatului. dacă. faţă de nivelul său de performanţă definit iniţial. sau (ii) cheltuielile viitoare de investiţii care vor ameliora sau creşte nivelul de performanţă a unui activ. Dacă conceptul de acest lucru nu este posibil. generate de utilizarea continuă a activului şi de ieşirea sa finală. Element analizat : Deprecierea unei unităţi generatoare de trezorerie Atunci când există un indiciu că un activ a putut pierde din valoare. exceptând situaţia în care activul este contabilizat la mărimea sa reevaluată. Valoarea contabilă a unui activ trebuie să fie adusă la valoarea sa recuperabilă. Această reducere este o pierdere de valoare. și alte utilizare. şi numai dacă. în măsura în care pierderea de valoare nu depăşeşte mărimea rezervei din reevaluare relativă la acel activ. (iii) intrările sau ieşirile de trezorerie care provin din activităţile de finanţare. întreprinderea trebuie să determine unitate generatoare 14 . metode de evaluare (de exemplu: metode Estimarea valorii de utilitate a unui activ bazate pe fluxuri de numerar). şi b) aplicarea ratei adecvate de actualizare la aceste fluxuri viitoare de trezorerie. In omfp nu există trebuie să fie estimată valoarea recuperabilă a activului izolat. de către evaluatori cesiunea sa la sfârşitul duratei sale de independenți sau personalul entității. include următoarele etape: a) estimarea intrărilor şi ieşirilor viitoare de trezorerie.fluxurilor de trezorerie viitoare aşteptate determinarea pierderilor din depreciere pot din utilizarea continuă a unui activ şi din fi avute în vedere.

(ii) să identifice cel mai mic grup de unităţi generatoare de trezorerie care includ unitatea analizată. prin utilizarea sa continuă.nu poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă acestei unităţi. Valoarea recuperabilă a unui activ izolat nu poate să fie determinată: . care se aşteaptă să beneficieze de sinergia operaţiei de grupare. Identificarea unităţii generatoare de trezorerie a unui activ implică prezenţa judecăţii profesionale.valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie de care de trezorerie aparţine activul. grup căruia îi poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă o parte din valoarea contabilă a activului suport. care să fie foarte independente de intrările de trezorerie ale altor active. şi .dacă valoarea de utilitate a activului nu poate să fie estimată ca fiind apropiată de valoarea sa justă. Deprecierea constatată pentru o unitate generatoare de trezorerie trebuie să fie alocată pentru a reduce valoarea contabilă a activelor 15 . În vederea efectuării testului de depreciere. . şi (iii) să compare valoarea contabilă a grupului de unităţi generatoare de trezorerie (inclusiv partea din valoarea contabilă a activului suport alocat) cu valoarea recuperabilă a acestuia şi să recunoască orice depreciere constatată.poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă acestei unităţi. diminuată cu cheltuielile de vânzare (de exemplu. prin compararea valorii contabile (fond comercial inclus) cu valoarea sa recuperabilă. valoarea recuperabilă nu pot să fie estimate decât pentru unitatea generatoare de trezorerie de care aparţine activul. ca atare. În aceste cazuri. de la data achiziţiei. valoarea de utilitate şi. întreprinderea trebuie să compare valoarea contabilă a unităţii (inclusiv partea din valoarea contabilă a activului suport alocat) cu valoarea recuperabilă a acesteia. o întreprindere trebuie să identifice toate activele suport legate de unitatea de trezorerie examinată. când fluxurile viitoare de trezorerie generate de utilizarea continuă a activului nu pot să fie estimate ca neglijabile). Pentru a testa deprecierea unei unităţi generatoare de trezorerie. întreprinderea trebuie: (i) să compare valoarea contabilă (exclusiv activul suport) cu valoarea recuperabilă şi să recunoască orice depreciere constatată. indiferent că există sau nu indicii de depreciere. Dacă o parte din valoarea contabilă a activului suport: . unităţilor generatoare de trezorerie. O unitate generatoare de trezorerie căreia i-a fost alocat un fond comercial trebuie să fie testată anual. fondul comercial trebuie alocat.dacă activul nu generează intrări de trezorerie.

economic sau juridic sau al pieţei în care aceasta operează sau pe piaţa în care se vinde / se cumpără activul în cauză.în cursul exerciţiului. .zero.ratele dobânzii pe piaţă sau alte rate de randament ale pieţei s-au diminuat în cursul exerciţiilor şi este probabil ca astfel de diminuări să afecteze rata de actualizare utilizată în calculul valorii de utilitate a activului şi să majoreze.schimbări importante. Dintre sursele interne de informații se exemplifică următoarele: . în mediul tehnologic. . La această evaluare se ține cont de surse externe și interne de informații. întreprinderea trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a acestui activ. Pentru a aprecia dacă există un indiciu care să arate că poate a dispărut sau s-a diminuat o pierdere de valoare contabilizată pentru un activ. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus.pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative. comercial. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește 16 . ce au un efect Art 56 : …Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere.valoarea sa de utilitate (dacă poate să fie determinată). o întreprindere trebuie să ia în considerare. Cu ocazia repartizării unei pierderi de valoare. în cursul exerciţiilor anterioare. au survenit în cursul exerciţiului sau vor surveni întrun viitor apropiat. următoarele indicii: . ce au un efect favorabil asupra întreprinderii. Dacă există un astfel de indiciu.valoarea de piață a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei. sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. cu efect favorabil asupra entității. în mediul tehnologic.în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entității sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat. Element analizat: Reluarea deprecierii La fiecare închidere de exerciţiu. în cursul exerciţiilor anterioare. . economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc. valoarea de piaţă a unui activ a crescut în mod semnificativ. în mod semnificativ. valoarea recuperabilă a activului. şi . pentru a reduce valoarea contabilă a fondului comercial alocat unităţii generatoare de trezorerie.mai întâi. celorlalte active ale unităţii.preţul net de vânzare (dacă poate să fie determinat).unităţii respective în următoarea ordine: . În categoria surselor externe de informații se pot încadra următoarele: . poate a dispărut sau s-a diminuat. . o întreprindere trebuie să aprecieze dacă există un indiciu care să arate că o pierdere de valoare contabilizată pentru un activ.schimbări semnificative. în funcţie de ponderea fiecărui activ în total unitate generatoare de trezorerie. . cel puţin. valoarea contabilă a unui activ nu trebuie să fie adusă la un nivel inferior celei mai mari valori dintre: .apoi. .

a avut loc o schimbare în estimările utilizate pentru determinarea valorii recuperabile a activului. . 17 . aşa cum este el utilizat sau cum se aşteaptă să fie utilizat. Această creştere este o reluare (diminuare) a pierderii de valoare. . în cursul exerciţiilor anterioare. În cazul unui activ izolat. Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoare a unui activ trebuie să fie contabilizată imediat la venituri. de la ultima contabilizare a unei pierderi de valoare. Orice reluare (diminuare) a unei pierderi de valoare a performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea. care provin din sistemul intern de informare. valoarea contabilă a activului trebuie să fie majorată la nivelul valorii sale recuperabile. majorată ca urmare a reluării (diminuării) unei pierderi de valoare.favorabil asupra întreprinderii. conform unei alte norme internaţionale. Într-un astfel de caz. au survenit în cursul exerciţiului sau sunt susceptibile să survină într-un viitor apropiat. valoarea sa contabila. schimbările includ investiţiile angajate în cursul exerciţiului. dincolo de nivelul de performanţă definit iniţial. nici o pierdere de valoare nu ar fi fost contabilizată pentru activul respectiv. trebuie să fie reluată (diminuată) dacă. dacă. arată că performanţa economică a activului este sau va fi mai bună decât cea aşteptată.raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc. şi numai dacă. în contul de profit şi pierdere. în gradul sau modul de utilizare a unui activ. sau un angajament de a abandona sau de a restructura activitatea de care aparţine activul. nu trebuie să fie mai mare decât valoarea contabilă care ar fi fost determinată (din care se deduc amortizările). în cursul exerciţiilor anterioare.indicaţii. O pierdere de valoare contabilizată pentru un activ. exceptând situaţia în care activul ar fi fost contabilizat la o mărime reevaluată. pentru a ameliora un activ sau a ameliora nivelul său de performanţă.

pentru a majora valoarea contabilă a altor active ale unităţii decât fondul comercial. Deprecierea recunoscută pentru fondul comercial nu poate fi reluată în exerciţiile următoare. la nivelul proratei valorii contabile a fiecăruia dintre activele unităţii.unui activ reevaluat trebuie să fie tratată ca o reevaluare pozitivă. 18 . Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoare pentru o unitate generatoare de trezorerie trebuie să fie repartizată.

așa cum sunt definite de legislația națională. .7 : Imobilele de plasament generează fluxuri de trezorerie independente de alte active. . care până în prezent nu a fost determinată (dacă entitatea nu a decis că terenul va fi utilizat ca un bun ocupat de proprietar sau că va fi vândut.terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare. în timp ce imobilele ocupate de proprietar generează fluxuri împreună cu alte active.terenurile deţinute mai degrabă pentru valorizarea capitalului decât pentru o vânzare pe termen scurt.20 : La data intrării lor în Imobilizările corporale trebuie evaluate la întreprindere. art 66. Element analizat : Recunoaşterea imobilelor de plasament IAS 40. Astfel. în cadrul activităţilor ordinare. imobilele sunt evaluate la costul de achiziţie sau la costul de cost. trebuie prezentate la "Terenuri și construcții".30 permite fiecărei întreprinderi să Imobilizările corporale cu durate limitate 19 . în conformitate cu standardul IAS 40: . în scopuri administrative sau pentru a le vinde în cadrul activităţii ordinare.5. Art 93 furnizează -este probabilă generarea pentru entitate de o listă de elemente ce pot fi recunoascute beneficii economice viitoare aferente (printre care se află terenurile şi clădirile). Astfel.Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare. în cadrul activităţii ordinare. pentru furnizarea de bunuri şi servicii.bunurile imobiliare deţinute în proprietate sau în cadrul unui contract de locaţie-finanţare şi închiriate terţilor sub formă de leasing operaţional.16 : Activul se recunoaşte dacă şi Criteriile sunt cele pentru recunoaşterea numai dacă : imobilizărilor corporale. : Imobilele de plasament reprezintă bunuri imobiliare (terenuri sau clădiri) deţinute mai degrabă pentru a realiza chirii şi/sau a valoriza capitalul. . activului -costul activului poate fi evaluat în mod fiabil IAS 40. producţie (art 64) Element analizat : Evaluarea ulterioară IAS 40. decât pentru a le utiliza în procesul de producţie. . În omfp nu sunt definite distinct ci sunt incluse în categoria imobilizărilor corporale. se consideră că terenul respectiv este deţinut pentru aprecierea capitalului).IAS 40 Imobile de plasament Element analizat : definiţia imobilelor de plasament IAS 40. reprezintă imobile de plasament. pe termen scurt.bunurile imobiliare neocupate dar destinate a fi închiriate terţilor sub formă de leasing operaţional. Element analizat : Evaluarea iniţială IAS 40.

Costul corespunde valorii juste a imobilului. explicative informează asupra politicilor contabile (metoda de evaluare. membri ai unui organism profesional în domeniu.38 : modelul bazat pe valoarea justă presupune reflectarea condiţiilor de piaţă la închiderea exerciţiului. 122. IAS 40. fie la valoarea justă. Element analizat : Prezentare şi informaţii de furnizat Imobilele de plasament sunt prezentate în A se vedea cerinţele referitoare la mod distinct în bilanţ (IAS 1). de utilizare economică se amortizează în mod sistematic.(1) Entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar. . Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă. diferenţa în omfp dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este tratată diferit în funcţie de originea activului: -dacă activul era o imobilizare corporală. la închiderea exerciţiului: fie la cost amortizat. operaţia este considerată ca o reevaluare şi este tratată în conformitate cu IAS 16. mărimea veniturilor şi cheltuielilor exerciţiului. de regulă. de profesioniști calificați în evaluare. În momentul în care un activ încetează să mai fie imobil de plasament. Element analizat : transferuri Ias 40.56 : modelul bazat pe cost presupune utilizarea prevederilor IAS 16. cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situațiile financiare întocmite pentru acel exercițiu. Dacă entitatea a reţinut metoda contabilă a costului amortizat. recunoscut național și internațional. -dacă activul era un stoc.îşi evalueze imobilele.(1) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. relative la imobilele de plasament.57-65 : În cazul în care un activ este transferat în categoria Nu există precizări imobilelor de plasament evaluate la valoarea justă. Notele imobilizări corporale. ea trebuie să comunice mărimea valorii juste a imobilelor sale de 20 . modalităţile de determinare a valorii juste sau metodele şi duratele de amortizare). IAS 40. el este contabilizat la cost. 121. . şi analiza variaţiei imobilelor de plasament (conciliere). Terenurile nu se amortizează. la data transferului din categoria imobilelor de plasament. diferenţa afectează rezultatul exerciţiului curent.

orice scădere a valorii contabilizate.7-8: Data clasificării unui activ necurent în active Criteriile sunt cele pentru destinate a fi cedate este. De exemplu. imobilizările pe care întreprinderea are intenţia să le cedeze trebuie să facă obiectul unui test de depreciere conform standardului IAS 36. în mod individual sau în imobilizărilor grup. -Apoi.plasament. b) Cesiunea are un grad ridicat de probabilitate. dacă şi numai dacă: -ea se datorează unor evenimente pe care întreprinderea nu le poate controla. care sunt obişnuite pentru cesiuni similare. data la care sunt recunoaşterea îndeplinite următoarele condiţii: imobilizărilor corporale şi a) Activul este disponibil pentru o cesiune imediată. sub rezerva unor condiţii suspensive. IFRS 5. IFRS 5. Element analizat : recunoaşterea activelor necurente deţinute în scopul tranzacţionării IFRS 5. în categoria activelor destinate cedării. în necorporale starea sa actuală. Această prelungire nu împiedică o clasificare a activului în categoria activelor destinate a fi cedate. schimb cu alte active necurente sau pe alte căi decât prin utilizare. trebuie respectate următoarele reguli: -Înainte de clasificarea în active destinate cedării. care prevede că un plan de cesiune constituie un indiciu de pierdere de valoare.20-25 : După clasificarea unui activ.15-19: Pentru evaluarea activelor necurente destinate cedării. fiecare activ trebuie să fie evaluat conform standardului specific care îi este aplicabil.6: Activele necurente deţinute în scopul În omfp nu sunt definite distinct tranzacţionării sunt acele active a căror valoare ci sunt incluse în categoria contabilă va fi recuperată. cel mai devreme.9 : anumite evenimente particulare pot prelungi perioada de finalizare a vânzării peste un an. IFRS 5 Active necurente deţinute în scopul tranzacţionării şi abandonurile de activităţi Element analizat : definiţia activelor necurente deţinute în scopul tranzacţionării IFRS 5. activele sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de cesiune. mai degrabă prin vânzare. Imobilizările corporale trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie (art 64) Imobilizările corporale cu durate limitate de utilizare economică se amortizează în mod sistematic. Element analizat : evaluarea iniţială şi ulterioară IFRS 5. după prima evaluare şi după clasificarea în active destinate cedării. 21 . -există probe suficiente care demonstrează că entitatea rămâne angajată în planul de cesiune a activului.

dacă este cazul. segmentul de activitate de care aparţine activul necurent. o descriere a faptelor şi evenimentelor legate de cesiune. depreciere sau reevaluare care ar fi fost constatată. dacă activul nu ar fi fost clasificat ca activ destinat cedării şi ar fi continuat să figureze printre activele destinate utilizării. şi -valoarea recuperabilă a activului. grup destinat cedării. câştigul sau pierderea recunoscut(ă) şi. fie cedat efectiv: o descriere a activului necurent (sau a grupului). constituie o pierdere de valoare a activului care afectează rezultatul exerciţiului curent. înaintea clasificării ca activ destinat cedării. Evaluarea activelor necurente care nu mai îndeplinesc condiţiile de a fi clasificate ca active destinate cedării se face la valoarea cea mai mică dintre: -valoarea contabilă netă a activului. De asemenea.pentru a aduce valoarea contabilă netă la nivelul valorii juste diminuate cu cheltuielile estimate de vânzare. forma în care se va manifesta cesiunea şi momentul la care se va produce aceasta. Activele şi datoriile respective nu vor putea fi însă compensate şi prezentate ca o sumă unică. ajustată cu orice amortizare. în perioada în care un activ necurent (sau un grup de active) a fost fie clasificat ca destinat cedării. societatea trebuie să prezinte următoarele informaţii în notele explicative. prin aplicarea standardului IAS 36. Orice creştere ulterioară a valorii juste diminuate cu cheltuielile estimate de cesiune trebuie recunoscută la venituri. Element analizat: Prezentarea activelor necurente destinate cedării şi informaţii de furnizat Societatea trebuie să prezinte un activ A se vedea cerinţele referitoare la necurent destinat cedării şi activele dintr-un imobilizări corporale. 22 . în mod separat de alte active din cadrul bilanţului. la data la care s-a decis că acesta nu va fi cedat. datoriile dint-un grup destinat cedării vor fi prezentate separat de alte datorii în cadrul bilanţului. cu condiţia ca venitul respectiv să nu depăşească valoarea cumulată a deprecierilor constatate prin aplicarea standardului IFRS 5 sau constatate anterior. De asemenea.

piese de schimb. în cursul normal al activităţii.(1) Stocurile sunt active circulante: a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității. care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare 23 . (3) De asemenea. semințe și materiale de plantat. b) materiile prime. destinate vânzării (de exemplu. sau c) sub formă de materii prime.Stocurile sunt active: -deţinute pentru a fi vândute. realizate de entitățile ce au ca activitate principală obținerea și vânzarea de locuințe).6. 154. care trebuie să fie consumate în cursul procesului de producţie sau al prestării de servicii. ansambluri sau complexuri de locuințe etc. (2) În categoria stocurilor se cuprind și activele cu ciclu lung de fabricație. atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcții destinate vânzării. furaje și alte materiale consumabile). c) materialele consumabile (materiale auxiliare. 152. care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial. acesta este înregistrat la stocuri. materiale pentru ambalat. . ele reprezintă imobilizări. Dacă construcțiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung. și anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. de către entitatea care le-a realizat. sau -deţinute sub formă de materiale sau furnituri. b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității. fie în starea lor inițială. pentru a realiza o astfel de vânzare. -în curs de producţie.IAS 2 Stocurile Element analizat : definiţia stocurilor IAS 2. materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. fie transformată. combustibili.(1) În cadrul stocurilor se cuprind: a) mărfurile. .

semifabricatele. prin care se înțelege produsele al căror process tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților. adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității. . materialele recuperabile și deșeurile. lapte și blană. pentru prelucrare sau în consignație la terți. f)animalele și păsările. animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate. și anume: . miei. de regulă. în produsul finit. h) producția în curs de execuție.produsele finite. reprezentând producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare. . În cadrul producției în curs de execuție se cuprind. precum și animalele pentru producție . de asemenea. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților.lână. respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței. e) produsele. g) ambalajele. precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. prevăzute în procesul tehnologic.fără a se regăsi. coloniile de albine. mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție.rebuturile. destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți. achiziționate sau fabricate. d) materialele de natura obiectelor de inventar. care includ ambalajele refolosibile. (2) În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie. purcei. cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte. serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate. mașinile folosite numai ca material de demonstrație 24 .

distinct în contabilitate. de asemenea. îndeobşte. precum și alte costuri şi alte costuri angajate pentru a aduce suportate pentru a aduce stocurile în forma bunurile în locul şi starea în care ele se și în locul în care se găsesc. cantitatea deductibilă sunt evaluate incluzând în cost TVA. motivate. de o plată anticipată (sconturile de fi folosite.(1) Costul stocurilor trebuie să evaluate. . stocurile sunt 157. metoda costului decontare sau altă modalitate de încadrare). pentru determinarea costului pot general. pe categorii de stocuri. la costuri istorice. și structura acestora nu variază în mod remize şi alte elemente similare) sunt semnificativ. în activitatea de producție sau soluţia de calcul este coerentă cu cea metoda prețului cu amănuntul. acele stocuri cumpărate.pentru negociere în domeniul automobilelor. standard. Cum taxa pe consumabile care sunt în mod constant valoarea adăugată este în mod normal înlocuite și a căror valoare totală este de o recuperabilă. taxele vamale şi alte taxe cheltuieli legate de personalul direct (altele decât taxele recuperabile ulterior de angajat în furnizarea serviciilor. . fie cuprindă toate costurile aferente achiziției ele costuri de achiziţie. manipulare şi alte precum și regiile corespunzătoare.10: Cu ocazia intrării. costuri de producţie și prelucrării.(1) În funcție de specificul reducerile financiare. Reducerile comerciale (rabaturi. (ii) Costurile de producţie (de 25 . cea mai mare parte a importanță secundară pentru entitate stocurilor sunt evaluate „în afara taxelor”. găsesc. cu durată de utilizare de sub un an. materiale şi servicii. pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente. (2) Costul stocurilor unui prestator de (i) Costurile de achiziţie cuprind: preţul servicii cuprinde manopera și alte de cumpărare. inclusiv întreprindere de la administraţia fiscală). deduse din costul de achiziţie. cheltuielile de transport. în comerțul adoptată pentru contabilizarea cumpărărilor cu amănuntul. costuri direct imputabile achiziţiei de 158. în activității. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate. (în acord cu standardul IAS 18).Materiile prime și materialele mărfuri. dacă valoarea. Pentru 160. ele reprezintă imobilizări. de asemenea. dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare” din Planul de conturi general). pot fi prezentate la "Active" la o valoare și Stocurile pentru care taxa nu este cantitate fixe. Element analizat : Evaluarea stocurilor la intrare IAS 2. (3) Sunt reflectate. . Dacă materialele de demonstrație au durată de utilizare mai mare de un an. personalul însărcinat cu supravegherea.

în principal. dacă aceste metode conduc la rezultate 26 . ţinând cont de pierderea de capacitate care rezultă din întreţinerea planificată a echipamentelor. în costurile stocurilor sunt incluse şi costurile îndatorării. fixe şi variabile. pot să fie utilizate. Repartizarea cheltuielilor generale fixe de producţie în costurile de transformare este bazată pe capacitatea normală a instalaţiilor de producţie. -cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor în locul şi în starea în care ele se găsesc. ca de exemplu metoda costului standard (the standard cost method) sau metoda preţului de vânzare cu amănuntul (the retail method). exceptând situaţia în care aceste costuri sunt necesare procesului de producţie. de-a lungul unui anumit număr de exerciţii sau de sezoane. de manoperă sau referitoare la alte costuri de producţie. -cheltuielile de comercializare. Costul stocurilor unui prestator de servicii se compune. inclusiv cele referitoare la personalul de supervizare şi cheltuielile generale atribuibile. Tehnicile de evaluare a costului stocurilor. o cotă parte din cheltuielile indirecte de producţie. în circumstanţe normale. care se estimează să fie obţinută. Capacitatea normală de producţie este producţia medie. În anumite circumstanţe. precum manopera directă. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.transformare) cuprind: cheltuielile direct legate de unităţile de producţie. Costuri excluse din costul stocurilor şi contabilizate la cheltuielile exerciţiului în cursul căruia acestea sunt angajate: -mărimile anormale de deşeuri de fabricaţie. -costurile de stocaj. din manoperă şi alte cheltuieli de personal direct angajate pentru prestarea serviciului. ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite.

în mod 159. . nu sunt evaluate putea fi obținut pe parcursul desfășurării sub mărimea costului lor. prin constituirea unei ajustări pentru încheiat trebuie să fie evaluate în funcţie de depreciere. individuale. dacă aceasta mai mare decât valoarea care se poate din urmă este mai mică. deţinute pentru a fi utilizate înțelege prețul de vânzare estimat care ar în producţia de stocuri.primul ieșit-LIFO. atunci încorporate.FIFO. contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode: a) metoda primul intrat-primul ieșit . Totuşi. să fie vândute la nivelul când este cazul. . În înțelesul prezentelor reglementări. în care ele vor fi estimate pentru finalizarea bunului. stocurile 166. b) metoda costului mediu ponderat . Element analizat : evaluarea stocurilor la ieşire Costul stocurilor de elemente care. – (2) În cazul în care valoarea trebuie să ţină cont de destinaţia contabilă a stocurilor este mai mare decât elementului considerat. depreciere. această obține prin utilizarea sau vânzarea lor.(1) Costul stocurilor care nu sunt de obişnuit. În fond. dacă o scădere a preţurilor materiilor prime arată că nivelul costului 27 . Estimarea valorii realizabile nete 166. . Element analizat : evaluarea stocurilor în bilanţ La închiderea exerciţiului. Costul altor stocuri decât cele care sunt 161.apropiate de cost. c) metoda ultimul intrat. În regulă a standardului internaţional IAS 2 acest scop. minus costurile ca produsele finite. nu sunt confundabile şi de bunuri obicei fungibile și al acelor bunuri sau sau servicii produse sau prestate şi afectate servicii produse și destinate unor comenzi proiectelor specifice trebuie să fie distincte trebuie determinat prin determinat printr-o identificare distinctă a identificarea specifică a costurilor costurilor lor individuale.(1) La ieșirea din gestiune a identificabile trebuie să fie determinat prin stocurilor și altor active fungibile. și costurile estimate costului sau la o valoare mai mare decât necesare vânzării. elementele valoarea de inventar. acestea utilizarea metodei „costul mediu ponderat” se evaluează și înregistrează în sau a metodei „primul intrat – primul ieşit”. prin Materiile prime şi materialele valoare realizabilă netă a stocurilor se consumabile. dacă se aşteaptă normale a activității.CMP. acesta. preţul stipulat în contract.Activele de natura stocurilor nu trebuie să fie evaluate la costul lor sau la trebuie reflectate în bilanț la o valoare valoarea lor realizabilă netă. valoarea stocurilor se urmează linia uzanţelor anglo-saxone care diminuează până la valoarea realizabilă presupun alegerea la inventar a celei mai netă. Astfel. valoarea stocurilor se care fac parte din clauzele unui contract de diminuează până la valoarea realizabilă vânzare sau de prestare de servicii deja netă. prin reflectarea unei ajustări pentru mici valori dintre cost şi preţul pieţei .

