You are on page 1of 44

SPAŢII CU FUNCŢIE DE LOCUIRE 1.

Introducere:
Locuirea: Condiţia esenţială, originară a oricărei aşezări omeneşti -Zona (zonele) de locuit a unei localităţi – teritoriul în cadrul căreia funcţiunea de locuire are un caracter predominant. -diverse grade de segregare funcţională, nu schimbă esenţial aspectele problemei. -în interiorul zonei de locuit se grupează locuinţele, împreună cu elementele auxiliare acestora: -dotări socialculturale -căi de circulaţie -spaţii plantate, de joacă, etc. -IMPORTANŢA SISTEMATIZĂRII ZONEI DE LOCUIT: - Adăposteşte una din funcţiile esenţiale ale oricărei aşzări umane (locuirea); Ponderea ei în teritoriul localităţii-foarte însemnată(80% localităţi mici40% oraşe mari)

2.Aspectele sociale ale locuirii:
-Localităţile-înainte de toate, un adăpost colectiv în care LOCUINŢELE formează ELEMENTUL PREDOMINANT. -în locuinţă se petrec multe dintre acţiunile şi evenimentele legate de viaţa individului şi a familiei sale. -oferă condiţii adecvate de temperatură, lumină, umiditate, linişte (asigură existenţă biologică). -Foloseşte ca loc -de depozitare pentru obiectele de tip personale -de întreţinere a igienei corporale şi mentale -Foloseşte şi ca loc de contact social -LOCUINŢA ESTE SUPORTUL EXISTENŢEI NOASTRE CA INDIVIZI -În condiţiile vieţii moderne, oamenii sunt supuşi unor multiple solicitări; locuinţa participă la MENŢINEREA şi REFACEREA echilibrului fizic şi spiritual. -având în vedere rolul locuinţei în asigurarea unui standard civilizat de viaţă (contribuie direct la aprecierea standardului) domeniul este supus interesului şi controlului legislativ şi administrativ, dezvoltându-se programe, având ca obiect atât aspectele cantitative (organizarea locuinţelor pentru toţi membrii societăţii) cât şi calitative (suprafeţe, confort, etc.) Politica în acest domeniu, urmăreşte atât satisfacerea unor interese colective(reprezentate prin cerinţele de sistematizare ale localităţilor) cât şi individuale (asigurarea de locuinţe, dezvoltarea standardurilor acestora).

3.Definiţia şi caracteristicile funcţiei de locuire:
-Definiţia locuirii a evoluat în timp -INIŢIAL: determina fenomenul desfăşurat, nemijlocit în interiorul clădirii de locuit. -AZI: locuirea: totalitatea acţiunilor şi evenimentelor ce se consumă în ritm cotidian, atât în cadrul locuinţei (spaţiile interioare şi exterioare) cât şi în vecinătatea ei, incluzând şi acele clădiri (dotări) care într-un fel sau altul, servesc locuinţa. -În ultima vreme, modul de înţelegere al funcţiei de locuire, tinde să depăşească limitele vieţii private, ataşându-ise importante valenţe sociale. -ÎNSUŞIRILE PROPRII LOCUIRII: -I.-rol de adăpostire-fereşte pe locatar de condiţiile climatice neprielnice, de privirile indiscrete ale vecinilor. -II.-constituie locul de desfăşurare al vieţii private (individuale sau de familie) răspunde unor importante cerinţe fizioloice şi psihologice (igienă, odihnă, intimitate, etc.) -între cerinţele vieţii individuale şi cele ale vieţii sociale, se cere neapărat un echilibru convenabil – numai prin satisfacerea cerinţelor individuale, omul

poate participa satisfăcător la viaţa socială. -III.-caracterul de reprezentare a locuirii: -prin amplasarea în cadrul localităţii, dimensiuni, echipament, servicii, anexe, locuinţa reflectă poziţia socială a individului. -Caracterul de reprezentare- rol foarte important în societăţile tradiţionalediminuat în societatea modernă. Tendinţa este de referire în special la datele de natură profesională ale individului. -În socialism – tendinţa de nivelare a societăţii, generează unificarea standardului de locuire (totuşi diferenţieri pe trepte de confort) situarea în localitate – oficial neglijată – practic reflectă statutul social al individului. - La un anumit stadiu de dezvoltare socială – Locuinţa (locuirea) se caracterizează printrun anumit standard de satisfacere a nevoilor şi funcţiunilor specifice, permiţând desfăşurarea unei vieţi normale din punct de vedere fizic şi spiritual. Modul de locuire nu este static-mecanic transformării, aşa cum este considerat în sociologia urbană, considerat într-o trecere permanentă de la necesitatea aspiraţie la necesitatea obligaţie. - NECESITATEA ASPIRAŢIE: - se confundă cu imaginea locuinţei dorite, sau cu optimizarea celei utilizate la un moment dat. Este generată, fie de creşterea posibilităţilor metreiale, fie de înmulţirea şi diversificarea cerinţelor, privind locuinţa. - în primul caz, trecerea la realitate are toate condiţiile - în al doilea – necesară intervenţia societăţii -Deoarece azi, locuinţa nu mai funcţionează izolat, ci în corelare cu dotările şi amenajările aferente (conturând cadrul rezidenţial) desfăşurarea procesului se compilcă. -NECESITATEA OBLIGAŢIE: presupune folosirea acelei locuinţe care D.P.D.V. cantitativ şi calitativ permite acceptarea individului şi a familiei sale, într-o comunitate constituită. Pentru un anumit moment dat necesită obligaţie reprezintă nivelul minim admisibil. -IV.-locuinţa are un important rol de servire implică prepararea şi luarea mesei, depozitarea lucrurilor personale, asigurarea igienei, etc. Acest caracter domestic nu trebuie neglijat – pe el se sprijină toate celelalte cerinţe.

4.Elementele constitutive ale spaţiilor rezidenţiale:
Cadrul urban cu funcţie de locuire este alcătuit din: -Clădiri specifice funcţiei (locuinţe, anexe, dotări) -Spaţii amenajate (drumuri, locuri de parcare, spaţii de joacă şi odihnă, spaţii gospodăreşti) -Clădiri şi spaţii cu altă destinaţie (ca urmare a procesului de reintegrare funcţională) -Pe lângă locuinţe, apar în cadrul rezidenţial şi alte categorii de clădiri denumite de unii profesionişti, începând cu Le Corbusier ”Prelungirile Locuinţei” Azi acestea capătă două înţelesuri: -unul: sinonim cu spaţiile marginale de lagătură cu exteriorul ale locuinţei (balcoane, logii, terase, pergole). -celălalt: folosit de urbaniştii raţionalişti, desemnând clădirile specializate ce servesc zonele de locuinţe – dotările social-culturale. Aceste clădiri au apărut printr-o deplasare funcţională, în curs şi au iniţial o serie de subfuncţiuni ale locuirii (educaţia copiilor, învăţământ, asistenţă sanitară) se desfăşurau în aceeaşi clădire. Evoluţia modului de viaţă (întâi în oraşe) a impus cu necesitate apariţia unor clădiri specializate pentru satisfacerea unora dintre funcţiuni. Le Corbusier s-a ocupat de această problemă a translaţiei relaţiilor funcţionale, pe care a prezentat-o într-o lucrare a sa. Schema lui, valabilă la momentul dat al unei societăţi poate fi reactualizată, diferenţiind deplasările încheiate de cele în curs de desfăşurare şi de cele care nici nu au început măcar. - Un rol important au spaţiile libere şi cele amenajate a căror prezenţă trebuie ponderată cu grijă, deoarece reprezintă unul din factorii relaţiei dintre mediul natural şi cel construit (artificial). Spaţiile libere şi amenajate constituie un mijloc de protecţie, contribuie la definirea indicatorului de densitate şi preiau diverse funcţiuni orăşeneşti secundare. Relaţiile reciproce dintre elementele componente ale spaţiilor urbane rezidenţiale precizează (definesc) diversele moduri de locuire.

5.Organizarea teritorială a cadrului urban rezidenţial:
- Dacă se cercetează cea mai simplă locuinţă – CASĂ INDIVIDUALĂ CU LOT – se pot delimita în funcţie de vecinătăţi (drumul de acces) şi dispoziţie interioară (vestibul, încăperi pentru viaţa de grup, încăperi pentru retragerea în intimitate, încăperi de serviciu) Patru categorii de zone ale lotului: - Între casă şi drum – zona de acces - face legătura (tranziţia) de la spaţiul social (public) la cel individual (privat). -În partea opusă – zona vieţii de grup în general în directă legătură cu camera de zi. Aici se întruneşte familia, se primesc oaspeţii. -Lateral, opunându-se în mod obişnuit una celeilalte – se află zona rezervată vieţii intime (dormitoare, camere studiu) şi zona de servicii (garaj, etc.) - Aceste categorii de zone se păstrează şi în cadrul unei lotizări mai ample – apare însă dispunerea în fâşii. - Prima fâşie – de acces şi contact. - Fâşia în care alternează clădirile cu zonele de servicii şi viaţă privată. - Fâşia destinată folosinţei de grup sau colective (în cazul locuinţelor individuale fără lot). - Această dispoziţie se păstrează şi în cadrul unităţilor urbanistice complexe, alcătuite din locuinţe colective. - Fâşia de contact (trotuare de acces, parcaje, etc.) - Fâşia ocupată de locuinţe şi unele anexe - În interiorul acestei dispoziţii în general concentrice – un nucleu plantat în care de asemenea apar o serie de amenajări şi uneori clădiri (dotări). - Spaţiile exterioare, adiacente încăperilor destinate vieţii intime au dispărut explică parţial reticenţa faţă de locuinţa colectivă. - Spaţiu privat, semiprivat, semipublic, public. - Această formulă de organizare are un aspect centripet, lucru accentuat de faptul că respectivele unităţi urbanistice sunt delimitate de circulaţii carosabile. - Există şi alte formule care să asigure orientări reversibile (către interior şi exterior) – soluţii mai pretenţioase D.P.D.V. economic şi tehnic.

CURS-2. GRUPAREA LOCUINŢELOR ÎNALTE

Densităţi ridicate 400-800 loc/ha

-Locuinţele înalte-NU DISPUN ÎN GENERAL DE PARCELE (LOTURI) -Spaţiile exterioare aferente.SE GRUPEAZĂ ÎN VECINĂTATEA ACESTORA SAU ÎNTRE CLĂDIRI -căile carosabile se reduce sensibil- se compensează prin circulaţia pe scări (ascensoare) şi culoare interioare. se obţin densităţi ridicate (400-800 loc/ha), favorizând înzestrarea cu dotări social-culturale şi echipamente tehnico-edilitare. FOLOSIREA TERENULUI- MAI PUŢIN DIFERENŢIATĂ -Spaţii de joacă, sport, odihnă -Spaţii de parcare, servicii -Spaţii verzi-protecţie- neutilizate direct -Se respectă condiţiile obiective de aşezare şi grupare a clădirilor (vezi curs) -Se pot crea compoziţii -reticulare -libere Clădirile formând dispoziţii: -liniare -alveolare -compacte
MODUL DE OCUPARE A TERENULUI ESTE MAI EFICIENT-

În cadrul oricărui ansamblu există un anumit sistem de linii ordonatoare – impune o aşezare determinată a obiectelor. Acest sistem ordonator de trasee, nematerializat în teren,- este reţeaua generală ordonatoare a compoziţiei
REŢEAUA ORDONATOARE GENERALĂ-POATE FI ÎMPĂRŢITĂ ÎN DOUĂ GRUPE

A. REŢELE RETICULARE ŞI CELE LIBERE -reţele reticulare- plasă de trasee rectangulare (la teu şi la echer) – o ordine ce merge până la rigiditate, o omogenitate ce merge până la monotonie. -Specifice terenurilor plate -reţele libere- trasee ordonatoare diverse – dificil de realizat- pot duce la imagini necontrolate, haotice. -Se folosesc pe terenuri cu configuraţie variată (forme de relief, oglinzi de apă, etc.) A. REŢELE GENERALE LINEARE, COMPACTE, AFINATE ….? Este din punct de vedere al consistenţei compoziţiei (pot fi in acelaşi timp reticulare sau libere) -REŢEAUA LINIARĂ- folosită tot mai frecvent – odată cu creşterea mobilităţii -REŢELE COMPACTE (rectangulare, radial-inelare, libere) – cele mai răspândite -REŢELE AFÎNATE –folosite în regiuni cu condiţii nefavorabile pentru realizarea compoziţiilor compacte – system mult discutat – POT CONDUCE LA DEZINTEGRAREA ORAŞULUI.

GRUPAREA LOCUINŢELOR ÎNALTE
-DISPOZIŢIA LINIARĂ (rectangulară sau liberă) – aşezarea clădirilor de locuit în lungul străzilor, aleilor sau altor trasee prestabilite. - Se foloseşte pentru ansambluri mici situate cu deosebire pe terenuri înguste sau în cadrul restructurării unor artere de circulaţie. - Desfăşurarea compoziţiei în lungime îngreunează amplasarea anumitor dotări social culturale. VARIANTĂ- DISPOZIŢIA RAMIFICATĂ-caracteristici ameliorate. -la începutul urbanismului raţionalist- toate clădirile- aveau aceeaşi orientare (după axa heliotermică) -ulterior- despărţiţi pe două sau mai multe direcţiim(axe) urmărindu-se o ….? -GRUPAREA ÎN JURUL UNEI ALVEOLE SAU INCINTE; MAI MULT SAU MAI PUŢIN ÎNCHISE DISPOZIŢIA ALVEOLARĂ (sau în incinte) – aşezarea clădirilor în jurul unui spaţiu liber cu suprafaţa de 0,10,3ha (lăţime2-3 H, adâncime 3-7 H) L-2-3 -alternare armoniaoasă între spaţiile construite şi cele libere -alveolele rezultate din gruparea rectangulară sau liberă a clădirilor de locuitse pot deschide către:-stradă – SPAŢIUL DE ACCES AMENAJAT ŞI PARCARE -spaţiul interior ansamblului – LOCURI DE JOCĂ ŞI ODIHNĂ – condiţii de linişte şi securitate. -alternare -Se pretează la suprafeţe mari de teren – cu laturile sufficient de largi. DISPOZIŢIA COMPACTĂ – rezultă din eliminarea în mare măsură a spaţiilor libere şi uneori din folosirea unor tipuri speciale de clădiri (coline de locuit) -folosite în cadrul unor zone restructurate sau a amplasamentelor vecine unor spaţii plantate. -apare în organizarea unor ansambluri cu un înalt grad de integrare funcţională -generează densităţi mari fără a recurge la regimuri de înălţime exagerată. ÎN PRALEL CU DISPUNEREA ÎN PLAN A CLĂDIRILOR - JOCUL DE ÎNĂLŢIME AL VOLUMELOR - În ceea ce priveşte silueta generală (a localităţii, a oraşului)

-REZOLVAREA COLŢURILOR (LA INTERSECŢIE) – poate fi considerată ca un caz particular . dispersată sau compactă) -ASPECTE COMPOZIŢIONALE LA DETALIU.configuraţiei terenului şi străzilor .În ceea ce se referă la imaginile locale.necesară dtorită:. -înţelegerea la scară mare – privită atât în timp (evolutiv) cât şi în spaţiu.funcţie de: . -în plan second printr-un element punct sau turn (cu rol de balama) ./ha Funcţie de densitate şi numărul de locuitori permanenţi se stabileşte dimensiunea.La rezolvarea acceselor în incinte (alveole). alveolară. .problemele sunt asemănătoare METODOLOGIE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE LOCUIT REGULA PRINCIPALĂ: Cuprinderea psoblemelor de la mare la mic..000 loc. curbe.G.se conturează mai puţin precis prin plantaţii COLŢURILE REZOLVATE ARHITECTURAL (DELIMITATE NET) -cu luarea în considerare a . iar apoi forma teritoriului localităţii. -prin introducerea unor dotări joase.piramidă ÎN ORGANIZAREA ANSAMBLURILOR DE LOCUIRE COLECTIVE DE MEDIE ŞI MARE ÎNĂLŢIME (indiferent de dispunerea liniară.) – locuinţe collective Brută/total oraş 80-120 loc. cu retrageri) funcţie şi de tipologia spaţială specifică./ha /ansamblu rezidenţial 300-600 loc.prezenţei unor elemente naturale sau construite -Se realizează prin:-pauze spaţiale şi plantaţie -clădiri intermediare dispuse balansat Legătura (după caz) dintre clădirile aşezate pe axe diferite se poate deplasa în zonele unde există condiţiile pentru asigurarea calităţii rezolvării. teşite. -SCHIMBAREA AXELOR (LINIILOR ) DE COMPOZIŢIE . Chiar atunci când este vorba de o singură clădire sau un singur grup de locuinţe. ÎN IPOTEZA (DIDACTICĂ) A AMPLASĂRII DE LOCUINŢE ÎNTR-UN ORAŞ NOU (SAU REÎNNOIT TOTAL) SE PORNESC DE LA DATELE GENERALE DIN P. care leagă fronturile de locuinţe convergente. triunghiului de vizibilitate’’ -prin alăturarea unor secţiuni -prin folosirea unor tronsoane spaţiale (cu vârf. -secţiunea schematică a ansamblului – pâlnie ..importanţa străzilor ce se intersectează .folosinţa zonelor adiacente .Colţurile . de la ansamblu la detaliu.U.Pe terenurile în pantă – înălţimile diferite – în corelare cu relieful -se marchează cornişele şi cotele înalte ale terenului (creasta militară) -se integrează anumite elemente naurale sau construite învecinate./ha /cartier 150-300 loc.modul de ocupare a solului . -Pe terenurile plate – jocul pe verticală – hotărâtor în evitarea monotoniei . Densităţi (la oraşe mici 20-50. schema transportului în comun -reţeaua dotărilor social-culturale -sistemul de spaţii verzi plantate -regimul de înălţime etc.se delimitează net prin construcţii . -mărimea localităţii -densitatea la nivelul diferitelor entităţi urbanistice -reţeaua stradală majoră.

-La nivelul unui oraş mic – reţea modestă de circulaţie majoră (colectarea bulevarde?…) distanţa convenabilă locuinţă – staţie de transport în comun – 300-400 m distanţa între trasee 600-1000 m (distanţa între staţii 300-500 m) După trasarea reţelei stradale.? -distanţa între fundături – min 50 m pe străzile locale pentru a nu crea dificulltăţi în circulaţie. urmează reţeaua dotărilor social-culturale. După conturarea structurii generale a oraşului se proiectează în detaliu diferitele unităţi urbanistice.importanţă mai mare -pe lângă analiza cadrului natural-informaţiile legate de cadrul construit şi amenajat existent.lângă centru . distanţând străzile şi mai mult între ele. ÎN CADRUL UNUI ORAŞ RESTRUCTURAT -fazele iniţiale. -reţeaua stradală -calitatea clădirilor şi a spaţiilor urbane (dominate..cele de locuit-funcţie de situare – la intrarea în oraş . centrul.dispuse simetric sau alternat – marcate în desfăşurarea străzii -aşezarea pe străzi inelare – micşorează numărul intersecţiilor = măreşte fluenţa circulaţiei -când inelele se prelungesc prin fundături – compoziţia avnsează în interiorul (adâncimea ) terenului. a celei de transport în comun. deschideri de perspective) -gradul de ocupare a terenului -tradiţii locale -repere istorice şi de arhitectură -în completare la datele rezultate din planul urbanistic general -pe baza aceasta şi a temei program: -schema cuprinzând valenţele de rezolvare proprii amplasamentului respective (partiu urbanistic) -apar în general mai multe variante corecte de rezolvare concretă OPŢIUNE Curs 3.. sau caracteristice limite. GRUPAREA LOCUINŢELOR DE REGULĂ BENEFICIAZĂ DE O PARCELĂ Dimensiunile parcelei depind de -tipul de locuinţă ce se amplasează pe lot -adâncimea grădinii de faţadă (2-5m faţă de trotuar) -retragerea clădirii faţă de limitele laterale ale lotului (5-6m) -lăţimea frontului la stradă (5-20m) Locuinţele izolate necesită mai mult teren (lot) -în mediul rural 500-800 mp-REŢELE EDILITARE SCUMPE -în mediul urban > 400 mp-ALIMENTARE CU APĂ EFICIENTĂ CANALIZAREA ÎN LIMITE SUPORTABILE LOCUINŢE IZOLATE – cu parcelă se aşează pe două rânduri -alei în formă de buclă -reţea de străzi Loturile – front de 12-17 m (uzual) -se alătură uniform în lungul străzilor – lungimi mari de străzi -pentru variaţia imaginii – trasee sinuoase -decalarea caselor în adâncime -aşezarea pe străzi cu fundături – scurtează circulaţiile -permite mărirea distanţei între străzi. sistemele de spaţii verzi şi plantate etc. . -fundăturile .în apropierea unui element natural În contextual respectării condiţiilor obiective de amplasare a clădirilor-apar opţiunile subiective compoziţionale ale urbanistului în conturarea spaţiilor -se ralizează dispunerea concretă a clădirilor şi a amenajărilor din vecinătatea acestora.

(uneori monoton) .necesită lungimi mari de străzi.? . S-ar părea că prima asigură locatarului maximum de libertate.formează corpuri de clădiri cu lungimi variabile razultate din alinierea liniară sau decalată a tronsoanelor . pe străzi cu fundături sau inele LOCUINŢELE COVOR (PATIO) .frontul minim la stradă 10m . LOCUINŢELE ÎNŞIRUITE (DUPLEX) – front 5-7 m .U. ) –predominante. mijloace materiale – temperament şi gust  FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE FAMILII CAZATE -LOCUINŢE INDIVIDUALE -LOCUINŢE COLECTIVE -FORME INTERMEDIARE Le Corbusier: Casa poate căpăta două forme: cea de clădire individuală şi cea a marelui edificiu dotat cu servicii comune organizate..densitatea 50-150 (200) loc.cuprind lotul în mijlocul lor asemeni unei grădini intercalate.rezultă o densitate mai mare decât în primele două cazuri .se folosesc pe terenuri cu suprafeţe mici. îl constrânge. din contră. / ha CLĂDIRILE DE LOCUIT Între elementele cadrului urban rezidenţial – LOCUINŢELE OCUPĂ LOCUL CEL MAI IMPORTANT LA NIVELUL LOCALITĂŢII – ZONA DE LOCUIT–PREPONDERENTĂ – 40%-80% -ZONA DE PRODUCŢIE IMPORTANTĂ -ZONA SECTORULUI TERŢIAR. dar când se compun cele două formule într-una comună se obţin rezultate diferite de cele ce apar la prima vedere.parcela 100-200mp . şi că a doua.sprafaţa 80-100 mp .A.asigură o densitate ridicată comparativ cu celelalte clădiri joase de locuit .LOCUINŢELE CUPLATE-permit micşorarea frontului parcelei la 10-14 m -duce şi la reducerea suprafeţei acestuia -aşezarea ca în cazul locuinţelor izolate.uneori pentru acces – alee de serviciu în fundul loturilor .dau compoziţiei un caracter ordonat. În multe ţări (S. su în alternanţă cu alte forme de grupare .. CENTICE -ZONA SPORT-AGREMENT CATEGORII DE LOCUINŢE: -LOCUINŢELE – FORME FOARTE DIVERSE – conform varietăţii şi diversităţii cerinţelor omeneşti. fundături sau inele . dar se operează cu cupluri de loturi şi nu cu parcele separate.aşezarea – în lungul străzilor.locuinţele individuale În altele (Suedia) –predominante locuinţele colective Locuinţele individuale –IZOLARE DE VECINI -PERMIT EVENTUALE EXTINDERI -CONTACTE DIRECTE CU NATURA -OCUPARE RELATIV AFÂNATĂ A TERENULUI -DENSITĂŢI MICI Locuinţe colective –CONDIŢIONEAZĂ RELAŢIILE ÎNTRE VECINI -APARTAMENTELE NU SE POT EXTINDE .

. nu liniar -influenta asupra vizibilitatii si accesibilitatii Arterele majore. unitate de vecinatate(ansamblu complex de locuit).  FUNCŢIE DE MODUL DE AŞEZARE A LOCUINŢELOR(mai ales pentru locuinţele joase şi de înălţime medie) -Locuinţe izolate -Locuinţe grupate (ÎNŞIRUITE. sector.FORME SPECIFICE -CASA PUNCT ŞI LUNGĂ NU S-AU DIVERSIFICAT URBANISMUL RATIONALIST PROPUNE UN MODEL IERARHIZAT Grupe de locuinte. T. bară.-PERMIT O CONSTRUIRE MAI DENSĂ A TERENULUI -INVESTIŢII MAI REDUSE .Circulaţia verticală interior -Locuinţe cu înălţime medie (P+1 . cartier.. etaj tehnic -Locuinţe foarte înalte (>P+10) mai mult de un etaj tehnic  FUNCŢIE DE FORMA VOLUMULUI (la clădirile etajate) -punct.bulevardele-largi. plantate cu arboriin aliniament -reteaua principal de servire si legatura intre cartiere -asigura o buna vizibilitate a spatiului urban .. +. pâlnie. I. IMPORTANTA CIRCULATIEI IN ORASUL MODERN CONDUCE LA CONSERVAREA PRINCIPULUI IERARHIZARII IN DOMENIUL RETELEI DE CIRCULATIE Reteaua autostrazi urbane -accesibilitate limitata -produce falii profunde in structura urbana -nu deserveste orasul deci functional. EVOLUŢIA FORMELOR DE LOCUIRE Din cercetarea categoriilor de locuinţe joase şi de înălţime medie – trei etape importante în evoluţia formelor în plan -FORMA ORIGINARĂ – COLIBA CIRCULARĂ (probabil) -TREI FORME TRANZITORII – CASA PUNCT (plan pătrat) -CASA LUNGĂ (dreptunghi) -CASA VINCLU (dedusă din combinarea casei lungi) -DIN COMBINAŢII ŞI MODIFICĂRI ALE CASEI VINCLU -CASE ÎN FORMĂ DE S. CIORCHINE – LINIARE SAU RAMIFICATE. etc. lamă -piramidă. turn. oras URBANISMUL RATIONALIST.Locuinţe joase (parter sau duplex) – nu există suprapunere de apartamente .POSIBILITATE DE DOTARE CU CLĂDIRI SOCIAL-CULTURALE Forme mixte (forme combinate) – ÎNTRUNESC AVANTAJELE AMBELOR FORMULE -SPAŢII EXTERIOARE PRIVATE -ÎNĂLŢIME MAXIMĂ P+3E (LOCUINŢE FRECVENT PE 2 NIVELE) -ACCESE SEPARATE  FUNCŢIE DE REGIMUL DE ÎNĂLŢIME ŞI MODUL DE DESFĂŞURARE A CIRCUAŢIEI VERTICALE . fără lift -Locuinţe înalte (P+5 – P+4 – P+10) Lift. COVOR) -MULTIPLE POSIBILITĂŢI DE COMBINARE A TIPURILOR DE GRUPARE B.DOCTRINA (CA SI URBANISMUL BABOC) AZI EXISTA UN LARG SENS ASUPRA UNUI MODEL DE IERARHIE LIMITATA. U. prin bretele de legaturii.P+4) scară comună.

echipamentele publice ocupa cateva parcele sau un intreb cvartal funstie de importanta . natura materialelor . reteaua de circulatie si transport CARTIERELE-pot fi distinse 3 tipuri de plan a. schimbarea datelor economice antreneaza modificari de profunzime in organizarea spatiilor urbane si regionale 1. MODELUL CU CVARTALE.constructive intre calcane -reteaua stradala.in interioarul cvartalului-posibil. in care CARTIERUL joaca un rol important EXISTA DOUA TIPURI DE CONTEXT CARE IMPUN INTERVENTII URBANE DE ANVERGURA 1. compus din mari immobile separate unul de celalat. ne formand nici cvartale nici aliniamente la strada -nu exista nici o regula generala care sa stabileasca un anumit raport intre volume construite si reteaua de circulatie Modele de cvartale si functionalism constituie doua cazuri limita implicand aplicarea riguroasa si sistematica a unor conceptii doctrinaire coerente .Faza de expansiune economica continua si rapida fara migrare de populatie -cu toate ca populatia a numar variaza putin.amintind traditiile urbanismului baroc -se bazeaza pe principiu delimitarii stricte si liniare intre spatial public si cel privat -parcela.spatiile verzi-scuaruri -pietele joaca un rol important -la intersectiile strtazilor importante -pentru a “pune in scena” echipamentele publice -contribuie la ierarhizarea SPATIILOR URBANE (nu a teritoriului urban) si la cresterea lizibilitatii orasului -LEGAT FRECVENT DE PLANUL URBAN IN GRILA -neaga modelul cvartalului -terenul este eliminate la maximum si tratat ca un vast spatiu verde -caile de circulatie sunt trasate perimetral si ierarhizate -strada traditional e condamnata ca responsabila de toate pacatele atribuite orasului traditional -cladirile sunt implantate in functie de un plan de situatie(plan general) de forma libera.Faza de urbanizare accelerata (de migrare a populatiei dpre orase) legata sau nu de o exapansiune economica generala. dimensiunile si ritmul golurilor.se tinde spre o crescanda diversitate functional in teritoriu urban Renuntarea la ierarhizarea rigida si segregarea functional conduce la un model urban mai omogen.ierarhizata -regulamentul de constructie -foarte strict -regimul d einaltime (inaltimea la cornisa)-fixata dupa o regula de proiect(raport intre distant intre fronturi si inaltimea cladirilor) . echipamentele publice.celula de baza -lotizare.fiecare cvartal formeaza un volum global omogen si coherent .contract de curte comuna -panta acoperisului. Specifica este nevoia de noi locuinte – apar noi cartiere de locuit -in parallel se dezvolta zone industrial. balcoane continue pentru accentuarea orizontalitatii.-atrage comertul si locurile cu frecventare intense Arterele secundare -dufuzeaza traficul in interioarul cartierului -asigura legaturi locale Artere tertiare -deservesc poarte cu poarte fiecare locuinta Urbanismul rationalist propune o stricta SEGREGARE FUNCTIONALA Azi.impune o crestere rapida a oraselor -importante sunt extensiile urbane -cresterea determina mutatii profunde in functiunea si structura teritoriilor urabane preexistente 2.

Specifica-gestiunea urbana a unor teritorii deja edificate -conversia unor zone undustriale dezafectate -revitalizarea unor zone de locuit. de implatare a cladirilor vecine C. terenuri de joaca si sport.se organizeaza structura spatiilor verzi – coerenta so specializata . urbanismul coordoneaza proiectarea de obiect si realizarea cartierului D. dotari comerciale) -zona constructiilor de locuinte -zona dotarilor de invatamant. comert. cultural etc. caractersticile spatiilor urbane si vocabulary -reguli de prospect.inaltimi mai mari si volume mai simple in jurul spatiilor publice central . de deservire a cladirilor. este necesara raportarea la permanenta formelor orasului. culori.cartiere noi (rationaliste) -cartiere vechi -programe special legate de dezvoltarea sectorului tertiar. se stabilesc regulile de constructie VOCABULARUL – material. acest mod de a construi nu poate fi redus la pura creativitate. Sali de reuniuni) -o retea auto ce sa permita accesul in aceleasi puncte de vedere si sa permita o buna leziabilitate a spatiului si din acest punct de vedere . relatii de complementaritate sau excludere -retea de echipamente publice a carei conformatie se armonizeaza cu ierarhizarea spatiilor urbane ale cartierului B. a echipamentelor posibile etc… In urbanismul rationalist -zonificarea functional (din teoria orasului gradina)-HOWARD -spargerea cvartalului-urbanismul deschis-blocuir de locuinte -teoria unitatii de vecinatate(Peny) -Conduc la definirea ANSAMBLULUI COMPLEX DE LOCUINTE Caracteristici: -grad ridicat de autosuficienta rezultat din -delimitarea sa prin artere majore de circulatie sau elemente natural -modul de dispunere a dotarilor -tendinta de a limita aria de actiune a relatiilor de vecinatate la structura teritoriala a ansamblului -autonomia sa –reflectata in planimetria acestuia (concentric. la concluzii de natura sociologica etc 2.se localizeaza echipamentele publice-criterii:-accesibilitate.Practica demonstreaza ca exista intre acestea doua o multitudine de SOLUTII INTERMEDIARE AZI -In cazul cartierelor noi de locuit se pot distinge cateva reguli ce stau la baza alcatuirii lor A-osatura principala a cartierului consta intr-o retea de cai de circulatie petonala ce leaga echipamentele publice cu sectoarele rezidentiale -implica un principiu de ierarhizare a spatiului – favorizarea acestor trasee pietonale – deci a circulatiei(deplasarilor) pietonalespre locuire de importanta publica (scoli. de retrgere de la aliniament. amintind planimetria cvartalului) -zona de acces si contact(parcare. proportii de goluri GRAMATICA – reguli de combinare intre volumetria cladirilor. separarii riguroase a circulatiilor auto si pietonale .concesii fata de principiul functionalist a. pante de acoperisuri. orientate spre spatial central plantat In conceptia urbanismului rationalist orasul e o juxtapunere de unitati autosuficiente ce graviteaza in jurul unor nuclee ierarhizate de dotari relativ independente unele fata de altele Fundametul autosuficientei – echilibrul dintre locuinte si dotari Formula unitatii de vecinatate-dotarile impreuna cu amenajarile specifice se constituie in entitati de marimi corespunzatoare numite ansambluri complexe de locuit . volumetrie.volumetria cladirilor subliniaza ierarhia spatiilor si atrage privirea spre punctele importante ale structurii urbane .functie de optiunile privind reteaua pietonala se decupeaza schema generala determinand marile mase construite .

8. gradinita. Placarea arterelor) Urbanismul rationalist considera teritoriul orasului ca fiind impartit in zone cu functiuni preponderente (de locuire. punct cultural.conceptual ansamblului complex de lucuit este dezvoltat in continuare cu unele amedamente FORMA COMPLEXULUI DE LOCUIT -grupare compacta a unor sectiuni de blocuride locuite -fronturi stradale inchegate -gruparea dotariloe. una sau mai multe zone de locuit -in orase mari – Mai multe centre de valori diferite -structura se complica in sensul ca unitatile mari se subimpart in unitati mai mici -orasele si zona de locuit au o structura ierarhizata • • • • • Organizarea in jurul unei strazi sau incinte: CVARTAL. elemente natural sau alte zone urbane La sfarsitul anilor ’60 evolutia urbanistica ne desparte de lumea occidental care imbratiseaza alte teorii urbanistice La noi. de productie. nediferentiere a spatiilor publice-private Dimensionarea in spatiu. administratie (acesteapot constitui central de complex) • • • • • • • . FUNDATURA. -in orase mici – un singur centru. a spatiilor plantate si de joaca -se pastreaza organizarea generala centripetal -caile de circulatie delimiteaza ansamblul -apar si programe urbanistice noi (ex. o singura zona de productie.4. In cadrul ei – cooperare functional (accese.p. o retea restransa de circlatie. asigurandu-I o oarecare autonomie In compunerea sa intra : cresa. una de agrement .d. scoala generala .Unitati comerciale. ALVEOLA RAMIFICATA. 12000 locuitori -regim de constructie afinat – o slaba ordonare arhitecturala a strazii -neierarhizare. utilitati) Generata de cerinte de ordin social si de imperative architectural-urbanistice Populatia (800-1500 loc). platform gospodaresti. CANTITATIV si SPATIAL Raportul dintre locuinta si dotari are character evolutiv LA NOI. INCINTA.tutun.in accord cu regimul de inaltime si densitatea Delimitat de artere de circulatie importante.Construirea di evolutia conceptului dde ansambluri complexe de locuit. dispensar.de odihna si agreement. parcaje.ziare) COMPLEXUL DE LOCUIT – unitate urbanistica de baza Poate fi format din alaturarea mai multor grupe dispuse in jurul unei gradini de complex sau a unei magistrale pietonale XXXXX de dotari Populatia 4000-12000 loc (10000 loc dupa legislatia ultimelor decenii) Poate ajunge uneori la 16000-20000 loc Suprafata 10-20 ha Delimitat de XXXX importante sau elemente natural Este cea mai mica unitate urbanistica complexa – unitatea urbanistica de baza – pentru ca contine dotari din fiecare categorie. chiosc sau mic magazin.MICORAIONUL -principiile urbanismului rationalist actioneaza dupa razboi prin intermediul MICRORAIONULUI concept rezultat in urma unui concurs pentru un cartier din Moscova -dimensionarea ansamblului complex de locuit-dupa dotarea sociala de bara-scara generala. suprafata 3-4 ha (functie de denstitate) Lipsita de dotari(poate totusi cuprinde o parte din cele de importanta locala. lapte.paine.generate de aspiratia stabilirii echilibrului dintre locuinte si dotari d. etc) legate prin reteaua de circulatie si punctat de nuclee/centre /de dotari.legume.v.

traditii) fac posibila eliminarea unora din treptele intermediare EX: la orasele mari pot lipsi – impartirea pe cartiere .A zonelor de extensie ale oraselor In cadrul in care s-a construit in interiorul unor perimeter stabilite conditiile reale au impus modificarea principiilor teoretice .000 loc • ORASE SUB 50. sala polivalenta. spitale.Scoli profesionale.In cadrul oraselor noi (Orsova.Spatii administrative (politie etc) O parte din aceste dotari formeaza central de cartier SECTORUL ORASENESC – in orase mari – cuprinde mai multe cartiere • Populatia 100.000-200. muzeu. parc sportiv . de alimentative publica.Unitati comerciale specializate. vecinatatea unor elemente natural.000-200. birouri (activitati comerciale) .Spatii de productie .Oras – cartier – grupa Se realizeaza in general prin impingerea la limita de marime a diverselor XXXX POPULATIA complexului de locuit 4000-12000 loc .Impartirea cartierelor in complexe .000loc • Suprafata 300-800 ha • In central propriu – dotari de folosinta ocazionala: . Populatia 30000-50000 loc Suprafata 70-100 ha Strabatut de artere importante ale localitatii Cuprinde pe langa dotarile locale de folosinta zilnica si dotari de folosinta periodica: .000 loc – oras – grupa – structura urbana in 2 trepte Particularitati ale localitatilor (formare si evolutie in timp.Administratie locala proprie . Onesti) . • • • • • CARTIERUL Mai multe complexe de locuit formeaza un cartier. Sali de sport. cinematografe. etc RELATIA DINTRE UNITATILE STRUCTURALE SI MARIMEA ORASULUI • Bucuresti – oras – sector – cartier – complex de locuit – grupa – structura urbana in 5 trepte • ORASE MARI – oras – cartier – complex de locuit – grupa – structura urbana in 4 trepte – 100.Teatru. servicii . licee .Frecvent – limita maxima la orasele mari Limita minima la orasele mici Asemenea structure se gasesc cel mai frecvent : . biblioteca. uneori.Scoli superioare.Unitati comerciale specializate.000 loc – oras – complex de locuit – grupa 0 structura urbana in 3 trepte • ORASE SUB 10. case de cultura.- Pot exista si unitati de productie. policlinica.Oras – complex – grupa .

caracterizate de un anumit potential economic si tehnologic cu o anumita structura sociala. • • • • • • • • • • • • • • • • IX. etapele de executie. statii de transport in comun Poluare Sonora ridicata Uniformitate. al tramei de circulatie si al organizarii spatiale – principal inadaptabila la caracteristicie amplasamentelor rezultate prin renovare Favorizeaza traficul mechanic in urma celui pietonal. evidentiaza componentele in dauna ansamblului Izolare sociala IN STRUCTURA ORGANISMULUI URBAN Reducerea dependentei ansamblului doar la reteaua stradala si edilitara – ipostaza posibila a structurilor arborescente Sistemul unitatilor urbanistice ierarhizate – modalitate artificiala de a percepe organismul urban Separarea spatial a diverselor functiuni orasenesti duce la pierderea coeziunii urbane Deplasari massive spre locurile de munca In cresterea structurilor urbane – sistemul arborescent – limitat Cu toate limitele sale – urbanismul rationalist a raspuns necesitatilor unei anumite epoci. reteaua de strazi existent.originara a oricarei asezari omenesti . mentinerea unor dotari vechi fac dificila aplicarea exacta a principiilor teoretice Acestea trebuie adaptate cu atentie si imaginative situatiei concrete a fiecarui amplasament sau oras DIFERENTE ALE TEORIEI URBANISMULUI RATIONLIST LA NIVELUL COMPLEXULUI DE LOCUIT Tendinta accentuate spre autonomie – izolare treptata si slabirea coeziunii organismului urban – boala a copilariei urbanismului Orientarea spre XXXXX interioara – supraevaluare a rolului functional si compositional al acesteia Ponderarea centripetismului prin plasarea marginala a unora din dotarile socialculturale – schema planimetrica ambigua cu efecte functionale discutabile Plasarea dotarilor dupa criteriul irationalist al razei de servire (polarizare) – lipseste unitatea urbanistica de fundamental ei social Schema concentrica se aplica avantajos terenurilor libere – in cazul oraselor noi sau a extensiilor urbane – modul in care a fost gandita unitatea urbanistica de baza din punct de vedere planimetric si functional. SPATII CU FUNCTIE DE LOCUIRE 1. Introducere − Locuirea – conditia esentiala. lipsa de personalizare – afecteaza negativ existent individului Accentueaza cu precadere aspectele tehnice ale existentei in dauna celor umaniste. desi in multe cazuri s-a recurs la separarea circulatiilor Accesibilitate greoaie la unele amenajari – garaje collective.• • In cadrul restructurarii urbane – greu de realizat unitati urbane de o marime prestabilita Dimensiunile amplasamentului. Este un premis al societatii industriale.

umiditate. dezvoltarea standardului acestora) .de intretinere a igienei corporale si mentale − foloseste si ca loc de contact social − locuirea este suportul existentei noastre ca indivizi − in conditiile vietii moderne oamenii sunt supusi unor multiple solicitari – locuinta participa la mentinerea si refacerea echilibrului fizic si spiritual − avand in vedere rolul locuintei in asigurarea unui standard civilizat de viata (contribuie direct la aprecierea standardului) domeniul este supus interesului si controlului legislativ si administrativ (guvernamental chiar dezvoltandu-se programe avand ca obiect atat aspecte cantitative (asigurarea locuintelor pentru toti membrii societatii).− Zona (zonele) de locuit a unei localitati – teritoriul in cadrul caruia functiunea de locuire are un caracter predominant -diverse grade de segregare functionala nu schimba esential aspectele problemei -in interiorul zonei de locuit se grupeaza locuintele impreuna cu elementele auxiliare acestora: * dotari social-culturale * cai de circulatie * spatii plantate. Aspectele sociale ale locuirii − Localitatile.de joaca.)) − politica in acest domeniu urmareste atat satisfacerea unor interese colective (reprezentate prin cerintele de sistematizare ale localitatilor) cat si individuale (asigurarea de locuinte. cat si calitative (suprafete. − Importanta sistematizarii zonei de locuit – adaposteste una din functiile esentiale ale oricarei asezari umane (locuirea).inainte de toate un adapost colectiv in care locuintele formeaza elementul predominant − in locuinta se petrec multe dintre actiunile si evenimentele legate de viata individului si a familiei sale − ofera conditii adecvate de temperatura. etc. etc. lumina. liniste (asigura existenta biologica) − foloseste ca loc: . confort. ponderea ei in teritotiul localitatii-foarte insemnata (80% localitati mici -> 200% orase mari) 2.de depozitare pentru obiectele de uz personal .

de privirile indiscrete ale vecinilor constituie locul de desfasurare al vietii private (individuale sau de familie)-raspunde unor importante cerinte fiziologice si psihologice (igiena. intimitate. In socialism. necesitatea obligatie reprezinta nivelul minim admisibil.) caracterul de reprezentare al locuirii – prin amplasarea in cadrul localitatii. -in primul caz trecerea la realitati are toate conditiile -in al doilea – necesara interventia societatii -Deoarece azi locuinta nu mai functioneaza izolat ci in corelare cu. IV. Modul de locuire nu este static.mechanic transformarii asa cum este considerat in sociologia urbana con. locuinta reflecta pozitia sociala a individului II. cantitativ si calitativ permite acceptarea individului si a familiei sale intr-o comunitate constituita.d. dimensiuni.diminuat in societatea moderna. III. atasandu-i-se importante valente sociale − insusirile proprii locuirii: I. Intr-o trecere permanenta de la necesitatea aspiratie la necesitatea obligatie. cat si in vecinatatea ei incluzand si acele cladiri (dotari) care intr-un fel sau altul servesc locuinta • − in ultima vreme modul de intelegere al functiei de locuire tinde sa depaseasca limitele vietii private. -NECESITATEA ASPIRATIE se confunda cu imaginea locuintei dorite sau cu optimizarea celei utilizate la un moment dat. echipamente.v.tendinta de nivelare a societatii genereaza unificarea standardului de locuire (totusi diferentieri pe trepte de confort) situarea in localitate – oficial neglijata – practice reflecta statutul social al individului. permitand desfasurarea unei vieti normale din punct de vedere fizic si spiritual.p. anexe. -La un anumit stadiu de dezvoltare sociala – LOCUINTA (locuirea) se caracterizeaza printr-un anumit standard de satisfacere a nevoilor si functiunilor specifice. deci si amenajarile aferente ( conturanad cadrul residential) desfasurarii procesului se complica. etc.rol foarte important in societatile traditionale. Pentru un anumit moment dat. fie de inmultirea si diversificarea cerintelor privind locuinta. servicii. rol de adapostire – fereste pe locatar de conditiile climatice neprielnice. Este generate fie de cresterea posibilitatilor materiale.3. -NECESITATEA OBLIGATIE presupune folosirea acelei locuinte care d. Locuinta are important rol de servire . Caracterul de reprezentare. Definitia si caracteristicile functiei de locuire − definitia locuirii a evoluat in timp: • initial – determina fenomenul desfasurat nemijlocit in interiorul cladirii de locuit azi – locuirea – totalitatea activitatilor si evenimentelor ce se consuma in ritm cotidian atat in cadrul locuintei (spatiile interioare si exterioare). odihna. Tendinta este de referire in special la datele de natura profesionala ale individului.

etc. opunandu-se in mod obisnuit una celeilalte – se afla zona rezervata vietii intime (dormitoare.Prima fasie – de acces si contact . Le Corbusier s-a ocupat de acesta problema a translatiei relatiilor functionale.CASA INDIVIDUALA CU LOT – se pot delimita in functie de vecinatati (drumul de acces) si dispozitie interioara (vestibule. lucru accentuat de faptul ca respectiveel unitati urbanistice sunt delimitate de circulatii carosabile. . terase.Spatii amenajate (drumuri. anexe.Implica prepararea si luarea mesei. -Spatiile exterioare adiacente incaperilor destinate vietii intime au disparut Explica partial reticenta fata de locuinta colectiva. valabila la momentul dat al unei anumite societati poate fi… (rand sters) … de cele in curs de desfasurare si de ceel care nici nu au inceput macar. -Un rol important il au spatiile libere si cel amenajate a caror prezenta trebuie ponderata cu grija deoarece reprezinta unul din factorii relatiei dintre mediul natural si cel construit (artificial) Spatiile libere si amenajate constituie un mijloc de protectie. 5. Aceste cladiri au aparut printr-o deplasare functionala in curs si are initial.CLADIRI specifice functiei (locuinte. incaperi de serviciu) patru categorii de zone ale locuirii . 4.Cladiri si spatii cu alta destinatie (ca urmare a procesului de reintegrare functionala) -Pe langa locuinte apar in cadrul residential si alte categorii de cladiri denumite de unii profesionisti.in partea opusa – zona vietii de grup in general in directa legatura cu camera de zi. pe care a prezentat-o intr-o lucrare a sa.Lateral. depozitarea lucrurilor personale. incepand de la Corbusier “prelungiri ale locuintei”. asistenta sanitara) se desfasurau in aceeasi cladire. ORGANIZAREA TERITORIALA A CADRULUI URBAN REZIDENTIAL -Daca se cerceteaza cea mai simpla locuinta. se primesc oaspetii. invatamantul. etc. Aici se intruneste familia.unul sinonim cu spatiile marginale de legatura cu exteriorul. logii. ELEMEMTE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR REZIDENTIALE Cadrul urban cu functie de locuire este alcatuit din: . Evolutia modului de viata (intai in orase) a impus cu necesitate aparitia unor cladiri specializate pentru satisfacerea unora dintre functiuni. Relatiile reciproce dintre elementele componente ale spatiilor urbane rezidentiale precizeaza (definesc) deversele moduri de locuire.pe el se sprijina toate celelalte cerinte.).) . parcaje. semipublic. . spatii gospodaresti). dotari) . public -Aceasta formula de organizare are un aspect centripet. semiprivate.Fasia destinata folosintei de grup sau colective (in cazul locuintelor individuale fara lot). -Aceste categorii de zone se pastreaza si in cadrul unei locuiri mai ample – apare insa dispunerea in fasii . locuri de parcare. Acest character domestic nu trebuie neglijat. . Azi aceasta capata doua intelesuri (-> vezi desenul) .Fasia ocupata de locuinte si unele anexe .celalalt.un nucleu plantat in care de asemenea apar o serie de amenajari si uneori cladiri (dotari). pergola) . -Acesta dispozitie se pastreaza si in cadrul unitatilor urbanistice complexe alcatuite din locuinte colective.Fasia in care alterneaza cladirile cu zonele de servicii si viata private . spatii de joaca si odihna. asigurarea igienei. Schema lui. camere de studiu) si zona de servicii (garaj etc. incaperi pentru retragerea in intimitate.intre casa si drum – zona de acces face legatura (tranzitia) de la spatial social (public) la cel individual (privat) . o serie de subfunctiuni ale locuirii ( educatia copiilor. incaperi pentru viata de grup.Fasia de contact (trotuare de acces. . -Spatiu privat. ale locuintei (balcoane. contribuie la definirea indicativului de densitate si preia diverse functiuni orasenesti secundare.folosit de urbanistii rationalisti desemnand cladirile specializate ce servesc zonele de locuinte – dotari social-culturale .In interiorul acestei dispozitii in general concentrice.

Duce si la reducerea suprafetei acestuia . GRUPAREA LOCUINTELOR xxxx .Densitatea 50 – 150 (200) loc.Se folosesc pe terenuri cu suprafete mici sau in alternanta cu alte forme de grupare .  Fundaturi  Alei in forma de bucla  Retea de strazi Loturile  Front de 12 – 17 m (uzual)  Se alatura uniform in lungul strazilor ->lungimi mari de strazi  Pentru variatia imaginii – terase sinuoase . Locuintele isolate necesita suprafete mari de teren (lot)  In mediul rural 500 – 800 mp -> retele edilitare scumpe  In mediul urban >400 mp -> alimentarea cu apa eficienta -> canalizarea in limite suportabile LOCUINTELE IZOLATE cu parcela se aseaza doua randuri.De regula beneficiaza de o parcela .Necesita lungimi mari de strazi.Parcela 100 – 200 mp . / ha .p. fundaturi sau inele . Locuintele cuplate – permit micsorarea frontului parcelei la 10 – 14 m .permite marirea distantei intre el  Distanta intre fundaturi – min 50 m pe strazile locale pentru a nu crea dificultati in circulatie  Fundaturile – dipuse simetric sau alternat – marcate in desfasurarea strazii  Asezarea pe strazi inelare – micsoreaza numarul intersectiilor -> mareste fluenta circulatiei.suprafata 80 – 100 mp . pentru acces – alee de serviciu in fundul loturilor . pe strazi cu fundaturi sau cu inele.v.Dau compozitiei un character ordonat (uneori monoton) . economic si ethnic.Asezarea – ca in cazul locuintelor isolate.Asigura o densitate ridicata comparativ cu celelalte cladiri joase de locuit .Dimensiunile parcelei depend de:  tipul de locuinta ce se amplaseaza pe lot  adancimea gradinii de fatada (2-5 m fata de trotuar)  retragerea cladirii fata de limitele laterale ale lotului (5-6 m)  latimea frontului la strada (5-20 m).Rezulta o densitate mai mare decat in primele doua cazuri .Formeaza corpuri de cladiri cu lungimi variabile rezultate din alipirea liniara sau decalata a tronsoanelor. dar se opereaza cu cupluri de loturi si nu cu parcele separate. distantiind si mai mult strazile intre ele. Locuintele covor ( patio) .Asezarea – in lungul strazilor.7 m .Frontal minim la strada 10 m .-Exista si alte formule care sa asigure orientari reversibile ( catre interior si exterior) – solutii mai putin pretentioase d.  Cand inelele se prelungesc prin fundaturi – compozitia avanseaza in interiorul (adancimea) terenului. .Cuprind lotul in mijlocul lor asemeni unei gradini interioare . Locuintele insiruite (duplex) – front 5 .Uneori.decalarea caselor in adancime  Asezarea pe strazi cu fundaturi – scurteaza circulatiile .d.

il constringe.in crestere zona sport.xxxxliniare sau ramificate.in crestere Categorii de locuinte: Locuintele au forme foarte diverse conform varietatii si diversitatii cerintelor omenesti. fara lift. S-ar parea ca prima ofera locatarului maximum de libertati si ca a doua.xxxxx) predominante sunt locuintele individuale. etc. piramida. In functie de forma volumului(la cladirileetajate) -lama. Locuintele individuale: . etaj tehic. etaj tehnic. Forme mixte(formele combinate) –intalnesc avantajele ambelor formule -spatii exterioare private -inaltime maxima P+3E(locuintele frecvent pe 2 nivele) -accese separate. agrement. -locuinte inalte(P+4… P+10)-lift. In functie de numarul de familii cazate: -Locuinte individuale -Locuinte collective -Locuinte intermediare Le Corbusier: Casa poate capata doua forme:cea de cladire individuala si cea de mare edificiu dotat cu servicii comune organizate. bara. Evolutia formelor de locuire: . In altele(Suedia) predominante sunt cele colective. In functie de regimul de inaltime simodul de desfasurare a circulatiei verticale: -locuinte joase(parter sau duplex) – nu existe suprapuneri de apartamente.preponderenta 40%(loc mari).80%(loc mici) zone de productie zona sectorului tertiar. xxxx).Izolare de vecini -Permit eventuale extinderi -Contact direct cu natura -Ocupare relativ afanata a terenului -Densitati mici Locuintele colective: -xxxxxxx relatii intre vecini -apartamentele nu se pot extinde -permit o construire mai densa pe teren -investitii mai reduse -posibilitate de dotare cu cladiri social-culturale.Cladirile de locuit: Intre elementele cadrului urban residential locuintele ocupa locul cel mai important la nivelul societatii: zone de locuit. palnie. -locuinte foarte inalte(>P+10)-mai multe lifturi. In unele tari(SUA. locuintele joase si cela de inaltime medie) -Locuinte izolate -locuinte grupate-(insiruite. turn. -locuinte cu inaltime medie(P+1… P+4)-scara comuna. -movila. circulatia interioara este verticala. din contra. dar cand se xxxxx cele doua forme intr-una comuna se xxx rezultate diferite fata de cele ce apar la prima vedere. In functie de modul de asezare a locuintelor(mai ales pt.

T. -Spatiile exterioare aferente se grupeaza in vecinatatea acestora sau intre cladiri. radial-inelare. -se foloseste pentru xxxxxxxxxx mici situate cu deosebire pe terenuri inguste sau in cazul restructurarii marilor artere de circulatie. -Retele compacte(rectangulare. U. sport.coliba circulara(probabil).). VARIANTA: Dispozitia ramificata: caracteristici ameliorate: -la inceputul urbanismului rationalist toate cladirile aveau aceeasi orientare (dupa axa xxxx). -Modul de ocupare al terenului este mai eficient( seobtin densitati ridicate 400-800 loc/km patrat). etc. forme specifice de grup. Se folosesc pe terenuri cu o configuratie variata(forme de relief. Cladirile formand dispozitii: -Liniare -alveolare -compacte In cadrul oricarui ansamblu exista un anumit sistem de linii ordonatoare care impune o asezare determinate a obiectelor. Casa punct si lunga nu s-au diversificat. Acest sistem ordonator de trasee – reteaua geucida ordonatoare. A. B.Xxxxx cartegoriilor de locuinte joase si de inaltime medie avem trei etape importante in evolutia formelor in plan: -Forma originara. protecti. odihna. -Se respecata conditiile obiectibe de asezare si grupare a cladirilor(vezi curs). -ulterior dispozitia pe doua sau mai multe directii(axe). Retele liniare. -Din combinatii si modificari ale casei vinclu: case in forma de S. aleilor sau altor trasee. -Favorizeaza izestrarea cu dotari social culturale si echipamentetehnice edilitare. o omogenitate ce merge pana la monotonie. Gruparea locuintelor inalte: -Locuintele inalte nu dispun in general de parcele(laturi). Retele reticulare si cele libere -retele reticulare-trasee rectangulare. I.o ordine ce merge pana la rigiditate. -spatiu de parcare. compacte. afanate -considerate din punct de vedere al consistentei compozitiei(pot fi in acelasi timp reticulate si libere). libere)-cele mai raspandite -Retele afanate – folosite in regiuni cu conditii nefavorabile pentru realizarea de retele compacte-sistem mult discutat-poate conduce la dezintegrarea orasului. observandu-se o diferentiere. servicii. -Trei forme tranzitorii:-Casa punct(forma patrata). -desfasurareacompozitiei in lungime ingreuneaza amplasarea anumitor utilitati social-culturale.se compenseaza prin circulatia pe scari(ascensoare) si culoare interioare. Dispozitia liniara (rectangulara sau libera) -asezarea cladirilor de locuit in lungul strazilor. -Casa lunga(dreptunghi). -Casa vinclu(dedusa din combinarea casei lungi). . -se pot creea compozitii reticulate sau libere.neutilizate direct.dificil de realizat. -Caile carosabile se reduce sensibil. -retele libere-trasee ordonatoare diverse. oglinzi de apa. pot duce la imagini necontrolate. -Reltele liniare-folosite tot mai frecvent. haotice. -Folosirea terenului este mai putin diferentiata: -spatiu de joaca. odata cu cresterea mobilitatii. -spatii verzi-tampon.

alveolara .pe terenurile plate . -alternare armonioasa intre spatiile construite si cele libere -alveolele rezultate din gruparea rectangulara sau libera a cladirilor de locuit se pot deschide catre : .sectiunea schematica a ansamblului: palnie Piramida IN ORGANIZAREA ANSAMBLURILOR DE LOCUINTE COLECTIVE DE MEDIE SI MARE INALTIME (indifferent de dispunerea lineara .la rezolvarea acceselor in incinta (alveole) problemele sunt asemanate METODOLOGIE PRIVIND AMPLASAREA CLADIRILOR DE LOCUIT .jocul pe verticala – hotarator in evitarea monotoniei . dispersata sau compacta) *ASPECTE COMPOZITIONALE DE DETALIU ~SCHIMBAREA AXELOR(linilor ) DE COMPOZITIE -necesara datorita: configuratiei terenului si strazilor Prezentei unor elemente naturale sau construite -se realizeaza prin : pause spatiale si plantatie Cladiri intermediare dispuse balansat Leatura (dupa caz) dintre cladirile asezate pe axe diferite se poate deplasa in zonele unde exista conditiile pentru asigurarea calitatii rezolvarii REZOLVAREA COLTURILOR(LA INTERSECTIE) poate fi considerate ca un caz particular .folosite in cazul unor zone restructuratesau a amplasamentelor vecine unor ample spatii plantate.stradaspatiu de acces amenajat si parcare .JOCUL DE INALTIME AL VOLUMELOR + in ceea ce priveste silueta generate (a focalitatii . curbe . tesite . conditii de liniste si securitate .pe terenurile in panta –inaltimi diferite – in corelare cu relieful . a ansamblului) + in ceea ce se refera la imaginile locale .se preteaza la suprafete mari de teren cu laturile sufficient de largi DISPOZITIA COMPACTA rezulta din eliminarea in mare masura a spatiilor libere si uneori din folosirea unor tipuri speciale de cladiri( ) .genereaza densitati mari fara a recurge la regimuri de inaltime exaggerate IN PARALEL CU DISTRIBUIREA IN PLAN A CLADIRILOR . sau in incinte: -asezarea cladirilor in jurul unui spatiu liber cu suprafata de 0.regula pricipala : cuprinderea problemelor de la mare la mic de la ansampblu la detaliu -intelegerea la scara mare – privita atat in timp (evolutiv) cat si in spatiu chiar atunci cand este vorba de o singura cladire sau un singur grup de locuinte .3 ha(latime 2-3 h.alternare . functie si de tipologia spatiala specifica) + prin introducerea unor dotari joase care leaga fronturile de locuinte convergente + in plan second printr-un element punct sau turn (cu rol de balama) . adancime 3-7 h).-Gruparea in jurul unei incintemai mult sau mai putin inchise: Dispozitia alveolara.functie de : importanta strazilor ce se intersecteaza folosinta zonelor adiacente modul de ocupare al solului -colturile : se delimiteaza net prin constructii Se contureaza mai putin précis prin plantatii COLTURILE REZOLVATE ARHITECTURAL (DELIMITATE NET) -cu luarea in considerare a triunghiului de vizibilitate + prin alaturarea unor sectiuni + ptin folosirea unor tronsoane spatiale (cu varf . -apare in organizarea unor ansambluri cu un inalt grad de integrare funciara .spatial interior ansamblului-locuri de joaca si odihna .1-0.

reteaua dotarilor social culturale .SPATIILE DE PRODUCTIE –genereaza zonele urbane de productie . urmeaza reteaua dotarilor social culturale .ha Functie de numarul de locuitor estimate se stabileste dimensiunea iar apoi forma teritoriului localitatii.CLADIRILE SANITARE . Dupa conturarea structurii generale a orasului se proiecteaza in detaliu diferitele unitati urbanistice – cele de locuit – functie de situare – la intrarea in oras .densitatea la nivelul diferitelor entitazi urbanistice .REZULTAT AL DEPLASARILOR FUNCTIONALE DIN LOCUINTA TRADITIONALA .la limita unui element natural in contextul respectarii conditiilor directive de amplasare a cladirilor – apar optiunile subiective compozitionale ale urbanistului in conturarea spatiilor .repere istorice si de arhitectura -in completare la datele rezultate din planul urbanistic general .CLADIRILE DESTINATE SCHIMBULUI DE PRODUSE – comert apoi . etc Densiatati (la orase mici 20-50.apar in general mai multe ariante corecte de rezolvare corecta = > OPTIUNE (…) AFERENTE DOTARILOR SOCIAL-CULTURALE Urbanizarea a determinat modificari esentiale in structura si functiunile locuintei.traditii locale .pe langa analiza cadrului natural – informatiile legate de cadrul construit si amenajat existent.reteaua stradala masora . etc.se realizeaza dispunerea concreta a cladirilor si a amenajarilor din vecinatatea acestora IN CAZUL UNUI ORAS RESTRUCTURAT . deschideri de perspectiva) -gradul de ocupare a terenului .CLADIRILE DE INVATAMANT SI EDUCATIE . .regimul de inaltime .marimea localitatii . limite . DE LA GOSPODARIA AUTOSUFICIANTA TRDITIONALA →LA GOSODARIA URBANA DEPENDENTA DE DOTARILE .U.000 loc) – locuinte collective Bruta / total oras 80-120 loc/ha cartier 150-300 loc/ha ans residential 300-600 loc. La nivelul unui oras mic – retea modesta de circulatie majora (colectiva) …….pe baza acestora si a temei program .CLADIRILE CULTURALE.G. . retelele de spatii verzi si plantate etc. centrul .schema cuprinde valentele de rezolvare proprii amplasamentului respectiv (partiu urbanistic) . -reteaua stradala -calitatea cladirilor si a spatiilor urbane(dominante sau caracteristice . a celei de transport in comun .langa centru . distanta convenabila locuinta-statie de transport in comun 300-400 m Distanta intre trasee 600-1000 m (distanta intre statii 300-500 m) Dupa trasarea retelei stradale . schema transportului in comun .sistemul de spatii verzi plantate .IN IPOTEZA ( DIDACTICA ) A AMPLASARII DE LOCUINTE INTR0UN ORAS NOU (SAU REINOIT TOTAL) SE PORNESTE DE LA DATELE GENERALE DIN P.fazele initiale importanta mai mare .

comert de lux si hiperspecializat de bunuri de folosinta indelungata .bufete. unitati comerciale alimentare si nealimentare. cofetarie. minister.scoli profesionale . sanatorii. alimentatie publica. bar). DOTARILE CU VIZITARE OCAZIONALA: . DUPA FRECVENTA DE VIZITARE: ZILNICA.institute . gradinita. spitale. in directa legatura cu standardul de viata. unde se desfasoara actiunile si evenimentele cu frecventa zilnica din viata indivizilor si familiilor lor. gradinite. scoli de diverse categorii. camin cultural. comertul e utilitate zilnica . FUNCTIA DE LOCUIRE CAPATA O ACCEPTIUNE MULT MAI LARGA desemnata prin folosirea atat a locuintelor si dotarilor social-culturale aferente. cat si prin utilizarea spatiilor plantate.licee .PERIODICA. restaurante . prestari servicii. camine culturale. ateliere prestatoare de serviciii. scoala generala. amenajate si de circulatia din vecinatatea acestora.comert alimentar . DOTARILE SOCIAL CULTURLE SE GRUPEAZA IN URMATOARELE CATEGORII: • DOTARI DE EDUCATIE SI INVATAMANT (crese. piscina. cofetarii EDUCATIE SI INVATAMANT COMERT. reparatii.Procesul continua si azi-nivelul de evolutie (cantitativ si calitativ) difera de la tara la tara.ateliere de comenzi DOTARI SOCIALE . stadioane) SI DE ODIHNA • DOTARI ADMINISTRATIVE (primarie.frecventare la un interval de o saptamana.universitati .cladiri frecvantate la intervale mari de timp: muzee. la cateva luni sau de interes pentru o mica parte a locuitorilor.expozitii. PRESTARE DE SERVICI (frizerie. OCAZIONALA DOTARILE CU VIZITARE ZILNICA: cresa.comert semipreparate . etc) • DOTARI CULTURALE (biblioteca.gradinite cu program normal sau redus .academii . birouri. ALIMENTATIE PUBLICA. muzeu spectacole) • DOTARI SPORTIVE (sala de sport. sedii administrative. pentru a evita parcursurile lungi → un nr mare de asemenea cladiri DOTARILE CU VIZITARE PERIODICA: cluburi.situate la distante mai mari. mai putin numeroase. PRESTARI SERVICII . unitati comerciale. administratie. prefectura.restaurante specializate . TREPTE DE DOTARE URBANISTICA DPDV A SISTEMATIZARII FIZICE.scoli postliceale .comert nealimentar .case de moda .scoli speciale . institutii de invatamant superior) • DOTARI COMERCIALE (alimentar industrial) DE ALIMENTATIE PUBLICA (cafenea. club. . PARALEL CU FRECVENTA DE VIZITARE – RELEVANT ESTE SI NUMARUL DE PERSOANE CARE FOLOSESTE O ANUMITA DOTARE (EX: LICEUL) FRECVENTA DE VIZITARE SI MARIMEA POPULATIEI CAREIA II SUNT DESTINATE DOTARILE SOCIAL-CULTURALE DETERMINA IMPARTIREA LOR IN DOTARI DE IMPORTANTA PRINCIPALA.baruri. .ateliere reparatii casnice .crese . dispensare. croitorie.scoli generale . etc) FIECARE CATEGORIE SE IMPARTE IN TREI TREPTE IERARHICE.case de comenzi DOTARI SECUNDARE . unitati comerciale pentru bunuri de folosinta indelungata. SECUNDARA SI SOCIALA DOTARI PRINCIPALE . restaurant.facultati .amplasate la distante mici fata de locuinte.

centre stomatologice -dispensare .in cladiri independente DETERMINAREA NECESARULUI DE DOTARI La nivelul localitatii – capitol important in planul urbanistic general La nivelul unitatilor urbanistice .puncte stomatologice Cultura si educatie Sport si odihna Administratie.reintegrare functionala -trasee integratoare.sanatorii . Calculul bazat pe aceste norme porneste de la .neexcluzand concentrarile de dotari -practic -in cladiri cu functiuni mixte .capitol important in planul urbanistic zonal Metodologie – pe baza normelor de calcul specifice fiecarui tip de dotare – deduse initial prin rapel la prescriptiile internationale-adaptate la necesitatile si posibilitatile societatii noastre. diverse Case de cultura Camine culturale Biblioteci de zona Cinematografe expozitii Complexe sportive Sali de sport si gimnastica Stadioane Bazine de inot Piscine cu public parcuri Parcuri de cultura • sedii de organizatii.preventorii .teatru Concert. • Oficii pttr asociatii politice si • Oficii bancare apolitice • Administratii de • ministere zona • prefecture.policlinici .populatie a unui ansamblu P .unitate de vecinatate) si secundara (la nivelul cartierului). Ponderea dotarilor in cadrul teritoriului urban creste de la grupa la ansamblu de locuinte de cartier.primarii • Circa de politie • institute de • Aficii asigurari cercetare • Sectii financiare • sedii de firme • banci • posta politice Opera.muzee Contexte culturale Cluburi Sali de lectura biblioteci terenuri de sport piste de alergare terenuri de joaca scuaruri • Puncte administrative(de bloc sau complex) In cadrul zonelor de locuit – unde aceasta functiune este predominanta – se amplaseaza dotarile de importanta locala (la nivelul de ansamblu de locuinte. Necesitatea de dotare – character evolutiv – normele evidentiaza dinamica necesarului de dotari.maternitati .numarul de utilizatori directi N .sector si localitate.spitale generale si specializate .clinici universitare .SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA . Amplasarea dotarilor : -specifica fiecarei functiuni -tributara conceptiei generale de organizare urbanistica -in urbanismul rationalist – nuclee de dotari -conform conceptiilor contemporane.

7 Servicii 0.etc.6 % .5 .pt prestari servicii. .nr de serii de elevi ce folosesc clasele In cazul folosirii unei dimenisuni standardizate pt liceu (12 : 24 clase) L = C/ Cp L – nr de licee necesar C—nr de clase necesar Cp – nr de clase pe un liceu Terenul necesar se calculeaza tinand cont de cuantumul global de teren (recreatie.5~1. pt cele culturale si sanitare.etc) N=n%P Populatia totala P (in general exprimata in mii locuitori) se foloseste la calcularea spatiilor comerciale.nr de elevi dintr-o clasa 1~1.ponderea grupului annual de varsta din totalul populatiei P 4 . Sq = Aq / coef de utilizare Servicii 60-85% l \/ Comert – coeficient de utilizare 0.durata in ani a studiilor 60~70 – numarul celor ce urmeaza liceul din totalul grupului respective de varsta C= N / (30~40)x(1~1.odihna.etc) --prin anchete de profil (gradul de motorizare.Populatia P rezulta din : -ancheta directa (recensamant) -din afectarea unui anumit cuantum de arie locuibila pe persoana (12-14 mp AL/pers) AL – suma ariilor locuibile a tuturor locuintelor Numarul de utilizatori directi N – prin statistici demografice (piramida varstelor.6)% x 4x(60~70)% 1.amenajari.circulatie. N x aq= Aq N x sq= Sq Pt educatie si invatamant – unitatea este clasa (grupa) – nu cladirea Ex: liceu N= Px(1.6-0.8-0.85 Numarul de utilizatori directi N se utilizeaza pt calculul spatiilor pt educatie si invatamant.5~1. Pt suprafetele de teren necesare – in unele cazuri se recurge la determinarea acestora prin intermediul coeficientului de utilizare a terenului .etc) pt un elev si coeficientul de simultaneitate in folosireaacestuia. P x aq = Aq P x sq = Sq aq – aria desfasurabila (sau utila)/persoana (sau /1000 loc) sq – suprafata de teren necesara / persoana (sau /1000 loc) pt tipul de dotare luat in calcul Cunoscand aria utila (desfasurata) totala necesara se poate determina numarul de dotari de o anumita capacitate.5) C= nr de clase 30~40 . Acest coefficient variaza invers proportional cu marimea dotarii – in cazul scolilor mai mari cuantumul de teren/elev – mai mic decat in cazul scolilor mici.

solaria.grupe 20-25 copii pt fiecare grupa – are educator si jocuri in aer liber – gropi de nisip.exista capacitate standardizate in proiecte tip 75 + 180 loc – 0.copii 3-6 ani 5-5.carusele.invatamantul general CRESA .teren/copil --– > 20-25 mp .18-20 % din populatie .copii 6-15 ani .Teren 14-18 mp/copil 18 mp/copil -la 8-10 clase .alei pt alergari .completarea retelei de dotari-rezolvarea de amplasamente.crese ale intreprinderilor GRADINITA . aparate de cataract. spatii de joaca dotate cu leagan. In cadrul zonelor rezidentiale – au ponderea cea mai mare ca suprafata : .raza de servire : 300-500 m .Clase ->36 elevi .cu orar normal . peluze. cresa se cupleaza cu gradinita.5 Ha 100+240 loc – 0.copii 0-3 ani .umbrire.8-2 % din populatie – s.cu orar prelungit .amplificarea retelei actuale de strazi .capacitate – in functie de nr de copii din zona respective care o frecventeaza 1.teren/copil = 15-25 mp gradinite cu orar redus – 4h /zi 10-15 mp /copil gradinite cu orar prelungit 15-25 mp/copil raza de servire: 500-800 m -gradinite de intreprindere Pt crese si gradinite – curte de serviciu – copii nu au acces --acces carosabil Frecvent. spatii separate pt grupe separate prin vegetatie : ‘clase in aer liber’ .prescolar .adaptari.6 Ha Amplasamentele cele mai potrivite – in vecinatatea zonelor plantate. .Dimensionarea dotarilor – dependenta de evolutia standardului de viata – mai ales in perioada in care acesta sufera evolutii rapide. intercalary si un mod adecvat de concepere a cresterii oraselor.ferrite de nocivitati -traseele de access a nu traverseze arterele de circulatie importante .s.bazine cu apa. spatii de regrupare .cea mai importanta unitate de invatamnt la nivelul ansamblului de locuit . Necesara o anumita structura construita care sa permita extinderi.cladirile sa fie protejate de zgomot SCOALA GENERALA . Implica modificarea raportului dintre N/pers si Ad(dotarilor) / pers in ansamblu Necesara abordarea a 3 aspecte: .5 % din populatie .grupe 25-30 copii pt fiecare grupa – spatii exterioare separate prin vegetatie.diferentierea calitativa a dotarilor .

cu frecventa zilnica: magazine alimentare (lapte.Capacitate: 2-5% din populatie .15-25mp/copil *raza de servire 500-800 m -gradinite de intreprindere Pt. teren/copil.8 Ha -amplasare ferita de circulatie majora – pt liniste.dotari comerciale .POSTLICEALE – idem liceu INVATAMANT SUPERIOR – in oras -.legume. complexe.5% din populatie -cu orar normal/cu orar prelungit *grupe 25-30 copii. crese si gradinite.72 Ha In general – 0.pt fiecrae grupa.Poate fi amplasat la strazi mai importante – rol in animarea imaginii urbanistice SCOLI PROFESIONALE.cativa km .cuprinde: curte de recreatie .copii 0-3 ani *capacitate.4 ore/zi-10-15mp/copil gradinite cu orar prelungit.20. terenuri de sport.Zone de educatie si invatamant -in cadrul zonelor rezidentiale.in practica si cercetare – trei frecvente de vizitare a dotarilor comerciale : .. peluze). de alimentatie publica si prestari servicii Prin concentrarea acestor dotari se obtin : puncte.carne. centre.curte de serviciu.la 24 clase .copii nu au acces -acces carosabil *frecvent.475) .17 mp/copil . 5.64 Ha 24 clase – 0.etc nealimentare (ziare.copii 3-6 ani.Raza de servire.0. alei pt alergari) *supraf.500 m -crese ale intreprinderilor GRADINITA.tutun. umbrare.300.in functie de nr de copii din zona respectiva care o frecventeaza 1.spatii exterioare separate prin vegetatie(spatii de regrupare.15-25 mp gradinite cu orar redus. zone comerciale.au ponderea cea mai mare ca suprafata *prescolari *invatamantul general CRESA. aparate de catarat.4-0.25 copii.8-2% din populatie. curte de service Suprafata : 16 clase – 0.in teritorii proprii – campusuri universitare . spatii verzi.securitate -raza de servire: 1000-1200 m -scoli tipizate : 10-24 clase – corespunzator unei populatii de 3000-8000 locuitori LICEUL – la nivel de cartier (oras) .cresa se grupeaza cu gradinita -exista capacitati standard in proiecte tip 75+180 loc.supraf. spatii de joaca dotate cu leagane. separate prin vegetatie.''clase in aer liber'' *raza de servire.etc III. carusele.la 16-20 clase 16 mp/copil . teren/copil.fructe.pt fiecare grupa. bazin cu apa.5.25 mp *grupe 20.ore educative si jocuri in aer liber (gropi de nisip.SPECIALE. spatii separate pt grupe. in functie de marime si deci de populatia servita precum si de caracterul acestora (frecventa de vizita .5 ha(0.paine.

rol in animarea imaginii urbanistice SCOLI PROFESIONALE. paine. functie de marimea si deci de populatia servita.) *cu frecventare ????:.un magazin de legume. POSTLICEALE INVATAMANT SUPERIOR. fructe. intretinere.in vecinatatea zonelor plantate.fructe. tutun etc.cativa km . legume. spalatorie .6 ha *amplasamentele cele mai potrivite. bufet etc.prestari servicii( reparatii. librarie) . spalatorie. SPECIALE.raza de servire.alimentare( bauturi.case de comenzi.florarii. case de moda -se amplaseaza in puncte circulate ale zonei rezidentiale -raza de servire. oras -capacitate 2-5% populatie .calculul suprafetei construite si de teren:.ziare. complexe. DE ALIMENTATIE PUBLICA SI PRESTARI SERVICII Prin concentrarea acestor dotari se obtin -puncte.pt liniste si securitate *raza de servire 1000-1200 m -scoli tipizate 10-20 clase. aparate electrocasnice .72ha In general.ferit de circulatia majora. zone comerciale.in teritorii proprii.in oras .uri universitare DOTARI COMERCIALE.pe baza de norme .) .4. frizerie) *cu frecventare ocazionala: .alimentatie publica( cofetarie. ferite de nocivitati-traseele de acces sa nu traverseze artere de circulatie importante -cladirile sa fie protejate de zgomot SCOALA GENERALA. centre.nealimentare( ziare.8000 loc LICEUL.un mare magazin alimentar cu sector pt produse industriale de cerere zilnica .100+240 loc.semipreparate . carne ) . delicatese) . 17 pt 16-20 clase.500-800 m.campus.la nivel de cartier. menaj.8 ha *amplasare.corespunzator unei populatii de 3000. restaurant. aparate electrocasnice). bijuterii.0.magazinele alimentare(lapte.tutun . 16 pt 24 clase) *cuprinde.curte de recreatie -terenuri de sport -spatii verzi -curte de servici *suprafata 16 clase. precum si de caracterul acestora( frecventa de vizitare) .0.pe baza de studii de dezvoltare a retelei .poate fi amplasat la strazi mai importante.nealimentare( marfuri industriale.cea mai importanta dotare de invatamant la nivelul ansamblului de locuit -copii 6-15 ani -18-20% din populatie -clase 36 elevi -teren -14-18mp/copil(18 pt 8-10 clase. blanuri.servicii reparatii( incaltaminte. frizerie.64ha 24 clase-0.din practica si cercetare=> trei frecvente de vizitare a dotarilor comerciale *cu frecventare zilnica:.0..0.

1.35 mpAu servicii .100.2 ha cabinetului stomatologic 0. .copii *capacitate 3000.1200 m .1000 m *amplasament.1 ha POLICLINICA.1 ha/1000 locuitori functie de modul de organizare DOTARILE SANITARE SI DE ASISTENTA SOCIALA -dispensare -cabinete stomatologice DISPENSARUL.25 mp alim. plata taxe.0.2 ha -raza de servire 500.la parterul unei cladiri de locuit CABINETUL STOMATOLOGIC *in completarea unui cuplu de dispensare *capacitate 8000. 55% nealimentar) din care 10.sala de lectura si biblioteca -supraf.comerciale.0.la 1000 de loc.10000 locuitori -terenul afectat dispensarului 0.08.sala de adunari si conferinte (clubul) -sala de jocuri .la parterul cladirilor de locuit .adulti .amplasare.1.1.in cladiri specifice Gruparea in complexe comerciale sau polivalente.in cladire specifica.5000 locuri *raza de servire 800.suprafata de teren 0.CULTURALE( IN COMPLEXUL DE LOCUIT) . de alimentatie publica si servicii functie de conditiile locale specifice .25.15-20% din comertul nealimentar 20-25 mpAu/1000loc .in cadrul zonelor verzi .cabinet de consultatii pentru.10-20% din alimentatia publica .sala de dans .la nivelul complexelor rezidentiale.20-30% din total predtari servicii -amplasare.la nivel de cartier DOTARILE DE CULTURA SI RECREERE -punctul cultural.solucii mai eficiente economic. de teren 0.120 mpAu comert(45% alimentar. publica .in zonele rezidentiale. functional si social .in zonele mai retrase ale complexelor polivalente .0.pe ansamblu oras. etc.in centrul comercial( polivalent) DOTARI ADMINISTRATIVE -birou de administratie a fondului locuibil.60-65% din comertul alimentar 40-60 mpAu/1000loc .07.nu se prevad cladiri pt educatie fizica si sport AMPLASAREA DOTARILOR SOCIAL.politia DOTARI SPORTIVE .

spatii plantate. pietonale) -in aceste conditii majoritatea dotarilor( comert.liniar( alee comunitara) -in cazul a.-distantele fata de anumite locuinte se reduc.pe ansamblu insa circulatiile cresc ca lungime -cooperarea intre strazi se anuleaza -in cazul b. XIV.garaje si parcari .in legatura cu zonele plantate.concentrica *dotarile de invatamant. restaurante) si spre zonele plantate..nr acestora in crestere.amplasamentul. gradinita. bulevarde.inspre zonele plantate interioare celelalte( policlinici. la intersectii .interioare *dotarile sanitare marunte.variate-centru unic -sistem de centre-principale -secundare -priveste toate dotarile exclusiv cele de invatamant-cooperare buna -reducerea timpului de vizitare -principalul dezavantaj.asigurarea razelor de servire urmate IN PREZENT – se urmareste orientarea unitatilor urbanistice rezidentiale spre exterior.????? evolueaza in timp *de la 3-8 vehicule/100loc =>50 vehicule/100loc+ 10-15% pt vizitatori *o parte.preferabil subteran odata cu cresterea numarului de autovehicule( indicelui de motorizare) .unele( cofetarii. intre locuinte.-folosit in practica in ultima vreme -preia avantajele dispozitiilor mentionate anterior -adauga pe cel al separarii circulatiilor auto si pietonale -se respecta de asemenea conditiile de amplasare specifice diverselor dotari( la strada.la strada *dotarile comerciale.platforme gospodaresti .cladiri de productie AMENAJARI. cultura.cresa.spre artere. scolile postliceale.garaje. in interior .spatii gospodaresti . in zona plantata) .liceul.conditii de buna vecinatate . statii de transformare . uneori invatamant) amplasate spre acestea AMPLASAREA CLADIRILOR DE SERVIRE a. dar gruparea tuturor dotarilor social-culturale intr-o singura compozitie confera complexului importante valente sociale.in cadrul spatiilor plantate . scoala.spatii destinate jocului si odihnei .inegalitatea drumurilor de acces -in cazul c.-avantaje certe functionale si sociale -modalitati de cuplare.dimensionare.in locuri circulate.pe terenuri cu accesibilitate facila *dotarile sportive.centrale termice.CONSTRUCTII ANEXE SI AMENAJARI IN ANSAMBLURILE REZIDENTIALE CONSTRUCTII ANEXE. piete.structura complexului de locuit.descentralizat( afanat) b. spitale). fara funtie de gradina sau parc GARAJE SI PARCAJE. catre spatiile publice( strazi.in anumite conditii spatiul plantat central se poate transforma intr-o esplanada comunitara Centrul liniar poate cuprinde toate dotarile zonelor rezidentiale dispuse in lungul unei circulatii pietonale majore.circulatii pietonale si vehiculare .centralizat( compact) c. sanatate.Distantele la locuinte devin variabile.

dist.au latimea culoarelor de circulatie de 3.ramificari din strazile perimetrale sau de trecere *fundaturi.450-500loc/ha circulatiile carosabile si parcajele 10-20% variatia.la parterul sau demisolul cladirlor de locuit *PARCAJELE.min 2 benzi de circulatie. peste.1-2 benzi -la o singura banda>50m-supralargiri(50-70m) -capetele-platforme de intoarcere *alei de serviciu 2. libera PONDERILE IN CARE FELUL AMENAJARII CLIMEI OCUPA TEROTORIUL REZIDENTIAL Locuinte 65%-50%. spatiul de manevra) *GARAJELE.5m Strazile interioare.scari *imbracamintea aleilor *traseu-in retea rectangulara.5-3m.culturale 10-20% mic la densitate scazta si regim mare de inaltime mare la densitate de locuire mare si regim de inaltime ridicat 10%.5m(cat. II-III) -aleile de serviciu.amplasare. ansamblurilor rezidentiale.compozitional etc. maxima 60-100m . spatiile de securitate si deschidere a usilor.rol-colectare si distributie a circulatiei din ansamblu catre exterior sau punctele de interes din interior( centru comercial etc. sau in lungul strazilor de mai mica importanta/ nu in interiorul terenurilor de locuit -parcajele si garajele fac parte integranta din reteaua de circulatie carosabila -amplasarea adiacenta strazilor perimetrale diminua poluarea sonora si gazoasa din int.6-0.traseu cat mai sinuos *inele.) -in cazul traversarilor. dar mareste distanta de la locuinte la parcaje/garaje CAILE DE CIRCULATIE CAROSABILA -din cadrul ansamblurilor au latimea culoarelor de circulatie de 2.) -pante max.-suprafetele necesare P+G tot mai mari=>amplasarea subterana sau in cladiri specializate supraetajate a garajelor *20-25%mp/autovehicul( suprafata ocupata de autovehicul.1 banda 2.5m -strazile perimetrale.75m/flux -aleile de serviciu 1-2 fluxuri -aleile de acces in cladiri 2-4 fluxuri -cele importante >4 fluxuri Traseu-variat-nu rectiliniu pe distante mari -racodarea corecta a punctelor de interes( functional.5-3.p+2 densitatea bruta 200 loc/ha 50%-p+8 -||450-500 loc/ha dotarile social.in vecinatatea locuintei( minim 10 m de la locul de parcare la prima fereastra.de preferinta intre strazile de circulatie intensa( eventual cele de mare viteza) si cladirile de locuit.circulatie in dublu sens max 150-200m.functie de regim de inaltime si densitate 65%.6m ALEILE PIETONALE.5-3. hexagonala.protejarea locuintelor prin plantatii .subteran sau in cladiri specializate( 300-500m raza de servire) .200 loc/ha / 20%.situate impreuna cu circulatia carosabila.la platforme gospodaresti de serviciu pantele aleilor max 10-20% celelalte max 8-10% *trotuare de garda de 0.0.idem cu a dotarilor spatile verzi 10-15% regim stationar .10%.

raportul procentual al ariei ocupate la sol (Ac) numai de locuintesau de toate cladirile din ansamblu si suprafata teritoriului de locuit (Sn). Nu se include aici terenurile construite dintre blocuri sau dotari.. Cuprinde gradina complexului de locuit.pentru comparatii NUMARUL UNITATILOR DE REFERINTA .este exprimat in unitati de masura pentru suprafete si in procente -se poate intocmi pentru: ansambluri de locuit. Teritoriul aferent terenurilor de joc si de sport(sj). circulatiei carosabile( sc) parcajelor si garajelor (sp) Teritoriul de locuit (sn)-terenurile aferente locuntelor si anexelor acestora pana la limita dotarilor Teritoriul aferent spatiilor plantate de folosinta generala (sv). de folosinta generala (Sg) sau supr.aria construita totala (A c) . Spatiile de manevra din parcaje Suprafata destinata dotarilor social-culturale (Sd) .aria desfasurata totala(A d) DENSITATI REALIZATE .procentul de ocupare a terenului (P) . generala (sg)rezulta din masurarea suprafetelor aferente cladirilor de locuit (sn). totala (St) ..) . parcaje si garaje cuprinsa in limita complexului.numarul de apartamente (fizice sau conv.pot fi incluse aici si spatiile verzi cu suprafata >300-500 mp. terenului aferent locuintelor Db<Dl<Dn ALTI INDICATORI .) ARIILE CLADIRILOR .. arie locuibila sau desfasurata si supr. totala a ansamblului.insumeaza loturile si terenurile aferente tuturor dotarilor social-culturale din interiorul complexului de locuit INDICATORI FIZICO-ECONOMICI .densitatea neta (D n) . de folosinta generala (?) Teritoriul aferent cladirilor de locuit (su) Teritoriul aferent al spatiilor plantate( ?) Teritoriul aferent terenurilor de joc si sport(sj) Teritoriul aferent circulatiilor carosabile(sc) Teritoriul aferent parcajelor si garajelor (sp) Suprafata aferenta dotarilor social culturale (sd) Crese si gradinite Scoala generala Comert+alimentare publica Prestari servcii Punct cultural Suprafata(ha) Procente(%) Suprafata totala(st) a ansamblului de locuit se stabileste considerand o limita conventionala (limita trotuarului) din care se exclude asezarile de cartier sau orasenesti Suprafata de fol. .densitatea de locuire (D l) .include . spatiilor plantate(sp) si a terenuilor de joaca si de sport (sj).numarul de locuitori (L) . la suprafata de folosinta generala .aria locuibila (A loc. Eventual pot fi trecute la Sc. cartiere si orase Folosinta majora a terenului Folosinta detaliata a terenului Suprafata totala(st) Supr.pentru aprecierea caracteristicilor diferitelor ansambluri .raportarea la supr.cazati .cuprinde amenajarile de joaca si educatie fizica raspandite in incinta sau langa gradina de complex Teritoriul aferent circulatiilor carosabile(sc) cuprinde strazile Teritoriul aferent parcajelor si garajelor ..densitatea bruta (D b) . apartamente.BILANTUL TERITORIAL -evidentiaza raportul dintre partile teritoriului cu folosinte diferite .raporteaza numarul de locuitori et.exprima raportul dintre numarul de locuitori.

numarul mediu al nivelurilor pentru locuintele cu inaltime diferita din cadrul ansablului raportand aria desfasurata totala(At) la aria construita la sol(Ac) Ad/Ac DEFINITIE SI IERARHIZARE Functia de viata sociala presupune totalitalea activitatilor evenimentelor si preocuparilor datorita carora oamenii vin in contact protector sau stabil constituind comunitati de diverse marimi Functia sociala a rasuluieveidentiata relative recent (mai ales cu ocazia studierii ansamblurilor de locuinterealizate pe baza urbanizmului rationalist) s-a constatat ca orie actiune sau activitate poate avea pe langa caracterul utilitar. Evident. Centrul orasului. sa-si imarta mila si necazul cu ceilalti. mai ales zona centrala a marilor orase este spatial cel mai adecvat pentru o traire colectiva “la ca mai inalta temperatura” Omul-fiinta sociala. Potente generale importante prezinta si funcita de odihna si agreement – putin cercetate. cu ambianta sa pe interferente sociale. sa se bucure de evenimentele positive.unul din cei mai importanti indicatori fizico-economici raporteaza aria construita desfasurata (Ad) a locuintelor sau a tuturor cladirilor din complex la suprafata aferenta locuintelor (sn).dotarile. comert . fie datorita trasaturilor unor functiuni secundare in cladiri specializate( cantine.0(uneori atinge 3. corespunzatoare relatiilor sociale ce o adapostesc Centrul urban.contact cu celelalte gospodine. Pe labga aceste aspecte nu trebuie omise nici cele legate de caractrul cotactelorfavorizate de centrul comercial.functional si o trasatura sociala mai pregnanta sau mai stearsa (ex:deplasarea dupa cumparaturi.ii place sa priveasca la ceilalti sa fie privit de acestia..variaza intre 20-40% . In schimb creste rolul scolii in creerea unor condiii prielnice de intensificare a vietii collective. sau suprafata totala (St). K=Ad/St variaza intre 0. ofera vietii comunitare calitati superioare.cultura. in unitatile administrative sau de alimentatie publica. fie datorita unor modalitati noi de aprovizionare(case de (?)). Doarile comerciale. in cadrul zonelor rezidentiale. totusi principalul loc de desfasurare.7-2. generala(Sg). restaurante etc). Odata cu frecventarea ei intr-o singura serie (dimineata). la diferite trepte calitative in zona predominaint rezidentiala se desfasoara o serie de procese cu evolutii sociale conacte sociale puternice in zonele de productie. sau de prestari servicii.S Aceata functe se desfasoara la diverse nivele de intensitate. Folosirea organizata a acestor spatii( construite si amenajate) poate duce la elimnarea…. teatru de amatori. perfectionare profesionala . personalul magaznelor etc. apar aspecte legate de functia sociala si reunirea sociala. localul poate folosi in continuare pentru diverse activitati clturale-distractive ale tinerilor si ale varstnicilor( intruniri. Multa vreme s-a avut parerea ca ansamblul de locuit uneste doar o grupare de “masini de locuit” care sa perita desfasurarea activitatilor domestice pentru cumparaturi si mai putin cererea spatiului placut si convenabil caracterului social. intreceri sportive). in satiul commercial.P=Ac*100/St . importata lui a scazut treptat. si nici tendinta de emancipare e femeii careia ii reveneau de regula indatoririle legate de aprovizionare. cu o influenta cescuta in viitor Chair si in cuprinsul cailor de circulatie . Totusi in cadrul complexului de locuit se pot consuma evenimente siactiuni selective. Fnctia de viata sociala prezenta in toate znele functionale ale orasului.la nivel mai modest.cu variatia spatiior sale. folosind spatii variate si bine dotate. cudeosebire cele de invatamant. apoi in perioada cat a succedat . terenurle de sport din incinta scolii pot adaposti manifestari colective( jocuri. sa participle cu intensitate la meeting-uri sau competitii sportive. in vehiculele de transport comun. s-a respectat mai riguros raza de servirea scolii () decat s-a contat si cercetat rolul ei de polizator al vietii comunitare.coeficientul de ocupare a terenului (K) . elemental polarizator al “unitatii de vecinatate” propuse de Perry In viziunea urbanismului rationalist.fiinta sociabila. orientarea unui grup mai mare de oameni.0) REGIMUL MEDIU DE INALTIME(R). sa asiste in coelctiv la spectacole. conferinte. .aprovizionare.

eventual una de concert ( polivalenta) .Cinematograf. Astfel sunt: Centrele de cartier – pentru orase de marime medie ( 50.) Centrele de sector – pentru orasele cu peste 300.Un rol important il au dotarile culturale. Harlow. Sunt cazuri cand nuclee de dotari servesc mai multe cartiere sau sectoare ( Copenhaga.Pentru centrul de sector ( sau in centru de importanta echivalenta) programul se intocmeste mai ales cu ajutorul anchetelor si intervenirilor. Amplasarea centrelor secundare trebuie facuta numai in cadrul planului urbanistic general (P. Azi.spatii destinate desfacerii produselor de cerere cotidiana pentru zone de locuit pe teritoriul carei este grupat centrul.prin gruparea dotarilor in lungul unui traseu liniar GENERATOARE REZIDENTIALE ( vezi “amplasarea dotarilor in ansamblurile rezidentiale” si “LOCUIREA URBANA” – P. Paw.000 de loc. biblioteca ( eventual integrate intr-un centru cultural) DE SECTOR CUPRIND: .000 – 200.destinate cu precadere desfacerii marfurilor de cerinta periodica. sali de club.U.in cazul unor centre mari si spatii pentru comert ocazional ( accidental ) . pe baza materialelor furnizate de administratia locala (centrala). DOTARI ADMINISTRATIVE: Birouri Posta Politie Banca (banci) Birourile unor firme Administratia locala ( primaria etc. dar care ar putea forma inpreuna cu scoala un complex culturale educational foarte eficient. DOTARI CULTURALE DE CARTIER INCLUD: .) Organizatii civice si politice Pondere importanta in centrul de sector .Progamul pentru centrele de cartier se intocmeste pe baza unor norme cu ancheta pe teren. CENTRE URBANE SECUNDARE: Sub aceasta denumire ( Centre Urbane Secundare ) sunt cuprinse CENTRELE DE DOTARI AUXILIARE CENTRULUI sau zonei centrale a unui oras. in ansamblurile de locuinte colective . . alte studii ce evidentiaza nevoi si tranzitii locale… . Rotterdam ) Dispersate – frecvent vecine unor parcuri si complexe sportive ( Bucuresti ) SPATIILE COMERCIALE: .in orice caz .tendinta de a crea . Galati ). In zonele rezidentiale cu locuinte individuale – probleme legate de valentele sociale de mai mica amploare.) al intregii localitati.Deur).Spatii de expozitie .O biblioteca de mare capacitate .Muzee etc. destul de modeste la nivelul ansablurilor de locuit.000 de loc.G.O sala de teatru. Exista posibilitatea de a realiza un complex cultural cu o sala polivalenta. destinate intregului cartier sau sector . CENTRELE URBANE SECUNDARE CUPRIND DE REGULA: Spatii comerciale Dotari administrative Dotari culturale Alcatuire - - Grupate: compact si liniar ( Galati.

circulatia intre un centru ramificat. STRUCTURI LINIARE SI RAMIFICATE Urbanismul tranzitional foloseste cu precadere spatii de tip inchis. ZONA CENTRALA .strada mare.dispuse in lungul unei strazi-corso.000 – 200. Onesti. Philadelphia. ORASELE: Marimi foarte diferite – raport pana la 1/20 intre cele mai mici si cele mai mari s-au introdus notiuni distincte pentru complexul dotarilor centrale CENTRU .se extinde in lungul strazilor perpendiculare si paralele cu artera ocupata initial.iau nastere centrele sau zonele centrale ramificate specifice marilor metropole( Paris.Lausing. Saint Die Corespunde intr-un anumit fel si preceptelor urbanismului deschis. relatiile dintre ele si restul orasului. parc ( a nu se confunda cu structura polinucleara ) Trebuie utilizata cu discernamant pentru anumite parti ale zonelor centrale ex. in orasele vechi – dotarile centrului. Bucuresti) Fata de centrele polinucleare sau dispersate. Chandigarh. ca orasul insusi ) se modifica in timp.SI POLINUCLEARE Centrele mononucleare – specifice oraselor mici necesita putine dotari ce pot forma un nucleu mic ) Orase mijlocii si mari – numarul si varietatea dotarilor impun desfasurarea pe suprafete intinse – oricum de necuprins in cursul unei singure vizite – se impune organizarea in nuclee ( eventual specializate ) separate unele de altele prin spatii verzi sau alte spatii construite (a nu se confunda cu sistemul format din centrul principal si centre secundare) Ex. Structura ( ca orice parte a orasului. Avantaje deosebite: prezinta si centrele liniare(Nancy.000 loc.permite si orientarea relativ usoara a pietonilor. Viena. GRUPE DE STRUCTURI ALE CENTRELOR SAU ZONELOR CENTRALE URBANE: STRUCTURI MONO .IMPORTANT: Asigurare unei bune accesibilitati a centrului din oate punctele teritoriului servit si o corecta legatura cu centrul principal.strazi coridor piete construite frecvent.pentru orasele cu populatie mai mare Marime Biografia oraselor Modul de asezare in cadrul natural Specificul tranzitiilor urbane Personalitatea edililor Structura centrelor – zonelor centrale difera in functie de: Structura centrului ( zonei urbane ) reflecta modul de dipunere a volumelor construite si a spatiilor libere. Hode) – datorita simplitatii traseului de parcurs si relativ putinelor accese. Forth Worth Structura de tip dispersat – inferioara orasului baroc si in alte perioade mai recente Folosirea cu darnicie a vegetatiei a determinat aparitia si folosirea structurii dispersate: Dotarile centrale pot fi dispuse izolat sau in mici grupuri – la o oarecare distanta unele de altele – centru.pentru orasele mici si mijlocii < 100. Organizarea propriu-zisa a centrelor secundare nu difera prea mult de compunerea centrelor urbane principale. Cresterea orasului impune si dezvoltarea centrului.mai clara. ACCESIBILITATEA CENTRULUI: . Hamburg STRUCTURI COMPACTE SAU DISPERSATE Structura de tip compact – amplasamentul centrului – ocupat dens cu dotari ( cazul majoritatii oraselor medievale) ex.

apa. CONTINUTUL FUNCTIONAL AL CENTRELOR: A evoluat in directa corespondenta cu locuinta – pe masura descompunerii aceste spatii destinate unor functiuni auxiliare ( dotarile socio – cultural ). Baia Mare) . Constituie si un prilej de alcatuire a unui instrumental professional.) si multe locuinte se elimina treptat si aproape in totalitate pe acestea din urma. Copenhaga. o parte din acestea. Florenta. legaturi etc. Permite observarea mijloacelor de care se foloseau proiectantii la realizarea celor mai potrivite alcatuiri spatial pentru un complex de functii. bine ierarhizata Mijloace de transport convenabile ca traseu. pe amplasamentul cel mai accesibil. Venetia .complex de dotari ce serveste populatiaintregului oras – trebuie sa ofere in conditii cat mai egale posibilitatea fiecarui cetatean sa beneficieze de el – trebuie asezat la “vad”. Gruparea poate avea criterii adverse – printer acestea – important este cel al ierarhizarilor si al amplasarii lor in consecinta. Nancy) reprezinta rezolvari de spatii inchise. biserica etc. EVOLUTIA CONCEPTIILOR PRIVITOARE LA CENTRUL ORASENESC TRECEREA IN REVISTA A UNOR CENTRE URBANE CARACTERISTICE PENTRU DIVERSELE ETAPE ale evolutiei oraselor pune in evident perfectionarea conceptiilor de proiectare. Marirea numarului de dotari si a tipologiei acestora pune problema compatibilitatii unor vecinatati sip e cea a gruparii. Amplasarii cebtrului intr-o localitate noua Extinderii sale intr-un oras existent se pot stabili cu ajutorul grafului zonele accesibile din orice punct in perioade anumite de timp. se stabilesc in centru. net delimitate. Diferentele intre ele.) Accesibilitatea depinde de Lungimea traseelor de strabatut Viteza de deplasare Retea stradala corecta si clara. In interiorul si exteriorul localitatii Prin orientare corecta se stabileste traseul cel mai potrivit de urmat pentru a ajunge in centru Posibilitatea de orientare se bazeaza pe existent unor repere – elemente construite sau natural (relief. se reduc la: Un spatiu unic. vegetatie) Aceasta este una din explicatiile pentru care central – partea cea mai reprezentativa si pretioasa a orasului – s-a localizat initial si s-a mentinut continuu in proxima vecinatate a celor mai interesante elemente natural din teritoriu. Accesibilitatea presupune posibilitatea ca orice punct al orasului sa poata fi atins intr-un timp convenabil ( 30 – 40 min. Centrul – care cuprindea initial cateva dotari ( primarie. (functie de reteaua de strazi si de mijloacele de deplasare) Necesara - In cazul - …………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………. Colaborarea acestora cu situatiile specific timpului si locului. EVOLUTIA SOLUTIILOR SPATIALE: Legata de Trecerea de la urbanismul inchis la urbanismul deschis Cresterea complexitatii functionale Exemple mai vechi ( Siena.- CENTRUL . decurgand din functiune. de cuprins intr-o singura privire ( Siena.

Exista o interdependent si intre tipurile de spatii ( piata – strada etc. catedrala).APROVIZIONAREA. PROBLEMA DE STRINGENTA ACTUALITATE NU A PREOCUPAT IN ACEEASI MASURA PE PROIECTANTII CENTRELOR MEDIEVALE SAU BAROCE VECHILE PIETE .APAR PRIMELE SISTEME DE PIETE -PIETONUL PIERDE TREPTAT TEREN ODATA CU APARITIA AUTOMOBILUI.SI AL MARILOR PROCESIUNI .- Un spatiu unic.PLIMBAREA CU CALEASCA SI TRASURA PRETINDE SPATII DE ALTE DIMENSIUNI .SINONIME CENTRELOR URBANE -IMAGINATE CA SPATII DE CONTACT SOCIALACCESIBILE NUMAI PIETONILOR DE AICI RESPECTUL PENTRU DIMENSIUNI SI SCARA BAROCUL-EXPRESIE A PUTERII REGALE SI BISERICESTI INTRODUCE ---------. RELATIA PIETON -VEHICOL DEVINE ACUTA PRIMELE REZOLVARI INCEARCA SA ADAPTEZE SOLUTIILE TRADITIONALE ULTERIOR SOLUTII MAI RADICALE : DE LA ACCEPTAREA CIRCULATIEI CAROSABILE PRIN CENTRU --> DEPLASAREA EI LA PERIFERIE -->ULTERIOR EXCLUDEREA EI TOTALA DIN MEDIUL CENTRULUI (CENTRUL CU CIRCULATIE TANGENTIALA) CIUDAD DE LOS MOTORES -CENTRUL CU CIRCULATIE INELARA SAU IN SUBTRAVERSARE (Saint Die . rezultand spatii cu character ………………. dinamice – pretind un control amanuntit al perspectivelor Intre rezolvarea spatial si modul de ocupare al terenului exista o serie de relatii reciproce: La centre de marime asemanatoare ( suprafata desfasurata a dotarolior) Organizarea in spatii inchise – regim de inaltime relative mic. Farsta). situate in interiorul ( sau exteriorul) pietei central treptat. Initial se rezolva prin intermediul unor dotari cu volumetrie particulara ( primaria. LUNG –CONTACTULUI INTRE CENTRU SI STRADA (CENTRUL CUPRINS INTR-UN INEL ) OBLIGATORI . Cladiilor. ) si caracterul functiilor predominante ( administratie. hoteluri.doar ocuparea densa a teritoriului. Venetia) O suita de spatii legate prin articulatii ( Nancy. rolul a fost preluat de alte tipuri de dotari – birouri. locuinte. compartimentat din cauza dimensiunilor ( Florenta. ESTE POSIBILA EVITAREA ACESTEI SITUATII PRIN APROVIZIONAREA PRIN SUBTERAN (ELEGANT DAR SCUMP ). Valiugtay.PARCAREA IN ZONA CENTRULUI ACCEUL ESTE DE DORIT SA FIE CAT MAI DIRECT SI EVIDENT IN ZONA DE MAXIMA IMPORTANTA (PIATA CIVICA) PENTRU ZONELE CENTRALE ALE ORASELOR MARI SE PROPUN STRAZI DE OCOLIRE PENTRU VEHICULELE CE NU AU INTERES IN CENTRU CIRCULATIA DE APROVIZIONARE RIDICA PROBLEME DIFICILE -DETERMINA O ''FATA '' SI UN ''SPATE''(LOCUL UNDE SE FACE APROVIZIONAREA).. Spatiile inchise – controlate chiar – controlul imaginilor nu pune probleme deosebite in traseul pietonilor in asemenea spatii – stability cu multa precizie –poate prea riguros Centrele organizate dupa criteriile urbanismului deschis – prezinta imagini variate . Saint Die. cultura) MARCAREA CENTRULUI IN CADRUL ORASULUI: A evoluat intr-o masura asemanatoare siluetei urbane. Copenhaga) Cu ajutorul unor spatii de tip piata si articulatii de diverse lungimi se pot forma adevarate zone central ( Corentuy – centru restructurat).Cumbernauld) CIRCULATIA CAROSABILA PUNE URMATOARELE PROBLEME : ACCESUL SI TRAVERSAREA. walte ( Ciudad de las Motores – Brasilia. IN INTERIORUL UNOR CURTI DE SERVICIU SAU PUR SI SIMPLU PERIMETRAL (SPECIFICA CENTRELOR CUPRINSE INTR-UN INEL PERIMETRAL DE CIRCULATIE ) PARCAREA -POSIBILA SI IN ''FATA'' PENTRU A MARI POSIBILITATILE POSIBILITATILE DE PARCARE . Dezvoltand dotarile pe vertical se elibereaza teren pentru ………………. comert.

O USOARA ORIENTARE SI SCURTAREA DEPLASARILOR DEZAVANTAJE:AMINTESC DE CRITICILE ADUSE ZONIFICARII STRICTE A ORASELOR .GAMA LARGA DE OFERTE.DE CULTURA.CU DOTARI ADMINISTRATIVE ZONA COMERCIALA.CONDITII LOCALE SAU PRIN INOVATIA PROIECTANTULUI SCHEMA POATE FI MODIFICATA GRUPAREA DOTARILOR -DOUA POSIBILITATI PRINCIPALE : * COMASAREA CLADIRILOR CU FUNCTII INRUDITE IN CADRUL UNOR SPATII SPECIALIZATE (SPATIUL CIVIC.SERVICII .000 LOC ) SE INTALNESC CENTRE URBANE DIVERS DIMENSIONATE SI DE COMPOZITII URIASE COMPONENTA FUNCTIONALA A CENTRULUI MARIMEA SI ROLUL ORASULUI IN RETEAUA REGIONALA SAU NATIONALA DE LOCALITATI INFLUENTEAZA COMPONENTA FUNCTIONALA A CENTRULUI SAU SI DISPUNEREA FUNCTIUNILOR IN TERITORIUL AFECTAT IN CADRUL TERITORIULUI LUAT IN CONSIDERARE -DOUA ZONE :-CENTRUL PROPRIUZIS -ZONA PERICENTRALA IN ZONA CENTRALA PROPRIUZISA SE AMPLASEAZA DOTARILE ADMINISTRATIVE .COMERT.--.INCONVENIENTE FUNCTIONALE *SOLUTIA P/A-MAI FRECVENTA-(Voliugby.---. LA MARGINEA PRIMEI ZONE SE PROPUN DOTARILE DE TRANSPORT SI TELECOMUNICATII -PARCAJE-DOTARILE DE SPORT SI AGREMENT -UNEORI DOTARILE SANITARE IN GENERAL NU EXISTA SOLUTII PRECISE -IN FUNCTIE DE TRADITII LOCALE .PUBLICA OBIECTIVELE CELE MAI IMPORTANTE -CLADIRILE ADMINISTRATIEI DE STAT SAU LOCALE (PRIMARII.CULTURALE -CONSTITUIE EMBLEMA ORASULUI .CONCENTRAREA PE TEREN .SA FIE OBSERVATE DIN PRINCIPALELE PUNCTE DE ACCES IN CENTRU.AMPLASAREA PARCAJELOR LA SUBSOL DUCE LA O MAI BUNA FOLOSIRE A TERITORIULUI CONVENABILA SI PT CUPLAREA APROVIZIONARII SI PARCAJELOR CIRCULATIA PIETONALA -IN CENTRU SE POATE DESFASURA PARALEL CU CEA CAROSABILA SAU TOTAL SEPARAT .A CELOR DE EDUCATIE SI SANATATE MULTITUDINEA SI VARIETATEA DOTARILOR II CONFERA O VALOARE DE PRIM RANG IN STIMULAREA SI ADAPOSTIREA FUNCTIEI DE VIATA SOCIALA POSIBILITATEA DA A VIZITA O ANUMITA DOTARE .PUNCTELE DE CONTACT FIIND SPATIILE DE TRANSPORT IN COMUN SI PARCAJELE AVAND IN VEDERE NUMARUL MARE DE VIZITATORI CE PARCURG ZILNIC CENTRUL -POSIBILA ABORDAREA UNOR SOLUTII MAI PRETENTIOASE DE SEPARARE A CIRCULATIEI AUTO SI PIETONALA PE LANGA SEPARAREA IN PIEPTENE?? VALABILA IN PLAN ORIZONTAL (MAI ALES IN CAZUL CENTRELOR VECHI ) SE FOLOSESC SOLUTIILE DENIVELATE : *SOLUTIA A/P-PIETONII EVOLUEAZA LA UN NIVEL SUB CEL PE CARE EVOLUEAZA VEHICULELE (Coventry) SOLUTIE PUTIN UTILIZATA -COSTURI MARI .OPORTUNITATILE DE CONTACT SOCIAL -CU ATAT MAI NUMEROASE CU CAT CENTRUL ESTE MAI MARE SI MAI CUPRINZATOR-->IMPLICATIE-UNII SPECIALISTI SUSTIN TEORIA MARILOR CENTRE URBANE.Hook)-IN SUBTERAN -CIRCULATIA CAROSABILA -PIETONII PE PLATFORME SUPERIOARE -----------------------------CUPRINDE IN MOD CURENT TOATA GAMA DE DOTARI CU EXCEPTIA -UNEORI.000-1.CA ATARE NECESITA UN AMPLASAMENT CAT MAI ACCESIBIL .000.SPATIUL CULTURAL ) AVANTAJE: POSIBILITATEA DE COOPERARE INTRE FUNCIUNI .A METROPOLELOR LA NOI -GAMA COMPLEXA DE MARIMI DE ORASE (500.PREFECTURI) CLADIRILE DE CULT.

..CONCENTRAREA STRAZILOR RADIALE IN ACELASI PUNCT PRODUCE DIFICULTATI DE FUNCTIONARE A CENTRULUI DEZVOLTAREA ACESTUIA POATE FI REALIZATA NUMAI PRIN SACRIFICAREA TERITORIILOR CONSTRUITE INVECINATE -IN FATA ACESTEI SITUATII S-AU EMIS DOUA IPOTEZE DE CRESTERE A CENTRULUI : SUPLIMENTAREA SA PRINTR-O SERIE DE CENTRE SECUNDARE DEZVOLTARE LINIARA (RAMIFICATA) PE ANUMITE DIRECTII (Stockholm . Etc. situată în cuprinsul oraşului şi leagă de parte politico-administrativă aflată în afara acestuia pe un platou înalt..Constanta.Bucuresti) * SITUAREA CENTRULUI LA PEIFERIA ORASULUI FRECVENTA LA ORASELE PORTURI (Napoli. * AMESTECAREA DOTARILOR DIN CENTRU SAU ZONA CENTRALA URBANA ELIMINA DEZAVANTAJELE PRIMEI SOLUTII DAR PRETINDE UN STUDIU APROFUNDAT AL INVECINARII ANUMITOR FUNCTIUNI (alimentatie publica cu administratie.DE COMPROMIS. Karlsruhe).CULTURAL .Pentru a fi un centru adecvat vietii civice centrul trebuie sa traiasca cat mai multe ore pe zi .Kolis) LA O ANUMITA MARIME A ORASULUI DISTANTELE DE LA PERIFERIE LA CENTRU DEVIN PREA LUNGI . Kenzo Tange. EXISTA ASTFEL POARTA DESCHISA CATRE O INTEGRARE MAI JUDICIOASA DIN PUNCT DE VEDERE A TUTUROR SAU APROAPE TUTUROR FUNCTIUNILOR DIN CENTRUL UNUI ORAS .) * IN PRACTICA A REZULTAT PRIN COMBINAREA CELOR DOUA SOLUTII .Comasarea dotarilor reduce dinamismul spatiilor urbane centrale la perioade specifice fiecareia. Innsbruck ) ESTE DOAR ADAPTAREA ORASULUI RADIAL-CONCENTRIC LA UN AMPLASAMENT SPECIFIC .COMERCIAL . oricum un oraş ca şi centrul său nu trebuie judecat . AL DEZVOLTARII IN INELE CONCENTRICE A ACESTUIA (Paris. Destrămarea feudalismului a înlăturat aceste cazuri devenite .CENTRUL S-A AMPLASAT SI DEZVOLTAT IN PROXIMA VECINATATE A ELEMENTULUI NATURAL SPECIFIC. Yona Friedman) SITUREA CENTRULUI ÎN AFARA LOCALITĂŢII O asemenea situaţie pune sub semnul întrebării rostul centrului ca dotare complexă a oraşului.FIRESC . să se fi inspirat dintr-un exemplu antic.sa fie permanent animat .cult. Posibil ca L. partea comercială. O A TREIA . În fapt este pe două părţi ale unui centru. SITUAREA CENTRULUI IN PLANUL LOCALITATII PLASAREA CENTRULUI IN CADRUL LOCALITATII SE JUDECA SUB ASPECT PLANIMETRIC SAU LA NIVELUL SILUETEI SUB ASPECT PLANIMETRIC EXISTA URMATOARELE SITUATII DE PRINCIPIU * SITUAREA CENTRULUI IN MIJLOCUL ORASULUI CEL MAI FRECVENT CAZ CEA MAI JUDICIOASA-PUNE PE TOTI LOCUITORII DIN ORICE PARTE A LOCALITATII IN RELATII APROXIMATIV APROPIATE FATA DE CENTRU O ASEMENE AMPLASARE LA ''VAD'' CONFERA CENTRULUI MAXIM DE POTENTA SOCIALA ESTE REZULTATUL LOGIC .Oslo )SAU A CELOR DEZVOLTATE LA LIMITA UNUI LANT DE DEALURI SAU MUNTI (Baia Mare. Fiugerplan .DETERMINANT AL REGIUNII RESPECTIVE Centrelor şi a oraşelor pe apă a devenit o temă preferată a cercetărilor urbanistice (Paul Maymont. Celle. – exemple recente – Chandigarh (Le Corbusier). asemenea exemple foarte rare şi cu viaţă trecătoare În evul mediu nu exista oraşe subordonate feudalităţii (Celle) reşedinţa aristocratică . centru al deciziilor politice şi administrative era de regulă situată în afara oraşului propriu-zis (Deva. IN CARE ASEMANATOR SOLUTIEI DE IMPARTIRE A ORASULUI IN ZONE CU FUNCTIUNI PREPONDERENTE SE CONTUREAZA SPATII CU CARACTER PREDOMNINAT CIVIC. Palatul lui Sargon de la Durr-Sharukin. capitala statului indian Pundjab.

se modifică permanent. biserica cu clopotniţa. Hamburg) • SILUETA ÎN FORMĂ DE PÂLNIE În cazul oraşelor mici şi mijlocii suprafaţa de birouri – suficientă pentru realizarea unor clădiri înalte (mai ales în cazul în care aceste oraşe sunt capitala unor unităţi administrative sau sediul unor mari firme instituţii bancare etc) – marcarea centrului trebuie făcută prin alte mijloace: o soluţie logică constă în planarea teritoriului ocupat de dotările centrului cu locuinţe depăşind media de înălţime a ansamblurilor învecinate (în general de confort special cu apartamente de puţine camere destinate familiilor fără copii sau celibatarilor). Mont Saint-Michel. Încercând să transpună în panorame organizarea propriu-zisă oraşului. medieval şi baroc sunt specifice siluetei piramidale chiar dacă în compunerea acestora predomină liniile orizontale zig-zagate sau curbe Dotările civice sau religioase din centru – mult mai mari decât clădirile înconjurate se mai adaugă specularea formelor de relief (în oraşul antic acropola. spaţii de expunere la sol. Principal există trei tipuri de siluetă: • SILUETA PIRAMIDALĂ TRADIŢIONALĂ Oraşul antic. CENTRUL ÎN SILUETA ORAŞULUI Modul de dispunere a volumelor construite exploatarea accentelor de teren. rezultă o siluetă de conformaţie particulară în formă de pâlnie (Swindon). Milano) • SILUETA PIRAMIDALĂ CONTEMPORANĂ Arhitectura modernă cultivă cu oarecare predilecţie linia orizontală. silueta cuprinde un element important. evidenţierea unor clădiri reprezentative se exprimă nu numai în planul localităţii dar şi în silueta sa. marcarea centrului sau zonei centrale. intră în alte relaţii reciproce (turnul pompierilor). În această metamorfoză elemente componente capătă alte ponderi. punţi medievale cu turn sau cupolele catedralelor baroce – Koln. În centrele oraşelor mijlocii şi mari (> 70-80 000 loc) numărul şi dotărilor impun gruparea lor SOLUŢIILE ÎN GENERAL ACCEPTATĂ – FORMAREA DE SPAŢII CU FUNCŢIUNI PREDOMINANTE o SPAŢII CIVICE . muzee sau săli de comerţ cu cupolă) înlocuite cu altele desfăşurate pe orizontală (comerţ în clădirile cu puţine niveluri. în evul mediu dealul cetăţii sau al bisericii – Atena. verticalitatea centrului este ocupată cu locuinţe colective multietajate (la noi) În această situaţie evidenţierea centrului care în seama singurelor dotări dezvoltate pe verticală – clădiri de birouri (Stockholm. Sighişoara) sau dezvoltarea verticală a unor părţi ale clăirilor (fleşele catedralelor gotice.ca imuabil dat odată pentru totdeauna asemănător oraşelor cu organismele vii cu modul de existenţă al acestora nu este întâmplătoare. Alte dotări din centrul oraşului (comercial-administrative se situează în vârful piramidei (New York. cert este că centrul ca zona cea mai de preţ a oraşului trebuie să fie permanent prezent în desfăşurările panoramice atât ca element de personalizare cât şi ca element de orientare. Siena. O serie de dotări dezvoltate pe înălţime au dispărut (primăria cu turnul ceasului. campanila. Florenţa) O asemenea siluetă se întâlneşte la majoritatea oraşelor Europene din precapitalism sau perioada modernă. săli polivalente) Centrul nu mai apare în siluetă marcat prin verticale ci lonjând paralel cu solul. Asemeni volumelor generale a localităţii aflate în continuă schimbare silueta nu este static.

tratarea clădirilor şi suprafeţelor orizontale în concordanţă . demonstrări. le dispunerea parcărilor. ridică o serie de probleme referitoare la acces şi circulaţie. chiar plantaţii (pomi. in celalalt defileaza in faa vitrinelor dupa cumparaturi spatiul civic – asociat unor manifestari cu caracter static spatiul comercial – asemuit unui loc de plimbare • nu trebuie sa aiba un caracter monumental. . rampe . La a doua situaţie – vizibilitate mai bună. al tratării suprafeţelor orizontale având în vedere funcţiunea predominantă a spaţiilor civice. carnavalurilor etc. pachete de trepte. adăpostesc mari mese de oameni – de regulă ascultând cuvântări sau urmărind un spectacol.suprafaţa de circulaţie – în cazul unui teren denivelat – rezolvată în terase. lăsând liber miezul SPAŢIILE COMERCIALE DIN ZONA CENTRALĂ A ORAŞULUI Există deosebiri importante între un spaţiu civic şi unul destinat comerţului Manifestarile. Sibiu . ci contactul intre cumparator si marfa + rezolvareea corecta a aprovizionarii.rezultă o semiconturare a spaţiilor. dinamic si atragator. Simplii când e vorba de mobilier (bănci. mobile.piesele adăugate cu caracter utilitar sau decorativ – detaşabile. rezultă prim-planuri interesante Evidenţierea clădirii dominante . ci unul xxxxx. meeting-uri. chioşcuri). carnavaluri.eliminarea pe trasee îndepărtate – spaţiul civic nu mai are cu aceasta numai relţii mijlocite În cazul circulaţiei tangenţiale clădirea principală se poate amplasa pe frontul paralel străzii sau pe unul din fronturile perpendiculare pe stradă. se controlează perspectivele reciproce. Clădirea se poate amplasa izolat în ŞŞŞŞ spaţiului pieţei (clădirea Sfatului din Braşov) . platforme (Siena. taluzuri. DIVERTISMENT) SPAŢIILE CIVICE Destinate manifestărilor colective (adunări.în raport cu celelalte clădiri (subordonate) Cu ajutorul mobilierului urban.de regulă clădire dezvoltată pe verticală şi plasată în fâşia vecinătăţii părţii carosabile . se pot asemăna unei săli de spectacol în aer liber Capătă în mare majoritate a cazurilor forma unei pieţe (închise.este cuprins în interiorul acesteia Relaţia dintre spaţiul civic şi circulaţia carosabilă – exprimă în trei variante posibile .excepţii). flori) . parăzi).eliminarea circulaţiei carosabile din cadrul spaţiului civic pe trasee tangenţiale (soluţie valabilă în cazul oraşelor mici şi mijlocii) . tuturor problemelor legate de alegerea acestui ansamblu. al plantaţiei.elemente fixe la periferia spaţiului civic. foarte rar deschise). rezolvare funcţională (acces.traversarea spaţiului civic de către calea de circulaţie (soluţia tradiţională) de acceptat mai ales în cazul centrelor oraşelor mijlocii şi în zonele centrale a oraşelor mari . • problema nu este evidentierea unei dominante.pentru a putea elibera spaţiul civic în cazul meeting-urilor. parcare) mai facilă. reprezentativ. Două posibilităţi: . manifestaţii.aceasta face parte din şirul clădirilor ce limitează piaţa civică . problema esenţială – rezolvarea ansamblurilor clădirii dominante.rezolvarea asemănătoare cu cea a unui monument ce pot fi privit din jur-împrejur . În prima soluţie clădirea are şi un acces perpendicular (pietonal sau carosabil) formând o axă care determină mai apoi compoziţia (uneori simetrică).dominanta să fie privită ascendent – se rezervă amplasametul cel mai înalt – eventual o platformă sau un soclu .o SPAŢII (ZONE) COMERCIALE o SPAŢII CU CARACTER CULTURAL – RECREATIV (CULTURĂ.

depistarea rapida a magazinului cautat.din amplasament • Prima (precinct) face parte integrata din tesutul urban • A doua (center) – amplasata inafara orasului. • Lungimea vitrinelor – egala cu cea a accesului de aprovizionare ce se poate desfasura in raport cu circulatia pietonilor in sistem pieptene • Parcajele – amplasate paralel cu circulatia pietonilor. • Dispozitia paralela lungeste contactul dintre spatiul central si circulartie. insorire favorabila a cladirii si pietei.Strada comerciala – solutii xxxxx(Lipscanie) cu desfasurarea paralele: • Circulatiei pietonilor • Sirului de vitrine • Salilor de vanzare si depozitare • Circulatiei de aprovizionare Avantaje: • o usoara cuprindere a spatiului.plasarea spatiilor comerciale in zona centrala . in lungul strazii de serviciu (aprovizionare) sau alternand cu pachete de magazine. -circulatia de aprovizionare – dublata de sirul de parcaje ( eventual in subsol) Centrul comercial(shopping center) – varianta condensata a pietii comerciale in SUA si unele tari europene. -o compozitie de stradute si scuaruri care strabat un complex construit ca gaurile unui schweitzer – impune spatii de parcare adecvate.situarea spatiului civic : • conditii functionale • conditii compozitionale deosebite( vizibilitate perfecta. . • Dispozitia perpendiculara – are contact scurt cu strada – se practica fundaturi laterale de serviciu. . in xx egale sau mai mici -avantajul spatiului afectat excluziv pietonului – anulat in parte de faptul ca depozitele apar spre strada de acces. aprovizionarea in general in subsol. -deosebirile. vizitarea xxxxx intr-un circuit firesc. dar presupune o distanta mica intre strazi.mecanisme complexe • Circulatii masive de pietoni.strada comerciala – folosita ca circulatie intre spatiu civic si scuarul cultural Variante dupa cum sistemul de spatii centrale e paralel sau perpendicular pe o strada sau un cuplu de strazi. nivelment) -plasarea spatiilor comerciale – pretinde rezolvarea cu atentie a problemelor functionale . asezarea sa intr-un centru mic – spatiu comercial – o strada sau promenada – dintre spatiul civic si cel cultural. vehiclule si marfuri • Probleme de parcare • Expunerea marfurilor . ____ orasenesc sau ____ sportiva. -frecvent . accesibilitate usoara.conditiile specifice activitatii comerciale – rentabilitatea. la intersectia unor importante artere de circulatie. Piata comerciala (shopping precinct) – preia unele caracteristici ale strazilor comerciale si le adapteaza – spatiu pietonal interior al carui contact cu vitrinele se poate desfasura dupa caz.

vehiculele incarcate coboara usor – necesare sisteme de ridicare a marfurilor la etaj . o separare neta nu mai e posibila dar nici dorita – intrepatrunderea spatiilor si functiunilor implica studii dificile ale modului de functionare. strada comerciala _______________________________ piete si scuaruri. -din combinarea diverselor elemente -> mai multe scheme functionale Mobilarea spatiilor comerciale -respecta in general regulile de mobilare a spatiilor urbane -supusa cerintelor functiunilor specifice respective: .Comert ocazional (marfuri ce se achizitioneaza la intervale mai mari de timp) aparatura casnica. . .sirul de magazine desparte accesul marfurilor(frontul de depozite) de cel al pietonilor (frontul de vitrine) -parcajele – de o parte si de alta • varianta pieptene – lungime mai mare de vitrine -suprafata crescuta de depozite -mai mare varietate spatiala datorita nivelelor  Denivelat: • -suprafete comerciale mari • -amplasament redus • -relief accidentat -separarea de pietoni a circulatiei auto si a parcajelor – neta -alegerea solutiei – in subsol – spatiu ascuns – propice depozitarii si manipularii marfurilor.putin agreabila ca imagine. . -numarul de vizitatori foarte mare(numai o parte sunt direct interesati in cumparaturi). incaltaminte de lux.statiile – amplasate in principalele puncte de acces – dimensionat corespunzator.in acelasi plan . rezolvate pe principiile urbanismului “deschis”. -rezolvare – principial: . Rezolvarea circulariei in spatiile comerciale -problema dificila in proiectarea urbanistica. -Circulatia marfurilor – aspect frecvent neglijat .in planuri diferite(denivelat)  In acelasi plan: . coeficient de simultaeitate ridicat. vehicule.Circulatie densa de aprovizionare a magazinelor sau de deplasare de aici la domiciliul clientilor.deasupra – circulatia vehiculelor incarcate – mai dificila – plansee cu sarcini mari._____) – unde exista spatiii nete pentru public. indiferent de functia dominanta) -> zona centrala – sistem de piete si strazi(Conventii. diferita de la oras la oras) – Lipscani : 100. aparate electrice. -trebuie luata in considerare cifra maxima( variaza in timpul zilei si de la sezon la sezon. bauturi fine.solicitare importanta a mijloacelor de transport(individual.000 pers/zi –max. . confectii. mobila etc.Volum mare.-functie de zonele pe care le leaga.trasnportul in comun: .in sistem pieptene. in comun) – necesare parcaje suficiente.existenta fluxurilor in paralel ( tipic strazii comerciale traditionale). literatura de specialitate.coborarea marfii in zona de vanzare – mai usoara. bijuterii. retea carosabila convenabila. . .in zonele centrale.tipul . • sistemul paralel . marfuri.

peluze . articole sportive.variate la anumite ore de mase mai mari de oameni . -cresterea bugetului de timp liber detrmina o organizare superioara a folosirii acestuia -> numarul centrelor culturale complexe va creste – vor ocupa o pondere mai importanta in cadrul centrului urban. recreere -frecventa vizitelor in masa – mult mai mare decat in cazul spatiilor civice -> rezolvare atenta a acceselor. a mobilierului urban -se va tine seama de rolul de “vestibul” cultural al acestor spatii. a suprafetelor orizontale. “spectacolul incepe in acest spatiu exterior” – Beaubourg -mobilierul urban – rol important – afisajm corpuri de iluminat.NY. Hunedoara) Exista relativ putine exemple de zone culturale proiectate – situatie explicabila prin evolutia cerintelor + neglijarea problemelor legate de ceea ce se numeste “loisir”. oglinzi de apa. etc. foto. baruri. -dotarile ce se amplaseaza in zona culturala – numeroase si variate: • sali de spectacole(opera. cinematografe. ) • expozitii si muzee • _________ • ateliere de arta plactica • spatii pentru intruniri • sali polivalente -frecvent – invecinatate – parcul de agrement si sport cu dotari specifice Explicatia: conceptul unitar al destinderii complexe(fizice si intelectuale) Spatiile culturale – legate de functiunea predominanta culturala -in interiorul lor – si alte categorii de dotari • comert(librarii. Halle. restaurante) Utilizarea spatiilor culturale -oarecum asemanatoare cu cea a spatiilor civice . Leningrad) – se include si trazile cu teatre. reculegere. centre culturale . suprafetele orizontale simple – pentru a evidentia marfurile si reclamele spre deosebire de spatiile civice.spatii civice -spatii comerciale -alte spatii In zonele centrale: -spatii cultural . se poate prevedea mobilier fix.• • • • • • predomina mobilierul urban specific( vitrine izolate.distractive ( Lincoln Center .discuri. floarii etc. standuri de orientare. arbusi. parcajelor. iesirilor din salile de spectacol retea relativ densa de statii de transport in comun Tratarea cladirilor.Helsinki. -zone sportive(Ciudad des Motores. .in rest – liniste. cofetarii.) • alimentatie publica (cafenele. panouri publicitare) locuri de odihna sau lectura dispuse izolat sau in grupuri locuri de joaca – copiii supravegheati in timp ce parintii fac cumparaturi tratarea suprafetelor orizontale – adecvat rezolvate unor fluxuri mari pietonale. teatru. cinema. arbori. jardinière -dalaj decorativ.