You are on page 1of 13

FISA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei Anul de studiu IA

LITERATURA ROMÂNĂ. EPOCA MARILOR CLASICI
Semestrul -II 28 Tipul de evaluare finală (E/V/C) Ob 56 Numărul de credite Total ore pe semestru E 84

Regimul disciplinei Total ore din Planul de învăţământ Titularul disciplinei

Total ore de studiu individual

prof. univ. dr. Gheorghe Manolache

Facultatea Catedra Profilul Specializarea

Litere şi Arte Limba şi Literatura Română Filologie Limbă şi literatură română A+B

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ Total 56 C** 28 S 28 Cp P -

Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării) 1. Receptare, r.c.i.1- identificarea trăsăturilor distinctive ale literaturii române din „epoca cunoştere şi marilor clasici” în date istorice şi structuri estetice, literar-artistice relevante. înţelegere r.c.i.2-identificarea lexicului criticii literare junimiste, popraniste, sămănătoriste, simboliste etc., a conceptelor de bază ale criticii şi istoriei literare junimiste şi postjunimiste, a unor procese tipice de constituire a canonului literar tradiţional şi modern. r.c.i.3.-perceperea unor relaţii /conexiuni dintre literatura română tradiţionalistă -postpaşoptistă, junimistă, sămănătoristă, popranistă, realistă, /competenţe de naturalistă,etc.- şi modernă -simbolistă socialistă (de factură gheristă) etc. . bază/ r.c.i.4.- utilizarea corectă, precisă şi nuanţată, în analiză şi compoziţie, a datelor esenţiale de ordin literar, estetic şi a terminologiei critice. r.c.i.5.-definirea/normalizarea de concepte şi structuri literare, revolute şi în uzul junimist şi/sau postjunimist. r.c.i.1.6 -adaptarea conceptelor şi structurilor gândirii critice junimiste şi post- la situaţii şi provocări literare inedite . r.c.i.7.-fundamentarea cunoştinţelor generale şi specifice necesare profesiunii didactice. r.c.i.8 –abilităţi de redactare, operare textuală, PC, virtuală, de formare şi promovare a produselor literare . r.c.i.9.-abilităţi de construire de proiecte, portofolii, sinteze etc. 2. Explicare, prelucrare şi interpretare e.p.i.1.-explicarea dinamicii conceptelor şi structurilor literare junimiste şi post- în istoricitatea/diacronia/sincronia canonului literar modern. e.p.i.2.-particularizarea, integrarea şi realizarea de conexiuni între poetica şi 1

.4.p.-construirea şi definirea unui sistem coerent de criterii creativ-critice proprii transpuse în capacitatea de a avea un comportament etic sincronizat celui european şi mondial. diferenţierea categoriilor literare româneşti din epoca „marilor clasici”în perspectiva noilor orientări moderne şi postmoderne.p. i.a. c.a.Instrumentalizare şi aplicativitate /competenţe profesionale/ poietica junimistă şi post-.a.-receptarea.3.2-reacţionarea pozitivă la/în implicarea în activităţi creativ-ştiinţifice originale aflate în legătură directă cu profesarea şi exerasarea lecturii critice şi reconstructive.-descrierea argumentată a unor sisteme.în strategii personalizate de transpunere în comportamente productive de angajament civic şi intelectual.i. fenomene ale canonului literar modern şi decuparea modulelor junimist şi post.-contragerea în scheme operaţionale /modele personalizate de lectură problematizantă.t. cu aplicaţii pe texte reprezentative.-transpunerea în practică a cunoştinţelor şi a competenţelor criticoanalitice dobândite.t. al XXlea. procese. de cercetare/investigare a fenomenelor literare de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul sec.3.în diacronia şi sincronia actului de recepare.4.a.i.în construirea canonului literar modern românesc.a. e.-perfecţionarea tehnicilor şi procedurilor de creare şi de redactare a unor referate/portofolii axate pe cercetarea fenomenelor literare româneşti.1.-investigarea.-folosirea unor tehnici individualizate de modelare şi algoritmizare.t.-capacitatea de a concepe proiecte de cercetare canonului modern şi a formulelor estetice.şi de a le derula în spaţiul românesc şi cel comunitar-european.a. filosofie.1. explorarea şi experimentarea personalizată a textelor reprezentative junimiste şi post. naţional şi universal. e.-acceptarea şi transferarea în reţele comportamentale a valorilor şi fenomenelor dominante din cadrul canonului literar modern. e.a. politologie etc) 4. c. analiză şi exersare critică i. i.7.a. e.6.a.-consolidarea abilităţilor de apreciere critic-selectivă.p. istorie. /competenţe comportamentale/ c.t. descoperirea.4. c.a. literar-artistice şi critice junimiste şi post.p.Configurări atitudinale şi de transfer 2 . sortarea-discriminarea şi taxonomia unor perspective literare canonice cu accent pe fizionomia şi fiziologia actului critic director junimist şi post-.3. c.a. i.i. europene şi/sau mondiale. i.-relaţionarea între diferite tipuri de construire a canonului literar modern şi de reprezentare a discursului literar junimist şi post-.2.5. sociologie.5.p.7.t.6.-restructurarea.a. de la sfârşitul sec.a. c. reinterpretarea. ideologice etc./competenţe în/de specialitate/ 3. selecţionarea şi transferarea categoriilor literare junimiste şi post.-elaborarea de referate/portofolii/eseuri/cronici/recenzii etc.i. moderniste româneşti şi universale.-angajarea competentă şi responsabilă în proiecte inter.8.6.t. i. e. i.-compararea unor modele literare junimiste şi post. al XX-lea şi de abordare creativă a unor perspective tradiţionaliste.prelucrarea.a.5. psihologie.-aprecierea necondiţionată a localismului creator şi a diversităţii multiculturale.i. i.şi transdisciplinare pe baza unei colaborări constructive cu specialişti din domenii tangente (estetică.estetice. al XIX-lea şi începutul sec.

3.1. E. E.] E. individualizarea [studentul (com)bimbină.] e.e. impresii . e. personalizează demersul analitic şi critic în idei proprii.1.-chestionar [opinii.] e. de/pe ideile generale ale cursului şi ale bibliografiei recomandate etc.f.şi transdisciplinare etc.2.-referat bibliografic.-examen scris (evaluare cumulativă. semestrială ) clasa comportamentală e.5.b. aranjanjează.1.c. îşi autoevaluează poziţia în structura din care face parte social-cultural şi îşi raportează critic distanţele faţă de ţintele de precizie din cadrul limbajului şi al terminologiei de specialitate. algoritmi. concrete. redă coordonate generale ale structurilor şi/sau a ansamblelor literare tangente.3. rezumă şi/ sau explică un anume mesaj sprijinindu-se. extensiv.4.etc.2. manevrează.-translatarea.-tehnica perechilor. structuri de organizare a discursului şi a metodei critice de investigare a fenomenului cultural junimist şi post-etc. fără a se raporta critic.1. analiza elementelor. cu ţintă pe clarificare şi accesibilizare a mesajului literar şi a organizării interne a discursului critic] e.5.şi intradisciplinar .] e. arii de cunoştinţe] E.EVALUAREA -I. Ponderea în notare [%] TOTAL: 50 % din cadrul notei finale 25% din cadrul notei finale 25% din cadrul notei finale 25% din cadrul valoric al creditelor acumulate.-aplicarea.-cunoaşterea căilor şi a mijloacelor de a trata elementele generale şi specifice [studentul utilizează constant metode de cercetare critică. în selectarea şi descrierea elementelor componente.2.-tehnica răspunsului scurt.a. -referatul : e. principii.: e.a.2. atât în de codarea explicită a mesajului şi a discursului critic. E.colocviul seminarial. e.a.b. enunţă.-portofoliul [ în condiţiile în care studentul optează pentru alegerea traselui propriu de mobilitate inter-facultăţi]: II. al logicii particulare a disciplinei. esteticii şi cel al criticii literare junimiste şi post-etc.-recunoşterea elementelor specifice [studentul recunoaşte.-scări pentru redactare. interpretarea şi extrapolarea [studentul face uz mimetic de cele învăţate.] e. reproduce redând elementele specifice şi izolabile din domeniul literaturii. formule şi modele critice comune în situaţii corect selectate.-testarea periodică prin: e. a consistenţei traseului analitic şi critic prestat.referatul de investigaţie ştiinţifică independentă.] e.d. 1.3.-sinteza. experienţe intime de lectură critică. inter.1. e.2.b.a. structurează un plan de operaţii . 25% din cadrul notei 3 .într-un rezumat. dezvoltă seturi de relaţii inter. parafrazează prelegerea universitară şi reproduce domestic bibliografia recomandată redând fidel şi precis informaţia asimilată .1.-cunoaşterea [studentul defineşte modelul critic junimist şi a pe cel postjunimist. standarde . enumeră elementele specifice şi generale ale canonului literar modern etc. a relaţiilor şi a principiilor de organizare [studentul foloseşte reguli. selecţionează.1.g.d.-discuţia . informaţiile din domeniul literaturii junimiste şi post-.-autoevaluarea [studentul se/îşi autoapreciază performanţele în funcţie de valoarea specifică .c. e.

e. O.)-competenţe optime: nota 6-7. E. portofoliului şi al probelor practice. [Acest indicator are în vedere secvenţa finală de pregătire şi de redactare a lucrării de licenţă sau a disetraţiei de master] finale HARTA DOCIMOLOGICĂ A COMPETENŢELOR 1.-disertaţia masterală. fără a se depăşi 50% din valoarea finală a notei. O.4 -să stabilească legături între scriitori.6.e. şcoli literare.5 -să redacteze eseuri.] 2. în contexte diferite.1.)-în cazul referatului.1.-să distingă proiectul intelectual al curentelor/evenimentelor culturale prin care se instituie canonul literar modern . funcţional-comunicativă a valorilor artistice şi literar-estetice regăsite în corpusul textual junimist şi postjunimist. O.-lucrarea de licenţă.6. referate şi sinteze pe teme propuse din corpusul literar al „epocii marilor clasici”. postjunimistă.b.99 3.b.a. OBIECTIV CADRU : .2 -să ilustreze prin texte fundamentale principalele orientări/evenimente din spaţiul literar românesc şi european.3 -să cunoască autorii şi textele recomandaţi(e) prin bibliografie.-interviul [ în condiţiile în care studentul nu a putut participa din motive obiective la parcurgerea secvenţei de evaluare periodică e.-în cazul examenului scris : parcurgerea clasei comportamentale e. O.a-g [cu acordarea punctajului aferent atingerii/acoperirii fiecărui item. O. Obiective . opere.probele practice: e.6.5.6 -să-şi definească un sistem de criterii proprii de interpretare.99 Evaluarea randamentului 1.)-competenţe maxime: nota 8-9. ierarhizare şi teoretizare a fenomenelor literare din cadrul canonului literar modern românesc. teme şi tipologii din perioada junimistă. 4 .-în cazul testării şi al chestionarelor: convertirea punctelor la scara de : 10/1 [fără a se depăşi 25% din valoarea finală a notei] 3. misiuni : Misiune : -utilizarea performantă.5.2] III.) –competenţe de bază: nota 5.99 4.). conform baremului construit în funcţie de standardele academice în uz [ fără a se depăşi 25% din valoarea finală a notei] .) –competenţe minime: nota 5.cunoaşterea şi identificarea trăsăturilor distinctive ale literaturii române moderne în date istorice relevante.). OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : O.00 2.

Ediţie îngrijită de Maria Simionescu. Opere. Vol. Caracostea. Titu Maiorescu. Teoria maioresciană asupra culturii. MIHAI EMINESCU. 1977. Zborul liber al unei vesele satire.P. receptarea critică a literaturii. Anton Naum. I-VI. 1985. Titu Maiorescu: (1840-1917): activitatea la „Junimea” şi la „Convorbiri literare” şi în cadrul Academiei Române. Ibrăileanu. Iaşi. Iaşi. 1986. Bucureşti.T. Sibiu. Eugen Todoran. Gheorghe Manolache. 1971. Bucureşti. relaţia antume/postume. Vol. Introducere în opera lui Titu Maiorescu. nr. Viaţa lui Mihai Eminescu. MIHAI EMINESCU (1850-1889): opera. Bucureşti. Lecturi posibile. III. Cuvânt înainte de Al. Opere. 1970-1972. Vol. Bucureşti. Epoca marilor clasici ai literaturii române. Critica literară junimistă (1864-1865). Liviu Rusu. 1975. critică de Perpessicius (coord. D. universul tematic. Bucureşti.. Ed. Creativitatea eminesciană. 1983. 2004. Sibiu. Mihai Emienscu (studii şi articole) Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Opera lui Mihai Eminescu. Titu Maiorescu. 1990. Ed. Nicolae Manolescu. Bucureşti. standarde de referinţă. Scrieri despre Titu Maiorescu. B. 1939-1963 /reeditare/+Opere. G. Studii eminesciene. Mihai Drăgan. Jurnal şi epistolar. Dan Mănucă. intrarea în modernitate . Referinţe critice Amita Bhose.A. Referinţe critice Al. Călinescu. VII-XVI. Acad (vol. Bucureşti.Conţinuturi. Eminescu şi India. Bucureşti. Bucureşti. (vol. George. principalele ediţii ale textului eminescian. Academia Română – 1977-1989/reeditare. 2005 2. I-III) şi Ed. Eugen Lovinescu. „Junimea”. Contradicţia lui Maiorescu. „Convorbiri literare”. I-III. fundamentarea estetică a criticii literare româneşti. Literatura de grad secund. 1978. Iaşi. IVVI). TEMA : ÎNTEMEIEREA ȘI CONSOLIDAREA MODERNISMULUI ESTETIC ROMÂNESC : 1. 1979. 1970. Ioana Bot. 1981. Bibliografie selectivă MIHAI EMINESCU. Gheorghe Manolache.). G. Bucureşti. Maiorescu. Literatura Populară. indicatori de performanţă : I. Livius Ciocârlie.L. Eminescu şi lirica românească de azi. 1978. 1000. Dobrescu. 1979. consolidarea modrnismului estetic românesc. 1978. POEZII. E. 1979. Bibliografie selectivă Titu Maiorescu. I – IV. Vol. 5 . 1978-1988. Cluj. Bucureşti. Vol.P. concepţia estetică. Mari corespondenţe.

Bucureşti. Diaconu. Bucureşti. Iaşi. Eminescu. Iaşi. monografie. Titanul şi geniul în poezia lui Mihai Eminescu. Eminescu-cultură şi creaţie. Bucureşti. Poezia lui Eminescu. Perspective eminesciene. Motive hegheliene în scrisul eminescian. Iaşi. Iaşi. 1972. 1982-1986. 1981. Povestirile lui Creangă. Cluj. 1987. Priceps Edit. 1974. Eminescu. 1975. George Munteanu. Iaşi. Dan C. Modele cosmologice şi viziune poetică. I. Eminescu – univers deschis. 1976. 3. Elvira Sorohan. Studii eminesciene. Bucureşti. 1982. Studii şi articole. 1979. Portrete şi reflecţii literare (Expresivitatea lui Creangă). Bucureşti. Interpretări. Alexandru Melian. 1990. Dimitrie Popovici. Eminescu şi romantismul german. Iaşi. 1964. Amintiri. Vasile Lovinescu. Eminescu şi cultura înaintaşilor. Gavril Istrate. Creangă. Despre Eminescu şi Hasdeu. 6 . 1971 (Iaşi. 1963. Galaţi. Eminescu şi eminescianismul. 1963. Eugen Simion. Metamorfozele creaţiei. 1986. Bucureşti. 1972. Bucureşti. Eminescu sau despre absolut. 1971. Eminescu. 1975. 1971. Bucureşti. Poezia lui Eminescu. Bucureşti. Epopeea română. Constantin Noica. 1982. 1989. Creangă şi creanga de aur. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Timişoara. 2011. Căderea în sus a Luceafărului. Povestiri. Eugen Todoran. Eminescu. Ion Creangă-Spaţiul memoriei. 1984. Iași Dan Grădinaru. 1989. Iaşi. Mihai Dragomirescu. Metafora mării în pezia luiEminescu. 1981. Bucureşti. Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti. ION CREANGĂ (1839-1889): între exponenţialitate şi expresivitate. Editura Allfa. Referinţe critice George Călinescu. Vatamaniuc. Nicolae Ciobanu. Mihai Drăgan. Mihai Eminescu. 1976. Edgar Papu. Ipostaze ale revoluţiei la Heliade şi Eminescu. Bucureşti. 1994. 1983. Ion Creangă. Amintiri. Mihai Emienscu. Bucureşti. Eminescu. 1975. Bucureşti. Bucureşti. 1967. Bucureşti. 1977. Poveşti. Bucureşti. Mihai Eminescu. Vladimir Streinu. Iaşi. 1979). Iaşi. 1972. Cluj. Bucureşti. Bucureşti. Mircea A. Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu. Garabet Ibrăileanu. Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. 1934/reeditare/. 1991. Poezia lui Eminescu. Despre Creangă. Mihai Eminescu. Proza lui Eminescu. Al. Bucureşti. Structurile fantasticului narativ. Aurel Petrescu. Elemente structurale. Ioana Em. Valeriu Cristea. 1964. Ion Creangă. Petrescu. Virgil Vintilescu. Nonconformism și gratuitate. 1-2) Iaşi. Bucureşti. 1984. Bucureşti. Negoiţescu.Matei Călinescu. Mihăilescu. 1994. Mihai Cimpoi. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Limbajul poetic eminescia. 1987. Rosa Del Conte. Zoe Dumitrescu Buşulenga. Ion Creangă (viaţa şi opera). 1967. (vol. Ion Dumitrescu. Bilbiografie selectivă ION CREANGĂ :Poveşti. Bucureşti. 1964. 1964 Ovidiu Bârlea. 1987. 2002 Ioan Holban. Dima. D. cu un text În loc de postfaţă de Valeriu Cristea. Pagini vechi despre Eminescu. Studii eminesciene. Mircea Eliade. Tudor Vianu. Constantin Ciopraga. 1976. Eminescu. Alain Guillermou. 1987. 1974. Mihai Eminescu. Bucureşti. Structuri fundamentale. Bucureşti.

Ion Creangă). Bucureşti. Fanache. Bucureşti. Vol. 1967. Ion Creangă. I. Ştefan Cazimir.Ioan Slavici în contextul prozei moderne româneşti. Al. Bucureşti. I. ION LUCA CARAGIALE (1852-1912) -Dramaturgia. Bucureşti. Ion Roman. Eseu despre lumea lui Cargiale. I. Sibiu. Tohăneanu. vol. Caragiale. parodii. Caragiale – universul comic. 1983/reeditare. 1978. Mihai Eminescu. Constantinescu. I-IV. Momente şi schiţe. amintiri.observaţia. 1976. Vladimir Streinu. Cluj. 1989.) Memorialistica. Dimensiuni caragialiene.George Munteanu. Bucureşti. Referinţe critice Marin Bucur. Stilul artistic al lui Ion Creangă. Despre Caragiale. Caragiale faţă cu kitsch-ul. Cornel Regman. Vatamaniuc. Momentul Caragiale. Caragiale. Bucureşti. 1976. Timişoara. Vol. Bucureşti. B. G. Opera vieţii. Caragiale. I.L. I-XIV. 1966. Bucureşti. 1975 (reeditare 2002) Maria Vodă Căpuşan. Gheorghe Manolache. Introducere în opera lui Ion Creangă. 1978. 1959-1964. Bucureşti. 2002/ George Munteanu. Bucureşti. Ion Creangă. Mihai Apostolescu. Florin Manolescu. Bucureşti. Studii (Ion Creangă între umoriştii lumii. Teatru –Bucureşti. Tudor Vianu. 1963. Irina Petraş. O bibliografie a lui I. Creangă. pvestiri. Bucureşti. Opera lui I. obiectivizarea etc. Caragiale şi începuturile teatrului european modern. Mara (problematica. Eugen Todoran. 1988. Bucureşti. 1965. Bibliografie selectivă ION LUCA CARAGIALE :Opere. Bucureşti. 1972. O biografie a operei. Regula lui Doi. Şerban Cioculescu. Caragiale şi Caragiale. V. Bucueşti. 1975. 1992. Bucureşti. 1967. 1984. 1971. Bucureşti. Metamorfoza măştilor comice. Călinescu. Bucureşti. Bucureşti. varia. 1995.compoziţia. Mircea Tomuş. Bucureşti. 1975. Arta prozatorilor români (Prozatorii „Junimii”.L. Sub semnul lui Aristarc (Structurile teatrului comic la Caragiale. Bucureşti. Povestitorul. Modernitatea clasicului Caragiale. Opere.L. Mircea Iorgulescu. Bucureşti. 1988. 1990. Bucureşti. Degradarea lui Proteu. 1982. Nuvele şi povestiri. Prefaţă de D. Posteritatea lui creangă. Ion Creangă. Sibiu. 1985. Creangă între marii povestitori ai lumii. 1974. Mircea Scarlat. Bucureşti. 1967-1980. 4. Năpasta. Vera Călin. Cluj. 2004 Gheorghe Manolache.L. 2oo4 5. Caragiale sau vârsta modernă a literaturii. 1969. 1967: Caragialiana. Bibliografie selectivă IOAN SLAVICI : Opere. Caragiale. IOAN SLAVICI (1848-1925) Nuvelistica -cronotopul satului transilvănean. I. 7 . III – Nuvele. 1967. 1962. Bucureşti. Caragiale. Elvin. Bucureşti. Bucureşti. 1965. versuri. Silvian Iosifescu.

1967. Proza: între experiment şi tradiţie. Daniel Dimitriu. proza. Bucureşti. LITERATURA ROMÂNĂ LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA. 2004 3. Bibliografie selectivă ALEXANDRU MACEDONSKI :Opere I-IV. 1. 1970-1985. Nopţile. Referinţe critice Al.poezia. TEMA: II. CONSTANTIN DOBROGEANU avatarurile sociocriticii româneşti Bibliografie selectivă GHEREA (1855-1920): CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA :Opere complete. 1880. Ed. 1965. Sibiu. Gherea. Bucureşti. 1988. Adrian Marino. Bucureşti. 1972. 1977. Bibliografie selectivă DUILIU ZAMFIRESCU : Opere. Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii. Nicolae Oprea. Duiliu Zamfirescu. Bucureşti. Referinţe critice Z. 1984. 2. Mihai Zamfir. Bucureşti. Bucueşti.Referinţe critice Constantin Cubleşan. poema rondelurilor. 8 . 1994. Macedonski. Referinţe critice Marin Beşteliu. precursor al simbolismului. Slavici. Bucureşti. Poezia lui Alexandru Macedonski. Vol. Regula lui Doi. Politică. Bucureşti. 1983. Săndulescu. Bucureşti. Magdalena Popescu. ALEXANDRU MACEDONSKI (1854-1920) „Literatorul” . Pompiliu Marcea. Bucureşti. Opera lui C. 1969. I-VIII. Poezia. Bucureşti. Opera lui Alexandru Macedonski. Introducere în opera lui Al. Ornea. Bucureşti. DUILIU ZAMFIRESCU (1858-1922) -. Grădinile suspendate. Ioan Slavici. 1966-1973. Gheorghe Manolache. 1999. Ioan Slavici. Bucureşti.D. Alexandru Macedonski înrtre romantism şi simbolism. intrarea în modernitate.

Bucureşti. 1969. 1978. Vladimir Streinu. poporanismul. 2005 * 4. 1977. George Coşbuc. Bucureşti. Bucureşti. Marin Mincu. Bucureşti. . Referinţe critice Dumitru Micu. Gheorghe Manolache. Delavrancea. CURENTE ŞI TENDINŢE LITERARE LA ÎNCEPUT DE SECOL XX ( naturalismul. 1977-1982. 174. Husar. Bucureşti. Lucian Valea. Bucureşti. 1994. Sibiu.I-II. *Bibliografie selectivă: BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA :Opere. Al. Bucureşti. Al. 1982. Metonimii. 1980. începuturile mişcării moderniste) *1. 1984. Luceafărul). Scrieri. Aurel Martin. C. Repere. Duiliu Zamfirescu. *Referinţe critice Octav Botez. Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu. Milicescu. Bucureşti. 1963. Ion Negoiţescu. Nicolescu. Săndulescu. Bucureşti. M. Viforul. I. Bucureşti. Gavril Scridon. Ecouri literare universale în poezia lui Coşbuc.G. 1965. Printre clasici. BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA (1858-1918) . Întoarcerea la literatură. Literatura de grad secund. realismul. 1975. Petru Poantă. Faţa ascunsă a lumii. III-IV. Bucureşti. Constantin Cubleşan. Vol. GEORGE COŞBUC (1866-1918) – Poezia: repere tematice. Duiliu Zamfirescu. 1980. sămănătorismul. Poetul. 1979. Alte însemnări critice. Bucureşti. Gafiţa. Vol. I-IX. Iaşi. Bucureşti. 1985. Vol. 1966. Opera literară a lui Delavrancea. Bucureşti. 5. Bucureşti. Mircea Zaciu. Cluj. 1969. Bucureşti. Adam. Clasicii noştri. 1973. Pe urmele lui George Coşbuc. Delavrancea.Proza. Iaşi. 1965-1975. Bucureşti. 1978. George Coşbuc. OPERE. 1974. cronotopul satului transilvănean. TEMA: III. ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF –poezia nostalgiei 9 . Dramaturgia (Apus de soare. Bibliografie selectivă GEORGE COŞBUC : OPERE. Emilia Şt.

Lecturi posibile. Piru. 1966. Roman. 1964. ŞTEFAN PETICĂ –poet modern *Bibliografie selectivă * ŞTEFAN PETICĂ : Scrieri. Bucureşti. D. Mihai Drăgan. Vârgolici. Sibiu. Bucureşti. Garabet Ibrăileanu. Dimitrie Anghel. Bucureşti. Privind viaţa. 1983. *3. *Referinţe critice I. 1983. Ibrăileanu. 1984 . Bucureşti. I. Literatura de grad secund.. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1980.ideolog al culturii – Spiritul critic în cultura românească. Bucureşti. 1984. Garabet Ibrăileanu. Oglinda fermecată. Ştefan Petică şi vremea sa. 1978. 1977. C. 1981. Bucureşti. în Studii literare. Vaida. O. Ioan Holban. 1970. Dimitrie Anghel. 1969. Liviu Grăsoiu. Gheorghe Manolache. * 2. Creaţie şi analiză. T. GARABET IBRĂILEANU (1871-1936) . *Referinţe critice I. Bucureşti. Romanul criticului. Bucureşti. 1988. Poezii. 1978 (reeditare – 1989) . Anghel. Vol. Iaşi. Mihai Dinu Gheorghiu. Introducere în opera lui Ştefan Petică. Trandafir. Iosif. Garabet Ibrăileanu. Bucureşti. Amintiri din copilărie şi adolescenţă.*Bibliografie selectivă * ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF : Opere. Şt. Bucureşti. Iaşi.M. 1970. Iaşi. Al. O. Iosif. I. Şt. Proza criticilor. Introduere în opera lui Şt. 2005 10 . 1985. Cioculescu. 1967. 1971. DIMITRIE ANGHEL –tranziţia spre poezia nouă *Bibliografie selectivă * DIMITRIE ANGHEL : Versuri şi proză. 1966. Dragomirescu. Bucureşti. 1986 * Referinţe critice Mihai Drăgan. Titu Maiorescu. Iaşi. 4. 1945. Iaşi. Bucureşti. Viaţa şi opera. O. *Referinţe critice Zina Molcuţ. Adela – creaţie şi analiză Bibliografie selectivă GARABET IBRĂILEANU : Adela. S. Doinirea ca vocaţie şi destin. M. Spiritul critic în cultura românească. 1984. Iosif. Bucureşti.

Sibiu. Vitaticum. romanul. Bucureşti. 1981. problema pasională. Bucureşti. 1967. Vârgolici. 1975. 1987. Mircea Zaciu. Sibiu.satul: cronotop al „lumii transilvănene”. între etic şi estetic. Bucureşti. Gala Galaction. 1986. Bucureşti. *7. Ciopraga. Bucureşti. Octavian Goga.argumentul operei. Gheorghe Manolache.GALA GALACTION fantasticul. Gala Galaction. 2005 Gheorghe Manolache. 1984: Proză. Resurecţia localismului creator. 1967/1969. Bibliografie selectivă OCTAVIAN GOGA : Opere. omul şi scriitorul. Degradarea lui Proteu. Bucureşti.CALISTRAT HOGAŞ (1849-1918): . Nuvele şi povestiri. 1971. vol. Gh. 1983. Bucureşti. Vladimir Streinu. 1960. 2006 5.homeric şi baroc în textul hogaşian *Bibliografie selectivă * CALISTRAT HOGAŞ : Opere. Octavian Goga. Octavian Goga (2002) Mircea Popa. Literatura de grad secund. Cluj. Gala Galaction. Bucureşti. Calistrat Hogaş. Ilie Guţan. ION AGÂRBICEANU transilvănean. Bucureşti. Bucueşti. (1879-1961): - nuvelistica. 1978. *Referinţe critice C. (Ed. I-II. Calistrat Hogaş. III. OCTAVIAN GOGA (1881-1938) . 1983. II) Vol. Bucureşti. 1968. Referinţe critice Ion Dodu Bălan.Gheorghe Manolache. 1944. I. *Referinţe critice T. *5. Bucureşti. *Bibliografie selectivă GALA GALACTION : Opere. 1989. Bucureşti. Cunescu. 2005 *6. Sibiu. Bucureşti. Ion Pop. Lecturi fragmentare. Octavian Goga între colectivitate şi solitudine. (1882-1963): - cronotopul satului Bibliografie selectivă 11 . Adriana Niculin.

. Visul romantic . Al. 1972. IV-V. Tânărul Eminescu: poezia debutului “Mortua est”. Regula lui Doi. Eugen Lovinescu. Bucureşti. 1981. ARHANGHELII. universul plutonic.) Titu Maiorescu . 1972 D.Titu Maiorescu . Streinu. . “Decebal” . Poemul românesc în proză. biografie interioară. I-II. Bucureşti. în Opere. 1982. Modernitatea lui Eminescu . Nicolae Manolescu. De la creaţia populară la postmodernism. Numai poetul.analiză de text. 1969. Agârbicenau şi demonii. Călinescu. Constantin Ciopraga. Şerban Cioculescu. Bucureşti.comentariu stilistic.. 1975. Bucureşti. 1980. Istoria literaturii române. VI. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Mihai Zamfir. “Cezara” . Referinţe critice M. Istoria literaturii de la început până azi. 1973. Bucureşti.deschideri spre poezia secolului XX. 2006 Teme pentru dezbateri 1. Iaşi. Odă în metru antic. Sibiu. Bucureşti.analiză de text. Tudor Vianu. Bucureşti. Vol. 1970. Regman. 1971. Popa. 1981. Istoria literaturii române. Arta prozatorilor români. Istoria literaturii române moderne. 2004 Gheorghe Manolache.) Stabilirea bibliografiei şi a tematicii. 1982. Melancolie. Bucureşti. 3) Mihai Eminescu – sistematica operei repere bibliografice.motiv dominant în poezie şi proză. Bibliografie critică generală (selectiv) G. Liviu Petrescu. Bucureşti. Bucureşti. Ion Negoiţescu. 2. Ion Agârbicenau. Arca lui Noe. 1970. Bucureşti.dimensiuni şi aspiraţii. Zaciu. 2000. Literatura română între 1800-1918. 2004 Gheorghe Manolache.. poezia civilizaţiilor “Mememto mori” . 1991.teoretician şi critic literar “Eminescu şi poeziile lui”. vol. 12 . Sibiu. tehnica exterioară comentarii stilistice. Bucureşti. Structura prozei eminesciene. Bucureşti. 2005 Gheorghe Manolache. raportul antume-postume. “Comediile d-lui Caragiale”. vol. Bucureşti. Publicistica eminesciană . în Scrieri. Gheorghe Manolache. 1972. Vl. Piru. Epoca marilor clasici. Dumitru Micu. M. C.Ediţiile Eminescu: configuraţia operei. Bucureşti. ed.Cultura lui Eminescu . 1982. Istoria literaturii române contemporane. Sibiu. în regimul opţional din cadrul temei. Literatura de grad secund. 1966/reeditări/ George Munteanu. NOTĂ: autorii menţionaţi cu * se vor studia alternativ.ideea naţională. Bucureşti. VI. Ion Agârbicenau. Teatrul lui Eminescu. Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu. Resurecţia localismului creator. a II-a. Degradarea lui Proteu. Sibiu. vol. Realitate şi romanesc. Tudor Vianu. Vatamaniuc.* ION AGÂRBICEANU : Nuvele: povestiri. Bucureşti. Bucureşti. 1981..

5. prof.) Ion Creangă.comentariul stilistic (Pe drumuri de munte). tipologia personajelor (povestiri.) Octavian Goga . .) AL. univ.4. Gheorghe Manolache 13 .umorul.) B.(“Pădureanca”). Macedonski . structura dramatică a comediilor (de la “O noapte furtunoasă“ la “D’ale carnavalului”). Universul tragic.perspective.coordonate mitice ale toposului. parcurgerea bibliografiei şi abordarea pe text a tematicii.romanul ciclic . Coşbuc . “Dănilă Prepeleac”. Thalassa” . universul poveştilor (Ciubăr Împărat). obiectivitatea stilului. 8. 7. comentariu stilistic .stilul oratoric (dramaturgia.romancier. comentariul stilistic (pastelul).) G. 10.dr. Caragiale. memorialistica. discursuri).“Amintiri din copilărie” . aspecte mitologice (“Soacra cu trei nurori”. nuvele psihologice (“O făclie de Paşte”). 12. resurse folclorice. Poveşti . Macedonski . proza fantastică (“Kir Ianulea”.Între romantism şi simbolism. nuvele Paraziţii).) Duiliu Zamfirescu .Ioan Slavici . .) Calistrat Hogaş . . 9. “Două loturi” analize de text). Titular curs/disciplină. “Ivan Turbincă“).) Ioan Slavici . construcţia romanescă. “La Hanul lui Mânjoală“).) I.L.L.I. Caragiale. 11.Şt.publicistica. 6.comentarii stilistice. Universul comic.Delavrancea . Octavian Goga .nuvelist .Verificare.(pastelul coşbucian).Ion Creangă . stilul oratoric. .elemente prozodice specifice. tipologia personajelor (Tănase Scatiu). “Povestea lui Stan Păţitul”.Ciclul “Nopţilor”. lirismul elegiac. jovialitatea lui Creangă.fond realist.