You are on page 1of 33

VACCINAREA si HOMEOPATIA Dr.

MARIANA GALESANU Virchow, mare morfopatolog si deloc homeopat, declara la sfarsitul vietii: Daca ar fi sa-mi iau viata de la capat, mi-as dedica-o in intregime pentru a dove di ca germenii isi cauta habitatul lor natural, adica tesutul bolnav mai degraba decat sa fie cauza imbolnavirii unui tesut Ce vrea sa spuna Virchow ? Ca numai atunci cand un tesut are o disfunctie sau este distrus devine gazda imb ietoare pentru germeni, care se comporta astfel ca agenti patogeni . Conditionarea patogenicitatii germenilor de starea tesutului este ilustrata si d e afinitatea lor pentru anumite tesuturi (streptococ pt. amigdale, helicobacter pt. Stomac,papilloma v. pt. Colul uterin ,etc ) In interactiunea germene-boala,un rol covarsitor il joaca terenul organismului s upus contactului (predispozitia si impregnarea miasmatica, implicit reactivitate a sistemului imunitar propriu ) Prin vaccinare s-a dorit impiedicarea imbolnavirilor datorate germenilor. Contrar opiniei de popularizare, vaccinarea nu este o exemplificare a principiil or homeopatiei, ci este o aplicare grosiera a legii similitudinii pentru ca se r efera la administrarea nediscriminativa a unei substante, unei intregi populatii . CE ESTE UN VACCIN ? Prin definitie, un vaccin este un preparat imunologic destinat sa produca o prot ectie specifica fata de o boala data ; el stimuleaza producerea de anticorpi si alte mecanisme imunologice . Dar, un vaccin conventional, pe langa germenul vaccinal (inactivat sau viu atenu at ) contine un coctail de chimicale (prezervanti, stabilizatori, metale si prod use animale provenite din substratul de cultivare.) Din continutul acestui coctail decurge potentialul toxic , alergenic si imunosup resor al vaccinurilor . CARE ESTE OPINIA HOMEOPATILOR FATA DE VACCINARE ? Exista asociatii profesionale de homeopati care se declara de acord cu politica vaccinala a statului respectiv si exista asociatii ostile oricarei vaccinari (un eori coexista in aceeasi tara ) Unii considera vaccinarea indispensabila in controlul epidemiilor care sunt o am enintare pentru viata ; altii extind necesitatea controlului si asupra bolilor c opilariei . Altii sustin ca sunt suficiente masurile igienice . Oricum ,nu exista multe studii clinice pe termen lung , care sa sustina una sau alta din aceste opinii. Efectele adverse immediate ale vaccinarilor sunt cunoscute , in general minimali zate , uneori catalogate drept coincidente . Totusi , ele stau la baza contraind icatiilor oficiale ale vaccinarii . Cei mai multi homeopati cred ca decizia vaccinam sau nu trebuie sa fie una personal a , bazata pe o informatie corecta . CE TREBUIE SA STIM DESPRE VACCINARE SI VACCINURI ? 1. Exista deosebiri intre imunitatea dobandita prin boala si cea postvaccin . Intr-o boala naturala exista o poarta de intrare( o mucoasa de obicei) unde au loc procese imunologice complexe de recunoastere, prelucrare si prezenta re antigenica, cu implicarea a numeroase celule, iar producerea anticorpilor are loc natural, ca o consecinta a acestor etape pregatitoare, dupa ce la locul de patrundere s-a initiat o reactie inflamatorie, cu instruirea celulelor respectiv e si secretarea de IgA, cu rol foarte important in eventualitatea unei reexpuner i . . Vaccinurile (in special cele injectabile) patrund brusc in organism, alarmea

za sistemul imun, obligandu-l sa produca anticorpi in stare de stres . Astfel, s istemul imun este programat partial , cu un by pass al sistemului imun de la nivelu l mucoasei ce implica un deficit de IgA . . Spre deosebire de imunitatea pe viata conferita de boala naturala, vaccinarea trebuie repetata ( rapel ) pentru a obtine un rezultat durabil. . Investigarea status-ului imunitar postvaccinal s-a rezumat in principal la ti trarea anticorpilor omologi ( imunitatea humorala) ; nu exista detalii asupra im plicarii imunitatii celulare . 2. Daca exista un nivel bazal de anticorpi, vaccinarea omologa nu este capabila sa mai creasca titrul .Deci nu ar trebui sa se vaccineze sugarii decat dupa decl inul anticorpilor materni si nu ar trebui sa se revaccineze decat dupa dozarea p realabila a anticorpilor reziduali . 3. Competitia antigenica pune in discutie nivelul de protectie al vaccinurilor p olivalente ( va exista o stimulare inegala fata de diferitele componente vaccina le ) 4. Pericolul vaccinurilor vii, atenuate : acestea introduc pe usa din dos germeni v ii, care : pot ramane in organism in stare latenta, producand imbolnaviri grave, mai tarziu in viata sau pot agata un virus helper si isi refac potentialul virulent, sau ,prin strategia supravietuirii, cu care sunt inzestrate toate speciile lumii vii,se selecteaza variante modificate genetic ale germenilor vaccinali, reziste nte la imunitatea conferita de vaccin (selectie imunologica). Exemplul 1: existe nta de cazuri sporadice sau mici epidemii de poliomielita( in populatii vaccinat e)cu variante modificate genetic ale virusurilor vaccinale(Vaccine-derived polio viruses), capabile ca si virusurile polio originale sa induca boala paralitica. S-au izolat aceste virusuri in apele de canalizare provenind de la vaccinatii p urtatori si excretori in fecale . Exemplul 2 : Studii de secventializarea AND-ului la Bord.pertussis arata ca 90% din tulpinile actual circulante in Olanda difera antigenic de tulpinile vaccinal e(mutatii genetice ca raspuns la vaccinarea in masa, cu modificarea structurii a ntigenice in vederea supravietuirii ) 5. Pericolul vaccinurilor injectabile : Injectarea de material genetic strain (propriu germenului vaccinal dar si substr atului de cultivare),direct in torentul sanguin conduce la mutatii genetice si o ncogeneza in organismul primitor . CARE ESTE EFICIENTA VACCINARII ? Eficienta vaccinarii in prevenirea bolilor infectioase este mai mica decat se pr esupune in general, dovada numeroasele epidemii in populatii corect vaccinate. Bolile epidemice evolueaza in timp sub forma curbei lui Gaus (clopot ). Exista a ni epidemici si ani linistiti. S-a constatat ca acest aspect al epidemiilor rama ne acelasi, fie ca s-a facut vaccinarea , fie ca nu . Au existat epidemii grave dupa vaccinari in masa (Anglia: variola si tuse convul siva ; Germania: difterie ;Ghana : rujeola ) Un studiu efectuat in 1970 in India, care a cuprins 270000 de subiecti a aratat ca au aparut mai multe cazuri de tuberculoza la lotul vaccinat BCG decat la lotu l martor (The Lancet 12/1/80). De atunci, BCG nu mai este obligatoriu in USA, Su edia, Elvetia, Germania ,etc S-a apreciat ca riscul de a contracta poliomielita de la vaccinul viu (Sabin) es te mai mare decat de la virusul natural (Science 4/4/1977) Ingrijorata de numarul mare de copii alergici, Suedia a renuntat la vaccinarea a nti-pertusis in 1979 si la BCG in 1982 (lasand alte vaccinari optionale) si acum detine locul 2 in lume cu cea mai mica mortalitate infantila . Oportunitatea vaccinarii evidentiata de susceptibilitatea individuala sau ce ne spun reactiile individuale la vaccinare ; Lipsa reactiei poate insemna fie un sistem foarte sanatos, fie o slabiciune cons titutionala fundamentala .In acest caz vaccinarea a fost inutila pentru ca in pr imul caz pacientul este imun la epidemie chiar nevaccinat , iar in al doilea caz degeaba l-am vaccinat . O reactie slaba, torpida ( doar o mica inflamatie locala) indica un mecanism de

aparare slab, care ar putea duce la aparitia unei boli cronice pe viata . O reactie sistemica cu febra , stare generala alterata pentru scurt timp indica o reactie de aparare foarte puternica ,care ar fi capabila sa faca fata bolii ch iar in lipsa vaccinarii . O reactie sistemica cu complicatii neurologice este cazul cel mai grav (degradar ea sanatatii va fi severa si prelungita ) LA CE VARSTA VACCINAM ? in niciun caz in prima zi de viata dupa 6 luni (declinul anticorpilor materni ) si ideal dupa 18 luni (maturizarea sistemului imunitar ) vaccinarea a modificat distributia pe grupe de varsta a bolilor contagioase ale copilariei , impingandu-le catre varste la care riscul si severitatea complicati ilor este mult mai mare . vaccinarea prematura face necesara revaccinarea pentru a obtine un rezultat dura bil ( orice vaccinare este o imbolnavire suplimentara fata miasma mostenita ) calendarul vaccinarilor este atat de incarcat incat abia mai respecta timpul min im necesar sintezei de gama globuline si exista tendinta de a adauga noi vaccinu ri . CARE SUNT RISCURILE VACCINARII? Orice tip de stimulare nenecesara a sistemului imun va dauna activitatii sale de aparare naturala impotriva bolilor. In era vaccinarilor excesive,in care ne aflam, statisticile arata atat la om cat si la animale o incidenta scazuta (intr-adevar) a bolilor contagioase , dar o mare rata de alergii, boli cronice si autoimune , cancer . Imunodepresia este riscul principal implicit al vaccinarii. Toate componentele v accinale sunt imunodepresive: agentul vaccinal insusi , proteinele animale din s ubstratul de cultivare (rejectie grefa/gazda) chimicalele folosite ca stabilizat ori si prezervanti . Se produc modificari cantitative si calitative ale leucocit elor (pentru luni de zile dupa vaccinare raportul T helper/T supresor este alter at. Studii clinice efectuate de veterinarii homeopati din USA si Anglia arata o rata crescuta de prezentare la consultatii pentru diferite simptome,cateva sapta mani dupa vaccinarea anuala (ca si cum aceasta ar fi diminuat capacitatea de a f ace fata la imbolnavire ).La populatia infantila vaccinata nu se accepta oficial legatura dintre perioada vaccinarii si explozia de IACRS, otite , etc. Alergiile. Substantele straine contaminante ale vaccinurilor, sub forma molecule lor mari proteice( in special la administrarea injectabila) formeaza complexe im une circulante care obstrueaza caile limfatice si ganglionii, cu producere de fe nomene alergice .Unii germeni vaccinali sunt ei insisi responsabili de fenomenel e alergice. Un studiu recent publicat in Journal of American Medical Association a rata ca la copiii vaccinati anti-pertussis predispozitia la astm este de 6 ori m ai mare decat la nevaccinati. Afectiunile autoimune sunt legate de activarea raspunsului imun ,iar agravarile lor dupa vaccinare sunt o regula . Efectele toxice datorate chimicalelor din coctailul vaccinal (formaldehida, thio mersal, fosfat de aluminiu ) .Cand aceste substante patrund in curentul circulat or, organismul incearca sa le elimine prin activarea emonctorilor si prin reacti i acute(febra, inflamatii, eruptii). Daca aceste reactii nu sunt suprimate medic amentos este posibila prevenirea complicatiilor tardive (diabet juvenil, autism, astm, tulburari neurologice, leucemie ,etc ) Depletie de vitamina C, A, Zn Vaccinoza . Termen introdus de Burnett in legatura cu toxina vaccinala capabila sa produca o stare morbida, de extrema cronicitate, chiar cand vaccinul nu a prin s . Simptomele vaccinozei sunt aproape identice cu ale sicozei Hahnemanniene: fie manifestari externe ( excrescente, eruptii cutanate inveterate, catar cronic , probleme de par-cade sau creste in locuri anormale fie fenomene de ordin toxic : nevralgii, nevrite, cefalee, furunculoza, simptome astmatiforme, distensie abdominala flatulenta cu diaree,exagerata susceptibilit ate la IACRS,marasm la sugarii alaptati de mame recent vaccinate Toate indica o discrazie vaccinala si vedem cum sicoza isi largeste etiologia pr in includerea celei de a doua mari cauzalitati= vaccinarea.

Exista acum o evidenta clara ca vaccinarile , medicamentele si hrana procesata c omercial sunt cumulative in scaderea raspunsului imun atat la om cat si la anima l . CUM SA MINIMALIZAM EFECTELE ADVERSE ALE VACCINARII Sa cantarim bine raportul beneficii / riscuri pentru fiecare vaccin, apreciind g radul de impregnare miasmatica al fiecarui copil si oportunitatea vaccinarii pen tru o boala usoara sau putin probabila . Sa tinem cont de starea prezenta in momentul vaccinarii ( sa nu vaccinam in peri oade de boala, convalescenta sau concomitent cu evenimente stresante: intarcare, eruptie dentara, debutul gradinitei sau scolii . Sa preferam vaccinuri cu germeni omorati ( inactivati ) Sa preferam monovaccinuri (desi, fiecare vine cu o cantitate de aditivi toxici i n plus ) . Sa nu vaccinam sub 6 luni ; ideal dupa 1 an , evaluand individual starea de sana tate, ereditatea si conditiile de mediu. Atentie la ceilalti copii , intr-o familie in care un copil a suferit efecte adv erse in urma vaccinarii . Sa nu vaccinam orbeste, ci numai dupa dozarea anticorpilor protectori Sa pregatim copii pentru vaccinare ( vit. C, remediul de constitutie , Sau remediu din vaccinul respectiv, potentat homeopatic in dilutia CH30,(doua zi le inainte de vaccinare si o zi dupa ) Exista practica de a prescrie remediul Thuja CH30 in ziua vaccinarii .Desi admin istrarea ei de rutina afost contestata de unii homeopati , un experiment veterin ar ne incurajeaza sa procedam asa : Este cunoscut faptul ca a patra zi dupa vaccinare are loc o depresie a activitat ii limfocitare (evidentiabila prin testul transformarii blastice), care continua o perioada mai lunga sau mai scurta, in functie de vaccinul administrat. In stu diul mentionat, unui lot de animale I s-a administra imediat dupa vaccinare Thuj a CH30 si vit.C (fata de un lot martor) si testul transformarii blastice a demon strat scaderea semnificativa a depresiei activitatii limfocitare, care s-a menti nut la lotul martor . La copiii care prezinta deja simptome ale efectelor adverse dupa vaccinare se po ate cauta remediul simillimum (in repertoarul Kent exista rubrici legate de vacc inare)sau se poate aplica schema de detoxifiere propusa de Dr.Tinus Smits (Oland a) Copii care au dezvoltat deja simptome de vaccinoza nu vor mai fi vaccinati. CONCLUZII Sistemul imun al unui copil este activ de la 6 luni ( cand glanda timus isi doba ndeste deplina maturitate ) pana la pubertate ( cand hormonii sexuali ii preiau functia ) . In acest interval sistemul imun este extrem de activ si strange info rmatii pentru viitor .Daca unui copil nu I se permite sa faca nicio boala a copi lariei , acest sistem imun activ nu este programat corect si se intra in viata d e adult cu o imunitate imatura si subprogramata . Administrarea remediilor homeopatice intareste bland si profund sanatatea indivi dului , ca un TOT , inclusiv sistemul imun , pentru a face fata invaziei microor ganismelor HOMEOPROFILAXIA In noiembrie 2000, la al 57-lea Congres annual , Asociatia Americana a Medicilor si Chirurgilor (AAPS) a anuntat ca membrii sai au votat sa se redacteze o rezol utie in favoarea stoparii vaccinarii infantile obligatorii. Se aud tot mai multe voci medicale care spun ca Exista suficiente dovezi asupra ineficacitatii progra melor de vaccinare si asupra riscurilor, pentru a prevedea intrarea in discutie a metodelor alternative de prevenire a bolilor contagioase . O astfel de alternativa o reprezinta homeoprofilaxia . Metoda dateaza din 1801, cand Hahnemann a folosit Belladonna CH30 (pe baza similitudinii tabloului clinic ) atat pentru tratarea bolnavilor de scarlatina, cat si pentru a preveni contam inarea altora . Ulterior , multe nosode si alte remedii homeopatice au fost folosite cu succes i

n diferite epidemii . In domeniul veterinar studii repetate arata ca folosirea nosodelor profilactic e ste la fel de eficienta ca si vaccinarea conventionala in prevenirea bolilor con tagioase (ex. Staphylococcin si Streptococcin in epidemiile de mastita la vaci ) Alternativa homeopata cuprinde atat profilaxia cat si tratamentul bolilor epidem ice . Legat de vaccinare ne vom rezuma la profilaxie . Se poate obtine protectie specifica prin administrarea nosodului corespunzator a gentului patogen al bolii : Candidoza = CANDIDA ( MONILLI ALBICANS ) Difterie = DIPHTERINUM Disenterie =MERCURIUS DULCIS (varianta bacilara) si ARS.ALBUM (varianta amoebia na) Erizipel = STREPTOCOCCIN si GRAPHITES Febra galbena= ARS.ALB.,CIMICIFUGA, CROT.HORRID. Hepatita epidemica(orice tip) = PHOSPHORUS Herpes recurent= HERPES NOSOD, VACCINOTOXIN Gripa =INFLUENTINUM , OSCILOCOCCIN Giardioza =LAMBLIA Malaria =NATRUM MURIATICUM Oreion = PAROTIDINUM Rabie = Lyssinum Rujeola =MORBILLINUM (si pt. Jigodia canina ) Salmoneloze =SALMONELLA PARATYPHI B Scarlatina = BELLADONNA si STREPTOCOCCIN Tetanos =LEDUM si HYPERICUM Tuberculoza = BACILLINUM , T.K. Toxoplasmoza =TOXOPLASMOSIS NOSOD Tuse convulsiva =PERTUSSIN Varicela =VACCINOTOXIN Verminoze = nosod din parazitul respectiv Zona zoster =ZONA ZOSTER NOSOD Aceste remedii se admininistreaza in potenta CH30.

j 7 \

PQ

~ +- #$$% %%R&t&**--/

0g0v0%2B2C2L2 5 5I

j> DxP r r r r r r r r r r r r r r r r r r & F & F 'm''((j) )) **-/g0%2C2333 4&5556 77,889U9r r r r r r r r

r r r r r r r r r r r r r r r r r r & F ^ & F & F & FU9 9::<= >>>? @ @ @gBgCCDEEEEEJFtFFFF!G4GOGr r r r r r r r r r r r & F & FOGeGyGGGGH1HSHnH HHHHIIr r r r r r r r r r r r r r r & F . A!"# $ % 8@8

Normal_HmH

sH

tH

DA@D

Default Paragraph FontVi@V

Table Normal :V 44 la (k@( No List

TC`T

Body Text Indent I^ ICJmHsHu AX P {

"& "& "& "& "& "& "&D 'U1g;A4cGfkH7

*\ - { R m' j! !! ""%'g(%*C*3++ ,&---. //,001U1 12245 6667 8 8 8g:g;;<E====J>t>>>>!?4?O?e?y????@1@S@n@ @@@@AA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 7 [ ] d f N P Q S

{ GHOP

*-wx OP'(Y[[\cd

+-ST kl

BCVW

y{

PRtu 24JKabkm

% ' z } M!N!g!j!!!!!,"."r"s" "

$ $L$M$S$T$l$m$s$t$r%s%%%%%&&&&;'='Z'[' ' ' ' ''' ( (v(w(((((,)-)1)2)^)_)))))))****#*%*B*C*L*O*****++B+C+ + +++++ , , , ,%-&.l.m..../ / /////////(0,0E0H0X0Z0 0 000 11<1=1T1U1w1z1~1 1"2#2'2(20212G2H22233&4(4445555 66 6!6L6N6 6 6 6 66666772737_7a77708284858<8>8U8W8 8 8 8 888888888;9<9 9 99 ;e;g;p;r;;;;;'<(<v<w<<<==C=E=========>>>>5>6>S>Y>>>????+?,?<?=?V?Y?k?o?x?y? O P z )+[\ ,- z{

QR lm& ' i!j! ! !!! " """%%''f(g($*%*B*C*

666677 8 8 8 8f:g:f;g;;;<<D=E=======I>J>s>t>>>>>>> ?!?3?4?N?O?d?e?x?y?? a GalesanuMariana GalesanuMariana GalesanuMariana GalesanuMariana GalesanuMariana Gal esanuMariana Galesanu Computer R8 GVnmM`8_@1us

I I^ I` OJQJo( ^ ` o(- h h^ h` 5 o(. h h^ h` o(. RGVM`@1us z Arial; Wingdings"hk&E 7 !w 7 !w! r4 A AH(?

Oh+'0 0 < L

`l

Dr

Mariana Galesanu

ari Normal

Computerale24pMicrosoft Word 10.0@-*Q@

hp

A Clinica Mana w! AA

Dr

Title

!"#$%&'()*+,./012346789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLNOPQRSTVWXYZ[\_ -1Table5.WordDocumentXSummaryInformation(MDocumentSummaryIn FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q