este încă disponibil în exerciţiul următor (sau exerciţiile următoare). care a fost contabilizat la valoarea netă de realizare. deoarece preţul său de vânzare se diminuase. provizionul) trebuie reluat(ă) (diminuat(ă) sau anulat(ă)). Cu toate acestea. valoarea netă de realizare trebuie să fie determinată separat. Într-un astfel de caz. Acest caz se probează atunci când un element al stocurilor. în măsura în care astfel de evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul exerciţiului. materiile prime vor fi aduse. deprecierea (altfel spus. Estimările valorilor nete de realizare. pentru fiecare articol. În mod normal. ce au scopuri sau utilizări asemănătoare. realizate pe o bază individuală. pot să fie realizate regrupări de elemente asemănătoare sau care au legătură între ele. perioadă/e în care preţul său de vânzare va 28 . Aceste estimări ţin cont de fluctuaţiile de preţuri sau de costuri. este efectuată o nouă estimare a valorii nete de realizare. Atunci când au dispărut circumstanţele care au justificat evaluarea stocurilor sub nivelul costului. Este cazul elementelor care aparţin aceleiaşi linii de produse. costul de înlocuire al materiilor prime poate să fie cea mai bună măsură disponibilă a valorii nete de realizare. fabricate şi comercializate în aceeaşi zonă geografică şi care nu pot să fie evaluate separat de celelalte elemente ale aceleiaşi linii de produse. În fiecare exerciţiu următor. la valoarea netă de realizare. sunt fundamentate pe informaţiile probante cele mai fiabile. prin depreciere. direct legate de evenimentele care survin după închiderea exerciţiului. astfel încât noua valoare contabilă să fie cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea netă de realizare.produselor finite va fi mai mare decât valoarea netă de realizare. disponibile la data la care sunt efectuate aprecierile respective.

construcției producţiei unui activ calificat trebuie sau producției unui activ cu ciclu lung de capitalizate ca parte din costul acelui activ. . 29 .(1) Costurile îndatorării care sunt atribui direct achiziţiei. achiziției. contabilizată la cheltuielile exerciţiului. prin IAS 23. construcţiei sau direct atribuibile achiziției. precum și comisioanele aferente acestor împrumuturi contractate. pentru a aduce stocurile la VNR. (2) Dacă.9. administratorii decid să modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile.(1) Se prezintă în notele explicative costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor evidențiate în bilanț și metodele de evaluare a stocurilor. mărimea oricărei reluări privind provizionul de depreciere. și b) efectul financiar asupra rezultatului exercițiului financiar. evaluate în mod credibil. 285. recunoscute drept costuri ale perioadei.(1) … De exemplu. în situații excepționale.: Costurile îndatorării sunt activ cu ciclu lung de fabricație se capitalizate ca parte a costului activului.4: Costurile îndatorării cuprind 53. fabricație pot fi incluse în costul acelui Celelalte costuri ale îndatorării trebuie activ. în costurile dobânzile şi alte costuri suportate de o îndatorării pot fi incluse dobânda la întreprindere în legătură cu împrumutul de capitalul împrumutat pentru finanțarea fonduri. înțelege un activ care solicită în mod atunci când este probabil ca ele să aibă necesar o perioadă substanțială de timp drept rezultat beneficii economice viitoare pentru a fi gata în vederea utilizării sale pentru entitate iar costurile să poată fi prestabilite sau pentru vânzare.36: metodele de evaluare a stocurilor. IAS 23 Costurile îndatorării Element analizat : definiţia costurilor îndatorării IAS 23. construcției sau producției de active cu ciclu lung de fabricație.fi crescut. cheltuiala privind stocurile referitoare la exerciţiul în cauză. (4) În sensul prezentelor reglementări.8: Costurile îndatorării care se pot 53. valoarea contabilă a stocurilor gajate în contul datoriilor. . . mărimea oricărei noi deprecieri. Element analizat: Recunoaşterea costurilor îndatorării IAS 23. constatat la veniturile exerciţiului (şi justificată). Element analizat: Informaţiile de furnizat IAS 2. trebuie prezentate următoarele informații: a) motivul modificării metodei. valoarea contabilă a stocurilor (cu precizarea mărimii stocurilor evaluate la valoarea justă netă).

.Activele financiare și stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricație. şi . Rata de capitalizare trebuie să fie media ponderată a costurilor împrumuturilor. care sunt Nu exită prevederi in omfp privin evaluarea direct atribuibile achiziţiei. mărimea cheltuielilor capitalizabile este determinată prin ponderarea costului activului cu o rată de capitalizare. Element analizat: evaluarea costurilor îndatorării IAS 23. IAS 23. mărimea costurilor prestabilite sau a vânzării acestuia.12: În măsura în care fondurile pentru pregătirea activului cu ciclu lung împrumutate sunt destinate obţinerii unui de fabricație. sunt în curs de realizare. diminuate cu orice venituri obţinute din plasamentul temporar al fondurilor împrumutate.10: Costurile îndatorării. IAS 23. Valoarea cheltuielilor capitalizate nu trebuie să depăşească cheltuielile cu împrumuturile efectiv suportate în cursul perioadei. îndatorării încorporabile în costul activului trebuie să corespundă costurilor reale angajate ale îndatorării în cursul exerciţiului. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricație nici activele care în momentul achiziției sunt gata pentru utilizarea lor prestabilită sau pentru vânzare. costurilor împrumuturilor ce ar fi putut să 53. construcţiei sau şi începrea încorporării costurilor producţiei unui activ calificat. altele decât împrumuturile făcute special pentru a obţine un activ calificat. 30 . corespund împrumuturilor în valoarea activelor. aplicabilă împrumuturilor întreprinderii. dacă nu s-ar fi efectuat cheltuieli trebuie să înceteze când se realizează cu activul calificat.activităţile indispensabile pregătirii activului.plăţile relative la bun au fost realizate.costurile împrumuturilor sunt angajate.(5) Capitalizarea costurilor îndatorării fie evitate. prealabile utilizării sau vânzării sale.14: Atunci când finanţarea activului nu face obiectul unui împrumut special. în vederea utilizării activ calificat. care nu sunt rambursate în timpul perioadei. .17: Încorporarea costurilor împrumuturilor în costul unui activ calificat trebuie să înceapă atunci când: . cea mai mare parte a activităților necesare IAS 23.

