Studiul de caz descrie recuperarea limbajului in cazul unui pacient tanar, in varsta de 44 de ani, in cazul caruia interventia a fost

foarte rapida, in acest fel pagubele produse creierului prin ischemie fiind minime. De asemeni este relevat si rolul familiei in recuperarea pacientului. INTRODUCERE:

In seara zilei de 12 februrie 2010 este internat in regim de urgenta un barbat (M.M.) in varsta de 45 de ani pentru simptomatologie instalata brusc in timpul serii - deficit motor membre hemicorp drept si tulburare de vorbire (afazie mixta).

ASPECTE TEORETICE:

Examenul neurologic efectuat de catre Prof. Dr. Viorel Poalelungi ne prezinta un pacient necooperant, stare de somnolenta, fara redoare de ceafa, pupile egale, reflex foto-motor pastrat, tulburare de vorbire, deficit motor paretic la nivelul membrelor hemicorpului drept; reflexe osteo-tendinoase vii pe partea dreapta; reflex cutanat plantar in extensie pe dreapta (Babinski).

In primele minute de la internare s-a facut examen CT cerebral care a constatat accident vascular cerebral in curs de constituire in teritoriul sylvian stang – Figura 1.

Examenul CT realizat dupa 48 de ore confirma primul diagnostic (accident vascular cerebral constituit) – Figura 2.

Figura 1 – CT cerebral (la 24 ore) Figura 2 – CT cerebral (la 48 ore)

In cadrul examenului RMN emisfere cerebrale + Angio RMN: accident vascular ischemic parieto-temporo-insular stang; in secventa angio-RMN se constata flux redus in artera cerebrala medie – Figura 3.

Figura 3 – RMN + Angio RMN Analizele de laborator efectuate sunt in limitele fiziologice la internare si pe parcursul internarii (inclusiv i.n.r.-ul fiind pe heparina). Echo doppler vase cervico- cerebrale: discreta ateromatoza difuza carotidiana. Examen cardiologic complet (EKG, Echo cord) in limite normale. Diagnostic: • AVC ischemic sylvian stang • Afazie motorie • Hemipareza dreapta • HTA stadiul I – salt hipertensiv

A urmat tratament medicamentos adecvat; terapie logopedica si kinetoterapie. Evolutie neurologica buna. In momentul preluarii pacientului de catre terapeutul logoped, M.M. prezinta afazie mixta (intelegerea partiala a mesajului primit si dificultati de coordonare a musculaturii aparatului fono-articulator)cu imposibilitatea emiterii vreunui sunet si apraxie buco-liguala. In urma tratamentului, dupa doua zile de la internare, pacientul decodeaza corect mesajul primit, reuseste sa comunice mimico-gestual cu cei din jur, afazia ramanand predominant motorie. Terapia logopedica are la baza anumite principii de care trebuie sa se tina cont in cadrul actului terapeutic. In cazul unui pacient cu accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic) este foarte important ca terapia sa inceapa imediat ce pacientul are semnele vitale stabile (principiul interventiei precoce); nu se recomanda amanarea interventiei, in ideea de a nu-l obosi. Familia si prietenii au un rol major in recuperarea bolnavului (principiul parteneriatului in interventia terapeutica) si in motivarea pacientului de a persevera in recuperare si de a avea o atitudine optimista. S-a constatat o evolutie mult mai lenta si cu rezultate calitativ mai slabe la pacientii care nu au fost sustinuti afectiv de catre familie. Accidentul cerebral lasa sechele, uneori pe viata, atat in sfera limbajului cat si locomotor ceea ce poate produce dezordine la nivel psihocomportamental iar persoana care pana mai ieri era apta sa desfasoare orice activitate se vede tarata din multe puncte de vedere avand sentimental inutilitatii. Un alt principiu important este acela al reevaluarii si reproiectarii permanente a interventiei logopedice, in functie de rezultate si

limbii. Acest proces a durat doua zile. Reluarea motricitatii musculaturii aparatului fono-articulator: Initial terapia a urmarit remisia apraxiei buco-linguale. cu mana pe laringele terapeutului. In cadrul procesului de demutizare ne-am folosit si de tusea pacientului. obrajilor. METODOLOGIA INTERVENTIEI: In cazul de fata terapia logopedica a urmarit: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Demutizarea pacientului Reluarea motricitatii musculaturii aparatului fono-articulator Reeducarea fluxului respirator si constientizarea inspir-expir Impostarea si automatizarea fiecarui sunet concomitent cu educarea auzului fonematic Verificarea limbajului matematic Orientare in schema corporala si orientare spatio-temporala Corectarea tulburarilor limbajului scris Demutizarea pacientului: Laringele nostru functioneaza asemeni unui diapazon. palatului moale – dupa cum urmeaza: gura inchisa. pacientul. apoi buza de jos intre dinti . a scoate si a retrage limba. Exercitiile aplicate au vizat muschiii buzelor. astfel incat pacientul sa constientizeze ce inseamna a deschide si a inchide gura. fiind deprimat de starea in care se afla. buzele se intind (zambet) apoi se aduna (botic) buza de jos peste buza de sus.de starea psihica a pacientului – deoarece pot aparea o multime de factori care sa duca la modificarea programului individualizat de terapie. pentru a nu suferi un esec). si temandu-se chiar sa incerce sa emita vreun sunet. muscatura pe masele. pentru a-l incuraja sa persevereze (M. simte sunetul emis de acesta.M. iar corzile lui vocale vor tinde sa ajunga la aceeasi vibratie.

cu buzele stranse Aceste exercitii au fost aplicate gradat. alternand cu umplerea obrajilor cu aer umplerea alternativa a obrajilor cu aer umplerea obrajilor cu aer si eliminarea aerului sub presiune. sa emita acelasi curent sa sufle cu paiul in paharul cu apa (barbotarea apei) inspirand puternic pe gura. in functie de abilitatile lui M. limba afara. cat mai adanc.- buzele intinse pe dinti. daca se poate atingand lueta. limba afara. limba impinge pe rand in obrazul stang apoi in obrazul drept gura deschisa. varful limbii atinge pe rand buza superioara. Mai mult. apoi invers gura inchisa. tactil. miscata stanga-dreapta gura deschisa. gura se inchide imitarea maraitului cainelui imitarea galopului calului vidarea obrajilor. la randul sau. sa tina lipita de buze o bucata de hartie Impostarea si automatizarea sunetelor: .M. in sensul acelor de ceasornic. se absoarbe cu putere aer in gura si apare un pocnet gura deschisa. logopedul avand pe mana comprese sterile. varful limbii se ridica si intra in gura. la inceput. apoi buza inferioara stergerea buzelor cu limba. pentru a constientiza miscarile limbii. Pentru reeducarea fluxului respirator pacientul a trebuit: sa constientizeze. limba afara. caldura fluxului de aer emis de logoped si. a mobilizat in mod repetat limba pacientului.

pronuntia lor inca nu este automatizata. OU. PARU'. IM. OM. NASU'. 02. ME. EA. MO. IO. EL. explicatia ar fi aceea ca pozitia limbii specifica sunetelor respective este dificila pentru inceput. MU. E. umplerea obrajilor cu aer si eliminarea aerului sub presiune. I. Luni: Exercitii vocale: A. E. umplerea alternativa a obrajilor cu aer. MO. AMA. AI. dupa o saptamana de spitalizare in care s-a lucrat zi de zi): 27. OM.03. U silabe: MA. MARIU(S). UM. EME. Numara 1-10 si enumerat zilele saptamanii – desigur. pronuntia nu este perfecta. OMO. alternand cu umplerea obrajilor cu aer. cu buzele stranse). MI. IU silabe: MA. UI. 1. MI. Iata evolutia pacientului si schema de lucru in decursul unei singure saptamani de terapie logopedica (mentinez ca sunt sedinte realizate acasa. OI. ELE De remarcat ca pronumele la persoana a doua singular si plural (TU. EM. UMU pronume: EU. NOI. VOI) nu pot fi inca emise. ceea ce am observat si la alte cazuri cu pacienti aflati in aceeasi situatie.Odata restabilita constientizarea ritmului respirator. EU. AM. UM cuvinte: MANA. AM. . O. EI. ME. UA. O. U diftongi: AU. s-a trecut la exercitiile specifice muschilor obrajilor (vidarea obrajilor. MU. EI. I. sunt multe sunete viciate. EA. Sambata: exercitii – constientizare: gura inchisa-gura deschisa vocale: A. IMI. URECHE De remarcat aici ca vocalele E si I apar numai in anumite situatii.

AMA. OP. AM. AM. pacientul reusind enumerarea lor doar in aceasta ordine) diftongi: AU. IMI. Marti: Exercitii vocale: A. UN. OI.03. EPE. MU. UP APA. NU. O. IP. UI. UPU Dintre cuvinte spontane. UA. POM (se remarca aparitia spontana a sunetului S). EME. UM. EA. ANA. EA. . UNU. IPI. E. IM. NO. UM. AMA. IMI. OM. MO. IO. EU. IU silabe: MA. EM. EME. pornindu-se de la exercitiile specifice muschilor obrajilor. PU. U (deocamdata vocalele nu pot fi redate aleatoriu. UI. NA. OMO. EI. EU. PO. ENE. EN. ONO. clare: BINE (si se repeta cuvintele spuse in zilele anterioare). AI. PASA. PA. ON. MI. EM. PE. AP. OI. 2. U diftongi: AU. OPO. UMU Se imposteaza sunetul P. PE) si cuvinte noi: EMOTIE. IO. BUNA ZIUA. OMO. Numarat 1-10. INIMA. OU. OU. IN. MO. MU. UA. MI. AI. NI. NE. OM. IU silabe: MA. Miercuri: Exercitii vocale: A. I. MONICA.Apar in schimb cuvinte si expresii spontane: ASA SI ASA (raspuns la intrebarea daca a obosit). UMU. 4. IM. UMAR. MARIA (numele a doua persoane foarte importanta din viata lui). E. PI. enumera zilele saptamanii.03. ME. AN. ME. O. Avem doua noi silabe (PA. EP. EI. POATE. INI. I.

OI. Vineri: Exercitii vocale diftongi silabe ale consoanelor deja impostate (M. EFE. EI.repetarea cuvintelor din zilele anterioare se trece la schema corporala. NASU'. IF.. EU. Joi: Exercitii vocale diftongi: AU.4. UF AFA. URECHE. pacientul repetand dupa terapeut denumirile partilor corpului: PARU'. Remarcam aparitia spontana a grupurilor de sunete CE si CI. MANA. P. OTOPENI . UA. P. IO. IFI. FO. DINTII. singular si plural) impostarea sunetului T. AFARA. IU silabe (specifice sunetelor M. GURA. CINE. OCHII. PALMA cuvinte noi: PERETE. care este lucrat pe urma la fel ca si celelalte (TA. BANI. N) pronume personal (toate persoanele. FU AF. EA.etc) cuvinte noi: MASINA. si avem: FA. AI. FI. In urma exercitiilor se imposteaza sunetul F. LIMBA. TE. OFO. UFU 5. PACE. FE..03. OF.03. EF. UI. OU. VAPOR. N dupa modelul de mai sus) cuvinte: .

US ASA. TELEFON Se remarca evolutia foarte rapida a limbajului vorbit si imbogatirea vocabularului activ. UC ACA. OSO. OCO. USU CA. FATA. Pentru verificare s-a pornit de la calcule simple. UCU cuvinte noi: MAPA. imbogatindu-si vocabularul activ si avand o exprimare din ce in ce mai clara. de la o zi la alta. IS. sunt impostate trei noi sunete: S.03. ES. doua si trei cifre). si s-a trecut la calcule complexe (inmultiri si impartiri cu una. VARZA-VARSA. SUMA. OC. SU. OASE. PATA. . POATE. EC. MANA. TINE-CINE etc. CHE.) Dupa o luna de la inceperea terapiei are loc o "explozie verbala". CO. Verificarea limbajului matematic: In ceea ce priveste limbajul matematic. CA AC. ISI. S si C SA. USUCA. in urma verificarii s-a constatat nealterarea acestuia. IESE. OS. pacientul exprimandu-se din ce in ce mai bine. ESE. Sambata: Exercitii vocale diftongi silabe. Pentru educarea auzului fonematic si impostarea unor sunete s-au folosit cuvinte paronime (FATA-VATA. PANA. SE SI. SUNA.6. SA AS. CHI. PASA. IC. ICHI. SUPA. CU. ECHE. SO. BUNE-PUNE. adunari si scaderi.

ajungand la scriere de cuvinte si propozitii. Corectarea tulburarilor limbajului scris-citit Verificarea s-a facut in acelasi fel in care s-a realizat si corectarea limbajului verbal. si teama de esec si de stagnare in evolutie. aproape. Terapia continua. doreste sa trecem la verificarea si. apoi la terapeut) . iar sunetele care nu erau automatizate si a caror pronuntie era inca defectuasa. ceea ce certifica un nivel intelectual nealterat de accidentul vascular. pacientul osciland intre avantul si increderea in procesul de recuperare. sa "sara" astfel etape de terapie . acolo. pe de o parte. atat din punct de vedere sintactic cat si morfologic. Pacientul – care doreste sa se intoarca in viata sociala cat mai curand si sa isi reia afacerile. sa fie stabila – adica sunetele si grupurile de sunete sa fie automatizate. grupuri de sunete si silabe. Din punct de vedere gramatical trebuie precizata folosirea fara probleme a tuturor unitatilor. in scris au fost eludate sau inlocuite. corectarea limbajului scris-citit. in primul rand. cuvintele folosite disparat pentru a facilita comunicarea cu cei din jur s-au transformat in propozitii si chiar in fraze care cuprind doua-trei predicate. totodata s-a urmarit folosirea de catre pacient in contextul potrivit a cuvintelor specifice orientarii spatio-temporale (acum. lunile anului. zilele saptamanii. astfel. anotimpurile.M. in caz de nevoie. de multe ori. pornind de la sunete. raspunsurile date celor din jur sunt pline de umor. CONCLUZII: . departe etc. inca defectuoasa si ritmul corespunzator – usor sacadat.a constientizat importanta intoarcerii in cadrul terapiei limbajului verbal si a automatizarii pronuntiei. pe de alta parte. odata. deoarece o evolutie chiar si atat de rapida in plan verbal trebuie.Verificarea orientarii in schema corporala si a orientarii spatio-temporale: Acest aspect al recuperarii s-a realizat din momentul in care pacientul si-a imbunatatit exprimarea verbala si a denumit partile corpului (intai la sine. aceasta se realizeaza fara probleme – exceptand pronuntia. Din acest moment M.) Dupa aproximativ sase saptamani de la inceputul terapiei are loc o "explozie" la nivel verbal. Astfel am constatat faptul ca tulburarile din limbajul vorbit se transpun in limbajul scris. In ceea ce priveste citirea. aici. atunci. pacientul reusind sa sustina inteligibil conversatii la telefon.

un pacient optimist care crede in reusita sa si vede finalul eforturilor depuse isi va dinamiza pozitiv subconstientul iar resursele sale vor fi orientate spre indeplinirea scopului propus. Ed. Varsta si amploarea accidentului influenteaza recuperarea. logopedul trebuie sa fie dedicat meseriei pe care o presteaza si sa aiba curajul de a incerca procedee noi. sa nu ii creeze stari de angoasa si teama de esec. Logopedul ajuta pacientul sa identifice propriile resurse si sa le dinamizeze. Iasi. ci dimpotriva. mai repede decat cei in varsta. Urgente neurologice pentru medicii de familie. sa fie motivati sa lucreze pentru o recuperare. Orice individ este unic si de aceea terapia este centrata pe persoana si pe nevoile acesteia. Viorel (2006). Bazele defectologiei. B. pacientul depresiv nu va avea puterea sa lucreze la adevarata capacitate. Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral prezinta o serie de caracteristici biopsiho-fizice de care trebuie sa se tina seama in tratarea lor. Logopedia nu inseamna doar corectarea tulburarilor de limbaj. Atat medicii cat si apartinatorii trebuie sa gaseasca o cale de mijloc in stimularea bolnavului. al dezastrului care s-a produs. Bucuresti. astfel pacientii mai tineri se refac. Cristian (2004). Sinteze de Psihopedagogie Speciala. ci si armonizarea fiintei din punct de vedere afectiv-emotional si cognitiv. Rolul logopedului este acela de a contribui la reintegrarea in familie. pierzand astfel pe parcurs o parte din sansele pe care le-a avut la inceputul terapiei. Ed Sinopsis . ajungandu-se astfel la efectul dorit (imbunatatirea functiei deficitare a limbajului si chiar recuperarea totala). prin imbunatatirea capacitatii de comunicare prin limbaj verbal-scris-citit-socotit cat si privind orientarea si organizarea spatio-temporala si conduitele perceptive-motrice. comunitate si societate a pacientului cu accident vascular cerebral prin recuperarea totala sau partial. tulburare care poate atinge nu numai vorbirea ci si toate miscarile gurii si fetei si care complica mult recuperarea. iar pacientii cu accidente vasculare ischemice evolueaza mai bine decat cei cu accidente hemoragice. astfel incat nici sa nu il "biciuiasca" in dorinta recuperarii. il pot ajuta pe pacient. BIBLIOGRAFIE: Buica. dar nici sa nu ii induca ideea ca starea se va imbunatati oricum indiferent de cantitatea de efort depus.Recuperarea in afazie este o actiune complexa de lunga durata si uneori foarte solicitanta pentru bolnav. care chiar daca nu au fost puse in practica pana atunci. Alois (2005). Trebuie avut grija sa nu li se creeze sentimentul inutilitatii. Aramis Ghergut. scheme de lucru si modele de programe de interventie. Polirom Poalelungi. de obicei. Dincolo de manuale si de teorii. Adesea afazia este asociata cu apraxia buco-linguala. Ed.

Bucuresti. Pro Humanitate. Emil (2003). I . Bucuresti. Emil (1977).Verza. Emil (1983). EDP Verza. Ed. EDP Verza. Disgrafia si terapia ei. Dislalia si terapia ei. Tratat de logopedie. Bucuresti.

diabet. memoriei. După dignosticul neurologic.Lucrarea de faţă studiază rezultatele terapiei logopedice în cazul pacienţilor cu vârste de peste 60 de ani şi care au suferit accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice. de înţelegere a comunicării. vasculare –mixte. echilibrului afectiv. rolul dominant în recuperarea şi/sau mentinerea stării de sănătate îl are familia. În cazul lor terapia este una de întreţinere şi trebuie începută de timpuriu. citit. practic.asupra proceselor gândirii. exceptând personalul medical (neurochirurg. logoped) care are primul rol în intervenţia rapidă de care depinde viaţa pacientului (mai ales în cazul accidentelor vasculare cerebrale şi a traumatismelor cranio-cerebrale). mărimea accidentului –. din punct de vedere al calculului matematic. ducând până la stări suicidale. gradul de atrofie cerebrală. neurolog. scris. Aceste condiţii sunt valabile şi în cazul trumatismelor cranio-cerebrale. Accident vascular cerebral ischemic: 1. arătând. orientare în schema corporală etc) ceea ce impietează relaţia pacientului cu lumea. vasculare. Terapia logopedică ţine seama întotdeauna de anumite Principii si este adaptată specificului fiecarui pacient. cu factori de risc cardio-vascular stenoză mitrală. prin raspunsul oferit terapeutului. afectând integrarea acestuia in societate. 61 ani. Programul de intervenţie este "dictat" de pacient. sistemului muscular etc. imagistic şi psihologic (test MMSE). stabilindu-se – in funcţie de caracteristicile bio-psiho-fiziologice – programul terapeutic potrivit fiecăruia.V. hipotiroidie.. . cu repercursiuni atât de ordin psihic. Acest fapt poate avea efecte dezastruase asupra calităţii vieţii individului. demenţele (de involuţie. S-a observant că. interesul şi colaborarea familiei şi paşii parcurşi în cadrul programului de intervenţie. pas cu pas. calea ce trebuie urmată. kinetoterapeut. pacientul este cel ce ghidează logopedul în recuperare. de orientare spaţio-temporală. limbajului. implicând toate aspectele menţionate mai sus. bolnavii au fost evaluaţi din punct de vedere logopedic. sub oricare dintre aspectele sale (vorbit. Pacienţii fac parte dintre bolnavii internaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca. socotit). traumatismele cranio-cerebrale. traumatisme cranio-cerebrale sau demenţe (de involuţie. vârsta pacientului. Pentru fiecare dintre situaţiile enumerate au fost selectate câte două cazuri care sa ilustreze factorii implicaţi în recuperare (tipul accidentului vascular cerebral – ischemic sau hemoragic -. asupra întregii sale personalităţi. la secţia de Neurologie. fibrilaţie atrială paroxistică. atât prin răspunsul la stimuli cât şi prin evoluţie.sau Alzheimer). Pacient P.soldate cu pierderea sau deteriorarea limbajului. boala Parkinson (la fel ca şi celelalte tipuri de demenţă) are la bază atrofia cerebrală. Alzheimer) se soldează de multe ori cu deteriorarea limbajului sub unul sau mai multe dintre aspectele sale (capacitate de verbalizare. cât şi de ordin fizic . Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice.

gura deschisă. limba împinge pe rând în obrazul stâng apoi în obrazul drept. Pentru conştientizarea actului respirator s-au folosit: Oftatul (imitare) Aburirea unei oglinzi Stingerea unei lumânări. pentru discalculie s-a lucrat prin calcul matematic simplu. a exerciţiilor specifice necesare pentru a obţine o coordonare conştienta si mobilitatea musculaturii aparatului fono-articulator ( gura închisă. muşcătura pe măsele. dar având grijă să nu obosească pacientul. apoi a celor de trei sunete (AMA. PAT. buza de jos aşezată peste buza de sus. imitarea mârâitului câinelui. limba afară. DUS. CT cerebral: zonă hipodensă întinsă în teritoriul arterei cerebrale medii stângi. ştergerea buzelor cu limba în sensul acelor de ceasornic. Diagnostic: Accident vascular cerebral ischemic silvian stâng. au urmat impostarea silabelor de doua sunete (MA. Pacientul nu a necesitat demutizare. şi profitând de capacitatea superioară de înţelegere a pacientului. apoi în sens invers. gura deschisă. capacitatea comprehensiva a pacientului imbunătăţindu-se cu fiecare saptămână. umplerea obrajilor cu aer şi eliminarea aerului sub presiune. după care s-a trecut la pronunţia de cuvinte de trei şi patru sunete. vârful limbii atinge pe rând buza superioară. umplerea alternativă a obrajilor cu aer. MO MU MA etc). PUS. diabet. evident. hemipareză dreaptă. VINO. SUS şamd). hipertensiune arterială. s-au pronunţat cuvinte cu sens şi în special acele cuvinte care sunt folosite des de către pacient (APA. Evaluarea logopedică a stabilit: dificultăţi in coordonarea musculaturii aparatului fonoarticulator. apoi buza de jos între dinţi. dificultăţi în recunoasterea culorilor. MAMA. bisilabice. înţelegerea partială a mesajului primit. Urmărind ca terapia să atinga mai multe obiective. OMO. apoi buza inferioară. limba afară mişcată stângadreapta. Babinski pe dreapta. hemipareză dreaptă. folosind suport concret – . IMI. gura închisă. limba afară. EME. aburirea oglinzii) . dificultăţi de orientare in schema corporală. afazie mixta.botic. DU-TE. de către pacient. kinetoterapia şi tratamentul medicamentos au avut rezultate pozitive. UMU etc). apraxie buco-linguală. reflectat şi independent.urmate de emitere de sunete. Terapia logopedică a început în momentul în care semnele vitale ale pacientului au fost stabile. apoi se strâng . stabilindu-se astfel noile direcţii ale terapiei. s-au introdus noţiunile de orientare spaţială şi temporală. imitarea tusei. odată cu noile cuvinte. gura deschisă. el exprimând spontan doua-trei sunete.Examen neurologic: tulburare de limbaj – afazie mixta. Alte două urmări ale accidentului vascular cerebral au fost discalculia şi dislexodisgrafia. Terapeutul a procedat mai întâi la executarea conştientă. După impostarea fiecărui sunet. cât mai adânc. cu buzele strânse. vârful limbii se ridică şi "trage" limba în gura. MI. dificultăţi in conştientizarea actului respirator (inspir/expir). NAS. pacientul putând răspunde chiar şi mimico-gestual la întrebări. vidarea obrajilor alternând cu umplerea obrajilor cu aer. buzele se întind în zâmbet. ME. gura se închide. LAMA. imitarea galopului calului. suflând în ea Concomitent cu terapia logopedică.

Diagnostic: Accident vascular cerebral ischemic silivian stâng. hemiplegie dreaptă. EU. a asimilat aceste lucruri. Terapia logopedică a urmărit: Demutizarea pacientei .beţişoare – la început adunări. pentru recuperarea sunetelor: pronunţia vocalelor fiind asociată de această dată cu literele. cu tulburări de vorbire de tip afazie mixtă. IE. timp în care pacientul: A fost demutizat A învaţat pronunţia corectă a fiecărui sunet şi grup de sunete A învaţat să se orienteze spaţio-temporal. OU. hipertensiune arterială. somnolentă. EI. putea totuşi să efectueze cu uşurinţă adunări cu numere compuse din două cifre (exemplu: 13+12). Babinski pe dreapta. dificultăţi în conştientizarea actului respirator (expir/inspir). apoi pronunţia silabelor formate din vocale (AU. Pacienta F. Deşi pacientul rezolva cu greu sarcinile date. Evaluarea logopedică a constatat: dificultăţi în decodarea mesajului primit. UI. fibrilaţie atrială. am trecut la scrierea obiectelor/fenomenelor/acţiunilor a căror pronunţie însuma trei-patru sunete. reasimilnd noţiunile necesare A reuşit să realizeze un calcul matematic simplu Ştie să scrie şi să citească. dificultăţi în coordonarea musculaturii aparatului fono-articulator. OI. Terapia logopedică a durat aproximativ un an. CT cerebral: zona hipodensă întinsă ce cuprinde artera cerebrală medie total stânga. IA. cu antecedente hipertensiune arterială.I. deficit motor plegic membre hemicorp drept. dificultăţi privind emiterea de sunete (Mutism). fibrilaţie atrială. terapia a cuprins în cadrul capitolului de Orientare şi re-învăţarea ceasului.V. apoi scăderi. nu mai ştia nici tabla înmulţirii. Totodată. diabet.. IO. UA. 68 ani. Examen neurologic: necooperantă.. obiectiv îndeplinit cu success. După externare pacienta a continuat la domiciliu kinetoterapia şi terapia logopedică. AI. Pentru recuperarea limbajului scris-citit am urmat drumul parcurs la începutul terapiei. diabet zaharat. afazie mixtă. 2. spunând el însuşi că nu ştie cum reuşeşte acest lucru. În momentul în care P. IU) asociată cu simbolurile scrise.

Scris-cititul s-a pierdut. denumind obiecte sau parţi ale corpului. şi de stimuluii oferiţi de mediul inconjurător. aşa încât un nou obiectiv al terapiei logopedice a fost recuperarea acestui aspect al limbajului – nu insă acelaşi lucru s-a intamplat cu limbajul matematic.Optimizarea coordonarii musculaturii aparatului fono-articulator prin exerciţii specifice de mobilizare a acestor muschi Emiterea conştientă de sunete atât reflectat cât şi independent şi impostarea sunetelor respective Optimizarea capacitaţii comprehensive prin corelaţii obiect/denumire Realizarea unei vorbiri independente şi corecte atat din punct de vedere al pronunţiei. după patru luni în timp de o ora se lucrau exercişiile. vocalele. cât şi din punct de vedere grammatical Fiind ajutată şi de tratamentul medicamentos.Pentru recuperarea scris-citit-ului s-a urmat aceeaşi linie terapeutică de la recuperarea limbajului verbal: fonem/grafem – silabă – cuvânt. atât familia cât şi pacienta aducând ca argument motivele financiare. a silabelor şi cuvintelor simple. F. silabele din vocale. formate din trei-patru sunete. capacitatea comprehensivă a pacientei s-a îmbunatăţit. termen insuficient pentru realizarea şi celui din urmă obiectiv.I. Orientarea în timp şi spaţiu a revenit. coerente şi relativ fluente orientare şi organizare spaţio-temporală recuperarea parţială a limbajului scris-citit reintegrarea în viaţa socială. care nu a avut de suferit. ci invăţând doar să le pronunţe corect. Terapia logopedică a fost întreruptă dupa aproximativ un an. nefiind nevoită sa înveţe din nou respectivele noţiuni. lucru posibil datorită capacităţii de comunicare cu persoanele din jur. Demutizarea s-a realizat prin metoda tactila. silabele din sunete şi cuvinte cu sens. pacienta tinând mâna pe laringele logopedului şi imitând vibraţia produsă de acesta. după un an de terapie. însă. Au urmat pronunţia sunetelor. pacienta a reuşit: realizarea unei vorbiri conştiente. ea constientizându-şi din ce în ce mai bine situaţia şi mobilizându-se pentru lungul drum al recuperării. Accident vascular cerebral hemoragic: . Recuperarea nu a fost uşoara şi nici totală. Totuşi. Dacă la început o oră de terapie logopedică însemna doar realizarea exerciţiilor şi a câtorva sunete.

cu ajutorul unui baston. După momentul demutizării şi articulării primelor sunete. în incinta locuinţei. EME. să facă să se mişte în aer. Examen neurologic : constientă. 71 de ani. MA. ci şi nepoţii şi alte rude). să stingă o lumănare. EM. Pacienta I. examen CT cerebral repetat –accident vascular cerebral ischemic de nuclei bazali stângi. De remarcat că. ea reuşind în decurs de câteva luni să se deplaseze singură. AM. în momentul în care semnele vitale ale pacientei au fost stabile. astfel pacienta conştientizează mişcarea pe care o face – apoi plimbată stânga-dreapta sau în sus şi în jos). alternativ în obrazul stang apoi în obrazul drept. . afazie mixtă . să imite oftatul. cu tulburări de vorbire de tip afazie mixtă. Diagnostic: Accident vascular hemoragic de nuclei bazali stângi. IMI.. pentru aceasta s-au încercat mai multe "variante" în speranţa unui rezultat pozitiv: să simta pe palmă şi să imite jetul de aer emis de logoped. vârful limbii atinge buza de sus apoi buza de jos) astfel încât s-a trecut la alte exerciţii. a beneficiat de suportul afectiv şi material al unei familii extinse (nu numai copiii. membre hemicorp drept. A început să execute singură exerciţiile descrise mai sus (limba afara/în gură. I.. urmând tratament medicamentos. AMA. familia a fost aproape de pacientă. cu efracţie ventriculară. inspirul şi expirul. În urma evaluării s-a constatat afazie globală. logopedic şi kinetoterapeutic la domiciliu Terapia logopedică a început în spital. Babinski pe dreapta. "Ridică mâna/Ridică piciorul" sau "Vrei. ROT diminuate pe dreapta.M. transformat hemoragic. MU. exerciţiile au fost de mobilizare pasivă. hipertensiune arterială. imitarea galopului calului. mai complexe ca dificultate: împingerea în obraji cu limba. astfel încât progresele au fost clare mai întâi pe plan motor. pe toată perioada terapiei. o batistă. în pronunţie reflectată. Au fost recuperate toate sunetele. OM. IM. deficit motor plegic. O problemă ce a durat mai mult timp a fost conştientizarea actului respirator. MO. cu evoluţie usor ameliorată. plimbată stânga-dreapta. ME. OMO.. Urmează tratament medicamentos alături de kinetoterapie şi terapie logopedică. aceea de articulare de silabe (exemplu: MA. UM.1. executând comenzi ca "Închide ochii/Deschide ochii" . După o perioadă pacienta a devenit din ce în ce mai ancorată în real. în primul rând mişcările muşchilor aparatului fono-articultor. încurajând-o permanent. UMU) apoi de cuvinte bisilabice.M. concomitent cu medicaţia şi kinetoterapia şi a urmărit ca pacienta să conştientizeze. ca in oglindă. Terapia logopedică a continuat. trecând apoi la etapa urmatoare. fibrilaţie atrială permanentă. astfel. încrederea în sine cât şi în terapeut şi succesul terapiei a crescut. ştergerea buzelor cu limba. cunoscută cu hipertensiune atrială şi fibrilaţie atrială permanentă. Este externată după 3 saptămâni de spitalizare. necooperantă.terapeutul executând aceeaşi mişcare.ceva anume". terapeutul mişcându-i buzele si limba (cu ajutorul unei comprese se apucă limba şi este pe rând trasă afară . MI. în sensul în care pacienta nu decodează mesajul primit şi nici nu poate răspunde acestui mesaj. "Deschide gura/Închide gura". suflând. aceste persoane i-au insuflat o dorinţă şi o forţă extraordinare de recuperare.

vârful limbii atinge pe rând buza superioară. apoi buza de jos între dinţi Gura deschisă. pupile egale. realizarea unei corelaţii corecte obiect/acţiune/fenomen – denumire. Diagnostic: Accident vascular cerebral hemoragic capsulo-talamic. dificultăţi în coordonarea musculaturii aparatului fono-articulator. a ieşit din starea de afazie globală. deficit motor membre hemicorp drept. în momentul încheierii terapiei ea putea să ceară singură lucruri simple (apă. de verbalizare. cunoscut cu hipertensiune arterială stadiul II – pe medicaţie – hipercolesterolemie.M. a recuperat sunetele şi a reuşit să articuleze silabe şi cuvinte bisilabice. dificultăţi în coordonarea musculaturii aparatului fono-articulator. cana). redoare de ceafă. afazie globala.Ţinând cont de aceste rezultate. totuşi progrese). somnolent.Terapia logopedică a durat aproximativ 12 luni. capacitate fono-articulatorie. demutizare. buzele se întind în zâmbet. sus. muşcătura pe măsele. Vorbirea nu a devenit independentă. În această periodă pacienta I.. tulburări respiratorii. terapia logopedică a urmarit: reluarea autocontrolului asupra musculaturii aparatului fono-articulator. obezitate. spunea zilele săptămânii. Examen neurologic: stare generala gravă. limba afară mişcată stânga-dreapta Gura deschisă.G. baie. Din punct de vedere logopedic terapia mai putea continua. număra până la zece. Debutul terapiei logopedice s-a făcut prin exerciţiile specifice ce au ca scop mobilizarea conştienta a musculaturii aparatului fono-articulator: Gura închisă. acolo. a reuşit să obţină autocontrolul pe musculatura aparatului fono-articulator. dificultăţi în recunoasterea culorilor. hipertensiune arterială stadiul II. Pacient A. pacienta inregistrând progrese (nu fenomenale. limba împinge pe rând în obrazul stâng apoi în obrazul drept . 64 ani. vino.M. mărimea şi profunzimea accidentului cât şi gradul de atrofie cerebrală constituind un prognostic nu tocmai favorabil dar aşteptările fiind depăşite de evoluţia I.accident vascular cerebral hemoragic capsulo-talamic stâng. În urma evaluării s-a constatat: înţelegerea parţială a mesajului primit. mutism. apoi buza inferioară Gura închisă. evaluarea capacităţii de calcul matematic şi de orientare spaţio-temporală şi intervenţie în caz de nevoie. cât mai corectă. apoi se strâng (botic) Buza de jos aşezată peste buza de sus. dificultăţi de orientare în schema corporală. dislipidemie Terapia logopedică a început în momentul în care semnele vitale ale pacientului au fost stabile. 2. pe toate planurile (psihio-afectiv. limba afară. să se orienteze (aici. motor). RCP in extensie pe dreapta. manifestând afazie expresivă. îi chema pe membrii familiei dacă avea nevoie de ceva şi ei nu erau acolo. vârsta bolnavei. du-te). jos. Examen CT cerebral: . necooperant.

LASĂ. cât şi pronumele personale. a dat dovadă de o voinţă extraordinară. limba afară.V. nu a fost spectaculoasă. UM AMA. IM. in executarea exerciţiilor. acţiuni şi fenomene concrete: APA. UMU După ce au fost recuperate toate sunetele şi grupurile de sunete. HAI. Z. buza de jos aşezată între dinţi: F. pacientul având mâna pe laringele logopedului şi simţind vibratie specifică acestui sunet. Demutizarea s-a facut în a treia saptămână de la momentul inceperii terapiei. J. OMO. OM. Logopedul a ajutat pacientul la început. trecând de faza depresiei. . s-a trecut la rostirea cuvintelor bisilabice. VINO. MU. în timp însă. LAMA. ME . cât mai adânc. EME. CE. MO. pe lângă fortificarea musculaturii constituind şi puncte de pronunţie pentru sunete: întinzând buzele vom avea: N. E şi I fiind mai dificile pentru el au fost rostite mai tarziu. UŞA. aburind oglinda – H. Ţ. vârful limbii se ridică şi "trage" limba în gura. imaginea pe care o vedea impresionându-l negativ. preferându-se cuvintele care descriu obiecte. bolnavul fiind nemulţumit de sine şi considerând progresele ca fiind prea lente. DU-TE. CI. GE. apoi în sens invers Imitarea mârâitului câinelui Imitarea galopului calului Gura deschisă. CANA. în prima parte. La început a refuzat să lucreze în faţa oglinzii. IMI. ulterior acesta executându-le independent. a conştientizat importanţa oglinzii şi a acceptat să lucreze în acest fel.- Ştergerea buzelor cu limba în sensul acelor de ceasornic. lucrând împreuna cu familia (în afară de timpul petrecut cu terapeutul) câte 4 ore pe zi. cu buzele strânse Umplerea alternativă a obrajilor cu aer Vidarea obrajilor alternând cu umplerea obrajilor cu aer Imitarea tusei Aburirea oglinzii De precizat că fiecare dintre aceste exerciţii are un scop précis. ridicând limba vom avea L şi R. T. D. MI. GI. MĂ AM. Evoluţia. Prima propoziţie a fost: ACOLO ESTE CANA CU APĂ. umplând obrajii cu aer pacientul conştientizează pronunţia sunetelor P. EM. G. imitarea mârâitului câinelui: Ş. O şi U. B. gura se închide Umplerea obrajilor cu aer şi eliminarea aerului sub presiune. tuşind – C. S. Terapia a urmat procedeul sunet-silabă adică la consoană s-a ataşat pe rând fiecare vocală: MA. Au urmat vocalele A. PUI.

corespunzător tulburării de vorbire. A fost demutizat şi a recuperat. contuzie hemoragică frontal stânga. U) – aproximativ la doua luni de la începerea terapiei. mici contuzii hemoragice pol temporal şi frontal stâng. Pacient T. pacientul putând să se orienteze astfel. realizarea unei vorbiri fluent si conştiente. La început pacientul a fost ajutat de logoped să scoată limba. familiei care l-a susţinut permanent şi totodată voinţei de care A. astfel încat s-a recuperat. demutizarea pacientului. tulburări de tip afazic. afazie expresivă Evaluarea logopedica a stabilit: Inţelegerea parţială a mesajului primit Dificultăţi în coordonarea musculaturii aparatului fono-articulator Imposibilitatea articulării sunetelor Obiectivele terapiei logopedice au fost: reluarea mobilităţii musculaturii aparatului fonoarticulator. sunete.G. îmbunătăţinduse şi cooperarea atât cu terapeutul cât şi cu cei din jur. 65 ani. pe rând. care a depăşit prognosticul iniţial.Au urmat zilele săptămânii. deficit motor paretic membre hemicorp drept (membrul superior mai mult decât membrul pelvin). anotimpurile. cooperare dificilă. O. de la un punct. Examen neurologic: stare generală alterată. având puterea să depaşească depresia (cu tratament medicamentos) şi să folosescă acea energie pentru a lupta cu sine şi cu boala. Scris-cititul a fost afectat in mica măsură. să o mişte stânga-dreapta. la fel şi capacitatea de calcul matematic.A. emitere conştientă de sunete silabe/cuvinte. dupa aproximativ o lună a devenit mult mai ancorat în real. a dat dovadă.4 cm. acest lucru a determinat . Babinski bilateral. pupile intermediare. împreună cu limbajul verbal. silabe şi cuvinte. de remarcat că vocalele E şi I s-au recuperat mai tarziu faţă de celelalte vocale (A. suferă un accident rutier cu politraumatism şi traumatism craniocerebral. Orientarea temporală pe ceas se păstrase. Traumatism cranio-cerebral: 1. Examen CT cerebral: contuzie hemoragică frontal stânga de 2/3. Terapia logopedică a durat aproximativ un an. Diagnostic: Traumatism cranio-cerebral. Recuperarea a fost posibilă şi datorită "materialului biologic" al pacientului. timp în care pacientul a manifestat o evoluţie foarte bună. lunile anului. în acest sens am remarcat eludarea sau înlocuirea literelor dintr-un cuvânt. hemipareza dreaptă.

I. pupile egale. recuperându-se sunet/silabă/cuvânt. Examen CT cerebral: zone hipodense fronto-parietale dreapta si regiune occipitala dreapta. MI. prezintă traumatism cranio-cerebral prin cădere de la aproximativ 3 metri. Diagnostic: Traumatism cranio-cerebral. mişcările limbii. începându-se cu socoteli simple cu suport concret. reuşind să scrie (cu unele dificultăţi) şi să citească. IMI). el susţinând conversaţii cu prietenii in anturaj şi la telefon. 2. S-a trecut la asimilarea noţiunilor vizând orientarea."întoarcerea" la consoanele rostite până atunci pentru a completa seriile de silabe si pentru a obişnui pacientul cu pronunţia (exemplu: ME. EM. . reuşind să realizeze calcule simple la nivel elementar. ictus afazic Terapia logopedică a început în momentul în care semnele vitale ale pacientului au fost stabile. Limbajul matematic a fost afectat. dând relaţii în momentul în care este solicitat. umplerea obrajilor cu aer). Examen neurologic: somnolent. Dupa un an de la accident. astfel încât recuperarea a vizat şi acest aspect. EME. dar calitatea vietii sale s-a îmbunătăţit simţitor.C. precum si unele dificultăţi de orientare spatiotemporale. amnezie lacunara. putând susţine o conversatie. ictus afazic. amnezie lacunară. Traseul terapeutic a fost acelaşi. pacientul este un om ancorat în realitate. concomitent cu recuperarea limbajului scris-citit si a celui matematic. integrat social. Din momentul rostirii primelor cuvinte s-a făcut o nouă evaluarea care a relevant "ştergerea" limbajului scris-citit şi a limbajului matematic. Pacientul nu a mai ajuns la performanţele de calcul anterioare accidentului. IM. Evaluarea a stabilit: Înţelegerea mesajului primit Dificultăţi de coordonare a musculaturii aparatului fono-articulator Dificultăţi în articulare/pronunţie Conservarea limbajului scris-citit Lateralitate predominant stânga S-au realizat exerciţiile specifice vizând mobilizarea conştientă a musculaturii aparatului fonoarticulator (întinderea şi adunarea buzelor. lucrând totodată pentru emiterea conştientă şi corectă a fiecărui sunet. in vârstă de 69 de ani.

pe masură ce M. ajungand la 19. uitând denumirea obiectelor. Ebiza. cu tulburari cognitive. era capabila să susţină activitatea. specific în astfel de cazuri (Exelon. care anume?). examenul CT cerebral evidenţiază atrofie fronto-temporoparieto-occipitala marcată. s-au folosit jocuri interactive de tipul: "Când auzi cuvântul X baţi din palme". zone hipodense temporo-parietale bilateral. Exerciţiile de vocabular au constat în jocuri (Se dau trei cuvinte X. cunoscută cu hipertensiune arterială şi accidente vasculare cerebrale ischemice repetate. fibrilatie atrială. calitatea vietii M. Deficienţă cognitivă gravă – test făcut cu dificultate. s-a îmbunătăţit substanţial. Terapia .E. Medicul neurology a prescris pacientei tratament medicamentos. Z. accidente vasculare cerebrale ischemice repetate. hipoprosexie globală şi hipoamnezie globală.Demenţa: 1. in vârstă de 80 de ani. Dupa 12 luni scorul MMSE s-a îmbunătăţit. Babinski inconstant pe dreapta. alternativ cu activităţile care trebuiau facute. hidrocefalie internă. Y. Chiar dacă problema de fond s-a menţinut. Perioada de lucru continuu a crescut progresiv. cu tulburări motorii (parapareză). sau realizarea unor activităţi plăcute pacientei. alcătuire de familii de cuvinte. Terapia logopedică. Bilobil. unul dintre ele nu are legatură cu celelalte două. tulburare de invalidare cognitivă (demenţă mixtă). pe medicaţie permanentă. cu tulburări de vorbire de tip afazie expresivă. sindrom abiotrofic cortical. găsire de sinonime/antonime.E. Diagnostic: lacunarism cerebral. Cerebrolysin). povestiri după imagini sau ale unor romane ori poveşti.E. a urmărit: Optimizarea capacităţii de concentrare a atenţiei Optimizarea capacităţii de orientare spatio-temporală Îmbogăţirea vocabularului activ Menţinerea unui tonus psihic pozitiv Pentru realizarea primului obiectiv. memorare/recitare de versuri. Pacienta M. Pacienta manifestă anomie. acela de concentrare a atenţiei. datorită tratamentului medicamentos şi terapiei logopedice suţinute în această perioadă. din cauza colaborarii dificile – cu un scor de 16 puncte. Examen neurologic: dezorientată temporo-spaţial. desfaşurată pe o perioadă de 12 luni.

ci durează atâta vreme cât pacientul înregistreză progrese.episoade de dezorientare temporo-spatială auto şi alopsihic. Terapia logopedica a urmărit: Menţinerea şi îmbogaţirea vocabularului activ Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare a atentiei S-au aplicat exerciţii sub formă de jocuri.logopedică nu a reuşit să facă minuni. calitatea materialului biologic al acestuia. formare de familii de cuvinte. În urma cazurilor prezentate. Activităţile au fost diverse şi au vizat: orientare în schema corporală. forţa legăturilor de familie si gradul de implicare al familiei în susţinerea pacientului din punct de vedere material si psiho-afectiv. Dintre activitaţile de îmbogăţire a vocabularului activ şi pasiv s-au folosit: găsire de sinonime şi antonime. denumirea obiectelor înconjurătoare şi a utilităţii fiecăruia. dar a oferit lui M. examen CT cerebral: atrofie corticală. orientare şi organizare spaţio-temporală. Succesul recuperării este influenţat de întinderea şi tipul accidentului. prezentând tulburări de vorbire de tip afazie –predominant mixtă. vârsta pacientului. recunoasterea şi denumirea culorilor etc. Terapia logopedică nu a reuşit să re-învie neuronii care nu mai erau. Starea pacientului s-a îmbunătăţit vizibil după aproximativ 10 luni de terapie. speranţa de menţinere la un nivel acceptabil din punct de vedere cognitiv si uman. Examenul neurologic: fără semne de focar în momentul examinării. cât şi activităţi plăcute pacientului. dar a reuşit în schimb să ofere suportul psihic necesar unei personae conştiente de un diagnostic ireversibil. Recuperarea nu se întinde pe o durată determinată de timp. în vârstă de 79 ani.P. cunoscut cu tuburări cognitive în antecedente. Pacient M.P. lacunarism cerebral. 2. Testul MMSE evidenţiază deficienţă cognitivă medie – scor 20. în asociere cu tratamentul medicamentos recomandat de medicul neurolog. leucoaraioza. Cerebrolysin. fără deficite motorii. Pacientului i-a fost recomandat tratament cu Bilobil. cuvinte care să înceapă cu un anumit sunet/silabă. . Ebixa. enumerarea a două sau mai multe cuvinte specfice unei anumite teme. uşoară lărgire a ventriculilor laterali. concluziile ar putea fi urmatoarele: Se recomandă ca recuperarea să înceapă din momentul în care toate semnele vitale ale pacientului sunt stabile. care i-au permis concentrarea atenţiei pe o perioadă tot mai îndelungată de timp.

Ed. Bucureşti Verza. Ed. (1997) Principles of Neurology. (2007). Bucureşti Verza. Fundaţiei Humanitas. Ed. deşi din punct de vedere medical prognosticul nu ar fi fost intr-atât de optimist. în schimb acel om are nevoie de Societate. Bucureşti Adams. Sinopsis. Emil (2003) Tratat de logopedie. Astfel. sa creeze o punte între bolnav şi restul lumii. Reinserţia socială este dezideratul principal al recuperării iar pentru a se realiza acest lucru. Ed. Rolul logopedului este acela de a ajuta pacientul să comunice. Victor.Maurice. Christopher G. Bibliografie: Poalelungi. după caz.. Viorel (2006) Urgenţe neurologice pentru medicii de familie.Familia are rolul hotărâtor în reuşita recuperării pacientului. Bucureşti . Semne. vol. eşecul – terapiei. susţinerea şi încurajarea permanentă determinând succesul – sau. deoarece societatea nu are nevoie de UN OM. II. Emil (2009) Tratat de logopedie. Hyperion. pacientul trebuie sa fie autonom. Saundres Verza. International Edition Goetz. I. Emil (1993) Psihologia vârstelor. Ropper. vol. au fost pacienţi care au evoluat neaşteptat de bine. Raymond. Ed. Allan H. Clinical Neurology.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful