You are on page 1of 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

Lucrare de Diploma

Evolutia serviciilor de telecomunicatii oferite de Vodafone in Romania si implicatii economico- sociale

Coordonator:

Autor:

Bucuresti, 2007

Cuprins
Introducere..............................................................................................................pag. 3 1) Servicii de telecomunicatii...............................................................................pag. 4 1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii.................................................pag. 4 1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania............................................pag. 6 2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania..........................................pag. 9 2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România...............pag. 10 2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii........................pag. 15 2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici.............pag. 18 Concluzii...............................................................................................................pag. 22 Bibliografie...........................................................................................................pag. 23 Anexe....................................................................................................................pag. 24

Introducere
Din 1876, anul in care Alexander Graham Bell si Elisha Gray au inventat un aparat care era capabil sa transmita vocea unui om puternic pe o distanta de 150 de metri, telefonul a traversat o era la sfarsitul careia a devenit aproape nelipsit din casele oamenilor in intreaga lume. Concomitent telecomunicatiile au devenit industrie, una care in prezent e cifrata la 1.78 trilioane $, adica 3% din produsul global brut pe plan mondial. Unul din sectoarele cele mai dinamice atat la nivel mondial, cat si in Romania il constituie fara indoiala sectorul telecomunicatiilor mobile. Primul sistem de telefonie celulara a fos lansat in 1979 in SUA si se numea AMPS Advanced Mobile Phone Service. In Europa primul sistem de telefonie celulara a fost implementat in Suedia in anul 1981 si se numea NMT - Nordic Mobile Telephone Ritmul de inovatie tehnologica constituie supoitui pentru evolutia raportului calitatepret in favoarea consumatorului final si, implicit, in consolidarea pozitiei concurentiale a sectorului in ansamblul sau in raport cu sectoarele concurente: telefonia fixa, transmisii prin cablu si, mai nou, aparatele foto clasice. In unele tari, rata de penetrare a telecomunicatiilor mobile a atins valori incredibile cel putin la o prima citire: peste 100% in Cehia, pentru a da un singur exemplu. Rata de penetrare a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii din România este net inferioară ( cca 70%) celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est datorita in primul rand decalajului tehnologic si al nivelului de trai scazut fata de tarile dezvoltate.

-2-

informare si pozitionare precum GPS ( Global Position System). Serviciile de telecomunicatii cuprind. inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii. Baza fizica a tuturor transmisiilor efectuate in telecomunicatii o constituie undele electromagnetice. emiterea si receptia de semnale. emiteri sau receptii. ce reprezinta suportul fizic de transmisie al informatiei. 1.Ma voi rezuma la prezentarea pe larg a serviciilor mobile de telecomunicatii (atingand doar aspectele esentiale ale telecomunicatiei fixe). si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. trecand prin sistemele de telefonie fixa si sisteme de comunicatii radio( initial utilizate de catre armata. intrucat constituie subiectul pricipal al lucrarii. inscrisuri. pana la radiotelefonie si sisteme operationale de transmisie prin satelit ca INMARSAT sau sisteme de comuncare . imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii -3- . In timp ce la comunicatiile fixe transmisia informatiei se realizeaza prin circuite de comutare (evoluand de la analogice la cele digitale). radio. telecomunicatiile mobile folosesc drept agenti undele radio si undele sonore. de asemenea. mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice. aveau costuri mari). 1) Servicii de telecomunicatii Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea. Sistemele de comunicare au evoluat de la telegraf. transmisia fiind asigurata de antene si echipamente speciale.

In cadrul retelelor de telefonie fixa prezinta imporata tipul semalului transmis pe firul de cupru. descifrarea si inregistrarea convorbirii sau datelor conversatiei. practic insesizabil pentru utilizator. Valoarea maxima admisa a SAR este de 2W/kg. Aceste rapoarte trimise controler-ului duc la adoptarea unei decizii optime in momentul in care este initiat procesul de handover si alegerea unei noi celule. iar telefoanele mobile nu fac exceptii de la acest lucru. Aceasta criptare face practic imposibil pentru orice sistem de interceptare ascultarea. Securizarea transmisiei este pe deplin asigurata prin folosirea tuturor metodelor de codare digitala. Cand un apel este in desfasurare la limita sferei de acoperire a celulei respective (ex: utilizator in miscare). Acest proces poara denumirea de HANDOVER. de-a lungul unei convorbiri . O retea de telefonie mobila se poate imagina ca fiind un fagure de miere. Viteza de prelucrare a datelor si desfasurarea tuturor acestor procese este foarte mare. Deplasarea unui utilizator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr-o celula in alta. Nu este demonstrat insa stiintific ca radiatiile emise de retelele si aparatele telefonice GSM provoaca daune sanatatii. In reteaua GSM. Comitetul International de Radiatii Neionizate si Comisia Nationala de Protectie Radiologica au concluzionat: ''Sunt dovezi insuficiente pentru a sprijini existenta oricarui efect pe termen lung (ex:cancer) la toate nivelele de dezvoltare biologica" Practic telefoanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sanatate decat aparatele radio FM sau televiziunea si sunt mult mai putin periculoase decat cuptoarele cu microunde. in prezent realizandu-se o modernizare a tuturor centralelor analogice( capacitate de tranmisie limitata la voce) si anume trecerea la semnalul digital ce presupune extinderea majora a capacitatii liniilor. Una dintre caracteristicile tehnice ale telefoanelor mobile este nivelul de radiatii emis SAR (Specific Absorbtion Rate). cu un nivel adecvat de calitate. insa prin monitorizarea pozitiilor este posibil transferul automat de la o celula la alta. dar sunt in modul stand-by.receptie) si antena ( statia de baza emisie receptie) folosesc coduri de criptare-decriptare a datelor conversatiei si digitalizarea acestora impreuna cu vocea. Inca din 1992 se manifesta o ingrijorare privind efectele nefaste ale telefonelor mobile asupra sanatatii. Toate echipamenetele ce folosesc unde radio produc radiatii neionizate ( caldura). Radiatia in radio-comunicatii este emisia de energie sub forma de unde electromagnetice. -4- . de aceea echipamentele de intretinere si inregistrare monitorizeaza la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile ( telefon cu SIM (Subscriber Identiti Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite. el poate scadea calitatea transmisiei fata de limita calitativ specificata. In studii efectuate in Marea Britanie asupra efectelor radiatiei electromagnetice ai expunerea in campuri elctromagnetice. Scopul principal al retelei GSM este de a asigura continuitatea apelului. statia mobila statia mobila monitorizeaza toate antenele inconjuratoare si trimite continuu rapoarte despre puterea semnalului acestora catre un echipament de control. ce reprezinta cantitatea de energie corespunzatoare undei de radiofrecventa absorbita de corpul uman in timpul utilizarii telefonului. Partea radio din telefon ( emisie.

cele mai susceptibile fiind echipamentele personale audio. aparatele auditive sau dispozitive electronice pentru cardiaci. aceste urmand a fi folosite exclusiv de noul sistem ce se dorea a fi lansat in 1991. -5- . In 1986 majoritatea standardelor erau deja redactate si s-a dat o directiva pentru rezervarea celor doua benzi de frecventa( 890 . transmisii de date si fax. permitand astfel operatorilor o imbunatatire a serviciilor si o crestere a capacitatii.  PCS 1900 Mhz: . prin implementarea graduala a acestei tehnologii. bazat pe tehnologie digitala de telecomunicatii. Acest sistemeste si el raspandit in majoritatea tarilor din Europa. GSM a fost reluat in 1989 ETSI ( Institutul European de Telecomunicatii si Standarde) si ei au definitivat standardul in 1990. singura diferenta este ca functioneaza pe alta banda de frecventa.Standard pan-European functionabil din 1991.De asemenea Organizatia Mondiala a Sanatatii a certificat ca nivelul de radiatii emis de catre aparatura si echipamentele radio GSM este cu mult sub nivelul mediu de radiatii acceptat de normele internationale ( de 8 ori mai mic ). In anul 1982 Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii ( CEPT) a decis infiintarea unei echipe cu numele Grup Special Mobil pentru a dezvolta un set de standarde comune pentru o viitoare retea celulara pan-Europeana si a propus rezevarea a doua benzi de frecventa de 900 Mhz pentru sistem. UMTS nu este un inlocuitor al GSM.  UMTS 2000 Mhz: .Personal Communications Services . Totusi pentru a preveni anumite fenomene este recomandat a nu se folosi telefoanele mobile in salile de reanimare sau langa dispozitive de mentinere a vietii . acces internet  DCS 1800 Mhz: DIgital Cellular System . standardizata de organizatii internationale de standardizare . Acest standard are aplicatii diverse in foarte multe domenii de utilizare: telefonie. Acest sistem este un concept privind comunicatiile mobile personale folosite in SUA pentru trecerea de la sistemul de comunicatie analog la cel digital pe suportul unor retele telefonice analogice. Transmisiile radio pot interfera cu cateva tipuri de aparate electrocasnice. Prezinta aceleasi implicatii si tehnologii ca si GSM . precum Third Generation Partnership Project (3GPP) si International Telecomunications Union (ITU). aeronave sau alte locuri unde pot provoca reactii din partea aparaturii electrocasnice sensibile la astfel de unde.900 Mhz. servicii suplimentare( mesagerie vocala. Principalele sisteme utilizate in telecomunicatia mobila cuprind urmatoarele standarde:  GSM 900 Mhz: . UMTS a fost proiectat astfel incat sa poata fi aplicata atat retelelor GSM cat si celor GPRS.1900 Mhz. aeroporturi. wap.1800 Mhz lansat in 1900 in Marea Britanie.915/ 935 .Universal Mobile Telecomunications System (UMTS) este urmatoarea generatie de telefonie celulara. apel in asteptare. benzinarii. multiparty.960 Mhz). etc). roaming. ITU clasifica UMTS ca tehnologia oficiala de generatia a treia (3G). mesaje scrise.

T..S. iar producţia de echipamente şi aparatură.T.Serviciul GSM a inceput in 1991 si tot atunci a fost redenumit in Sistemul Global de Comunicatii Mobile. Japonia.N.N. De menţionat că.C. LCT a avut la început două domenii de activitate: Radio-TV şi Telefonia.C. care să fie apoi introduse în fabricaţie de serie. Deschiderea manifestată după anul 1990.P. naşterea LCT coincide cu darea în funcţiune a primei staţii de Tv din România. iar după 1990 C. 1. s-a resimţit în mod deosebit în domeniul telecomunicaţiilor.Tc. Australia.     HSCSD(High Speed Circuit Switched Data) incepe sa se implementeze de operatori din 1999 GPRS(General Packed Radio Services) este dezvoltat si implementat incepand cu anul 2000 EDGE (Enhanced Data for GSM Evolution) se implementeaza in retelele GSM in 2004 UMTS este implementat prima data in 2001 de catre operatorul NTT . În decursul timpului LCT a avut diverse denumiri: I.P. Sectorul de Cercetare şi-a propus să aibă şi preocupări puternic tehnologice. Ulterior a luat naştere şi un sector pentru activităţi poştale.Tc. tarile arabe. Numele propriu care trebuie asociat acestui eveniment este Prof.Tc. Din 1992 acest sistem a fost adoptat de foarte multe tari din Europa. precum şi furnizarea de sisteme -6- .2) Serviciile de telecomunicatii in Romania Începutul activităţii de cercetare poate fi considerat anul 1955.C. Alexandru Spătaru. In 1994 se lanseaza primele servicii de date/fax in retelele GSM.C. I. DoCoMo. La rândul său. deşi LCT a funcţionat în coordonarea MPTc .minister cu specific de exploatare şi oferire de servicii.C. staţie experimentală construită de specialiştii LCT.S.C. an în care a fost înfiinţat LCT (Laboratorul de Cercetări de Telecomunicaţii) în cadrul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor M. statel asiatice).). dar si din lume( Japonia. unde tehnologiile pe plan internaţional evoluează rapid. respectiv de elaborare de echipamente de Tc. şi I.

dezvoltarea serviciilor de comunicaţii electronice încurajează o distribuţie mai echilibrată a populaţiei. Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Comunicaţiilor. De asemenea. Cei care nu au acces la servicii de comunicaţii electronice riscă să fie marginalizaţi în societatea secolului XXI. în sens mai larg. ce urmau a fi asigurate prin concepţia proprie şi producţie relativ limitată. cât şi la nivel global. Totodată. cu atât mai important pentru România în contextul procesului de integrare europeană.PROCETEL.S. În centrul oricărui program de acţiuni destinat promovării intereselor utilizatorilor finali trebuie să se afle însă definirea şi implementarea unei politici şi strategii de serviciu universal eficiente şi coerente. precum şi la asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice. expansiunea rapidă şi mai ales capacitatea de a induce un efect multiplicativ de creştere economică. în general de către concerne puternice.. Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă un obiectiv specific de importanţă majoră al strategiei de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor. în condiţii competitive. urmând ca C/I. şi contribuie la estomparea diferenţelor de dezvoltare dintre zonele rurale şi cele urbane. Instrumentele la care statul trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe. inerente utilizării noilor tehnologii de comunicaţie.N. ca şi pentru majoritatea statelor lumii. promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate. atât la nivelul fiecăruia dintre statele lumii. metodologii şi proceduri de test. bunuri şi servicii. de exemplu). în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale. un sector strategic al economiei naţionale. respectiv spectrul radioelectric şi sistemul de numerotare. se asigură. mergând de la impunerea unor obligaţii de transparenţă menite să ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii informate până la protejarea acestora în relaţia cu furnizorii prin mecanismele de soluţionare a litigiilor. Serviciile de comunicaţii electronice depăşesc latura personală şi de afaceri a comunicării.complexe. reducerea poluării şi a traficului în marile oraşe.C. având ca efect decongestionarea zonelor metropolitane. Accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este considerat un drept fundamental al cetăţenilor. zona unde cercetarea naţională tehnologică de echipamente. -7- . să se implice cu precădere în studii şi cercetării de sisteme şi servicii de telecomunicaţii în elaborarea de normative tehnice. putea juca un rol activ. a abordat-o Institutul de Cercetări pentru Echipamente de Telecomunicaţii . administrate de autoritatea de reglementare. Aceasta a fost preocuparea pe care cu preponderenţă. De asemenea. constituind un instrument esenţial pentru furnizarea către public a tuturor tipurilor de informaţii. de învăţământ sau medicale. cât şi de către sectorul privat (serviciile societăţii informaţionale). economice şi culturale în cadrul comunităţii. asigurarea serviciului universal este un instrument eficient de promovare a coeziunii sociale. statul trebuie să vegheze la implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viaţă privată în acest sector. Comunicaţiile reprezintă astăzi pentru România. prin potenţialul deosebit de stimulare a dezvoltării altor sectoare au transformat în ultimii douăzeci de ani comunicaţiile într-unul din cele mai importante motoare ale economiei. Totodată. în vederea combaterii ameninţărilor specifice. în societatea informaţională. atât de către administraţia publică (servicii sociale. a fost aceea a sistemelor dedicate şi specifice unor aplicaţii. esenţial pentru integrarea acestora în comunitate şi.C. Astfel. fie prin companii asociate. Amploarea investiţiilor atrase. fie direct. precum şi de studii de sistem privind introducerea noilor servicii de telecomunicaţii şi utilizarea optimă a resurselor naturale limitate.

datorită creşterii puterii de cumpărare şi a nivelului de trai. Astfel. asigurarea accesului pe scară largă la educaţie şi cultură pentru toate categoriile sociale. ANRC (Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii). vor duce la ajustarea tarifelor la niveluri accesibile unor pături din ce în ce mai largi ale populaţiei. mai ales. Pe măsură ce evoluţia concurenţei şi evoluţia economico-socială de ansamblu vor duce la apropierea situaţiei de fapt din România de limitele naturale de creştere a disponibilităţii serviciilor.Furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie. precum şi a serviciilor de Internet de de bandă largă (de tip broadband). Creşterea gradului de utilizare şi asigurarea calităţii şi accesibilităţii conexiunii la Internet în toate sectoarele vieţii economico-sociale conduc la atingerea dezideratului de Societate Informaţională. este considerată o premisă esenţială a tranziţiei către Societatea Informaţională. astfel cum sunt prevăzute acestea în Directiva 2002/22/EC. cu scopul de a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a elabora căi de acţiune adecvate noilor situaţii existente pe piaţă. de natură să permită identificarea tendinţelor majore ale mediului social-economic şi tehnologic şi să asigure stabilirea celei mai eficiente strategii pornind de la evoluţiile principalilor factori de influenţă din acest sector. creând cadrul pentru dezvoltarea unei concurenţe efective între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. prin măsurile luate. şi pe baza îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt. care va acţiona la rândul său în aceeaşi direcţie. înlăturând astfel barierele din calea dezvoltării structurale -8- . Pe parcursul implementării. va putea fi luată în considerare folosirea parţială sau chiar integrală a fondurilor disponibile pentru finanţarea creşterii în continuare a disponibilităţii serviciilor de telefonie la punct fix. reprezintă un obiectiv pe termen lung. prin realizarea conectării la Internet a tuturor instituţiilor de învăţământ. în asigurarea posibilităţii de comunicare pentru toţi cetăţenii. De asemenea. condiţie esenţială a noii direcţii în care se îndreaptă România Implementarea obiectivelor stabilite prin prezentul document de politică şi strategie revine ANRC. În acest sens. ceea ce va avea ca rezultat creşterea investiţiilor în infrastructură şi creşterea penetrării serviciilor de telefonie la punct fix. în dezvoltarea regională şi. la creşterea gradului de penetrare a serviciilor de telefonie la punct fix. creşterea concurenţei pe piaţă şi presiunea tot mai mare asupra tarifelor serviciilor de telefonie. MCTI va urmări aplicarea eficientă a măsurilor stabilite. De aceea. MCTI consideră că implementarea serviciului universal are un rol esenţial în combaterea excluziunii sociale. MCTI va pune la punct şi se va baza pe un sistem de indicatori. MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) apreciază liberalizarea pieţei comunicaţiilor electronice ca fiind un factor esenţial care va conduce. în condiţii de disponibilitate. Pentru a putea reacţiona prompt la cerinţele pieţei. dacă pe termen scurt se poate aprecia că fixarea unei ţinte de penetrare similară mediei înregistrate în ţările membre ale Uniunii Europene ar implica înregistrarea unor costuri nete deosebit de ridicate. pe termen mediu şi lung. calitate şi accesibilitate. Totodată. determinată de progresul tehnic şi de evoluţia fenomenului de convergenţă a tehnologiilor. pe termen mediu şi lung este necesară alinierea completă la standardele de serviciu universal. oferind întregii societăţi posibilitatea de a beneficia din plin de avantajele accesului la informaţii. va acţiona în continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe piaţă. se estimează că pe termen lung regiunile în care furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie la punct fix este neprofitabilă vor deveni atractive pentru operatorii de pe piaţă. la un punct fix. De asemenea. prin monitorizarea continuă a modului de desfăşurare a acţiunilor întreprinse în direcţia îndeplinirii obiectivelor fixate.

Autoritatea nationala de reglementare in Comunicatii (ANRC) este organismul principal ce reglementeaza legislatia pietei de telecomunicatii. ca nu exista competitie adevarata (in domeniul telecomunicatiilor mobile asistam la un duopol Orange . E mentionat si faptul ca a menţionat ca exista un decalaj tehnologic între Romania şi restul tarilor din zona central si est europeana. Conform analizei investitiile vor intarzia in Romania atata timp cat nu exista o vointa de a reduce din decalajul tehnologic dintre Romania si vecinii sai. rata de penetrare a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii din România este net inferioară celorlalte ţări din Europa Centrală si de Est. din cauza investiţiilor minime ale companiilor din Romania în infrastructura.a societăţii româneşti spre o Societate Informaţională modernă. cu baze solide. dar in principal tehnologic fata de tarile dezvoltate. care să asigure o integrare deplină şi eficientă în structurile comunitare. 2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania Desi devansata din multe puncte de vedere. compatibilă cu standardele Uniunii Europene. pentru desemnarea companiilor cu putere semnificativa si impunerea obligatiilor specifice. iar in cea fixa persista monopolul Romtelecom). piata de telecomunicatii romaneasca incearca sa asigure unul dintre cele mai inalte standarde de calitate existente in serviciile din Romaniei. elaborarea metodologiei pentru efectuarea analizelor de piata si identificarea pietelor relevante in sectorul comunicatiilor electronice. creând premisele trecerii într-o nouă etapă de evoluţie.Vodafone. Principalele atributii ANRC in domeniul legislatiei sunt:     monitorizarea si controlul respectarii obligatiilor impuse furnizorilor de retele si de servicii de comunicatii electronice prin autorizatiile generale. gestionarea la nivel national a resurselor de numerotatie si acordarea licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie. controlul indeplinirii obligatiilor impuse furnizorilor de serviciu universal in temeiul prevederilor legislatiei speciale 2.   gestionarea mecanismelor de finantare a obligatiilor legate de asigurarea serviciului universal. Astfel. În contextul liberalizării pieţei de telecomunicatii. Potrivit unei analize recente a companiei PriceWaterhouse Coopers. reprezentantul se considera ca aceasta nu s-a schimbat prea mult.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România -9- . cea a economiei bazate pe cunoaştere. prezenta politică şi strategie constituie un pas esenţial în direcţia integrării României din punct de vedere socio-economic în Europa secolului XXI. ulterior. prevazute de legislatia speciala. efectuarea analizelor de piata in vederea stabilirii pietelor relevante si.

O parte dintre ameninţări se pot regăsi printre cauzele punctelor slabe sau pot genera efecte care să reducă punctele forte. reprezintă cauze ale punctelor forte sau pot genera în viitor efecte care să reducă punctele slabe. în sensul că o serie de oportunităţi.10 - . se recomandă evidenţierea cât mai clară a cauzelor care le-au produs şi a efectelor pe care le generează asupra organizaţiei sau domeniului investigat. Se poate observa că între cele patru elemente specifice analizei SWOT există corelaţii. . De asemenea. oportunităţilor şi ameninţărilor.După identificarea punctelor forte. poate genera creşterea atractivităţii sectorului respectiv. în unele situaţii. faptul că cererea de servicii de telecomunicaţii în ţara noastră este departe de a fi saturată (teledensitatea redusă. respectiv dezvoltarea investiţiilor. punctelor slabe. număr mic de utilizatori Internet). De exemplu. înregistrarea unui ritm rapid de dezvoltare a sectorului etc. datorită faptului că au fost valorificate. o serie de puncte slabe pot reprezenta cauze care generează puncte forte.

Apariţia şi dezvoltarea pe plan mondial a unor tehnologii noi. care implică costuri reduse şi oferă lărgimi de bandă sporite (oportunitate) Cauze Efecte Propuneri de măsuri strategice în domeniul telecomunicaţiilor . care implică costuri reduse şi oferă lărgimi de bandă sporite (oportunitate) 7. Relansarea investiţiilor pe plan mondial pentru trecerea la 3G. Liberalizarea pieţei 2. DECT. bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii din domeniu. Creşterea numărului de utilizatori Internet (în prezent se manifestă ca un punct slab).4 Promovarea intereselor utilizatorilor finali Puncte slabe . prin dezvoltarea telecomunicaţiilor în bandă largă 6. Eficienţă crescută în furnizarea serviciilor de telecomunicaţii 2. Creşterea atractivităţii ţării pentru investitorii străini (oportunitate) 4. Prezenţa pe piaţa telecomunicaţiilor mobile a unor companii puternice pe plan mondial în domeniul comunicaţiilor 3.Puncte tari Cauze Efecte Nivel tehnologic ridicat. Prin utilizarea unor tehnologii adaptate la specificul zonei din punct de vedere costeficienţă.3 Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii 2. îndeosebi în domeniul telecomunicaţiilor mobile 1. se poate realiza o dezvoltare echilibrată a telecomunicaţiilor (în prezent se manifestă ca un punct slab) Propuneri de măsuri strategice în domeniul telecomunicaţiilor 2. Apariţia şi dezvoltarea pe plan mondial a unor tehnologii noi. CDMA 450. Creşterea teledensităţii (în prezent se manifestă ca un punt slab) 4. Implementarea celor mai noi tehnologii în domeniul telecomunicaţiilor: GSM-GPRS. extinderea şi dezvoltarea telecomunicaţiilor şi a aplicaţiilor specifice acestora (oportunitate) 1. cu respectarea obligaţiilor internaţionale asumate de ţara noastră 2.11 - 6. Dezvoltarea telecomunicaţiilor în bandă largă (în prezent se manifestă ca un punct slab) 5.2 Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii modern.1 Protejarea şi stimularea concurenţei 2. Îmbunătăţirea climatului economic general din ţară(oportunitate) 8. VoIP 5. Tarife mai reduse 3.

1 Investiţii reduse în anumite regiuni din cauza cererii limitate 2. mai ales în anumite regiuni 2.2 Nivel ridicat al taxelor şi impozitelor 2.3 Ponderea mare a economiei subterane în ansamblul economiei româneşti 2. încurajarea dezvoltării infrastructurii şi aplicaţiilor specifice societăţii informaţionale 2. bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii din domeniu.6 Reducerea Propuneri de măsuri strategice în domeniul telecomunicaţiilor 2.12 - . pe o perioadă îndelungaţă a unui nivel ridicat al inflaţiei 2.5 Funcţionarea deficitară a justiţiei 2.5 Număr redus de utilizatori Internet (punct slab) 2.3 Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin acordarea unor facilităţi fiscale persoanelor care achiziţionează un calculator şi se conectează la internet.2 Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii modern.Ameninţări Cauze Efecte Nivel redus de trai.1 Dezvoltare teritorială neechilibrată a telecomunicaţiilor (punct slab) 2.8 Persistenţa.7 Instabilitate legislativă 2. punându-se accent pe crearea unei infrastructuri de telecomunicaţii în bandă largă 2.4 Dezvoltare redusă a telecomunicaţiilor în bandă largă (punct slab) 2. care limitează cererea şi oportunităţile investiţionale 2.1 Protejarea şi stimularea concurenţei 2.3 Menţinerea unor decalaje mari faţă de ţările din Uniunea Europeană în privinţa indicatorilor care reflectă gradul de dezvoltare a sectorului de telecomunicaţii (punct slab) 2.3 Concurenţă redusă în ceea ce priveşte telecomunicaţiile.6 Investiţii străine reduse la nivelul economiei naţionale 2.1 Întârzierea reformelor economice 2.4 Nivel ridicat al corupţiei 2.4 Promovarea intereselor utilizatorilor finali. .

2.5 Realizarea sinergiei cu celelalte sectoare de activitate astfel încât să se obţină o creştere a nivelului de trai. evitarea schimbărilor frecvente în domeniul legislativ.13 - . creşterea cererii. respectarea normelor şi reglementărilor legale.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii . reducerea corupţiei etc.ritmului de dezvoltare a societăţii informaţionale punându-se accent pe dreptul la accesul şi serviciul universal 2.

14 - ..

.15 - .

16 - ..

precum si în cazul în care este instalata o linie suplimentara de acces. Primii doi parametri vor fi calculati în zile efective. Deranjamente raportate per linie de acces pe an Un raport de deranjament valid este un raport asupra întreruperii sau degradarii serviciului.intervalul de timp în care 99% din cereri sunt solutionate. Acest indicator se aplica în cazul instalarii unei noi linii telefonice. inclusiv în cazul trecerii de la PSTN la ISDN.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de telefonie destinat publicului: 1.intervalul de timp în care 95% din cereri sunt solutionate. redactat de catre un utilizator si atribuit retelei prin intermediul careia se furnizeaza serviciul sau oricarei retele interconectata cu prima. Se vor lua în considerare numai cererile pentru care exista conditii tehnice de instalare. 2.2. .procentajul cererilor solutionate în intervalul de timp convenit cu utilizatorul. Timpul necesar pentru începerea furnizarii serviciului Este reprezentat de intervalul de timp cuprins între momentul primirii de catre furnizorul de servicii a cererii de furnizare a serviciului si momentul în care acest serviciu devine disponibil pentru utilizatorul care a formulat cererea.17 - . prin intermediul careia se . iar nu în zile lucratoare. Din calculul acestora se vor exclude cazurile în care utilizatorul solicita amânarea începerii furnizarii serviciului. . Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: .

Se vor exclude din statistica cazurile referitoare la deranjamentele a caror remediere rezida în interiorul altor retele de comunica?ii electronice. nici semnal de raspuns în cel mult 30 de secunde de când informatiile necesare identificarii utilizatorului apelat au fost receptionate de retea. pentru cele mai rapide 95% din cazuri. in cazul raportarilor valide. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului va face public intervalul orar în care se pot depune la adresa publica desemnata în acest scop notificari cu privire la deranjamente. in cazul raportarilor valide.18 - . interconectate cu prima. O linie de acces este un circuit capabil sa stabileasca o legatura vocala între punctul terminal al retelei si centrala locala 3. pentru cele mai rapide 80% din cazuri. pentru cele mai rapide 95% din cazuri. Raportarile privitoare la ratele de acces de baza sau primar (BRA/PRA) sau la accesul de tip analog multilinie vor fi înregistrate ca o raportare unica. Sunt excluse cazurile în care întreruperea sau degradarea serviciului este cauzata de defectarea unui echipament terminal. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: . Statistica va cuantifica deranjamentele remediate în perioada de colectare a datelor. . indiferent de momentul în care s-a produs raportarea deranjamentului.transporta apelurile generate de serviciul respectiv. . numarul de linii de acces considerate va fi 1 pentru rate de acces de baza sau primar. Timpul de remediere a deranjamentelor Reprezinta durata de timp masurata între momentul in care deranjamentul a fost raportat la adresa publica indicata de catre furnizorul de servicii si momentul în care elementul serviciului sau serviciul reclamat a fost readus la parametrii normali de functionare. in cazul raportarilor valide. nici ton de apel. . la care nu se obtine nici ton de ocupat. altele decat cele oferite in mod curent. 4. Nu se vor lua in calcul cazurile in care furnizorul de servicii încheie cu utilizatorul un contract in care se obliga sa furnizeze servicii preferentiale de remediere a deranjamentelor.timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate. Un apel nereusit este un apel catre un numar de identificare valid. În cazul furnizarii indirecte a serviciului. pentru cele mai rapide 80% din cazuri.timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces. numarul de linii de acces se va înlocui cu numarul de utilizatori ai serviciului (înregistrari CLI sau de coduri PIN). indiferent de numarul de canale activate sau afe ctate.procentajul deranjamentelor totale remediate în termenul convenit cu utilizatorul din totalul deranjamentelor valide raportate. indiferent de numarul de canale activate. .timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate. . De asemenea. despre care furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului nu poate primi informatii privind remedierea problemei aparute. corect format. in cazul raportarilor valide.timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces.

Apelurile considerate nereusite nu se iau în calcul. . Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Serviciile la care face referinta acest indicator sunt cele care pot fi apelate utilizându-se formate speciale de accesare (numere scurte de trei cifre.timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor telefonice internationale sunt stabilite. 5. .19 - . Pentru parametrul international nu se impun valori limita.timpul mediu de raspuns.procentajul apelurilor nereusite la nivel local. cu exceptia numerelor de acces la serviciile de urgenta. Timpul de stabilire a conexiunii Reprezinta intervalul dintre momentul în care informatiile de adresa cerute pentru stabilirea conexiunii au fost receptionate de retea si momentul în care partea apelanta receptioneaza ton de ocupat. . Serviciile furnizate în întregime în mod automat nu se iau în calcul. Pentru parametrul international nu se impun valori limita. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: . . . ton de apel sau semnal de raspuns de la partea apelata. .valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel international.valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel local. .procentajul apelurilor catre servicii de “operatoare” la care s-a raspuns în maximum 30 de secunde din totalul apelurilor catre aceste servicii. . .valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel national.procentajul apelurilor nereusite la nivel international. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: .procentajul apelurilor nereusite la nivel national. Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român. 6. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: . Timpul de raspuns pentru servicii de “operatoare” Reprezinta intervalul de timp dintre momentul în care informatia de adresa pentru un serviciu de “operatoare” a fost corect receptionata de catre retea si momentul în care operatorul uman raspunde utilizatorului apelant pentru a-i furniza serviciul solicitat. Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român.timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor te lefonice locale sunt stabilite.Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Rata apelurilor nereusite este reprezentata de raportul procentual dintre numarul de apeluri nereusite si totalul apelurilor încercate într-o perioada de timp specificata.timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor tele fonice nationale sunt stabilite. de tip 112).

Vor fi luate în calcul toate reclamatiile de acest fel primite. Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator: Se va calcula raportul procentual dintre numarul reclamatiilor cu privire la corectitudinea facturii si numarul total al facturilor emise în trimestrul pentru care se face raportarea. Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator Se va calcula raportul procentual dintre numarul de posturi telefonice publice în functiune si totalul posturilor telefonice publice apartinând furnizorului. care poate functiona atât ca terminal apelant cât si ca terminal apelat. .20 - . indiferent de validitatea lor. Corectitudinea facturii O reclamatie ce vizeaza corectitudinea facturii reprezinta o expresie a dezacordului utilizatorului în legatura cu corespondenta dintre obligatia sa de plata si serviciile efectiv furnizate.7. Nu se va confunda reclamatia de acest fel cu o cerere de informatii suplimentare cu privire la factura primita. Disponibilitatea telefoanelor publice cu plata Este acel echipament terminal de telefonie pus la dispozitia publicului de catre un furnizor al serviciului de telefonie destinat publicului. 8.

legislate. la care ar trebui adaugate taxeie catre IGCTI. ANRC ar putea deveni "One Stop Shop". mandatul lor trebuind a fl garantat pentru a fi feriti de presiuni politice. Consiliul de Administratie va alege in urma unui concurs un director executiv. consiliul de administratie are 5 membri.Concluzii In conditiile existente azi in Romania. Subordonarea fata de parlament ar insemna o mai buna separare a operarii de reglementare. Ideea ca MCTI si ANRC sa fie doua ministere. la unii operatori: Teletrans. gestionarea spectrului de frecvente. Pentru administrarea noii autoritati de reglementari. monitorizare. inamovibili.. ANRC ar trebui condusa de un Consiliu de Administratie desemnat de parlament. operatorii de telecomunicatii avand relatii numai cu o institutie. Romania este renumita pentru multitudinea de taxe (peste 200) pe care o companie este obligata sa le plateasca. obiectivele fund de cele mai multe ori pe termen scurt. iar pentru 2004 a 0. iar existenta a prea multor taxe in telecomunicatii face sa creasca riscul de industrie si deci costul capitalului. . Taxa de monitorizare perceputa de ANRC vine sa se adauge altor taxe (IGCTI etc.21 - . Guvernul este alcatuit pe criterii politice.. monitorizare. taxe etc. Existenta unei singure autoritati de reglementare ar putea duce si la micsorarea taxelor pe care operatorii de telecomunicatii trebuie sa le plateasca. dar si simplificarea relatiei operator telecomunicatii -autoritate. Bibliografie .). In plus.5 miliarde $) este subordonata parlamentului. . In 2003 coeficientul de cheltuieli folosit de ANRC a fost de 0. Radiocomunicatii. reglementari. Presedintele Consiliului de administratie ar putea fi desemnat de membrii consiliului de administratie sau de parlament.21%.fuziunea in ANRC a tuturor entitatilor. care monitorizeaza o piata mai mica (cea. reprezentat de guvern. statul este inca actionar. cand totul s-a concentrat la nivelul guvernului. Aceasta mai inseamna ca atributiile trebuie sa inceapa cu acordarea de licente de operare si sa acopere absolut tot spectrul: control.23%. s-a dovedit contraproductiva in ultimii 14 ani. Romania fiind acum una dintre ultimele tari europene din punctul de vedere al dezvoltarii infrastructurii de telecomunicatii. Ingloband si celelalte entitati. se recomanda simplificarea proceselor de reglementare. iar rezultatul fiind distantarea continuu de tarile vecine. Consiliul de administratie ar trebui alcatuit din eel putin 5 membri (dar nu mai mult de 9) alesi pe o perioada de 4 sau 5 ani. In Franta. ca de altfel si in Turcia. proportional cu cota de piata in venituri a fiecarui operator. Telecomunicatii CFR. POSTelecom etc. in special acolo unde statul este actionar. RomTelecom. serviciu universal etc.). monitorizare etc. Comisia Nationala de Valori Mobiliare. Trebuie propusa o cifra maximala pentru intreaga activitate (reglementare. avand deci aceeasi subordonare. serviciul universal etc. cea mai buna solutie fiind o singula autoritate (One Stop Shop) . dar si ale tendintelor ce se manifesta in lume. conduce la ideea controlului asupra alcatuirii si executarii bugetului. 0. de exemplu. Aceasta ar putea sa insemne nu numai taxe minime. Modul de colectare a taxelor.

2004 ***http://www. 74-75.Telecom . 2004 Oaca. Dan . 48-50.aspx?tabid=121*** ***http://ro. 76-78. 2004 Oaca. p. p. 48. 2004 Antohi. 34. 2004 Dinu.Convergenta in reglementarea telecomunicatiilor. Nicolae .Telecomunicatiile romanesti si integrarea europeana. Biz nr.org/wiki/Telecommunication*** .anrc . p. 23. Eduard .Anul de telecomunicatii 2004. Tribuna economica nr.evolutie dincolo de sperante. p. Tribuna economica nr. p.22 - . Nicolae .roDesktopDefault.wikipwdia . Tribuna economica nr.Analiza strategica a sectorului de telefonie celulara. 93. 47. 55-56.Oaca. Tribuna economica nr. 48-50. Nicolae .