You are on page 1of 3

Etnogeneza românească

Etnogeneza românească este un proces complex şi îndelungat. Face parte dintr-un proces general continental: în condiţiile marilor migraţii din zorii evului mediu, din romanitatea antică se constituie noi popoare: portughez, spaniol, italian, francez, român - popoare nelatine. Tot acest curs al istoriei poartă “Sigiliul Romei” (cum scrie N. Iorga). 1. Poporul şi limba română se formează prin romanizarea spaţiului daco-moesian. Temelia etnogenezei româneşti se află în civilizaţia antică, creată de daco-geţi, care la rândul ei îşi are vatra în blocul tracic din mileniul III î. Hr. Elementul daco-moesic se contopeşte cu cel roman. Etnogeneza românească se desfăşoară la N şi S de Dunăre, în spaţiul romanităţii răsăritene, care include şi spaţiul vechii Dacii din epoca lui Burebista. Poporul şi limba română s-au format după 106, timp de câteva veacuri. În sec. VIII, procesul era încheiat, dacă avem în vedere o serie de izvoare narative (geografia lui Moise Chorenati şi cronica turcă) care îi menţionează pe români şi ţara lor în sec. IX. 2. ROMANIZAREA = proces istoric complex şi îndelungat prin care civilizaţia romană pătrunde în toate compartimentele vieţii unei provincii, ducând la înlocuirea limbii populaţiei locale cu limba latină. Prin romanizarea daco-geţilor se înţelege împletirea civilizaţiei daco-getice cu civilizaţia romană. Începe înainte de cucerirea Daciei) sec. I î. Hr. , şi se accentuează în timp (mai ales odată cu sec. V d. Hr.). Dovezi: - influenţa romană în arhitectura dacică (Blidaru) - ornament şi ceramică romană: Răcătău, Barboşi - ateliere monetare dacice, ce imită dinarul roman, instrumente medicale: Grădiştea Muncelului, Tilişca - obiecte romane de podoabă: Poiana; ateliere de lux şi vase de sticlă: Costeşti - ritualuri romane: în Dobrogea (Balcic) - scriere cu alfabet latin: Ocniţa, Cetăţeni, Polovraci, Grădiştea Muncelului - unelte agricole şi alte instalaţii romane: Roşia-Montană, Cristeşti - raporturile politice: sprijinul dat de Burebista lui Pompei (conflictul politic de la Roma: luptele dintre Cezar şi Pompei) După cucerirea Daciei, romanizarea devine oficială, are un caracter masiv şi este organizată de statul roman. Căi de romanizare a provinciei: - organizarea politico-administrativă - armata - veteranii: se afirmă prin disciplină, ştiinţă de carte, ordine, contribuind nemijlocit la romanizare. - coloniştii: toţi latinofoni, convieţuiesc activ cu localnicii. - urbanizarea - viaţa religioasă: pătrunderea divinităţilor romane (lupoaica şi gemenii); interpretaţio romana = adorarea unor divinităţi dacice sub nume romane. - viaţa culturală: mai ales şcoala - viaţa economică - dreptul Romanizarea dacilor liberi se realizează prin: - legături economice (comerciale) - conflicte militare - legături politice-diplomatice - castrele din zona dacilor liberi. Dovezi: - influenţe romane în cultura Poieneşti, Lipiţa, Medieşul-Aurit, Sântana

vandalii . continuă şi se amplifică.revenirea vieţii urbane: Tibiscum. norme romane. IV): .sec. în spaţiul românesc se afla o populaţie daco-romană. Napoca.inscripţii în limba latină: Gornea.retragerea populaţiei din calea migratorilor. Sucidava. Culturi daco-romane: . obiceiuri romane. superioară celei a migratorilor.Teleorman. Numeroase inscripţii atestă învăţarea limbii latine de către localnici.Constantin cel Mare (sec. 134-146) 3.. în cazul hunilor . mineritul. concomitent cu adoptarea şi adaptarea unor credinţe. IV-V . circulaţia monetară (vezi dovezi carte: p. continuându-şi modul de viaţă specific. 148-149) Deci: o civilizaţie unitară.Diocleţian: .extinde stăpânirea romană la N de Dunăre de la Porţile de Fier la Galaţi . Concluzii: Esenţa procesului de romanizare este învăţarea limbii latine de către autohtoni. Sighişoara. dar şi conflicte . Procesul de romanizare se omogenizează.cultura Sântana-de-Mureş: aspect dacic de tip Lipiţa. gepizii. Verbiţa (Dolj).nu acoperă integral spaţiul locuit de dacoromani .Procopius din Cezareea: daco-romanii (de la Turnu Măgurele) sunt aliaţi ai împăratului Iustinian. Reşca.Cultura Bratei: complex Bratei-Moreşti-Costişa (cu elemente daco-getice şi romane) Populaţia daco-romană continuă ocupaţiile tradiţionale specifice unei populaţii sedentare: agricultura. Provincia este părăsită de oficialităţile civile şi militare. Potaissa . IV .plata unor stipendii (biruri) către migratori Reluarea legăturilor cu Imperiul Roman (dovadă de continuitate daco-romană) . Bucureşti.izvoare narative: . . Apulum. Dierna.obiecte + necropole = continuitate de locuire la oraşe: Paralissum. Soporu de Câmpie şi Ţaga (Cluj). . Cea mai mare parte a populaţiei (peste 1 milion locuitori) romanizate rămâne pe loc.zidirea porţilor amfiteatrului de la Sarmizegetusa . Dovezi: .în general coabitare.izvoare arheologice: .reorganizează provinciile de la Dunărea de Jos (Dobrogea-Sciţia-Minor) . . Relaţiile cu migratorii: goţii. creşterea viţelor.: goţii şi vandalii.obiecte de factură romană provincială şi monede romane descoperite la dacii liberi. comerţul. hunii. La retragerea aureliană. în zonele locuite de aceştia: Saceta .părăsirea Daciei de către legiuni. Rufus Festus. dar mai ales în cel rural (ca peste tot populaţia se retrage la sate în condiţiile migraţiei popoarelor). precum şi a numelor latine.sec. . Gornea (Caraş-Severin). Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos (Continuitatea daco-romană) Între 271-274 are loc retragerea stăpânirii romane din Dacia (retragerea aureliană) în timpul împăratului Aurelian (270-275). aspect roman de tip Sântana-de-Mureş-Cerneahov. (vezi manual p. Biertan. Ex. Migratorii vor prelua o serie de elemente ale acestei civilizaţii. Priscus Pantes: prezenţa daco-romanilor + obiceiurile lor .Iordanes . Drobeta. Continuitatea este demonstrată şi pe mediul urban. vorbind latina populară.izvoare epigrafice: .continuitatea de locuire în mediul rural: Moreşti şi Iernut (Mureş). Noul proces cuprinde şi pe dacii liberi. După retragerea aureliană se reface unitatea populaţiei de la N de Dunăre. Micia.

În sec. Cândeşti.refacerea unor castre: Barboşi. Theophylactus Simocaties .cronica turcă Oguzname . sau Sara Gotol (martirizat în valea Buzăului) 4. IX . Gherontic. În acest secol putem vorbi de limba română ca despre o limbă romană individualizată. . Dovada: cultura Ipoteşti-Cândeşti-Ciorelu.Fondul principal de cuvinte şi structura gramaticală sunt de origine latină.sec. biserică=basilica (discuţie) .repetă cuvintele rostite de un soldat al armatei împăratului Mauricius în timpul luptei cu avarii: “torna. reprezintă un factor de unitate al populaţiei daco-romane. Acest lucru confirmă romanitatea românilor şi determină caracterul unitar al limbii şi poporului român.reface centrele urbane de la N de Dunăre (Drobeta . Paşti.al VII-lea sinod ecumenic de la Nicea .sec. Acest proces se încheie în sec.episcopi de Tomis: Bretonian. Iaşi. înger. episcop (probabil primul episcop român) . Dumnezeu. monumente şi obiecte creştine: Napoca. Tibiscum.. Coroial-Nou.se afirmă despre ţara vlahilor (Ulak ili) . 587. .denumită Teodora) . obiect de bronz (candelabru cu inscripţia “Ego Zenovus votum pasai” . VIII . VII începe migrarea slavilor. provenită din concepţia zamolxiană a traiului veşnic. Bumbeşti. Răcari. inscripţie asemănătoare.geografia lui Moise Chorenati . torna fratre” = aceasta dovedeşte transformarea limbii latine în limba maternă a locuitorilor din spaţiul daco-moesian. Teotim I .787 . Pietroasele.“Eu. VI): . Strădeşti. VIII. (vezi carte: p. Dovezi arheologice.lingvistice: originea latină a termenilor de bază.Justinian (sec. Un centru puternic de organizare al autohtonilor este atestat arheologic în Minţii Apuseni şi mai nou la Alba-Iulia. Zenoviu am pus acest dar” = populaţie creştină care vorbea limba latină) . Ioan Cassian Migratorii păgâni s-au creştinat sub influenţa localnicilor: Olfila propagă creştinismul printre migratorii goţi şi traduce Biblia. Exprimă apartenenţa daco-romanilor la lumea romană. legaţi de creştinism: cruce. Creştinismul = dovada de continuitate daco-romană.cronică persană = Magdisi.Moigrad. odată cu cucerirea Daciei de către romani. X .narative: episcopi şi misionari creştini originari de la Dunărea de Jos: . Desăvârşirea procesului de formare a poporului român şi a limbii române sec. .participă Ursus.tipare de cruci: Olteni. fără a modifica romanitatea limbii şi a poporului român. . Potaissa. Premisele acestei receptări le găsim în credinţa în nemurirea daco-geţilor.sec.misionari: Sf. . ce o diferenţiază de migratori. . s-a propagat ca un curent de factură populară (s-a răspândit în popor). . În acest moment poporul şi limba română erau formate în structurile de bază. Dej. Elementul slav se adaugă ca un adstrat. .reorganizează viaţa eclesiastică (Novela XI pune sub autoritatea arhiepiscopiei de la Iustiniana Prima două oraşe de la N de Dunăre). Propagarea monahismului creştin se face prin ostaşi şi colonişti. Verbiţa. Apulum. Acesta este puternic receptat de daci.însemnarea de la mânăstirea Castamonitu (Muntele Athos) “rinchini” şi “Vlahorinchini” . de la Carpaţii Nordici până la Munţii Balcani.Biertan.epigrafice: .ţara Balak (Valahia) .161-164) Izvoare istorice despre români şi ţara lor. răspândită de la Nistru la Tisa. Lucinu. VI. Deci poporul român se naşte ca un popor creştin.