în regiunea geografică respectivă. Analiza comparativă a politicilor de recunoaştere. evaluare şi prezentare în situaţiile financiare a informaţiilor privind datoriile (IAS 12 şi IAS 37 versus OMFP 3055) IAS 37 Provizioane. în perioada de construcţie. le-a creat o provizioanelor de 31 . atunci când activităţile indispensabile pregătirii activului. coerente cu ias 37 pt Obligaţia poate rezulta din dispoziţii juridice (dintr-un provizioane. De asemenea.211). în exerciţiul în cursul căruia sunt realizate operaţiile referitoare la această dezvoltare. ca atare. prin practici anterioare.20: Încorporarea costurilor împrumuturilor în costul unui activ trebuie să fie suspendată în timpul perioadelor lungi de întrerupere a activităţii productive. IAS 23. prealabile utilizării sau vânzării sale. din elemente datorii contingente (art. prin politica sa făcută publică sau Delimitarea printr-o declaraţie. 220. dacă acest nivel ridicat este obişnuit. active si contract. din dispoziţii legale sau reglementare. încorporarea în costul activului continuă în perioadele lungi de maturaţie a stocurilor sau în perioada lungă în cursul căreia nivelul ridicat al apelor întârzie construcţia unui pod. în mod normal. suportate în faza de amenajare a unui teren sunt încorporate în costul unui activ. încorporarea costurilor împrumuturilor în costul unui activ nu este suspendată.10: Un provizion este o datorie (o obligaţie) a cărei Omfp prezintă definiţii mărime şi a cărei scadenţă sunt nesigure.22: Încorporarea costurilor împrumuturilor trebuie să înceteze. datorii contingente şi active contingente Element analizat: Definiţii IAS 37. încorporarea nu este suspendată atunci când este necesară o amânare temporară în cadrul unei etape de pregătire a activului în vederea utilizării sau vânzării sale.Costurile împrumuturilor. de jurisprudenţă) sau din acţiunile întreprinderii atunci când. pentru o durată în cursul căreia se derulează lucrări tehnice şi administrative. IAS 23. sunt practic toate încheiate. Totuşi. Cu titlu de exemplu. ea a indicat terţilor şi.

este probabil să fie necesară o ieşire de resurse care să reprezinte avantaje economice. Exemple de astfel de obligații sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative. Element analizat: Criterii de recunoaştere IAS 37. 222. modul de desfășurare a activității în viitor). la închiderea exerciţiului. Standardul face diferenţa între provizioane şi alte datorii şi prezintă relaţia dintre provizioane şi datorii contingente (IAS 3.mărimea obligaţiei poate să fie estimată în mod fiabil. care rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenţă nu va fi confirmată decât prin realizarea (sau nu) a unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure.entitatea are o obligaţie actuală (legală sau implicită).11: Un provizion trebuie să fie contabilizat dacă. o entitate poate intenționa sau poate avea nevoie. ce rezultă din evenimente trecute. ce nu sunt în totalitate sub controlul entităţii. pedepsite de lege. ambele generând ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice. Similar. care rezultă dintr-un eveniment trecut. indiferent de acțiunile viitoare ale entității.11-13). deoarece nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere a unui provizion. 32 datoriile comerciale şi de alte datorii ale entităţii este coerentă de asemenea cu IAS 37. . Spre deosebire de această situație. . O restructurare este un program planificat şi monitorizat de conducere.o obligaţie potenţială. sau . Se vor recunoaște ca provizioane doar acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității (de exemplu. fie modalitatea în care este condusă activitatea. o entitate recunoaște un provizion pentru costurile de închidere a unei instalații petroliere. Un contract este considerat deficitar atunci când costurile inevitabile implicate de îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt mai mari decât beneficiile economice estimate a fi obţinute din respectivul contract.o obligaţie actuală. Un activ contingent este un activ potenţial. care modifică semnificativ fie sfera activităţilor realizate de entitate. produse mediului. ce nu sunt în totalitate sub controlul entităţii. dar care nu este contabilizată. cu condiția ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. O datorie contingentă este: .speranţă acestora. şi numai dacă: . (art 221) Omfp a preluat din ia 37 criteriile de reunoaştere a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli precum şi aspectele legate de recunoaşterea activelor şi datoriilor contingente (art 221. că îşi va asuma anumite responsabilităţi (obligaţie implicită). 211) .pentru a stinge obligaţia. care rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenţă nu va fi confirmată decât prin realizarea (sau nu) a unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure.

la data închiderii. O entitate nu trebuie să contabilizeze o datorie sau un activ eventual. entitatea recunoaşte orice pierdere din deprecierea activelor desemnate prin contract.68: Un contract este considerat aplicând definiţia şi criteriile de deficitar atunci când costurile inevitabile recunoaştere a provizioanelor. Mărimea provizionată este cea mai bună estimare a plăţii necesare pentru stingerea obligaţiei actuale. dar ea trebuie să ofere informaţii corespunzătoare în notele explicative. să efectueze cheltuieli pentru a putea acționa întrun anumit mod (de exemplu. Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acțiuni. trebui să le recunoască la provizioane IAS 37. dacă există probabilitatea ieşirii sau intrării unei resurse. generată de neîndeplinirea contractului. IAS 37. prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de fabrică). deci. Efectul actualizării este contabilizat la cheltuieli financiare. Costurile inevitabile ale unui contract sunt reprezentate de valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii contractului şi orice compensaţie sau penalizare. Această mărime trebuie să fie actualizată. de exemplu. 33 . prin modificarea procedeului de fabricație. o rată fără risc. aplicând. Element analizat: contracte deficitare IAS 37.69: Înainte de a stabili un provizion pentru un cotract deficitar. în acest sens. Dacă o întreprindere provizion pentru obligaţia actuală va avea pierderi din contracte oneroase va corespunzătoare acestuia. ea nu are o obligație curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare și. nu va recunoaște niciun provizion. implicate de îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt mai mari decât beneficiile economice estimate a fi obţinute din respectivul contract. atunci când efectul valorii în timp a monedelor este semnificativ.datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerințelor de ordin legal. se va constitui un contractele deficitare.66: În cazul în care un contract In omfp nu se face nici o referire la devine deficitar. excluzând venitul din ieşirea aşteptată de resurse (active).

IAS 12 Impozitul asupra rezultatului Element analizat: recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor privind impozitul curent IAS 12. pentru: diferențe de impozite întreprinderi şi nu afectează nici rezultatul rezultate din operațiuni de control contabil. impozite pentru care Un activ de impozit amânat entitatea are deschise procese în instanță. Element analizat: evaluarea datoriilor şi creanţelor privind impozitul amânat Datoriile şi creanţele privind impozitul Activele nu sunt recunoscute iar pentru amânat se determină prin multiplicarea datorii se aplică regulile de evaluare diferenţelor temporare cu cotele de impozit utilizate pentru provizioane. nici rezultatul impozabil. pentru toate rezerve din facilități fiscale sau alte diferenţele temporare deductibile. atâta impozitul curent. impozit amânat nu este contabilizat. în contextul unei (2) Aceste provizioane pot fi constituite. O creanţă de report înapoi a deficitelor trebuie să fie contabilizată în activ. . dacă el Conform omfp nu se recunosc creanţe de este generat de contabilizarea iniţială a unui impozit. un activ de profit. într-o tranzacţie care nu este o grupare de întreprinderi şi nu afectează nici rezultatul contabil. 34 . precum și în alte situații care pot asupra căruia să se impute aceste diferenţe genera datorii sub forma impozitului pe temporare deductibile. nefinalizate. Un activ de impozit amânat este contabilizat pentru reportul înainte al pierderilor fiscale şi pentru creditele neutilizate de impozit. acestora. Totuşi. timp cât ele nu sunt plătite. de tranzacţii care nu este o grupare de exemplu. în rezerve pentru care în legislația fiscală măsura în care este probabil ca un există prevederi referitoare la impozitarea beneficiu impozabil să fie disponibil. exceptând situaţia în plată datorate bugetului de stat. în care el este generat de un fond comercial condițiile în care sumele respective nu sunt sau de contabilizarea iniţială a unui activ reflectate ca datorie în relația cu statul.12. nici rezultatul impozabil. trebuie să fie contabilizat.: Impozitele curente trebuie să Omfp prevede un tratament similar pentru fie contabilizate la datorii (pasive). activ sau a unei datorii. Element analizat: recunoaşterea datoriilor şi creanţelor privind impozitul amânat Un pasiv de impozit amânat este 226. sau a unei datorii. în măsura în care este probabil să se dispună de beneficiile impozabile viitoare asupra cărora să se impute aceste pierderi fiscale sau credite neutilizate de impozit.(1) Provizioanele pentru impozite se contabilizat pentru toate diferenţele constituie pentru sumele viitoare de temporare impozabile.

componentele majore ale cheltuielii Nu există cerinţe de informare similare. Provizionul pentru impozite rezultatul exerciţiului. pe baza cotelor de impozit adoptate sau cvasiadoptate până la închiderea exerciţiului curent.justificarea activelor nete de impozit amânat. (venitului) cu (din) impozit. cât şi reconcilierea cheltuielii cu impozitul. . . valorile cumulate de impozite contabilizate direct în capitaluri proprii.ce se aşteaptă a fi aplicate în perioadele în care activul va fi realizat sau datoria va fi decontată. dacă rezultatele sunt distribuite 35 . Element analizat: contabilizarea impozitului curent şi amânat Impozitul amânat trebuie să fie contabilizat Impozitul curent se recunoaşte pe seama la venituri sau la cheltuieli şi inclus în unei cheltuieli. care impozitul este generat de o tranzacţie sau de un eveniment care este contabilizat(ă) direct la capitaluri proprii. Excepţie privind contabilizarea impozitului amânat se face şi în cazul grupărilor de întreprinderi Element analizat: Informaţiile de furnizat . exceptând situaţia în urmează regulile aplicabile rovizioanelor. bazele şi datele de expirare a activelor potenţiale de impozit amânat şi diferenţele temporare legate de participaţiile consolidate.suplimentele de impozite exigibile.impozitele amânate necontabilizate. atunci când entitatea a suportat o pierdere. . în acelaşi exerciţiu sau într-un exerciţiu diferit. în cursul exerciţiului încheiat sau exerciţiului precedent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful