InduS/ria de extrac~ie §i preluc,a,e a meta/e'o

,

309

Bihor, Mati~a - judetul Prahova), din sisturile de grafit (Baia de Fier - Judetul Gorj), preeum §i din gabrourile eu titaniu §i vanadiu (Ciungeni - Cazanesti, judetul Hunedoara). Wolframul, unul dintre eele mai dure metale, este reeuperat din minereurile complexe de la Baia Sprie si Cavnic: unele iviri apar in Muntii Bihorului si in Muntii Banatului. Din structura minereurilor complexe de la Baita se extrage bismutul, respectiv bismutina. Arseniu apare in natura, indeosebi sub forma cornbinatiilor. Cunoscute sunt zacarnintele de la Baia Sprie, Cavnie, Toroioaga, Burloaia (judetul Mararnures), Sacararnb (judetul Hunedoara), Ziatna (judetul Alba), Moldova Noua (judetul Caras-Severin) etc. Seleniu ~i stibiu apar In cadrul unor sulfuri complexe in cantitati mici doar in zona rniniera Baia Mare. In repartitia geografica a industriei metalurgiei neferoase din Romania au avut loc lnsemnate rnutatii in a doua [umatate a secolului nostru, in sensul extinderii sale teritoriale §i aparitiei de noi zone §i centre de sxtractie §i de prelucrare a aeestora. Extinderea aeestei ramuri industriale a generat numeroase probleme legate de intensifiearea gradului de poluare a mediului lnconjurator. Sunt cunoscute situatiile din zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

Wolfram

8ismut Arseniu

Seleniu:;ii

stibiu

CAPITOLUL XVI GEOGRAFIA INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MA~tN'

16.1. Faza unui potentia' insuficient valorificat
Industria constructoare de rnasini se dezvolta relativ tarziu in Romania ..La inceputul secolului al XIX-lea apar 0 serie de mici intreprinderi, ateliere cu actlvitatl prioritare de sustinere a Indeletnicirilor agricole, a industriei extractive ~i a diferitelor practici din domeniul industrtei usoare ~i alimentare. Se afirma din aceasta perloada constructiile legate de santierele navale, de activitatile portuare in general. Dintre prirnele fabrici construite in tara noastra se pot rnenti- incep uturi relativ tarzi ona eele de unelte agricole de la Arad (1825), Rusca Montana (1834), cea de pluguri, sernanatori §i treieratori de la lasi (1841) si cele cu profil asernanator de la Cluj (1840) ~i Oradea (1844). Mai tarziu se dezvolta santierele navale de la Galati (care a produs 17 nave in anii 1839 - 1840) ~i Drobeta-Turnu Severin (1856). In a doua jurnatate a secolului al XIX-lea apar Tntreprinderi relativ mari ca "Lemaintre" (1864), Uzinele "Wolf" (iB??) etc. Productia nationala specifica unei faze me1?te~tlgare~ti era faramitata intr-un mare nurnar de ateliere, multe mestesuqaresti, dintre care 62 pentru reparatii mecanice, 28 lacatuserie usoara, 30 profilate pe productia de articole de menaj, 50 de turnatorf de piese din tonta, multe pentru tinichigerie ~i alte articole de uz casnic. In unele intreprinderi mal mari, cu un nurnar relativ ridicat de muncitori (peste 500), ca "Malaxa" din Re!?ita, Uzina "Lemaitre", "Voina", "Vulcan", "Wolf", "Standard - Telefoane" din Bucuresti, "Astra" din Arad, "Astra" si IAR. Brasov, Toplet, incepuse fabricarea de locomotive cu aburi, vagoane, avioane, unelte si agregate simple, utilaje pentru morarit etc. Repartizarea geografica viza 0 concentrare excesiva a in- Aaspandire geografica i{legala dustriei constructiilor de masinl la Bucuresti (unde tunctionau aproape jurnatate din intreprinderi), la Brasov, Resita, Tirnisoara, Ploiesti, Arad, Sibiu. Intregi zone geografice precum Moldova, Dobrogea, Oltenia, Mararnures, Crisana - cu exceptia unor ateliere de reparat material rulant (Nicolina - lasi, Pascani. Drobeta- Turnu Severin) sau a unor santiere de reparatii navale - nu dispuneau de niei 0 intreprindere mai lmoortanta. Criteriile generale economice !ii politico-sociale de amplasare a obiectivelor acestei ramuri se refera indeosebi la apropierea de baza de materii prime si de consumatori, tncercanc de

I

Geografia industriei constrl.lctoare de m8$ini

311

asemenea sa dea expresie potentialului teritoriului, resurselor de munca §i nscesitatilor de dezvoltare ale judetelor, municipiilor :;;1 oraselor. Industria prelucrarii metalelor se dezvolta indeosebi dupa eel de-al doilea razboi mondial, atingand In zilele noastre 0 structura destul de complexa, In ansamblu (desi In perioada de dupa 1989 se succed modificar! radicale) putem grupa acsasta industrie in urmatoarele subramuri: - rnasmi, utilaje §i instalatii tehnologice pentru ramurile industriei; - rnasini-unelte, seule, dispozitive :;;i stante; - electronica, electrotehnica, optica §.imecanica tina; - tractoare §i rnasini agricole; - mijloace de transport; - constructii metalice §i bunuri de consum metalice; - reparatii, 16.2. Repere semnificative

Grupare dupa profil

in cadrul principalelor

subramuri Iii piese de schimb

16.2.1. Ma§ini, utilaje, agregate, instalatll tehnologice

Aceasta subramura cuprinde: industria de utilaj energetiC, industria de utila] minier, industria de utilaj petrolier, industria de utilaj tehnologic, utilaje pentru industria metalurgica, utilaje pentru industria materialelor de constructii, utilaje pentru exploatarea §.i prelucrarea lemnului, utilaje sl piese de schimb pentru industria usoara, utilaje tehnologice pentru industria alirnentara, Industria de utilaj energetic este sectorul care realizeaza turbine cu abur pentru echiparea termocentralelor electrice si turbine hidraulice pentru echiparea hidrocentralelor. Este reprezentata in principal prin uzinele construetoare de rnasini grele din Bucurestl (profllata pe turboagregate, echipamente termoenergetice etc.) §i din Resita (hidroagregate). Industria de utilaj minier a test localizata, in principal, in functie de repartizarea geografica a intreprinderilor destinatare, respectiv fa: Baia Mare, Patrosani, Brad - Criscior, Motru, Tarqu Jiu, Rovinari - Balteni, Brasov, Bucurssti. Industria de utila] petrolier este reprezentata in special de eentrul Ploiesti, urmat de Tarqoviste, Carnpina, Baicoi, Bucuresti. Acest grup de unitati produc instalatil complete pentru forarea titeiului §i gazetor naturale, sape cu role, instalatii tehnolo-

Utilaj energetic

Utilaj minier

Utilaj petrolier

Miercurea-Ciuc. Navodari. Ploiesti. Bacau. Sibiu. Botosani. Ptoiesti. Piatra Neamt: majoritatea acestor uzine fiind amplasate in zone in care prelucrarea lemnului este mai dezvoltata. fabrici de mesini-unette (Bucuresti. amplasate in prezent pe platforma continentals rornaneasca a Marii Negre. constructii Cluj-Napoca.a. Cluj-Napoca Targu Mures.312 Romania . Buzau s. Tirnisoara.Utllaje §i piese de dustriei usoare se realizeaza in centre ale industriei usoare: schimb pentru industria usoara Bucuresf (ace de tricotat §i accesorii metalice). Botosani. Onesti. ~i stante Strunguri M3§ini-unelte Armaturi §i organe asamblare de . Brasov. scule. intreprinderile unora dintre centrele industriale au contribuit la realizarea. Productia de utilaje pentru industria materialelor de con. Oradea.Utilaje pentru industria metalurgica resti. Iasi s. La Cugir se realizeaza masini de cusut de tip industrial l?i de uz casnic. dispozitive Este subramura care astoura tehnica necesara pentru echiparea uzinelor constructoare de maslni. Roman).Utilaje pentru industria materialelor de structii este localizata in centre industriale cum sunt: Bucuresti. a primelor instalatii rornanesti pentru forajul submarin. suruburi §i alte organe de asamb/are (Cluj-Napoca. Brasov.Geografis Umana §i Economica gice pentru raflnarii etc. la§i etc. last. Medias). Productia de utilaje tehnologice pentru industria alimentara Utilaje tehnologice pentru industria alisa reallzeaza In centre precum Galati (unelte de pescuit). Cluj-Napoca. Suceava. Tarqu Jiu. la§i. Roman). Braila. Industria de ma~ini~unelte.2. Utilaje pentru industria metalurgica se realizeaza la Bucu. Re§ita. rnentara Bucuresti. Ploiesti.Utilaje pentru exploatarea §i prelucrarea nului §i pentru industria celulozei §i a hartiei este concentrata lemnulul In: Bucuresti. Bacau (utilaje pentru industria de paniticatie) etc. reprezentata printr-o serie de unitati specializate cum sunt: tntreprindeti de strunguri (Bucuresti. Galati etc. Sibiu.tru chimie §I petrochimie tate in centre ale industriei chimice si petrochimice ca Bucuresti. Industria de utila] petrolier rornanesc produce 0 qarna larga de instalatii complexe de foraj care au atins adancirni mari (10000 rn). 16. Turnu Magurele. Ramnicu Valcea. intreprinderi de srmetiui.a. Satu Mare.2. Productia de utilaje pentru exploatarea §i prelucrarea lem. Tarqoviste. Productia de utilaje §i piese de schimb pentru ramurile in. Industria de utilaj tehnologic pentru chimie §i petrochimie Utilaj tennoloqlc pen(inclusiv productia de piese de schimb) s-a dezvollat cu priori. in colaborare cu "Sidex" Galati.

.... s ~0 ~ "..: a: .OOVA I "=it ~ g 0:- « ~<Q" ~~ ~ \vi>- .'" 0:. . .: 0 '" N ".2 0.~ 'N '" 0 C>Z(i).1"w ~O\. .~ (/)0 £:jjjw 0-0 ::r:'~ <.. '" .. '" I ~ ~ ~ ( i ".JI.OeograJia industriei constructoere de ma!jini 313 >« II: 0« U-I- w ·~I :§! «0 -0 « c z w c w .~ 0t>- zl= ......S! ~ a " " 2.« (/) '<l:z Il. :-. WI !h ~'" tt3l.. wO:2 ~I '" .I . " ' ~ :~~ o ".... W(/)Z 01-- o:~ C>o: «Ood.

i masini agricole se realizeaza la intreprinderile din Bucuresti (combine pentru recoltat cereale).a. casetofoane. Industria de masini.2... voltmetre. Brasov (tractoare). motoare electrice. incubatoare. motoare electrice). Industria de tractoare. instalatii de televiziune industriala). care pe langa piese de schimb produc ~i pluguri. calculatoare electronice).i telecornunicatii.. Cluj-Napoca. Craiova (generatoare elect rice. Res ita (generatoare electrice).. centrale telefonice automate. telefoane. Bacau. pile si baterii galvanice. Craiova (utilaje !?i piese de schimb). televizoare.). elemente de automatizare. sernanatori. 16. Cugir. Botosani (izolatori din sticla). Tirnisoara (componente pentru calculatoare electronice). Bucuresti. Industria electronlca. Drobeta-Turnu Severin. ma:. sublere. surse de lumina speciale). becuri. utilaje §oiaparataje electrotehnice produce generatoare !?i motoare electrice. Industria de produse electrice de uz casnic (aparate de radio.?ia tehnicii de calcul este localizata in principal la Bucuresti (cinescoape.. . Tirnisoara.. utilaje §i aparataje electrotehnice Industria de optica ~i mecanica fina Industria de produse electrice de uz casnic utilaje §:i mastnl agricole Productia de tractoare. Tirnisoara. lasi (aparate de radio.2. frigidere. cultivatoare selectoare. Brasov (micrometre. Industria electronlca ~i a tehnicii de calcul Industria de masinl. Miercurea Ciuc. ~ Gheorghe (aparataje electrice de bord pentru tractoare) etc. apometre s. aparataje electrice. Botosani etc.i rnecanica fina este prezenta la Sinaia (pompe de injectie !?i injectoare pentru motoare Diesel). mstalatii de uscat furaje verzi etc. piese radio :. aparataje electrice. astazi cuprinde mai multe subramuri. cabluri !?i conductori electrici este prezenta in centre precum Bucuresti (generatoare electrice.ini de calcat) are ca prineipale centre: Bucuresti. Sibiu..314 Romania . aspiratoare. magnetofoane.3. Industria electronica !. utilaje . rnasini electrice de spalat rufe.. ampermetre. mijloace de automatizare pentru calla ferate .isemiconductoare. Sf.i conductori electrici lzolati. contoare pentru gaze. Tirnisoara (transformatori electrici. Industria de optica ..4. pile si baterii galvanice. Tarqu Mures. Cluj Napoca (electronica industriala. Arad. cabluri . aparatura electronics rnedicala). lasi. Curtea de Arge.Geografie Umana !ii Economica 16. tuburi fluorescente). optica ~i mecanica tina Reprezentata in trecut prin cateva intreprinderi dintre care cea mal Insernnata era fabrica "Standard-telefoane".. electrotehnica.

impingatoare.autecarmoane .autoturisme Constructii navale Industria aeronautics .unde sa produc autoturisme de teren. autospeciale LEA). "Automecanica" Medias. troleibuze . Mijloace feroviare . Productia de autoturisme este realizata la "Aro" Carnpulunq . Industria aeronautica rornaneasca cu vechi traditii atat la Bucuresti. industria aeronautica romans a produs numai avioane utilitare (sanitare §i pentru aqricultura) si avioane de scoala §i antrenament rnultltunctionata. producand pana in anul 1994 autoturisme de mic litra] "Oltcit" !?i"Oltena"). Constructia de autobuze. Constructia de autocamioane se reahzeaza la "Roman" Brasov. 0 serie de unitati din Re~ita (rnotoare Diesel).autobuze. productia fiind concentrata la Bucuresti Baneasa. Intreprinderea de vagoane Arad produce vagoane de calatori. Dupa eel de-al doilea razbo: mondial. microbuze. Industria mijloacelor de transport Pentru transporturile feroviare a fost orqanizata productia de locomotive Diesel hidraulice.).vagoane Mijloace de transport rutier . Sibiu (elemente de suspensie). Cluj-Napoca.5.locomotive . microbuze §i troleibuze se realizeaza la "Rocar" Bucuresti in colaborare cu alte firme strains. Galati (mineralierele de 12 500 . pentru transportul minereurilor :?i agregatelor de cariera §i balastiera cu autodescarcare) §i vagoane pentru metroul bucurestean. In prezent industria aeronautica este amplasata la Bucuresti.a. Tirnisoara s. Diesel electrice la Bucuresti. Brasov. specializarea acestora tacandu-se in colaborare cu "Romprim" Bucuresti (autogunoiere. Braila (cargouri de 7 SOD tdw. remorchere).2. Drobeta-Turnu Severin. 65 000 tdw. Mangalia (mineraliere de 55 000 tdw. La productla de locomotive ~i vagoane coopereaza. 165 000 tdw !?itancuri petroliere de 150 000 tdw). ca de exemplu cele de la Constanta (realizeaza mineraliere de 55 000 tdw. pana in anul 1975.55 000 si 65 000 tdw). "Automobile" Pitesti Colibasi pentru autoturisme de eras "Dacia-Renault" §i "Rodae" Craiova care in prezent lucreaza in colaborare cu firma sudcoreeana "Daewoo" (unitatea a fast realizata initial cu firma franceza "Citroen". Brasov §i Reghin (planoare). vagoane de marfa specializate (frigorifice. Subansambluri. cu diferite piese §i subansambluri. Tulcea. cal mai alesla uzina IAR Brasov. piese de schimb pentru locomotive §i vagoane se prcduc la intreprinderea de osii §i boghiuri de la Bats. a produs inca din perioada dintre eele doua razboaie mondiale peste 30 tipuri de avioane. Industria constructiilor navale este reprezentata prin santiarele navale.Geografia industriei oonstructosre de ma!?ini 315 16.

316 Romimia . avioane usoars de scoala sau utilitare. motoplanoare. Tarqu Mures s. Siqhisoara §i Focsani. Productia bunurilor metalice de uz qospodaresc cuprinde: frigidere produse la Gaie!?ti. sobe si masini de gatit $i lncalzit cu combustibil gazos.a.Geografie Umana §i Economica Brasov. Bunuri metalice de uz gospodaresc . Craiova §i Bacau §i realizeaza diferite tipuri de planoare de inalta pertorrnanta. vase emailate fabricate la Medias. Alte ramuri ale industriei constructoare de maslni censnuetn metalice Industria constructiilor metalice s-a dezvoltat §i diversificat corespunzator atat cerintelor sectorului de constructii. elicoptere §i aeronave. cat si a unor ramuri ale industriei sau a cerintelor populatiei. 16_3. lichid $i solid produse la Satu Mare.

iar restul judetelor aveau 0 pondere de numai 9.5%). Ocna Mure!?. In anul 1938 industria chirnica detinea numai 2. Alte cinci [udete Timis. Tarnavenl . circa 70% din producna globala industriala a ramurii se con.1.4%) ~i in judetele Brasov (15. respectiv Ocnele Mari §i Tarqu Ocna. Alba. Soda calcinata Tarnaveru etc. Cuprinde. Dupa cet de-al doilea razbo: mondial s-a trecut la concentrarea excesiva a productte: in combinate chimice ~i petrochimiee. Prahova (11. fabrica "Nitrogen" Tarnaveni. In acea perioada.3%.intreprinderi mai recente precum Govora ~i Borzesti. consumatoare exagerate ale materiei prime. pe langa uzinele existente in trecut din Transilvania . Valea Calugareasca. Brasov.CAPITOLUL XVII GEOGRAFIA INDUSTRIEI CHIMICE 17.Ocna Mures. BOrZ8!?ti.1. 20% din productia qlobala industriala a chimlel. uzina de soda caustica electrolitica de la Turda. Cluj. Olteniei 0. Turda. distilarnle de lemn de la Margina ~i Hesita.1. in special sarea !?i gazele naturale. Turda.6%) §i MUTe~ (8. 17.tie rului). uzina de soda caustics arnoniacala de la Ocna Mure~.Grupari regionale centra in: Bucuresti (34.5%). Dobrogei 0. intreprinderea "Nitramonia" Fagara§ (profilata pe productia de acid azotic. adica de aproape 12 ori mai putin decat industria alirnentara.1 %).7% din productia gJobala.7% in productia industriei chimice (judetele Moldovei 3. importante erau fabricile de acid sulfuric de la Baja Mare.MaterH prime bogata §i diverse cesare dezvoltarii industriei chimice. Hunedoara §i Bihor detineau cea. . amoniac ~i produse derivate din amoniac). Industria produselor sodice §i clorosodice Aceasta este dezvoltata ca urmare a posibllitatilor de valorificare chirnica a rezervelor inepuizabile de sare. cu aprovizionare prin conducte de la salinele din apropiere.industriala a tarii. Productia de soda calcinata (415 mii tone in 1999) s-a obtinut in uzinele de la Govora. Mara§e§ti (care intrebuin15ri cu tradlproducea cle: de oase §i carbune activ pentru industria zaha. In anul 1938. 8aza de materii prime excedentare Romania a dispus si dispune de 0 varietate de resurse ne.5%. Industria chlmica valorifica insa insuficient resursele de materii prime existente.

c: 0: U>.. o2wrno rn wo:O:::I J: Z C)o~og _u .J .u ~ !!i5 ~ co -e Q... W . rn «...« a.: .: '" "" 0...• ~ .0 ~ .. _ a.j§ g .= e: :~ ~ ~" c -e '" ~~ ~ .. ~ .:.... '" . c~ .C:( a... ~ .." In ~ "§-a ee ~ ...« :E «. ." ~ u e: ..!'..:: '8 "" '.IUJ~o2w <t 0 UJWOQ.. 1: ..:.. \.. •.u1Ei ~ :5 ..J::"~ 0" I : Q N i'i " ~ .. '. .....318 Romania· Geografie Umana §i Economica u: _ o:ww ~w~oo C)Z..« o .IO:~ 0 O:~-_O::lz 0: Oa. rn UJ a» rna: ::1-00: .. 0 >G.I..« g.« fa .. ~ 0 u e 0: « C!l :..u>w-u..« I.. 0 U I o <0 '" .:2: Z .s -e (l Q ..

Teleajen (Bucure. Savinesti (fire ~i fibre sintetice). Inreqistrand in anul 1999 0 produclie de 763 mii tone lngra§aminte chimice .i 234 mii tone acid sulfuric. fire §J fibre sintetice: . Borzesf (rafinarie).Zona Moldovei (Onesti-Savinesti) constituita din centrele: Zona Moldovei (One§ti-Savine§oti) Onesti (rafinarie)... Popesti Leordeni. mase plastice §i rasini sintetice.grupari: Brasov.ti·Ploie.Zona Munteana (Bucuresti-Ploiesti-Carnpina) formats din Zona Munteana centrele: Bucuresti (ratinarie. Pite§ti. etc. mase plastice §i ra§ini sintetice).. .2. 17 _1. Roman (fire ~i fibre sintetice). Sibiu. Jilava (cauciuc sintetic). Pe langa materia prima Iumizata de catre combinatele petrochimice la realizarea productiei de eauciuc sintetic concureaza §i fabricile de negru de fum de la coosa Mica §i Pitesti (obiective industriale cu eel mai in all grad de poluare). Industria petrochlmica Industria petrochirnica s-a dezvoltat in cadrul acelorasi platforme industriale cu rafinariile de titei sau In centre care otera conditii avantajoase pentru transportul materiilor prime. Ptoiesti (rafinarie). precum .i acid sulfuric. Brazi (rafinarie).aminte fosfatice s-a avut in vedere apropierea acestora de sursele de aprovizionare cu pi rite . In amplasarea combinatelor chimice profilate pe ingra. fie pe cele azotoase sau chiar pe ingra!?aminte fosfatice. Bacau (cauciuc sintetic.tiCampina) (rafinarie.. furtunuri. Carnpina (ralinarie)..i a celei de fire §i fibre sintetice de la 81 mii tone la 28 mii tone. Fagara.1..Geografia industriei chimice 319 17.i mai multe grupari care cuprind intreprinderi cauciuc sintetic. Industria ingra~amintelor chirnice §i a acidului sulfuric Deoarece agricultura este 0 mare consumatoare de Ingr3Relatia agrlcultura sarninte chimice. Navodari. majoritatea eombinatelor chimice sunt amplaindustrie sate in zonele agricole de baza ale tarii. grupari . covoare pentru autovehicule etc. lntre anii 1995-1999 se constata 0 scadere accentuata a productiei de cauciuc sintetlc de la 41 mii tone la 16 mii tone. cauciuc sintetic).. Piatra Nearnt (mase plastice §i ra§ini sintetice). . cauciuc sintetic). o contributie importanta 0 adue fabricile de articole tehniee din cauciuc cu produse cum sunt: benzi transportoare. In raspandirea geografica a industriei petroehimiee se Repartitie evidentiaza doua zone .. Craiova. Combinate de ingra§aminte chimice si/sau acid sulfuric sunt Centre Productie la Turnu Magurele. fie profilate pe ingrasarninte eomplexe.3.

. \ I eo N .320 Romania . '" ....... Economica - I - .Geografie Umana $.

. Hamnicu Valcea.4. coloranti organici §i sintetici este concentrata in centre precum Bucuresti. institute de cercetare in acest domeniu.GcogrqfiE/ industriei chimice 321 Industria de piqmsnti. Tirnisoara. Tirnlsoara gi Galati. oterite de Dunare. Tananti de extractie §i tan anti sintetici.i a test construita cea mai mare intreprindere de antibiotice din tara. Piatra Nearnt §i Tarqu Mure§. Galati.1. Giurgiu. necesari industriei pielariei. pigmen~i. colorantl erqanlcl sl sintetici 17. La la. de piele §i gelatina se produce la Mara§e§ti. care mai produclacuri §i vapsele. Targovi§te. menbnandu-se relativ constants din 1994. Medicamente de uz uman se mai produc la Brasov (unguente). Acestea din urrna se obtin 9i la Ploiesti. Oradea s. precum si antibiotice. Acesteia i se adauqa altele ("Sinterom" §i "Biofarm") care produc medicamente in special prin extractii vegetale si animale. ~i 0 serie de alte fabrici din Bucuresti. blanariei §i tncaltamlntei. Acidul acetic se produce. cu profil complex care produce materii prime medicamentoase de sioteza. Industria tarmaceutlca §i cosmetlca si alte ramuri ate industriei chimice Industria tarrnaceutica este prezenta in principal in intreprinderi amplasate in centre universitare care dispun de facultati de medicine §i farmacie. ClujNapoca ("Farmec") §i Brasov ("Nivea"). Astfel. S8 produc la Pitesti. proouctia de deterqenti (100% SA) lnreqistrata in 1999 a fost de 7 mii tone.a. Bacau. Bucuresti. pe langa unitatile amintite. la amplasarea careia s-au avut in vedere cantitatile mari de apa necesare. Carbonatul de sodiu se produce la Sinaia §i Ocna Mures Cleiul de oase. Tirnis]. la Plenita s-a dezvoltat 0 intreprindere axata pe prelucrarea plantelor medicinale. Tot in judetul Dolj. Industria tarmaceutica Cluj-Napoca Industria cosmeuca Alta ramuri . Industria deterqentilor s-a dezvoltat la Tirnisoara. In principal. L~ Calatat s-a construit 0 intreprindere de biosinteze de uz veterinar. La Cluj-Napoca se ana 0 intreprindere care produce sinteze chimicefine. Industria de produse cosmetice era rsprezentata in trecut prin rnici laboratoare particulare. Plolssti. In prezent sunt cunoscute fabricile de produse cosmetice din Bucuresti ("Mi raj") . La asigurarea productiei de sapun de toaleta participa. in Bucuresti se atl8 0 intreprindere de medicamente. Codlea. la distilariile de lemn de la Margina (jud.

la Bucuresti $i Tirnisoara. Pielea artiliciala se produce. . acestea avand largi utilizari In industria lemnului $i in industria alirnentara.322 Romania .Geografie Umana ~i Economicti Bucuresti si Ploiestl. In principal.

Muntii Mararnuresului. in Dobrogea. Din cele rnentionate rezulta ca. de amasa lemnoasa nscssara dezvoltarii industriei pretucrarti lemnului. Muntii Apuseni."'j/H~.ea mai rn=re supratata a padunlor se situeaza in zona montana (circa 63%) §i in cea de dealuri (circa 30%). Nearnt.1. In mare parte in amestec eu rasinoasels.. Arad. Mehedintl.. Prahova. Dlversitatsa L n utui torestier Fondul forestier a constituit ~i constituie una dintre avutiils naturale importante ale Hornaniei.. in genere in sudul Olteniei. Fond forestier in echiJibm . Mutes. precum §i in Muntii Banatului (Muntii Almajului §i Semenicului). Cluj. restul judetelor au sub 100000 ha (in special cele care S9 suprapun pe unitatile de cam pie §i dealuri joase). Plantatiile de salcarn detin supratete intinse In zonele cu soluri nisipoase din Carnpia Hornana. ocupa supratste intinse In Carpatli de Curbura. fabrici de profil. Depresiunea intracarpatlca a Transilvaniei.a1'(~nc~~u' f{)- rastler pe unita~ilizico-geografice Repartl~ia fondului forestier pe judete . fiind in anul 1999 de 6367 mii ha (26. :1ej-.7% din supratata totata a tarii). frecvent in zona Obeinelor Bucovinei.l-. Harghita. Bistrita-Nasauo.1943 rnii ha.' . t. Carnpia Romans etc. stejar . ". Carpatii Meridionali.CAPITOLUL xv::! INDUSTRIP :"'<"". Brasov. de asemenea. Gorj. fag . toate regiunile geografice ale tarii dispun de un important fond forestier.1122 mii ha. diverse specii 1300 mii ha) $i alte terenuri (141 mii 118). Salaj. Bistrita-Nasaud. Buzau.jude~ele Alba. Tirnis. Bacau. intre 250000 400000 ha . Vrancea. Valcea Caras-Severin. Maramure$. Covasna.il }i Meridicnali (judetele Suceava. Darnbovita. Padurite de fag. Hepartitia fondului forestier pe judete Tn anul 1999 era urmatoarea: peste 400000 ha . Hunsdoara.judetul Suceava.~ULUi ECONOMIA FOR ESTIERA $1 GEOGRAFIA 18. Bacau. Harghita) $i in Mun\ii Apuseni. nardul Piemontului Getie. Stejarul ocupa intinse supraiete in zonele de dealuri joase $i camp] (partea sudica a Podisului Getie. Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata de combinate de prelucrare cornplexa a iemnului. in Podisul Moldovei.). Bihar.1861 mii ha. lntre 100000 250000 ha .judetele Arqes. Ra$inoasele Iurnizeaza masa lernnoasa cea mai pretio8'~3 ~i au raspandirea cea mai largs in Carpatii Orier. Fondul forestier este alcatult din padur: (rasinoase . Fagul este. Sibiu.". Nearnt.

lemnaris interioara pentru locuinte etc. aceste produse (placaje si furniruri).Prelucrarea lemnului . Constanta. Blaj. Prundu Bargaului. - . Sighetu Marmatiei. placi aglomerate 5i fibrelemnoase ofera sortimente necesare productlei de rnobila. Industria binalelor 5i parchetelor este reprezentata de centrele: Bucuresti. furnire. turnir.. pentru obtinerea cherestelei se etectusaza in centrele: Falticenl. Cele mai multe Iabrict de caeresteade rasinoase sunt 10calizate in Carpatii Orientali . Onesti. Pitssti.i furnirele au intrat in tabricatie inca tnainte de primul razboi mondial la Balta Sarata (!tmga Caransebes). cherestea de fag 440 mii m3 l?i cherestea de stejar 36 mii rn'') Industria de placaje. cunoscute Hind cele de la Brezoi din Carpatii Meridionali ~i Huedin din Carpatii OccidentalL Prelucrarea lemnului de foioase. Pite§ti. Vatra Dornei. Constanta. Guqesti (judatu] Vrancea) etc. Piatra Neamt.2 . Piatra Nearnt. precum ~i fabrici de binale.Geogr:afie Umana $1 Economica respeetiv de cherestea. Industria cherestelei este subramura cea mai irnportanta. 18. ~i valorlilca complet masa lernnoasa (chiar ~i subproduse cum sunt rurnequsul. Reghin. Borsa. Bacau. Gheorgheni. In afara combinatelor de prelucrare complexa a lemnului (Bucuresti. Caransebes. alatur] de placi aglomerate ~i fibrolemnoase S9 realizeaza In cadrul combinatelor de prelucrare complexa a lemnului. ~ ~ placi fibrolemnoase. DrobetaTurnu Severin). ~ Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat eu precadere in ariile fondului forestier. ocupand locul al doilea in cadrul industriei d~ prelucrare a lemnutui. Suceava. Suceava. jar dupe aceala Deta (judetul Tunis)..324 Romania . In celelalte ram uri carpatice astfel de unltati au 0 densitate mai mica. In prezent. Satu Mare. placl aglomerate ~i fibre lemnoase Industria binalelor ~j parchetelor . Viseu de Sus. fal?rica. Brasov etc. placi aglomerate. parchet.. Guqesti (judetul Vrancea) s. Industria mobilei realizeaza 0 gama larga de sortimente. lemne de dimensiuni rnici). unde se.mo~il~"alte unitati mari se gasesc la Cluj. Nehoiu (pe vatea BUZ8Ului) s.. placaj. placi innobilate sau melaminate. furnire.a. Placajele .~i Subcarpatii Moldovei la Gura Humorului. Covasna. 3 Productia de cherestea a scazut de la 1767 mii m in 1996 la 1449 mii m3 In 1999 (din care cherestea de rasinoase 868 mii m3.a. vatontlcand la eel mal tnalt grad materialul lemnos.~i. rnobila ~i alte prod use finite din lernn. Industria mobile! Industria cherestelei Productla de cnerestea Industria de placaje.

. ) \ 0 « c:: « s N ~® .. .:: ~ ).0:..Econpmia fOrl}sti(!fa§i Geografia industrte! Jemtwlui 325 ..( o LL- a:::::! «I :E Ll.z "Il.:. .." .. UJ 00 ~Q1 a: 0::> 0.. Zc 0: (1)« .J!:lE q:W Clm '~'Ie: tii 21 .... '" '" '" N .- ..

.. @l .. 0.c c ... !S .:s ~<. . ~..:...P- OO'IJA ~O\:. a: 0£( -I ~ " f.. ~v ~~ 3 @) C..... -"'''' g~g ci'~ e! ~..... / . .~::: iii L1.. -O-Z *~ '" o ~) '" '" ~ .!~ " " ·ft § e .f=< ClWWw cI..326 Romfmia .I CJ IX: i=u-a:: U w Q..~ a:zw «--1::1 Q.<l(cZ Z UJ .« :5 0 Z IX:a:: ::E Clc:wW 00--1 w_.Geografie Umana !if Economica ><co: or:( U::I U::Z:w::l :5 -I -c Q UJ .~ E Ob-~ IV l7'3k/VW a:: <t ~ Q. «-I::IC: -«C<l( .' * su .. e D.:. ftr~ ~ z 0 I o '" '" E .

Alta produse din lamn . Talrnaciu (judetu' Sibiu) sau in centre din zonele viticole. Instrumente muzicale si articole de sport se produc la Reghin §i Bucuresti. creioane la Sibiu. rechizite scolars la Timisoara §i Sibiu. lazi).iTirnisoara. Geografia . Oradea.ndustriei lemnulu. Orastie. realizata intr-o serie de unitati de la Bucuresti.. Braila :. 327 Aile produse din lemn Inqlobeaza productia de ambalaje (butoaie.. chibrituri la Bucuresti.Economia forestiera :.

4%. se urmarsste 0 repartitis teritoriala echiliorata a centrelor industriale prin amplasarea unor noi unitati In regiuni deficitare in aceasta rarnura (in Oltenia. Prundu Bargaului. 19. Letea (1884) !?i Busteni (1893). materiei prime.6%. cartoane. se refac !?i se modemizeaza instalatiile distruse sau avariate. Principalele categorii de csluloza sunt: celuloza papetara (pentru hartie $i cartoane) !?iceluloza chirnica (pentru obtinerea firelor ~i fibre lor artificiale. in Moldova in anul 1583. rechizite scolare etc. In anul 1938 existau deja 16 unitati in aceasta rarnura.1. sad. se diversifica baza de materii prime (Iemn . Spania. materia prima predcmlnanta era lemnul de rasinoase (molidul !?i bradul) din care se produceau celuloza. paie . primele "rnori de hartie" din Romania au fast atestate in Transilvania la Brasov (1546) !?iTalrnaciu (1575). Ghimbav. contectii de anumite tipuri (pungi. Pornind de la "morile de hattie" Documentar. cele mai multe fiind amplasate in zona montana. in trecut.U. Orlat. Bulgaria. hartia de scris si tiparit. Piatra Nearnt. deseuri de hartie ~i cartoane. iar In Tara Homaneasca la Calirnanesti (1646) !?ila Harnnicu Valcea (1673).91.CAPITOLUL GEOGAAFIA XIX $1 HARTIEI INDUSTRIEI CELULOZEI 19. unde alaturi de cele de la Zarnestl. sudul Munteniei si Dobrogea). Petresti.. at capacitati de productie. Busteni $i Letea (cele mai mari) mai Iunctionau $i altele de mica capacitate la Vama (judetul Suceava). at gamei de produse ootinute $i al repartltlel terltoriale. Se pro- Traditii Baza de materii prime . Italia.2. Dupa cel de-al doilea razboi mondial se produc mutatii importante sub aspectul dotarii tehnice. Turcia. semiceluloza. Egipt etc. lacurilor etc. stut -2. Primele fabrici de hartie au aparut la Zarnesti (1875).).6%). ClujNapoca. Industria hiirtiei §i celulozei Industria hartiai toloseste ca materie prima celuloza $i semiceluloza rnaculativa. Productia de celuloza antebelica acoperea necesarul intern perrnitand $1exportul in S. Astrel. Industria rnecanica producatoare de hartie la fiinta in a doua jumatats a secolului al XIX-lea prin trecerea de la utilizarea deseurilor de panza (carps) la utilizarea lemnului.A. se largesc sortimentele (la 52).).

Geografia inoustne! ceiutoze! $1harfiei 329 .

Piatra Neamt. Productia de celuloza inreqistrata in 1999 este de 144 mil tone. Bistrita. Alte centre ale acestei industrii sunt amplasate In special in nord-estul. Cluj-Napoca.i hartiei este conditionata de 0 serie de factori. Busteni: . eartoane ~i mucavale dar sl contectu din aceste materiale.zona Brasov-Zamssti cu centre la Brasov. Pe teritoriul Hornaniei se evidentiaza urrnatoarete zone ale Repartitia geografica industriei celulozei ~i nartiel: . Zarnesti. estul §i sudul tarii (Suceava. Bucuresti). Ghimbav.zona Nord Transilvano-Sornesana cu centre la Prundu Bargaului.330 Romania- Geografie Umana $. Letea. Constanta. Dej. Economica due diverse categorii de hattie.zona Bacau cu centre la Bacau. Braila. . ceva mai mult fata de 1998 (129 mii tone). intre care cei mai importanti sunt materia prima ~i resursele de apa. Amplasarea unitatilor industriei celulozei §. productia de hartie a fluctuat in jurul valorii de 300 mii tone intre 1994 §i 1999 (276 mii tone). .

Romania dispune de 0 bogata baza de rnaterf prime. Un loc important II detin rocile de origine eruptiva cum sunt: granitul. se exploateaza din Muntii Oas-Gutai (Ia nord de Baia Mare). Branistea (Muntii Metaliferi. gresiile. Sercaia. Govora etc. Granitul. Bazaltul. diabazele. gipsul) sau sunt formate din fragmente necimentate (nisipuri. mod de lntrebuintare etc.. folosite la producerea unor sortimente de eiment sau ca materiile de zidarie. in sud-estul Podisului Transilvaniei (Hoghiz). Calcarul este 0 roca compacta cu utilizari multiple. judstul Hunedoara). fie direct. Resurse naturale . Savarsin. bazaltul §i andezitul. din Mun\ii CalirnaniHarghita (Bixad. pietrisurile :?inisipurile. marnele. Sandulesti ). in Muntii Apuseni (Turda. argilele. Calcarele se exploateaza in Dobrogea (Mahmudia. judetul Harghita). lacobdeal (cea mai mare cariera din tara).i gabbroul sunt roci cu valoare ornarnentala ce se exploateaza din Muntii Zarandului. rezultata din marea varietate a structurii geologice. Mai des folosite sunt calcarele. Andezitul. Topalu. pietrisun). in Mun\ii Zarandului la Zam. 1.CAPITOLUL XX MATERIALE DE CONSTRUCT" §IINDUSTRIA DE PRELUCRARE A MATERfALELOR DE CONSTRUCT" 20. altere mai moi (arqilele. Olarga raspandire geografica 0 au arg. Eruptive Sedimentare .a. Dej s.este folosit indeosebi la pavaje. Basarabi). Cele mai insemnate exploatari sunt: in nordul Dobrogei (In structurile hercinice) la Macin. in Carpatii Meridionali (Sarse~ti -judetui Gorj) . Malnas). Tufurile vuleaniee. Diabazele . de culoare neaqra-cenusie. roca dura.) ~i in Podisul Transilvaniei (Apahida. utilizat la pavaje sau prelucrat prin topire (tevi de bazalt) este exploatat la Hacos (judetut Brasov). rezistent. sunt larg raspandite in interiorul Carpatilor (Slanic. fie mai ales ca materie prima de baza in fabricarea cimentului ~i varului. Toplita (Muntii Calirnani.ilele. Carpinis (judetul Timi~). Sanovita (Dealurile Lipovei. folosit tot pentru pavaje. Lucaret. Materiale de constructil Pentru industria de prelucrare a materialelor de constructs. Caracal. pe cursul superior al Crisului Alb (Halrnaclu). gresiile). gabroul. Unele sunt mai dure (ealcarele. in Carpatii Oriantali (Bicaz). [udetul Tlrnis).). Rocile de origine sedirnentara sunt variate ea aspect. cunoscutefiind zacamintels de la Jimbolia.

OC::( z :E oc::( o a: I _.Geografie Umana §i Economicii .332 Romania . .

Hateg etc. detul Buzau) ~i in Depresiunea Brasov la Teliu (judetul Brasov). in apropiere de localitatea Parva (judetul Bistrita-Nasaud) se afla un zacarnant de caolin. Adamciisi. Se exploatsaza din Depresiunea Transilvaniei (zona ClujNapoca . Satu Nou etc. reprezentat prin riolite partial caolizate. Piatra Nearnt. sunt cele de la Miorcani (judetul Botosani) urmate de nisipurile de la Vatenu de Munte §i Crivineni-Patarlaqete (judetul Buzau). Campia Turzii. Zece Hotare. Din grupa mineralelor argiloase fine face parte caolinul ~i este intrebumtat la fabricarea portelanului.Gherghina. irnportanta rssursa metalitera a constituie bentonitele larq folosite in industria materialelor de constructii (fabricarea cimen~ului portland ~i a celui alb). Siriu (ju-. de asemenea. Oradea. Mure~. In Ollenia la Sambotin-Viezuri (judetul Gorj).Aqhires). Cele mai apreciate zacarnmte de nisip cuartos.ite Nisip cuartos Gresii . Hosea. Viisoara-Capusu Mic (judetul Cluj). Simileasca (judetul 8UZc3U). rezerve importante hind la Tufari (judetul Mehedinti). Podisul Mine-rale argiloase Argile refractare o Benton. Anina Ponor (judetul Caras-Severin). din Muntil Apuseni pe Crisul Alb si din 8anat. la Schela (iudetul Gorj) . Anina). Dintre rocile de constructii S8 mai exploateaza in mari cantitati. Prejani. Sunt. Cuza Veda. ceramicii ~i taiantei.Materiale de constructii §i industria de prelucrere a meterietetor de constructii 333 Tarqu Jiu. 8rebu (judetul Prahova). Valoare deceebita au argilele refractare utilizate in productia cararnizilor refractare. Roman. Miorcani (judetul Botosani) si 0 serie de centre din Dobrogea. sursa nemetalilera de mare insemnatate pentru economie si indeosebi in industria materialelor de constructii. Hosia. Valea Obarsiei §i Valea Carpenilor (Depresiunea Oasulut). Turda. Razoare (iudetul Maramure~). Patarlaqele. Branesf (judetul IIfov) . Astileu. Tarcau (judetul Nearnt). Gresiile se utuizeaza in constructii pentru pavaje ~i se exploateaza indeosebi din flisul Carpatilor Orientali la Pojorata §i Paltinoasa (iudetul Suceava). Resurse importante sunt prezente in Tara Barsei. Diatomitele. Zalau. Creta se exploateaza la Basarabi (jude\ul Constanta). In rnuntii Apuseni §i Banaturui ($uncuiu~. Macin. marne cu 0 larga raspandire in Subcarpati. utilizat indeosebi pentru productia de articole sanitare. se gasescla Minisu de Sus. materie prima indispensabila mai ales in industria sticlei. In Dobrogea sunt prezente zacarninte de argila caolinoasa la Medgidia . cunoscute zacarnmtsle de la Tornesti. Valea Piscului. Talrnaciu (judetul Sibiu).

aproape de Barsesti (judetul Garj) s. Se exploateaza la Borsec (judetul Harghita) cu nuante mai roseate !?i la Banpotoc (jude\ul Hunedoara) cu nuante gri. Acestea au lntrebuintari in primul rand in industria cimentului. Cariere de marmora mai sunt: in Carpatii Orientali (Cormaia. constructli de monumente etc. calcare policrome §i marrnura se afla la Moneasa si Vascau. de culoare alb sau roz. iar cele mai mari fiind la: Doaga §i Racaciuni pe Siret. exista mai multe varietati de rnarmura (rosie.1. la lonesti pe Aige§.334 Romania .a. Exploatarea S8 face In balastiere. Pe calea terata se face legatura dintre centrele de exploatare !?i marile santiere de constructii. in defileul Oltului (Raul Vadului). iar rnulta vreme sortimentele au fost putin diversifieate. exploatari mai importante sunt la Chi§irig (Valea Bicazului). iar la Alun (judetul Hunedoara) !iii Caprioara (judetul Arad) se exploateaza cele de culoare alba si galbuie. Benesat pe Somes. roca mult apreciata. sunt marmora §i ea!carele polierome (rezultate din transformarea rocilor sedimentare sau magmatice coborate la adancirni cu temperaturi §i presiuni mari). roz. Marmura este un artieol solicitat la export. In Muntii Poiana Rusca se gasesc cele mai insemnate carlere de rnarmura la Huschita. Pietrisul si nisipul se folosesc in industria prefabricatelor din beton. A avut 0 evolutie foarte lenta. $isturile cristaline constituie 0 roca frecventa in zonele muntoase carpatice. a statillor de metrou etc.. este tolosita pentru diferite omarnentatii. indeosebi. Cicir §i Ghiorc in Carnpia de Vest. 0 evolutie §i 0 diversifieare accentuata a cunoscut dupa cel de-al doilea razboi mondial.).2%. Travertinul. freevent utilizate in constructii. Podisul Dobrogei etc. Inceputurile aeestei ram uri industriale dateaza de rnulta vreme pe teritoriul tarii noastre. datorita lnsusirilor sale. Gura Ariesului (In Depresiunea Transilvaniei) §i multe altele. Este solicitat la export datorita coloritului atraqator. In vestul Muntilor Dognecea (Bocsa).Geografie Umana ~j Economica Transilvaniei. in Depresiunea Fagara§ului (Porumbacu). eele cu un metamorfism ridicat in Muntii Zarandului. Dintre rocile metamorfice. Marmura. Se exploateaza. tn Muntil Plopisului. Stoenesti §i Slatina pe Olt. Aceasta rarnura detlnea in 1938 0 pondere extrem de scazuta In productia glnbala industriata . precum !?i in constructiile cele mai diferite. roca sedirnentara (tuf vulcanic resedimentat). Travertin Pietri§ §i nisip Marmura $isturi cristaline . alba etc. la placarea cladirilor. In Muntii Codru-Moma. este utilizat in constructf monumentale. Lazarea). a cararnizilor etc. Dupa caracteristicile calcarelor dupa care provine §i gradul de metamorfism.

6 mil. apoi la Comarnic. amplasate in apropierea masivelor ealearoase §i a combustibililor (Iemn.). Necesita. carbuni). ipsos-zqura. Cernavoda. Romania a produs 6252 mii t eiment. gipsul. Turda. Pojorata. Productia inregistrata in 1999 a fost de 1623 mii tone.t. la§i) produc in special stalpi pentru retelele eleetrice §i telefonice. Comarnic. precum §i in aile pal1i ale tarii (zona Carnpulunq. Hoghiz.0 mil. marnele ~i argilele in vederea obtinerii productiei de ciment. Pe baza cimentului. Medgidia. In prezent recunoscute sun! fabrieile de la Campulung. marne calcaroase. Medgidia. In prezent productia mare de var este data de intreprinderi specializate. Fieni.ile crescande de consum au impus reutilizarea. Turda. Cimentul rezulta din arderea ~i apoi macinarea amestecului de ealeare marnoase. asa cum sunt cele de la: Barsesti. argile ~i tufuri vulcanice. mult mai putin fata de 1985. Turda. cano productia a fost de 11200 mii t. Ucraina-5. Pcdisul Mehedinti. Braila. in anul 1999. Ipsosul rezulta din rnacinarea §i deshidratarea gipsului §i se tabrica la Turda. Productia lnreqistrata in anul 1998 in tarile vecine din spatiul centralsi sud-est european era: Ungaria-3.t. Primele fabrici au aparut in zona Brasovului. devenind de traoitie fabricile de la Bicaz.Materiale de constructii $. Camputunq.2. Cea mai veche urutate este arnplasata la Oradea. ipsos-rurnequs). Carnpulunq Moldovenesc). ciment §i nisip §i este Intrebuintat pentru fabricarea de placi ondulate sau tuburi necesare constructiilor §i aductiunil apei. modernizarea acestei fabrici. fabricile de prefabricate din beton armat (Bucuresti. pentru productia unor lianf speciali (ipsos hidraulic. Varul se obtinea prin arderea calcarului in cuptoare taranesti. Azbocimentul se obtinedin azbest. Barsesti. ipsos §i var. Industria liantilor se axeaza materii prime cum sunt calcarele.395 mii m~ . Pooisul Sornesan etc. Industria materialelor deconstructti Baza de materii prime este bogata ~i diverslticata. de aceea cuprinde mai rnulte subramuri.dar ~i crearea de noi unitati la Bicaz. precum si in aqricultura deoarece are proprietati de acidulare a Ciment Azboclment Var lpscs . Gura Vali. Este intretnnntat in ornarnentatii §i prefabricate usoare de zidarie. Brasov. Chistaq. Cunoscute erau varariile din nordul Moldovei (Iacobeni. Productia inreqistrata in 1999 a fost de 166 mii m3. Galati. Tasca. Comarnic. Are cea mai mare irnportanta in constructii. industria de prelucrare a meterletetor de constructii 335 20. mull mai mica tara de1996 . Fieni.

336 Romania .Geografie Umana §i Economica .

a.caramizi. Tarnaveni. unde existau anumite unitati inca din secolul al XVII-lea). sticla optica §i de laborator). in centrul ~i vestul Romaniei (Brasov. Materiei prime de baza . Turda etc. Geamuri (de diferite sortimente) S8 produc la Intreprinderile Geamuri de la Media§. silicatul de sodiu.. Bacau §. . Deva. Articole de sticlarie S8 produc la Media. Productia ceramicii pentru constructli . productia a scazut de la 246 mii t in 1996 la 122 rnii tone in 1999. obiecte din sticla.i se mai adauqa soda catcinata. otetariilor §i se produc la Alba Julia (Sarrtirnbru). Caramizile refractare.. realizeaza 0 gamalarga de prod use (geamuri. Dorohoi etc.).Materiale de construcW si industria de pretucrsre a meterietetor de cotlstrvptii 337 solului. Bucuresti. rezistente la temperaturi ridicate. faiante . ~igle. Buzau.nisipul cuartos .) §i Muntenia. Cluj-Napoca s. Piatra Nearnt.. Turda. baritina siteldspati. sunt Caraillizi refractare utilizate la captusirea cuptoarelor furnaielor. Carnpia Turzii. produclia a scazut foarte mult de la 216 mii tone in 1996 la 95 mii tone In 1999. Satu Mare.a. respectiv In Moldova (Ia§i. Roman..S8 obtine aproape in toate zonele tarii. subramura cu traditii (lndeosebi in Transilvania. Boldesti-Scaieni. Industria sticlei.

situat pe "via egnatia" (malul drept al Dunarii). unde pana atunci se vorbise mai mult qreceste" (S. Mehedinti. nationale sau de tranzit. cu constructia de poduri transdunarene cum erau cele de la Drobeta-Turnu Severin §i Sucidava (Celei). S-a acordat atentie drumurilor comerciale. Unele dintre aces tea au luat numele raurilor principale (ex.erau navigabile. de la Baicoi spre Campia Romana. Dunarsa era 0 artera naviqabila tolosita In scop strategic si camercial "0 flotila rnilitara suia §i cobora fluviul. drumul untului. In evul mediu reteaua de drumuri a reactivat traseele vechi §i a deschis noi artere in lungul vailor carpatice peste pasurile de Inaltime.Muresul. de la Tarqu Ocna spre centrul Moldovei).. care au avut un mare rol §i pentru Imperiul roman. asiqurand in mod continuu schimburile de produse.1 De la "via munita" la magistralele contemporane Caile de comunlcatil s-au organizat pe teritoriul Hornaniei inca din antichitate.CAPITOLUL XXI TRANSPORTURILE 21.Moesia" care unea Tomisul cu Singidunum (Belgrad). traversand raurile prin vaduri. de la Ocna $ugatag spre Carnpia de Vest). Apele interioare . de la Slanic la Giurgiu. drumul cerii ~i mierii. Drumurile naturale au fost treptat modernizate Inca din prima [urnatate a secolului al XIX-lea (1832). orasele §i castrele se tineau Iant la mal. limba latina venind de la apus pe Valea Savei :. precum si drumurile pavate cu lespezi "via munita" sau cu pietris "via glarcata". lasi. dunarens §i pontiee. se transporta sarea cu plutele. drumul Prahovei) sau ale oraselor mai importante (drumul Brasovului. Reteaua drumurilor daeiee a fost completata de romani cu lucrari de arta. drumul Siretului. 1943). Aeestea au constituit sudura intre regiunile geografice carpatice. Sornesul . drumul Craiovei). "drumuri mari". drumul Oltului. drumul Blstritei ~i Sucevei. unitatea populatiei autohtone.i Dunare se intinsese pana la tarrnut pontului. drumul pacurei (de la Moinesti spre Bacau. Unele drumuri au fost denumite dupa produsul principal care se transporta: drumul sarii (de la Ocnele Mari la Turnu. cand s-a trecut la Perloada antlca Evul mediu "Drumurile mari" Perioada modern a . Odata cu aparitia coloniilor grece§ti de la Marea Neagra este cunoscuta cate transcontinentala . drumul pestelui pe Mostistea. in campii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful