Proceduri tehnice – structuri din beton armat

Posted by Site-ul Beneficiarilor de Constructii on februarie 15th, 2011

Conditii prealabile
 

Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri. Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor desfăşurate.

Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activităţilor desfăşurate  Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )  Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ).  Existenţa utilităţilor:  instalaţie de apa  instalaţie de forţă si iluminat  instalaţie de aer comprimat  condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )  Existenţa drumului de acces la locul de turnare  Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător  Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice  Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )  Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de siguranţa. Atributii si responsabilitati
 

Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de întocmirea înregistrărilor de calitate. Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate

pentru a micşora viteza de – scurgere înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1. cu pompa de beton. in buncărele pompelor sau jgheaburile de turnare directa punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă . nu va depăşi:  -45 min. spălare cu apa. acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului. manipulare si punere in opera a betonului       betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera in timpul transportului. betonul va fi malaxat tot timpul . cu jgheabul sau combinaţie intre acestea. piesele înglobate. barele de armatura. vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona -aferenta betonării prin batere. noroiul sau apa  cartarea geologica a suprafeţei ‘  verificări topo a cotei finale  recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei” Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior  înainte de turnarea betonului. când temperatura mediului este 15 – 30°C  -90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor. Durata de transport care se considera din momentul terminării încărcării. suflare cu aer comprimat.5 m la turnarea cu bena si 1.  Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton. buciardare. după caz  înaintea turnării betonului. bande de etanşare si betonul turnat anterior. când temperatura mediului este mai > 30°C  -60 min. după posibilităţi atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare. suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat. pentru evitare segregării. cofrajele. vibratoare. timp de 24 ore. macarale ) Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si păstrare probe de beton in condiţii STAS PROCEDURA Pregătirea terenului de fundare  verificarea cotei de fundare cu aparate topo  decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei  geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare  curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează pârtile desprinse. apa rămasa in -denivelări va fi îndepărtata  toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau pârtile componente ale fazei respective de betonare  se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare Transport.0 m la turnarea cu pompa .

tecile sistemului de precomprimare. betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de ciment la îmbinarea cofrajelor . nu mai apar bule de aer din masa betonului.  vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa. betonul va fi dirijat la locul de turnare . sau scăpări de ulei. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1. cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului  un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa stratului  durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. apărute in timpul betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor  tunarea betonului. alese in funcţie de lucrabilitatea betonului. cu vibratoare standard . motorina . barele de armatura. betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata  orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne.etc. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in plan.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor Finisarea suprafeţelor de beton  Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in proiect. rizuri sau alte denivelări de la . etc. cu benzile de etanşare.  se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul.  vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul compactat anterior.5 m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea  betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime  rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie  in cazul defectării pompei. se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora  orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului  se vor prevedea platforme intermediare de lucru . turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul turnării betonului  platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare  se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt Compactarea betonului  fiecare strat de beton va fi vibrat.  in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate.  zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol. dimensiunile elementului şi densitatea armaturii  vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa  se va asigura un număr suficient de vibratoare.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda. Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C.suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica. in funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului. rogojini. strat de nisip. etc. Acesta metoda consta în asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald. Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale. aşa cum este definita pe planuri. utilizate in mod curent sunt:  metoda conservării căldurii betonului. Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare. care consta in acumularea de căldura prin încălzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu învelişuri termoizolante. După punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C. Soluţiile tehnologice tip. dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment. protejând suprafeţele libere prin :  acoperirea cu materiale de protecţie. . Pe timp ploios.Aceasta operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa acoperita. Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrările ce se vor executa. măsurate cu şabloane de 3.  aplicarea de pelicule de protecţie.6 mm  Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm  Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :  Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm  Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm  Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate. suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena. atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment. in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină permanent umeda. mozaicari. in paralel cu protejarea cu învelişuri termoizolante.  stropirea periodica cu apa.00 m lungime ). luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru.  metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore. se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare.  Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent. zidari. etc. pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2. ) Protecţia betonului           Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie.  Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – .

 Întreruperi neplanificate  Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forţat benzile de etanşare la suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare. după care începe operaţia de punere in opera a betonului.  Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice. responsabilul CQ va deschide RNC. etc. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor. defectarea fabricii de betoane.  fisuri in elemente de beton . avarii de energie electrica. după caz:  zone de separare. In aceste cazuri şantierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului.  In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul elementelor structurale.Repararea defectelor de calitate la beton  În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare.  Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai mare. iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere. caverne in beton . evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă. Documente si inregistrari            Borderou pentru recoltarea probelor de beton Condica evidenţa betoane puse in opera Proces verbal lucrări ascunse Fişa de control calitate Proces verbal aspect beton după decofrare RNC – Raport de neconformitate DS – Dispoziţie de şantier FCC – Fisa control calitate PCC – Plan control calitate PV – Proces verbal PMI – Piese metalice înglobate . deformarea cofrajelor. de poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria suprafeţele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful