MEDIU SI SANATATE

Cursul 1. AERUL Compozitia chimica si influenta sa asupra organismului

ATMOSFERA – este invelisul gazos al Pamantului se divide in 3 zone distincte cat si al proprietatilor fizice  homosfera – caracterizata prin omogenitatea compozitiei chimice (gaze în formă molecular) (157 km)   heterosfera – se intinde pe 2000 km exosfera – invelisul cel mai excentric al atmosferei care nu are limite AERUL pur este un amestec de O si N in proportie de 1 la 4. In realitate este un amestec de gaze format din N, O, CO2 si alte gaze, la care se adauga vapori de apa, pulberi, polen, bacterii, fungi. Prin actul respirator se modifica compozitia aerului si cantitatea de apa si vapori, aerul exiprat fiind saturat. Influenta sa asupra organismului uman este consecinta modificarii presiunii partiale a gazelor care formeaza aerul atmospheric. Modificarea presiunii partiale se poate datora fie modificarii concentratiei gazelor, fie a presiunii atmosferice. AZOTUL poate influenta sanatatea umana numai ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirat. Aer cu presiune marita respira doar persoanele care coboara sub apa si respira aer la presiune corespunzatoare adancimii la care lucreaza. La coborarea sub apa, presiunea creste la fiecare 9 m cu o atmosfera. Cresterea redusa a presiunii aerului inspirat (in cazul oscilatiilor meteorologice) nu modifica semnificativ schimburile gazoase la nivel alveolar, doar cresterile mari ale presiunii pot produce tulburari grave ca urmare a faptului ca N expirat la presiune

ducand la aparitia sindromului de decompresiune (narcoza hiperbara) legat de saturarea in N a tesutului nervos. agitatie. de orientare urmate de modificarea echilibrului acido-bazic. Scaderea concentratiei O in aerul expirat se produce in cazuri exceptionale : camere ermetice. convulsii si moarte. se dizolva in plasma si in tesuturile bogate in lipide. prin procese de descompunere a subst. se poate limita timpul de scufundare. In mod normal. musculare. Aparitia acestor embolii se manifesta prin dureri articulare. somn si moarte) Sindromul de decompresiune apare la revenirea la suprafata din adanc. fie a presiunii atmosferice. daca scaderea concentratiei in continuare duce la tulburari neuromotoriii. neliniste. bradicardie. concentratia O se mentine constanta desi se consuma mult prin respiratie. prin arderi de tot felul. Scaderea concentratiei O in aerul expirat este bine tolerata pana la 16-17% cand se apropie de concentratia din aerul alveolar. OXIGENUL este indispensabil vietii omului. organice. in care caz are loc fenomenul invers ( N din starea solida trece in stare gazoasa si se elimina prin plamani) Daca aceasta revenire la suprafata se face repede nu se poate elimina tot N prin plamani si o parte a gazelor se acumuleaza in sange. hiperestezie cutanata= sensibilitate. iar in ultimul timp s-a incercat inlocuirea N cu Heliu. fapt pentru care variatia presiunii sale partiale se rasfrange puternic si rapid asupra sanatatii. ducand la aparitia de embolii gazoase. bradipnee. poate merge pana la pareze) Pentru a preveni aceste fenomene. Scaderea presiunii partiale a O se datoreaza fie scaderii concentratiei. parestezii (amorteli.crescuta trece prin membrana alveolo-capilara. Narcoza hiperbara are 2 faze: o faza de excitatie (euforie. creste volumul ventilatiei si numarul de hematii din sangele periferic. revenirea la suprafata se face in trepte. . Sub aceasta concentratie a O intra in joc mecanismele adaptative de compensare : creste debitul cardiac prin tahicardie. hiperreflectivitate) si o a doua faza de adinamie (somnolent.

In ceea ce priveste cresterea presiunii de O. Echilibrul gazos s-a mentinut constant. Simptomele apar la peste 3000 m inaltime si se amplifica pe masura ce urcI. au respiratiile mai ample. Cresterea concentratiei CO2 se manifesta la nivelul organismului prin fenomene de hipercapnie (Crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange) = cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii. Exista situatii (Himalaya. respiratiei si se consuma prin procesul de fotosinteza. In natura se produce in urma arderilor. aparatelor si sistemelor. si peste 8000 m inaltime viata nu este posibila fara aport de O. dar in prezent creste concentratia CO2 datorita surselor de poluare si a arderilor si diminuari ale spatiilor verzi. la moarte subita prin stop respirator. Nivelul hipoxiei depinde de altitudini. duce la paralizia centrilor respiratori. . tahipnee. DIOXIDUL DE CARBON (CO2) actioneaza asupra organismului prin cresterea presiunii partiale care se datoreaza cresterii concentratiei sale. poliglobulie. aceasta este mult mai tolerate de organism. poliglobulie.Scaderea presiunii atmosferice duce la scaderea concentratiei O si la hipoxie cu modificari la nivelul organelor. Tibetul) unde populatia prezinta niste modificari adaptative cronice : au toracele mai voluminos. astfel apar simptome ca tahicardie. urmate de fenomene de suprasolicitare cardiovasculara si respiratorie si in final cu hipoxie cerebral.

apar modificari anatomopatologice specific indiferent de calea de patrundere in organism (ex. radonul (este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului). degradeaza sau altereaza mediul. POLUAREA AERULUI Prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie si/sau timp de actiune produc modificari ale sanatatii. cadmiu.001 micrometri. atat la locul de munca cat si acasa.Cursul 2. .pulberile alergice se gasesc peste tot.1 – 0. cat si ca efecte realizate asupra omului. desi pot ajunge pana la nivelul alveolelor sunt eliminati odata cu aerul in timpul respiratiei. aerosoli cu dimensiuni mai mari de 10 micrometri sunt retinuti in caile respiratorii (suspensii nerespirabile).001 micrometri.1 micrometri patrund adanc in tractul respirator pana la nivelul alveolelor pulmonare si se retin in mare parte in aparatul respirator. Agresivitatea particulelor in suspensie depend de 3 elemente : concentratia in atmosfera dimensiunea particulelor ne arata nivelul pana la care vor patrunde in aparatul respirator. cei cu dimensiuni intre 10 – 0. natura chimica determina tipul de efect nociv Din acest ultim tip distingem : a) Actiunea toxica specifica realizata de pulberi. Se disting doua categorii de poluanti : 1. mercurul) b) Actiunea alergica .0. cuprind particule cu dimensiuni intre 100 . Aceste substante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala a aerului sau pot sa fie compusi care fac parte din aceasta: ozonul. Poluantii atmosferici reprezinta o gama larga de substante diferite ca natura. CO2. SUSPENSIILE DIN AER care cuprind poluantii dispersati in aer in stare lichida sau solid . : plumb. iar cei cu dimensiuni intre 0.

GAZELE SI VAPORII POLUANTI aflati in amestec in aer sub forma gazoasa .) 2. produse de praful aspirat pe căile respiratorii. caile cutanate si digestive fiind secundare. : antracenul. . nichelul sau substante organice. parafina) d) Actiunea cancerigena – datorita inhalarii unor substante anorganice cum ar fi arseniul. Toxicitatea gazelor si a vaporilor toxici depind de natura chimica. structura chimica si proprietatile chimice ale acesteia. g) Actiunea fibrozanta/pneumoconiogene cuprinde fenomenele patologice care apar in urma expunerii la anumite categorii de pulberii. In mod clasic se disting gaze cu actiune asfixianta care au ca effect hipoxia sau anoxia. patrund in organism predominant pe cale repiratorie. toxicitatea acestora manifestandu-se selective asupra anumitor organe sau sistemic. difuziunea in circulatia generala se face extrem de usor.c) Actiunea fotodinamica – produsa de pulberi fotosensibilizante (ex. Intensitatea fenomenelor iritative depinde de natura si concentratia pulberilor. Gazele toxice pot afecta toate tesuturile sau pot leza cu precadere anumite organe si tesuturi. praf care în mod frecvent este de nautură anorganică. iar barierele puse de organism sunt putin eficiente. cromul. gaze cu actiune narcotica si gaze cu actiune sistemica. rar de natură organică. determinand imbolnaviri precum pneumoconioze (sunt boli pulmonare. smoala. e) Actiunea infectanta – datorita vehicularii impreuna cu pulberiile a numerosi agenti patogeni. f) Actiunea iritanta produsa mai mult sau mai putin de orice tip de pulbere poluanta. Prin membrana alveolo-capilara.

