You are on page 1of 30

Bisericile pictate din nordul Moldovei

Mănăstirile din nordul Moldovei (cu roşu sunt marcate obiectivele preluate pe lista patrimoniului mondial UNESCO)

Bisericile pictate din nordul Moldovei aparţin unor mănăstiri ortodoxe din judeţul Suceava din Bucovina, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea.Următoarele 7 biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO (în ordine alfabetică):
      

Arbore Humor Moldoviţa Pătrăuţi Probota Suceava Voroneţ

Arbore (Biserica "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul") Biserica Arbore

Exteriorul Bisericii Arbore

Informaţii generale
Confesiune: Hram: Ctitor: Tip: ortodoxă Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul Hatmanul Luca Arbore biserică parohială

Anul sfinţirii: 1503

Localizare
Ţara: Localizare: România Arbore, judeţul Suceava

Date despre construcţie
Pictor: Dragoş Coman

Biserica cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. La scurtă vreme după ridicarea monumentului (2 aprilie – 29 august 1503), ctitorul a fost executat din porunca domnitorului Ştefăniţă. Biserica a fost pictată în 1541 de ieşeanul Dragoş Coman. Pictura murală se remarcă prin excepţionala durabilitate a pigmentului albastru. Caracteristică este marea nişă de pe faţada vestică. Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidenţiat prin absenţa turlelor.

Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, construcţia uimeşte prin marea sa stilizare. În construcţia ei se observă unele inovaţii arhitectonice şi un echilibru deosebit al proporţiilor. Este construită din cărămidă şi piatră extrasă de la carierele din zonă. Are un plan dreptunghiular la exterior, fără turlă. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcţiei este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu cca. 2,5 metri) legate printr-un arc semicircular şi unirea lor la partea superioară prin arcadă, obţinându-se astfel un spaţiu semi-deschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nişă exterioară de pe faţada vestică constituia, se pare, lăcaşul clopotelor. Intrarea este poziţionată pe partea laterală sudică a construcţiei. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nişe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meşterii hatmanului Arbore au realizat pereţi drepţi, cu imense suprafeţe netede, au introdus calote în naos si pronaos, eliminând semicilindrul iniţial. Arcadele joase, fără spirale, pantele şi sistemul de arce modoveneşti conferă bisericii proporţii elegante, dovedind o construcţie de valoare. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ştefăniţă Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica Arbore este o biserică pictată exterior din comuna Arbore (judeţul Suceava) cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ctitorită în anul 1503 de Hatmanul Luca Arbore, pe malul râului Solca din Bucovina. Biserica pictată este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istoric
În anul 1503, Luca Arbore - boier şi "Portar" al Sucevei pe vremea lui Ştefan cel Mare - a înălţat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poartă numele, situată pe valea râului Solca în Bucovina. Din întregul complex, astăzi mai există doar biserica; curtea boierescă a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX-lea. Biserica poartă placa comemorativă dedicată Sf.Ioan Botezătorul. Din Letopiseţul lui Grigore Ureche: ...în 1523 "în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ştefăniţă Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie". Aşa a sfârşit Luca Arbore, unul din marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnicul de seamă al lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Ştefăniţă Vodă.

Arhitectura
Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidenţiat prin absenţa turlelor. Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, construcţia uimeşte prin marea sa stilizare.

când edificiul a rămas fără acoperiş. Este construită din cărămidă şi piatră extrasă de la carierele din zonă.sora boierului Arbore se va realiza ansamblul de pictură exterioară şi interioară. Arcadele joase.5 metri) legate printr-un arc semicircular şi unirea lor la partea superioară prin arcadă. pantele şi sistemul de arce modoveneşti conferă bisericii proporţii elegante. se pare. absidele fiind două nişe arcuite în grosimea zidurilor laterale. O mare parte a picturii interioare se vede însă suficient de clar. au introdus calote în naos si pronaos. obţinânduse astfel un spaţiu semi-deschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. împăraţii Constantin şi Elena. din transparenţa culorii. Frescele interioare sunt remarcabile prin arta portretului: tablourile votive din pronaos şi naos (care înfăţişează pe ctitor şi familia sa. Intrarea este poziţionată pe partea laterală sudică a construcţiei. după cum se ştie. Printre sfinţii zugrăviţi figureză "Ioan cel Nou". hatmanul Luca Arbore. semn al opulenţei caracteristice fruntaşilor feudalităţii locale. ritmul şi eleganţa extremă a siluetelor. în anul 1541. Dragoş Coman introduce în pictura bisericească unul dintre cele mai laice monumente de artă moldovenească. eliminând semicilindrul iniţial. Acest lucru transpare din spontaneitatea picturii. lăcaşul clopotelor. Are un plan dreptunghiular la exterior. . care au uneori gesturi şi atitudini necanonice. la cererea urmaşelor Hatmanului Arbore. 2. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru. silueta elegantă a construcţiei este accentuată prin prelungirea în exterior. Ceea ce impresionează în mod deosebit în pictura bisericii este calitatea ei decorativă. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal. Meşterii hatmanului Arbore au realizat pereţi drepţi. a zidurilor laterale (cu cca. în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii. chiar într-o perioadă de permanente conflicte cu Poarta Otomană. coloritul cald şi luminos. Compoziţia dă nota specifică picturii murale din Bucovina. Situat în pronaos. aidoma unei acuarele. portretul Fecioarei Maria. Acesta nu este un cleric. cu imense suprafeţe netede. Se ramarcă tema din interiorul bisericii. Pictura După 38 de ani de la ridicarea bisericii. spre vest. ci un exponent al lumii laice. iar în fruntea lor. din construcţia siluetelor. Cavalcada împăratului Constantin. de către meşterul moldovean Dragoş Coman din Iaşi. Această nişă exterioară de pe faţada vestică constituia. Frescele interioare şi exterioare sunt realizate. fără turlă. la iniţiativa Anei . caz unic în iconografia bizantină. al împăratului Constantin cel Mare etc. biserica are un plan fals-trilobat. şi Marea rugăciune de la absidă. pictura interioară a fost serios afectată în secolele XVII-XVIII. În interior. printre protectorii Moldovei. consideraţi.În construcţia ei se observă unele inovaţii arhitectonice şi un echilibru deosebit al proporţiilor. chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Din păcate. pe peretele de vest al pronaosului. fără spirale. care invocă simbolic victoria împotriva Porţii. în două ipostaze). Sfinţii şi sfintele (în pronaos) au adesea nimburile în relief şi aurite. ucis din porunca lui Ştefăniţă Vodă în anul 1523. în 1541. Prin Mănăstirea Arbore. dovedind o construcţie de valoare. zugrăvită la vedere.

Personajele au o mişcare firească. Artistul se dovedeşte curajos: la trecerea de pe un zid pe altul. Director al Spitalului de Psihiatrie din Zülpich/Germania. Inovator. unde se fac de obicei pomeni şi parastase. este o imagine unică şi neobişnuită pentru Moldova. printre sfinţii martiri. Cristofor. introdus de Renaşterea italiană). "trăiesc" evenimentul. în care s-a angajat cu entuziasm Doctorul Ioan T. Ospăţul Sfântului Gheorghe. bine integrată totuşi în tradiţie. când edificiul a rămas fără acoperiş. Eva torcând (în Geneză). Apar aici Adam arând. aşează capul balaurului într-o scenă şi coada în alta (aducerea balaurului). Se observă şi influenţe ale picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte. Lucrări de consolidare şi restaurare au fost efectute în anii 1909-1914. zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr. În prezent se lucrează la restaurarea interiorului si exteriorului bisericii.Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personaje în continuă mişcare. Biserica Clopotnita Biserica Pictură exterioară Biserica Arbore: Pictură exterioară Pictură interioară: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena . considerat cel mai bine realizat din toată pictura epocii Ştefan cel Mare . Decorul faţadei de apus sta mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate. 1936-1937 şi 1965-1970. cu mesenii aşezati şi cu spatele la pridvor (amplasament străin bizantinismului. pictorul foloseşte şi albastrul de Voroneţ. degajă multă căldură. armonios îmbinate. Pentru fond. pe lângă verdele întunecat. Pictura interioară a fost serios afectată în secolele XVII-XVIII.Petru Rareş. Artistul. cu o viziune nouă faţă de înaintaşi. Marcea. evidente în scena Judecăţii de Apoi. pictorul găseşte unele soluţii proprii de fluidizare a mişcării personajelor. acţiunea fiind sprijinită financiar de Lions Club Voreifel. în Cinul de pe absidă. reuşeşte o sinteză îndrăzneaţă între elementele orientale şi occidentale. întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi. Culorile vii.

Mănăstirea Humor este o mănăstire din România. Mănăstirea Humor biserica mănăstirii Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Adormirea Maicii Domnului (15 august) Toader Bubuiog maici Datele mănăstirii Datare: Ţara: Localizare: 1530 România Gura Humorului. Maiestria artistului de odinioara. . dainuind peste atatea veacuri. pune intr-o lumina noua trecutul acestei tari si al acestor locuri. judeţul Suceava Vizitatorul calatoreste pentru prima oara la Sfintele Manastiri cu pictura exterioara din nordul Moldovei. I se pare ca ceea ce vede nu e real. nu-si poate crede ochilor. Istoria respira cu blandetea culorilor din fresca si cu statornicia zidurilor. Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Ansamblul pictural din pronaos si gropnita a fost restaurat in anii 1971 . In vremea lui Petru Rares. Dar. ne intampina Judecata de Apoi. ierarhi. Heruvimi. stergarul. Arbore. cuprinzind 24 de scene. In schimb.Biserica Manastirii Humorului este asezata intr-un cadru natural de o rara frumusete.1972 cu ajutorul UNESCO. Asa cum arata analiza stilistica a picturii. Printre ei. trebuie sa avem in vedere in primul rind exteriorul. datorata predominantei diferitelor nuante de rosu. In gropnita sunt cele doua morminte ale ctitorilor impreuna cu tablourile votive. profeti. Despre pictura din pronaos. O unitate desavirsita pluteste intre pictura. Tot aici se gasesc scene din viata Sfintului Nicolae precum si Parabola Fiului Risipitor. Expus intemperiilor. lavita. Paul Henry scria: "In toata arta Bizantina nimic nu incanta mai mult pina si pe cel mai exigent ochi. Pictura interioara continua traditiile iconografic ale picturii murale din vremea lui Stefan cel Mare. unde apar multe elemente de factura locala cum ar fi: buciumul. fiecare avand o personalitate artistica formata. peretele nordic se resimte cel mai mult. si Humorul este cuprins in campania de restaurari. manastirea a fost jefuita si distrusa de tatari. se poate ajunge in tainita. ctitorul reunea o echipa de mesteri zugravi care sa asigure decorarea noii biserici. la porunca evlaviosului domn Petru voevod. deasupra careia. pe cheltuiala si cu osteneala robului lui Dumnezeu. Ceea ce caracterizeaza in plus intreaga pictura de la Humor este unitatea de tonalitate cromatica. Moldovita. serafimi. intre naos si pronaos aflindu-se gropnita. ci marele logofat Toader Bubuiog. alcatuiesctema Cinului. la cca. absidele laterale si peretele vestic. cobza. Imnul Acatist al Bunei Vestiri. Biserica fusese inzestrata cu obiecte pretioase si manuscrise. ofera ochiului o sublima orchestratie de culori. s-a inceput si s-a zidit acest hram in numele cinstitei adormiri a Prea Curatei si Prea Binecuvintatei noastre Stapine Nascatoare de DUmnezeu si pururea Fecioara Maria. 300m de actuala biserica. nu domnul savarseste opera de reconstructie. Biserica a fost imbracata pe interior si pe exterior cu o minunata haina de pictura in fresca. In dreapta intrarii in naos. pe peretele de vest. carte daruita e Stefan cel Mare. ingeri. este zugravit pe peretele de sud alaturi de Asediul Constantinopoleului. calugarii. voevodul Moldovei" Toma din Suceava. La inceputul secolului al XVI-lea. in 1527. dreapta si credincioasa si sluga. Pisania sapata in piatra pe peretele de sud aduce datele despre biserica: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Duhului Sfant. . pe peretele de vest. ctitoria marelui vornic Ioan (1415). Ruinele vechii manastiri se pot vedea si astazi. Ea isi are inceputurile in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. ceea ce a dus la inmultirea scenelor si registrelor. Vorbind despre realitatile artistice ale picturii. exista indicii sa fi participat si acela care se intitula "zugrav de biserici si curtean al Mariei sale Petru. mare logofat si a sotiei sale Anastasia. in anul 1530 luna august 15 si cind era egumen Chir Paisie. punindu-se insa accent mai mult pe caracterul narativ al prezentarii. in portalul de la intrare precum si in firidele cu care se decoreaza cele 3 abside laterale. Echipa aceasta a relizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii. arhitectura si acustica". dintre care cel mai de pret care se pastreaza si astazi este Tetraevangheliarul din 1473. pretele sudic. apostoli. printr-o usa sapata in zid. Aceasta narare se poate vedea in Saptamina Patimilor. culoare specifica acestei biserici. ascunsa intre codri. Elementele de factura gotica sunt vizibile in ancandramentele ferestrelor. Sucevita. aici. cind. ne intampina tabloul votiv al lui Petru Rares. se ridica aici cea dintai asezare manastireasca. echipa era formata din 4 zugravi. Biserica este in plan triconic. tehnica intalnita la Voronet. La intrarea in biserica. fiul voevodului Stefan cel Mare. Din punct de vedere arhitectural citeva particularitati se impun: pridvorul deschis cu cele 4 arcade in arc frint si lipsa turlei." In 1535. jupan Toader.cu privelisti inca salbatice si pitoresti.

25 martie. situată în comuna Vatra Moldoviţei la o distanţă de circa 15 km de comuna Vama. exceptionala opera sculpturala (sec. Apostolii au sfintit-o in numele Tatalui. Fiul lui Dumnezeu cel viu. străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord. . cu un important şi glorios trecut istoric. un jlit si strane din aceeasi perioada. "Biserica a fost cladita pe o stinca neclintita care este Hristos. judeţul Suceava Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti. Petru Rareş maici Datele mănăstirii Datare: Ţara: Localizare: 1532 România Vatra Moldoviţei. al Fiului si al Sfintului Duh. a caror pictura este de un mare rafinament.Dintre obiectele cu care a fost inzestrata manastirea se mai pastreaza iconostasul. Treimea Sfinta care fiinteaza si ramane vesnic in trei nume". al XVI-lea. 4 icoane din sec. ăstirea Moldoviţa Biserica mănăstirii Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Buna Vestire . xvi).

Ruinele ei se văd şi astăzi la 500m distanţă de actuala Mănăstire. Drumul spre mănăstire Drumul spre mănăstire Râu montan traversat de drumul spre Moldoviţa Biserica Biserica Muzeul mănăstirii şi bustul lui Petru Rareş Turn privit din interiorul mănăstirii Turn Turn Pârâu curgând în cimitirul mănăstirii Mănăstirea Moldoviţa. Voievodul Petru Rareş. dându-i aspectul unei mici fortăreţe. după fundaţiile care se văd în partea nordică. Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii. s-a prăbuşit. alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte actuala Biserică a Moldoviţei în anul 1532. Fără îndoială că au existat locuinţe. pentru păstrarea odoarelor Bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti. continuând în acest fel opera culturală a lui Rareş. care au ocrotit-o. pe a căror temelii Episcopul Efrem de Rădăuţi. ocrotită şi înzestrată de ctitori. Posta Romana. Domnul împrejmuieşte Biserica cu ziduri şi turnuri de apărare. vrând să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa. Ştefan cel Mare. În aceeaşi epocă. închinând-o aceluiaşi hram "Buna Vestire". din cauza unei alunecări de teren. a construit clişarniţa (casă egumenească) pentru locuinţa sa. tradiţia aminteşte de existenţa ei încă din timpul voievozilor Muşatini. iubitor de artă ca şi tatăl său. între anii 1610-1612. Sub paşnica domnie a lui Alexandru cel Bun. a dăinuit până la sfârşitul veacului al XV-lea când.Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. 1968 .

judeţul Suceava Mănăstirea Pătrăuţi este o mănăstire din România situată în satul Pătrăuţi. Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. .Mănăstirea Pătrăuţi Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Înălţarea Sfintei Cruci Ştefan cel Mare maici Datele mănăstirii Datare: Ţara: Localizare: 1487 România Pătrăuţi. judeţul Suceava.

din localitatea suceveana Patrauti. se remarcă prin scena Plângerii (naos). Biserica înălţată de Ştefan cel Mare în 1487. Cavalcada Sfintei Cruci (pronaos). Lucrările de zidire a bisericii din Pătrăuţi. cu colorit subtil. ancadramente şi portale gotice. Iniţial aici a existat un tablou votiv reprezentând pe domnitor şi familia (azi repictat). Arhitectura. reprezinta cea mai veche ctitorie a lui Stefan cel Mare (1487) pastrata in forma initiala. “…admirabil proporţionată” (V.după legendă . Complexul religios cultural de la Patrauti cuprinde si un muzeu intitulat Muzeul etnografico-religios "Casa Parohiala". expresie a sentimentelor şi acţiunilor antiotomane ale vremii. în tradiţia bizantină localizată moldovenesc. iar turla se sprijina pe o singura baza de plan patrat.poate împrăştia norii aducători de grindină. Muzeul isi propune si reuseste sa refaca atmosfera dintr-o casa parohiala dinaintea revolutiei industriale. cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci. edificiu de plan triconc cu turlă pe naos. Cruce. O lespede rotundă este Masa lui Ştefan. “…lăcaş pentru ostaşii răniţi în războaie”. . Pictura interioară. compoziţie rafinată. este lipsita de contraforti. faţade decorate sub cornişă cu frize ceramice. iar clopotul vecin .Manastirea Sf. Treime din Siret. lângă Suceava. originală. au început la 13 iunie 1487. de înaltă ţinută artistică. cu simboluri cunoscute in istorie ca fiind celtice. Iniţial la Mănăstirea Pătrăuţi a existat un tablou votiv reprezentând pe domnitorul Ştefan cel Mare şi familia (azi repictat). este cea mai redusă ca proporţii dintre ctitoriile sale şi singura destinată a fi mănăstire de călugăriţe. Apropiata ca plan de biserica Sf. Pictura exterioară se rezumă la fragmente din Judecata de Apoi realizată după 1550. Clopotnita din lemn este unica in Bucovina si in interiorul clopotnitei se pastreaza o colectie de pietre funerare si de cruci de lemn foarte vechi. Drăguţ) reprezintă un foarte valoros model de epocă medievală moldovenească.

ctitorite din ordinul domnului Moldovei Petru Rareş.vedere latură nordică |250px]] Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Sfântul Nicolae (6 decembrie) Petru Rareş maici Datele mănăstirii Datare: Ţara: 1530 România Localizare: Probota. Ridicarea sfântului locaş a durat din 1530 până în 1550 şi s-a executat sub îndrumarea vărului domnitorului moldovean Grigore Roşca. Transformarea mânăstirii în necropolă domnească . însemnând „frăţie”. Numele acestei mânăstiri. ecumenul mânăstirii Probota. susţinut şi impulsionat de întreaga suflare monahală a timpului. Acest judeţ se află în nordul Moldovei. este de origine slavă.Mănăstirea Probota Mănăstirea Probota. jud. Suceava . judeţul Suceava Website: site web Mănăstirea Probota este o mănăstire situată în România în satul cu acelaşi nume din judeţul Suceava.

cea poloneză şi reforma bisericii) mesajul transmis prin intermediul acestei picturi murale căpăta o însemnătate fără precedent. Planul construcţiei este treflat. Suceava Biserica mănăstirii Probota cu hramul Sfântu Nicolae este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. ce au lăsat drept urmare mânăstirea să decadă. Fiind cea de-a doua biserică pictată la exterior din ciclul iniţiat de domnitor (după Sfântu Gheorghe din Hârlău în 1530). după tradiţia bizantină. dar acest lucru nu i-a împiedicat pe aceşti iscusiţi meşteri să se îngrijească cu atenţie de detalii şi să dea viaţă personajelor şi scenelor executate pe pereţii sfântului locaş. când trei pericole majore le ameninţau aparenta fragilitate (extinderea otomană. fiul lui Ştefan cel Mare.Cu ocazia construirii acestui locaş de cult. După căderea Constantinopolului (1453) Ortodoxia căuta să se replieze. Această decizie se pare că i-a nemulţumit pe călugării din acea vreme. Biserica Sfântul Nicolae Biserica Mănăstirii Probota. În vremurile acelea de mare restrişte pentru neam şi ţară. Fresca interioară Gama cromatică folosită de artişti pentru pictura interioară a bisericii era extrem de limitată. Petru Rareş. Fresca exterioară . să-şi reunească forţele şi să-şi reafirme credinţa. înzestrând-o în acest scop cu odoare de preţ şi moşii. jud. cele trei abside fiind unite printr-un plan central. fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei (pictura murală fiind executată în anul 1532). biserica Sfântu Nicolae nu beneficiază încă de o deplină cunoaştere a tehnicii de către meşterii zugravi. În acea epocă de renaştere spirituală au înflorit şi aceste monumente de credinţă ale poporului român. Din acest punct de vedere putem spune că Petru Rareş a călcat cu destoinicie pe urmele tatălui său Ştefan cel Mare. a decis să rupă tradiţia familiei sale princiare şi să desemneze mânăstirea drept viitoare necropolă a sa şi a urmaşilor săi.

Voroneţ şi Suceviţa.Biserica M-rii Probota . Ferestrele gotice creează un contrast tulburător cu fresca interioară. Există desigur două excepţii. începând cu Sfântu Gheorghe din Hârlău în 1530 şi încheiind cu Voroneţ în 1547. Imaginea "Fecioarei purtătoare de Dumnezeu (Theotokopos)" se impune . iar lumina pe care acestea o lasă să pătrundă cu zgârcenie. intrarea spre un alt univers Pronaosul Pictură murală din pronaosul bisericii M-rii Probota Spaţiul acestei încăperi se doreşte redimensionată prin feresrele şi cupolele sale. Armonia intrinsecă unui aşezământ monahal este conturată prin ierarhia tablourilor urmărită de creatorii acestui monument. înflăcărează imaginaţia privitorului prin jocul ei nefiresc pe făpturile pictate.vedere perete sudic Iniţiativa de a picta mânăstirile Moldovei la exterior a aparţinut aşadar domnitorului Moldovei Petru Rareş. De-a lungul a câtorva decenii. Rolul acestui pridvor se lărgeşte astfel prin simbolistica sa. Moldoviţa. Din păcate la Probota fresca exterioară nu rezistă decât parţial în timp. ca de altfel şi la Suceava (biserica Sfântu Gheorghe din cadrul aşezării monahale Sfântul Ioan cel Nou) sau la Râşca. şi anume pictarea la exterior a mânăstirilor Râşca şi Suceviţa în anul 1552. Arbore. devenind dintr-o simplă poartă. respectiv 1596. un număr de cinsprezece mânăstiri moldave au fost împodobite cu fresce de o rară frumuseţe. Pridvorul Pentru întâia dată apare "Judecata de apoi" pe pereţii unei biserici moldave. Fresca exterioară s-a păstrat însă aproape în întregime în cazul aşezământelor sfinte de la Humor. Această mişcare artistică se stinge din păcate într-o perioadă relativ scurtă.

Gropniţa Mormântul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena . care rezistase în mod excepţional repetatelor încecări de refacere a picturilor..tablou votiv al bisericii Mănaătirii Probota.Petru Rareş). protector al acesteia. finanţate de o fundaţie japoneză. Astfel putem conchide că lupta se dădea în primul rând pe aceşti pereţi. care deveneau în acest mod istoria unui popor. lui Isus Christos. ale "experţilor" de secol XIX. care înmânează macheta aşezământului bisericesc ridicat prin bunăvoinţa sa prin intermediul Sfântului Nicolae. Epoca modernă şi contribuţia ei la revalorizarea monumentului de cult Între anii 1996 . O atmosferă profundă le înconjoară rămăşiţele trupeşti ce se odihnesc acum la adăpostul vremilor ce le-au împlinit visurile. . soţia sa Doamna Elena. Suceava Pe peretele aflat în partea de vest a acestuia este reprezentat conform canoanelor fondatorul bisericii (în cazul de faţă marele domn şi mecena al Moldovei . ce au permis revelarea frescei interioare originale (din anul 1532).alături de primele sinoade. care l-a rândul lor consolidaseră creştinismul. Tocmai prin această reprezentare Petru Rareş ca mecena al acestui aşezământ înţelegea să se distanţeze de noile tendinţe apărute în sânul bisericii creştine.Probota În gropniţa bisericii se odihnesc acum marele prinţ Petru Rareş. jud. Între popoare de limbi diferite imaginea lua cu precădere locul cuvântului. fiica ţarului Despot şi urmaşii acestora. Pietrele lor funerare sunt executate în marmoră şi bogat împodobite.2001 au avut loc importante lucrări de cercetare şi restaurare. Naosul Petru Rareş şi familia . după cum dicta obiceiul acelor vremi.

văzută de peste gardul mănăstirii. acest om de stat.Epilog Această ctitorie a domnitorului moldovean Petru Rareş este încheiată după încetarea din viaţă a acestuia. A doua sa venire la domnie datorată închinării sale la Înalta Curte. Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Sfântul Gheorghe (23 aprilie). fapt ce a permis realizatorilor ei o evaluare nepărtinitoare a contribuţiilor fiului lui Ştefan cel Mare la păstrarea moştenirii spirituale primite. Sfântul Ioan cel Nou (24 iunie) Bogdan al III-lea călugări Datele mănăstirii Datare: Ţara: 1514-1522 România Localizare: Suceava . şi-a pus amprenta asupra întregii sale opere. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou Biserica Sf. Gheorghe. nu se descarcă prin cedarea sa tardivă în faţa unor forţe disproporţionate de aureola unor începuturi glorioase. Cuprins într-un sistem de valori şi nevăduvit de contextul dur al timpului său. care alături de contemporanii săi a adus arta murală în "prima linie a frontului".

datând din secolul al XIX-lea şi având codul SV-II-m-A-05469.04. Probota şi Voroneţ). Tradiţia păstrată din bătrâni atestă faptul că pe acest loc a fiinţat o biserică de dimensiuni reduse.datând din 1589 şi având codul SV-II-m-A-05469. care nu s-a mai păstrat [2].datând din 1629 şi având codul SV-II-m-A-05469. Humor.Mănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou" este o mănăstire ortodoxă din România. pe lista patrimoniului cultural mondial. Are hramurile Sfântul Gheorghe. Ioan cel Nou Biserica Sf.datând din 1514-1522 şi având codul SV-II-m-A-05469. monument din patrimoniul cultural mondial al UNESCO. sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie şi Sfântul Ioan cel Nou.01. sărbătorit în fiecare an în ziua de 24 iunie. Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Ioan cel Nou din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004. Aici se află moaştele Sf. aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuţi (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei). construită în perioada 1514-1522 în municipiul Suceava. fiind în prezent reşedinţă a arhiepiscopilor Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991). Mănăstirea Sf. pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei.02.03. Corpul de chilii . Clisiarniţa .05. În anul 1993. Gheorghe. Stăreţia . Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reşedinţă mitropolitană a Moldovei (15221677). . Gheorghe" din cadrul mănăstirii. Ea se află situată pe Str. 2. Ioan cel Nou. Turnul clopotniţă . Ioan Vodă cel Cumplit nr. având codul de clasificare SV-II-a-A-05469 [1] şi fiind formată din 5 obiective:      Biserica "Sf. Gheorghe" .paraclis .datând din secolul al XIX-lea şi având codul SV-II-m-A-05469. Fondarea mănăstirii şi aducerea moaştelor Sf. Moldoviţa. în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie. Pătrăuţi. împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore.

cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei. fie din Suceava. Construcţia noii biserici cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. a voit binecredinciosul şi de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod. 1675-1686). domnitorul Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517). cu ajutorul lui Dumnezeu. domnitorul Antonie Ruset a construit chilii încăpătoare în jurul Bisericii Sf. domnitorul Petru Şchiopul (1574-1577. În 1579 mitropolitul Teofan de la Râşca a adăugat exonartexul (pridvorul). cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei. a zidit de la ferestre în sus şi a săvârşit-o în anul 7030 (=1522) a lunii noiembrie şase şi a domniei sale al şaselea curgător şi s-a sfinţit de mâna Prea Sfinţitului Mitropolit Chir Teoctist". programul iconografic fiind caracteristic monumentelor realizate în această perioadă. a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană. La Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a funcţionat o şcoală teologică. Viitorii mitropoliţi au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală. gravori în lemn şi în metal.În anul 1513. În anul 1589. deasupra portalului. atât la interior cât şi la exterior. Purtătorul de Biruinţă (prăznuit în fiecare an la 23 aprilie). Tot atunci a fost construit şi turnul clopotniţă de pe latura nordică a incintei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane. a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan. iar fiul său Io Ştefan Voievod. între anii 1532-1534. sprijinită de marii mitropoliţi ai vremii. mutând reşedinţa Mitropoliei Moldovei numai la Iaşi. biserica fiind ridicată numai până la nivelul ferestrelor. în timpul domniei lui Petru Rareş. să zidească biserica Mitropoliei Sucevei. Meşterii care au construit biserica sunt necunoscuţi. Nicolae Domnesc din Iaşi. Pe peretele de nord al pridvorului. A fost destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei şi a fost pictată. fiul lui Ştefan cel Mare. dar cu toate acestea scaunul mitropolitan a rămas în vechea capitală. domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iaşi. se află pisania scrisă în limba slavonă şi care are următorul text: "Cu vrerea Tatălui. greacă sau slavonă. 1578-1579 şi 1583-1591) a mutat aici moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Biserica Mirăuţi (unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în 1402) [3]. Mutarea reşedinţei mitropolitane la Iaşi În anul 1564. unul dintre cei mai mari cărturari români ai vremii. Tot acolo au lucrat caligrafi. Biserica Mirăuţi (catedrala mitropolitană a Sucevei din acel moment) a fost puternic devastată de un incendiu. În aceste case s-a mutat în anul 1677 mitropolitul Dosoftei Bărilă (16711674. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. miniaturişti sau dascăli de limba română. . Voievodul a trecut la cele veşnice în anul 1517. unde este hramul Sfântului Mare Mucenic şi Purtător de biruinţă Gheorghe şi a început a zidi în anul 7022 (=1514) şi nu a izbutit să o săvârşească. Ştefăniţă Vodă (1517-1527).

Biserica a fost restaurată de mitropolitul Iacov Putneanul între anii 1751-1760. împreună cu tezaurul Mitropoliei şi cu moaştele Sf. Ierarhul român a trăit în oraşul Zolkiev (astăzi oraşul Jovkva din Ucraina) până la sfârşitul vieţii (în 1693) [4]. după 97 de ani de pribegie prin ţări străine. moaştele Sf. a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui zid de incintă. Gheorghe s-au mai păstrat urme de pictură murală. cât şi o parte din Polonia (cu oraşul Zolkiew) erau încorporate în Imperiul Habsburgic. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a rămas sub administrarea Mitropoliei Moldovei. Episcopul Dosoftei Herescu a organizat aici o şcoală bisericească. care a vieţuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său. fiind metoc al acesteia şi rămânând sub patronajul mitropoliţilor de la Iaşi. La 14 septembrie 1783. care se retrăgeau din Moldova ca urmare a eşecului în campania antiotomană. fiind retrocedate în timpul împăratului Iosif al II-lea al Austriei (1780-1790) [5].În toamna anului 1686. cu oraşul Suceava. datorită evenimentelor politice din acea vreme. . cu acest prilej fiind demolat zidul despărţitor dintre naos şi pronaos. l-au luat ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei. Suceava şi partea de nord-vest a Principatului Moldovei a fost anexată de către Imperiul Habsburgic. acoperirea bisericii şi ulterior adăugarea unui pridvoraş în faţa intrării nordice (1837). Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (şi în special a episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autorităţile poloneze şi austriece. Cu toate acestea. Acest lucru a fost posibil ca urmare a faptului că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina). Mitropolitul Veniamin Costachi. Restaurări ulterioare Pe latura nordică a Bisericii Sf. repararea chiliilor. oştile regelui Jan Sobieski. În anul 1796 a fost înlocuită catapeteasma. Ioan cel Nou de la Suceava. În anul 1775.

în refugiu. . Gheorghe" din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava devine catedrală arhieposcopală. hramul principal al mănăstirii se ţine pe 24 iunie .Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Lucrările efectuate aici au avut ca finalitate [7]:      curăţarea picturii interioare de fum şi reîmprospătarea sa de către pictorul vienez Johann Viertelberger (1906-1909) înlocuirea ramelor ferestrelor şi a portalului pridvorului retencuirea faţadei acoperirea bisericii cu ţiglă colorat-smălţuită înălţarea turnului clopotniţă cu un etaj şi o turlă. viitor episcop al Romanului şi Huşilor (1961-1978) protosinghelul Nestor Vornicescu (1962-1966) . cu cheltuiala statului şi a Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. pentru a fi mai bine ocrotite. arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc.viitor episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (1970-1978) şi mitropolit al Olteniei (1978-2000) arhimandritul Pimen Zainea (1974-1978) . tipărite de Mihail Kogălniceanu. fiind decorată partea superioară a zidurilor cu firide şi cu ocniţe. În perioada primului război mondial. În prezent. fiind reparate corpurile de chilii. aici păstrându-se şi astăzi cărţi printre care şi "Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova . Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou se constituie ca mănăstire de sine-stătătoare. odată cu înfiinţarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. O altă serie de lucrări de restaurare ale complexului monahal au fost executate în perioada 19671968.August 1848. Gheorghe" din Suceava la 25 iulie 1918. În anul 1991. Între anii 1898-1910. În anul 1866. moaştele Sf. ea fiind dependentă de Mănăstirea Dragomirna până în 1905 [6]. Ioan cel Nou au fost duse în toamna anului 1914 în biserica ortodoxă română din Viena. Tot atunci a fost introdusă încălzirea centrală în biserică şi în clădirile din incintă.viitor episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1982-1991) şi arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (1991-). Acoperişul turlei a fost realizat tot din ţiglă coloratsmălţuită.În mănăstire a existat o bibliotecă naţională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica "Sf. Printre stareţii mănăstirii au fost mai mulţi episcopi sau viitori episcopi:    episcopul Partenie Ciopron (1950-1961) .episcop al Armatei (1937-1948) şi locţiitor de episcop la Bălţi (1941-1944). Ele au fost readuse în Biserica "Sf. Tot aici au poposit şi episcopul Melchisedec Ştefănescu şi istoricul Nicolae Iorga în timpul călătoriilor prin Bucovina. Tot atunci s-au început lucrările pentru construirea unui paraclis în curtea mănăstirii.

Gheorghe" [modifică] Arhitectura bisericii Biserica Sf. dar aceasta a fost furată în urma invaziilor care au avut loc în Moldova în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Edificiul este înconjurat de ocniţe dispuse sub cornişă astfel: un şir pe latura de vest şi două şiruri de ocniţe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. două sprijină arcul median al pereţilor pronaosului. Astfel. abside circulare Biserica este susţinută de 9 contraforturi: două se află în colţurile exonartexului (pridvorului). Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale.Biserica "Sf. Biserica se asemănă prin planul treflat. câte două încadrează cele două abside laterale şi un picior de contrafort susţine absida altarului. Gheorghe. iar spre est până în faţa altarului. proporţii şi trăsături arhitecturale cu Biserica Înălţarea Domnului de la Mănăstirea Neamţ. Pe feţele absidelor se află firide alungite. Cu prilejul lucrărilor de restaurare conduse de Romstorfer. Există şi unele desosebiri faţă de biserica sus-menţionată şi anume:    dimensiunile bisericii sucevene sunt mai mari înlăturarea gropniţei (camera mormintelor) prin lărgirea spaţiului naosului spre vest şi est. În interiorul bisericii se intră printr-un pridvoraş adăugat pe latura nordică în anul 1837 de către mitropolitul Veniamin Costachi. Biserica a fost acoperită iniţial cu învelitoare de plumb. care a înlocuit un altul mai vechi ridicat de mitropolitul Teofan . aşezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse şi sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe. Astfel naosul a fost lărgit spre vest până la zidul pronaosului. acoperişul a fost realizat între anii 19041910 din ţiglă smălţuită şi colorată. acoperişul a fost refăcut de mai multe ori din şiţă (şindrilă lungă şi îngustă confecţionată din brad sau fag).

Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. La sfârşitul secolului al XVIII-lea. Gheorghe macheta bisericii pictată în miniatură . La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în iserică a moaştelor Sf. Drumul spre Golgota. îndepărtându-se peretele dintre naos şi pronaos. iar la baza turlei. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior.a.). Pe pereţii pridvorului şi pronaosului sunt pictaţi sfinţi prăznuiţi de Biserica Ortodoxă (sinaxarul). Uşa de intrare în pridvor se termină printr-un arc în acoladă. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă. Răstignirea. precum şi unele scene din istoria creştinismului (calendarul). pe care specialiştii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea. ctitorii ei (Bogdan al III-lea şi Ştefan al IV-lea) fiind înmormântaţi la Mănăstirea Putna. s-a deteriorat o parte din pictură. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. unde a fost închinoviat. a dispărut o bună parte din tabloul votiv. Profeţii şi Apostolii. Înălţarea Domnului. Numele meşterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527). iar mitropolitul Teoctist al II-lea (care a sfinţit biserica) a fost înmormântat la Mănăstirea Neamţ. Deasupra uşii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. care a sfinţit biserica în 1522 [9]. În partea inferioară a pereţilor naosului sunt reprezentaţi sfinţii militari. Coborârea de pe Cruce. Cu acest prilej. se află chipurile celor patru evanghelişti. cât şi în exterior. mai exact chipul Mântuitorului. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor. Pogorârea Sfântului Duh ş. portalul de trecere în pronaos se încheie în arc frânt. Paza Mormântului. Iconografia Pictură interioară. care primea prin Sf. pe pereţii turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cereşti cu cortegiile de îngeri. Împărţirea Veşmintelor.de la Râşca în anul 1579 [8]. În biserică nu se află morminte. începând dinspre peretele nordic. în pandantivi.

pictura interioară se află în proces de restaurare. având un şir de perle la mâneci cu marginile împodobite cu pietre preţioase. Odoare de preţ . Asediul Constantinopolului. multe picturi au fost înecate în fum. precum şi chipurile fiilor săi.şi partea superioară a chipului lui Bogdan al III-lea. de formă ovală şi foarte mari. Ştefăniţă este îmbrăcat cu o mantie cu guler. s-a amplasat în biserică un baldachin de piatră de dimensiuni mult mai mari. s-a deteriorat şi s-a acoperit şi mai mult ceea ce mai rămăsese din tabloul votiv. Pe faţada absidei laterale nordice a fost pictat Cinul. cu rezultate deosebite pe faţadele sudică şi vestică. La începutul secolului al XX-lea. lângă racla cu moaşte. se păstrează o parte din chipul lui Bogdan al III-lea. după modul celui de pe vremea lui Petru Şchiopul. Între anii 1979-1983 s-au desfăşurat lucrări de curăţare şi restaurare a picturii exterioare. iar pe faţada sudică este Judecata de apoi acoperită în unele locuri de tencuiala aplicată a doua jumătate a secolului al XIX-lea. mai adăpostit de vânturi şi ploi. Învierea lui Lazăr şi cele două scene din Împărtăşania Sfinţilor Apostoli şi 16 Sfinţi Ierarhi în registrul de jos. Ioan cel Nou în timpul lui Alexandru cel Bun. Scara Sf. Pictura exterioară datează din vremea lui Petru Rareş (1534) şi se aseamănă cu cea de la Humor şi Moldoviţa [11]. Aristotel şi alţii. Cu această ocazie. Parabola Fiului risipitor (patru scene). Între anii 1906-1909 pictorul vienez Johann Viertelberger a curăţat pictura interioară de fum şi a reîmprospătat-o stângaci [10]. Pa partea opusă tabloului votiv (pe un pilastru de pe peretele sudic) se află zugrăvită scena Aducerii moaştelor Sf. Din cauza vechimii. Arborele lui Iesei etc.în dreptul pronaosului. Pe porţiunea ce a mai rămas. Frescele păstrate pe latura sudică a bisericii sunt Acatistul Maicii Domnului. iar ceva mai sus se distinge chipul lui Ştefan cel Mare. În altar sunt reprezentate Maica Domnului. Arborele este încadrat de o parte şi de alta de către chipurile a câte şapte filozofi din antichitate ca Platon. Ioan Sinaitul . Din frescele exterioare păstrate se mai desluşesc doar câteva pe peretele de la sud. Ştefăniţă Vodă şi Petru. În prezent.

care înfăţişează scene din mucenicia sfântului. În iulie 2009. au fost construite noi ziduri de incintă din piatră. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a fost înzestrată de-a lungul timpului cu numeroase obiecte de mare valoare artistică-documentară.Clisiarniţa privită de pe latura vestică. ele fiind legate între ele prin benzi fine de filigran de argint cu motive florale [13]. Ioan cel Nou . În a doua jumătate a secolului al XX-lea. Plăcile sunt lucrate în tehnica au repoussé.lucrate de monahul Ioan între anii 1658-1659 o xilogravură lucrată în anul 1661 Icoana Mântuitorului Iisus Hristos şi Icoana Maicii Domnului din pronaosul bisericii donate de muzicianul Grigore Vindereu (1830-1888) Alte construcţii [modifică] Zidul de incintă Incinta mănăstirească a fost împrejmuită încă de la început de ziduri de piatră. el urmând să fie restaurat [14]. cruce cu mâner . Sunt de menţionat următoarele [12]:       argintăria de la racla Sf. de înălţimi reduse. o comisie de specialişti în patrimoniu naţional de la Ministerul Culturii a constatat că zidul împrejmuitor este crăpat şi fisurat în mai multe locuri.12 plăci de argint gravate de meşteri locali în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432). . Odată cu trecerea vremii.sculptată artistic în lemn de chiparos de către Popa Nichifor în 1550 şi donată bisericii de către mitropolitul Grigorie Roşca 2 xilografuri (clişee tipografice) .săpate înainte de 1632 şi donate de mitropolitul Petru Movilă al Kievului 2 xilografuri . Ele au fost aşezate pe racla din lemn de chiparos în care se păstrează moaştele. zidurile de incintă au fost înlăturate.

între anii 1626-1629. El a fost amplasat pe latura de nord a incintei. servind şi ca intrare în mănăstire. Comisia urmează să decidă dacă turnul clopotniţă va fi acoperit tot cu ţiglă colorată sau se va folosi învelitoare din tablă de cupru [16]. iar ţiglele smălţuite de pe acoperiş au început să fie luate de vânt.În zidul dinspre sud-vest al incintei au fost încastrate câteva pietre de mormânt cu inscripţii în limba slavonă. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă. turnul măsoară 34 metri [15] . Cu acest prilej. Turnul clopotniţă Turnul clopotniţă Turnul clopotniţă a fost construit în anul 1589. prin strădania domnitorului Petru Şchiopul. arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc. Ioan cel Nou. în partea de est a incintei mănăstirii. [modifică] Clisiarniţa . fiind decorată partea superioară a zidurilor cu firide şi cu ocniţe. Gheorghe Nou" a moaştelor Sf.paraclis Această clădire a fost construită. În iulie 2009. tunului i s-a mai adăugat un etaj şi o turlă. . Turnul avea la acea vreme doar un singur nivel. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Astfel. o comisie de specialişti în patrimoniu naţional de la Ministerul Culturii a constatat că intrarea în turn şi pereţii de la primul etaj sunt fisuraţi. după mutarea în Biserica "Sf. în prezent. Între anii 1898-1910. la fel ca şi cel al al bisericii. Acoperişul turlei a fost realizat din ţiglă colorat-smălţuită. care arată că în jurul bisericii mitropolitane au fost înmormântaţi unii demnitari moldoveni din vremurile de demult.

sub streaşină. Pridvorul bisericii Portalul de intrare Pisania bisericii de pe latura în pridvorul de pe nordică latura nordică Uşă de intrare în naos aflată pe latura nordică Urme de pictură murală pe absida nordică Urme de pictură murală Urme de pictură murală pe latura vestică Pictură murală pe Pictură murală pe latura sudică latura sudică Turnul clopotniţă Turnul clopotniţă Turnul clopotniţă privit din afara Turnul clopotniţă privit dinspre complexului biserică monahal Turnul clopotniţă Stema Moldovei pe zidul turnului privit din afara clopotniţă complexului monahal Clisiarniţa Clisiarniţa Clisiarniţa privită Clisiarniţa privită de pe latura sudde pe latura vestică Pisania de pe estică . Pe peretele vestic al clădirii. se află patru fresce care prezintă viaţa şi martiriul Sf. În prezent. Ioan cel Nou. în registru superior. aici este adăpostit pangarul.Pe clădirea clisiarniţei se află o pisanie în limba slavonă.

.Moartea Sf.Chinurile Sf.Aducerea . Ioan clădirea clisiarniţei clădirea clisiarniţei moaştelor Sf.clădirea clisiarniţei Frescă de pe Frescă de pe clădirea clisiarniţei clădirea clisiarniţei Frescă de pe Frescă de pe . Ioan de către . Ioan la Suceava şi Stăreţia guvernatorul Ioan şi arătarea îngerilorîntâmpinarea lor de Cetăţii Albe către Alexandru cel Bun Corpul de chilii Paraclisul nou Lespede funerară Lespede funerară veche în zidul de veche în zidul de incintă incintă Lespede funerară veche în zidul de incintă Inscripţie pe Cruce de piatră la Cruce de piatră la crucea amplasată nord de biserică în sud de biserică la nord de biserică iunie 1882 în iunie 1882 Inscripţie pe crucea Inscripţie pe amplasată la nord crucea amplasată de biserică în iunie la nord de biserică 1882 în iunie 1882 Inscripţie pe crucea amplasată la nord de biserică în iunie 1882 .Judecata Sf.

jud. Mare Mucenic Gheorghe .purtătorul de biruinţă Ştefan cel Mare maici Datele mănăstirii Datare: Ţara: Localizare: 1488 România Comuna Voroneţ. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.O sfântã candelã aprinsã vegheazã mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obştea mãnãstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineaţã. la 36 km de Suceava şi la numai 4 km de centrul oraşului Gura Humorului.Mănăstirea Voroneţ Biserica Mănăstirii Voroneţ Profilul mănăstirii Confesiune: ortodoxă Hram: Ctitor: Tip: Sf. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Suceava Mânăstirea Voroneţ este situată în satul cu acelaşi nume. Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie douã mari personalitãţi în destinul nostru naţional: ctitorul mãnãstirii Ştefan cel Mare şi cuviosul pãrinte Daniil. şi de la miezul nopţii. unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrãslit pãmântul Moldovei. dupã-amiazã. sihastru şi duhovnic vestit. . primul stareţ al mãnãstirii.

biserica face parte dintre puţinele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-şi păstrează în mare măsură forma iniţială. din pridvor. fireşti. Printre aceste picturi de interior atrag atenţia mai ales: Cina cea de Taină. mormântul mitropolitului Grigore Roşca. cu impresionanta scenă a Judecaţii de Apoi. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viaţă. încadrată de apostoli aşezaţi pe scaune.având spre nord un grup de credincioşi călăuziţi de Sfântul Apostol Pavel. Ciclul patimilor şi tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare (în naos). apropiat de cel al naturii înconjurătoare şi în care predomină verdele şi albastrul. instrumente specifice păstorilor de munte). iar spre sud grupurile de necredincioşi care primesc dojana lui Moise. [1] Arhitectura De mici proporţii. realizând un ansamblu solemn. Spălarea picioarelor (in altar). pentru care adoptă o soluţie unică. fiind socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. În interiorul bisericii reţin atenţia jilţurile şi stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilţ domnesc. este realizată la un înalt nivel artistic. care introduc în compoziţie elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume. În registrul al patrulea. dar cu vădit caracter de monumentalitate. de data aceasta cu obşte de călugăriţe sub stareţia Stavroforei Irina Pântescu. Sfânta Evanghelie şi Protopărinţii neamului românesc . În anul 1547 mitropolitul Grigore Roşca. În partea superioară se află Dumnezeu Tatăl. mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul). în zona de nord raiul. lucrări ce au dat construcţiei o mare stralucire. De la picioarele Mântuitorului porneşte un râu de foc în care păcătoşii îşi află chinurile. este alcatuită compoziţional pe patru registre. lupta dintre îngeri şi demoni pentru suflete. În scenele din altar şi din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor. însufleţite. cu plan trilobat. . Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfântului Duh. Împărtăşirea Apostolilor. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie şi bogata imaginaţie creatoare a realizatorilor ei. iar în cea de sud iadul. simbolizat în forma unui porumbel. din pronaos. având turla cu boltă moldovenească pe naos. Frescele se disting prin coloritul lor viu. văr al lui Petru Rareş a iniţiat adăugirea unui pridvor închis. registrul al doilea cuprinde scena Deisis. în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere. la mijloc. Faţada de vest. Pictura Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare. precum şi pictarea zidurilor exterioare. Pictura exterioară a Voroneţului. datând din timpul domniei lui Petru Rareş. prin compoziţia larg desfăşurată a diferitelor scene. anul l496. din temelie până în streaşină. o adevarată capodoperă a sculpturii în lemn).Viata monahală s-a întrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic şi s-a reluat în anul 1991. apare cumpăna care cântareşte faptele bune şi pe cele rele.

reprezentarea .fresca M-rea Voronet.fresca Martiriul Sf Ioan cel M-rea Voronet. jud.part 1/3 .Voroneţ iarna Biserica Mănăstirii Judecata de Apoi de la Voroneţ . Nicolae .part 3/3 . jud. jud.fresca M-rea Voronet.vedere SudDaniil Sihastrul Voroneţ pictură murală Voroneţ Est Mitropolitul Grigorie Rosca .part 2/3 .pictura murala Biserica M-rii Voronet Biserica M-rii Voronet biserica m-rii Voronet. jud.fresca Suceava M-rea Voronet.detaliu perete sudic jud. . Nou . Suceava Parte din acatistul Sf. Suceava Martiriul Sf Ioan cel Nou . Suceava "Cinului" pe absida altarului . Suceava Martiriul Sf Ioan cel Nou .