You are on page 1of 6

Destinatia sistemului de franare.

Sistemul de franare serveste la: - reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui; - imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta; - mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi. - eficacitate, apreciată prin deceleraţia obţinută, în funcţie de aderenţa dintre pneu şi calea de rulare şi de factorii biologici omeneşti; - stabilitate, care constituie calitatea automobilului de menţinere a traiectoriei în procesul de frânare (tipul sistemului de frânare, starea tehnică a acestuia, performanţe impuse etc.); - eficacitate, calitatea frânei de a obţine deceleraţii identice la toate rotile, pentru un efort de acţionare determinat in toate condiţiile de drum, condiţii meteorologice, încărcătură etc.; - confort, calitate care contribuie la creşterea securităţii circulaţiei rutiere, iar prin radul acestuia ridicat (progresivitatea frânării, eforturi reduse la pedala de frână, absenţa zgomotelor şi vibraţilor) nu solicită peste măsură atenţia şi efortul fizic al conducătorului auto, micşorând astfel oboseala acestuia. In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza. Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6.5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze. Pentru a rezulta spatii de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane (franare integrala). Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare. Conditii impuse sistemului de franare. Un sistem de franare trebuie îndeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure o franare sigura; - sa asigure imobilizarea automobilului in panta: - sa fie capabil de anumite deceleratii impuse: - franarea sa fie progresiva, fara socuri; - sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare; - efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensi¬tatea dorita a franarii; - forta de franare sa actioneze în ambele sensuri de miscare ale

Clasificarea sistemelor de frânare. se deosebesc: frâne cu saboţi. care Se utilizează la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. pentru frânare folosindu-se atât forta conducătorului cât şi forţa dată de un servomecanism. frânele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiate). Frâna de staţionare este întâlnită şi sub denumirea de „frână de parcare" sau „de ajutor”.sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere în timpul franari. Acest sistem de frânare se utilizează în ca¬zul automobilelor cu mase mari sau destinate special să lucreze în regiuni de munte. cu servoacţionare. Sistemele de frânare. După mecanismul de acţionare. se mai numeşte şi frâna de picior. independent de cel al franei principale. pentru frânare folosindu-se efortul conducătorului. Frana de staţionare trebuie să aibă un mecanism de acţionare propriu. frâne cu bandă şi frâne cu discuri. . se clasifică în: .franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului. cu acţionare mixtă. -sistemul suplimentar de frânare sau dispozitivul de încetinire care are rolul de a menţine constantă viteza automobilului. Sistemul de frânare se compune din frânele propriu-zise şi mecanismul de acţionare a frânelor. la coborârea unor pante lunţr iară utilizarea îndelungată a frânelor.sa aiba o constructie simpla si usor de întretinut. Deceleratia recomandată pentru frâna de stationare trebuie să fie egala cu cel puţin 30% din deceleraţia frânei principale. După forma pieselor care produc frânarea.sistemul staţionar de frânare sau frâna de staţionare care are rolul de a menţine automobilul imobilizat pe o pantă.sa se regleze usor sau chiar în mod automat. întâlnit şi sub denumirea de frâna primi' pala sau de serviciu. Sistemul De Franare . sau suplineşte sistemul principal în cazul defectării acestuia. se deosebesc: frâne pe roţi şi frâne pe transmisie. . Datorita acţionăm manuale. După locul unde este creat momentul de frânare (de dispunere a frânei propriu-zise). se mai numeşte şi frâna de mână. de obicei prin apăsarea unei pedale cu piciorul. dupa rolul pe care-l an. efortul con¬ducătorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care pro¬duce forţa necesară frânării. în absenţa conducătorului. . un timp nelimitat. .auto¬mobilului.. frânele pot fi: cu acţionare directă. cu disc (axiale) şi combinate. In general frâna de staţionare preia şi rolul frânei de siguranţă.sistemul principal de frânare. contribuind la micşorarea uzurii frânei principale şi la sporirea securităţii circulaţiei. După forma piesei care se roteşte. Datorită acţionării. .

de viteza si alti factori. La cele mai multe vehicule. acesta contine un computer si un senzor de viteza pe fiecare roata. iar presiunea se transfera prin intermediul lichidului de frana la dispozitivele situate la fiecare roata: . Unul dintre aceste sisteme este ABS-ul. prin intermediul unui cablu de frana.cand autovehicolul se afla intr-o treapta de viteza. La modelele cu frane cu disc la puntea posterioara. Acest lucru este necesar deoarece frana cu disc nu se dovedeste a fi o franade stationare eficienta. . Frana de mana este actionind prin intermediul unor cabluri si actioneaza asupra rotilor posterioare. indiferent de starea carosabilului. astfel incat • . daca este nevoie. • Sistemul antiblocaj (ABS) Sistemele de franare cunosc o dezvoltare continua. de obicei pe cele din spate. Actioneaza pe doua roti. astfel incat sa asigure o securitate cat mai mare la franare.asigura oprirea autovehicolului . Daca la o franare brusca roata tindes sa se blocheze. il poate mentine pe loc. astfel incat placutele sau ferodourile preseaza pe discuri sau tamburi.Are urmatoarele functii: .frana pe discuri. • Frana principala (hidraulica) Comandata prin intermediul pedalei de frana.reducerea viteze . aceasta actioneaza simultan pe toate rotile vehicolului. Pedala deplaseaza un piston in cilindrul pompei de frana.frana pe tamburi. sistemul reduce automat presiunea de franare. solidati fixati prin roti si pe ferodourile Frana de parcare (de mana) Se mai numeste "frana de stationare". blocandu-le. solidari fixati pe roti si placutele mobile. suntmontate tambururi de frana suplimentare in discurile de frana pentru frana demana.

Sunt deosebit de utile in regiunile de munte. indiferent de viteza utilizată sau de încărcătura transportată. la pornirea autoturismului.frâna de serviciu (principală. Sistemul ABS este componenta destinată să prevină blocarea roţilor la frânare. Daca autoturismul stationeaza. Este actionat manual . Prezenţa dispozitivelor de încetinire sporeşte securitatea circulaţiei.sistem auxiliar de frânare este o frână suplimentară având acelaşi rol ca şi frâna de serviciu şi se utilizează în caz de necesitate. vehiculul nu derapeaza si poate fi controlat. defineste sistemul de franare paralel celui principal.frâna de staţionare are rolul de a menţine autovehiculul imobilizat temporar în absenta conducătorului. de urgenţă) are rolul de a suplini frâna de serviciu în cazul defectării acesteia. Definitie: frana de mana FRANA DE MANA: Frana de mana . In acest fel.denumita si frana de ajutor sau de parcare. pentru actionarea franei de ajutor se trage de maneta in sus (apasand simulian pe butonul care se afla in capatul manetei) pentru a evita blocarea acesteia inainte de a ajunge in pozitia maxima. pentru actionarea franei de securitate se trage energic de maneta in sus. . rol îndeplinit de corectoarele de frânare (limitatoarele. dupa care se apasa pe butonul din capat. de avarie.aceasta va continua sa ruleze. fără a utiliza frâna de serviciu. Daca autoturismul ruleaza.de catre o parghie . . este necesar a se trage din nou de maneta in sus. Senzorii ABS constată riscul de blocare şi transmit un semnal către unitatea de comandă care va reduce pentru câteva milisecunde presiunea în instalaţia de frânare permiţând rotaţia roţii. a motorului şi menţme sistemul principal de frânare gata pentru acţionare. independentă de cea a frânei de serviciu.frâna de securitate (de siguranţă. Blocarea roţilor pe un drum alunecos determină deraparea autovehiculului fără a mai fi menţinut pe traiectoria de mers normal. iar acţionarea sa trebuie să permită oprirea vehiculului iară ridicarea mâinilor de pe volan. . măreşte viteza medie de deplasare a autovehiculului. unde survine încălzirea şi uzarea accentuată a frânelor sistemului principal. avand aderenta la sol.dispozitivul de încetinire are rolul de a menţine constantă viteza autovehiculului. când efectul ei se cumulează cu cel al frânei de serviciu. la coborârea pantelor lungi în cazul vehiculelor cu mase mai mari sau destinate special utilizării in zone cu relief accidentat sau de munte. Dispozitivele pneumatice de încetinire se bazează pe utilizarea motorului pentru realizarea momentului de frânare (obturarea evacuării motorului.sau electromecanic. pentru a readuce maneta in pozitia initială. Sistemul de franare Funcţie de utilizarea lor sistemele de frânare ale autovehiculului sunt: ' . directia ramane operativa. schimbarea distribuţiei motorului în momentul frânării etc. repartizoarele de presiune): Repartizarea ideală a forţelor de frânare pe punţile autovehiculului are loc atunci când raportul dintre forţa de frânare şi sarcina pe punte este acelaşi indiferent de deceleraţie sau coeficient de aderentă. . Pentru deblocarea franei de ajutor. Sistemul ABS intervine in momentul frânării puternice pentru a preveni oprirea bruscă a roţilor din rostogolire. de picior) acţionează asupra tuturor roţilor şi are rolul de a reduce viteza autovehiculului până la oprire. la coborârea pantelor lungi. Dispozitivele de încetinire (limitatoarele de viteză) sau sistemul suplimentar de frânare. Pentru ca autovehiculul să aibă pe timpul frânării o comportare independentă de gradul de încărcare este necesara reglarea forţelor de frânare în funcţie de sarcina dinamică pe punte fără a se ajunge la blocarea roţilor. cu pante lungi. au rolul de a menţine constantă viteza automobilului. fara a mai apasa pe butonul din capatul acesteia. .) Dispozitivele electromagnetice de încetinire realizează efectul de decelerare prin acţiunea unui câmp electromagnetic asupra unui disc rotitor legat cinematic de elemente mobile ale transmisii autovehiculului. Frâna de staţionare trebuie să aibă comandă proprie. Dispozitivele mecanice de încetinire se aseamănă cu frânele sistemului principal (de serviciu). micşorează uzura anvelopelor. contribuind la îmbunătăţirea capacităţii şi intensităţii de frânare a vehiculului (permite şoferului să Păstreze controlul direcţiei şi reduce spaţiul de frânare). timp îndelungat.

In astfel de situaţii deplasarea trebuie continuată cu prudenţă şi cu viteză redusă până la prima unitate autoservice specializată în remedierea şi întreţinerea sistemului ABS şi a indicatorului său de avertizare. senzori de viteză pentru fiecare roată. Ovalizarea tamburului face ca. Unitatea centrală electronică monitorizează constant viteza de rotaţie a fiecărei roţi. Defectele frânei hidraulice pot fi: insuficienţa lichidului în cilindru principal de frână. Supapa de siguranţă pentru cele două circuite de frânare este elementul component al instalaţiei de frânare pneumatică. să rămână în contact cu ferodoul sabotului şi să provoace astfel „deplasarea înfrânată" sau blocarea. obţinut prin creşterea presiunii în partea respectivă a circuitului de frână. a axelor de frânare sau a tijelor flexibile.5 t. După efectuarea frânării. pe roata respectiva. Elementul „Control tracţiune" (TC) controlează vitezele roţilor motoare şi recunoaşte derapajul la acţionarea acceleraţiei când valoarea acesteia depăşeşte un anumit prag. Supapa „releu" cu deschidere rapidă din componenţa circuitului frânei de ajutor a autovehiculelor cu frânare pneumatică asigură evacuarea rapidă a aerului din cilindrii dubli de frână (la frânare). inclusiv riscul de accident. Blocarea roţilor se datorează înţepenirii sau gripării pistonului cilindrului unei roti sau a mai multor roţi. a ovalizării tamburilor de frână. doua sau mai multe valve hidraulice pe circuitul de frânare. In cazul frânei pneumatice cel mai frecvent şi obişnuit defect constă în presiunea insuficientă a aerului în instalaţia de frână datorită neetanşeităţii legăturilor sau a funcţionării defectuoase a compresorului. Încălzirea excesivă a tamburelor instalaţiei de frânare cu comandă hidraulică este determinată de contactul permanent al acestora cu ferodoul saboţilor din cauza slăbirii sau ruperii arcului de readucere a saboţilor.5 t. chiar după eliberarea pedalei de frână sau în timpul deplasării. Cauzele care determină frecarea frânei în mişcare când pedala se află în repaus sunt: reglajul incorect al saboţilor care determină frecarea parţială sau totală a garniturilor pe ferodou. reducând astfel forţa de frânare. prezenta aerului în instalaţia de frână şi neetanşeitatea legăturilor conduct~lor instalaţiei de frână. a impurităţilor depuse între suprafeţele de frecare ale frânei etc. Ta coborârea pantelor lungi sau a celor cu înclinare mare se recomandă să se folosească frâna de motor pentru a se evita astfel suprasolicitarea frânei de serviciu care poate deveni ineficientă. acţionează valvele pentru a scădea presiunea în circuitul de frânare. Când detectează faptul că una dintre roţi se roteşte mai încet decât celelalte. Cele două conducte de legătură pentru frâna de serviciu la remorcă asigură alimentarea cu aer sub presiune a frânei de serviciu şi frânarea remorcii în cazul desprinderii accidentale. roata în mişcare. precum şi distribuirea rapida a aerului către cilindrii dubli de frână (la defrânare). TC „Cuplul de tracţiune" rămâne activ până la viteze cuprinse între 40 şi 60 km/h. Elementul ABS al sistemului de frânare a vehiculului se compune dintr-o unitate centrală electronică. Acest lucru permite diferenţialului să transfere cuplul roţii aderente aducând autovehiculul la starea normală.Odată activat elementul ABS face ca pedala de frână apăsată la podea să pulseze. De asemenea. Simţind acest efect unii conducători de vehicule reduc torţa de apăsare asupra pedalei de frână şi astfel în locul opririi eficiente măresc spaţiul de frânare şi riscul de accident. Supapa releu a frânei de ajutor din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulică a autovehiculelor are rolul de a trimite aerul comprimat la cilindrii dubli de frână ai punţii (punţilor) spate şi la instalaţia de frânare a remorcii. în momentul acţionării pedalei frânei de serviciu şi opririi cu dificultate. în momentul acţionării pedalei de frânare. In cazul frânei mecanice defectele pot fi: întinderea sau ruperea tijelor frânei ori blocarea pârghiilor. datorată dereglării sau defectării sistemului de frânare ori a blocării sale parţiale. Printre principalele cauze ale frânării neeficiente se află frânarea nesimultană a roţilor autovehiculului. a slăbirii arcurilor de readucere a saboţilor. Pierderea completă a presiunii aerului din instalaţia de frânare pneumo-hidraulică la autovehicule determină frânarea automată a roţilor punţii din spate. Sistemul preia controlul asupra situaţiei aplicând un cuplu de frânare pe roata care patinează. Conform dispoziţiilor legale trebuie echipate cu limitatoare de viteză autovehiculele destinate transportului de persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune. Cilindrii dubli de frânare acţionează asupra camerei saboţilor producând. Aprinderea indicatorului ABS la bordul autovehiculului semnalizează faptul că elementul ABS din componenţa sistemului de frânare nu funcţionează. Faptul că frâna „nu ţine" sau este slabă şi efectul de frânare se obţine abia când pedala ajunge la capătul cursei se datorează dereglării şi măririi distanţei dintre saboţi şi tambur. reprezintă semnele defecţiunii datorate uzurii pronunţate plăcuţelor de frână. a slăbirii sau ruperii arcului de readucere a saboţilor de frână. inclusiv al conducătorului şi cu masa mai mare de 3. blocarea rotii în timpul staţionării autovehiculului. a fisurări sau uzării pronunţate a discului de frână. slăbirea sau ruperea arcurilor de . a înfundării racordului flexibil. Perceperea zgomotului asemănător frecării produse la roţile directoare ale vehiculului. poate interveni fenomenul blocării uneia dintre roţi sau a tuturor. Cilindrii dubli de~frână din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulică a autovehiculelor realizează frânarea roţilor punţii din spate la acţionarea frânei de serviciu sau de ajutor. a uzării garniturilor de ferodou. care are rolul de a menţine presiunea de alimentare în unul din circuitele de aer când celălalt este defect. la fel şi cele destinate transportului de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3. asupra căruia se exercită presiunea sabotului cu ferodou. Din ansamblul sistemului de frânare face parte şi tamburul care este piesa metalică rotundă. zgomote în tun~ul frânării apar datorită înclinării etrierului la frânele cu disc.

blocarea articulaţiilor de pivotare a roţilor ori a ovalizării tamburilor.readucere a saboţilor. blocarea articulaţiilor saboţilor. continuate cu deplasarea vehiculului din loc în loc până la imobilizarea sa completă şi se datorează mai multor cauze printre care: ungerii garniturilor de ferodou ale tamburilor de frână. In cazul defectării frânei de serviciu deplasarea cu autovehiculul poate fi continuată numai. Atunci când lampa stop rămâne iluminată după acţionarea pedale de frână. Frânarea intermitenta (acţiunea de smucire) reprezintă acea frânare care alternează cu întreruperi brusce. aderenta pneurilor la sol şi starea de oboseală sau timpul de reacţie al conducătorului de vehicul. pentru deblocarea roţilor se acţionează asupra tijelor de armare a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână. frânarea intermitenta mai poate fi provocată de reglarea incorectă sau dereglarea distantei dintre saboţi şi tamburi. dacă frâna de securitate sau de ajutor funcţionează corespunzător şi se utilizează un regim de viteză redusă până la cel mai apropiat punct de depanare. blocarea pistonaşelor de la cilindrii de frână. starea tehnică a vehiculului. . reglării necorespunzătoare a frânei de mână. înfundarea cilindrului pompei centrale de frânare. Când nu mai există aer în instalaţia de frânare pneumatică a autovehiculului. montarea sau reglarea incorectă a pedalei de frână. defecţiunea induce în eroare conducătorii vehiculelor din coloană şi se datorează: slăbirii arcurilor de readucere a saboţilor de frână. inclusiv slăbirea flxării arcurilor de suspensie ale vehiculului. nerevenirii pedalei de frână la poziţia normală sau reglării ei incorecte ori a înfundării orificiului de compensare. precum şi existenta unor jocuri mari la rulmenţi roţilor ori la piuliţele de strângere a roţilor pe butuc. Printre principalii factori care influenţează spaţiul de frânare al autovehiculului se află viteza de circulatie. Armarea manuală a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână montaţi pe puntea din spate a autovehiculului cu sistem de frânare pneumohidraulic duce la eficacitatea frânei de ajutor. De asemenea.