You are on page 1of 37

Universitatea Al.I.

Cuza , Iasi

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice Specializarea: Asistenta Sociala Anul III, Grupa III

ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

PROIECT DE INTERVENTIE Proiect-pilot

Centrul de zi O batranete reusita

Studenti: Carabus Alexandru Costea Alina-Maria Facina Corina Niculaesa Gabriela Descrierea proiectului 1

I. Titlu: O batranete reusita II. Locul de desfurare. Proiectul se va desfsura n municipiul Iasi, pe perioada a 6 luni. III. Suma total a proiectului : % din suma total Contribuia partenerilor Fonduri PHARE, Fondul Social European, donatii ale unor mari firme(Coca-Cola, Vodafone, Panifcom) XX XY 100%

Contribuia solicitat Total

Rezumat. Scopul proiectului intitulat O batranete reusita desfasurat pe o perioada de 6 luni, in municipiul Iasi, consta in prevenirea izolarii sociale si modernizarea serviciilor sociale, prin crearea unui centru de zi , integrat in comunitate, care sa acorde asistenta si sprijin unui grup de batrani in varsta de peste 60 de ani. Principalele obiective pe care le vizeaza proiectul de interventie suntobiective de implementare ):
-

Infiintarea unui centru de zi, in municipiul Iasi pe o perioada de 6 luni, pentru 15 batrani abandonati de familii in propriile locuinte;

Scderea gradului de izolare social a 15 de persoane de vrsta a treia din oraul Iai, in decurs de 6 luni de la implementarea proiectului ;

Obiective de impact: 2

Crearea unei reele de voluntari la nivelul oraului Iai, format din 15 de persoane care doresc s sprijine persoanele vrstnice pe toata durata implementarii proiectului ;

IV. Descrierea grupului tinta. Acest proiect se adreseaza unui grup tinta, format din 15 de batrani de ambele sexe, domiciliati in municipiul Iasi, cu varsta de peste 60 de ani., care locuiesc singuri, sunt autonomi din punct de vedere fizic, mental, si care doresc sa devina membri ai unui club de varstnci precum si pentru a face parte dintr-un centru de zi specializat. Selectia grupului tinta s-a realizat datorita cererilor de la Primaria municipiului Iasi, identificandu-se un numar de 15 de batrani care locuiesc singuri, fara a se bucura de sprijinul copiilor. Criteriile de selecie a grupurilor int : Vrsta membrilor grupului int (peste 60 ani); Starea fizic i psihic a acestora (autonomie fizic i psihic); Venitul (maxim 300 lei); Locuiesc singuri (relaii tranzitorii cu familia lrgit); Gradul de interes fa de obiectivele i activitile proiectului; Disponibilitatea de a desfura activiti de voluntariat.

V. De ce ne-am ales acest grup-tinta: Din pacate asistam la o crestere vertiginoasa a izolarii persoanelor de varsta a treia, a abandonarii acestora, in special de familia din care fac parte acestia .De aceea, am considerat ca un centru de zi este benefic varstnicilor deoarecein cadrul acestuia, ne-am gandit la activitati cu ajutorul carora batranii sa uite de griji si de problemele de zi cu zi, sa fie ingrijiti corespunzator, si ca intr-adevar sa aiba o batranete reusita din toate punctele de vedere. Vrsta a treia este asociat cu boala. Prejudecata unei btrnei nsoit automat de senilitate i de ubrezenia sntii nc persist n miturile despre btrnee. Pentru muli 3

dintre

vrstnici,

degradarea

strii

de

sntate

reprezint

un

indiciu

al

mbtrnirii1.Varstnicii sunt considerati de catre generatia mai tanara si nu numai, incapabili, si , mai rau, nefolositori, dar acestia sunt de fapt un izvor de intelepciune , si au dreptul, la fel ca oricare persoana, la o viata linistita si un trai decent. Astfel aceste persoane vor beneficia pe toata durata proiectului de toate avantajele pe care le poate oferi acest program, vor avea parte de activitati specifice de socializare si cunoastere, de informare si petrecere a timpului liber, cat si de a se simti utili in societate, un lucru esential pentru aceasta categorie de persoane. Din punctul nostru de vedere abandonul, izolarea de catre familie si nu numai, reprezinta un motiv principal, intemeiat de a pune bazele unui centru de zi care sa acorde asistenta si sprijin, persoanelor de varsta a treia aflate in situatii critice. VI. Teorii care explica problema sociala identificata. Teoriile care sunt reprezentative pentru problema identificata de noi sunt: 1. Teoria rolurilor Premisa de la care se pornete este aceea c vrsta afecteaz nu doar expectantele de rol, ci i maniera n care se asteapt ca oamenii s exercite aceste roluri considera Hooyman i Kiyak. Apoi, msura n care se adapteaz fiecare individ la procesul de mbtranire va influenta acceptarea schimbrilor tipice de rol la vrsta a treia. Adesea, fiecare rol este asociat cu o vrsta anume sau cu un anumit stadium al vieii. n multe societi iar un ultimii ani din ce n ce mai vizibil i n societatea romaneasc vrsta cronologic este utilizat pentru a determina eligibilitatea pentru poziii variate, pentru a evalua oportunitatea unui anumit rol i pentru a mpri expectanele oamenilor n diferite situatii sociale. Normele asociate fiecrei vrste faciliteaz sau mpiedic rolurile pe care fiecare individ le poate avea, ntr-o ordine cronologic. Fiind preferai tinerii, btrnii se simt fr rost, suprai i depresivi. Adiional, astfel de norme dezvolt, n rndul tinerilor,
1

oitu, Grleanu, Daniela, Vrsta a treia, Ed. Institutul European, Iasi, 2006, p. 33

stereotipuri de discriminare a btrnilor, prin care se promoveaz ideea lipsei de productivitate i flexibilitate a persoanelor mai n vrst. Se consider ca naintarea in vrst este mai legat de pierderea unor roluri dect achiziionarea unora noi: rolul de so / soie este pierdut prin decesul partenerului, rolul de persoan activ pe piaa muncii se pierde o dat cu pensionarea . O alt dimensiune este cea a pierderii din consistena rolurilor ambiguitatea acestora se amplific, pe fondul modificrii expectanelor i a solicitrilor. Astfel, unele roluri, cum este cel de mam, de tat, i pierd din coninut. Exist controverse n literatura de specialitate, susnandu-se necesitatea pregtirii pentru pensionare, prin nvatarea, spre exemplu, a nlocuirii solicitrilor de performana de la lucru cu unele adaptate petrecerii timpului dup pensionare. De o parte a susintoriilor acestei teorii se situeaz cei care consider c vrsta a treia nu este doar o perioad a pierderii rolurilor, ci una a acumulrii unora noi : de bunic, de voluntar. Astfel, rolul persoanei dependente nu devine inevitabil o dat cu naintarea n vrst. Pstrarea rolurilor bazate pe autonomie ct mai mult timp devine o modalitate de intervenie, n acest context. Dou dintre cele mai dezbtute teorii cu privire la mbtrire - teoria activitii i teoria dezangajrii au drept concept central rolul. 2. Teoria dezangajrii Teoria dezangajrii este considerat prima abordare comprehensiv, multidisciplinar i explicit, lansat de comportamentaliti n gerontologie. Fiind una dintre cele mai cunoscute i mai controversate teorii ale gerontologiei sociale, aceast teorie se consider c a fost lansat de autorii volumului ,,Growing old, contrazicnd ideea conform creia, pentru a fi integrate, persoanele n vrst ar trebui s fie active. n schimb, procesul prin care oamenii n vrst descresc nivelele de activitate, prin care caut roluri pasive, interacioneaz mai rar cu alii i devin din ce mai preocupai de viaa lor

interioar este vzut ca unul normal, inevitabil i satisfactor la nivel personal, putnd marca nceputul unei revizuiri a vieii. Dezangajarea i are rdcinile n presupoziia unui declin inevitabil al abilitilor, o dat cu trecerea vrstei , i n ateptarea universal a morii,. Procesul dezangajrii poate fi inceput fie de ctre o persoan n vrst, fie provocat de societate. Cu privire la modul de iniiere a procesului, se pornete de la presupunerea unor consecine mutuale, pozitive, att pentru societate, ct i pentru individ. n accord cu aceast teorie, persoanele n vrst, pierznd roluri i o parte din energie, vor s fie eliberate de expectanele sociale de productivitate i competitivitate. Dezangajarea nu este vzut ca fiind util individului, ci i societii. Fiecare societate are nevoie de modaliti ordonate de transmitere a puterii de la generaiile mai n vrst ctre tineri. Politicile de pensionare, spre exemplu, sunt considerate o modalitate prin care tinerii se pot implica n noi roluri ocupaionale. Aceast teorie a fost aspru criticat pentru susinerea ideii c dezangajarea sau retragerea ar fi inevitabil, funcional i universal. Asemenea teoriei activitii, teoria dezangajrii eueaz n considerarea variabilitii preferinelor individuale i n diferenierea cadrelor socio-culturale. Dezangajarea se poate manifesta diferit i la acelai individ: se poate retrage din viaa social nu mai fercventeaz evenimentele sociale - dar ramane activ din punct de vedere psihologic citete i particip la discuii pe teme de actualitate. Teoria dezangajrii, considera Hooyman i Kayak are tendina de a ignora rolul jucat de personalitate n modalitatea de adaptare la vrst. Retragerea persoanelor n vrst poate fi privit nu doar ca o preferin individual, ci ca un eec al societii n oferirea de noi modaliti de continuare a implicrii. Aceast teorie a fost reformulat de Cumming, lund n considerare relaia dintre personalitate i dezangajare. Prin aceast reformulare se postuleaz c nu toate persoanele se retrag, comportamentul de adaptare la vrsta a treia fiind foarte diferit. Teoria distinge dou modaliti de interaciune: influenarea i selectarea. Influenatorii sunt definii ca 6

asertivi i activi n interaciunile lor, n timp ce selectivii sunt mai pasivi i reinui n relaiile pe care le dezvolt, ateptnd de la alii s confirme aseriuni preexistente despre ei. Ambele stiluri att cel asertiv, ct i cel pasiv sunt vzute ca modaliti preferate de persoanele n vrst de a se proteja de mesajele sociale contradictorii sau negative, pstrnd astfel preuirea de sine. Dezangajarea este o teorie de grani, care ncearc s evidenieze multe elemente, care au fost testate doar n parte. Se accept nsa c nici teoria dezangajrii, nici cea a activitii nu se explic n totalitate modificarile care nsoesc o bun adaptare la vrsta a treia i nici nu se adreseaz adecvat tuturor contextelor socio-culturale. 3. Teoria etichetarii, deriva din cea a interactionismului simbolic, sustine ca oamenii construiesc conceptul de sine prin interactiuniile cu ceilalti prin ce spun sau fac altii.Tendinta tinerilor, cat si a comunitatii de a eticheta persoanele varstnice ca fiind un rau social ii determina pe acestia din urma sa fie doborati de propriile convingeri (batranii chiar cred si ei ca sunt un rau al societatii). 4. Teoria schimburilor sociale . Se porneste de la premisa ca, prin apartenenta sociala se predetermina prezenta sau absenta resurselor persoanelor in varsta.In aceasta situiatie absenta resurselor umane reprezentate de familie, prieteni, vecini, etc. conduc implicit la abandon . 5. Teoria continuitatii. Conform acestei teorii, personele in varsta substituie rolurile pierdute ca unele similare, asiguradu-si astfel echilibrul interior asa cum cred ei de cuviinta.Teoria porneste de la premisa ca fiecare individ, indiferent de varsta, are o personalitate si un stil de viata diferit de ale celorlalti, ca personalitatea joaca un rol major in adaptarea tuturor conditiilor si schimbarilor pe parcursul vietii.Membrii grupului tinta selectionati de noi, de-a lungul vietii au avut locuri de munca, dar avand in vedere ca in Romania pensiile sunt din ce in ce mai mici nu le permite sa mai fie activi conform acestei teorii.2

oitu, Grleanu, Daniela, Vrsta a treia, Ed. Institutul European, Iasi, 2006, pp.96-98

Situatia prezenta a varstnicilor din Romania se afla in contradictie cu continutul teoriei continuitatii, intrucat dintr-o pensie nu se acopera nici macar plata utilitatilor. VII. Prezentarea problemei Identificarea cauzelor care au dus la apariia problemei Vrsta a treia este acompaniat de singurtate, izolare. Schimbrile intervenite in aceasta etap a vieii: pierderea canalului de comunicare cu societatea i a rolurilor socioprofesionale odat cu pensionarea, pierderea partenerului de via i unor prieteni, diminuarea exercitrii rolurilor parentale, contientizarea neputinei fizice sunt o parte din factorii care pot determina apariia i instalarea unor crize. Multe persoane vrstnice sunt nevoite s parcurg singure aceste crize deoarece proprii copiii sunt mult prea ocupai de viaa personal, iar societatea abordeaz nevoile acestui segment de populaie doar din perspectiva sistemului de securitate social, cu accent asupra sistemului de pensii. In afara riscului de btrnee acoperit de sistemul de securitate social prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, in cazul persoanelor de vrsta a treia se ntlnete o situaie particular, acestea avnd nevoie in egal msur de servicii medicale i servicii sociale, acestea din urm sunt necesare pentru a rspunde i nevoilor sociale ale vrstnicilor cu scopul de a diminua/ preveni izolarea. Dintre factorii care contribuie la izolarea social a vrstnicilor menionm: a) Modificrile de status Pensionarea: este definit n literatura de specialitate ca fiind un moment de rscruce n existena individului, creia i se adapteaz cu dificultate putnd determina apariia unei regresii greu de stpnit3. Odat cu pensionarea rol-statusurile individului i cmpul relaiilor sale se diminueaz. De munca sa erau legate rolurile care acum decad, in funcie de activitatea profesional i realiza programul celorlalte activiti. De asemenea, munca reprezenta i o surs de de satisfacii morale care ii asigurau satisfacerea nevoii de a se simi util,

Mndrila Gabriela Carmen, Procesul de mbtrnire din perspectiva asistenei sociale, Editura Tehnopress, Iai, 2005, pp. 92-96.
3

recunoscut, stimat; colegii de serviciu i categoria profesional din care fcea parte ii conferea sentimentul apartenenei la un grup. Astfel, retragerea din activitatea profesional este echivalent pentru unele persoane cu pierderea legturilor cu societatea, retragerea individului din viaa social. Vduvia: decesul partenerului acutizeaz sentimentul de singurtate i poate determina autoizolarea vrstnicului, cruia ii este foarte greu s depeasc crizele i s fac fa durerii provocate de pierderile aduse de btrnee. Diminuarea exercitrii rolurilor parentale se realizeaz o dat cu plecarea copiilor din cminul printesc (etapa cuibului gol din ciclul de viaa familial). In aceast etap, persoanele de vrsta a treia pierd i din rolurile impuse de status-ul de printe, ceea ce determina, in consecin instalarea sentimentului de abandon, de singurtate. b) Factori economici: veniturile mici reprezentate de pensie, creterea progresiv a costurilor de ntreinere a locuinei, a alimentelor i medicamentale au determinat extinderea srciei. Unele persoane abia reuesc s ii achite plata intreinerii, s ii asigure minimum de hran i medicamente, in acest context este imposibil pentru persoana vrstnica s desfoare activiti de socializare, de petrecerea a timpului liber (cltorii cu scop turistic sau n pelerinaj, vizite la muzee, galerii, frecventarea unor cluburi pentru vrstnici, etc.). c) Factori sociali: Reprezentarea social a vrstnicilor tinde spre negativ: dac in trecut vrstnicii erau apreciai i respectai datorit prestigiului social, experienei i nelepciunii, n prezent ei sunt insultai de cei mai tineri prin utilizarea unor apelative njositoare ca mo, bab, ramolit, boorog, etc. Astzi, vrstnicii au devenit o povar pentru societatea romneasc. Btrneea a ajuns s fie asociat cu boala, cu neputina, conservatorismul, lipsa de discernmnt, iritabilitatea i dependena de alii d) Factori psihologici: sfera afectiv a vrstnicului se caracterizeaz prin labilitate, hiperemotivitate i impresionabilitate. Adeseori, btrneea este nsoit de o stare depresiv, de tendina de izolare i singurtate. Atitudinea fat de pensionare i de btrnee joac un mare rol. Strile depresive perturb relaiile individului cu cei din jurul su i se creeaz fenomene de dezadaptare. Ideea de inutilitate sau neluare n seam de cei din jur imprim un caracter tragic, de tristee i sentimente de frustrare.

Efectele nerezolvrii problemei asupra grupului int, asupra comunitii i societii In prezent, persoanele de vrsta a treia reprezint un segment vulnerabil de populaie, aflat n situaia a fi marginalizat, exclus social Izolarea i excluderea comunitar a persoanelor de vrsta a treia produce pierderi la nivelul comunitii, agenii locali refuz s valorizeze experiena, cunotinele acelor persoane de vrsta a treia care doresc s desfoare activiti de voluntariat. Astfel, nu se incurajeaz/ nu se actioneaz in favoarea meninerii independenei i autonomiei vrstnicilor, dimpotriv, sunt marginalizai i tratai ca fiind inutili, transformndu-i in indivizi dependeni, inactivi din toatele punctele de vedere . Fr o asisten medical i social de lung durat, existena nsi a persoanelor vrstnice poate fi compromis, ceea ce va afecta i imaginea trii noastre. VIII. Posibile soluii pentru rezolvarea problemei: Pentru a oferi cele mai bune solutii cu privire la rezolvarea problemelor cu care se confrunta batranii in cauza propunem : O campanie de informare sustinuta de catre o echipa de voluntari, in care activitatile sunt specifice nevoilor persoanelor varstnice(de socializare, recreere, depirea situaiilor de criz pensionarea, vduvia, etc.) ; O mai bun colaborare intre instituiile administraiei centrale i locale din domeniul asistenei sociale i de sntate in vederea dezvoltrii serviciilor sociale i medicale integrate, acordate la nivel comunitar ; Infiinarea unui centru, sau a altor tipuri de servicii alternative care sa ofere asistenta varstnicilor ; Dezvoltarea unei reele de servicii de prevenie i recuperare; Din perspectiva asistenei sociale prevenirea/ diminuarea marginalizrii sociale a vrstnicilor poate fi realizat prin dezvoltarea unui pachet de servicii care s rspund nevoilor sociale (nevoia de informaie, de socializare, de apartenent la un grup, nevoia de a se exprima i de a fi ascultat), nevoii de autonomie (de a putea decide, nevoia de a se simi util, de a fi stimat, recunoscut), nevoii de autorealizare i implinire (nevoia de a gsi un sens vieii lui) a vrstnicilor.

10

Dezvoltarea unor astfel de programe ar avea un impact pozitiv att asupra persoanelor vrstnice care se vor simi utile, apreciate, ct si asupra persoanele care beneficiaz de activitaile desfurate de vrstnici. IX. Argumente pentru necesitatea interveniei Potrivit statisticilor4, in Iai triesc peste 50.000 de pensionari, iar aproximativ 10% dintre ei sunt lovii de singurtate i srcie i ar avea nevoie de stabilitate sociala. In prezent, peste 600 de varstnici sunt inregistrai pe listele de ateptare ale azilurilor, iar numrul lor este in cretere. Din pcate, nu e in cretere i numrul serviciilor care ar putea rezolva una dintre problemele sociale cele mai dramatice: vrstnicii singuri, izolai social i fr nici un ajutor. In judeul Iai, serviciile sociale pentru aceast categorie de persoane sunt aproape nesemnificative in comparaie cu nevoile existente, de aceea construirea unui centru de zi este necesara pentru rezolvarea problemelor existente. In condiiile in care, cererea pentru servicii de tip rezidenial nu este acoperit nici mcar pe jumtate intruct necesit fonduri i resurse substaniale, se impune intervenia in vederea prevenirii instituionalizrii vrstnicilor, prin crearea de servicii alternative (centre de zi, cluburi pentru vrstnici, reele de voluntari) care s contribuie la meninerea sntii fizice i mentale, a autonomiei i a unei viei active in rndul persoanelor de vrsta a treia.

X. Tipuri de intervenie recomandate pentru rezolvarea problemei Obiectivele principale ale proiectului pun accent atat pe preventie cat si pe interventie : De a preveni consecinele negative ale mbtrnirii; De a menine sfera relaiilor individului la un nivel optim; De a interveni atunci cnd individul este in dificultate. Prevenia poate fi realizat prin informarea populaiei asupra aspectelor specifice vrstei a treia, prin oferirea de modaliti fizice de combatere a efectelor negative asociate regresiei, prin pregtirea psihic a tranziiei ntr-o alt etap a vieii.
4

http://www.iasi.insse.ro/main.php

11

Intervenia specific asistenei sociale vizeaz att individul ct i familia sa, mediul ambiental, se adreseaz acestuia la domiciliu, n instituii, sau in cmine pentru pensionari. Forme specifice de aciune ale asistentei sociale: Informarea cu privire la posibilitile ce sunt la dispoziia sa, serviciile, drepturile i ndatoririle prevzute de lege; Educarea/ pregtirea persoanei vrstnice pentru a face fa problemelor ce pot interveni odat cu naintarea in vrst; Constituirea de grupuri de suport/ consiliere/ intlnire pentru vrstnici; Aceste forme de ajutor trebuie adaptate urmtorilor factori: personalitii btrnului, comportamentului, atitudinii fat de mediu i fat de sine, strii de sntate fizic, capacitii de a rezolva problemele, situaiei economice i materiale, vietii relaionale, experienelor anterioare, dificultilor sale, etc. XI. Demersurile pe care le-am intreprins pentru documentare si sursele bibliografice: Am intreprins urmatoarele activitati pentru realizarea proiectului : Ne-am documentat cu ajutorul materialelor procurate de la Biblioteca Central-Universitara Mihai Eminescu Iasi , precum si cu ajutorul internetuluidocumentare ce am realizat-o cu ajutorul site-urilor specializate :

www.iasi.insse.ro www.mmuncii.ro www.cnpv.ro Iacob Luminia Mihaela, Vrsta a treia. Cunoatere i intervenie, Editura Universitii Al. I. Cuza, Iai, 2001. Mndrila Gabriela Carmen, Procesul de mbtrnire din perspectiva asistenei sociale, Editura Tehnopress, Iai, 2005 oitu- Grleanu Daniela, Vrsta a treia, Editura Institutul European, Iai, 2006. Intalnire si discutii cu privire la finalizarea proiectului.

12

XII. Descrierea detaliat a activitilor Obiectivul 1 Infiintarea unui centru de zi, in municipiul Iasi pe o perioada de 6 luni, pentru 15 batrani abandonati de familii in propriile locuinte; 1.1. Identificarea unui spaiu necesar ntlnirilor membrilor clubului. In vederea realizrii acestei activiti, managerul proiectului va contacta Primria Iai (partener la implementarea proiectului) pentru a obine un spatiu necesar desfurrii activitilor i ntlnirilor. 1.2. Renovarea spaiului Responsabil de aceast activitate este managerul de proiect care va contacta o firm de amenajri interioare, care va realiza renovarea spaiului in timp util.Reamenajarea va fi efectuata de catre firma Moldova Construct, cu care acest centru a realizat parteneriat. 1.3. Amenajarea spaiului Spaiul n care vor avea loc intlnirile membrilor clubului va fi amenajat corespunztor. Responsabil de aceast activitate va fi managerul proiectului. Locul destinat ntlnirilor va fi format din: 1 camera, 1 birou (pentru manager, asistent social, psiholog), 1 hol, 1 baie. In vederea amenajrii acestui spaiu, managerul de proiect va achiziiona mobilierul necesar . 1.4. Recrutarea membrilor echipei de implementare a proiectului Managerul proiectului va recruta personalul specializat necesar implementrii proiectului (1 asistent social, 1 psiholog, 1 femeie de servici, 1 contabil, 1 asistent medical) prin anunarea posturilor n presa local. 1.5. Identificarea beneficiarilor Selectia grupului tinta s-a realizat datorita cererilor de la Primaria municipiului Iasi, identificandu-se un numar de 15 de batrani care locuiesc singuri, fara a se bucura de sprijinul copiilor. 1.6. Contactarea posibililor beneficiari

13

Asistentul social impreun cu psihologul vor merge la domiciliul posibililor beneficari pentru a le evalua situaia cu ajutorul unor anchete sociale(in vederea respectrii criteriilor de selecie a membrilor grupului int) i le va prezenta proiectul, accentund asupra efectelor pozitive pe care le vor avea participarea i implicarea in acest proiect. 1.7. Deschiderea oficial a Centrului de zi O batranete reusita Managerul proiectului va invita partenerii la implementarea proiectului, beneficiarii i echipa de implementare la sediul centrului si se va declara deschiderea oficial, totodat persoanele de vrsta a treia vor fi incurajate s i exprime ateptrile fat de participarea la acest proiect, cu ajutorul unui Focus Grup realizat de catre asistentul social, pentru ca fiecare membru in parte sa interactioneze cu ceilalti. 1.8. Planificarea ntlnirilor Asistentul social i psihologul vor realiza planificarea ntlnirilor (activiti, locul intlnirilor, temele de discuie, posibili invitati) tinnd cont de propunerile persoanelor de vrsta a treia. Acest club al persoanelor vrstnice va avea i rolul unui grup de suport, astfel asistentul social i psihologul vor avea in vedere soluionarea dificultilor cu care se confrunt persoanele de vrsta a treia la un moment dat (in funcie de caz se va oferi i asistent individual, ins se va urmri, cu precdere, implicarea celorlalte persoane vrstnice in rezolvarea unor situaii critice- vduvia, decesul unei persoane apropiate, plecarea copiilor de acas, etc.). 1.9. Desfurarea ntlnirilor Intlnirile beneficiarilor se vor realiza de 2 ori pe sptmn timp de 5 luni. O parte din aceste ntlniri vor fi dedicate satisfacerii nevoilor sociale (de informaie, socializare, comunicare, de apartenent la un grup, de a se exprima si de a fi ascultat, de petrecere a timpului liber). O alt parte din intlnirile i activitile clubului vor avea ca scop satisfacerea nevoii de autonomie a persoanelor vrstnice (nevoia de a se simi utili, nevoia de a fi stimati, recunoscuti). Obiectivul 2 : Scderea gradului de izolare social a 15 de persoane de vrsta a treia din oraul Iai, in decurs de 6 luni de la implementarea proiectului ;

14

In vederea realizrii acestui obiectiv se vor desfura activiti de socializare. In cele 6 luni, beneficiarii vor desfura diverse activiti de socializare organizate sptmnal (timp de 4-5 ore pe zi). Scopul acestor activiti va fi acela de a rezolva integral sau parial problemele cauzate de sentimentul de singurtate, marginalizare care afecteaz n mod negativ viaa social i psihic a persoanelor de vrsta a treia. 2.1. Stabilirea activitilor centrului Asistentul social i psihologul vor propune beneficiarilor o serie de activiti, dezbateri pe diverse teme i vor realiza mpreun programarea n timp a temelor/ activitilor i modul de abordare a acestora. In cadrul aestor ntlniri, vor fi discutate i alte aspecte din viaa beneficiarilor (de exemplu, dac unul din membrii centrului se confrunt cu o situaie dificil, asistentul social va ncuraja persoana respectiv s vorbeasc despre problemele sale i, impreun cu membrii grupului, va incerca s gseasc soluii). 2.2. Intlnirea 2: Cunoaterea intre beneficiari. In vederea realizrii acestei activiti, asistentul social le va solicita beneficiarilor centrului s se prezinte (fiecare membru va primi un ecuson cu numele su) Discuii referitoare la familiile fiecrui beneficiar. Responsabil de aceast activitate este asistentul social, care va stimula i coordona dialogul. La sfritul fiecrei ntlniri, asistentul social va informa beneficiarii cu privire la urmtoarea ntlnire (locul, ora intlnirii, principalele activiti, etc.). 2.3. Intlnirea 3: Ieire in aer liber (Parcul Copou, Grdina Botanic). Asistentul social va inia o serie de activiti, tinnd cont de preferinele beneficiarilor, care pot fi desfurate n parc (ah, table, remi, discuii libere, etc). Servirea prnzului la o cantin din ora. Managerul de proiect, a incheiat in prealabil o colaborare cu administratorul unei cantine, astfel beneficiarii vor servi o mas pe sptmn la cantin timp de ase luni de la implementarea proiectului. 2.4. Intlnirea 4:

15

Discuii referitoare la schimbrile ce apar odat cu procesul de mbtrnire (pensionarea, vduvie, plecarea copiilor de acas). Psihologul i asistentul social vor informa beneficiarii asupra modificrilor ce intervin n aceast perioad a vieii (la nivel biologic, psihic, social). In cadrul acestei activiti, asistentul social i psihologul vor solicita beneficiarilor s vorbeasc despre modul n care au depit anumite situaii critice (decesul partenerului, retragerea din activitatea profesional, etc.) 2.5. Intlnirea 5: Vizite la instituii care ofer servicii sociale vrstnicilor, copiilor, persoanelor cu dizabiliti, etc. Beneficiarii vor fi nsoii de asistent social, psiholog, manager. Scopul acestei vizite este acela de informare a persoanelor vrstnice in legtur cu posibilele locuri de desfurare a activitilor de voluntariat. 2.6. Intlnirea 6: Discuii privind drepturile i ndatoririle persoanelor de vrsta a treia. La aceasta intlnire va fi invitat un jurist care le va oferi informaii referitoare drepturile persoanele vrstnice; cu acest prilej beneficiarii vor putea gsi soluii, primi sugestii pentru rezolvarea problemelor care implic drepturi, accesul la servicii i prestaii. 2.7. Intlnirea 7: Vizionarea unui film la cinematograf. Asistentul social i psihologul vor nsoi vrstnici la cinema. 2.8. Intlnirea 8: Pelerinaj la mnstirile din Nordul Moldovei. In acest sens, managerul de proiect a stabilit in prealabil un contract de colaborare cu o firm de transport din Iai i va realiza demersurile necesare pentru cazarea vrstnicilor (pentru o noapte) la pensiunile din zon i asigurarea unei mese. (managerul de proiect va apela la serviciile de cazare oferite de mnstiri ). 2. 9. Intlnirea 9: Aniversarea zilelor de natere. Beneficiarii vor srbtori intr-un cadru festiv, organizat la sediul centrului, pe acei membri ai centrului care i-au aniversat zilele de natere in prima jumtate a anului. Managerul proiectului va pune la dispoziia beneficiarilor resursele necesare: muzic, reamenajarea spaiului pentru a permite dansul, prjituri, cadouri, etc. 16

2.10. Intlnirea 10: Discuii pe subiecte referitoare la imbuntirea i meninerea sntii (igiena, nutriie, tratamente medicamentoase, alte tipuri de tratamente, diete, etc.). asistentul social, responsabil de aceast activitate va invita un medic specialist. Subiectele de discuie vor fi cele propuse de beneficiari deoarece se urmrete informarea i educarea vrstnicilor pe probleme specifice de sntate. 2.11. Intlnirea 11: Ieire in aer liber (picnic). Asistentul social i psihologul vor solicita beneficiarilor s organizeze aceast ieire (s stabileasc locul, activitile, meniul, etc.) 2.12. Intlnirea 12: Efectuarea de vizite la obiective turistice din Iai (Palatul Culturii, Biserica Sf. Trei Ierarhi, Casa Memoriala Mihail Sadoveanu etc.). Pentru realizarea acestei activiti, managerul de proiect va incheia o colaborare cu o firm de transport din ora in vederea deplasarii vrstnicilor in locurile stabilite. 2.13. Intlnirea 13: Informarea beneficiarilor asupra posibilelor situaii in care pot cdea victime unor infraciuni (jaf, tlhrie, abuz, violen). La aceast intlnire va fi invitat un poliist care va oferi informaii cu privire la prevenirea i soluionarea unor astfel de situaii.

2.14. Intlnirea 14: Vizionarea unui spectacol de teatru. Managerul va realiza demersurile necesare pentru a face posibil aceast activitate. Asistentul social va insoi persoanele vrstnice. 2.15. Intlnirea 15: Discuii cu privire la pregtirea pentru moarte. O mare parte din persoanele vrstnice sunt preocupate de momentul morii, organizarea i pregtirea ritualului de nmormntare. Asistentul social i psihologul vor inia i coordona discuiile pe aceast tem. 2.16. Intlnirea 16:

17

Aniversarea zilelor de natere a membrilor clubului nscui in a doua jumtate a anului. Managerul de proiect va realiza demersurile necesare pentru ca petrecere s se desfoare in bune condiii.

2.17. Intlnirea 17: Discuii cu privire la modul in care persoanele de vrst a treia pot s se implice in activitile comunitii i proximitii. Membrii centrului vor prezenta, dac este cazul, activitile pe care le desfoar i, impreun, cu asistentul social/ psihologul vor realiza un plan de intervenie in proximitate (de exemplu: sprijinirea persoanelor dependente prin efectuarea de cumprturi, prepararea hranei, deplasare pentru plata cheltuililor de ntreinere, vizitarea persoanele dependente, donarea unor haine sau obiecte persoanelor in nevoie). Discuiile vor fi coordonate de asistentul social i psiholog, care vor incuraja, sprijini si promova implicarea membrilor centrului in proximitate i realizarea unor relaii de bun vecinatate. 2.18. Intlnirea 18: Aceast intlnire va fi dedicat prezentrii de ctre fiecare membru al clubului a unor obiecte/ evenimente semnificative din viaa lor. Asistentul social i psihologul vor solicita beneficiarilor s aduc obiecte (de exemplu albume foto) pentru a le prezenta grupului. 2.19. Intlnirea 19: Discuii pe diverse teme din perspectiva tradiional-modern (cstorie, cultur, religie, politic, petrecere a timpului liber, muzic, dansuri, mod de relaionare). Asistentul social va coordona discuiile i va aduce in dezbatere i problemele societii contemporane (numrul mare de divoruri, numr mare de copii delincveni, extinderea srciei i scderea nivelului de trai, etc.) O parte din ntlniri (20, 21, 22, 23) vor fi alocate temelor/ activitilor propuse de membrii centrului. 2.20. Intlnirea 24: Obiectivul 3 Aniversarea intr-un cadru festiv a 6 luni de la infiinarea centrului de zi O batranete reusita reponsabil de aceast activitate fiind managerul de proiect.

18

Crearea unei reele de voluntari la nivelul oraului Iai, format din 15 de persoane care doresc s sprijine persoanele vrstnice pe toata durata implementarii proiectului ; 3.1. Identificarea celor 15 de persoane care vor forma reeaua de voluntari Fiindca Centrul are un contract de colaborare cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza, precum si cu Organizatia World Vision, echipa de voluntari este formata din studenti de ;a asistenta sociala, in numar de 15,recrutati cu ajutorul Organizatiei World Vision. 3.2. Identificarea instituiilor/ organizaiilor desfura activitile de voluntariat In acest sens, managerul de proiect va contacta urmtoarele instituii: Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului Iai, Centrul de ingrijire la domiciliuCaritas, Cminul de btrni Sf. Imprai Constantin si Elena, Cantina de ajutor social Iai. 3.3.Instruirea voluntarilor Asistentul social si psihologul vor oferi voluntarilor informaii cu privire la: activitile pe care le vor desfura, persoanele cu care vor lucra, responsabiliti, obligaii, etc. cu ajutorul unui Focus Grup . 3.4. Repartizarea voluntarilor In funcie de preferinele persoanelor vrstnice i de nevoile organizaiilor se va face repartizarea voluntarilor in instituii. 3.5. Semnarea contractelor de voluntariat Managerul proiectului va face demersurile necesare pentru incheirea contractelor de voluntariat intre instituii i persoanele vrstnice. 3.6. Implicarea voluntarilor in activitile organizaiilor Voluntarii vor fi prezenti la centru in functie de disponibilitatea fiecaruia si vor participa la activitati, in functie de nevoile persoanelor varstnice. in care persoanele recrutate vor

XIII. Durata i planul de aciune

19

Durata de derulare a proiectului va fi de 6 luni, iar pentru o mai buna desfasurare a activitatilor, vom incadra acestea intr-o diagrama Gantt, specifica acestui proiect : Planul de aciune (diagrama Gantt): Activitatea 1 1.1. Identificarea spaiului necesar ntlnirilor clubului 1.2. Renovarea spaiului 1.3. Amenajarea spaiului 1.4. Recrutarea membrilor echipei de implementare a proiectului 1.5. Identificarea beneficiarilor 1.6. Contactarea posibililor beneficiari 1.7. Deschiderea oficial a centrului 1.8. Planificarea ntlnirilor 1.9. Desfurarea ntlnirilor 2.1.Stabilirea programului/ activitilor centrului 2.2. Intlnirea 2: cunoaterea ntre beneficiari 2.3. Intlnirea 3: iesire in aer liber 2.4. Intlnirea 4: discuii referitoare la schimbrile ce apar odat cu mbtrnirea 2.5. Intlnirea 5: vizitarea unor obiective turistice din Iai 2.6. Intlnirea 6: discuii provind drepturile persoanelor vrstnice 2.7. Intlnirea 7: vizionarea unui film la cinematograf 2.8. Intlnirea 8: pelerinaj la mnstiri 2.9. Intlnirea 9: aniversarea zilelor de natere 2.10. Intlnirea 10: discuii pe teme medicale X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 Luna 3 4 5 6

20

2.11 Intlnirea 11: iesiri in aer liber 2.12. Intlnirea 12: vizite la obiective turistice din Iasi 2.13. Intlnirea 13: informare cu privire la situati in care beneficiarii pot deveni victime ale unor infractiuni 2.14. Intlnirea 14: vizionarea unor spectacole de teatru 2.15. Intlnirea 15 discuii cu privire la pregtirea pentru moarte 2.16. Intlnirea 16: serbarea zilelor de natere 2.17. Intlnirea 17: discuii privind modul in care beneficiarii se pot implica in viaa comunitii 2.18. Intlnirea 18: prezentarea beneficiarilor a unor evenimente semnificative din viaa lor 2.19. Intlnirea 19: discuii pe teme din perspectiva tradiional modern 2.20. Intlnirea 20: aniversarea a 6 luni de la infiinarea centrului 3.1 Identificarea voluntarilor 3.2. Identificarea instituiilor de voluntariat 3.3. Instruirea voluntarilor 3.4. Repartizarea voluntarilor 3.5. Semnarea contractelor de voluntariat 3.6. Confecionarea de lumnri 3.7. Implicarea voluntarilor in activitile instituiilor X X X X X X X

X X X X X X X X X X

X X X

X X

XIV. Impactul estimat asupra grupului- tinta: Modul in care proiectul va ameliora situaia grupului int

21

Implementarea acestui proiect va produce modificri la nivelul comportamentelor membrilor grupului int, modificri menite s scad nivelul de dependena i s creasc nivelul autonomiei i independenei persoanelor de vrsta a treia. In momentul finalizrii interveniei, beneficiarii acestui proiect vor fi membrii Centrului de Zi O Batranete reusita , vor desfsura o activitate economic pentru a asigura funcionarea centrului dup incetarea finanrii, vor fi implicai in diverse activiti comunitare (voluntariat in instituii care ofer servicii sociale, activiti de intr-ajutorare in proximitate). Astfel, persoanele de vrsta a treia se vor simi utile i apreciate, ii vor satisface nevoile socializare, de autorealizare/ implinire, ceea ce va favoriza meninerea autonomiei i independenei. XV. Factorii de risc in obinerea rezultatelor Posibile dificultati care pot aparea in derularea proiectului: a) Refuzul partenerilor de a colabora la implementarea proiectului; b) Dificulti in identificarea grupului int (dificulti in a asigura omogenitatea grupului);
c) Neconcordana intre activitile desfurate in centru i interesele/ nevoile

membrilor grupului int; d) Dificulti in realizarea activitilor ce presupun deplasarea beneficiarilor; e) Starea de sntate a grupului int;
f) Refuzul instituilor de a primi voluntari din partea organizatiei sau

Departamentului de asistenta sociala;


g) Dificulti in implicarea ca voluntari in randul studentilor, din cauza lipsei

disponibilitatii;
h) Neacomodarea persoanelor da vrsta a treia in centru; i) Dificulti in realizarea activitilor de voluntariat cu privire la monitorizarea

acestora. Msuri de combatere a riscurilor: Pentru a nu exista dificultati, am avut in vedere posibilii factori de risc care pot aparea , astfel am luat urmatoarele masuri de combatere a acestora : 22

a) activitile desfurate in cadrul centrului vor fi stabilite impreun cu beneficiarii direci ai proiectului; b) managerul proiectului va incheia un contract cu o firm de transport din Iai care va asigura in condiii optime deplasarea voluntarilor, precum si a varstnicilor ori de cte ori este nevoie; c) membrii centrului vor beneficia de serviciile unui asistent medical (angajat part-time al centrului); d) managerul va prezenta avantajele voluntaritului vrstnicilor, avantaje att pentru comunitate, ct i pentru instituiile respective, care vor beneficia de o echip de voluntari instruii, cu o bogat experien de via i dornici s ofere sprijinul lor celor care au nevoie; e)hrana este asigurata de catre cantina sociala, formata din o masa pe zi, precum si de firmele: Coca Cola, Panifcom.

XVI. Efect de multiplicare Acest centru va fi initiat ca un proiect pilot, sponsorizat cu ajutorul fondurilor PHARE, FSE, pentru a evidentia nevoile si dificultatile intampinate de persoanele de varsta a treia.Rezultatele intreprinse de acest proiect pilot vor putea fi considerate ca un punct de plecare in depasirea acestora si inlaturarea acestor probleme in randul batranilor. 14. Auto-susinerea ( durabilitatea proiectului) In urma analizelor rezultatelor proiectului pilot se vor desfasura anumite activitati care vor asigura autosustinerea centrului impreuna cu partenerii implicati. Proiectul va fi continuat daca standardele cerute vor corespunde institutiilor abilitate.

23

Auto-susinere instituional Managerul va prezenta instituiilor- partenere la implementarea proiectului strategia adoptat pentru a continua proiectul dup ncetarea finanrii, aceea de a dezvolta o activitate economic. Avnd in vedere resursele financiare obinute in urma activitii economice i efectele benefice pe care le va produce implementarea proiectului, autoritile locale i organizaiile nonguvernamentale vor fi interesate s susin continuarea proiectului, contribuind la integrarea social a unui numr ct mai mare de persoane vrstnice. XVII. Parteneri Criteriile care au stat la baza alocrii rolurilor fiecrui partener : Echipa de iniiatori dorete pentru atingerea obiectivelor, cooptarea urmtorilor parteneri: Primria Iai, Direcia de Asistent Comunitar Iai, Organizatia World Vision,Universitate Alexandru Ioan Cuza, Firma MoldovaConstruct, Firma PanifCom, Coca Cola, Cminul de btrni Sf. Imprai Constantin i Elena, Cantina de Ajutor Social- Iasi, Fundaia Caritas Iai, Direcia de Asistent Social si Protecia Copilului Iai, Direcia de Sntate Public Iai, Biserica Trei Ierarhi. Principalul criteriu care a stat la baza alocrii rolurilor fiecrui partener a fost rolurile/ atribuiile pe care aceste instituii le au in protecia social i medical a persoanelor de vrsta a treia si faptul ca acesti parteneri raspund nevoilor persoanelor varstnice. Modalitile pe care le-am folosit pentru atragerea partenerilor: Partenerii vor fi contactati persoanl; aceasta este o alta modalitate de contactare a acestora - li se va prezenta un scurt rezumat al proiectului si li se va cere ajutorul si implicarea lor in dezvoltarea obiectivelor propuse. Managerul va realiza o map de prezentare a proiectului pe care o va aduce la cunotina posibililor parteneri. In cadrul ntlnirilor cu reprezentantii instituiilor, dorite ca partenere la implementarea proiectului, managerul va evidenia obiectivele comune (ale proiectului i 24

ale instituiilor respective), subliniind faptul c acest proiect de intervenie poate constitui un mijloc pentru ndeplinirea obiectivelor autoritilor publice locale in ceea ce privete sistemul de asistent a persoanelor de vrsta a treia. In acest sens, managerul va prezenta scopul proiectului, obiectivele, principalele activiti i rezultatele estimate a fi obinute n urma implemetrii proiectului. Totodat, managerul va asigura partenerii c implicarea lor in acest proiect constituie un prilej de promovarea i mediatizare pozitiv a imaginii lor la nivel local, intruct se li vor aduce mulumiri in mod public, la posturile locale de radio i televiziune. Implicarea fiecrui partener n derularea proiectului Primria Iai va oferi spaiul necesar infiinrii Centrului de zi i desfurrii activitilor acestuia. Direca de Sntate Public Iai va pune la dispoziia beneficiarilor proiectului un asistent medical i un medic in vederea asigurrii serviciilor de sntate. Organizatia World Vision in colaborare cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza avor ajuta la recrutarea voluntarilor. Firma MoldovaConstruct asigura reamenajarea spatiului pentru desfasurarea activitatilor centrului. Cantina de Ajutor Social- Iasi, Firma PanifCom, Coca Cola asigura donatii in vederea sprijinirii persoanelor varstnice. Cminul de btrni Sf. Imprai Constantin i Elena, Fundaia Caritas Iai, Direcia de Asistent Social si Protecia Copilului Iai, Direcia de Sntate Public Iai asigura angajarea membrilor centrului (asistent social, psiholog, asistent medical), iar Biserica Trei Ierarhi asigura asistenta spirituala , precum si un loc pentru desfasurarea activitatilor culturale(de exemplu pelerinaje). XVIII. Resursele umane necesare Echipa multidisciplinar propus pentru punerea in practic a proiectului

25

Echipa de implementare a proiectului este format din: 1 manager, 1 asistent social, 1 psiholog, 1 asistent medical, 1 contabil, 1 personal de intretinere. Organigrama cu toate posturile necesare derulrii proiectului :

Manager

Asistent social

Psiholog

Contabil

Asistent medical

Personal de intreinere

Fiele de post pentru fiecare poziie pe care o propunem n cadrul proiectului:

Fia postului : Manager

1.Elemente de identificare a postului; Denumirea postului :Manager de proiect Pregatirea impusa:studii superioare Relatii cu alte posturi: Ierarhice: se subordoneaz consiliului de coordonare .a. proiectului Functionale :comunic cu partenerii ,colaboratorii /angajaii; Conducere :ocup funcii de conducere; 2.Rolul postului Asigur managementul proiectului, a funciilor sale precum si coordonarea activitilor din programul de derulare a proiectului necesare pentru ndeplinirea obiectivelor. 3.Atribuii generale ale postului;

26

1. Respect legislaia n vigoare pe toat durata derulrii programului ; 2. Coordoneaz metodologia derulrii programului; 3. Controleaz activitatea echipei de lucru; 4. Urmreste implementarea de msuri si metode moderne de conducere si organizare a muncii in vederea creterii calitii; 5. Menioneaz i evalueaz perodic rezultatele proiectului; 6. Organizeaz ,conduce ,ndrum i rspunde de planificarea general a activitilor desfaurate in cadrul proiectului; 7. Supervizeaz activitatea echipei de lucru i respectarea metodologiei conform legislaiei in vigoare; 4.Atributii specifice 1. Aprob colectivul de specialiti care particip la derularea proiectului ; 2. numete i elibereaz din funcie personalul de specialitate ; 3. stabilete atribuii i competene pentru personalul implicat n proiect ; 4. evalueaz competena i eficiena echipelor de intervenie ; 5. organizeaz activitile specialitilor; 6. asigur buna colaborare ntre nivelele ierarhice; 7. asigur respectarea disciplinei muncii i folosirea integral a timpului de lucru ; 8. cooroneaz activitatea de pregtire i perfecionare profesional a personalului din subordine; 9. organizeaz i conduce seminariile, edinele i consiliile de supervizare a cazurilor aflate in evidena specialitilor din subordine ; 5.Competene de a ncheia / desface contracte de munc; de a lua decizii n baza proiectului ; de a semna acte oficiale ; de a ncheia contracte de colaborare i perteneriate ; de a acorda calificative anuale pentru personalul din subordine ; de a constata contraveniile i a aplica sanciunile prevzute de actele normative intrate 6.Abiliti 27

n vigoare;

de a evalua performanele individuale i de a recunoaste meritele celorlali ; de a sprijini suboronaii s progreseze ; de a asculta opiniile celorlali i de a consulta specialitii inainte de luarea deciziilor ; de a motiva i obtine sprijinul subordonatilor ; de a superviza salariaii fr ca acetia s se simt stresai ,stnjenii de controlul si de a fi oportun intervenind atunci cnd este nevoie de lucru ; de a stimula lucrul n echip ; de a lua decizii corecte n conformitate cu obiectivele proiectului ; de a inova activittile ,procedurile ; de a lua decizii corecte n conformitate cu obiectivele proiectului ; Fia postului :Asistent social 1.Elemente de identificare a postului;

urmrirea de ctre ef;

Denumirea postului : Asistent social Pregtirea impus:studii superioare n domeniu Relaii cu alte posturi: Ierarhice: se subordoneaz managerului de proiect Funcionale :colaboreaz cu psihologul ,contabilul; 2.Rolul postului Are rolul de a implementa strategiile promovate n cadrul proiectului ,prin asigurarea contactului direct i nemijlocit cu beneficiarii . 3.Atribuii generale ale postului; 1. 2. Promovarea obiectivelor prezentului proiect ; Colaborarea cu ali membri ai echipei de intervenie precum i cu

partenerii /colaboratorii proiectului 3. 4. Insuirea i cunoaterea legislaiei n vigoare; ndeplinirea sarcinilor transmise pe cale ierarhic ;

28

5. proiectului ; 6. 7. ; 8. 9. 10.

Respectarea caracterului confidenial al activitilor derulate n cadrul

Respectarea regulamentului de ordine interioar ; Emiterea de propuneri pentru mbunttirea serviciilor oferite beneficiarilor

Respectarea metodologiei de lucru conform legislaiei n vigoare ; Respectarea codului de conduit a asistentului social ; ntocmirea de rapoarte pentru cazurile instrumentale ; 4.Atributii specifice

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

informarea comunitii locale privind activiatatea centrului; sptmnal stabilete ntlniri cu batranii i ii ajut s comunice ntre ei; organizarea i desfurarea activitilor de consiliere; evaluarea periodic a situaiei beneficiarilor din centru ; monitorizarea procesului de resocializare; organizeaz i planific toate ntlnirile de grup; nregistrarea tuturor informaiilor n dosarele de caz conform procedurilor standard ; ndeplinirea i a altor funcii sub coordonarea managerului de proiect ; 5.Competente 1. este responsabil de calitatea serviciilor pe care centrul le ofer ; 2. ia decizii n aria sa de competen ; 3. ofer consiliere beneficiarilor n ceea ce privete accesul la diverse servicii sociale ; 4. s cunoasc toate metodele de lucru din domeniul su i s le aplice n practic; 6.Abiliti Trebuie s aib abiliti de: 1. 2. comunicare ; de respectare a procedurilor ; 29

3. 4. 5. 6.

de inovare a activitilor i procedurilor ; de a lucra independent i n echip ; de luare a deciziilor ; de rezolvare a eventualelor conflicte ; Fisa postului :Psiholog 1.Elemente de identificare a postului;

Denumirea postului : Psiholog Pregatirea impusa:studii superioare in domeniu Relatii cu alte posturi: Ierarhice: se subordoneaza managerului de proiect Functionale :colaboreaza cu asistentul social ,contabilul ; 2.Rolul postului Are rolul de asigurare a asistentei psihologice ; 3.Atributii generale ale postului; Promovarea obiectivelor prezentului proiect ; Colaborarea cu alti membri ai echipei de interventie precum si cu partenerii /colaboratorii Familiarizarea cu legislaia n vigoare Indeplinirea sarcinilor transmise pe cale ierarhica ; Respectarea caracterului confidential al activitatilor derulate in cadrul proiectului ; Respectarea regulamentului de ordine interioara ; Emiterea de propuneri pentru imbunatatirea serviciilor oferite beneficiarilor ; Respectarea metodologiei de lucru conform legislatiei in vigoare ; Respectarea codului de conduita al profesiei de psiholog ; Intocmirea de rapoarte pentru cazurile instrumentale ; 4.Atributii specifice Realizarea examinarii psihologice periodice a varstnicilor; Completarea fiselor de evaluare psihologica ;

proiectului

30

monitorizarea situatiei persoanleor varstnice cu probleme psihologice si implicarea in rezolvarea problemelor ; indeplinirea si a altor functii sub coordonarea managerului de proiect . 5.Competente este responsabil de calitatea serviciilor psihologice pe care centrul le ofera ; ia decizii in aria sa de competenta ; este autonom in ceea ce priveste luarea deciziilor in aria sa de competenta ; asigura interventia psihologica pentru beneficiarii ce necesita o astfel de interventie ; este responsabil de exactitatea diagnosticului inclus / inscris in fisa de evaluare psihologica;

6.Abilitati Trebuie sa aiba abilitati de: comunicare , de inovare si dignosticare corecta , de respectare a procedurilor , de inovare a activitatilor si procedurilor , de a lucra independent si in echipa, de luare a deciziilor in aria sa de competenta , de redactare a materialelor scrise . Fia postului : Contabil 1.Elemente de identificare a postului. Denumirea postului : Contabil Pregtirea impus:studii superioare in domeniu Relaii cu alte posturi: Ierarhice: se subordoneaz managerului de proiect Funcionale :colaboreaz cu asistentul social , psihologul; 2.Rolul postului Are rolul de administrare i gestionare a fondurilor gestionate derularii proiectului;.

31

3.Atribuii generale ale postului; Promovarea obiectivelor prezentului proiect ; ndeplinirea sarcinilor transmise pe cale ierarhic ; Respectarea caracterului confidenial al activitilor derulate n cadrul proiectului ; Respectarea regulamentului de ordine interioar ; Respectarea metodologiei de lucru conform legislaiei n vigoare ; Respectarea codului de conduit al profesiei de contabil; 4.Atributii specifice 1. asigur buna organizare i desfurare a activitilor financiar-contabile ale centrului ,n conformitate cu dispozitiile legale ; 2. organizeaz i exercit controlul financiar propriu n cadrul centrului ; 3. organizeaz i efectueaz inventarierea patrimoniului n confomitate cu prevederile legale ; 4. stabilete perteneriate cu furnizorii de utiliti ; 5. asigur ntocmirea documentelor de plat pentru cheltuieli de personal ,cheltuieli materiale i cheltuieli de capital ; 6. elaboreaz bugtetul de venituri i cheltuieli al centrului ,urmrind execuia i meninerea echilibrului financiar ,furniznd n orice moment informaiile necersare privind patrimoniul, execuia i meninerea echilibrului financiar ; 5.Competente 1. 2. 3. 4. este responsabil de calitatea serviciilor pe care centrul le ofer din punct de vedere financiar; ia decizii n aria sa de competen ; are drept de semnatur pe actele financiar-contabile ; este responsabil de calitatea evidenei financiar-contabile a centrului ; 6.Abilitati Trebuie s aib abiliti de: 1. 2. 3. 4. comunicare, de respectare a procedurilor , de inovare a activitilor i procedurilor , de a lucra independent i n echip.

32

Trebuie specificat faptul ca n cazul voluntarilor, lista responsabilitilor i modul de organizare a structurii acestora sunt urmatoarele: Responsabilitatile voluntarilor: implicarea lor in toate activitatile desfasurate de beneficiari; sa ofere companie beneficiarilor; acordarea de sprijin la diferite activitati pe care benficiarii doresc sa le desfasoare; indeplinirea altor responsabilitati stabilite de echipa de lucru.

XIX. Evaluarea proiectului Indicatorii cantitativi i cei calitativi pentru fiecare obiectiv in parte : Obiectiv Indicatori cantitativi Indicatori calitativi Interesul beneficiarilor fa de proiect; Dotarea adecvat a centrului pentru desfurarea activitilor; Disponibilitatea personalului de a lucra cu membrii centrului; Participarea persoanelor din grupul int la activitile centrului; Disponibilitatea personalului de a lucra cu membrii centrului; Diversitatea activitilor de socializare; Intensitatea relaiilor dintre beneficiari;

1. Infiintarea unui centru de zi, in municipiul Iasi pe o perioada de 6 luni, pentru 15 batrani abandonati de familii in propriile locuinte;

Nr. membrilor clubului (15); Frecvena beneficiarilor la activitile din cadrul centrului; Nr. persoanelor care ofer servicii in cadrul centrului; Nr. persoanelor care participa la intlnirile centrului; Frecvena intlnirilor; Durata intlnirilor; Nr. personalului implicat in oferirea de servicii; Nr. beneficiarilor care recunosc utilitatea activitilor centrului. 33

2. Scderea gradului de izolare social a 15 de persoane de vrsta a treia din oraul Iai, in decurs de 6 luni de la implementarea proiectului ;

3. Crearea unei reele de voluntari la nivelul oraului Iai, format din 15 de persoane care doresc s

sprijine persoanele vrstnice pe toata durata implementarii proiectului ;

Nr. studentilor care vor fi voluntari Nr. persoanelor care vor beneficia de sprijinul voluntarilor; Nr. orelor de voluntariat; Frecvena activitilor de voluntariat; Durata activitilor de voluntariat.

XX. Metodele pe care le-am folosit pentru obiectivelor propuse

msurarea

Continuarea activitilor de socializare a beneficiarilor in afara centrului; Beneficiarii apreciaz sprijinul pe care l-au primit din partea specialitilor. Adaptarea reelei de voluntari la nevoile instituiei; Diversitatea activitilor pe care le vor desfura voluntarii; Gradul de implicare a voluntarilor; Gradul de satisfacie a voluntarilor fa de activitile desfurate; Disponibilitatea personalului din instituii de a colabora cu voluntarii. gradului de atingere a

In vederea evalurii impactului proiectului asupra grupului int, managerul proiectului, asistentul social a folosit urmatoarele metode:

observaia- echipa de implementare a proiectului va analiza/ observa pe baza unei grile de observaie modul de relaionare dintre beneficiari, modul de relaionare dintre persoanele vrstnice i beneficiarii activitilor de voluntariat, gradul de socializare cu persoanalul din instituii, etc.

interviul(structurat, semistructurat)- asistentul social i psihologul in etapa de evaluare final, vor discuta cu persoanele de vrsta a treia (beneficiari ai programului) pentru a analiza impactul determinat de proiectului. participarea la programele derulate in cadrul

34

chestionarul- va fi elaborat i aplicat un chestionar pentru a identifica modul in care membrii grupului int ii percep evoluia i situaia actual in comparaie cu cea iniial (inainte de implementarea proiectului) ;

Focus-Grupul- va fi efectuat in cadrul centrului pentru a realiza o cat mai buna buna interactiune si intercunoastere a beneficiarilor precum si a voluntarilor.

Motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse Pentru o evaluarea ct mai complex a proiectului am propus utilizarea unor metode prin intermediul crora se poate obine att informaii obiective (de exemplu analiza documentelor: a contractelor/ crilor de munc), ct i informaii referitoare la opiniile celor implicai (interviu, chestionar).Consideram faptul ca Focus Grupul a fost o metoda necesara in acest proiect, deoarece a facut posibila intercunoasterea memmbrilor centrului.

In concluzie , in urma tuturor demersurilor intreprinse consideream faptul ca acest proiect pilot este un real succes deoarece este o necessitate pentru satisfacerea nevoilor persoanelor de varsta a treia.Trebuie mentionat faptul ca acest proiect este implementat in municipiul Iasi, o zona cu un numar ridicat de personae de varsta a treia izolate si marginalizate.

Anexa 1 Fluturas, afis

35

Bibliografie:
Materiale consultate: SOITU, Garleanu, Daniela, Vrsta a treia, Ed. Institutul European, Iasi, 2006, p. 33, 96-98; MANDRILA, Gabriela Carmen, Procesul de mbtrnire din perspectiva asistenei sociale, Editura Tehnopress, Iai, 2005, pp. 92-96 ; Legea 17/2000-privind asistenta sociala a persoanelor varstnice Site-uri consultate : www.iasi.insse.ro www.mmuncii.ro www.cnpv.ro

36

37