etc. erodarea solului. Dintre acestea principal sursa de poluare e combustia. In vederea incalzirii locuintei. oxid de carbon. atat cat si datorita numarului mare a acestora. obtinerii energiei termice si mecanice.Surse de poluare ale aerului In functie de provenienta se clasifica in : (antropogene) Sursele naturale : eruptiile vulcanice. pe langa arderea combustibilului. . pulberile de meteoriti. oxizi de azot. Sursele reprezinta in mod exceptional un risc important pentru sanatate de poluare a aerului sunt reprezentate de sursele surse naturale si surse artificiale principale antropogene. principalele resurse energetice folosite sunt : carbunele. Toate in procesul de ardere elimina cantitati importante de poluanti. gazele naturale. descompunerile naturale ale materialului organic. Referitor la procesele industriale de poluare. Ce este caracteristic este faptul ca numarul de persoane afectate este mai mic. cat si de cantitatea mare de poluanti produsa : hidrocarburi. toxic. Poluarea produsa de gazele de esapament prezinta un risc asfixiant. Cele mai importante sunt procesele de combustie. Riscul pentru sanatatea umana produs de poluarea industriala este foarte valabil in functie de profilul industrial si de pocesul tehnologic folosit. poluantii eliminati sunt foarte agresivi putand prejudicia grav sanatatea umana in lipsa unor masuri riguroase. Dintre mijloacele de transport. transporturile si procesele industriale diverse. specific si cancerigen. petrolul. plumb. principala sursa de poluare sunt autovehiculele. cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea combustibilului. contribuie la poluarea aerului cu o varietate de produsi poluanti eliminate sub forma de suspensii si gaze. in schimb pentru anumite tipuri de industrie. aldehide. restrangandu-se la cele din teritoriu unde e amplasata industria respectiva.

Acesta este fenomenul de autopurificare a aerului. Prevenirea si combaterea poluarii aerului Masurile de prevenire si combatere reprezinta o necesitate sociala de mare importanta la ora actuala. suprafetele de apa existente – element adjuvant care favorizeaza depunerea pulberilor. factorii topografici – amplasarea localitatilor sau a zonelor industriale. pana la disparitia lor din aer. si asigura prevenirea imbolnavirilor la populatie. Ministerul Sanatatii vine in completare cu norme de poluare a aerului. controleaza respectarea acestor norme. . vegetatia .Factori care conditioneaza poluarea si autopurificarea aerului Produsii eliminati in aer sufera o serie de procese care au drept rezultat in general o reducere a concentratiei lor. elemente urbanistice – configuratia urbana contribuind la realizarea unei concentratii mai mari sau mai mici a poluantilor in interiorul localitatilor. care este suficient pentru a mentine o compozitie normala a aerului. prin curentii de aer si gradientul de temperatura. Factorii care conditioneaza o putere mai mare sau mai mica a autopurificarii sunt : factorii meteorologici sunt cei mai importanti.element adjuvant a autopurificarii. Se disting :    masuri legislative masuri medicale masuri tehnice si administrative Masurile legislative constituie in principal apanajul agentiilor de protectie a mediului.

la suprafete. Referitor la sursele de poluare se recomanda folosirea unui combustibil specific a carui ardere sa fie completa. iar pentru pulberi se mai utilizeaza metoda sedimentarii care este cantitatea de pulberi depuse pe unitatea de suprafata in unitatea de timp. Normele sanitare sunt concentratii maxime admisibile reprezinta concentratiile la care substantele produse in atmosfera respecta acest criteriu de baza. alterarea mediului. Pentru ca aceste concentratii ale poluantilor sufera numeroase variatii se folosesc mai multe exprimari de valori : concentrari medii anuale. cenusa. inainte de a fi eliminate prin cos pot fi folosite ca si combustibil. Acestea se exprima in mg / m³ aer in zona de respiratie a omului. Elementele din suspensie ( funingina. . lunare sau zilnice. de preferat sa fie vegetatie. se pot lua masuri de restrictionare a circulatiei. Referitor la porturi si depouri de locomotive trebuie sa fie plasate intre localitati. numit zona de protectie unde e interzisa construirea de case sau edificii culturale (anexe). generarea de disconfort.Criteriile de calitate a aerului urmaresc evitarea poluarii. In ceea ce priveste amplasarea este interzis in vai adanci si depresiuni. . se prefera sistemul de termoficare. La noi in tara se utilizeaza concentratii pe doze pe 24 h si 30 min. Zonele industriale se amplaseaza la distanta de zonele de locuit . se recomanda folosirea continutului de tetraetil de Pb din benzina in vederea reducerii poluarii cu Pb . pulberile) pot fi captate sub diferite forme . intre zona industriala si zona de locuit este un spatiu. Masurile tehnice si administrative privesc atat sursele de poluare cat si teritoriul expus. deci limitarea concentratiei din atmosfera sub pragul la care se produc : alterarea sanatatii.

a) P. IRITANTI (dioxidul de Sulf. Efectele cronice se datoreaza actiunii pe timp indelungat a concentratiilor moderate de poluanti atmosferici. Hg).Cursul 3. mutagena. Cadmiu. D. : cazul poluantilor iritanti) Efectele tardive sunt cele in care latenta cu care apar fenomenele patologice se poate intinde pe perioade de decenii Este vorba teratogena a poluantilor atmosferici.ACTIUNEA POLUARII AERULUI ASUPRA SANATATII Poluarea aerului actioneaza asupra sanatatii in doua moduri : direct indirect Actiunea directa – in cadrul acestei actiuni se disting efecte : acute . diverse suspensii) .v. poluantii atmosferici se clasifica astfel : de actiunea cancerigena. de Azot.reprezentanti de gaze iritante si de suspensii . amoniacul.d. fie se produce o cumulare functionala produsa de suprasolicitarea mecanismelor de aparare a organismului (ex. modificari ale starii de sanatate cu agravarea sau decompensarea unei boli preexistente.dupa expuneri de scurta durata cronice – dupa expuneri de lunga durata tardive Efectele acute se caracterizeaza prin modificari ale starii de sanatate care apar la scurt timp dupa expunerea la poluantii atmosferici : intoxicatii acute. In aceste situatii se intampla fie o acumulare a substantelor poluante care se depune in diverse tesuturi si organe (Pb. Aceste situatii apar atunci cand nivelurile de poluanti atmosferici sunt foarte ridicate.p. a efectului direct.

Crom hexavalent. CO2. efectul fiind specific substantelor incrimante (cele in cauza) . Pb datorita raspandirii lor tot mai mari in mediu.. numai in conditii accidentale. Cadmiu. apar intoxicatii acute. sau in urma diferitelor tehnologii industriale. acid cianhidric si cianurile) . in timp ce Hidrogenul sulfurat.cei mai raspanditi rezulta din procesele de combustie. un numar . transportului sau utilizarii O in procesele metabolice. c) P. F.sunt acei poluanti a caror actiune se exercita asupra diferitelor organe si sisteme ale organismului uman. CANCERIGENI (hidrocarburi policiclice aromatice. Arseniu. cresterea semnificativa a morbiditatii (totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat) si mortalitatii si agravarea bronsitei cronice. F. d) P. Hg) . cat si din circulatia autovehiculelor. Dupa expuneri de scurta durata la concentratii crescute din acesti poluanti. ASFIXIANTI (CO. cianurile rezulta din procese industriale.contin acele substante al caror efect il reprezinta hipoxia sau anoxia prin blocarea aportului. precum si faptului ca se acumuleaza in mediu si in organismul uman.sunt foarte numerosi.cel mai raspandit este monoxidul de Carbon care rezulta din procesele de combustie. b) P. .cuprind substante a caror numar este in continua crestere. TOXICI SPECIFICI (SISTEMICI) – (Pb. dintre acestia cei carora li se acorda importanta sunt Hg. Cadmiu. au posibilitatea de a produce in timp modificari grave. constituind riscuri pentru sanatate. provenind din procesele industriale si din mijloacele de transport . H sulfurat. Nichel) . Efectul lor dominant se realizeaza la nivelul aparatului respirator.

Actiunea indirecta a aerului poluat asupra sanatatii Produsii de poluare din atmosfera pot produce modificari ale mediului care sa se resfranga asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata a populatiei.formati in general din suspensii care se depoziteaza in plamani. Principalii factori alergizanti din natura sunt reprezentati de produsi naturali ca : polenul. Radiatiile luminoase sunt retinute de aerosoli. particulele din aer si unele substante hidroscopice facilitand condensarea vaporilor. . polenul. ducand la cresterea frecventei zilelor de ceata. produc reactii fibroase prin mecanisme complexe specifice fiecarei substante. Actiunea asupra microclimatului Acesta poate fi modificat de impuritatile din atmosfera. Radiatiile solare sunt retinute de impuritatile din aer putand ajunge in cantitate mai mica la nivelul solului. Desi se gasesc pe primul loc in producerea alergiilor respiratorii. in patologia profesionala determinand imbolnaviri numite pneumoconioze (silicoza este cea mai frecventa produsa de dioxidul de Siliciu cristalizat) f) P.important dintre acestea putand fi gasite in randul poluantilor atmosferici. Actiunea asupra radiatiilor luminoase. . scazand luminozitatea. fungii. etc.grup de substante care patrunse in plaman. FIBROZANTI . fungi sau produsi volatili rezultati din anumite vegetale. ALERGIZANTI sunt responsabili de cresterea bolilor alergice si in special al alergiilor respiratorii. nu pot fi considerati poluanti. e) P.

gazele creaza disconfort. In unele zone industriale sunt folosite ca indicatori ai gradului de poluare. mirosuri neplacute. Actiunea asupra conditiilor de viata Pulberiile. contine permanent microorganisme. bacterii. Microflora aerului Atmosfera nu are o microflora proprie. Actiunea asupra plantelor Vegetalele sunt foarte sensibile la poluanti. provoaca murdaria locuintei. plevuri (ciuperci). densitatea lor fiind in functie de densitatea populatiei din acea zona. in special cresterea incidentei cresteriii cancerului de piele.Actiunea asupra radiatiilor UV Radiatiile UV sunt retinute in proportie mai mare decat cele luminoase si calorice. unii poluanti (freonii. cu toate consecintele asupra starii de sanatate. compusii cu F pateaza geamurile. Actiunea asupra animalelor Cele mai sensibile la poluanti sunt albinele care mor la scurt timp dupa expunere. unde pe langa germenii din natura apar si germenii adaptati parazitismului uman si animal. in special la actiunea gazelor toxice si a pulberilor. fumul. In atmosfera exista 2 categorii de microorganism : . Structura si densitatea florei microbiene din aer se schimba in zonele unde exista colectivitati omenesti. suprafete de apa si vegetatie. substantele oxidante sau acide degradeaza obiectele din cauciuc si metal. Cele mai sensibile sunt coniferele si pomii fructiferi. Majoritatea provin din sol. oxizii de Azot. virusuri. fungi. crescand permeabilitatea pentru UV. F) ajunsi la altitudini mari pot modifica concentratia de ozon din ionosfera.

Supravietuirea germenilor in aer depinde de o serie de factori : in general aerul nu ofera conditii de supravietuire a agentilor patogeni decat in anumite conditii (schimbari de temperatura si umiditate) Radiatiile UV au actiune germicida (ucid germenii). Cele saprofite nu joaca nici un rol patogenic. stranutatului. Nucleii de picatura sunt secretii de dimensiuni mici cu stabilitate mai mare in aer. Microorganismele de origine vegetala si animala pot fi grupate in saprofite conditionate patogenic si strict patogene. 20 % din bolile infectioase si se gasesc pe primul loc ca frecventa in zona temperate. de aceea sedimenteaza repede.- cele care provin din natura flora provenita de la oameni si animale Flora naturala a aerului poate crea probleme de sanatate umana in conditiile in care este alergena. Picaturi de secretie nazala. in timp ce germenii ceilalti pot provoca imbolnaviri specifice. Cursul 4. tusei. ci in general sunt aderente pe un substrat. 2. bucofaringiana sau bronsica sunt picaturile Flugge care ajung in aer in timpul vorbitului. Microorganismele poluante nu se gasesc in atmosfera sub forma de corpi microbieni. ROLUL AERULUI IN RASPANDIREA BOLILOR INFECTIOASE Aerul joaca un rol important in transmiterea unui mare numar de agenti patogeni. rezultand picaturi mari. In functie de acest substrat sunt distribuite in aer sub 3 forme : 1. Bolile infectioase care se transmit pe calea aerului reprezinta cca. care au pierdut din compozitie apa si a ramas doar o parte .

microorganismele patogene si cele potential patogene pot provoca imbolnavirea in primul rand prin inhalarea suspensiilor contaminate. Asigurarea cubajului de aer in incaperi si aplicarea masurilor de ventilatie realizeaza . atat a picaturilor de secretie cat si a nucleilor de picatura . Indiferent de formele sub care se gasesc in aer. potentialul pe care il are ambianta in transmiterea aerogena a infectiilor. cat si a prafului bacterian. igienic. provocand imbolnaviri ale aparatului respirator sau unele boli infectioase cu poarta de intrare mucoasa aparatului respirator.d. Particulele mai mari se depun .p. Datorita lor distanta de raspandire pe calea aerului a infectiilor respiratorii creste foarte mult. in timp ce cele mici pot fi vehiculate de curentii de aer si se pot raspandi pe anumite distante. Praful bacterian este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala sau umana. Se recurge la anumiti indicatori bacteriologici de contaminare a aerului si anume : numarul total de germeni din aer care se dezvolta la 37 ° C.v.din substanta organic sau din microorganisme. streptococii hemolitici (β hemolitici) si viridians ( α hemolitici) stafilococii germenii din grupa coliformilor Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului  ventilatia este una dintre cele mai buna metode pentru reducerea numarului de germeni din aer. 3. iar atunci cand se depun pe tegumente si placi pot duce la aparitia supuratiilor (se infecteaza si formeaza puroi) Criterii de apreciere a contaminarii aerului Analiza bacteriologica a aerului se practica doar in scop diagnostic epidemiologic si permite caracterizarea d.

nebulozitatea. meteorologic un teritoriu (temperatura. schimbandu-se de mai multe ori pe zi. Zonele polare –temperatura medie anuala sub 0 ° C umiditate relativ mare existenta zilelor si noptilor polare regimul de radiatii este satisfacator doar in zilele polare aici sunt un numar redus de boli infectioasa. suprafata Pamantului se imparte in 5 zone climatice de baza: o zona tropicala. . CLIMA este suma tuturor starilor de vreme dintr-o regiune. vapori cu rol bactericid) Clima si relatia sa cu sanatatea CLIMA reprezinta totalitatea factorilor fizici si biologici caracteristici pentru o anumita regiune si care actioneaza asupra omului. Sistemele de recirculare ale aerului sunt neigienice. etc). pentru ca reduc flora microbiana aderenta la praful din incaperi. contribuind la raspandirea florei patogene si pot fi folosite doar in conditiile in care se schimba filtrele si se dezinfecteaza. pt. VREMEA se caracterizeaza printr-o mare instabilitate. actiunea vanturilor. Ceea ce caracterizeaza clima sunt factorii meteorologici.si protectia fata de infectiile aerogene. ca e populatie putina . precipitatiile. Dupa situatia geografica.p.  Curatenia este o metoda de a reduce posibilitatea de transmitere a boliilor pe calea aerului. Clima este suma factorilor care caracterizeaza d. 2 zone temperate si 2 zone polare.d. este determinata de deplasarea unor mase mari de aer cu caractere meteorologice diferite.v. insorirea.  Dezinfectia aerului : exista procedee fizice (radiatiile UV) si metode chimice (substante chimice care pot fi pulverizate sub forma de aerosoli.

domina bolile parazitare si cele transmise prin vectori si se asociaza boli la care conditiile sociale contribuie mult (frecventa malnutritia) tarile din aceste zone sunt tari subdezvoltate. Se disting 3 subzone : climatul tropical maritim (cald si umed) climatul tropical uscat (de stepa. multe au caracter sezonier (infectiile respiratorii au o frecventa relativ mare) sunt prezente bolile reumatice si inflamatorii si artropatiile degenerative legate de conditiile de viata. deosebiri mari de temperatura intre zi si noapte. Climatul alpin (de altitudine) – peste 1000 m altitudine caracterizat prin presiune atmosferica scazuta. curentii de aer puternici. bolile virale si microbiene sunt relativ prezente. aer curat si puternic ionizat negativ. Zonele temperate – insorire medie deosebiri mari climatice de la un anotimp la altul schimbari frecvente de vreme. Climatul de stepa – caracterizat prin caldura mare in timpul verii.Patrunderea unui agent pathogen in aceste conditii ar determina forme grave de boli din cauza lipsei de imbolnaviri. umiditate si temperatura scazuta. savanna – cald si uscat) climatul tropical de altitudine (mai rece si cu radiatii polare puternice) TIPURILE DE CLIMA In cadrul diferitelor zone climatice se disting o serie de tipuri de clima. uscaciune si insolatie mare. . radiatii UV si luminoase crescute. Zona tropicala – insorire maxima temperatura ridicata si schimbari de vreme cu caracter ritmic.

rece sau foarte umed). toate caracteristicile climatice se schimba odata cu cresterea altitudinii. In sens mai larg. CARE APAR IN PROCESUL DE ADAPTARE LA CLIMATUL . pentru ca organismul nu se poate adapta. este favorabil pentru bolnavi si convalescenti Climatul subalpin – caracterizat prin presiune atmosferica mai scazuta. ACLIMATIZAREA = MODIFICARILE ORGANICE SI FUNCTIONALE CARE SE PRODUC IN ORGANISMUL UMAN LA TRECEREA DINTR-UN CLIMAT IN ALTUL. fara contraste puternice intre factorii climatici. diferente mici de temperatura intre zi si noapte . aerosoli salini. bogati in iod. ACLIMATIZAREA reprezinta atat adaptarea la fenomenele climatice dintr-un teritoriu cat si la conditiile de igiena din zona respective si la mediul social. Nu se produce doar la trecerea dintr-un climat in altul. curenti de aer puternici . Climatul marin – caracterizat prin presiune atmosferica constanta. curenti de aer mai intensi . Climatul de ses – climat indiferent.- curenti de aer cu intensitate mare. Aceste schimbari degenereaza bolile profesionale. MODIFICARI RESPECTIV. umiditate ridicata. radiatii solare mai crescute. ci si in cazul expunerii profesionale la factorii meteorologici deosebiti fata de cei cu care este obisnuit individual (munca in ateliere in care este foarte cald. ierni mai blande si veri mai racoroase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful