Capitan

de rangul I (rez.)

Capitan

de rangul

'"

(rez.)

ANTON BEJAN

MIHAl BUJENITA

DICTIONAR" DE MARINA

EDITURA

MILITARA-

BUCURE$TI, 1979

CUVINT INAINTE
Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la Congresul al XI-lea carta de baza ideologica, teoretica si politica a partidului -, stabileste intr-o perspectiva cuprinzatoare .si unitara directiile fundamentale ale dezvoltarii societatii romanesti pe drumul socialismului ~i comunismului, stipulind obiectivele ce urmeaza a fi atinse in toate domeniile de activitate, inclusiv in eel al transporturilor navale si fluviale, al dezvoltarii bazei materiale a acestei ramuri. Dupa cum se prevede in Directivele Congresului al XI-lea, in urmatorii ani va spori productia de mijloace de transport, punindu-se un accent deosebit pe constructia de nave mineraliere si petroliere de mare capacitate, precum si pe nave specializate; totodata, se vor realiza in tara, intr-o proportie majorata. instalatiile necesare echiparii navelor: "In cincinalul 1976-1980 productia interna va asigura circa 90% din necesarul de dotare a flotei maritime de transport a tarii". In transportul maritim al marfurilor importate si exportate va creste participarea flotei proprii, care va dispune, in anul 1980, de aproape 200 de nave cu un tonaj de circa 3000000 tdw, capacitatea flotei maritime sporind de 2,2-2,4 ori. Se vor lua, de asemenea, masuri de dotare a flotei maritime cu nave de mare capacitate, precum si de amenajare a porturilor pentru preluarea si predarea transcontainerelor, de mecanizare ~i automatizare a operatiilor de incarcare-descarcare. Concomitent cu realizarea canalului Dunare - Marea Neagra, va incepe constructia noului port maritim Constanta Sud - Agigea, care va asigura, printre altele, transbordarea marfurilor intre navele maritime ~i cele fluviale. In acelasi timp, " ... volumul traficului intern de marfuri va creste in 1990 de doua ori si al celui maritim de 12-13 ori fata de 1975." In cadrul traficului intern, 0 dezvoltare in ritm mai ridicat va cunoaste transportul fluvial, care va prelua cea mai mare parte a traficului pe caile terestre de comunicatii paralele cu Dunarea, Totodata, flota maritima va asigura transportul a circa 75-80% din volumul marfurilor care fac obiectul comertului exterior; capacitatea flotei maritime de marfuri va ajunge la aproximativ 11 000000 tdw, Acest amplu program de dezvoltare a flotei maritime si fluviale a determinat un avint deosebit in constructia de nave de tonaj din ce in ce mai mare, atit pentru satisfacerea nevoilor interne, cit si pentru export. Astfel, in anul 1978 a fost lansat la apa petrolierul rom anesc .Jndependenta" de 150000 tdw, care constituie 0 marturie de netagaduit a capacitatii constructorilor de nave din tara noastra, Dupa cum este bine cunoscut, navele polarizeaza 0 tehnica foarte variata, care le asigura autonomia necesara pentru a se deplasa in siguranta pe mari

CUVINT

INAINTE

6

si pe oceane. Ele reprezinta adevarate uzine, dotate cu mijloace moderne de navigatie si cu tot ce este necesar desfasurarii in conditii optime a vietii normale pe timpul transportului. Pentru ~ aprecia complexitatea si gradul lor de inzestrare este suficient sa amintim ca 0 singura nava este alcatuita din sute de mii de repere apartinind celor mai diverse specialitati tehnice. Se intelege ca atit constructia, cit si exploatarea navelor au determina t cresterea impetuoasa a numarului ~i calificarii celor ce lucreaza in acest important domeniu de activitate. In astfel de conditii a fost necesar sa se dezvolte si invatamintul de specialitate mediu si superior. Au fost create licee profesionale, Institutul superior de marina "Mircea eel Batrin". Centrul de perfectionare a cadrelor din marina civila etc., ceea ce reflecta 0 data in plus dezvoltarea pe care 0 inregjstreaza aceasta ramura importanta a transporturilor. In aceste conditii a aparut si necesitatea elaborarii unei literaturi de specialitate, inclusiv a unor instrumente de lucru, printre care si cea a unui dictionar explicativ cuprinzind un bogat fond de notiuni cu care se opereaza in multiplele specialitati existente in marina. In elaborarea Dictionarului autorii au avut in vedere in primul rind fondul de cuvinte constituite istoric, ca urmare a preocuparilor care au existat in acest sens in permanenta la poporul roman, dar si cuvintele de domeniu aparute in ultima etapa a evolutiei limbii romane odata cu profundele prefaceri sociale ce au avut loc in tara noastra, Tinind seama de faptul ca Dictionarul de marina reprezinta 0 lucrare meritorie, rod al unor insistente si profunde investigatii in principalele domenii constitutive ale marinei, il recomand cu caldura atit marinarilor, ca instrument uti! de lucru in activitatea zilnica, cit si celor care, atrasi de vraja marii, se straduiesc sa-i patrunda tainele.' ,
Viceamiral GHEORGHE SANDU Ministru adjunct, Sef al Departamentului Transporturilor Navale

Registrul naval roman prin ing. fiind intilniti $i astazi in limbajul curent. Un loc important it ocupa termenii care au incepu. dar care se intilnesc in mod frecvent in literatura noastrd de speciaiitate sau cele care prezinta interes din punct de vedere linguistic. Stdnescu Raimond. sa fie utilizaji odatd cu aparijia fji dezuoltarea marinei noastre. Muzeul marinei romdne prin cpt. . ca fiind utila includerea celor mai im portante cuvinte fji expresii aparfinind argoului marindresc. de naoigaiie.. care. uncle dintre acestea aoind un continu. a Directiei hidrografice maritime Constanta. precum fji cea proprie documentelor de marina. s-a renuniat la termenii imprumutaji direct din alte limbi $i adopta/i artificial. in diciionar au fost incluse $i numeroase cuvinte inoechite. arid maritima militara. Comandamentului marinei militare. termeni care imbogajesc continu« limbajul marindresc. Savu Emil. istoricul nauelor. J n procesul elabordrii dictionarului ne-am bucurat de sprijinul conducerii o a Tnstitutului de marina "Jlircea eel Bdtrin". tratate fji cursuri de marindrie. Am considerat. constructii naoale. Biblioteca centrala a M. a Lnstitutului roman de cercetdri marine. reprezintd 0 dovada incontestabild a faptului ca vitregia timpurilor nu ne-a put~tt desprinde de mare fji de Dundre. R 1 Petrescu Nicolae. de asemenea. Este momentul sa subliniem vechimea terminologiei noastre de marina care s-a format pe baza limbajului marindresc folosit in bazinul M drii M editerane fji cdruia is-au adduga. a Departamentului transporturilor nauale. drept maritim. terminologia [olositd de societdiile de clasificare. atentie deosebiid s-a acordat termenilor care au intrat in uz ca urmare a dotdrii n~velor marinei noastre militare fji civile cu tehnica cea mai avansata. teoria navei. prin sfaturi. de asemenea. pe la mijlocul secolului al XI Xi-lea. N. mai tirziu. hidrografie. pe care it considerdm. au fost meniinute in schimb numai acele cuointe care me au corespondent in limba romana.). J n scoput eoitdrii unor interpretdri eronate. in diciionar a fost inclusa. R 1 (rez. un tezaur sacru.INTRODUCERE DICTIONARUL DE MARINA cuprinde peste 5000 de termeni maritimi fji fluviali [recoent intilniji in diferite manuale. care au 0 veche tradiiie $i dau wn colorit viu limbajului marinarilor nOfjtri. inedit. A p. dar care stnt free vent folosite. meteorologic nauticd. Limbajul marindresc. pescuit etc. sugestii fji obseruatii critice ne-au ajutat sa finaliziim prezenta lucrare inceputii cu mai multi ani in urmii. exploatarea nauelor comerciale. unii termeni proveniJi din jarile nordice. care nu stnt injelefji de majoritatea marinarilor. Totodatd. De un real [olos in elaborarea dictionarului au fost materialele documentare pe care ni le-au pus la dispozi!ie Lns pectoratul naoigatiei civile prin cpt.

de asemenea. Murgeanu Laurentiu. cpt. Tuturor le adresdm sincerele noastre muljumiri. cpt.a. Matheescu Paul din Ministerul Transporturilor. ajutor care a representat un puternic imbold in munca noastrd. cpt. ~.) IN. R 1Gheorghe Ion. cpt. R 3 Rddo. ing. R3 (rez.) Ciuca Ion. Marinescu I s. M uljumim de asemenea Editurii militare care s-a straduit sa puna la dispozilia cititorilor 0 lucrare cu un inalt nivel tehnic a carei redactare a necesitat un efort deosebit. cpt.Pt. cpt. Laboratorul naval din cadrul Institutului de cercetdri ~i proiectari tehnologice in transporturi prin ing. ale cdror obseroaiii ne-au ajutat sa inlaturam 0 serie de dificultati inerente. cpt. R 1 M ungiu M atei.) Pavica Victor. Mircea. cpt. cpt. It. Popa Ion Nicolae. de sprijinul tonardsilo« cpt. R 1 (rez. ISergiu Columbeanu I de la Institutul de Istorie N. Iorga care ne-a comunicat rezultate nepublicate ale cercetdrilor sale.) 10nescu M ircea.R 2 (rez. R 1 Angelescu Gheorghe. Am beneficiat. cpt. R 1 (rez.. cpt. de cursa lunga I urascu Gheorghe.INTRODUCERE 8 prin col.) Ionescu Paul. Nu putem uita nici ajutorul moral pe care l-am primit din partea a numero~i susjinatoriai ideii elaborarii unui dictionar de marina. Andone Marius. ing. R 2 (rez. cpt. R 1 M atei M ircea. Mainescu Iuliu~i ing. AUTORII .) Radianu Mircea. R 1 (rez. R 2 Oruna Stefan.

cuvintele-tirlu mai prrtin cunoscute poarta un accent grafic. Trimiter ile pentru completarea informatlei se fac fie printr-un v. . dupa defrnirea cuvintelor-titlu. DESCHIS (despre un aliniament}. de exernplu. Cu exceptia unor cazuri Izolate. Pentru econornie de spatiu cuvintele-titlu repetate in cuprinsul definitiei se abreviaza. de regula. aparate etc. Denumirrle de institutti. In general.REGULI DE FOLOSIRE A DICTIONARULUI Cuvintele-trtlu sint dispuse in ordine alfabetica. de exemplu BABA. de denumirea Iigurii. intre paranteze.A. pe primul Ioc fiind trecut cu majuscule cuvintul eel mai important ca sens (de exemplu. nave. Sinonirnele se dau. in timp ce la altele ordinea norrnala a cuvintelor este [nversata. dorneniul la care acestea se refera. cind se utflizeaza in mod obisnuit la plural. de exemplu. princlpiu aplicat ~i la organizarea expresiilor care urrneaza uneori acestora. denumirrle integrale Iiind prezentate intre paranteze. cele mai putin cuno scute fiind insotlte de explica'tiile necesare. pe care multe din ele le au in limbajul curent sau in eel ~tiintific. Semnul <> marcheaza expresii continind cuvlntul-titlu.F. Unele expresii. formate din substantive si adjective. OBO (oil-bulk-ore). Pentru a fi pronurrtate corect. curba lui). care se utflizeaza de obicei abreviat sint incluse in ordine alfabetica sub aceasta forma. Hl'TACOV. in cazul in care elementele cornponente forrneaza un tot unitar (de exemplu. cuvirrtele ~i expresiile sint explicate nurnai din punct de vedere marinaresc tara a da alte sensuri. DISTANTA ZENITALA). sint considerate de asernenea cuvinte-tithi. Uneori dupa cuvintele-titlu se indica.d. cuvin teletitlu sint date la singular. ANCORA DE FURTUNA . respectiv. de exemplu. fie printr-un v fig urmat de cuvintul-titlu si.

.Iirnba italiana fnv L invechit .termen militar .tie Depl.geografle maritima.limba germana GAl .mila marina .drept marrtirn engl .latitudine .deplasarnent d .aviatie Iatimea navei (dupa - argou ar tilerie lat long Me med mil so- inaltime de constructie cietatile de clasificare) Mm MN nav .Istoric it .marina civila .limba engleza fl .lungirnea navel Nd oc . PA peso petr RNR sin torp transp TR v V VT - nod oceanografie portavion tehnica pescuitului petrolier Registrul naval roman sinoriim TMAM .hidrografie ist .terrnen medical .termen fluvial jr .LISTA ABREVIERILOR arg art AS asir av B D antisu bmarin astronomie .meteorologie nautica naviga.Iimba franceza germ .pescajul navei DM .inalttme de constructie hd .teatrul maritim de actiuni militare - torpila transport transporter vezi viteza vedeta torpiloare . H .longitudine .

care protejeaza cornpasul .). ABACA sin manila.pon til . Abaterea unul ~Iep: AB.i. ABATERE IN CARENA inv Inclinare volta a navei astfel incit opera vie sa iasa din apa pentru a fi care nata sau reparata . tn t.A A 1. cu toate masurile luate. se gasesc in Oc. se ut ilizeaza astazi nurnai in cazul navelor rnici de cabotaj. 4. ABAZA MN Vint de sud-est pe coasta de vest aM. 5 . de Maccasar poate avea dife rite nuarrte. 2. alama).C. A. aceasta nu mai poate fi salvata. in Oc. Cele mai adinci A.curen t . de Ia galben la brun in~his cu vine negricioase. 2 . 2. ABANOS Lernn de arbore tropical folosit la constructii si arnenajari pe nave de pasageri ~i pe iahturi . 7 .recut .a. lava (7 450 m) etc.) care perforau opera vie. 4. Actiunea se numeste a face A. iar viata echipajului si pasagerilor este in pericol. Pasagerii se evacueaza in ordinea: femei. [l Manevra de deschidere a unui ~lep folosind 0 sirrna de abatere l?i cirrna actionata de curentul apei.seendru. la ple3 . african este de culoare neagra : A. ABANDON DA[ Renuntare la dreptul de proprietate asupra navei si caricului in profitul asiguratorului. copii si bolnavi . incendiu.cheu. tntoarcere 1. 3. dupa ce s-au epuizat toate posibiltta [ile de salvare a navel.i. ABAC fnv Platou rotund sau dreptunghiular cuprinzind un ansarnblu de diagrame ce serveste la deterrninarea unor rnarimi scalare in tragerile de a. ABANDONARE Parasirea navei in cazuri de forta majora (sinistru. pentru a le catrani si rnai ales pentru a distruge cu Ilacar! sfredelitorii (Teredo navalis s.slep la geamandura. Atlantic Iinga Porto-Rico (9 218 m). in cele din urrna. Ia deterrninarea vitezei navei etc. barbatl.rtilerie. se tacea cu ajutorul unor palancuri de abatere.C. v curba de giratie. voita intr-un bord . ABATERE DIN DRUM MC Abatere a u nei nave cornerciale de Ia drumul direct intre doua porturi. fara a pune nava in perieol de rasturnare.O\TERE 1. avarie etc. Procedeul a fost frecvent folosit pe vremea navelor cu vele care aveau corpul de lemn. Mariane (11 022 m) si arhipelagul Filipinelor (10 540 m). . ABITACLU Caleta din material amagnetic (de regula. restul echipajului. Pavilion din Codul international de semnale eu semnificatia : "Am un scafandru la apa . Coeficient aproximativ al deviatiei compasului magnetic. ABATA] sin abatere in carena. 4. mentineti-va la distarrta buna cu viteza mica".sart de carenaj. Indian Iinga ins. Pacific linga ins. A. cind . Indepartare de la directia din care bate vintu!.ponton de abatere AII. Eroare a Iiniei de credin ta a compasului magnetic sau giroscopic : sin A mecanic. 6 -lest. se Ioloseau in acest scop pontoane de abatere sau chiar ancorele navel. 2.ac. ABIS oc Depresiune a fundului oceanului cu adincimi peste 5 500 m. in Oc.palanc de ahatere . 3 . 3. Comandantul paraseste ultimul nava.tere In -- de abatere. v fig baba. pentru a reinnoi calafatul. legate cu 0 macara de catarg si cu cealalta la 0 baba A earena: 1 . Negre [denurnire [olositd de pescari ) . ABC. sin abazia.sirme de abatecarea de la ancora sau de re . A. table Table care permit calcularea azimutului prin tr-ei intrari in trei table intitulate ABC. membrii echipajului care nu fac parte din echipele pentru cornbaterea avarrei si.

Varietatile cele mai folosite: Marele Bassam. marimea 3. . is! Aveni bord la bord sau cu bornpresul pe bordul unei nave inarnice pentru a 0 captura prin abordaj. hd Stmca inalta si ascutita care nu poate fi descoperita decit prin dragaj hidrografic. formau unul sau mai multe divizioane de A. submarine. confunda cu aborc dajul). vizita etc. convoaie. de bara si.ii maritime. Mat mar ri destinati sa.Capatu) rrului" (ca si Achernar). grenada cu run etc. Pentru Iegarea de nava inamica se utilizau gheare de A.. marimea 0. AC MAGNETIC Piesa magnetica. Portiune de mare acoperita cu gheturi : se exprima in zecimi din supratata vizibila a marii. rnai pu tin suplu . valurilor. Cazurr cu totul izolate de A. cit si in eel de-al doilea razboi mondial. La A. trebuie sa se evite ca ambarcatiunea sa cada intre valuri. Avodlre. in dlagonala (cruce) intre prima si urmatoarea dana ale unui convoi de slepuri : ~in anclamf. porturi etc. sin a face coliziune. ABORDA 1. 2. la 0 anumita distanta. ABORDABILA v coasta (2). AC DE RELEVMENTE v alidada. ACOSTA A aduce ~i a lega 0 nava sau 0 ambarcatrune la cheu sau la alta nava. se exprima in zecimi din totalul cerului vizibil. ACCELERATIE. mearga sau sa sara la A. Niangon. ABORDOR ist Marinar care merAbordare: J . 3. curba de Curba-diagrama reprezent. Numerele mici se Iolosesc si ca ace de merlinat. care permite calcularea distarrtei cisttgatejpierdute odata 'cu marireajmicsorarea vitezei. AC DE MERLINAT Ac de cusut cu merlin. era 0 manevra practicata pe vremea navelor cu rame si vele. ACAJU Lemn de arbore tropical de culoare rosie folosit la constructia iahtur'ilor. inghetului etc. AC 1. ACALMIE MN Imbunatatirea temporara a vrernii. sfn habitaclu . N urnerele 11-13 sint" folosite pentru coaserea grandeelor. ACOSTARE Actiunea de a acosta cu bordul san cu pupa la cheu. "I. de regula din alnico.rampa prova . inv Scondru cu care se Intarea arborada navei la abaterea in carena : v fig abatere in AC DE GRANDEE v ae de vele. de carena. ACALMAT (despre nauele cu uele} Imobilizat din cauza lipsel de vint. caracterizata prin caderea vintului ~i linistirea marii.ind acceleratiajdeceleratta. in 15 marimi. in araba . ACHERNAR Steaua nautica a Eridani (Eddan). A. Se fabrica.. ACAMAR Steaua nautica Eridani (Eridan). aviatie) pentru a intercepta. CU un felinar . 2. au avut loc atit in primul. 2. A lovi accidental o nava sau 0 geamandura . Actinnea de a aborda ("I).) in folosul carora se executa. pe punte sau sub punte. a intra in coliziune . magnetic. Armele folosite erau : sabia dp '\. destul de suplu . 2. decorative. Numerele 9-18 sint utilizate mal frecvent. eventual. ABRAZIUNE Fenomen de distrugere a malului sub actiunea vinturilor. ABORD. sin ecuator magnetic. "I. ACLINA Curba care uneste toate punctele de pe glob cu inclma+ia magnetica zero. ceea ce se reaIizeaza cu ajutorul unor parime date in ambele borduri (a nu se ~::=::r=+ ~ Ac de vole [>-sectiu~e. in forma de tub. ABORDAJ 1. Actiunea de a lua contact cu useatul cu ajutorul unei ambarcatiuni sau nave de debarcare. v fig compas. Putrezeste greu.tiuni. in ultimul timp. ACLAMF fl Remorca data. in forma. mil Actiune desfasurata de 0 grupare de lupta navala (nave de suprafata. a colida.ABOOD 12 regula. Zona de mare in care se poate folosi un mijloc de navigatie electronica. Pentru velele de iaht se Iolosesc cu precadere numerele 13-16. dar este putin elastic.1. prevazuta fUndcu un capac cu gearn pentru citirea gradat iilor rozel si. purtind denurnirea de ace de grandee. fiind utilizate pentru amenajari ~i suprastructuri. sin coliziune. Portiune de cer acoperita CU nori . A merge cu 0 ambarcatrune la bordul unei nave pentru arnbarcarejdebarcare de pilot. A lua contact CU 0 coasta prin intermediul u nei arnbar ca. 1n ultimul caz nava este e . 3. 2 . in In interiorul bordajului sau parapetului. in araba "Capatul riului" (ca si Acarnar). ABUZ DE PAVILION DM Folosirea unui pavilion national la care nava respectiva nu are dreptul (pavilion fals) pentru a induce in eroare inamicul. curentilor marini. 2.6. toporul de A. ACOPERIRE 1. . casant : SapeUi si Cipo.motor gea sau sarea la abordaj. AC DE VELE Ac cu sectiune trtunghiulara folosit pentru coaserea velelor. de la "I la 18. ist Manevra constind din asezarea navei proprii bord la bord CU 0 nava inamica pentru a 0 captura prin lupta corp la corp. ABORDARE 1. folosita la constructia compasului magnetic. fortele navale ale inamicului liii a Ie impiedica sa loveasca obiectivele [comunicat.

Pe fund mic A.1. AD-VALOREM MC In raport cu valoarea. Ambarcatiuni le acosteaza.. 4. AFRETARE sin navlosire. ADHARA Steaua nantica e: Canis Majoris (Ciinele ~lare). in araba "Fecioara". prova la pupa nefiind adrnisa decit cu totul exceptional.se fundar iseste ancora intii cu pupa la cheu si ancorata nu este considerata nava ancorata. rernorca" fl Formula. de regula. e xist e in permanenta 1a bordu1 unei nave. v sugere. ADtNCIME Distanta masurata pe verticala intre suprafata apei si fund. care folosea 0 vela.. aflat. ale nav ci. ca in expr. instalatii etc.D. Din punctul de vedere al Regulilor de drum 0 nava legata AFUNDARE ADIERE MN Vint de Ior ta dupa scara Beaufort. "cirma in A. taxe vamale etc. balizaj. egala cu pescajul calculat al navel plus rezerva pilo tului : sin A. ca in expr. A. rernorca unei dane sau unui convoi de slepuri a fost f ilata in intregime. "vint adevarat" sau .. Acostare cu bordul: 1 . usoar a si rapida. A. 0 "A. variaza in raport cu mareea."2. sub nivelul celei mai joase maree. "A. . 6.. MC In strainatate. Raportat la un observator irnobi l.6. certificatul de navigabilitate (de clasa si de sigurarrta) ale navelor comerciale se depun la capitania portului pe timpul stationarii in port.cheu. etiaj. A. AFUNDARE Imersiune a unei nave aflate in mers. certificatul de tonaj. se tin la zi si la Societatea de clasificare. . la nivelul zero al har tii marine.cheu : 2 .C".ta activ itate. In cazul hartii marine A." 3. iar pentrn rnar ile cu rnaree. ca in expr.J. in Iunctie de valoarea bunului transportat.masina inapoi.estacada. miscare adevarata" folosita in cinematica navala. ACTUJUA ist Tip de nava militara romana. la care omul in pro va impinge cu coada cangii in cheu sau in nava pentru a deschide pro va. In afara bordului. In larg de. la prova de una-dona ancore sau de 0 Iegatura data. este raportata. carle etc.elicea din A. ACRUX Steau a riau tica (:£ Crucis (Crucea Sudului). Opus cheului. focul (~i trinca)". 2. vinturile dominante. 3 masina Inapoi Acostare cu pupa: 1 . AFARA 1. 7. golfului (baii. "Semnificatia grupului precedent trebuie socotita afirmat iva". (despre drumuri sau releumente) Raportat la Nordul adevarat. datorita celor doua zone de suprapresiune la prova ~i pupa sl zonei de depresiune de la centru. dragaje pentru mentinerea adincirnilor. Daca viteza navel depaseste viteza critica se produce fenomenul apupar ii de viteza . presiunea atrnosferica.)". "A. martmea 1. Ro-Ro) incarca si descarca acostind cu prova la cheu. de obicei. prin care se raporteaza ca. participare 1a avaria comuna.F. 2 . ca in expr . Certificatul de nationalitate. ADEV ARA T 1. fara a tine searna de clauzele de contract care Ie reglementeaza. ca in expr. _ ADMINISTRATIE DM In converrtiile internationale . ADMINISTRATIA FLUVIAL~ A DUNARII DE JOS (A. In partea opusa intoarcerii. Alte acte referitoare la instalatiile bordului. "A. precum ~i a1 asigurarii pilotajului navelor la bara ~i pe Du narea de Jos. AFIRMATIV Pavilion cu sernnificat ia "Da" sau indicind ca. iar cele privind reviziile. este mai pronuntata decit pe fund mare. n rvigabila de garantie: v cota. prova!" Cornanda la plecarea unei barci. mai mare decit pescajul in stationare.13 tinuta. ACVATORIU v ape portuare. anumite part]. ADtNCUL Vint dinspre larg (term en [olosit de pescari ). obstacolelor sau fuudatiilor de pe fundu1 apelor curgatoare. certlficatul de bord Iiber. la scara navel si intotdeauna prova la prova.) DM Adrninistratie infiintata in baza Converrtiei de la Belgrad (1948) in scopul asigurarii navigatiei pe Dunarea de Jos (de la gura Cana1ului Sulina pina 1a Braila inclusiv) prin lucrari hidroteh nice. ACTE DE BORD Documentele care trebuie sa. 4 . 3. la nivelul me diu al marii. fl Opus malului.pavilionul . AFTERPIC sin pic pupa. se tin la zi prin grija comandantului navei.verticala adevarata".. pentru marile fara maree. Scos in afara bordului. 5. Raportat la globul terestru.. navigabila minima fl A. guvernu1 statu1ui al carui pavilion il poarta nava sau autoritarea care are dreptul de a supraveghea 0 armrni. AcrE DE BAZA Totalitatea certificatelor de registru si a actelor cerute de conventiile internationale sau de legislatia interna care se elibereaza unei nave civile. la 0 gearnandura. afluxu1 de apa dulce al fluviilor. In ultimul timp unele tipuri de nave (de ex. vizitele etc. AFUIERE hd Dislocarea si spalarea de catre curentul apei a aluviunil~r din jurul navelor scufundate. cia sonda" Spre larg de izobata de cca 200 m de la care sondajul nu mai este po sibil decit cu sonda acustica. arg. "in A. asigurare. marrmea 1. Stabilirea unor rapotturi separate referitoare la navlu. capului etc. 3 -se fundariseste ancora a doua . ca in expr. In Codul international de sernnale . patrata ~i rame (15 perechi).

AlAR Eroare a u nui cintar. Iolo- Aisberg H H' Table ageton sind formulele: cosec R = cosec . cosec 1{ = cosec z = cosec ~ sec R cosec R II =e sec R sec(K _ (j»). reprezerrtind interesele navelor comerciale. se determina in trecut cu ajutorul scari i Douglas. sa evite pericolele. AJUNGE DIN URMA A se apropia de 0 nava din sectorul cupr ins intre doua carturi inapoia t.ilnesc in emisfera nordica. AGETON 1. AGANTA fl Comanda folosita de pilofii de pe Dunarea Maritima. ~ . AGITATA (despre mare) Cu valuri. Asista pe cornandantul navei in relatrile cu autor itat ile locale.U. in prezent se Ioloseste scara internationala a maru. pentru a inceta filarea sau virarea.arcul avea. A. v izogona. indif erent de pavilion. radiofar etc.raversului si drept in pupa. de la Capul Bunei Sperante pina in zona gurii riului La Plata. A. in care: R este lungimea sec II perpendicularei coborite din astru : K . adica din sectorul luminii de pupa. din zbor. chirnica.declmatra astrului. AISBERG oc Bloc urias de gheata plutitoare. Gradul de A.spatiu de evitare. Se int. sa aleaga Ull drum sigur. 3 . in medie. de valur i produse de 'lint. 1 . poate fi de exercitiu sau de lupta.M. Prin A. lungirni de peste 2 Mrn. Ura a beneficia de calitatea de nava pr ivilegiata.diametrul spatiului de evitare Reducerea cuprins intre piciorul perpendicularei si ecuator . desprins din calotele glaciare polare.2. AGENT DE NAVLOSIRE MC Intermediar care par ticipa la incheierea contractului de navlosire din imputernicirea navlositorului sau arrnatorului.d. ca in expr. 2. marimea 2. Table de inal tirni reprezentind 0 imbinare intre tablele precedente ~i tablele \Veerns. . 0 alta nava este obllgata sa 0 evite. Nava care A. A. denumrta ~i A. inalt imi de 100-300 rn. Inghetat de Nord. adica a determina eroarea unui cintar. atingind paralelul 3Y S. pina la paralelul 400 N. se poate face en vireza inamte. aeriana. Table de lnaltimi bazate pe trnpartirea tr iunghiului de pozrtie printr-o perpendiculara coborita din astru pe meridian. in parte a de Nord. sin agent de vapoare. 2 . pesc Unealta de pescuit confectionata din plasa si folosita in pescuitul marin. pot cel al navel ancorate cu 0 singura ancora. ALARMA mil In1. iar in emisfera sudica.cosec P sec ~. sin gir-gir. in Oc. in araba "Cea stralucitoare". si cu viteza inapoi : V cheie de afurcare. "a face aiarul".) destinat a ajuta nava sa-si faca punctul.nava ancorata . AGITATIA MARII Miscare ondulatorie complexa l~ suprafata apei sub forma.nava afurcata : d . spatiul de evitare devine mult mai redus decit 'paliului de evltare prin af urcare . Gruis (Cocorul). 2. Atlantic.ltiintare printr-un semnal despre un perieol iminent care necesita luarea unor masuri de protectie si de lupta.West a Oc. AGONA Curba care uneste toate punctele de pe glob cu declina. AL NA'IR Steaua nau tica a. AGENT MARITIM MC Persoana sau firml!. <p . indiferent de bordul prin care 0 depaseste. din care 4/5 se afla in imersiune.AFURCARE AFURCARE Ancorare cu doua ancore ale caror Iarrtur i fac un unghi de cel pulin 60°. ALAMAN LIZ Apa adinca.latitudinea.tia magnetica zero. AJUTOR PENTRU NAVIGA':PE Dispozitiv sau aparat (far.

15
navala, submarina si se da. prin semnale scurte si repetate cu soneria, c1opotul, sirena, goarna, siflee.a sau poate fi transmisa la telefon etc. La A. echipajul navei actloneaza conform rolurilor. ALARMA NAVALA mil Actiune de ridicare a star i] de pregatire a fortelor si mijloacelor mar inei rnili tare, in scopul prevenirii atacului prin surprindere din partea navelor de suprafata sau a submarinelor inarnice, ALBA [des-pre parimd } Necatranita. ALBIE 1. fl Parrea cea mai adinca a unei vai cu apa curgatoare , A. majora Lunca acoperita de ape nurnai in timpul v irtur ilor mari. A. minora Patul riului (matca) prin care apa curge permanent san in cea mai mare parte a ariulu i, 2. Por tiu ne de mare cuprmsa intre 0 Iinie de br izarrti si plaja : v brizarrti. ALBIRE ARCTICA/ANTARTICA MN Disparitia corrtrastelor in marlle polare, uscatul fiind aeoperit cu zapada, iar cerul cu un strat uniform de altostratus si cirostratus, ceea ce face ca uscatul sa para unit cu cerul , prezentind un fond alb neintrerupt., cu reperele de navigatie nedistincte; lipsa de corrtraste face irnposibila apreclerea distarrtelor. ALDEBARAN Steaua nautica a Tauri (Taurul), marimea I, I; in araba "Urmaritorul". "ALEXANDRU CEL BUN" Canoniera (de construct.ie engleza, 1882). Caracteristici: Depl, = = 10'1 t; V = 9 Nd ; doua tunuri de 37 mm si doua mitraliere. A fost ut ilizata pentru misiuni de minare si ridicari hidrografice, ALFABET FONETIC INTERNATIONAL Cuvinte mlocuind Iiterele alfabetului si cifrele pentru a se evita confuziile in convorbirile radio: AHa Bravo Charlie Delta Echo Foxtrot Golf Hotel India J Juliett K Kilo L Lima M Mi ke A B C D E F G H I N 0 P Q R S T U V W X Y Z November Oscar Papa Quebec Romeo Sierra Tango Uniform Victor Whiskey Xray Yankee Zulu ALFABET MORSE si pu ncte folosite acust ice si opttce. Alfabet pentru R ... -

ALFABET constrtuit din Iiuii transmisiile radio

I

A*.A
BC Ch*D

S T

U* .. V ... \V. --

F

E.

F .. -.

XY -. Z 1 2 3 i 5 6 7 8 9

.. --

H ....
I .. K -.L. - .. N

G-

J .- -

M--

N* -

0* P

0* -

Q - -.-

o ----de semnale.

• Nu sint folosite in Codul International

ALFABET PENTRU SEMNALE CU BRATELE Alfabet format din diferite pozitii ale bratelor si folosit pentru cornunicarea intre doua nave

It

~

(7-1q
B

....

~

~

.~
C

r
F K

A

·i
0

r
~
E

~
G

~
H

~
I

~
J

L

M

N

a

o

Nadazero

6 Soxisix
7 Setteseven

1 Unaone

2 Bissotwo
3 Terrathree i Kartefour

8 Oktoeight 9 Novenine
Virgula Punet (zecirnala) Stop Decimal
L_

Z

~

Chemare

Ter~inat _L~C~~ co bratele

5 Pantatlve

Alfabet pentrn semnalizare

ALGOL sau intre 0 nava si uscat, Ia distante mici, De regula, in fiecare rnina se tine un mic pavilion de semnalizare, ALGOL Steaua nautica f3 Persei (Perseu), marimea 2,3; in araba "Demonul". ALiDADA 1. Instrument de vizare asezat pe un cornpas sau pe un disc de relevmente, 1n forma sa cea mai simpla, A. consta dintr-o rigla ce se poate rotl pe un pivot si care are la o extremitate un vizor compus dintr-u n eadru cu un fir vertical, iar la celalalt un ocular cu 0 fanta foarte ingusta. Tipurile mai perfectionate sint prevazute cu 0 luneta si 0 prisma pentru citirea gradatiei eompasului, 0 oglinda pentru luarea relevmentelor la astri si, eventual, un dispozitiv care face ca A. 'sa rimina. in aceeasi directie, chiar daca nava gireaza (A. autosincrona), Uneori A. are in centru si un ac de relevmente pentru vizarea astrilor prln ocular si virful acului. 2. v sextant. ALiFIE DE FURBI~AT Decapant folosit pentru furbisarea alarnurilor ; sin alifie engleza, pasta de furbisat, ALlMAN j1 Portiune a Dunarn cu apa l inistrta ALIOTH Steaua nautica € Trsae (Carul Mare), marimea 1,7; in araba

16 Major is "Scroafa

mica",

ALlUM 1. Pozrtia relativa a navei fata de vint. Din acest punet de vedere put em dist inge :

(termen {oiosit local in Oltenia).
ALIMBA A descarca 0 parte din caricul unei nave intr-o alta. nava mal mica (rnahona sau limb) pentru a realiza un pescaj care sa perrnita trecerea peste funduri mici, bare etc.; sin a face limb. ALIMBARE Actiunea de a alimba : sin limb. ALINIAMENT Directie marcata prin doua repere de pe uscat. Reperul eel rnai apropiat de mare se numeste anterior, iar eel rnai Indepartat, posterior. Se spune ea cele doua rep ere sint in A. cind ele se ana in Iinie, A. prezinta 0 foarte mare importanta pentru navigatie. deoa-

Aliura

Aliniament

rece nu depind de instrumentele nautice. Cele mai importante A. sirrt marcate pe hartile marine. Ele pot fi de intrare sau de iesire din port, rada, canal, de aterizare, de evitare sau de siguranta (care permit evitarea unui fund mic, uriei stinci etc.). Un A. este corisiderat sensibil in cazul in care iesirea de pe acesta se observa usor, dlstanta dirrtre nava si reperul anterior fiind, practic, egala cu de trei ori distanta dirrtre rep ere. A. de radiolocatie A. format din doua reflectoare de radiolocatie ; sin A. radar.

vint strins, la care unghiul dirrtre directia vintului si axul navei este egal cu 1-7 carturi : (cind unghiul este de circa 1 carturi se nurneste vint de bulina, iar pentru restul A. vint strins in voie); vint de travers, la care unghiul este cuprins intre un cart inaintea :;;i u n cart inapoia traversului : vint larg de la vint de travers pina la 1 carturi inapoia rraversulu i (este A. eea mai favorabila): vint mare larg, de la 1 la 7 carturi inapoia traversului : vint din pupa, de la vint mare larg la axul navei, N oile reguli de drum disting numai doua A.: vint strins, inaintea traversului, si vint larg, inapoia rraversului. A. eu vint dinapoia traversului se numeste A. purtatoare : sin mersul navel. 2. Mersul masinii exprimat prin : "foarte incet", "incet", "jumatate", »P" drum", "toata fortajviteza" (inaintejinapoi) ; v ~i trepte de viteza, telegraful masinii, ALiVEI Me 1. Spatiu pe puntea pr incipala, su b castelul central, pentru incarcarea de marfuri usoare sau car bu ni, 2. Coridor. ALIZEE MN Vinturi regulate, de for ta 3-4, in Oc. Atlantic si Pacific, la Sud si Nord de ccuator, pina la" paralelul 30°. La: Nord de ecuator A. bat de la Nord-Est la Sud-West, iar la Sud, de la Sud-Est la Nord-West, Zona A. se caracterizeaza printr-o vreme frurnoasa, eu precipitatii reduse. ALKAID Steaua nautica 'IJ Ursae Majori(Carul Mare), marjmea 1,9; in araba .Condus catorul f iicelor sicriului'"; sin Benet nas.

17
ALLARD, formula lui Formula. cu ajutorul careia se calculeaza bs.t aia Iuminoasa (P) a faruri'or. E,

AMERICA

=

TP 1sau Es

s=

=

I --

e-a

i=

in care E,

este pragul de poi ceptf e al ochiulni navigatorului; I - i ..teisit atea lurninoasa a sursei ; T - coeficierrt, numit initial coeftcient de transparenta pe unitatea de distanta, iar ulterior coeficient de transmisie atrnosferica pe unitatea de distanta : a - coeficient de densitate optica pe unitatea de distanta legat de T prin relatia a = - Ig T; P - bataia luminoasa a farului; e - baza logaritmilor neperieni, ALMANAH NAUTlC Publieatie arruala cont irrind pozit iile aparente ale astrilor folositi in navigatie si alte date astronornice necesare efect uarii ealeulelor nautice. In trecut era cunoscut sub denumirea de efemeride. ALl\HNCANTARAT (ALMUCANTARAT) sin paralel de inaltime, ALNICO Otel aliat cu aluminiu, nichel si cobalt, eu foarte bune proprietati magnetice, folosit la fabricarea aeelor magnetice si a magnetilor de compensare. ALNILAM Steaua nautica e Orionis (Orion), marirnea 3,1; in araba ,,!?iragul de perle". ALO BARCA! inv Soma tie a santinelei de la a ncora sau de la scara navel, adresata unei arnbarcatiuni care se apropia. ALPAHARD Steaua nautica 0( Hydrae (Hidra), marimea 2,2; in araba "Steaua singuratica a sarpelu i'": sin Cor Hidrae, ALPHECCA Steaua nautica 0( Corona Borealis (Coroana Boreala), marlmea 2,3; in araba "Cea slaba" (in coroana). ALPHERATZ Steaua nautica 0( Andromedae (Andromeda), marimea 2,1; in araba "Burieul calului" . ALTAIR Steaua naut ica 0( Aquilae (Vulturul), marirnea 0,9; in araba "Vulturul". ALTERNANTA Faza de lumina a unui far CU lumina alt.ernat iva. ALTERNATIVA. [despre lumina) Care isi schimba culoarea. ALTOCUMULUS v nori, ALTANA inv Parima de manevra, ALUNECAREA EUCEI Diferenta intre pasul geometric al elicei si distanta de inaintare a acesteia ; sin reculul elicei. AMALFI, codul de la ist Culegere de legi maritime eodificate la Amalf i (sec. XI). AMARA A fixa obiectele de la bord pentru a nu se deplasa la balans, De ex., tunurile se amareaza eu boturi de amarare. AMARA inv, sin parirna de legare. AMARINA 1. A 0 bisnui cu marea. 2. A inlocui echipajul unei prize cu echipaj propriu , AMBARCA 1. A lua la bord oameni, materiale sau tehnica de lupta. 2. A lua apa la bord din cauza rnarii rele, ca in expr. "nava arnbarca eu provaJla prova", "nava arnbarca cu bordul",

AMBARCARE 1. Actiunea de a ambarca, 2. Iridemnizatie prirnita de personalul ambarcat. 3. Perioada de timp in care 0 persoana face parte din eehipajul unei nave. AMBARCATIUNE Mijloc plut itor de dimensiuni mici, de regula, nepuntat, propulsat cu rame, cu vele sau CU motor (barca, iola, salupa etc.). Este Iolosit pentru transporturi de calatort ~i marfuri, pentru salvare, pescuit, ridicari hidrografiee, lucrari portuare, sport etc., precum ~i in scopuri militare. AMBARCATIUNE FARA DEPLASAMENT Ambarcatiune de tipul celor cu perna de aer sau aripi portante, care, atunci cind navlga pe perna sau pe aripi, nu deslocuieste apa, neavind, prin urmare, deplasament, AMBARDA {despre naoa ) A oscila in jurul axului vertical din cauza efectului vintului, curentului, marii sau a unei greseli a timenierului ; sin, fl a lua mascada (a nu se confunda cu abatere}: AMBARDEE Abatere involuntara de la drum a navei, din cauza unei erori a timonierului, vintului, maru etc.; sin, fl mascada. AMBOLET inv, sin nisipar [denumire [olositd in prima jumdtate a secolului XIX). AMBOSARE 1. Manevra prin care 0 nava ancorata se mentine la un cap dat, impotriva actjunii vintului sau a curentului apei, Se poate executa cu ~pring, pe lantul ancorei sau utilizind unul ori mai multe ancoroate. A. se foloseste pentru a aerisi nava, a ridica sau a lasa 0' barca la apa ori pentru a aduce tunurile in pozitie de tragere cit mai Iavorabila. 2. fl.

A
Ambosare: A - eu un ancorot; B - eu spring

Legarea unei remorci snplimentare (sirrna de arnbosare) pe,!1tru a usura rondoul unui convoi, AMBRAZURA mil Deschizatura in turela sau in scuturtunului prin care treee teava (a .nu se conf unda cu sabordul }: 2. mil Deschizatura prin care se executa observarea in blochausul navelor cuirasate. AMENINTAT OR (despre limp) Care reprezinta semne de Inrautatire: Iormare de nori, intensificarea virrtulu i, intunecare etc. "AMERICA", cupa Cupa inst rtui ta in anul 1851 de iaht-clubul englez la regata din jurul insulei 'Wight, cind a fost ci~tigata de iahtul "America".

in care ancoreaza 0 singura nava. consta din fundarisirea ancorei.) pe supratata marri. 5. in barba A. Unghi Ia centrul Parnintului sau arcu'l de orizont corespunzator. intr-u n port etc. locul cu amenajari le destinate construetiei ~i reparatiei navelor militare. In Franta. 0 ambarcatiune. sin. cind 0 flota era impartita in trei escadre . lant sau cablu. La malul drept.: "a imbunatatt A. poate fi pasiv. conducte etc. cu AMERICAN Manevra care leaga doua bigi. A. Zonele de A. sfirsind prin a 0 smulge si a 0 face sa are. respectiv de contraarniral. de viceamiral si. lantul ar cadea peste ancora si ar incuIca-o. In momentul A. cea mal inalta autoritate a mar inei rni li tare. in care ancorarea nu este perrnisa. de flota. serveste la controlul deviatiei la apusul si rasaritul Soarelui si Lunei. 2. in timp ce zonele de A." etc. AMFIBIU 1. CU sistem giroscoptc ori inertial. AMPLI1VDINEA VALULUI v val. 2. pe fluv ii sint marcate printr-un panou cu 0 ancora CU diamarrtul in sus. in sens invers . AMFIDROMIC v maree. A.comandate de amiral. A. A. A. chiar daca marina respect iva nu are A. iar la malul sting. ANCHETA PAVILIONULUI DM Cercetarea de catre 0 nava de razboi a documentelor unei nave cornerciale pentru a constata daca aceasta are dreptnl la pavilioriul pe care i1 poarta. ca in expr. se rotcsc in sensul acelor unui Ancorare In barba: 1 ancora 1. ANAFOR fl Virtej care ia nastere in momentul intilnirii fileurtlor de apa cu un obstacol. pe mare sint sernnalate in cartile pilot ~i pe hartlle marine. care trebuie sa alba un fund de bu na tmuta si sa of ere adapost contra valurilor si vintUl:ilor. Saula ce Iormeaza Iatura superioara a plaselor de pescuit. Loc Iavorabil ancorarii . o mini sau 0 geamandnra cu una sau mai rnulte ancore. lucrind in telefon. t ribunalul mili tar mar itim. XVI. 3. balizat cu geamanduri galbene unde nava asteapta vizita organelor sanitare sau face carantina. binte etc. 2. cuprins intre punctele Est/West si punctele Rasarit/ Apus ale unui astru. ca urmare a existen tei pe fund a unor instalath : cabluri submarine. A. in caz co ntrar.ia functionarea unui aparat. otmet. 4. ANA peso 1. filarea larrtului . AMORTIZOR DE RULIU Dispozitiv montat in bordurile navei si destinat reducerii unghiului de ruliu.B.I.. araba : "el amir al bahar" . sin palanc de distantare. de carantina A.". AMIRAL mil Grad in ierarhia navala care corespunde gradului de general-colonel in armata de uscat. cit si pe uscat (de ex.{ I) AMONTE fl Pozi tia unui punct de pe un curs de apa sau de pe mal. v si stabilizator. Victuitoare care poate trlii atit pe mare. cit si pe uscat. Distanta verticala dintre nivelul mareei inalte si nivelul mareei joase urrnatoare (a nu se conf unda cu tnal!imea mareei ). echivalent cu gradul de maresal. Se noteaza cu E/\VON sau E/WoS. sub forma de chile de ruliu. 3. ANCORARE Manevra de fixare a navei cu ajutorul ancorei. Autoritate care editeaza hart] marine. sau activ. Ianturile se pot incurca daca vintul . A intrat in uz cu semnificatia actuala in sec. ANCORA 1. 4.AMERICAN 18 ceasornic. cu spring v ambosare. Caracteristica constructiva care permite autovehiculelor sa se deplaseze atit pe apa. nava evitind de 0 parte si de alta a di rectiei vintului.R. ariergarda . baie etc. 2. rnai aproape de izvor in raport cu un alt punct de pe acelasi curs de apx. oprirea navei si botarea lantului. sin ciovrrntie. arg Cea mai inalta autoritate a mari nei. Ansarnblul ancora fu ndar isita.. 2. nava are Intotdeauna 0 anurnita viteza (gang) inainte sau inapoi. Se utilrzeaza pe navele mari de pasageri si pe unele nave militare. ~ AMIRALITATE mil 1. A. Prin utilizarea A.centru. AMPLITUDINE 1. tanc amfibiu. "tinuta A.d. nava pe perna de aer etc. arg A se stabili intr-un oras. In Rusia. din care cauza Ii se spune uneori ~i ofiterr de pavilion. ANCORAJ 1. In mod curent pentru A.i. nava cosrnica etc. au ca maroa de comandament un pavilion patrat. Rezultatul u nei manevre de ancorare. avangarda. pe care se insira rondele de pluta pentru a Ie mentine in pozi tie verticala.I.sta p inul marfi. al flotei sau A. Portiune dirrtr-o rada. AMERIZARE [des-pre aeronaue ) Coborire a unui aparat de zbor (hidroavion. Saula lunga si rezistenta de care se suspenda petilele la capatul carora sint prinse cirligele priponului de pescuit. Provine din 1. deoarece. AMORSA A iriit. [l loc de A. A. 2 ancora 2 -c Ancorare cu Irei ancore Ancotare cu patru ancore doua ancore ale caror larrturi Iormeaza irrtre ele un unghi mal mic de 60°. interzis Zona de mare sau de fluviu. ANCLAMF v acJamf. In Anglia. se utilizeaza 0 smgura ancora. In unele tari exista si gradul de A. 2. A. A fixa 0 nava.).

de post avind nara pe etrava : A. Lanturile de dau in cruce (in "X"). de etrava La navele militare. denumit patratul A. sin A. ee serveste la ancorarea geamandurilor . amiralitate. Partea din interiorul locului de desfacere a Iiecaru i brat se nurneste git. A. A.-calota Bloc de Ionta cu gheare la partea inferioara servind uneori la ancorarea geamandurilor. Unghiul dintre fus ~i brat se numeste unghi de muscare. Iundarisita sau pusa la post eu c gruie (de regula. de avanti De regula. -bloc Bloc de beton sau de fouta serv ind la ancorarea geamandurilor. nu "se arunca"). din care una cu un lant (zavor) mai scur't .-patent (brevetata) folosita pentru ancorarea unei geamandu~au u nu i corp mort. cu patru aneore A. utilizata de navele mici. cu ca bl u s1!:b lant instalata la pupa. eu ajutorul careia nava poate Intoarce pe fluviu sau poate ancora cu prova in aval pe un canal. Pe fus exista u neor i 0 bratara de traversiera pe care se afla inelul de traversiera eu care se traverseaza A. ANCORA Dispozitrv de diferite forme si dimensiuni. 0 A. sin A. cu patr u brate care se da in prova unei dragi pentru a perrnite inaintarea acesteia : A. suporte un ciclon la ancora. eel rnai frecvent folosit este A. de grnie A. A. A. mere sau nuci. avind la diarnarrt 0 cheie pentru lantul-calauza . Trigrip A. Poate Ii intilnita uneori pe miciie velicre de cabotaj. cu un singur brat (brevetata] : A. de care se prrnde larrtul A. Dupa uti lizare . cu un brat. zavorita A. are 0 traversa din lemn fixata cu bratari metalice.19 sare : tI si afurcare. in caz contrar._" dvo ./ 08. Dupa caracteristicile constructive. speciale.se desfac bratcle terminate cu palrne. care se Ingrcapa eu ajutorul unui jet de apa. dar exista si alte t ipuri brevetate. A. A .-~urub A. cu doua sfere (din care una este demontabila) denumite bile. A. la care fa. comuna. A.Z. B . A. v ~i cap de sarpe : A. A.in cruce (in X). eade cu bratele pe fundul apei. A. de impe- . A. folosita la lucrarrle de salvare . A. A. Un opritor sau un guler Iixeaza traversa pe fus. 0 A. A. ori un nod de ancorot. A. Langston A. Tombstone A. CU brate fixe: A.-grapa [l A. cu un capat incovoiat ~i ter- minata. A. are urechi laterale ~i virfuri ce poarta denumirea de gheare. ele se dau in "V". ANCORA. de regula din otel . se clasifica astfel : A. se practtca daca nava trebuie sa. poate fi Iolosita si la adincirea albiei prin grapare . fusul are un crificiu patrat. A • unci nave de salvare deasupra unei epave.-ciuperca A. Hall. A.-plug A. dad narile sint suficient de indepartate. de eurent A..in V 'j(. amiralitatii se compune din Ius. imobili~eaza nava ori alt plutitor prin intermediul unui lant sau cablu. cu brate fixe. instala ta pe iahturi si pe hidrcavioarie . fclosita numa i la geamanduri. eu traversa}: A. ell trei ancore tI A. destinata reducer ii miscarilor violerrte de evitare ale navei. eu trei ancore. in lab a de gtsca A. Y-'. A. ce serveste la ancorarea navelor-far sau a geamandunlcr : A. fiind asigurata eu 0 pana prinsa cu un Iarrtisor. Iolosita pe fluvii. ANCORATOR Platforrna usor inclinata pe care se pun la post ancorele tip arniralrtate si se asigura cu boturi de lant. cele mai multe dintre ele neavind traverse. mai veche decit A. A. din a carui extremitat e inferioaradramantul . A. ce se instaleaza pe iahturi. cu brate articulate. sau cablul eu un nod de A.-bloc sau A. cu 0 cheie de A. pupa. A. Fiecare ancora este legata cu un cablu compus din 25 m lant si 30 m sirrna. se t iraste pe fund ptna cind irrtilneste eel mai mic obstacol in care se infige. eu un singur brat A. cu doua aneore de post si cu ancora de eurent. Este tinuta la u n eap de sarpe ~i are doua larrturi groase. Deasupra patratului se afla un orificiu prin care trece inelul. A. iar distarrta dintre gheare poarta denumirea de deschidere.ta superioara. c~ brate al:ticulate au la diamant un ax pe care acestea pot oscila. A. unghia. A. speciale: A. prin care trece o traversa (la na-zel e de pe fluviul Dunarea se numeste si cep). dar din cauza tractiunn lantului si a traversei ea se rasuceste si musca din' acesta cu unul din brate. Pentru Iundarisire Ancorator se el ibereaza boturile cu ajutorul unei manete. se impart in: A. de forma unei ciuperci . A. care. A. La Iundarisire (A. Tipul de A. eu patru brate A. amiralitate sau A. A. m~scind fundul apei sau ingropindu-se in el.~. amiralitatli este folosita astazi numai pe navele cu vele sau ca ancorot pe navele mario A. Se ut ilizeaza de obicei ancore de trei ori mai grele decit ancorele de post ale navel de salvare. A. la ambele capete. La partea opusa diamantului. in laM 'd~ gfsca. de corp mort A. Eells A. Northill A. cu doua ancore. de forma unui triunghi isoseel alcatuit din bare de otel de care se prind gheare verticale. A.

eu pat ru brate .primitiva de lemn ell bolov Baldt . grea (circa 4 000 kg). A. 8 . Exista cite 0 A. 7 . de post in Iiecare pe punte sau tntr-o magazie. arnarata reehere v A. tribord. de post in cazul pierderii . @ An 1 _ amiralitate. de maree joasa A. A. care tine nava la mareea tnalta : A. 9 .Marrel.Tombostone. de regula. Pe vremea navelar cu vele A. care tine nava la mareea joasa . de salvare A.bloc Ireton). 23 . 10 tara traversa : 13 .powell. tribord era mai grea si purta denumirea de A. de post A.bloc 32 . . mica. 33 .grapa .Dunn. tmperecheata : A. care se prindea in portsar turi . fiind Iolosita in locul unei A. mare. iar A. 34 . de papionaj A. 2 . mai mid decit A. A. 16 . A. babord si A. de post.Hall. A.Danforth.Ryrrvaar t . de tip Eells. care perrnite efect uarea papio-.amiralitate tara 'traversa . denumirea de 'A. 29 . 17 . de rezerva A. principala a navei. 28 roc :ionta). 35 - najulni unei dragi : A.ANCORA 20 bord: A. de maree in alta A. 19 22 . 18 . de portsart Pe vechile nave cu vele. babord . folosita pentru sccaterea de pe uscat.plug.Tyszack. 24 27 .

a unei nave.Matrosov. la tribord. 3 . de post (la navele de lupta) sau pe peretele teugii (la navele comerciale). 25 . in galera A. A. 20 . se fileaza. 5 . Astazi pupa al se utili- ANCORA rupe ~i lantul A. engleza fnv. 11 . in fir de plumb. 31-eiupercll ondulatll.Westney-Smith.Trotman.cu un brat tip vechi .vikingll. Daca A. arnplasata . tmperecheata A. 12 . de post Iundarisita en putin lant. botat user eu 0 saula. 15 . in pupa A.surub t (feroeiment). fiind tnloenit! en A.Inglefield. in fir.d.romana 4 . .comuna : 6 . de speranta A treia A. gardiana. de rezerva : A.No:-thi!!.Gruson-Hein . A. saula se A. avlnd un brat legat en 0 partma care treee printr-o macara de la . imperecheata : Traversa core: ani. A. de regula. calota . folosind 0 partma de imperechere : A. 21 . sin A. 30 -ciupercll.. asigurata prin aneorarea sa eu un aneorot. care intinde ara si nava goneste pe A.21 A.amiralitate de submarin . avertizind asupra pericolului : nava rarntne ancorata in barba . 36 .Martin zeaza sporadic. de veghe A. 26 .V. sin A. cu un brat (modernll).amir~litate 14 .

Se foloseste la navele cu vele atunci cind acestea trebuie sa ancoreze si sa v ireze deseori A.Intoarcere : 2Iaba de gtsca : 3 . A. "A. In acest mod A. asezata orizorrtal. intarrt la baza cu un cere si . 5 . Aneor! traversati. sub picior" A.gruie de traversiera . tmuta nu3 . v fig gruie de A. "A Incaltata" sin A. steme etc. prinsa intr-un cablu sub marin. A. incurcata. ANCOR. 1. irrtinde inainte' (Ia travers etc. mare v A.parima de. neangajata si neincurcata . traversata" a) A.-I -5 Ancorii de Curtun!: 1 . in dreptul etravei. "A.gruie de capon. intr-o parima sau intr-u n larrt de pe fu ndul apei . de post.ancora traversata ANCoRA DE NAMOL la A..parlma de remorca . "A. angajatii. care poate fi folosit si la nave mici . la care Iarrt ul s-a incolacit in jurul bratelor (A. la post!" Formula prin care se anunta ca A. gata de a fi Iu ndarisita. Iar de acolo. 6 .sal' eu ulei . A.). a fost virata pina la suprafata. "A.!" sin A. A. pr insa intr-o gaud in gheata. subbratatii. sin ancora de deriva. v fig dcscurcarea ancorelor. "A.lanjul ancorei mai in botul de capon. 'care intinde" A. care. A." a) A. manevra se executa la virarea A. -4 .bot de capon. curata. eu un jet de apa de mare care indeparteaza milul. se sparga departe de aceasta. innamolita. "A. caponata" a) A.d.scondru .A. de post.A DE GHEAT. s-a smuls l" Formula cu sernnificatia ca A. poate fi fundarisita si virata usor. "A. 3 . filata atit cit se iasa din nara. t inuta nurnai in botul de capon. b) A.. Formule de raport : "A. se mai spune si "lanrul intinde". sin A." v. "A. al carei lant tine efectiv nava. 2laM de g isca : 3 vela. si nu trebuie corifundata cu atirnarea A. de asemenea. permite legarea navei." a) A.cere de parlma Aneora de Curtuna [Improvizata} : 1 . s-a degajat de fund. subtraversata" v A. curata" sin. pr intr-o tubulatura atasata la corp.i intr-o parima. 2 -rai deschis. apic. pe punte. ANCoRA DE FURroN. apic l" Formula prin care se anunta Dispozit iv de ancorare pe funduri miloase constind dintr-u n corp tronconic ce se ingroapa cu ajutorul unui jet de apa. midi v A. subtraversataj : v fig descurcarea ancorelor: b) emblema constituita dintr-o A. Iibera. inairrte de a Ii prinsa si cu traversiera . filata din nara si atirnata la gruia de capon sau la babale pentru a perrnite legarea navei la gearnandura : b) A. Aneora atlrnata: pentru a nu lovi cheul la 1 . in fir de plumb inv. 2.)" Formula prin care se indica directia Iarrtulu i A. A. sin A.gruie de capon. pompeaza milul in afara. "A. asezata orizontal. se raporteaza : "A. Con confectionat din pinza de vele. "A. 5 -lest remorcat eu ajutorul unei labe de gtsca. de veghe. Virarea ancorei se realizeaza.ANCORA bompres. la pic.bot de capon. "A. atirnatii. sint la posturile de mare!" "A. A. subbratata) sau in jurul rraversei (A. Incurcata. este irrtra'ta in nara sau botata pe ancorator : in cazul in care au fost manevrate ambele A.A Ancora CU un singur brat. liberii. <) "A. Hind prinsa cu cirligul de traversiera in bratara de traversiera (Ia navele cu gruie de A. la suprafata !" Formula prin care se raporteaza ca A. "A.. -4 . care se fileaza in prova u nei barci pentru a 0 merrtine intr-o pozitle fa vorabila astfel incit valurile sa. Puterea de tinere se datoreste masei de narnol care acopera apoi ancora.gheara de traverslera i 7 . fund~risita cu putin lant pentru a ajuta 0 manevra. Dispozrtiv [mprovizat din scondri si 0 vela lestata la partea inferioara.-. fiind prinsa simultan in cirligul de capon si eel de traversiera : manevra se executa pentru asezarea pe ancorator. sin 22 ca larrtul ancorei este vertical. 4 . cu cablul rasucit in jurul fusului si Iolosita pe pavilioane. A. 2 .F. ancora plutrtoare." (despre naua) Ancorata . gata de a fi fundar isita sau afurcata : b) A. "A. acostare : c) A.capon. Ancora de namol . ancora d~ mare. incurcatii. "In A. suspendata in larrtul sau :." A.: 1 . care. se completeaza cu 0 saula de tras la bord si cu un sac pentrn frlarea uleiului care calmeaza valurile : v si draga.

este recunoscut unui stat in APA 1. 2. platrnd despagubiri. la extremitatile caruia trec u n doc plutitor sau de intrare intr-u n doc uscat . este foarte periculoasa si APARAT PL'UTITOR (dejini!ie Solas) Mijloc de salvare colect iva. uneori doi scondri scurti ee poarta denumirea ANDROMEDA Constelatie avind steaua naude virfur ile ant enei . se introduce in conductul tiile sint prea numeroase sau prea complicate. A. curent de spartura. vinturi le rar ea vit ezei vintului in m/s sau direct a Iortei circula in sensul acelor unui ceasor nic in errnsacestuia.nava rezistent al aparatului se compune din trei redresata compartnnente (sfere) care cornunica intre ele ~i in care pot intra 24 de oameni salvati. extern).APA ANCOROT Ancora mai mica decit ancorele de de regula. putina". 2. dateaza din timpul lui Ludovic al XIV-lea. G.navel ang ajata . mil A stabili contactul de foe v APARAT Palanc mare folosit la manevrele de cu inarnicul san a incepe 0 lupta. A. diametrul sferei = 2. adincirnea de irnerrazboi a navelor neutre. APA DE BALAST v balast. Se prenitatea.ed Dispozit iv de protectie a orgaharti care se lipeste in Iocu'l corespunzator nului auditiv imporrjva zgomotelor. A. Ad incirne. prin asamblare : se incruciseaza post. greutatea specitelor cimpului magnetic terestru de la valorile fica a acesteia variaza in rapor t cu saliexistente in regiuriile inconjuratoare.4 m. provenita din lunga. filind scotele in de salvare. Caracteristici : dreseaza. marimea 1. ca in expr. intern) sau se aplica pe pavilronul pentru a fi publicate sub forma de aviz naviurechii (A. suticienta sub 'lint".'suprafata sau avioane de transport. era Iolosita in trecut pe galere. Regiunile cu A. efectrva a navel. ANGARIE DM Drept de rechizitie in timp de DepJ.-/ - . Dad ad incirnea este mica. iar astaz i doar pe micile veliere mediputind fi ancora de post a unei nave mai mici. fiind reflectate de mal si revenind spre pionul}. A. se poate avariat priritr-un sistem de irnbinare cu tamancora : nava vine eu prova in 'lint ~i se rebuchiul de salvare al acestuia. V = 5 Nd . Iolosirea navelor straine pentru transport. care poate depasi 1. Se - . In fu nc'tie al acesteia. si descurcar e 2. cu caparul dmspr e prova foar te apicat . foarte APA DE SANTINA Apa. sarturile bomprcsului. Iolosita pentru arnbosar e sau alte manevre. In loc de A. murdara. v ancora angajata v ~i bonet parasuflu. L = 15. in greaca "Rivala lui Iarg : v curent de albie.3 m. 3. vele intinse si mtr-o aliUl'a nefavorabila. aproape Denumirea este functionala. in nevreaza usor sub apa cu ajutorul electrornocazuri extreme se taie arboretii sau chiar arborii toarelor ~i poate face legatura cu submar inul gabieri. Intr-un A. APARAT SUBMARIN DE SALVARE Aparat Direetia 1 ' 2 . "a avea A...M. hartile marine prin Iirrii groase continue ~i cu ajutorul careia se calculeaza imersiunea printr-o nota Indicind anornalia.4. sin din compartimentul rnasini sau din alte cornparbloc. Scondru asezat traANDOCARE Manevra de ridicare a navei pe vers pe bornpres. APARAT DE DISTANTA Aparat care inregiso intoarcere. auditiv (A.. mariAPA DE MARE Apa cu greutatea speciftca de mea 2. "a avea A. ANSA Baie de dimensiuni mici. (despre ancora ) A se prinde de un obiect aflat pe fundul apei.015). nave de fund mic: . 2 -.". Poate fi transporc-: prin ancorare pe tat la locul avariei de submarine marr.025. v mina. timeute unde zgornotele depasesc limita admisa . ANKAA Steaua nautica 0: Phoenicis. altul decit barca sau pluta trebuie cornbatuta irned iat . diferite scurgeri ce se aduna in sarrtina. treaza distant a parcursa de torpila dupa numaANGAJATA (despre naval Canarisita datorita unui gren care a surprins nava cu prea multe rul de ro tat ii ale masinii acesteia : el opreste masina dupa ce torpila a parcurs cursa reglata. v jig bornpres. teraneene de cabotaj. se Iolosesc v carenaj.010-1. ANTENA 1. Verga a unei vele latine. ANGAJA I.4Iolosit pentru salvarea Ia ad incimi mari a echiRedresarea unei nave angajate pajelor subrnar inelor avariate. rica Alpheratz.2. jl A ineepe forta. sint marcate pe in port ul respectiv (la Constanta 1. APA DE REVENIRE oc Valuri care au lovit ANTARES Steaua nautica 0: Scorpii (Scorplaja. ANEXA GRAFICA Portiune corectata a unei ANTIFON ". = 63 t. Marte". ANTICICLON MN Sistem de vinturi in jurul ANEMOMETRU MN Instrument pentru masuunui maxim barometric. unei nave mar] de nivelul puntu. A. A.040%0' supune ca se datoreste concentrartlor de roci APA DE PORT Me Apa cu greutatea specifica magnetice. sufistare de razbol daca este imperios necesara cienta" sau "a avea A. se foloseste at'unci cind coreede caracteristici . In realitate. Spatiu. Mabanda si cautind a abate nava sub 'lint. fera nordica si in sens corrtrar in emisfera sudica. ca In expr. se Ioloseste de personalul gatorilor sau de aviz pentru navigatori. 1. 3. Situat ia navei' A. cu a carei valoare se calculeaza deplasaANOMALIE MAGNETICA Abatere a elemenmentul navelor. Dreptul de A. siune = 1 500 m. ascutita la extremitati si construita. Corpul 1 .

A.rAPARATOARE inalte. A feri 0 verga care CU un orificiu central ce se Iixeaza pe parimele se descruciseaza pentru a nu se incurca in greede legare a navei pentru a impiedica [ntrarea ment. Cornanda la care omul in prova apara cu cangea.ia navelor straine este reglementata prin legile statului riveran. circulara confectionata din APA JOAsA sin Nivelul eel mal scazut al rnaparima si prevazuta CU 0 barbeta.inUaparent. APE DE PESCUIT DM Ape limitrofe coastelor unui stat. APARA 1.cascaval stat si sup use suveranitatii acestuia. dar poate fi inttlnit si in str. APE COSTlERE DM SupraApiiritoarea fata de apa inc1uzind. confectionata dintr-u n tub de APA DULCE 1. Valurile produc unde interne la supraIata de separatie dintre cele doua straturi : Apiriitoare de remorcii: daca opera vie ajunge la suprafata de separatie. APE DE PILOTAJ 1.\. circulara se numeste casca val.remorca polare. brevetate.cueatura : 4 . Se monteaza la navele la APARATOARE Obiect folosit pentru a feri care elicea iese in afara borbordajul unei nave sau ambarcatiuni impotriva dajului (indeosebi la navele frecar ii de cheu sau de bordajul altei nave. la apa dulce la varsarile fluviilor in mare si in rindul sau.. de barciA. 2. Fenomenul are loc mai ales in marile ~atura. lacuri de acuApiritoare disc: mulare. Cirlig mare de undita. de cauciuc cu aer comprimat. cu fund din prundis ~i pietris. Unele state au fixat ljmtta acestor ape la 100-200 Mm de la coasta. apele portuare. de Iupta rapide care au doua Poate avea forme Ioarte variate: scondri din elice) . Apa pctabila. impletiturf sau chlar cauciucuri vechi de APE INTERNATIONALE DM Apele mar ii automobil folosite in mod frecvent de remordincolo de limitele apelor teritoriale.infil~urlitura. situate pe teritoriul unui singur . marl) si artificiale (canale.. In ultimul timp infasurarea este. sau dispozit iv de protectie prin umplere. 5 . 1 . lacuri.tntarttura . de sarrtina. "Apara prova 1" metalice care impiedica lovirea elicei de cheu. protejata de un invelis din material unele lacuri de Iitoral care comunica cu aceasta. Apa tara curenti.-disc A. balonet.S. 3. nu trebuie sa con tina produse regula. A.manson din plastic viteza navelor se reduce fara vreun motiv sau piele . 3. Ape in care navigatia se executa prin pilotaj. 6 . A. 2 . 3 . ale Apiritoare pneumaticil unor mari inchise si ale Iacurilor de granita. Apa Iipsita de gheturi. Largul mar ii. lemn. v balon de acostare. petroliere pentru a nu polua marea. 2 . D'E REMORCA Tub metalic APA INALTA sin Nivelul eel mai inalt al mareei . de barei APE INTERIOARE DM Ape naturale (fluvii.umplutura . v ~i (nesarata). 2. A feri cu cangea sau cu mina borAPARATOARE DE ~OARECI Disc din tabla dajul unei ambarcatiuni. corespunzator platoului continental sau zonei economice (a nu se confunda cu ape teritoriale ).d. fl Apa adinca. Bosfor. infaAPA LIBERA 1. Apa de fluviu cauciuc acoperit cu jurnatati de ochiuri. 7 .APA 24 evacueaza in afara bordului cu pompele de folosesc A. Apiritoare de nuiele Apiratoare 2. Ape pentru traversarea carora este necesar un pilot la bordul navel. Pentru navele gigantice de astazi se ape nici un stat nu-si exercita suveranitatea <> . unde navigat. cu curenti slabi. 2. folosit pe Du nare pentru pescuitul somnului. APA MOARTA 1. "Apara!" Comanda pentru a apara soarecilor (sobolanilor) Ia bordo cu mina bordajul barcii la acostare. Apa sare si infasurare a remorcii pentru a 0 feri de lipsita de pericole. in care numai statul respectiv are dreptul de a pescui. plastic inchis printr-o cusatura. tranchet. 2. oc Fenomen ce are loc ca urrnare a suprapunerii a doua straturi de apa cu salinitate diferita (apa mai grea se afia in stratul inferior). APA SALMASTRA Amestec de apa de mare si frecare. bazine). de elicel regula. la tragerea APARATOAREA ELICEI Constructie din bare barcii de-a lungul navei etc.barbeta . apele radelor si ale golfurilor. APC. tn aceste chere. Portiunea reei joase.

in sens longitudinal. intre 3 si 12 Mm. APICA A inclina 0 verga sau un pic. la piciorul catargului.directia de apuntare . precurn si alte ape reziduale. v fig nava de 74. Se excepteaza cazurile de avarie sau de siguranta a navel. de pclitie etc.tie cu cea oferita in cazul liniei de plut ire norrnale. 3. 5 . apele de Irontiera si marile teritoriale aflate sub jurisdictia un~i stat. A~ ~ -- Apupare de viteza: 1 . APENDICE Proeminerrta pe fundul navel. A.U. 4 . 3 .tur de pista scurt." A. sa "incaleee mai usor valurile.T. putind fi cauzata de 0 proasta distributie a caricului. DM Zona a marii aflata in afara apelor teritoriale. care reflecta undele scurte. ist Babale aflate in putul cablului ancorei pentru a se putea Iua volta capatului acestuia. daca nu au fost tratate si dezinfectate. APE PORTUARE DM Apele unui port ptna la Iinia care uneste instala. 3 .T. APPLETON. este trecatoare. prea pronuntata deville periculoasa. pentru a putea lua volta manevrelor . dispusa sub fuselaj si in partea din spate a avionului. APELE UNEI NAVE 1. 2.. rt'\hP1i'PLk -=f5! 3· -- f . pe care 11 Irineaza pe 0 distarrta relativ redusa (15-20 m).depresiunea valului . 6 . APE UZA TE In sensul Converrtiei irrternationale pentru prevenirea poluarii marine (1973). scurt . In prezent exista tendinta unor state de a extinde limitele A. APE LIBERE 1.25 -------------------------------------------------------------- APUPARE dar se pot desfasura operatfuni navale. negativa. nava nu poate tine bine drumul. statui riveran are dreptul exclusiv de exploatare a bogatiilor naturale.val pupa: 2 . APIC {despr« lan/ul ancorei SIlU despre 0 coastii) Vertical sin la pic: v ancora. 2 .val prova. datorita efectului elicei.tiile ~i constructule cele mai avansate in largul maril : sin acvatoriu. de control sanitar ~i varnal . cercetari st iinfifice etc. ist Babale de lemn legate cu o traversa instalata pe navele de lemn. A. cind acesta nu este inca vizibil. strat Strat ionizat al atmosferei. APROVARE Pozi tie inclinata a nave. de inundarea unor compartimente etc. deoarece nu perrnite ca intreaga osatura sa. pina la oprirea completa.rulajul final pe punte torul unor cabluri puternice (sandow-uri] care se declanseaza automat la unul din capetele portavioanelor in momentul trecerii cu trenul de aterizare peste un anurnit dispozitiv... APE NATIONALE DM Apele interioare. APOSTOLI 1. A. proiectat in sus. sandow-ul. chiuvete. APUNTARE Evolu tie a avioanelor (elicopterelor) din momentul inceper ii redresarri pina la oprirea acestora pe puntea nave. contribuie la rezistenta navei .virajul ~i intrarea pe directta de apuntare. spalatoare. Oprirea din rulaj a avioanelor pe puntea nave. (ptna la 200 Mm). este asigurata cu aju- Apuntare: 1 . In A. 2. Latirnea A. sin mare Iibera. mare deschisa. Zona a mar ii in care nu sint pericole de navigatie pentru nave.distruga tor de escorta . portavion (portelicopter). avind astfel asieta strtns. ape incluzind deseuri care provin de la bai. APE TERITORIALE DM Fi~ie de mare care se intinde de-a lungul coastei unui stat ~i care este supusa suveranrtatn acestuia. largul mar ii. ca ~i apuparea. ale Republicii Socialiste Romania se intind pe 0 latime de 12 Mm. in care pescajul prova este rnai mare decit pescajul pupa. nu pot fi descarcate in mare la distanta mai mica de 4 Mm de uscat. APROPIERI Zona de mare din vecinatatea nscatului. APUPARE Pozi tie inclinata a nave. Pe timpul marsului se constata totdeauna 0 usoara A. La A. APR OAPE (despre vint) Care bate diritr-o direct ie inaintea traversului : v aliura ~i 'lint APROAPE FURTUNA v scara Beaufort.T. in sens longitudinal. fiind abatuta de valuri si de 'lint datorita suprastructurii prova care' prezinta 0 suprafata mal mare in compara. totodata. sistemul -el. asigurindu-l astfel in put. ca pantalonii elicei ~.a. 7. Apele mar ii sau fluviului eliberate de ghetur] in care navele pot naviga in conditii normale. Apa din jurul unei nave. APUP ARE DE VITEZA Apupare produsa la navele rapide.portavion.virajul 4 la turul de pistol. Infirmerii etc. in care pescajul pupa este mai mare decit pescajul prova. care permite nave. sin largul marii. mai ales pe mare rea. aflat la 0 altitudine de circa 250 km. APE VII v maree. Apa din pupa unei nave (sensul eel mai obisnuit).. 2. se agata de o tija. ca urmar e a faptului ell. speciala. APE MOARTE v maree. este stabilita prin Iegislatia statului riveran si se men tine in majoritatea cazurilor.T.

Este forma inrtiala a termenului care s-a merrti nrrt pina catre sfirsitul sec. ARBORET Partea superioara a arborelui cornpus din doua sau trei elemente.. care are loc la t recerea astrului cu centrul sau prin orizoritul adevarat. cuplat cu elicea . prova.. din trei par ti : coloana. aparent din cauza refractiei atrnosferei. Uneori A. ghiurilor si picurilor navei .__c:_ I \' I \ I . trmchet.. si 0 marire a inaljimii valului pupa. denumit artirnon. A. G. A. de regula.APUS de valuri.~~1 '//. A ridica pavilionul pentru identificare . rindunicii. sin catarg : v fig greement si nava. 0 nava eu cinci A. 0 nava CU trei arbori are: A. in exterior.d. tr inchet. zburiitorului si A. sin ax portelice. ARATA PAVILIONUL 1. are de la prova . AQUILA Constelatia Vulturul avind steua nautica Altair. artimon . mare si A.gabierul bompresului. A. A. care. pe care se intmdea 0 de pescari ).. prova.rul aparent deasupra or izorrtului. anteriele de radio si radiolocat ie etc. A face croaziera CU 0 nava de razboi in scop de propaganda. trmchet. fenomen ce are loc la vrteza critica. A.i Arboret de bompres: 1 . sustine arboretul printr-u n dispozitiv analog. XIII-XIV.. ~ . cunoscut sub denumirea de grupe de valuri Kelvin. se produce 0 A. XIX.-- :) . ARBOR inv. mare si A. ARB ORE PORTELICE Tronsonul Iiniei de arbori din extremitatea pupa a navei. in general. fiind fixat de capatul coloanei cu un butuc. prova sau A. la ~rueeta. sin \Vest. imp rima navei tendinta de a "calari" propriul sau val prova. A. a grapa. Calciiul sau se reazerna pe gable. avlnd un capat in irrteriorul navel. A.. Termenul este foarte important. ARBORADA Ansamblul arborilor (catargelor). 5 .civada . APUSUL MN Vint de West (termen [olosit 26 are: A. mare. Daca depresiunea valulu i transversal coincide cu pupa navel. adevarat al Soarelui are loc atu nci cind bordul inferi . A. ARBORE-GRUIE sin catarg de incarcare. adevarat A. instala'tiile de semnalrzare optrca. gabier ~i arboret. aparent.trtnca 3- . A. ARA (des-pre ancord} A se tiri pe fund fara a rnusca : sin a derapa . Iiind derivat din cuvintul italian "arbor" folosit in sec. adevarat se produce inaintea A. A ridica pavilionul national sau marca de cornandarnent. Cind se compune din doua parti. vela ~. are: A.. ARA ANCORA! Formula prin care sarrtinela de la ancora raporteaza ca ancora nu a muscat si ara. artimon. I 0 / f. ARBORA 1. trinchet (A. acestea se numesc coloana si arboret. AQUILON lUN Vint de Nord .. A pune la post arborii arnbarcat iunii sau a i navei. ARB ORE GABlER Por tiunea din mijloc a. 2. rnic. ARBORET DE BOMPRES ist Arbore great pe bornpres. A. unui arbore compus din trei par ti. cind a fost inlocuit treptat cu arbore.I } II \ . artimon. bigile. A. vergilor.:. v fig greement. A. 0 nava cu doi A.I. pe funduri rnici ...Nord-Est pe coastele Ltaliei. sin arbore. iar eel al Lunii. 3. atunci cind bordul superior al acesteia este tangent la Iinia orizontului. Trecerea unui astru cu centrul sau prin orizont dupa culrni nat ie. iar celalalt capat.. v roza vinturilor. APUS 1.arboretul bombresului : 2 . A.. pupa si A. lemnul Iiind folosit numai in cazul velierelor mici si al ambarcatiunilor. ARB ORE Scondru vertical sau usor inclinat care sustine vergile. deoarece atesta vechimea marinariei Ta noi. 0 nava cu patru A. 2. v fig greement. mare.r al astrului se afla cu 112-1/3 din d iamet. la care centrul astrului trece prin orizontul vizibil. este. mic) si A. antena . cuplat cu arborele interrnediar. metalic. El se cornpune.--!II . A. A purta pavilion national sau marca de cornandament. 2.spre pupa: A. sin a arata culorile. poate atinge 2-3 m in cazul unui distrugator.V. navelor mari eu vele este compus din doua parti : A. velatura.

Curbura unei nave sprijinita cu partea centrala pe un val.legiHura la cazici . 2.27 patrata. 2. A. denumita gabierul bompresului ARIPI men folosit in sec. ARGONAUT 1. v gabie. iar primul curs de constructii navale (1898). denumrti verfafori. sin cart (3). Por tiunea invizibila a acestui paralel poarta denumirea de arc nocturn. in aliveie sau pe punte. Distingem : A. cu doi cilindri care actiona 0 elice cu doua pale cu diarnetrul de 1. in prelungirea rnat itei.manela losit in prima jumdtate a sec. ARIES 1. ARGAT 1. usoara reprezinta 0 calitate a navei. Cabestan din lemn folosit in santierele navale de pe Dunare sau la lucra. ARCUI (despre navd) A se incovoia in forma de are atunci cind se sprijina pe val numai cu partea centrala : v arc (2). in» cabesta. arg Navigator indraznet. pronuntata este un defect ce poate duce la ambardee puternice care ingreuiaza guvernarea. ARE REM ORCA ! fl Formula prin care se raporteaza ca remorca u nei dane sau unui convoi de slepuri are gasa data la cirlig. sin aripi [merse . ARIPA. 3. Ea se utilizeaza la execntarea voltei in 'lint si a altor manevre. in greaca "Pazitorul ursului". "ARHIMEDE" ist Prima nava cu elice (lansata in 1839) care a reusit sa traverseze Oc. ARCTURUS Steaua nautlca at Bootis (Boarul). folosind la maximum spat iul. ortzontal (pe linie) si A. v fig corpul navel. prin care se raporteaza ca g~ unei legaturi este data la baba. Primul manual romanesc de Teoria Navel (1902) a fost alcatuit de locotenent-comandorul N.n (term en [o- ARIE DE VtNT inv. ARIMOR MC Pers~ana calificata in arirnarea caricului . pentru a mari suprafata de captare a pestelui in traul. ARIPI PORTANTE Dispozitiv in forma de arrpi montat sub fundul navei . v nava eu aripi portante. v fig traul. Se irnparte in teoria navei si constructii navale.S. Personaj din mitologia greaca facind parte din grupul de tesalieni care au plecat cu nava "Argo" in cautarea . 'poate fi combatuta. Constelatia Berbecul avind steaua nautica Hamal. Argat: 1 . (ter- ARC I. sin boneta (are insa si un alt sens).urs. mar imea 0. pesc Piasa asezata la gura traulului.00). ARC DIURN Portiune din paralelul de declinat ie al astrului . denurnit urs. Negrescu din Marina Militara. Actiu nea de a arcu i. Avea 0 masina cu vapori de 80 CP. A. ARIMA MC A aseza si a fixa ("tese") caricul in hambare. "ARCTICA" Spargator de gheata atomic (l'.) si prima nava de suprafata din lume care aatins Polul Nord (17 august 1977. ora 4. 1. . in cazul navelor cu vele A. X I X). se datoreste pozitiei centrului velic in pupa centrului de greutate. Vela suplirnentara intmsa cu ajutorul unor scondri . subofiter . ARIMAJ MC Rezultatul unei arimari. 2 . 3. v punct vernal. ARC N OCTURN v arc diurn. stivuitor. stivador.2. sin stivator. v cornanda (1). de ambele partt. pentru a marl suprafata velaturii la vint de pupa. reducind aria farului pupa sau marind-o pe aceea a farului prova. ARDENTA Proprietatea de a fi ardent. Curba u nei nave care arcuieste. ARCFORM Tip de nava caracterizata prin formele arcuite ale bordajului. Cupsa. ARIMARE "vIC Actiunea de a arirna. 2.5 m. salvare. Bosfor spre Colhida (sudul Caucazulu i}. ARC DE EXCES v sextant. vertical (pe coloana). ARGUMENT Valoare cunoscuta cu care se intra in tablele nautice.ril~ de 9.75 Nd. mitologica care ar fi trecut prima prin str. ARGUZIN ist Pe galere. Atlantic. zburatorului. ARE! fl Formula. daca este necesar. XVI-XVII). 2. 2. ARHITECTURA NAVAL\ Stiinta proiectarii ~i constructiei navelor. mare. 3. caut ind "lina de aur". "ARGO" Nava. cu intrind mare.care supraveghea oarnenii de la rarne. sin. v zodiac. Distingem: A. ARCUIRE 1.S. A.H. Axul sau. gabierului. atingind viteza record pentru acele timpuri de "Arhimedeu Areuire ARDENTA {despre navd) Care tmde a veni in vint. vizibila deasupra orizontului. A. la capac si la talpa.ajutor al Comitelui . Portiunile curbe ale bordajului la prova navei . in timp ce A.Jinei de aur". 3 . 2. de inginerul sef al Marinei Mil itar'e A. protejind marfa impotriva or icarei deteriorart si asigurind navel stabilitatea si conditiile normale de banda si asieta. are gauri in care se introduc bare ce poarta denumirea de manele.

A. . pregatirea si conservarea munitiei. Primul A. A. de ex. toate instalat iile necesare. ~i tactica A. 2 . (in santiere ) A monta pe 0 nava. "epava de Ia km . ARMARE Actiunea de a arma.. v sonda. N. 0 nava A. Arunciitor de grenade antisubmarine cu tljll. destinata ducerii luptei de pe litoral impotrrva navelor inarnice si. de repara'tii .platforma rotat iva : 2 . pulberi. A incadra 0 nava cu echipaj si a 0 inzestra CU toate obiectele necesare exploatarfi (semnificat ie uzuala). folosindu-se aparatura de radiolocatie si centrale de tragere : v fig turela ~i tun. cap etc. un tun etc. ARUNCATOR DE GRENADE' ANTISUBMARINE mil Aparat montat pe puntea nave] "i ARMA 1. A. 3 .grenada antisubmarina .jcava. ARTA MARINARULUI v marinarle.ti. un cabestan. impotriva unor obiective de pe uscat. la tun. A.C. v piraterie. 1 . 2. reactte. fiind destinata in principal executarit tragerilor arrtiaeriene. 2. ARMUZ Spatule dintre scindurile bordajului u nei nave ori ambarcatiu ni construite in sistem latin sau spatule dintre scindurile puntilor de lemn ale navelor. intretinere ~i arrnare al marinei militare. referindu -se la impartirea prazii ~i la indatortrile fiecarui pirat la bordo Pirati i le semnau in cere pentru a nu se afla cine era comandantul si a putea afirma ca au fost fortati sa le semneze.). de la bordul navelor de lupta mijlocii sau mari se imparte in A. A.teavA i 3 ..N. de un anum it obiect (epava. <> "A. se aplicau si pe navele de pira. mine. v arborada. cu pulbere. gura . ARTIFICIER 1. cabestanul. universala (ptna Ia 152 mrn). trageri de A. 2. v garnitura. 2.. sint automatizate. Persoana care echipeaza 0 nava in scopuri comerciale. poate inchir ia nava nuda unui A.d. ARSENAL mil Sarrtier de constructii.contact central de dare a foculu] destinat aruncarii grenadelor antisubmarine.G. A.: sin harrnuz.." Comanda pentru a arma bateria. care poate executa atit trageri navale. Totalitatea marinarilor destinatl a punc in Iunctiune 0 barca. ARME SUB APA mil Armamentul si tehnica de lupta destinate distrugerii prin lovituri sub apa a navelor de suprafata si submarinelor inamice: torpile. ele lanseaza grenadele una cite una sau in jerba. terestre si aerlene. barca. Tragerile A. eventual. 0 sonda mecanica etc. ARMAMENT 1.mecanism de dare a focului . 3. in care se preseaza calafat sau alte materiale pentru a asigura etanseltatea. Seu pus in gaura plumbului sondei de mina pentru a lua probe de fund. la tun 1" mil a) Ordin la care servarrtii tree la tun. 2. mil Totalitatea tunurilor ~i rachetelor de diferrte t ipuri CU iris'tala'tirle si aparatura specializata folosite in marina.tija eu lin. instalata la bordul navelor ~i destinata ducerii luptei impotriva obiectivelor navale. ARMADA is! Fleta (termen de origine spaniold }. Uneori A. MC Persoana specializata in manipularea explozivului pe timpul prospectiunilor marine. 4 . 2. ARTICOLE DE RAZBOI ist Cod disciplinar al marinei militare utilizat in perioada navelor CU vele. A.. ARMA IN CURSA ist A arma 0 nava pentru razboiul in cursa. <> "A. pastrindu-si doar cornandantul ~i mecanicul sef. Aruncltor de grenade antisubmarine eu mai multe t evf: 1 .. MC Proprietar de nava. v ramare. cu una sau mai multe tevi. reactive etc. ARUNCARE LA COASTA v esuare.d. mil Tu nar specialist in manipularea. balistica. de coastii A. clasice si cu ARTIMON 1. A face sa intre in barca arrnamentul si a aduce in aceasta toate obiectele de arrnament. 2 . dupa lansare. Proprietarul unui iaht sau al u nei nave de studii. cit ~i arrtiaeriene. arunca". ARMATOR 1. principala (100-203 mrn). al Marinei Rornane a fost infiintat in 1879 prin extinderea Atelierului Flotilei de la Galati. Disciplina care se ocupa de constructia armamentului de A. 4. navalii A.ARMA 28 ARTILERIE 1. grenade antisubmarine etc. pot fi CU tije. ARMA1URA 1. ARUNCA fl A indeparta un plutitor. ARMADILLA ist Forrnatie mica de nave de lup ta in fostele colonii spaniole. navlositor. 2.teava ArUDcitor de grenade antisubmarine cu 0 tea va: 1 . sin randa de furtuna. ARMATll Comanda in barca pentru a lua rama pe brat. A pregati pentru tragere un tun ori un tub lanstorpile sau a pregatl pentru manevra un cabestan. v lnvincibila Armada. b) Exercitii cu A. secundara fermata din tun uri si rnitraliere cu o mare cadenta de tragere. datorita curentului.. in orice directie si la 0 distanta cuprinsa irrtre 100 si 1 500 m si chiar rnai multo ASCULTA' CIRMA (despre nava) A intoarce in functie de orienta rea cirrnei. fcabestanului! etc.R.mecanism de dare a focului . Totalitatea rnijloacelor de lupta ale navei. A. baterieij barcii nr .

la cerere. ASTROLAB participarea la ostilitatl etc. in dotarea navelor cu aparatura specifica de navigatie si cu documente nau tice . Daca nava are o vitezli. Iolosita la confectionarea pavilioanelor. se considera cli. 6 . Transportul de marfa destinatli. 2. ASROC mil (engl .e. fiind egala cu diferenta de pescaj intre prova si pupa raportata la lungimea navei.O. in inforrnarea hidrometeorologica etc. Nava care acorda A. VII at e. XV Astrolab de barca A.29 cu atit mal bine eu cit viteza sa relativa in raport cu apa este mal mare. !?I DE NAVIGATIE mil Totalitatea masurilor luate in scopul asigurarii conditulor optime de navigatie pentru navele proprii si al ingreuierii navigattei navelor inamice. 2. nava. cu sau fara ochi. Nava este aprovata san apnpata. DM Actiu ne a unei nave cornerciale neutre in timp de razboi. ASIGURAREA HIDROGRAFICA.ii. v a guverna. unei nave aflate in pericol. U nghiul dintre pozrtia norrnala si pozitia la un moment dat a chilei u nei nave intr-o apa linistita. prin tangenta sa. v si compas solar. Imaginea astrului din obiectiv este .n. dupa cum pescajul prova este mai mare sau rnai mic decit pescajul pupa.ascutis .} A fixa capatul. la Galati in luna mai 1933." Este rareori folosit in navigatia marina.n.tul unei parirne facind 0 coada de soarece. la care puteau adera navigatorii de toate gradele din flota comerciala.C. ASIGURA 1. nava este la chila dreapra sac ca are A.parima .. ea nu A.. Cmd pescajul prova este egal cu pescajul pupa. a fost perfectlonat de arabi in sec.. ASDIC engl Lnitialele expresier Allied Submarine Detection Investigation Committee (hidrolocator folosit in marina engleza). Aju tor acordat. de regula. 7 . ASIGURA PAVILIONUL A trage 0 lovitura de tun in momentul ridicarii pavilionului la intilriirea CU 0 alta. cum ar Ii: transrniterea de informat ii. in scop de identificare. de verticala. fiind folosit pina in sec. cu curbura prea mica pentru 0 anurnita parima. OSTlLA. 2 .cheie . inarnicului sau de persoane oflciale inarnice nu constituie A.) ASOCIATIA MARINARILOR ROMANI ist Asociatie cu caracter sindical infiintatli. Consta in arnenajarea CU mijloace a TMAM de catre u nita [i hidrografice specializate. ASISTENTA. Se executa pentru a atrage aterrtia lili a invita nava intilnita sa. Instrument compus dintr-un cere gradat si 0 alidada lili folosit pentru masurarea Inaltirni! unghiulare a astrilor.Antisubmarine Rocket) Arrna antisubmarina americana. Piesli. ASCU'fI (despre partme ) A subtia capli. Astrolab sec. unghiul oral' local si declinatia astrului . poate fi capturata de partea beliprimilor vikingl (in anul 800 e. ASCUTI!? 1.n. Se compune din doua luneteobiectiv si ocular . geranta adversa. dar neabandonate..clinate la 60° fata.babale. ASTROLAB CU PENDUL Instrument hidrografic avind aceeasi destinatie ca si astrolabul cu prisme. [despre lan].C. A lega suplimentar (de ex. 2. III i.ochi . egala cu cea a curentului din pupa.filiera ASTROCOMPAS Instrument natrtic folosit in marile polare indicind directia cu ajutorul unei alidade cu care se vizeaza astrul. si fire sintetice. ca sa poata intra prin raiurile macaralelor etc. ASIETA. Cind nu are viteza. ASISTENTA. Instrument irnprovizat Ia barcile de salvare pentru masurarea inaltimii unghiulare a Soarelui. O. norrnala (zero). constlnd in acordarea de ajutor direct unuia din beligera nti. decit pe cursurile de apa cind curentul loveste pana cirmei. 4 . ASTROGRAF Instrument constituit dintr-o sursa de lumina care prolecteaza curbele de inaltime ale astrflor pe 0 dlagrama speciala ce permite trasarea portiunii utile a dreptei de inaltime.baston de balustrada . parima etc. ASTROLAB ist 1.uri: 1 . ASOG ist Galion spaniel care transporta mercur. Pe anumite cadrane se inreglstreaza latitudinea observatorului. reprezentind o combinatte intre racheta lili torpila arrtisubmarina. Timpul necesar folosit in acest scop poarta denumirea de "timpul mediu al A. XIII. 3 . o nava nu A. se determina.-l/i arate culorile (pavilionul}. ASK ist Nava a Ascull. lnventat probabil de Apolonius din Perga in sec. 5 . 0 rem orca) CU 0 parima. A. Piesa care poate roade parima ce trece pe deasupra ei. ASTAR Tesatura din lina sau din liua.

de ex.ltimii Schema . ATIRNATOARE 1. ATENTIUNE LA MA~INI Semnal sau inscriptie pe cadranul telegrafului indicind ca masina sa fie gata de manevra. merrtinind-o in celalalt bord cu ajutorul Iarrtului sau ~i al unei parime de sirma. 3 . Inainte ca astrul sa fi atins inaltimea prestabilrta. ASTROLAB CU PRISME Instrument pentru ridicar i hidrografice ser'lind la determinarea momentului in care un anumit astru ajunge la inaltimea data. Lant care sustine verga. A fila putin lantul ancorei a!otfe [ncit aceasta sa iasa in afara navel. . ATELIERUL FL OTILEI v arsenal.. 3.directie la astru . 4 ..~ Schema astrolabulul cu prismil: 1 . in momentul in care astrul se va afla la inaltimea prestabilita. venind dispre largo Distingern : A. in longitudine cind nava urrneaza rneridianul care trece prin punetul de A.ASTROL'B 30 o placa de trasare. 2 .directia la astru : 2 prisma . se compune dintr-o placa de baza cu un disc rotariv. ASTRONOMIE NAUTICA Ramura a astronomiei care se ocupa de navigatia astronomica. funduri mici) se executa perpendicular. fnv A mola botul de rraversiera. . A. bancuri. Iar pe 0 coast a sanatoasa (fara pericole). tinind nava in botul sau de capon gata de fundarisire (manevra practicata pe vechil e nave cu vele}.ocular. astrolabulul eu pendul: 1 . pe un far. ASTROPJ"OT Instrument pentru trasarea rezultatelor calculelor de punct.disc rotativ 3 . ASURZI ist [des-pre rame ) A infasura furchet ii sau a acoperi rarnele cu cirpe pentru a nu face zgomot la ramare. A. pe 0 insula sau pe un alt reper vizibil din mare.. Saul a sau lant cu care se asigura cirrna pentru a nu se pierde in cazul cind iese din balamale. A~TEPTA IN BALANS 11 [despre un remorcher cu conuoi} A merge in amonte cu 0 viteza egala CU cea a curentului apei. a naviga in apele interioare si internationale. 3. caracteristicile tehnice ~i de exploatare. reperele etc. A. in latitudine cind nava urrneaza paralelul care trece prin punctul de A. cele doua imagini ale sale se observa la inaltimi difertte : ele se 'lor situ a pe aceeasi vertic~la. 4. certificind. Se compune dintr-o luneta orizontala avind in fata obiectivului 0 prisma care permite sa se vizeze simultan un astru inamice ancorate. precum si starea tehnica a navelor. 0 scala de timp care trebuie orientata cu precizie pe directia Est-West ~i o r igla pentru rnasurarea inalrimilcr. . v verga. pentru inililimi. 1 .azimutul astrolui. 2. Asurzirea ramelor era 0 masura de precautie ce se lua noaptea pe t irnpul deplasarii barcilor la abordajul unei nave reflectata de 0 oglinda suspendata sub forma de pendul. totodata. A.scara Astroplot: timpului. 5orizon t artificial -c si imagine a sa reflectata intr-un orlzont artificial cu mercur. pe coasta periculoasa (strnci. nava aterizeaza in mod deliberat iutr-o anumita parte a punctului de dest ina. Momentul in care ast rul are inaltimea de 60° reprezinta media mornentelor rrecerii sale prin doua Iinii gravate pe oglinda.itudinea ca la vederea uscatului se afla. cu ajutorul radarului se poate executa si pe ceata. Uneori. 2. mentinlnd convoiul pe loe. 4. la E (W) de acest punct. ATERIZARE Luarea contactului vizual en uscat ul . sin atirnator.rigla astronomice rapide .obiectiv. A suspenda ancora in dreptul etravei pentru a nu atinge bordajul unei alte nave.ocular. 2 . pe un reper cind nava aterizeaza pe 0 inal'time. oblic pentru a vedea farurile. folosind metode malului. gradat la periferie de la 0° la 3590 ~i cu patrate cu latura de 2 mm.pendul . A~CHIERE 11 Reducerea brusca a inii. ATA~AT NAVAL Ofrter care indepl ineste functia de corisilier in probleme navale al ~efului unui oficiu diplomatic .tie.obiect iv . dreptul de proprietat e . dupa care este dirijata spre punctul de destinatie. daca nu este sigura de punetul sau. pentru a avea cert. ATESTAT DE BORD Me Document eliberat navelor de ape irrterloare de catr e capitaniile porturilor unde au fost inscrise si care confera dreptul de a arbora pavilionul national. ATtRNA 1.

31
ATIRNATOR 1. Parhna cu noduri de turban folosita pentru coborrrea in barca sau urcarea pe punte a arrnamentului barcii : v fig baleniera cu motor; 2. sin atirnatoare. ATiRNATOR DE RETINERE/DE RULIU Parirna scurta data. de la bord la 0 barca care se lasa la apa pentru a impiedica lovirea acesteia de bordaj la balans; v fig lasare la apa. ATLAS DE CURENTI oc Colectie de harti cuprinz.ind curentii ~arini permanent! sa:u de maree in diferite anotimpuri sau luni. ATLAS DE GHETUIU oc Colectie de har ti cupr inzind zonele de mare acoperite de gheturi in dif erite anotimpuri sau Iu ni, ATLAS DE MAREE oc Colectie de harti indicind curerrtii de maree la anumite ore, epoci etc. ATOL Insula. de corali in forma. de inel inchis sau deschis in jurul unei suprafete de apa, denumita laguna. ATRACPA BAILOR Deviere a navei catre interiorul unei bai din cauza contracurentului, ATRACPE LOCALA Anomalie a cimpului magnetic t.erestru care perturba compasul magnetic al navel. ATRIA Steaua nautlca IX Trtangulis Australis (Triunghiul Austral), marimea 1,9. ATA Dira de spurna alba, paralela cu directia 'Ii nt ulu i, care se Iormeaza la vintur i de Iorta 7-10 pe scara Beaufort. ATA DE GRANDEE Sfoara rasucita din mai multe ate de vele servind la coaserea grandeei, Inainte de intrebuintare se ceruieste. ATA DE VELE Sfoa~a din doua ~u rnai multe fire de cinepa sau de in de cea mai buna calitate, servind la coaserea velelor ~i la patronarea capetelor de saula. ATA PESCAREASCA Ata de bumbac sau de in de grosimi diferite din care se impletesc plasele de pescuit. AURIC v greement auric si vela aurica. AURI GA Constelatia Vizitiul avind steaua naut ica Capella. "AURORA" ist Crucisator din Flota Marii Bartice a Marinei militare ruse, construit la

AVANS octornbrie (7 noiembrie) 1917, rnarcind inceputul Marii Revolutii Socialiste. Caracteristici : Depl, = 6630 t; opt tunuri de 152 mm, patru tubur i Ianstorpile si armament au xi liar. In prezent nava este aricora.ta pe Neva, in fata Scolii Militare de Marina "Nahimov", fiind declarata monument istoric. AU!;jTEC fl Intilnirea intre doua convoaie sau doua nave care inainteaza pe un curs de apa in sensuri opuse, arat indusi reciproc tribordul in loc _\'i<~;tf'~~~ de babord, cum se int impla in mod normal. A. se sernnalizeaza la tribord, noaptea printr-o lumina alba. interrnit.enta, iar ziua agiAustec t ind un pavilion de culoare albastra. AUTOGRAF 1. Aparat care inregistreaza grafrc imersiunea si inclinarea torpilei in drumul catre tinta.. 2. Idem, inregistrind procesul Iansar ii u nei mine sau imersiunea dragii si a elementelor sale. A. se intrebuirrteaza pe timpul exercitiilcr de lansare a torpilelor , de minare si dragaj, pentru verificarea functionar ii armei respectjve. AUTOMATICA NAVALA Ramura a autornaticii care se ocupa cu studiul elementelor si al sistemelor automate sau autornat izat e de la bordul navelor. AUTONOMIE mil Capacitatea navelor de a naviga un anumit interval de timp, fara a intra in port pentru refacerea plinurilor. Este o caracteristica de baza in definirea calrtatilor tehnico-tactice ale navel si se stabileste inca din faza de proiectare a acesteia. Depmde de tipul navel, de rezervele de cornbust ibil. apa, hrana etc. ~i de rezistenta echipajului. AUTORITATE PORTUARA Me Organ portuar (capitanie de port, varna, punct de trontiera etc.) autorizat prin lege sa. ia masuri si sa ernita dispozrtii legale obligatorii referitoare la nav iga tia in zona portului, la varna, la frorrtiera etc. AUXILIAR Mecanic la masinile au xiliare ale navei , AUXILIARE Ansamblul masinilor, pompelor etc. care asigura functionarea masinilor prmcipale de propulsie ale navei sau care indephnesc alte Iunctiu ni. AVAL [l Pozi tie a unui punct de pe un curs de apa sau de pe malul acestuia, situat mai jos (catre varsare) in raport cu un alt punct de pe acelasi curs de apa, AV ANPORT Suprafata de apa inaintea irrtrar ii in port. aparata natural sau prin construct ii hidrotehnice impotriva valurilor si vinturilor. A. est e folosit de nave pentru sta.tioriare ptna in momentul in care se primest e perrnisiunea de a intra in port. AV ANS 1. Interval de tirnp cu care cronornetrul devanseaza ora exacta. 2. Interval de

,.Aurora"

Petrograd in 1900. Celebru prin salva sa de artilerie prin care a semnalat inceperea asalt ului asupra Palatului de lama in noapt ea de 25

AVANTAJUL

32 cartilor-pilot, cartilor de faruri :;;i altor documente nautice, precum si diverse inrerdictfi ternporare de navigatie ; sin aviz pentru navigatori. . AVIZAREA PLECARII NAVEl MC Avizarea pe care comandantul navei 0 trimite navlositorului inairrte de plecarea acesteia in cursa, AVIZO mil Nava militara rapida CU deplasament pina la 2 000 t 9i armament, u90r destinata sa execute escorta, cercetare, protectia pescuitului, reprezentare etc. Caracteristici : L = 103 m; B = 11 m; d = 3,8m; Y = 2025 Nd; unul-patru tunuri de 100-120 mm, dona-opt tunuri AA de 37-80 mm, un aruncator de grenade AS cuadruplu de 305 mm, doua aparate Ianstorpile triple, un elicopter. AvINTARE Portiu ne a navei in afara perpendicularei prova (A. prova) sa.u in afara perpendicularei pupa (A. pupa). AVODIRE v acaju. AXA LUMII v sfera cereasca, AXA PASEI DE NAVIGATIE mil Linie ce trece prln mijlocul unei pase de navigatte, reprezentind drumul navigabil. AXA !;iENALULUI NAVIGABIL Li nie ce trece prin mijlocul unui serial navigabil si care corespunde, de regula, adincimilor optime pentru navigatie. AXIOMETRU Aparat compus dintr-un sector de cere gradat in puncte (de la 0 la 30 in fiecare bord) si un indice aflat in fata t imonierului ce arata unghiul de cirma pus de acesta; v ~i indicator de unghi de cirma. Ax,vL CIRMEI v cirma. AXUL NAVEl Irrtersectia planului diametral longitudinal cu un plan orizontal. <> "In ax" In planul diametral sau paralel CU acest plan. AZIMUT Arcul de orizont cuprins irrtre Nordul adevarat, magnetic sau compas si directia spre un obiect, contat in sensul acelor unui ceasor nic, de la 0000 (Nord) la 3590 (astroriomii il conteaza de la Sud). AZIMUT NECUNOSCUT, metoda Metoda de determinare a deviatrilor compasului magnetic const ind din compara.tia relevmentului compas la un obiect CU relevmentul adevarat aproximativ al aceluiasi obiect, Eroarea fiind constanta pentru toate relevmentele, curba deviatiei va fi deplasata CU 0 cantitate coristanta care se poate deterrnina tinind seama ca suma algebrica a deviat iilor trebuie sa fie egala CU zero. Metoda nu poate f i aplicata daca exista 0 eroar e a Iiniei de credirita.

trrap cu care ora mareei inalte precede uneori culrninatia Lunii. AVANTAJUL VINTULUI ist Avantaj al unei nave sau formatn de nave cu vele de a se gasi in vintul inamiculni , ceea ce ii permite sa aleaga momentul declansarir atacului, AVARIE 1. Stricaciune produsa navel sau instalatiilor de bord, cu consecirrte grave asupra capacitatn de Iupta, de transport etc. 2. MC Pagube suferite de nava ori de carle sau cheltuiala exceptionala iacuta de 0 nava comerciala in vederea salvaril sale si a caricului, A. poate fi suportata de nava (1\. partlculara] sau de totl participantii la expeditia maritima (A. comuna), AVERTISMENT Indicatie inscrtsa pe hartile marine pentru a preveni asupra unor eventuale inexactitati ale acestora sau asupra unor date variabile (de ex., adjncirnile la gurile fluviilor}, AVERTISMENT DE FURTUNA MN Anuntarea unui vint de eel putin Iorta 7 (aproape furtuna} dupa scara Beaufort. Se comunica prin radio ~i optic, prin semnale de furtuna. AVIATIE AMBARCATA mil Aviatie bazata pe portavioane si portelicoptere care include avioane de vinatoare, vinatoare-bombardament, avioane si elicoptere antisubmarine etc. constituind principala forta de lovire a acestora. AVIATIE ANTISUBMARINA mil Categorie de aviatie maritima compusa din avioane, hidroavioane si elicoptere speclalizate in cautarea si distrugerea submarinelor inamice. AVIATIE MARITIMA mil Aviatie din compunerea marinei militare speciallzata in actiuni de lupta pe mare 9i in zona litoralului. Dupa locul de bazare al avioanelor si elicopterelor, distingem A.M. bazata in zona de litoral si A.M. bazata pe nave, in special pe portavioane si portelicoptere (aviatie arnbarcata). AVIATIE TORPILOARE !;II PUITOARE DE MINE mil Categorie de aviatie maritima inzesrrata CU avioane specializat e pentru atacarea cu torpila a navel or inamice , executarea rninar ilor ofensive etc.

marimea 1. AVIZ 1'v[C In:;;tiintare

AVIOR

Steaua

nautica

e

Carinae

(Chila),

de navlosire, indicind nava va sosi in portul care.

prevazuta in contractu data probabila la care de incarcare sau descar-

AVIZ NAVIGATORILOR In9tiintare adresata navigatorilor, indicind modificarI ale har'tilor,

B
B 1. Pavilion din Codul international de semnale cu semnificatra.: "Ineare sau descarc explozivi san material inflarnabil", In unele tari un astfel de pavilion este folosit de multa vreme ca semnal de atac sau de deschidere a Iocului. Potrivit legendei, la originea semnalului s-ar afla 0 manta rosie ridicata de Temistoele pe o rama in lupta de la Salamina (480 i.e.n.). 2. Coeficient aproxirnativ al deviatiei compasului magnetic. BAADER peso Ma~ina speciala folosita pe traulere pentru fabricarea fileurilor de peste, BABA Piesa masiva de lernn, beton arrnat sau metal, instalata la bord sau pe cheu si Iolosita p entru a Iua volta parirnelor. Poate fi simpla,
zeaza, in general, perete. Avea deasupra la bigile mici ; v fig biga de

BABAFINCA inv, sin zburator (pe bornbarde).
0

BABAICA fl Rama de barca cu bratul .ingrosat
catre miner, in forma de para, pentru a crea o contragreutate. Se u tifizeaza., de obicei, la lotci sau barci pescaresti ; sin opacina. BABORD Partea din stinga a unei nave privita de la pupa spre prova ; v fig bordo "B. inairrtej inapoi, opriti !" Cornanda ee se da marinarilor din arrnamerrtul barcii, care rameaza la B., pentru a rama inainte sau inapoi ori pentru a opri. BAC Ambarcatiune cu sau fara propulsie-proprie, folosit pe flu vii sau in porturi pentru transportul oarnenilor, vehiculelor sau diferitelor materiale. BAGALA Nava araba cu unu-doi arbori cu vele latine si cu antena. Caracteristici: Depl = = 150-400 t; L = 30-4.0 m; B = 6-8,5 m; sin bagla. BAGLA v bagala. BAGUIO Denumirea unui eielon in Filipine. BAIDAC inv Nava puntata, cu un eatarg ~i vele, lunga de 36-60 rn, Iolosita pe Nipru. BAlE lntrind al rnarii in uscat, avind 0 deschider e mai mare decit adincimea.

contrababafinca.

~

g9__
A ~

R

Baba

~

RiaiPa'
C

.~
0 Dabale: A - eu umeri (in cruce); Bin V; C - dubla eu urneri; D - dubla

Daba de abater.

BAIERA DE FIRUIALA/TRANSFILAJ

dubla, in cruce, CU urechi sau in V (utilizata numai la - bord, pentru manevrele curente). B. instalata pe cheu se numeste ~i bolard ; v ~i bici, blnta, biton , pici. B. de abatere B. de lernn instalata pe cheu pentru' a servi la legarea palancurilor de abatere; v abater e in catena. B. de remorca a) B. iristalata la pupa unor r emorchere in eele doua borduri sau B. dubla in cruce Ia pupa, destinata voltarl! remorcilor : b) B. de lemn fixata cu 0 bratara la bancul din prova unei ambarcatiuni la care se ia volta remorcii : v fig barca si baleniera. BABA CU MOTOR Tambur instalat, de regula, pe un perete si actionat de un motor, eu ajutorul caruia se poate vira 0 parima. Se utili-

Saula cu care se executa firuialajtransfilajul; v fig firuiala.

BAIERA DE INFA~URARE Saula cu

BAIERA DE INVERGARE Parima ce trece prin ochiul de invergare al unei vele patrate si serveste la Iacerea impuntaturii de invergare, adica a Iegaturit coltului velei pe verga : v ~i sachet de fnvergare. BAIERA DE TERTAROLA Saula ee trece prin ochiurile de tertarola de pe marginea de cader e a velei si serveste la facerea irnpuntaturii de tertarola, adica a legaturii care asi-

care se infasoara vela strinsa pe ~erga.

Daidac

Lungimea barcii est. BALAST 1. B. fixata intr-un buzunar practicat perpendicular pe marginea de cadere a unei vele. inrrodusa intr-un tane complet izolat de tubulaturile earieului de hidroearburi si de combustibik Iichid si destinat in exclusivita:te transportulu i de B. care poarta denu~irea de ruliu . un ghiu sau un pic. 5 sau. 2. Iichidul descarcat in ape curate ~i calme pe timp frumos nu lasa . denumita rarnare la coasta. murdar B. 2. Manevra curenta care sustine o verga. separat Apa de B. BALAM Ambarcatiune folosita in M.--~=:. B. cind acestea se produc in jurul axului transversal. denurnita titina. 7). in apropierea coaster.gratar . v fig submarin. BALAMA DE CIRMA Balama Iixata pe muchia pupa a etarnboului si destinata sustinerii si rotirii penei cirrnei prin intermediul u riei piese in forma de cui. nici depuneri sau emulsii de hidrocarburi la suprafata apei sau pe mal. Piesa a unui cronometru care regleaza miscarea acestuia. vela aurica si doua focuri. totdeauna un nurnar 3 . 3. Compartiment intre eorpul exterior si corpul rezistent al submarinelor. si tangaj.balena .1% produse petroliere. 4 . care corrtine mai mult de 0. Punere in miscare pentru scurt timp a n nei mastnl sau a unor mecanisme inainte de plecarea navei in scopul verificarii bunei lor functtonari. de regula. este necesara pentru a putea lua ina1timea corecta. plajele si instalafiile portuare. relat iv mica. BALENIERA 1. BAL Balot de bumbac sau de materiale similare : v ~i capacitate in bale. care se umple complet cu apa cind se intra in imersiune.) sau temporar (prin introducerea apei de mare in rancurile de B. cu balansier dublu. punind in pericol fauna marina.. 3. B. eventual.eche . Miscare a sextantului in jurul axului lunetei pentru a da imaginii reflectate a astrului 0 miscare circulara si a tangenta arcul descris de astru eu orizontul. Ambarcathme cu lungimea de cca 9 m si cu un catarg rabatabil CU 0 vela de aproximatrv 15 m2. uneori prirrtr-o gura de zrneu . B.-- 1 . el rnurdareste apa. Mi~care de pendulare a sondei de mina pentru a 0 arunca spre prova pe timpul deplasarri navei. B. Se folosest e numai la navele mici si la barci . 2. Daca se instituie un sistem de supraveghere si de control aprobat de adminlstratie.e de 8-10 m. cind oscila. BAJOIER Perete de doc uscat.). se practica 0 rarnare speciala. Manevra curenta eu care se actioneaza 0 biga sau o capra in plan vertical. Pe B. BALANS Miscare oscilatorie a navel. BALANDRA l. Balealer": 2 .-=. cind se iau tertarolele : v sachet de tertarola. usor de distins prin pasarela care leaga cornanda cu gur"1tmarglnea de cadere. BALANSIER l. v fig cirrna. BAKIGI CAIGHI pesc Barca de pescuit cu undi te Iolosita in Bosfor. ~i vele. B. Lest permanent (cirnent. fara ca totusi continutul de hidrocarburi sa depaseasca 15 parti la un milion. unde se aila un tun port-harpon pentru vinarea balenelor. tertarola. dirrtr-un tanc. catargul avind 0 vela cu speteaza.velll.IIAJOIER 31 urme vizibile. Manevra fixa constituita.2. 3. 2. eu motor Ambarcatlune (1) prevazuta cu motor. in ~ opt reprezirrta 0 combinat ie de ruliu :. este considerat curat chiar daca lasa urme vizi bile pe apa. 2. v fig verga. avind inBalena: 1 .' sau altar Iichid e d ecit hidrocarburi ori substarrte nocive. BALANSARE l. B. ghiu si foc. .buzunar de rarne fara sot (de regula. eurat B. BALANSINA l. Barca fil ipineza scobita. a fest curatat : astfel. fonta etc. v fig tangon. iar etrava este inclmata : sin belem. avind. Descarcat in mare. care are un catarg cu 0 vela. astfel incit citirea adincimii sa se Iaca atu nci cind saula se aila in pozitie verticala. Barca peruviana puntata avind pupa cu tablou. care solilIalans in opt crta puterrnc na va si provoaca raul de mare eel mai violent. Ambarcatiune cu prova si pupa ascutrte.tiile au loc in jurul axului longitudinal.lin·te bine teuga. care. Nava autopropulsata. Rosie. B. 2 . era folosita adeseori pcntru vizite oficiale. di ntr-un palanc care sustine capatul exterior al tangonului. BALENIER Marinar calificat in vinarea balenelor. v fig biga.cirma . 3 . adica in momentul in care sextantul este vertical. Velatura consta dintr-un foe. Are lungimea de 8-10 m. rareori. 0 vela mare la treirne ~i un bate-pupa sau dirrtr-un foe si doua vele latine CU antena. BALENA Speteaza din lemn sau din material plastic la ambarcatru nile de sport. dupa ultimul transport de hidrocarburi .i tangaj. v piroga cu balansier. utilizata pentru vinarea balenelor.

7 . 10 . 23 .cheson de aer pupa. 6 .balansina .curentul palancului.32 . 11 .camera barcii .parlma de ruliu. 9 .coltar .eavalet cu perna .copastie.eche . 18 .inel prova . 14 . 10 .ghiu. 14 .balamalele cirmei. 19 . 10 .gruie.elice : 22 cirma ..etambou .etrava : 21 contraetravA.grAtar.cirlig patent.Iemn mort prova : 24 .:i. 11 . 5 . 33 pana cirmei Baleniera cu vele: 1 . 31 .derfvor . 2 .stringher. 12 .chila .gr~tar.arbore bate-pupa: verga .spate. 27 . 23 . 22 ~ cheson de aer prova .35 123 BALEXIERA 56 7 9 10 11 12 11 1314 15 16 11 Balenier" (sectiunej : 1 . 3 5 . 21 . 13 .strai.balenier a intrata 23 13 . 3 . 26 .palane. 3 tun por t-h arpon 5 6 7 8 DIItenieri cu motor la grui scoasi: 1 . 9-chinga. 28 .pasarela .scotele velei mari.apara toare : 16 .funga 12 . 15 . 8 . 12bra]. . 6 .manivela : 3 . 2 .vela mare la treime.cutia dertvor ului .ghirlanda .batura . 4 . 2 .strai· 7atirnator .i de tertarola : eche . 20 . 17 . 11 .crevace : 9 . 16 .foe.pont il . 19 _: [m-te bine .carlinga : 30 .motor' 17 . 25 .tro tele cirmei.arbore mare.eontraetambou.bot alunecator.nieri (vlnitor de balene): 1 .sachet.sco ta foculd Bal. 4 . pupa..banchet .locas de furchet. 13 - bate pupa. 29 .dispozitiv de scoatere : 2 . 18 .spate tare pentru babaua de rernorca : 5 .eche .euibul corbuh. 15 . 8-rai deschis . 14 . 7 . 13 .rocarfoeului. & .bot.SCala de pisica. 15 .4 . 6 nip.Iemn mort pupa .inel pupa. 20 .baba de remorca .

Azimutu1 se ca1cu1a cu ajutorul formulei : sin BALL.geamandura. 9ancora . saula sondei grele fi!.tia de semnale de navigatie plutitoare. 2 .).ochi de recuperare . 5 . 10 .fe!inar.cheie alunecatoare. cit ~i cu semnifica. v balizaj 1. la gura fluvirlor sau pe flu vii .inaltimea astrului. 10 .Ian t . 3 . 2.lest. Termen folosit uneori impropriu at it in acceptiunea (1).sirrna de ancorare. table Table de inaltimi z= sec cp x 6. 7 . Ansamblu de mljloace de sernnaIizare si asignrare a navigatlei in apropierea coastei . Amplasarea balizelor sau geamandurilor necesare asigurarti navigatiei maritime. 4 . Inaltimile au fost calculate prin metoda semiversus.geamandura .scondru ." (pentru 120 8m) ' . BAUZA DE DRAGAJ Geamandura eu baston in virful caruia Se afla un pavilion sau un semn fiind destinata marcarii paselor dragate ~i a1tor lucrari de dragaj. BAUMA fl Apa amestecata cu zap ada care curge pe Dunare.biga. BALlE Recfpient din lemn.c. Balizor: 1 .slrma de ancorare . 8 . pentru marcarea senalelor. : lateral.M. 4 ._.zbir de rtdicare . servind ca reper 1a Iucrarile hidrografice. elaborat de Asociatla Internationala de sernnalizar i maritime (A.I. BALIZA HIDROGRAFICA Ceamandura cu structura metalica deasupra flotorului. Este prevazuta 1a prova cu bigi put ernice si cu grui cu fa1ci pentru manevra geamandunlor. 6 . 8 .parima de recuperare .drlig eu papagal. 9 . Iuminoasa) servind la marcarea BAUZA Baliza Baliza hidrografica: 1 .M. denumit "sistem Lanterna B". Reper de navigatie instalat pe mal sau Iixat pe fundul apei si prevazut uneori eu lumina (B.cuta·colac etc. Primele table de acest fel au aparut in 1907. 6 . iar h .fiilci Baliza de dragaj: 1 . 7 . pot fi fixe sau plutrtoare. denumit "sistem A".S.inel. 11 . din luna aprilie 1977. in M.pentru pastrat apa. pentru marcarea perjcolelor de navjgatle izolate.Ian] de ancorare . 2 . BAUZAJ 1.laba de gisea.flotor. 5 .lest. se controleaza si se intretine balizajul. Exista doua sisteme de B.legatura: 3 . pericolelor.BALlE 36 senalelor. ~i cardinal.scufundator . in care <:p este la- titudinea. se construiesc din material plastic intarit cu fibre de sticla. BAUZARE (2). fluviale sau pe --t] Iacurr. pentru marcarea senalului. 12 . 2 . seendri etc.ancore BAUZOR Nava cu ajutoru1 careia se instaIeaza. 11 . geamanduri. 2. BAUzA A instala balize.scufundatcr prin inspectie. a pericolelor de navigatie etc. Un alt sistem. Nordului si Canalul Minecii a fost introdus un sistem lateralcardinal.. zonelor destinate anumitor scopuri. . In prezent B. este in curs de elaborare.

37 BALLAHU Goeleta folosita in insulele Bermude si in Indiile de West. Arbore ce creste in padurile sudarnericane. ambalat in tesatura ieftina si legat cu sirrna. B. o copastie de lemn. Barcile au. in loc de sirme sau lant. Cind se deplaseaza sub actiunea cnrentului de apa. iar in partea superioara.i joasa pe o por tiune relativ mica a marij. submarine etc.i pe timpul stationarii. din bastoane prin care tree doua filiere din sirrna sau Ian] intinse cu ajutorul unor intinzatori. de salut Parima de sirrna inti nsa deasupra vergii de care se tin marinarii pentru a putea sta in picioare cind se ordona "La posturile de salut pe vergi!" v parapet si clander. v fig nava de 74.) in miscare. Coborit sub apa ~i legat de epava.) pentru a ingreuia trecerea navelor de suprafata sau a submarinelor inamice. nisip. pietris. simplu/dublu" B. avind . balonul este umplut cu aer. BANC DE VELAR Masa de lucru CU loca suri pentru scule de velarie. 2 . Se scoate in afara bordului numai cind barca este acostata. chefali . BALON DE RIDICARE Balon impermeabil utilizat la ridicarea (ranfluarea) navelor scufundate. Scindura transversala care serveste ca scaun pentru eel ce trage la rame ~i ca element de osatura al barcii. compusa. iar balenierele. Este detectat de navele moderne CU hidrolocatoare speciale sau cu lupe de pescuit.dire de gheata fixa sau plutitoare de-a lungul coastelor in regiunile polare : v aisberg. poata observa mai bine velele si bordajul . de regula. Un B. pentru a putea Ii stivuit la bordo BALSA 1. BANC DE MINE Numar mic de mine lansate neuniforrn (din avioa.turban.barbeta legat cu 0 barbeta. BANC DE CART in» Pe vechile nave cu vele. 2. platforrna ce iesea in afara dunetei sau se afla uneori pe duneta pentru ca ofiterul de cart sa. aflat la adincime mai mica de 18 m este considerat periculos. BALUK Barca CU sase rarne folosita in apele Bosforului. necesara conservarii bananelor pe timpul transportului. imbracaminte). 2.ochet . adinci sint si funduri de pescuit. BANDA cu 0 singura vela. avind unu-doua catarge cu vele la treime. rnai mare ca Iocul. fiind Iolosita pentru apararea bordajului si atenuarea socului in momentul acostarri sau al plecarii de la 0 alta nava ori de la cheu. barbeta .. Lungimea barcii este de 13.. cod etc. Ambarcatiune din lemn de B. forma sferica : este urnpluta cu pluta si ma nevrata CU 0 barbeta. B. pe fund. v barca. BANANIER Me Nava CU instalatii speciale pentru mentinerea unei temperaturi suficient de reduse. fnv Portiune de punte unde erau inlarrtuit] condarnnattl Ia galere care trageau la rame. BALOK Ambarcatrune malaeza' utihzata in insulele Sunda. U neori B.ezata de-a lungul bordajului barcilor de salvare ale navelor. folosita pe coasta Perulut : sin baiza. de regula. m. Lungimea ambarcatiunii este de 10 m. ele poarta denumirea de B. ciiliitoare. asa cum se intimpla pe Dunare. avind greutate specifica de 1/7 in raport cu apa. 2 . scosi este un indiciu de slaba pregatire rnarinareasca. B. 2. folosita la arnbarcatiunile de regate.ochi infli~urat..aintr-un invelis din piele umplut cu stupa si Balonet: 1 .ne.patronare 3- BALON DE ACOSTARE Impletitura de parima.A. BANDA {despre naua} A se mcllna :temporar in plan transversal ca urmare a actfunii unor Balon cu turban: 1 . pe care stau u nu-doj oarneni rninuind cite 0 rama. cu turban Balon cu invelisul format dintr-o impletitura in forma de turban. Uneori. v fig ascujrs. antrenind nava catre suprafata. BALONET Aparatoare pentru barci constind . BANC 1. BANCHIZA cc Ingramil. duble. 4 . BANCHET 1. lina. B. B. care reduc adincirnea ape]. 3. gabiei ingdidire din bastoane si filiere care incorijoara n neori gabia sau nurnai pupa acesteia. BANC DE PE~TE Aglomerare de pesti (serumbii. B. otel etc. v barca. BALON Vela triunghiulara. se utiIizeaza ttje metalice. Balsa . simple. precum :. v fig barca. BALOT Pachet cu materiale sau obiecte nerigide (bumbac. Depuneri de mil. care sustine arborele cu ajutorul unei bratari de etambreu se numeste B. A naviga cu B. BANC DE CEATA MN Ceata deasa . Scindura in camera barcii pe care se asaza pasagerii. BALUSTRADA Ingradire a puntii. Scindura a:.d. de arbore (catarg) <> "B.

in coada de rindunica. un pumn de mairnuta. Pe masura ce B. in octornbrie 1877. avind. ori un cere din material plastic. Se spune ca. BARA 1. Primul baraj in Marina Romina a fost eel de la Nedeia executat de capitanul M. oarba pentru ca aceasta sa fie detectata. Termen in'J'echit pentru bordv o "Echipaj la B. pentru a da apoi.F. Lungimea ambarcatiunii este de 18 m. Unitatea fiind prea mare pentru a rna sura presiunea atmoslerica. mai usor de radiolocatorul navei : v si reflector radar. sin pavilion.BANDA forte exterioare (valuri. in forma r=y=>r o O· Baterea bandutei pentru a stabili 0 prima legatura intre nava si cheu sau intre doui nave. Manevra era caracteristica riavelor purtatoare de art iler ie din sec. dreaptaj stinga"). BANDIERA inv. BANDA 1. remorcaj etc. cu 0 racheta sau cu un tun porbandula. In acest moment centrul ciclonului se poate ana la 100-200 Mm. KosIinski. pentru a realiza un cistig personal (de ex. impotriva dragajului prin geamanduri explozive si mine de protectie. BARA] ANTIDESANT Baraj de mine marine. constind in distrugerea par tiala sau totals. dreapta/stinga l Cornanda pentru pu nerea cirrnei 1a un unghi maxim 1a tribord/babord (nu se spune "B.na sau mai multe Iinii de mine de tipuri diferite. BARABAI"TA arg 1. Irrtre grenuri se poate observa stratul de cirostratus. XVII pina in prima jurnatate a sec.arola : v fig vela. BANDA REFLECTANTA Banda metalica asezata.tiei inarnice. sin invaluirea capului (cozii) forma. BARA] DE GEAMANDURI RADIOHIDROACJ]STICE Dispunerea geamandurilor radiohidroacustice pe unul sau mai multe ali niarnente pe una sau mai multe Iinii pentru a sernnala prezenta sau trecerea submarinelor inamice prin baraj. v stmdard." A arunca B. 2. se apropie. parimele de legare. 2. sc dragheaza pentru a se asigura navigatia. de regula. mine genistice si alte obstacole plantate pe plaja ~l sub apa pentru a impiedica sau a stinjeni debarcarea desantului marrtirn al inarnicului. fiind intovarasite de grenuri: ploaie si rafale din ce in ce mai puternice. ca scop coricentrarea focului intregii art iI lerii a unui grup de nave asupra navei Bararea T-ului din ca pul celeilalte f~r~atii (de obicei. asupra navei-cornandant}. Se spune ca nava "da B".vo "In B. BANDONG Arnbarcatiune de transport folosita in zona Singapore . in formatie de sir. "ia B"." (despre vele ) Atirnate pentru uscare. Incunare transversala ternporara a navei. un nod de B. Se poate arunca si eu un pistol.. . care se arunca 38 BARA FURTUNII MN Perete intunecos format din nori cumulonimbus ce apar la orizont ~i din care se desprind sporadic parti aruncate de vint in diferite sensuri. Poate transporta 0 incarcatura de 5-9 t. Nava de construe tie r udirnentara. de asemenea. BANDA (despre cirmd) Cirrna pusa la un unghi maxim. la posturi1e de salut. a caricului sau a navei in punerea ei pe uscat etc. paralela cu marginea de invergare." inv Echipaj insirat de-a lungul balustradei. protejate. BARATERIE DM Act fraudulos comis de com~n~ant si de eChipaj. iar viteza virrtului creste. sin Iisie de tert. in [despre parime} Neinttnsa sau facind bur ta. de regula. Draghicescu si de sUb10cotenentul E. BANDO! 11 Raport al nostromului indicind ca rernorcile s1epurilor sint in banda. B. cerul se intuneca.\re n nu-doua catarge cu -vele la trelme..• . Nava mare. 0 "A bate B. XX. BANDA. BAR MN Unitate de masura a presiunii atrnosferice egala cu 0 dina pe ern". vint) sau efectului cirmei. cu ajutorul ei. BARAREA T-ului ist Manevra prin care un grup de nave in formatie de sir intersecteaza prin prova sau pupa drumul u'nui alt grup de nave dispuse. pent:u a interzice sau a ingreuia actiunile de lupta ale navelor de supratata si submarinelor inamice. La gurile Dunar ii exista B. BANI ERA ist Steag de forma trapezoidala avind baza mica. pentru a incasa asigurarea). iar baza mare prinsa de un basto n suspendat prmtr-o laba de gisca Ia antena galerelor (a nu se confunda cu pavilionul). pe care se pr inde 0 filiera de tertarola . pe 0 geamandura. grenurile sint continue. BARA] DE MINE mil Obstacol format din u. Prag format din depunerile aluvionare la gurile fluviilor ce se varsa in marl tara maree. barometrul cade repede. se foloseste in mod curent milibarul = 1/1000 bari . BANDA DE TERTAROLA Fisie de pinza de vele. nava "se bandeaza? : in cazul navelor tluviale se Ioloseste si expresia "se zbandeaza". BANDULA Saula avind la un capat 0 para din lemn. 0 B.

agrement. acestuia un senal cu 0 adincirne de cca 8 m.tiJn. pupa cu tablou. 19 . Vegetatie submarma depusa pe vie a unei nave. 2. 17 -.scaun. Caracteristjci : Dep1. avind mai multe compartimente etanse si chesoane de aer. 5 .8 m. eu motor Barca mare cu motor de circa 20 CP. debarcarea grupurilor de cercetare-diversiune etc.i in mare (delta) si transportaril acestuia la cherhanale etc. capabila sll.. In trecut B. BARA TRANSVERSALA sin traversa de gabiel BARBA 1. B.ita pentru agrement in Italia.etrava : 12 .=8 t. efectuarea diverselor lucrari la nave. tinutll. parimelor de legare a navelor la cheu etc. 16 .copastie. Se uttlizeaza pentru pregatirea marinareasca.spate.oniera. L= 10 rn. in caz de sinistru. cintata de gondolieri.bara de scota : 2 . folosita la fortarea cursurilor de apa. de salvare eU motor (in trecut. v turela . 6 . propulsata Bari de ~coti: 1 .traversa . B. 13 -cirma. fnv salupa. la geamandura etc. 4. 15 . BARBETA 1. 9 .crevace .. legarea navel la chen.bane. si fiind pregatita a fi lasata la apa pentru a salva un om cazut peste bordo B. din mase plastice etc. amint. V=7 Nd. Pentru asigurarea navigatrei pe bratul Sulina se mentine la B. este dotata cu toate obiectele de armament stabilrte prin conventltle internationale. 14 . BARCAZ Barca cu 14-20 rame. de constructie speciala. poate fi puntata sau nepuntata. mire a fost data si cornpozitiei muzicale lirice. BARC Nava cu trei-cinci arbori. exceptind arborele artirnon.carlingli. (1) la vint dinspre largo BARA DE ~COTA Bara metalica pe care aluneca scota ghiului Ia ' ambarcatruni ~i u nele iahturi. BARBOTIN v cabestan. Barel: 1 . BARCA. salvare. 10 . cu rame) Ambarcatiune de constructie robusta. motoproputsata rapida. 8 . 20 . destlnata evacuant pasagerilor si echipajului in caz de naufragiu. BARCAROLA Ambarcatiune fluvialA mica folo. la grui si scoasa in afara bordului. v fig barca. vele sau masini. de regula.eche BARA FLINDERS V com pas. cu motor arnovibil. 21 .grlitar. de asalt mil B.scota ghiului. la trecerea prin produsele petrollerv aprinse ee plutesc pe apa. 11 .banchet. materialelor. B. B=2. destinat colectarii pestelui de la pescarii aflat. Zona de brizanti Iorrnata pe B. poate fi construita din Iernn. de salvare B.39 de semicerc cu concavitatea spre gura.~rU'U'. 2. .. din alurniniu. avind un brat fals dat la prova navei de la primul bane din prova B. 2 . BARBOTlNA v barbotin (termen de santier }. BARCA Ambarcatiu ne nepuntata. cu motor B. 3 . Are de obicei doi arbori cu vele la treime.stringher. cu vele paopera trate. v bot. B. debarcarea grupurilor de diversiune etc. de construetie robusta si cu calita'[i nau tjce foarte bune. v aparatoare. cu miscare r itrnica. BARA LONGlTUDINALA sin furca (1). B. care se dragheaza permanent.ind leganatul valurilor. Aceeasi denude crnceta. avea si un bate-pupa.chilli. cu rame. marcat prin gearnanduri. 7 .tablou. destinata efectuarii transporturilor ~i asigurarii altor diferite servicii portuare. transportul de oameni ~i materiale. BARCAGW Marinar care conduce 0 barca cu rarne san cu motor in porturi pentru transportul pasagerilor.panou . 18 . avind unul sau doi arbori cu vele la treirne si. care are vele aurice. B. B. de peste B.camera pro va. 3 .la pro va !iiipupa u ne] ambarcatruni pentru legarea acesteia la tangon. Parrma matlsita la un inel.pontil .camera barcii . reziste un anumit timp. legarea la geamandura. sin. prevazuta cu un motor fix sau mobil. de salvare pentru navele eomerciale B. B. 3. de salvare pentru petroliere B.bordaj . 2. cu doi oameni la Iiecare rarna. de regula.

brat fals.bo] alunecator . de salvare. 5.cutie de angrenaje. 16 . 3 . 7 botdebarca. este dotata cu tun portbandula.eIice.13palanc.eche legata cu clrma in afara . de scafandri B.tin-'!ebine. 5 .~ef de barca . amenajata cu pornpe de aer si cu alte instalatii necesare 10 9 1112' 13 14 15 Barca de salvarescoasa In afara bordului: 1. de serviciu Me B. aceste catiuni sint folosite pentru salvarea sau in ambarnaufra- . din ptnza Impermeabila san folii de material plastic. B. confectlonata.bot alunecator . care poate fi pliata ~i transportata cu usur inta . 18 . pneumatica B. 6.banehet.B. de salvare. B. Lundin Barca de salvare propulsata mecanic: 1 .scondru . Iolosita pentru diferite servicii in port.8-centuri de salvare. 3 . 19 .cu chila in sus. 3 .brat pupa toarna . B.drlig. tip drezina.cirlig cu papagal. B.in port statii speciale "Salvamar" -. un" proiector puternic. lO-atirnatori.perna . 12macara. B. propulsata prin actioriarea manuala a unor pirghii care imprlma arborelui elicei 0 miscare de rota. cu doua motoare de 80-100 CP care pot functiona chiar in cazul inundarii compartimentului masini . mai putin robusta decit B.clrlig patent.BARCA precum (>ivalvule de fund automate care permit evacuarea imediata a apei patrunse in interior. 2. 14 . 2 . 7 . B.sanie lurilor etc. Barca de salvare eu motor pentru nave cOmerciale: 1 ..2 . pentru executarea de incursiuni etc. Este echipata. Bazate la mal .curent aranjat pentru filare. 21 . <> "B. la scarajtangon I" Comanda pentru ca B. II-gruie radiala .a _ coastei.tie : sin B. pllanta B. de cauciuc instalata pe navele mici si care se umfla pentru a servi ca B.plasa . 15 . oprindu-se automat numai cind arnbarcatiunea se ras3 4 57 6 9 8 40 giatllor in apropiere.minere cu mlscare alternativa . 17 . 9-chingi.4 .!ija de euplare . 20 . un dispozitiv de Iilare a uleiului pentru calrnarea va- activitatfi scafandrilor.. de regula. 4 .clrlig eu papagal . de salvare de tip ponto n CU forme r otunde la prova si pupa. de rezerva . de salvare cu propulsie mecarnca.baba In cruce.ram.B. sa acosteze la scara sau sa . 6 .rai deschis. B. de regula. 4 .

cheson. "'3 . Barjl: 35- u tilizata catre sfirsrtul sec.BASRA fie legata la tangon. Medrterana in sec. foe j 6 . folosit la constructiile navel~r din lemn. 7 .armatura pentru rarna de' guvernare. . fltra propulsie.. BARCHETA sin barca loehului.tambuchi.ba te-pupa . 3. "B. rnetru inregistrator. pe ore si zile. BARDA DE MARANGOZ in» Topor en lama lata si coada curba. .arbore. avind velatura patrata la trjnchet si BAROT inv. sin ciocan de cazici. Studiul barograrnei pentru un anumit interval de timp permite sa .ponton . xvn. nr .se prevada eu aproximatie Barchentina: starea tirnpului si evolirt ia acestuia . sa fie adusa sub palancuri pentru a fi ridicata. Cea mai marebarca a unei' nave ell vele in sec.panou.speteaza . destinata impingerii convoaielor . 'J BAROS DE CAZICI Ciocan mare de lemn BARCHENTINA Nava cu vele. 3.arbore artimon. v fig nava de 74. XVIIXIX.parapet. Iolosita in M. sin baro1 . arbori. 2. XVI-XVII. 4 . 8 . BASEA Deforrnare (turtire) a bordajuluinavei.arbore mare. 2 . transportata de 0 nava portbarje . BARCA DE LOCH v loch. damei. Avea trei arbori en vele arabe (eu antena). v Lash. ft Nava.furchet 9 .arbore trinchet BAROGR~A MN v barograt. de cca 200 t. Barca Lundin: 1 . 2 . velatura aurica Ia ceilaltl arbori. Nava de transport eu vele. 2 . cu un echipaj de 30 de oarneni si cu sase tunuri. BAROGRAF MN Aparat meteorologic cu sistern de orologerie. BAR]A L Ambarca+iu ne cu vele cu speteaza. care este folosit in zonele bintuitede cicloane pentru a stabili pozitia navei in raport eu eentrul ciclonului si cu traiectoria acestuia. v loch. v irnpingere. BAROCICLONOMETRU MN Instrument compus dirrtr-un barometru extrern de sensibil Iili un platou de virrt. 4. timp de 0 saptarnina.tiei presiunii atmosferice dintr-o anumita ZOI)A.dama . de regula.der ivor Barca lunga 1. sub palancuri 1" Cornanda pentru ca B. 2. sin traversa (de punte).. 3 . BARCA LUNGA ist 1.tin-te bine. destinat inregistrar ii automate a varia. provocata de 0 lovitura exterioara. tara propulsie proprie. 5 . 6 . Nava de lupta de 30 t. eu trei-patru folosit la baterea cazicilor . seabee. pe 0 djagrama speciala. Nava vela eu speteaza . denumita barograrna.

antfaerland. de pavilion B. mil Ansamblul turelelor sau tunurilor dispuse in aceeasi parte a navel l1i avind acelasi scop. iar cea superioara in dreptul unui ca urrnare a izbirii acesteia de cheu sau de 0 alta nava. cu virful in forma de clrltg dublu prin care trece straja tenzii. B. de regula. Facind sa alunece rigla dublii. 4. BASTON Bara cilindrica din lemn sau din metal. 2. de balustrada B. pe care poate . de tendalet B.coverta '* - v fig ascutisuri . 8baston de tendalet. A B. principahi.tendl.tacaet '* - BastoD de teDdalet: 1 . pe marul B. BATERIE PLUTITOARE ist Primul tip de nava cuirasata folosita in razboiu1 Crlmeei.lust ra. iar eel din pupa. 7 . v izobata si harti!. A B. cheie de-Iant. Pe navele de Iupta. BASTONUL LUI IACOB ist Vechi instrument de navigatie compus dintr-o rigH!. hind aeoperit CU 0 plasa -de B. 5baston de tenda ..d. 6 . 9 . B.d. B. Tunuri1e sint amplasate in turele sau in diferite lucrart de for'tificatri. de bompres v born pres. ptna clnd extremrtatea sa inferioara se afla in dreptul orizontului . fiind mai curind un ponton eu calitati nautice extrem de reduse. adica primirii vintului pe Iata din prova (a nu se confunda c14 a fl utura }.balansina : lend ale! . 6 . BATE {despre vela) A avea miscari violente datorita mascarh. A B. mare a A naviga rnulta vreme." A capata 0 B.attrnli lor de sirma.subarba . perpendiculara pe prima. batimetrica. XVI-XVII.baston de tenda .d. luminile de ancora se monteaza. folosit pentru a scoate tendaletul in afara bordului . si deasupra marului catargului. chelle v. Bastaa de teadl: 1.tiul dintre doua punti (Intrepunti) unde se dispuneau tunurile \li unde locuia echipajul. AB. Nave1e de Iinie aveau. B. CU un cui metalic la virf. se putea masura aproximativ inaltimea acestuia. care. fnapoi A pune rnaslnile in sens invers celui normal. Caractertstlci: Depl. Astazt instrumentul mai este folosit uneori in cazul barcilor de salvare pentru a face punctul aproximativ. cu tunuri de 20-130 mm. secundara. 7 sfirc de cinepa . prova serveste la ridicarea geacului (in port). peatru mers Inapoi. Uneori ultimele doua se confundau. L = 15-22m. lmpreuna cu un zbir. BASILISC ist Tun lung folosit pe galere in sec.P.P. 3 .P. 2 . BATERIE DE COASTA mil Subunitate de artiIerie destinata apararl] Iitoralului. BASTIMEN'I in». v fig tendalet. B. BATERlSIRE v ca1l!. Ansamblul tunurilor de acelasi calibru de pe 0 nava. 3. de asemenea. BATISCAF' oo Vehicul submarin autonom destinat explorarilor oceanograflce 1a mari adincimi. bandula v bandula. BASTARDA ist Galera cu 1a. de desrasucire B. v distanta. A. la ridicarea pavilionului national (in port).d. ist Spa. BATE-GABIA Captu~eala a gabierilor in locul unde ar putea bate gabia. 9 . Iiind uneori rabatabile : BastoDul lui Jacob astru. rep ere pentru aprecierea distantelor . BA~E Tanc col ector a1 apei provenite din condensatorul caldarii si din a1te surse. CU tunuri de 150 mm ~i 0 B. cu tunuri de peste 280 mm. de ex. Uneori se poate monta un mic B.zii . BATIMETRIC oc Referitor la adlncimea marii. prevazut cu un mar cu raiuri pentru saule de pavilion.B. Pe acest baston pot fi instalate. 2. mil. <> "A face B. pe care se irrtind lanturile ba.timea mai mare decit cea 0bisnuita. B. 8 palanc de tenda .P. sin nava. 0 B.fatuire. de tenda B. 2-cirlig. B. din lemn tare.BASILISC 42 aluneca 0 alta rigla dubla. Cheson in care se tin harnacele. de regula. apa este trimisa din nou la caldari . proptea.matisealii Illiatii. = 20-100 t. 0 B.. locas deasupra copastiei in care se pastrau in timpul zilei harnacele echipajului . prova poate avea 0 mica lumina vizibila dinspre comanda pentru ca noaptea timonierul sa poata observa axul navei. prova \li pupa. La navele veehi eu vele. BATE-PUPA Catarg mic sau vela respect iva la pupa unor ambarcatiuni : v yawl. 5clrlig pentru lenda !nclinatii.baston de balustrada . B. provajpupa.virf. ist Ansarnblul tunurilor de pe aceeasi punte a unei nave cu vele. carturile v cart. din Iemn. BASTINGAJ 1. BATERIE 1. 3 . B. serveste la desrasucirea parimelor de sirma. dupa epurare.

MILITARA mil Raion de Iitoral si de mare de dimensiuni limitate.inal tirnea arrtenei radiolocatorului (in m). L=151. +- . Ad. cornportarea navei pe valuri etc. BAZIN DE JONCTIUNE Locul in care se leaga doua bazine portuare mai mar i. Por tiune a unui port. avind gura In aval pentru a impiedica patrunderea slniurilor. BAZIN DE INTOARCERE Loc irrtr-u n canal sau senal suf icient de larg pentru a perrnite intoarcerea navei. oc Aparat sferic Ioarte rezistent destinat explorarii adincimii marilor (oceanelor). romanesti sint de doua t ipur i: Polar I si Polar II. de regula. intr-o mare unltate maritima.79 m. hI . BAZIN DE ARMARE Bazin intr-u n sant ier naval folosit pentru armarea navelor : v cheu de armare.almiamen te pe mal. In acelasi scop este necesar ca B.i odihna echipajelor . h2 . un disc din alurniniu cu linii negre continue pe 0 directie si cu linii negre intrerupte pe 0 alta directie . B. doua bare metalice. =9800 t. BATTENBERG.. B. B=16. H = 6-9 m.P.= 16382t. insotit de descarcari electrice. Consta dintr-un platou circular gradat la periferie.Jh. . santiere). au urmatoarele caracteristici : Depl. de pe apa. platou Platou folosit la rezolvar ea problemelor de cinematrca navala. aceasta depinde de puterea emitatorului . 2 .20m. este portul. d=7. v fig (hila. perpendiculara pe prima..d. BAZA DE VITEZA Sistem format din eel pe uscat sau putin dona aliniarnete instalate doua geamanduri instalate pe mare. Porneste din baia Bayamo si se risipeste sub forma de ploaie.88 m : B= =22. in care scop dispu ne de unitat i proprii de aparare ~i protectie (navale si terestre) si de Iormatiuni (depozite.M. denumite \~are de viteze.incimea de scufu ndare record (11 500 m) a fost at insa de B. construite in 1973.LARE Bazin portuar in care la mar eea inalta se acurnuleaza apa in carrtitate suficienta . sa alba 0 ad incime suficienta pentru a elimina influenta fundului mic. Mai exista :. BAZIN DE IERNAT Bazin special amenajat in porturile supuse ingh etului. poligoane de instructie etc. un disc din material plastic transparent cu raze trasate din 100 in 100 si cu cercuri concentrice reprezentind distante sau viteze. BAT AlA RADlOLOCATORULUIjRADARULUI Distarita pina la care pot fi receptionare in bune condrtii semnalele trans mise de radiolocator .24 m.care au urrnatoarele caracter istici : Depl. BAZIN hd 1. de pe submarine ~i de pe uscat. BAZ. care se deplaseaza CU 0 viteza proportionala cu viteza navei reale.C. 0 nava care se deplaseaza perpendicular pe cele doua aliniamente (geamanduri) si Raza de vitezi: conreaza exact durata 1 . specializate pentru elice. v cinernatica navala. BA YAMO Gren violent. tdw=9288t.inaltimea obiectului observat (in m). BATURA Sant pe chila. BAZIN DE CARENE Bazin CU 0 anurnita lungime In care se studiaza Iormele cele mai favorabile ale operei vii pe un model de nava in miniatura. arnenajat si inzestrat . V= 17. sin.M.43 B =3-4 m. pentru dislocarea in siguranta a navelor militare impotriva atacurilor inamicului din aer.gcamandura parcurgerii distarrtei isi poate d etermina viteza folosind formula V= BATAIE BAZA MARITIMA.5 Nd. =" D Pentru ca rezultatele sa fie cit mai exacte. inu baza navala. la maree joasa acesteia i se da drumul CU viteza mare pentru a spala depunerile depe fund. L=130m.-\ VERGII v verga. dist arrta intre acestea in plan perpendicular Hind calculata cu precizie.d.i B. cazarmi si spitale. Tipurile Polar III si Polar IV. etrava si etamboul din lernn in care se prind scindurile bordajului. BATISFERA. confectionat din ceara sau din material plastic. in general de forma dreptu nghiulara.4Nd. brate secundare) sau bazine special amenajate in paralel cu albia. mentinind astfel 0 ad incime convenabila a portului. in care navele stationeaza iarna cind navigatia este intrerupta Pe cursurile de apa se pot folosi bazine naturale de ierriat (zatoane. BAZA DE PESCUIT Nava Irlgorfftca de transport destinata colectarii de pe traulere si transport ului din zonele de pescuit in porturile de dest inat ie a produselor de peste oceanic ambalate in cutii si saci.V.d. BATOMETRU oc Instrument folosit in Iucrarile oceanografice pentru luarea probelor de apa de mare de la diferite adi ncimi. special arnenajata pelltru stationarea navelor. corist ituite. ateliere de reparatii. ca urrnare a eliminarii efectului curentului si vintului..8m. 2. Mare sau por tiune de mare. de gama de frecventa a sernnalelor si de condit iile de propagare (raportul semnal-zgomot) si se poate deterrnina cu aproximatie cu ajutorul Iorrnulei : D = .V=16. de tipul arrtenei . tdw= 5 170 t. pentru studiul cavitatiei si pentru analiza interactiu nii intre doua nave care tree aproape una de alta (v sugere).J h2' in care: D este bataia radiolocatorului (in Mm) . Un element principal al B. pe coasta de sud a Cubei.care trebuie sa ofere conditii pentru desfasurarea activitattlor de pregatire de lupta :. mod erne sint prevazute si eu un termometru ce mascara temperatura apei la ad incirnile de la care se iau probele. d=7. Marrane. baza se parcurge eel putin 0 data in Iiecare sens. BAZIN DE SPA. "Trieste" (1960) in zona ins.

~"Pc&' &'o. iar orizontala. rs=-Iapovita : s=-zapada . La expedrtie a lua. depinde numai de irrtensitatea Iuminii si de vizibilitatea meteorologlca din acel moment. Ia care poate fi vazuta 0 lumina de un observator in conditii de vizibilitate buna. inil. scant MN Scara a Iortei vintului..G. BEI]I Dlagrama bazata pe faptul ca Iatitudinea si timpul sideral Iocal sint riguros definite prin inaltnnile simultane a doi astri ale carer coordonate sint cunoscute.. repetarea Iiterei -eontinuitate.intensificare .tionalizata in anul 1926 si reglemerrtata ulterio'r prin diferite acorduri internationale. brurna.Belgica" . I ! Cod I Atmosfera I BAtaie 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 Ceata deasa Ceata groasa Ceata moderata Ceata usoara Ceata su btire Piela.L. Vert icala. avia. y-eer uscat . timpul sideral local. be .. G-tempesta (forta 10 eel putin 10 minute). e-aer umed (Hidi precipitatif}: j-ceata.5-11 Mm 11-27 Mm peste 27 Mm BATALIE NAVALA mil Angajament naval de mare arnploare. tlr-furtuna cu ploaie . cu. notarie Prescurtar i foarte raspindite. interna.ceata pe mare. r-ploaie. BELEM v balam..O . desi neregJementate prirrtr-un acord international. BELAT Vint de Nord-Nord-West ce bate cu putere pe coasta de Sud a peninsulei Arabice in perioada decembrie-martie.eer partial noros (acoperit 1/4. latitudinea.5-1 Mm 1-2 Mm 2-5. d-burnita sau ploaie fina .cer senin (acoperit mai pu tin de 1/4). cistigarea suprematlei pe caile maritime diritr-o anumita zona etc. a-eer eomplet acoperit eu norl grosi . "BELGICA" Nava belgiana folosita de Adrien de Guerlache in expedrtia la Polul Sud (18971899).>i inaltimea ochiului observatorului.5 Mm 5.::_---. '/ . prefixul i-intermitentiL BEAUFORT.ltimea ochiului observatorului i?i curbura Parnintului.--.tie. BATAIE NOMINALA [despre lumini} Distanta maxima exprimata in Mm la care poate fi observata 0 lumina in condltllle in care vizibilitatea mcteorologica este de 10 Mm. t-tunet. ultimul datind din anul 1956.:. BATAIE OPTICA METEOROLOGICA (despre lumini ) Distarrta maxima la care poate fi observata 0 lumina in functie de transparenta atmosferei specificata in tabela de rna] jos. g-furtuna (forta 8-9· eel 1 put in 0 minute). este calculata pentru 0 inaltime a ochiului observatorului de 5 m (egala cu inaltlrnea comenzii unei nave mici de pescuit). j I / \.roua : x.i . elaborata in anul 1806. fs. p-grenuri cu ploaie trecatoare : q-gren. B.~/ "~ '''''- Blitaie calculata BAT AlE GEOGRAFICA {despre lumini) Distarrta maxima.t~ 'o~\A~~ . da. Alte semnificatir: litera mare . trecind prin intersectia a doua curbe de inaltime. 'Ir: /-?aQ. avind ea scop nimicirea unei grupari de forte navale inamice. Diferenta dirrtre trmpul sideral local si timpul sideral la Greenwich este longitudinea.t parte si savantul roman Emil Racovita. fiind Iimitata de cur bura Pamintului .. c-eer noros.cer amenintator : v-vizibilitate exceptionala : w. B. tara a tine seama de inalttmea sursei de lumina. h-grindina. BATAIE LUMINOASA [despre lumini) Distanta maxima la care poate fi vazuta 0 lumina la un moment dat. sufixul O-u~or (slabir e}. Kz-furtuna cu nisip. Piela. praf . BEAUFORT. inaltimea sursei de lumina si inal timea ochiului observatorului.BATAIE BATAIE CALCULATA [des-prelumini) Dlstanta 1a care poate fi observata lumina calculata in functie de bataia norninala. .. lnaltimea 'sursei de lumina . V BATATURA v pinza de vele. Kg-Hnia grenului : Ks-viscol. m-piela. submarine . la care participa irnportante grupart de nave de suprafata. z-piela cu praf._ 'b1>~ Il~ ro _:. usoara Limpede Foarte limpede Exceptional de limpede 50 m 50-200 m 200-500 m 500-1000 m 0.3/4) ."~ / ~. folosite pentru a nota starea t impului: b . In cartea farurilor. d~:.. tlz. I I . 1 -fulger.fur tuna cu zapada : u . Ip-preeipitatii in vederea navei (sta'tiei}.

2-(0.8-13.6 Fur-tuna Nava poate pur ta contragabier ii si velele inferioare eu 0 ter tar ola Valur i de inal tirne mijlocie.2-20.9 Briza tare ------Se string zburatorii I-:_:__:_----=__!__:_-1-------:£ncep sa se formeze valuri mari Marea mgramadeste valurile . ber beci usori 2 4-6 1.0-0. dar mai pronuntate.3 0.5) Valuri moderate. cu cr este care se sfarima .5) I --1-1 1 5 Aproape furtuna (fur tuna moderata) 4 Nava poate purta contragabier ii 34-40 17. are viteza foarte mica.5-(7. insa I-j-n-c-r-e-tl-.9 --3.6 7.7 Briza u~oara --1-----3 7-10 3.5) 6 . ber beci izolari Valuri mai mad.7 17.6 ---Briza buna -~-----I·-------Nava eu toate velele irrtinse.1 I 0. V = I-2Nd I Marea ea oglinda Calm plat 0.0 i Ii ° o I: ! .5) 3 5 17-21 8.6-( 1) 2 ---1-----11-16 5.2 I. dar l. plin si strins . creste eu aparenta sticloasa.4 --1. care nu se sfarima Valuri mai mari.I 1-3 0. dire de spuma alba in directia vintului Agitata 3-( i) 4-(5.2 Calm Nava sta pe loe.1 11. de forma.5-7.1) I I 1 i Valuri mici.0-0. plin si strins.8 7 28-33 13. cr estele se sparg in str opi : spuma aruncata in dire precise pe dir ectia viritului : stropii de apa ingr euiaza vizibilitatea I 1 5.-45 BEAUFORT 2 ° sub 1 0.6-3.7 5.3-1.5 Adiere u~oara de spuma Se Ior meaza incretituri fara creste Calm plat 0."ngi.t-a--!---I 0. atit cit sa aseulte cir ma Nava eu toate velele intinse. nusimte ili~ Nava. V=3-4Nd Nava eu toate velele intinse. alungita : multi berbeei (eventual.0-10.1 -----1--------1--------Briza moderata ------:---1 Usor agitata 1-( 1.6 rece Briza ---6 22-27 10. sar str opi) Moderat agitata 2-(2.3) scurte.9-17. plin si strins : V = 5-6Nd Se string r indunicile Frurnoasa 0. eu toate velele intinse.1-(0.4-5.

0 Tempesta (furtuna deplina)4 Nava poate purta inca. Din 1939.6 38. .2 I 4 Furtuna I 5 I 6 Valur i inalte : dire grease de spuma : marea mugeste . din valuri). Acest tabel serveste numai ca ghid pentru largul marii. redusa Acr imbibat eu Mare fenomenala I- mare eomplet alba. suprafata mar ii alba.Capa sub velele ta violen.1-61.118 56.5-32. (rempesta)! Mare foarte inalta 11. vizibilitare redusa I 7 ! 8 Nava poate puter nica pur ta gabierii si velele inferioare 7-(10) I i I I -10 I 48-55 24.0 17 -14 peste 45 Uragan ----- Nava nu mai poate pur ta nici 0 'Tela.9 100-108 51. vizibilitate redusa (stropi mari) Valuri foarte inalte. Cifrele intre paranteze din coloana 7 indica inaltimea maxima probabila (10~{. 2.1 15 90-99 46. Nu face parte din Scara Beaufort 3.de fur-tuna ta.4 30. vizibilitat e foarte peste 14 --i 13 72-80 37.7-36.5 Tempes. [nain tc de 1956.5) I 1--- 11 56-63 28.vela mare si trinca la ultima tertarola 1-· 7 8 9-(12. Inainte de 1939.0-56.2-50.0-41.5-(16) I I j I -12 64-71 32.5-28.dar are oarecar e viteza datorita efectului vintului asupra operei moarte si greementului 9 I Conditiile de mai sus se accentueaza treptat idem -16 I --- 109.9 45 I I spuma si stropi .5-46. In ape inchise sau In apropierea coastei eu vlnt spre largo datele nu mai corespund.8-24. 1. spurna in pete mari. criteriu pentru aprecierea vintului.4 I 3 23. eu creste ferlante.5 81-89 41. criteriu de apreciere a fortei vintului. muget puter nic : vizibilitate redusa Valur i exceptional de inalte : mare complet acoperita eu pete mari de spuma : virfurile crestelor valurilor sint pulverizate . 4.0 I I Ior I tei mai oficial a.BEAUFORT ----------------------~-------------------------------------SCaI'a Beaufort 1 9 46 cont inuare I 2 41-47 20.

apar. baraje. \1 BIC! fl.ex) tg 1(2 (90' . dud lungimea co nvoiulu i depaseste 200 m. BERBEC 1. Bratul este tinut sau manevrat lateral cu BERTON Barca plianta de dimensiuni rnici. 2. 3. 8-deelinatia. in latina . BERTIN. 10 .unghiul la zenit.brat. la tinuta de ceremonie. marimea 1. tra- initial. al Xl Xslea.47 ------------------------------------------~ BIGA BELLATRIX Steaua nautrca y Orionis (Orion). ulterior. pe Ull inel suprapus. BIEF Portiu ne a unui curs de apa.cap.?-Iatitudinea.guler de parima . 3 . Biga: 1 . 2.balansina : 4 . poate fi situat in amonte sau in aval de u n punct caracteristie. BERNA. iar cealalta. aceasta se arboreaza in B. Biga improvizata: 1. folosit ea semn pe geamanduri. 8 . XIX in special pentru ducerea luptei eu pintenul. A fost scos din uz dupa eel de-al doilea razboi mo ndial.palauc de ridicare + Iixa san mobila care se pri nde de brat cu 0 bratara sau cu u n ochi. compus din trei Iascicule sate cu ajutorul forrnulelor : calculul inalde drepre. BICORN ist PaUlrie cu doua colturi.pasttca : 9 . Rigla de calcul pentru Inaltime si aztmut. osatura din lemn sau metal ~i bordaj din p inza.baston pentru impledicarea rasucirii. de calcul circulara.rai. la vint de Iorta 4 du pa scara Beaufort.re a greutatilor. grafic Grafic pentru timii. 6 .sapan . de regula. rigl:i 1. table Table foloslnd pentru inaltimi formulele lui Souillagouet. 5 . int re brate. Gradatlile repreziuta log.1» unde tg 1/2 ~ = tg 1(2 (11 + 8) tg 1(2 (90' .catarg. BIGA I. 2 . 6 . constind din doua co nu ri cu baza cornuna. 2. v fig sernne de zi. Idem.gai. sin binta prova.. coristind in esenta din doua spirale. 7talpa . BICON Semn de zi de culoare neagra. care este purtat in locul eel mai viz ibil de nava ce rernorcheaza sau de un mijloc plutitor rernorcat . v gearnandura. la tinuta zilei si. odata CU pavilionul national.unghiul la pol..bal~nsina eu palane. BERMUDIAN v vela. P . compusa diritr-u n brat Bicorn de amiral (secolul de lemn san metal ee XIX) se sprijina cu cap at ul inferior (calciiul). Instalatte de ridica.'1') in care: cp este Iatltudinea.palancuri de picior. in eare b si c sint respectiv a ~i b din formulele lui Souillagouet. pe un catarg obisnuit sau pe un catarg (coloana) de incarcare. BERTIN. Z .7. 8 .bratul bigii. pier.calcii : 7 . BERTIN.v inci . 9 . 4 . Capatul superior este tinut de 0 balansina tg2 ]/2 Z _ tg 1(2 (90' .ecluze etc. eotangente de jumatat] de unghiuri. RigHi. 8 .scondru .lanc CU care se ridica greutatile. De acelasi capat atirna o macara sau un pa. ist Nava ut ilizata catre sfirsitul sec. iar pentru azirnut formulele: sin Zi = sin c sec cpo etg Ze = sin b tg (c-8) si Z = Zi Zz. una Hind asezata pe un disc. . printr-o art iculat ie (git de lebada). hd Creasta alba a 'u nu i val. in Pozttie a pavilionului national sau a marcii de comandament la jumatatea catargului san a bastoriului . 2.past ica . bazat pe formulele graficului B.) B. B.Razboinica ".declinatia. folosita de ofiterli de marina incepind din sec. cuprinsa intre doua puncte caract er istice (de ex. in semn de doliu national sau in cazul in care exista un mort la bordo Daca decedatul are dreptul la rna rca de comandarnent. 5 .

pe cinci" A se culca. 2. [l .in Anglia. telefon. pentru ridicarea tinut 0 2. BigA de perete: 1 . pentru greutati mari. res"Oltul" actiuni si in in spela diferite pe Dunare 2.lllLANCELA 48 Calciile B. pe galena unei nave cu zbaturi. pe teuga. = 100 t. uneori chiar pe punte. calciiul fixat pe peretele unei suprastructuri si fiind folosita in scopuri secundare.balansina tid. perrtru tirea Bilander flotei romane 1888. B=4. asignrarea BILA 1. : 1 .cui. este asezat cit mai jos. pe purrte . Caracteristici cu tragere : Depl. BIPOD Catarg CU doua picioare : V catarg. ancorei.85 m. tambur fl Baba asezata. vizata dintr-un o talpa de 0 se sprijina incarcare.perete . BISCUIT DE MARE sin galet. B. sin biga (2).ureche . remorcarea la care se ia greceasca. 6 . B. de perete B. arg de 37 mm. cornpusa cu calciiul forrnind pe 0 cu predilectie scondru de lemn. (brate) se prinde balansina foarfeca asezata pe lernn. . BILANCELA Na'ra de cabotaj cu vele latine utilizata Mediterana. timp se Iolosesc baba.baba cu motor 2. avind Birema B. B. tripod. 3 . 2 . 2 . in M.brat (gai). Instalatie improgreutatilor. Palancul legatura sau pe falci de cu ajuto- Bintli: 1 . 10 m. V= 12. "A pune B. ~i"Siretul". ce se sprljina si de gaiuri de ridicare de palancuri de picior.cui prova [l Baba instalata volta remorcii la la prova. scondru in bataie. v cranic. BIREMA 1. 2 . Galera cite doua. Bratul B.ureehe Bintl sudat . d= 1.palancul brajului . la care se ia volta In ultimul sudate. folomarile nordice." a participat navigatiei numar Constanta.5 m. 1694 ~i care se percepea si corabii. BIRUL Tara ~EICILOR ist Impozit instit uit in Romaneasca prin hrisov domnesc proprietarilor in anul de seici BILANDER ist Nava decabotaj cu doi arbori sita in en vele aurice .· de greutate B. 5 . manevra de forta. rapida de 57 mm si. Alatur i de canonierele "B.balansina eu palane. v an cora amiralitate. pentru greutati granlcin borduri. "BISTRITA" ist Canoniera coristruita . L==30. 3 .sudura . ist Nava anttca cu doua rinduri de rarne. 4 . mari gruie.5Nd. care a intrat in compunerea' in august doua tunuri pectiv. BINTALBa tudinal ba zona portului corrtribuind de marinari la prega- cu un cui longi~i urechi unui insemnat cialitatil e punte si eletromecanica.past ica . Larrtul'ui instalata B. sin de gaiuri sau brate. (1) de dimensiuni reduse. de murada B. 7 . medievala CU ramele grupate doua rul unui zbir : V capra..

cern navel: timona. 1 . Odata cu cresterea bataii tunurilor ~i gura de magazie. folosita in M. eel din pupa rmai scurt . Regulile razboiului pe mare prevad ca B. sa lernn sau beton arrnat sau 0 teava de tun vechi fie declarata: 1imita~a in timp si spatiu. aranjat pe punte in talpa traulului impotriva asperitatilor de pe fundul rnar ii si a corrtribui la deschiderea pe verticala a gu~ii acestuia.vinci . 1 'f t 1f ft . strinsa. ist Piesa de ar tilerie (sec. e e oane. Boala se previne ridicind seafandrul Ia suprafata incet. scafandrul este introdus intr-o camera de decornpresiune. . 4 . V(t ig cdorpu tnav)el. Uneori. folosit la acoperirea gurilor de maga- Bitura· BtTA JIC Bara din lemn cu care se sprijina marfa carata pe umeri (cherestea).49 BITON jl Baba mica. 4 . a inceput sa se pracBOEjER ist Velier olandez cu fund plat. care se manevreaza directa a coastei aflate in stapinirea adversamecanic sau automat. BOBINET pesc Greutate de diferite forme (cilindru. table Table de azimut si pentrn navigat.curent longitudinal. BLOCADA mil Operatiune avind drept scop 3 . care se asambleaza pe cala de consBocaport brevetat: tructie. 3 .. BLACKBURNE. metalici brevetati. cuprinzind trei table. BOMBETA ACUSTICA Bomba. Cronometrind intervalul de timp dintre momentul in care bombeta atinge suprafata apei si momentul explcziei acesteia la atingerea fundului. XIV-XV) la ad incirni mari. zie de pe have. . Operatia de incarcare si descarcare se numeste in acest caz incarcare·-desca.punte . cu opriri treptate Ia anumite adincimi. Navele moderne sint prevazute de regula. imediat d upa iesirea brusca lao suprafata. putind provoca paralizie sau moarte prin embolic. 5 . de mina. boala de decornpresie. ist Nava cu vele cu doi arbori. Daca acest lucru nu este posibil. in cazul iesirii rapide la suprace Iolosea ca proiectile ghiulele de piatra sau fata. . In B. BLIZZARD MN Vint violent si foarte rece care spulbera adeseori zapada d~ pe sol. te egra e. BLOC sin anexa graftca. 2rama (covuz). aparitia armelor sub apa. singe.). 2 . repetrtoare giroscopice etc. porta[i 1. si impartiala : stH. precum Bombeta Bocaport: 1 .' sin panou (capac) de rului.bocaport . tice B. care se morrteaza pe grundrop pentru a proteja BOMBARE eN Umflatura produsa spre exteriorul bordajului navei in urma unui soc mecanic. la p pa' . P~ vremea navelor cu vele B. Peate Ii din metal.. Iolosita pentru masurarea adincirnii apei . sfera etc. cit si de catre navele comerciale ale [narniculu i. unde este supus la presiunea la care a lucrat si care se scade treptat pina la presiunea atrnosferica norrnala .ia pe ort odroma. VBOLARD Baba de cheu. denurnite ABC. adica in aiara vederii coaster. efectiva infipta in cheu. . 2Cb t b Iu i voci. . 2. or runea ro unji do a n vel u. B.. la distanta. era. Meditemporara ce apare la scafandrii care lucreaza rerana.gur~ de magazie . confectiona ta din lemn. constind in supravegherea cu B. 7traversa . errnen e san ier . BOLOZAN ist Tip de nava medievala romaBLOCKHAUS mil Cornanda cuirasata.. sin reduta. mica. consta din formarea de bule de azot in fier. BITURA Lan t de ancora vedcrea unei maucvr e. BOMBEd.minginie. bate pe coasta Americii de Nord. sin boala de chesori. se inlocuieste eu un lant. in special la traulele pelagice (de fund).rcare ula bita"·. 6 . BLOC-SEC"fIE Parte prefabricata a corpului unei nave. BOMBETA Felinar de forma sferica. din neasca (nu se cunosc alte detalii asupra caraccare se conduce 0 nava mare in timpul luptei. se afla toate instalatiile necesare conduBOLTx 1 P t i t "tX a . teristicilor acestei nave)..bocapor t irrterzicerea folosirii marii atit de catre navele militare.ram a (covuz). HtV blocus. BOALA SCAFANDRILOR med Imbolnavire BOMBARDA 1.gura de magazie. fier sau cauciuc de diferite dimensiuni . -. ur ura e am ou Ul BLOCUS £nv. v blocada. BOCAPORT Panou dreptunghiular din lemn sau metal.

Sub B. Distanta rnasurata pe vert iGala intre Iinia de plutire si punre : v fig corpul navei. sc poate instala un baston pentru geac. Bordul opus este bordul neangajat. care purta denumirea de civada sau de civad iera {v fig arboretul bompresului}. (2 m/s) . denumit antena. 5 . poate avea. B. niste scondri." 0 "Pe B. 2. asigurind ~i protectra impotriva flacarilor. in sot. tribord. format dirrtr-o singura bucata. babord si. 0 arg "A lua peste B. este reglementat printr-o converrtie iuternationala :v rnarca de B. XIX su b B. care bate frecvent in regiunile estice ale M. Filtru colorat ce se monteaza pe luneta sextantului pentru observatii la Soare. iar citcodata si 0 a doua vela. separate prin planul longitudinal. inferior ~i B. B.'5. La navele metalice. denumita contracivada. urrnata de agttatta puternica a mar ii. 2. BORD DE SERVICIU ino j umatate pajul unei nave rniljtare. este format. 7 . BONET PARASUFLU Gluga purtata de tunar ii din arrnarnerrtul tunurilor mari . iar manevrele fixe sint confectionate din t ije metalice. la partea superioara.!" Comanda pentru a da onorurile eu sifleea unui ofiter care urea la B. Pe navele cornerclale. Tub incovotat care acopera ochiul de put.capac. in rafale. dintr-o singura bucata. pe care se invergheaza marginea de Irrtinsura a foeurilor. Marginea inferioara/superioara a unui astru cu diametrul aparent mare. urrnarind usor. ca in expr. Prelungire a velei legata prin Iiruiala la partea inferioara a BORD LA BORD {despre dot<d nave} Alaturate. 3 . Fieeare din eele doua jumatati ale navei . 4. B. Cele doua jumatat] purtau denumirea de B. Adrtatice "i ale M. Bordul babord executa in zilele cu sot. denumite vioril e bompresului. 2 . irrtinsa cu ajutorul martingalei. Bord (2) care nu este de serviciu : v bord de serviciu.la navele . tnv j urnatate din echipajul unei nave. respectiv. BOMPRES PE DUNETA inv Expresie folosita pentru a indica 0 Iorrnatie de sir strinsa. respectiv al navei. "La B. iar apoi prelungita cu bastonul si cu sageara. denumit gamon. de regula. XVII pe B. Negre. BORDAJ In'reli~ul exterior al corpului navel constr uit din scinduri grease fixate. BORA 2'. este asigurat de 0 subarba. aluneeiitor B. eu flancul drept spre prova. In prezent pe B. 3. Sub B. BORD ANGAJAT mil Bordul in care se da lupta. put ind intra spre interiorul navei. Nava. se afla tapapii pentru gabieri si. se eompunea.firuiala . [ar la cea superioara. acesteia. de ploaie Palltrie de mar inar i pe timp Bonetl: 1 . care asigura timp de 24 ore. Pina la inceputul sec. -4grandee. sint fixate uneori niste scinduri cu gauri.iN Vint puternic. Bereta de marinar. diagrama Diagrama eu ajutorul careia se determina deplasamentul pentru orice asieta !?i pescaj. din stinga (privind de la pupa spre prova) se numeste babord. Distingern B. denurnrti cluburi. B. 3. .ochi de cioara : 6 . Pe goelete. B. deterrninind scaderea brusca a temperaturii. din echiserviciul serviciul cele tara Care se un trai tot greul Bonetl de marinar Bonetl de narl: 1 . al eehipajului se aduna in B. prin care tree straiurile. La nave Ie din lemn. imperrneabila purtata ploios. superior. BORD LIBER 1. sin aripa. In ~ec. bereta. jar bordul tribord. precurn si alte date referitoare la nava. B. B. "Naseut in B. d. ca protectie impotriva zgomotului.bcneta : 3 och i de put BONETA 1. 2 .S. 0 arg "Naseut in bordul Iiber" eschiveaza de la rnu nca.o "Adunarea pe borduri" Fiecare B. trtbord. de straiuri pe care se mvergheaza foeurile. care se foloseste pe navele mici. era montat un arboret pe care se ridica gabierul B. 2.L. se determina BOMPRES Catarg oblic la prova navel : v fig greement. BONET in». Luna. 4. BORD 1. se inverga 0 vela. sin boneta. este asigurat cu rnanevre fixe: sartur i laterale.grandee.legHura olandeaa . B." Care duce a~tivitatii de la bordul navel.ochi de scota BONJEAN. u neori. din trei parti : coloana fixata pe un calcii si asigurata eu un eere metal ic." A lua peste picior.vela . o piasa de siguranta. La partea inferioara B. de regula. mustati ee tree pe la extremitatea unui scondru. ea Soarele. iar eel din dreapta.BOMPRES si viteza de cadere adincimea apei. Este confectionata de obicei din azbest.L. B.

iar la celalalt.Carpenter. Distanta parcursa intre dona volte succesive .i la asigurarea larrtului ancorei . BORDUL DE SUB VINT Bordul (1) opus celui din care bate vintul. de amarare B. de capon B. B. de lant rupt. care nu se mai poate fila. placaj si . ca suplirnent sau in locul unui B. care pot trage intr-u n bordo . ist Salva executata CU toa+e tu nur ile de acelasi caljbru .in coada de fata.de lant cu papagal. pana blocheaza sirrna.cu nuca . avind la un capat un cirlig de papagal si. era const ru it din piei (de unde si expresia . care are la un capat un oehi cu rodanta ~i un cirlig. brevetat . unui lant sau unei ancore. de ancorator v ancorator. -". iar eele pentru sirme. B. aflat la capetele gruilor de barca : serveste la tinerea barcii at. marirnea etc.pielea navei"}. cu rodanta care aluneca pe sirmele de ruliu atunci cind 0 barca de salvare se Iasa la apa pe mare rea. B.-~ B. Iunga. iar la navele moderne. BOT Capat de parima sau de lant ce serveste la asigurarea unei parime. Carpenter B.turcese . Cind i se anunta numele se sparge 0 sticla de sarnpanie de bordajul prova. B. printr-o jumatate de ochi intors . ce serv este la amarat tunurtle. turcesc Are aceeasi utilizare ca si B. u neori . in coada de fat a B. din foi mari de tabla. B. pe coaste . B. in loc de cirlig cu papagal. B. ~ E. simplu Bucata de partma eu lungimea de 3-1 m. H . D . intr-un cadru de amuzament cu deghizari . speciale: B. impedicind-o astfel sa balanseze : v fig barca de salvare.de nara . BOTEZ Inscriptle imprimata pe un pavilion. care are la un capat u n oehi cu rodarita si un cirlig sirnplu. prlnzindu-se la unul din capete de un inel CU ajutorul unei chei ~i avind la celalalt capat o cutie in care intra 0 pana eu caneluri potrivite sirrnei ce nr rueaza a fi botata : pana este asigurata cu un surub de fixare. 2. in ultimul t imp. indictnd litera. pentru pari me vegetale se fac din parima vegetala. La ambarcatrunile mici. E . sint .lice \. eu nuca Bucata de pari na rasucita in sart . F . un intinzator. 0 nuca dubla.eu gbeara de drac.. din Iarit. C .e perrtru botarea larrtului de ancora. eu care se boteaza.~l de lemn. alunecator B.botezatl" cu apa de mare t iner ii rnar inari cind tree prima oara Iinia ecuatorului. BORDEE 1. eu nuca. B'O:rEZUL LINIEI Obicei marinaresc practicat pe navele de cursa. 0 saula sau 0 salarnastra. v volta. cu rodanta la care cele doua parime se desrasucesc si Iormeaza trei suvite ce se impletesc asa cum 1\. B.u nci crnd aceasta este scoasa. care consta dintr-o laba de gisca din sirma [sau din Iarrt). Ia gruia de capon. de descurcat Ianturile Capat ~~~. 0 gheara de draco B. cind.de Ian] ell Inttnzator ~i papagal. v fig barca de salvare. de bared B. care are. I . BOTEZUL NAVEl Ceremonial traditional care are loe cu ocazia Iansarii unei nave noi. v fig ancora traversata. B. prevazut uneori CU intinzator. primitive. ancora dupa t raversare . denumita barba. dar nu este tinuta in palancuri . BOT Sub nuca se prinde. B. celalalt capat f iind patronat. (3). c. B. de lant Capat de lant ce serveste la botarea parimelor meta. BORDUL DIN VINT Bordul (1) din care bate vintul . scoarta de copac etc. Bofurl: A . B. B. B .i impletesc fetele eozile. Acest B. din plastic. serveste la botarea cnr ent ilor barcilor..de legare la gearnandur a .Portiunea dintre ochi ~i nuca se poate infa~ura. Cind cutia se inchide. se folosest. BOREAL sin nordic. cu gheara de drac B. B. G .

pe care se fixeaza foarfeeele de BOTAREA REMORCII 1. 4. . cu care se traverseaza ancora tip amiralitate. B. 3 . care a fost ulterior abandonat intr-o barca. este tinut de 0 draga) . Ramificatie a unui fluviu.bot Carpenter. Manevra curenta ce 1 2.iS:Zo~~i~~)~ .edo£~:~~~. [ar uneori CU un brat al sflrcului. vancora.•tit t imp _cit rernorea nu se rupe sau adinc in uscat.rernorca .5<5"15$*. 2. la rind 11 sau. stan remorca unei nave fluviale la intoarcere pentru a nu perrnite ea rernoreherul sa fie traversat. de traversiera Capat de parima sau de lant. irnpreuna cu oarnenii ce i-au ramas credinciosi. egala cu . Aplicarea unui bet de rondou pe de lant cu cirlig de papagal. 'i' I ~ . unei parime vegetale se face "eu rasucirea".navel remorcata . atunci cind remorca ar trage pe travers. din cinepa care se fixeaza pe gulerul unui scondru de acostare. B. pentru a-I asigura. denumite boturi de ancorator.828 m. se prinde in cirlrg (a nu se conjunda cu cheia B.e fi recuperata. B. in sens invers rasucirii. dragi de mine.Ianj . . 2 . 2.BOT 52 nu este virata la bordo In eazul in care se rupe. Unitate de masura pentru adiricimi.. 1. A inchide cu 0 legatura gura unui cirlig pentru a nu permite ochiului sau inelului sa seape din acesta. 1.saula .Sl remorcil la rODdou: 1 . 4 . prelungit cu un sfirc de sirrna. BOTARE 1. A asigura un bulon de ch eie cu 0 legatura. adica rasturnat. de rondou v botarea rernorcii.. 2. . de remorca B. care. Asigurarea 3RAT DE DRAGA Ramificat.. B. 4parrma vegetala rasucire al partmei. de put Capat de Iaut eu cirlig de papagal. cind sfircul este garnisit la cabestan.:i~~~.remorcher .. Fixarea u riei parime sau unui lant cu ajutorul unui bot. B. de legarela geamandurd }. f Sensuf gangului BOT CASANT Lant care tine 0 nava in momentul lansaru de pe cala si care. B..' 5 . 2 ~ remorca . 1. folosita pe har tile marine engleze si americane. cu care se asigura capatul Iarrtul ui de ancora in putul. dupa ce este trecut prin inelul geamandurii. 3. 2parirna de strmll. de nara Capat de larrt trecut prin inelul de ancora pentru a asigura ancora intrata in nara. Botul si parima sa ramtn BRAT DE MARE Golf ingust care patrunde in banda . rupjndu-se.. Iarrtulu i.ureche de rernorca .n Ip·'Lrea la cheie.cabe . 2. absoarbe 0 parte din energia navei ce aluneca pe cala de lansare. 5.. adica in sensul de Bofarea remorcii: 1 . cunoscuta ea urmare a revoltei echipajului (24 aprilie 1788) impotrrva capitanului Bligh.6 picioare sau ancore tip amiralrtate cu aiutorul lanturilor.remorca In banda Botarea parhnelor: 1 . sin gal. sub marfa supratata V BRAT 1. 3 . . 3 • serveste la descrucisarea si incrucisarea tangonului sau la manevrarea in plan orizontal a Botarea unui cirlig Botarea unei chei unei bigi : MG. partma in bucle. v fig verga. 6remorca de slguranta Botarea remoreii pe remorcher: 1 . iar a unei parime de sirrna. Prinder ea remoreli taiere a parimei de ancorare a minei : (v fig cu un bot care.filiera . Carpenter cu care se asigura remorea in eazul in care aceasta s-ar rupe. 0 BRAC MG Suport din Iernn asezat pentru a repartiza greutatea pe mai mare. Botarea ~/7j ~~ "". ~ ~ tW BOTMAN v sef de eehipaj.remorca bojata . BOTA 1. serveste la tinerea B. remorca ramine prinsa de bot si poat.ie a parimei unei unui bulon de ch eie nr.leg Huri de filiera . A fixa cu ajutorul unui bot. B. 3 . 2 . Asigurarea une tarea (orientarea) vergilor sau picurilor si 'ghiurilor. 3. Manevra curenta ce serveste la bra- !~:~i!~: c~. de scondru B. Inchiderea guri unui cirlig CU 0 Iegatura. 3. de legare la geamandura Capat de sirrna cu cirlig de prindere si en zbir. "BOUNTY" ist Nava de razboi engleza.

folosind piatra engleza si nisip umed. Bratele sint marcate CU 0 legatura (sernn) in Iocul in care trebuie luata volta pentru ibratarea "la semn". B. pentruca acesta sa bata in lungul velelor Care flutura fara efect.ti l" Cornanda perrtru a B. Neagra. "La semn. "AB. L Il B. BRIGADIER in». Unghiul dintr e perpendiculara pe planul diametral al navei si verga. gratarele sau alte obiecte din lemn. BRIC HERMAFRODIT ist.caBRIG v bric. un singur catarg. asigurat cu 0 saula. Nava cu doi arboti. 2. sin om in prova. la babordj tribord. BRAT MORT fl Brat . adica pina ce ating sartur ile.53 BRAT FALS Parima data. la semn (in cruce)" A orienta vergile perpendicular pe planul diametral al navei. BREVE CURIAE MARIS (regn1i) maritime. folosita pentru transport si lupta. B. <> "A B. Egee. de pilot. "AB. "A B. M. de la prova unei nave Ia primul bane din prova unei baret de salvare ce se afla la grui.lama . de capitan de cursa lunga. In trecut a fost utilizat si rerrnerrul brick sau brig. Poate fi irrtilriita in M. Brlceag de marinar: 1 .saula BRIGADA DE NAVE mil Mare unitate navala av ind in compunere sase-noua nave mijlocii (dlstrugatoare. L = 15-17 m. Se monteaza pe vergi. A vira bratul babordjtribord al unei vergi. submarine) sau doua-trei divizioane de nave mid (vedete). B. BRICK v bric. in sart" A aduce vergile la un unghi maxim de bratare. de ex. 2 . in cruce (la semn). BRICUIT Operatrunea de a bricui.intre doua coturi ce se unesc cind nivelul ape lor creste si care cu timpul se astupa.Hrcea". cu un motor auxiliar. lupta la sfirsitul epocii navelor cu vele avea maximum 18 tunuri. La 0 nava cu vele BRIGANTINA. Marmara. in grandee" A orienta vergile pe directia vintului . M. BREASLA NAUTICA ist Denurnire data militarrlor de marina. Caracteri~tici: Depl = 50-70 t. BRIC Nava eu dona catarge 9i cu vele patrate. BRATARA DE VERFAFOR 11 verfafor. Hind gata de lasat la apa : ~ fig barca de salvare. avind vele patrate la arborele trinchet ~i vele au rice . BRICUI A curata puntea.in sart . BRATIERA Ambarcatiune cu vele si. BREVE PORTUS KALLAMITANI Culegere de regn1i de drept mar itirn a coloniei pisane din portul Cagliari (sec. cu o vela Ia treime si un foe. BREVET Document prin care se atesta calificarea prin examen intr-o anurnita Iunctie. brata. 12 . adica cu armata perrnanenta. BREMZA il sin bot. vila . Ea coopera cu breasla spatareasca. XIV). BRATARA DE ETAMBREU Bratara care tine catargul pe 0 ambarcatiune. XIV. a fost infiirrtata in anul 1793 prin "Hrisovul pentru corabiile tarii ce sint a umbla pe Dunare" cat de domnitorul Alexandru Moruzi. variaza in lungul arborelui. BRATARA Armatura metaliea de Braliera forma circulara. B. sin brlgantina. eventual. ce se foloseste la lucrarrle de matelotaj : v ~i cutit de gabier. arg c: "A.N. BRATA. M. de capitan de cabotaj. v "Jl. iJRIC GOELETA v brigannna (1). Unghi de B. 3 . A manevra vergile unui ve Iier in plan orizontal cu ajutorul bratelor. unghiul de B.!n cruce (Ia semn): Cgrandee patrate. BRIGANTINA 1. Adriatica si M. Mediterana.arbore trinchet A .B.. prevazuta cu ochluri de care se prind diferite accesorii. elaborata Culegere de uZUTi la Pisa in sec. de l~'~ A v1ntului tDirectia Brafare: in B c Brie: 1 .adeseori in forma de potcoava . B . velele Hind bratate in evantai la acelasi arbore. BRICEAG DE MARINAR Briceag CU 0 lama si 0 cavila de matisit.i.arbore mare. BRATARE Manevra de a brata. urechile" A trage CU urechea. cu. iJRATOL sin guseu. scondri etc.

fiind folosit pentru rransmiterea unor semnale . 2. sin ciul nita. Iolosita pentru a da startul (plecarea) Ia 0 regata.nesc. BRUIAJ mil 1. in acceptiunea (1).M. L=152. era folosita in trecut pentru deterrninarea star ii absolute a cronornetrelor. B. Ansamblu de macarale prinse de acelasi pu nct. BUHAZ sin buaz. 3. unde apa este pu ti n adinca (a nit se couf unda cu berbecii ). co nstituie 0 manevra foar te dificila. B. prm radio sau publicat. in locul buchetului. urcatori. de start B. este lasata sa cada brusc. Din B. de remorcaj a Marinei 4 . ridicata 101un catarg. indicind ca aceasta este ancorata. urcatori ajung pe plaja sub forma de spurna ce se raspindeste pe 0 zona mare. 2. format din anafoare care se rep eta suecesiv . XVI BRIZANTI Valuri care se sparg in apropierea uscatului. B.ic care aduce la curiostirrta navelor date importante privind sigu- . care. eu spargere treptata. Nava eu doi arbori cu vele patrate. Tortuga. BUINA. BUIOL sin ghiordel. care prepara 0 conserva din carne uscata. rid icata pe 0 saula 1a prova u riei nave. . B. dispuse la 90°.34m. denumita bucan. Antile (Lndiile de West). 3 . BULB Proerninenta la prova unei nave care per mite sporirea vitezei.: B. locuitor al ins. Randa Brlgantlni (1) Briganlinil sec. ca dar de logodna. se deosebesc trei eategorii de B.d. radioloca. in special al ins. Aparatoare a bordajului navei sau arnbarcatiu nii.sco ta : 2 .. tara vela mare.tiu nile de pe Prut. cuprinde rnacaralele scotei. si dezorganizarca lucrului sistemelor radioelectro nicc destinate conducerii si dirijar ii arrnamentului si tehnicii de lupt~. inv. B.iTI" Primul cargou rorn a. brooker. televiziune etc. Perturbarea Iucr ulu i aparatelor de dctectie anttsubmarina ale inarniculu i. Buchel de macarale: "BUCUR" ist Salupa 1 . in anul ur mator . B= = 18. d=905 m. de coltul de scota al u nei vele patrate la care B. XVI. Mornentul startului coincide cu eel in care B.Jogodnei cu marea". a instalat baraje de mine. de ancora B. V= 14 Nd. Macara cornpusa din doua capatini de macara imbinate la partea superioara : este folosita mai ales pe iahturi. ridicata la un catarg si lasata sa cada la intervale de timp determinate pentru a da ora exac'ta. plonjanti si B. nu. (rar) Portiune a bordajului intre Iinia de plutire si punte. 2. 4.mura Mil itare care in timpul Razboiului de Independenta a transportat trupe ~i armament pe Dunare. BULA Semn de zi de forma sfeT-ica sau const ituit din doua discuri cu un diametru comun. murei si contrascotei. se recrutau pirath Hibustleri . prin care se urrnareste ingreuierea sau pcrtur barea totala a receptionarii emisiunilor statrilor de radio. Procedeu de neutralizare a lucrului mijloacclor radioelectro nice ale inamicului. a facut ocolul Pamintului intr-o singura cursa. prin care 0 laguna sau un brat secundar al Dunar ii se Ieaga cu marea [termen [olosit in Delta Dundrii i . sin buhaz. natu 1. constind dintr-o grinda din lemn ori d intr-o banda groasa din cauciuc sau dintr-o par ima Iixata pe bordaj (Ia arnbarcatruni) 9i avind la prova 0 impanare si un nod de turban. "BUCURE!. BUGALET Me Lugher de cabotaj folosit pe coastele Breta niei. de useat).colt de scota . ist Galera usoara Iolosita de algerieni in sec. prin care Venetia "lua in stapinire marea". Spre deosebire de prirnele doua categorii. a construit pod uri de vase etc. orara ist B. Caracteristici: tonaj=12961 t. iara a mari puterea rnasi ni i (g. se conf unda cu piruenui }. Trecerea prin B. XVI-XVII.80 m. 2. radioreleu. BUCENTAUR is! Nava folosita de dogii Venet iei pentru cerernonia simbolica a . Dupa panta fundului 9i panta valului. 2. const ruit in 1961. [l Rama folosita pentru guvernare la arnbarca.contrascota . BRIZA MN 1. BULETIN Comunicare transmisa. de exe rnplu. BUCHET DE MACARALE 1. de mare) si dinspre uscat (B. sin randa. sin bric-goeleta. La aceasta ceremonie dogele aru nca in laguna un inel de aur.tie. BUCANIER ist In sec. BROcAR sin agent rnar it irn. BUAZ GM Gura. Vint care bate alterriatlv dinspre mare (B. In momentul abordarii plajei acestia au tendinta de a pune barca travers pe val. B. BULBUCA fl Curent circular in apele curgatoare. v reguli de drum si geamandura. de regula. V1nt de Ior ta 2-6 pe scara Beaufort.BRIZANTI Ia arborele mare.O.

. II fig Dreadnought. BUTANIER Nava ce serveste la transportarea butanului lichid.55 ranta navigatiei.velA. La unele traulere B. piasa ist PIasA contra torpilelor. cu limba etc. . vizibilitatea pe mare si pe uscat. Rar folosita pe velierele moderne. este de obicei etansa si contribuie la rigidizarea structurii. 0 durata de 1-3 ore. precum . transmis de doua ori pe zi de catre 0 statie din Terra Nova. B." A ambarca la bordul navei combustibil necesar marsului (carbuni. BULON DE CAPLAMA Mijloc de prindere a unei caplamale. Curbura unei parime insuficient de intinse. curba lui Manevra executata de 0 nava pentru salvarea unui om la apa pe vizibilitate redusa.- BULINA inll Manevra curenta servind la tragerea marginii de cadere din vint a velelor patrate la aliura vint strins. este prinsa de grandeea de cad ere cu 0 laba de B. 2. B. care serveste la depozitarea pestelui descarcat din traul. B. <) "A face B. BuRA Picatur i fine care sint ridicate de vint deasupra valurilor si se depun pe puntea navei. BUTACOV. localizlnd. Parte a butoiului. v butoi..uire . II vint de B. BURTA 1. BURTA PE MARGINE Me Mod de stivuire a butoaielor la care butoiul din paniolul (rindul) superior se sprijina cu marginea pe burta celui din paniolul inferior.ochi de bulinl Burtl pe mart!ae: 1 . care permite utilizarea mai rationala a spatiului. a fost precedata pe navele vikingilor de un scondru cu furca care impingea marginea de cadere a velei.vrana lin sus). BULINAR Marinar care da dovada de abilitate in executarea manevrelor cu vele.ochi de cioad 7 . sin bulumea. 2 . se pune cirrna de un anurnit unghi in bordul tn care a cazut omul. BUTANIER BULGE sin contracarena. utilizata pentru protectia navelor mari pina la primul razboi rnondial . prevazut cu cirlig simplu. Pe un trauler pot exista doua-patru buncare acoperite cu capac mobil (bocaport). iar cind nava a inters de 70° se pune cirrna de aceIasi unghi In bordul ~o opus. pina cind nava • oml8apa R( / • ajunge Ia capul o__ . cu + C 'tW.grandee de cldere 3 .coltar de spr alj.igradul marii : precipitatii. La primirea sernnalului "om la apa". 3 . cu gura la nivelul purrtii de pescuit a trauIerulu i.).__ . 4 . pacura. cu ctrlig dublu. 2 . B. motor ina etc. Build: 1 . B.burt . BULLIV ANT. efectele incendiilor . nebulozitatea. BUM sin ghiu. dupa ce ultimul si-a executat corect misiunea de pilotaj. BULMEA f1 Perete vertical-transversal sau longitudinal -in interiorul magaziilor navel. B.P.. BUSTER Gren violent de Sud. hidrometeorologic mil B. este prevazut cu un sistem de pr eracire a pestelui destinat prelucrar ii.d. totodata. Forma bornbata pe care 0 ia partea centrala a unei vele patrate sub actiunea vintului. 4. prin care se annnta situatra aisbergurilor si a cimpurilor de gheata din Nordul Oc. BUN CAR Compar tirnent in Care se depoziteaza carbunii navel.laba micA. cotele apelor : gheturi : fenomene hidrometeorologice etc. 5 ._ L pus celui initial (ve-90" 270' chiul cap 180°).. Curbs lui Butacoy BUTAFOR Scondru scos in afara bordului pentru intinderea unei manevre: v fig nava de 74. Atlantic.margine (slert). avfnd forma de cos de moara..bulina : 6 . 4. care bate pe coastele de Sud-Est ale Australiei. starea :. BULETIN DE PILOTAJ Act semnat de comandantul navel si inmjnat pilotului. 3. BUNCHERAJ Operatiunea de a face buncar : II tanc de buncheraj. hidrologic Informare zilnica despre cotele apelor unui curs de apa navigabil. v butoi. . en situatia gheturflor B. Portiune a velei de linga rnarginea de inttnsura : II vela.lab~ mare 5 .i date referitoare la timpul probabil. contmtnd urrnatoarele elemente despre situatia hidrometeorologica : vintul (directie si vrteza) .gardjnA. pentru a impiedeca scoaterea acesteia. BUNCAR DE PE~TE pesc Buncar cu capacitatea de 7-10 t. temperatura aerului si a apei de mare.

. in care se pastreaza apa pentru barcile de salvare. BUTOI PE BUTOI Me Mod de stivuire a: butoaielor care se sprijina reciproc pe burta bur/a pe margine). BUZUNAR DE APA v pluta de salvare. 5 chila. 1 . f1 Partea din prova a uneiplnte. margine sau sfert. inu.dop . lege a lui Lege care detcrmina pozrtia centrului unei depresiuni. B.~. v nara. BUZUNAR Locas de dimensiuni reduse. v macara. Stind CU spatele la vint (cu vint din pupa). arborelui pe care acesta le leaga in mod normal. Intr-o stiva pot fi stivu ite trei panioluri de B. 3..BUTELIE 56 BUTELIE ist Proeminenta in bordurile dunetei in care se aflau We-urile oriterilor : v fig nava de 74. gardina. BUTUC Piesa vdin lemn sau metal. BUTOI DE GALER. BUTOI Me Recipient metalic sau din lern n. v fiti1. B. centrul depresiunii se afia. la circa dona carturi inaintea traversului tribord. care reuneste coloana CU arborele gabier sau arborele gabier cu arboretul. Se practica la velele aurice de barca sau iaht. Este fixat pe fundul barcii pe un cavalet si amarat cu osaula. denurnita balena. BUZA 1. la circa dona carturi inaintea traversului babord. format prin dublarea 'marginei de cad ere a velei. spaniol B. BUTRA Velier arab cu vele cu antena. 2 .gaura arborelui gabier. in emisfera nordica.scutundator. BUTT Me Butoi cu capacitatea de 327 1. sin butoias de barca . . 3 . servind ca ambalaj pentru lichide. BUTOIAS DE BARCA Butoi mic.coloana (mai rar folosit decit BUTOIA~ DE FITIL . de regula. v butoi pe butoi si burta pe margine. v etarnbreu. 2butue de lemn.cavalet. Pe vremea mar inei cu vele se Ioloseau si butoaie tronconice pentru rom sau carne. 3 . Partea cea mai rezistenta a butoiului estc marginea. 4chinga de amarare. in care se introduce 0 intaritura. irnprovizat prin legarea cu un lant a celor doua par ti ale Butolas de barca . vrana. se compune din: burta. BUYS-BALLOT. v fig balena. fund. 2 . Butra Butuc: 1. 4. iar in ernisfera sudica. de forma ovala. v fig butoi.

CABALLITO Mijloc de navigatie folosit de ind ierrii din Peru. ci C. verta . 2 . in acest cere intra niste degete (came). este legata de cornanda prin diferite mijloace de comunica. Telegrarna transmisa prin cablu submarino V CABLU 1. de pilot. 3 . CABESTAN Mecanisrn de punte ce serveste la virarea lantului ancorei sau la manevrarea par imelor.lantul ancorei .M. constind dintr-un fel de plu ta confectionata din trestie impletita artistic cu sfoara. sonerie. de pot: 2 . 4 . La baza clopotului exista un cerc metalic cu dinti oblici ce poarta denumirea de coroana .2 m).tachet . CABLIER Nava destlnata punerii si reparatrei cablur ilor submarine. Pentru filarea lantului. 4 . se compune dintr-un ax vertical de receptoarele montate in fiecare bord al navei. fundul mar ii-c-prtn care trece un curent alternatival carui cirnp electromagnetic este detectat sau manual. denumite castanete.barbotin .tiei cornpasului magnetic.ferastruica. Parirna de ancora. pe care se sta calare. se vireaza manual..: "Da" (afirmativ).elopot. ce nu permit miscarea decit in sensul pozitiei in care sint a~ezate. receptoare nu este egala decit in momentul . 3. denumit stea de cuplare. 6 .Pa"Tilion din Codul international desemnale cu semnificatia. portavoce). pentru parime : daca se indeparteaza niste tacheti care acopera barbotinul.. C. CABLOGRAMA. 7 . de mare Iolosita de cornandarrtul navei in timpul nav igatiei.tachet. manela . navelor moderne au sub c1opot un barbotin cu Iocasuri in care intra zalele Iantului ancorei. Coeficient al deviatiei radlogoniornetrului.castaneta! 9 . denumite manele.d.stea de comanda a masinii cabestanului : sirrna pentru ancoroate si.c C l.cloin tlmp ce navele mari sint prevazute CU C.crestatura. Pentru a nu iesi din Ierestruici. egala cu 0 zecime de mila marina (185. 2.tachet mobil -. de cinepa.barbotin. 3 -' cing atoare . cabestan pe coverta : 4 . In prezent numai barcile mai au C. 6 . 2. 5 -cabestan sub co. Poate fi actionat electric. pentru 6 .pentru parime: 1"": ancora de curerrt. avind la partea superioara 0 palarie cu feresIrrtensitatea zgomotelor din castile celor doua truici in care intra niste bare. de cinepa. Navele comerciale sint prevazute si cu 0 C. C. 3 _ XIX ancorele nu aveau Iarrturi .masina cabestanului . barbotinul este decuplat de pe ax. numai pentru lant (fara clopot) \Ii C.din secolul XVII: 1 -plWirie.coroana : 7 . C . 8 . manelele sint prevazute cu crestaturi prin care se trece 0 cingatoare. B . Cabeslane: A . acestea pot servi si la manevra manuala a ancorei. eventual. Unele nave mod erne au C.tie (telefon. Barbotrnul poate fi solidar cu axul care este actioriat de un motor sau de masiua cu ajutorul unui volan. Incapere de locuit sau destinata executar ii unor activitati la bordul navelor. CABINA.steaua frinei. Coeficient aproximativ al devia. Unitate de masura a distarrtelor. 2 .pentru lant ~i parime: 1 . Ca mijloc de propulsie se Ioloseste 0 rama simpla ~i lunga de barnbus. cu picioarele in apa. cu aburi cu ajutorul carora C. Pina la inceputul sec. la capatul opus C. Pe tavanul cusetei este montat un compas.ferastruica : CABLU DIRECTOR Cablu electrtc= asezat pe 5 . Pe cornanda navei se amenajeaza 0 C.p~l:irie. Sub palarte se afla clopotul pe care se garnisesc parimele de manevra saucablul ancorei. 5 .

CALAJ sin. C. de mijloace. prin N 15° W. lansarea a doua mine etc. CALAFAGIU sin dUAfiituitor.scaune . 2. CABLU SUBFLUVIAL Cablu electric izolat si acoperit cu 0 manta de plumb. CABLU-PILOT sin cablu director. . sin Calac de eschimos: 1 . sin cablu-pilot. astfel de nave erau folosite in Tarile Rornane pentru paz a pe Dunare. "Pe fundul C. mic. de regula. actrvitatrle ofiterulu i de cart in anurnite Imprejurari. cind transporturile au loc intre porturile unor state diferite. magaziile cu materiale ale bordului. Suport al c1opotului navei. orele la care trebuie sa apara anumite Iarur i. CAIAC l. Distingem: C.D. CADRANTAL in» Sistem de ind icare a. CADENTA DE LANSARE mil Intervalul de timp. drumurilor ~i relevmentelor pornind de la Nord ~i Sud spre Est si West cite 90°. 4. cind transporturile se efectueaza intre porturile aceleiasi mari : C. CAIET DE PREGAlIRE A DRUMULUl Caiet in care ofiterul cu navlgatla inscrie rezultatele studierri drumului de urmat. in care se incarca marfa. CAIET DE SO~DE Document de evidenta in care se inscriu zil nic sondajele efectuate in tancuri sau santine pentru a det ermina fluctuatiile nivelului Iichidului din interior.tuire. Priceput intr-un anumit domeniu.CABLU 58 lemn cu locasur i pentru una sau mai multe persoane. in» caliifatuitor. de bani.. adica ora plecarh. 3. pe care se construiesc navele. ist Ambarcatjune folcsita pe galere.C. Rarna din lemn pentru intarirea unui palet de gaura de apa. de la 0° la 3600• CADRU 1. 2. "A pune pe cala" (despre navd } A incepe constructia unei nave. sin a ealafatui [se mai intrebuinia in timpulRazboitl/ui de Lndependerud } . Osatura sa din lemn este acoperita cu plei de foeA. care serveste la realizarea legaturii telefonice si telegrafice intre maluri. 3 . CALAFATARE {nv. acest sistem.osatura . 2. Spatiu de sub puntea unei nave CU vele. Ambarcatiune sportiva din lemn sau din pinzA irnpermeabila Intinsa pe 0 osatura din lemn. eventual. folosita in apele Bosforului. este folosit pentru marcarea paselor prin barajele de mine. servind la realizarea legatur ii telefonice ~i relegrafice pe fundul mar ii sau oceanelor. CALA DE CONSTRUqlE Plan inclinat. CALA DE CARENAJ sin cala de balaj. reperele de navigatie. Lipsit de posibilitatt. 2. care se foloseste pentru etansarea barmuzului puntii :.trola.. adoptlndu-se sistemul circular. Ambarcatiune cu rame folosita de eschirnosi pentru vinatoare ~i pescuit. CADRAN A patra parte dintr-un cere. 2." La Iimita resurselor. unde se ana. CALANCA Adtncitura a malului. sin eAlAfll. CALA 1. dar rnai mica decit un golf. 2. iar drumul de 345°. 0 "Pe C. CAlC 1. cind transporturile se efectueaza intre porturi situate in mari diferite. se afja deasupra cablului. omul cazind in mare." (despre naud} In constructie sau in reparatii. XVIIXVIII) construita din lemn.d. intre lansarea a doua grenade antisubmarine (salve de grenade) succesive . CAlC DOMNESC ist Na'la de razboi (sec. Spatlu dintre ultima punte ~i fundul navel. locul de onoare fiind in stinga. In prezent s-o. CAD RANT sin sector-cirma. drumul de 15° se exprima prin N 15°E. 2 . masurat in secunde.i bordajului la nave le ~i ambarcatiunile din in care nava. CALA v etambr eu. CALAFATISI £nv. precum si pentru calafatuirea punttlor din lemn ale navelor metalice. 0 arg "Pe C . prevazuta cu doua catarge cu vele ~i armata cu un tun. mare. CABOTIER MC Nava de tonaj mic folosita pentru cabotaj. mai mare decit un sin sau 0 criga. Rama de gurA de magazte. propulsata CU rarne speciale.. bolnav. C. 3. periculos v ciclon. [rar ) pescaj. Iolosita in Levant. CABOTAJ MC Transport marrtirn de marfuri ~i pasageri intre porturi apropiate. ist Pedeapsa J . denumite padele. 2 . renuntat 10. Ambarcatiune CU rame. C. Inzestrat cu tot ee trebuie. ora sosirii etc.c!rml Calae de sport: ce se aplica pe vremea marinei cu vele si care consta din ridicarea celui pedepsit in arborada cu ajutorul uriei parirne ce era apoi filata brusc. (IS tlU se confunda cu "pe cald"}. CABLU-LANT in» Lant de ancora. international. calfatare •. CALAFAT 1. 3. CAIET DE ORDINE DE ~OAPTE Caiet in care se consernneaza ordrnele comandantului navel privind drumurile ~i vitezele de urmat in cursul noptii si. CALAT arg 1. Astfel. Stupa irnbibata in catran. arnenajat la malul unui fluviu sau intr-un port. Hind instalat pe fundul flu viilor.bordaj de piele (impropriu) hambar. CABLU SUBMARIN Cablu electric cu un mare numar de conductori izolati intre ei si acoperiti cu 0 manta de plumb si cu 0 arrnatura metalica. Nava de eabotaj CU greernent variabil.

nava are corp dublu din Iernn. "CAL YPSO" Nava de cercetari oceanografice apart. . sub apa. C. Loran.ti de plumb sau de Iut ars pentru a-l mentine in pozitie verticala. mil Diarnetru interior intre doua ghinturi ale tevii unei guri de foc. cabestanelor etc. caldari Compartimentul in care se afla caldarile : numarul lor variaza in Iunctie de marirnea navei. Cousteau. si in care ofiterul cu navigatia tine estirna si face calcule nautice. precum ~i prin gurile de scurgere ale instalatiilor de Igiena.59 Plan inc1inat. Uleiul se Iileaza din saci de filare dispusi in functie de situatia navei. adica dintre alizeele de Nord-Est si spa tii de la bordul navelor sau ambarcathmilor. 3 . C. CAMPERDOWN v Victoria (2). documente nautjce etc. Deterrninarea dcviatrilor rad iogoniometrului . C. Omega etc.cabestan care produce vapori de apa sau apa calda pentru Incalzrrea compartimentelor navei. in acest fel este posibil sa se tina marea mai usor. servind Ia tratarea scafandrilor care. pe care se pot ridica navele mici pentru efectuarea reparatrilor si irrtretinerea carenei : sin cala de carenaj. de a pastra viteza pe mare rea.. CAMBUZIER Marinar care are in prirnire cambuza. diametrul torpilei etc.inind cunoscutului explorator comandant J. dcpinde inal timea valurilor.[C Ospatar la bordo CAMBUZA Magazie de provizii la bord. CALE Spariu cuprins intre doua curbe de pozitie ale unui sistem de navigatie hiperbolic. Kava este dotata cu 0 batisfera si un elicopter. C. C. Decca. CALDERETA MN Vint cald care bate dinspre munti pe coasta de Nord a Venezuelei. barcii Spatiul cuprins intre ultimul bane din pupa si spatele barcii (v fig barca ) in care stau pasagerii. de agitatie zero a CALMAREA VALURILOR CU ULEI Operatiune de acoperire a suprafetei marii CU 0 pelicula extrem de subti re de ulei (fila rea uleiului) care impiedica formarea berbecilor . CAMAROT )'j. De C. CALM ECUATORIAL MN Calmul dirrtre zonele cuprinse intre paralelul 30 . CALE DE LANSARE v lansare. pentru punerea in miscare a vinciurrlor. C. Grosimea unei zale de lant. mare ist Incapere sub duneta pe vechile nave cu vele. hartilor Incapere din comanda in care se afla masa cu harti. prova Spatiul dintre primul bane din prova si etrava. de ex. unui ochi etc. la arnbarca tiuni : v fig barca. are 0 camera de observatie subrnarina : un catarg portal permite ghidarea navei si urrnarirea evolutiei vietuitoarelor marine. unde arniralul sau comandarrtul navei aduna ofiterii pentru a le comunica ordine.Ieagan .itii. C. masini Compartimentul in care sint instalate masi ni le.fila. Y. co ntracteaza boala scafandrilor. de care se prind greuta. de a nu arnbarca prea multa apa pc mare rea. de decompreslune Recipient cilindric ce poate fi pus sub presiune. CAL~I Vint de Iorta zero pe scara Beaufort. Call de halaj: 1 . apoi presiunea se reduce treptat. constituit din citeva fine. CAMPERDOWN (ALA DE HALAJ Sud-Est in care v irrturile nu sint decit brize u~oare.V. ist Scindura cu gauri corespunzatoare diferit elor calibre ale ghiulelelor. CALITATI MANEVRIERE Calitatile unei nave mic. C. hartilor. Bol navul este supus u nei presiuni egale CU cea corespunzatoare adiricimii de la care a fost scos . 2 . Determinarea erorilor mijloacelor electrice de navigatie. Hind eChipata cu dona motoare care ii permit sa atinga viteza de 10 Nd. Se folosea la verificarea diametrului ghiulclor. variabile ca directie. pina la valoarea presiunii atrnosferice. La prova. unui cirlig. 3. pe 0 distanta mica. Provenita di ntr-un dragor construit in 1942. 1. CAMANA pesc Lantana Iixata la partea inferioara a navodnlui. CALITATI MARINE Calrtat ile unei nave de a tine bine marea. de a inroarce usor. pescajul redus face posibila navigatia in ape rnici si in mijlocul recifelor de corali. CALDARINA Caldare auxiliara CALIBRARE CAMERA Denumire data anurnitor incaperi sau CALIBRU 1. CALITATI NAUTICE Ansamblul calitatilor marine si manevriere ale unci nave. din cauza r idicar ii rap ide la supratata. cu un diarnetru tactic de a putea Ii op. CALA SEACA inv Doc uscat. instrumerrte nautice sau repetitoarele acestora. CALM PLAT MN Starea apei pe scara mari]. CALEA VINTULUI Distarrta pe care un anurnit 'lint bate corrtinuu in aceeasi directie.35° N si paralelul 30-35° S. CALIORNA Palanc cu eel putin 0 macara tripla ce se utiltzeaza pentru ridicarea greutatilor mari. d~ navigatie sin (rar ) C. dupa anumite table. 2. 2. Pe vremea navigatiei cu vele trecerea prin aceasta zona era foarte dificila.

la 0 distanta de circa 800 Mm.sursa sonora . CANIS MINOR Coristelatie avind steaua nautica Procyon. CANAL 1. asigurindu-se astfel o cornunicat ie indirecta intr e doua mari. 3 .axa canalului . unor condi'[ii de temperatura si presiune. sin canal de verrtilatie. cuirasata mil. CANTA inv Recipient asemanator unei albu.gradient termic pozitiv. servind la invergarea focurilor ~i velastraiurilor pe straiuri . avind un deplasarnent relativ rnlc (circa 2000 t) si fiind armata cu doua-trei piese de artflerio de calibru mare. dar cu fete plane din scindura.25 kg a pu tut fi interceptata in Oc. CAN OE Ambarcatiune usoara Canistrell cu rame denumit~ pagae. de dimensiuni corespunzatoare pentru a permrte trecerea navelor. a unui em2 de corp negru (radiator integral) la temperatura de solidificare a plat inei. pe directia norrnala. CANAL ACUSTIC SUBMARIN hd Strat de apa aflat la 0 anumita adincime. in cond it ii favorabile. CU sectiune drepturighiulara sau trapezoidala. mar itim ce uneste doua mari sau doua oceane prin til. precurn si pentru determinarea pozrtiei navel cu ajutorul sistemului radiotehnic de navigatie Sofar : sin canal sonor. Astfel.S. C. C. 8 . 2. strat de difuziune adinca. 6 .gradient termic negativ. ist Nava cuirasata destinata aparari] coastelor (1890-1900). CANCELLING. Idem. Mascarea navelor prin piturare pentru a Ie face mai putiri vizibile sau a nu permite adversarulu i sa determine cu usurinta drumul si viteza. undele sonore. refleetate in repetate rtnduri in sus si in jos cu pierderi minime de energie. Dupa eel de-al doilea razboi mondial a inccput sa fie scoasa din inzestrarea u nitatilor navale. 2 . CANGE Prajina lunga (coada) care are la unul din capete 0 arrnatura metalica fermata dintr-un Cange CAMUFLAJ mil 1.unde limitii. C. 2. 7 .. "Cunele mare". Are un deplasament de 700-800 t. explozia unei grenade cu greutatea de 0. CANDELA Unitate de rnasura a intensitatil lurninoase. C.ti pentru detectarea su brnarinelor la distante mari . (mai ales pe Dunare). potrtvit Canoe CANONIERA mil Nava de lupta destinata sa. se propaga de-a lungul axului canalului la distante foarte mari. in latina "Ciinele mic". CANISTRELA Piesa metalica in forma de inel deschis. fiind inlocuita treptat cu escortoare si cu nave apar tinind altor clase. C. CANARISEALA sin canarisire.9. fluvii.traiectoria sunetului. cafea. clause engl Me Clauza inclusa in corrtractul de transport marltim. CANIS MAJOR Constelatie avind stelele nantice Adhara . folosita in Cartea farurilor. 5 . CANAL VENETIAN Tunel de ventilatie amenajat provizoriu din dulapi si ghile i~ magaziile navelor pentru a impiedica deter ioar ea marfurilor din cauza umezelii.CAMUFLAJ 60 careia navlositorul poate rezilia contractul daca nava nu soseste in termenul stabilit in portul de incarcare: indiferent de cauzele care au provocat irrtirzierea. originara din Canada. egala CU 1/60 din intensitatea Iuminoasa. invizibila la Nord de paralelul 27°N.unde care scapa in afara canalului virf cu bila si doua cirlige laterale. in latina. Fisie ingusta de apa intr-uri cimp de gheturi (a nu se con[unda cu senalut).A. in care. marimea 0. cacao etc. Fe~omenul of era mari posibilita. CANOTA] Sport la care se practica rarnarea in caiace. in scopul scurtarii drumului de navtgatle maritima. prin acoperire cu ramuri de copaci. plase de C. captusite in . CANDELITA sin nod de scaun. schifuri sau barci obisnuite. a apara barca sau a prinde un mel ori un alt obiect la acostare. sapat in interiorul continentului intre douii. canoe. se afla la adincimi care variaza irrtre 50 si 1 200 m sau chiar la adincimi mai mari. fiind echipata cu tunuri de calrbru mijlociu si mic (pjna la 85-88 mm). CANARISIRE Inclinare transversala permanenta a navei (a nu se confunda cu banda). Canal acustic submarin· 1 . Se amenajeaza indeosebi pe tirnpul transportului pe distante mari al sacilor cu orez. se utilizeaza pentru a da afara prova la plecarea ambarca'tinni]. 4 . CANOPUS Steaua nautica ex Carinae (Carena). datorita.si Sirius. Uneori coada este prevazuta cu impletituri ornamentale. interior C. sin (rar ) veriga de strai.ierea u~catului care le separa. ventilatie pentru orez. Atlantic. actioneze in zonele costiere proprii. Lucrare hidrotehnica. C.suprafata apei .

/1 v fig bocaport. prevazut cu 0 contragreutate pentru a putea fi minuit usor. 5. magnetic. 13. de dama 2 C. Dupa Nordul de referinta. fl Extremitatea din a.. deoarece nu cupri nde si spatitle dintre coaste si traverse in care nu se pot incarca bale. primind vintul la circa sase cart uri din prova : nava deriveaza. . 6[nt inzatoare .B. avind pe margine un sant ~in care I intra zbirul si trei gauri prin care trece intinzatoarea.ochi pe du blu sau du blat.berbeci. 4 zatoare metalice.. 4/"" ~-7ji~t{~~~ -c 12. exprimata in rnetri cubi. 5 . Hind folosita cind vintul atinge forta de tempesta . la:capatul din put al Iarrtuluj de ancora : cu ajutorul acestela lantul se asigura in put. Extremitatea curba a unei chei sau a unei rodarrte.. denurnita 3. 6. ~' J -Y~(- Capa (Ia navele cu vele): 1. . sin capat. C. C. bane de nisip etc. brevet at cu actionare mecanica . monte a unui sat. 4. Servea la spalarea rufelor marinartlor. de care se tine seama la lucrarile de deratizare {a nu se c~nfunda cu tona jul registru ) . se numeste C. Cap de berbec: intilnite doar pe velierele mici 1 . siaj transversal. CAP 1. 2de cabotaj. gabierr. mil C. 2.Ian] gros care se pot incarca bale! cereale.. avind Ia capat un rai pentru la. CAP DE MORT Bloc de beton prevazut lOU un inel de otel. Raportul dintre volumul navei destinat incarcarii marfii si greutatea acesteia se numeste coelicientul de incarcare al navei in picioare cubice. de nara C. CAPAC 1. in sensul marsnlui. 7. inv pentru prova (se mai intrebuin!a inca pe la mijlocul secolului trecut). lasind in urrna 0 zona mai calma. trinca tertarolata :. insa nu se . dar nu este totdeauna la drum. cu ajutorul careia se pune ancora Ia post. CAPACITATE DE INCARCARE Me Volumul disponibil al navei destinat incarcarri marfurilor in vrac sau in baloturi. la care acesta raporteaza capul pe care il tine la cornpas.3. 8. 5. sin car tier. Proeminenta a uscatuluiinaintind in mare. a unei Iorrnatu. 3 . care se Ioloseste pe santiere la probele de tractiune ale remorcherelor. Extremitatea dinspre larga unui curent de spartura. Partea superioara a gitului coloanei arborelui gabier sau arboretului. I I Direc\ie J . a unui convoi. 10. este mai mica decit C.B.C. CAPA CAP DE ~ARPE fl Baril. fl Extremitatea din amonte a unui ostrov. o nava cu vele tine la C. Nod la extremitatea unei parirne . m3 /picioare cubice in 4. care acopera nara pe punte. V capat. "A pune capul pe . 0 nava jeste totdeauna Ia C.cap de sarpe .. CAPA 1. 7patul unei par ime .d. care inchide 0 darna. Par tea dinspr e cirlig a u nei rnacarale. CAP DE LANT Za groasa fara pod. care 0 protejeaza impotriva berbecilor. 8 .u. cuirasat C.vintu. Cap de sarpe: CAP ACIT ATE BALE! 1 lant-calauza (ercbet). sin (impropriu) pentru drum. Pozrtia cea mai favorabilaia unei nave pe mare foarte rea ~i vint prea puternic.vergea de sart. zincata. poate fi ~i zbir. cind intensitatea vintulul scade. CAPACITATE CUBICA Capacitatea interioara a unei nave.61 interior CU tabla. se folosesc intlngrijea. la un tarnbuchi in puntea cuirasata. Mac Gregor C. legatura . 3ancora eli patru brate . sub trmchetin.ntul calauza. giro (a nu se conjunda cu drumul). Iixata la pro va navelor fluviale.sart. poate fi adevarat. C. C. 2.cap CAP:BE BULGAR Nod la cade berbec. Seryea la intinderea [sartunlor : in pr ezerrt. 2 -siaj transversal Capa (la navele cu propnlsie mecanici) 0\ !'u\ . chiar cind macaraua se afla Ia extremitatea inferioara a unui palanc. curentii. 9.. v fig ~ capat. " A guverna nava pe un anurnit obiect de la uscat. 11. la Iansarea navelor sau la efectuarea altor lucrari gre- Directia vlntufuj . Acest tip de C.1randa de fur tuna. 0 nava cu vele tine la C. cornpas. a unei paduri. sin. CEREALE Volumul in 2 . punte CAP DE DANEZ Nod la capatul u nei parime. CANTON Un sfert din suprafata unui pavilion def inita de medlatoarele Iaturilor . Partea cea mai inairrtata. Virf de catarg.\ \ \ \ \ " I J I \trans\ersai Siaj \ Ie (a nu se can[unda cu mortul }. C. Unghiul format intre directia Nord ~i axul longitudinal al navel la un moment dat. <> "Ce cap ai?" 1ntrebare adresata timonierului. in locul C. CAP DE BERBEC in» Piesa din lemn de forma ovala. sin bocaport. 4. si convine aproape tuturor velierelor.

strai . C . C. 9 . ardent a C.?c. Goeletele tin C. preventtva C. 5 . en vintul la 2-4 carturi din Capde de sirma . Ccap de bulgar pe 0 parima rasucita in sart : D . "A tine la C. iar siajul transversal trece spre pupa. C. C." A manevra CAPAT DE VERGA v verga. a nu permite acesteta sa treaca prirrtr-un rar CAPELATURA 1.i unei nave. la care nava are tendinta de a veni in vint. trecind ochiul inclus1\. prova.cape te de bulgar dublate. Uneori se recomanda sa se tina liii C.tll. capeleaza manevrele fixe ale arborelui. 12 . C. expunind-o la avariere ~i Ia ambarcare de apa. stinga.. E cap de danez CAPAT DE BINTA 1. Bucata scurta de parima metalica. gable.S. 3 .presat cu vintul din pupa. luata de 0 nava in asteptarea unui ciclo n . de cornert (uneori palanc care se matiseste la cheita macaralei si secundului) de catre l. C. . sin statator. respectiv Capete: pe guler sau pe eo~. in masini cu prova in vint sau..sarturi perechi . v si dreapta. Capatul dinspre nava al unei parime. Extremitatea unci parime.ell ochi . Astazi C..cap de bulgar simplu .CAPAT 62 poate stabili velatura. dar fixata pc sirma prin presare. B . ordinarii se tine sub gabieri si trinchetrn. 10 . 0 nava cu propulsie A B c rnecanica tine la C. 2. Capat ul din interiorul navei al cablului sau larrtului de ancora caruia i se ia volta la binte. 2. ceea ce face ca marea sa 0 impinga inapoi. CAPAT Nod facut la ~apatul unei par~me pentr~ arboretului sau al unui scondru. acesteia peste capul coloanei arborelui gabier. C. Arrnatura metalica ce Capelatura: 1 . dreapta. B .tor pent:u ~ fixe.. protejind mai putin nava..sart orlan. moale este C. si sub trinca t ertarolata. • . pe tirnp excesiv Zinc turret de rau. Locul de pe catarg unde se sau printr-o gaura oarecare. Orice nava tine mai bine C. 2.cap de bulgar dublu.capelatura i 6. dreapta. stinga. pentru a veni cu nava la C. Dupa locnl pe care it are A . lungime CAPAT DE PARIMA 1. CAPAT DE StRMA 1. daca fileaza ulei. presat Arrnatura asemanatoare. 0 "A lua C.piciorul arbore1u! gabier. se considera CAPELA A lega 0 manevra fixa.. 8. seaca se tine numai sub randa de furtuna. 7cascaval (cheie).arcll. suporta timpul rau la C.ochi ?e capelatura . capat fix." A vCAPAT FIX sin capat statator : st1l. Bucata de par'ima de mica. sub trinchetin si vela mare sau randa de f'ur-tu na . la care nava are tendinta de a abate sub vint.deschis .falca . stinga. inv Prima acordat~ v CAPAT STATATOR Capatul curentului unui comandantuh. 2. ana grija de marfa.aparatoare de piele ~4 . de preferinta. A . 11 . iar la velierele mari.coloana poate ii Iixata la capatul unei parime de sirma prin despletirea firelor in interiorul capului ~i rurnarea de zinc topit.ureche : 2 ..d.tor. sau in largul unui port.. in navlu.

Se foloseste Ia umplerea centurilor de salvare. C. CAPONA 1. Iristalatie improvizata cu ajutorul careia se efectueaza manevre de Iorta : este fermata din doi scondri legati la un cap at cu o legatura portugheza sau eu 0 legatura de capra. Caplama: 1 .curent . CAPITULARE vigat. cu lemn. 2 legatura : 3 .ie edictate NAUTICUM ist Reguli de nade Republica Venetiei in 1255. La navele met alice. 3. manevrelor fixe asezate zburatorulul. 9 •• legatura . C. CAPITANA.cui de arama . CAPHORNIER ist Nava.palane de picior . Ansarnblul capetelor pe gulerul catargului.2. av ind picioarele asezate pe talpi si fiind sustinuta la partea superioara de 0 balansina. acopera sarninta unui arbore din Java.CAPTAIN in arborada. C. A fila ancora din nara lji a 0 atirna de 0 gruie de capon sau la 0 pereche de babale pentru a ellbera nara in vederea legarri navei Ia geamandura cu Iarrtul ancorei. CAPOT i'mbracaminte din pinza de vele cu care se protejeaza impotriva ploii si vintului barcile. Aurigae (Vizitiul).ptsl a . 2.talpa. 8scondrt .Iaba de 3 . sin patrona. cu vele care dubla in cursele sale obisnuite Capul Horn. salteleJor etc.saula . formate din vergile gabierului mare si gabierului trmchet. Capri: 1 . ist Galera-comandarrt. rlndudirrtr-o manevra fixa. inferioara unci gal ere reale. nautica a.bordaj. care s-a . cu ajutorul caruia se caponeaza ancora . CAPIAMA Petec pe bordajul u nei nave sau ambarca. A prinde ancora cu cirligul caponului Ia navele cu vele. Portiune care se reazerna pe guler. CAPON Palanc la capatul gruiei de capon. 2 . toate instalatrile si aparatele aflate pe puntea descoperita. La ambarcatiuriile din lernn. v CAPRA. exista : C. eventual.foaie de arama : 3 .capo t gisd. v fig a ncora t raversata si nava de 74. si eaprele mici.balansina .ararat: 4 .tiu ni.. CAPO( (Ceiba pentandra) Fibra vegetala care. 2 . 5 . Picioarele si talpile se pot misca eu palancuri de picior sau de talpa. 4 .Intariturt din scindura salvare. 5 . martrnea CAPELLA Steaua 0. nicil etc. sudata. 2.zbir = formate din doi arbori gabieri si verga mare sau din doua vergi inferioare. in general. care serveste la astuparea gaur ilor de apa in cazul efectuarii lucrarilor de Capot de barei: 1 . de regula. 10 . "CAPTAIN" Kava cu suprastructura engleza (1870). v inciur ilc ~i. 7 . poate reprezenta 0 intaritura preventiva a unci por tiuni slabe de bordaj.p&:otica. t unur ile . 6 . tip monitor. poate consta dintr-o Ioaie de arama asezata pe 0 bucatii de pisla si dublata. pernelor. la prova ~i pupa. Pe navele eu vele eu' arborada din lemn distingem eaprele mari.

CARENA INTERIOARA Cantitate de lichid Iibera in interiorul navel. C. Perloada de izolare. Caravele: A .punte de manevra . CARAVELA ist Nava din sec." CARAVANA ist Expeditle a cavalerilor ordinului de Malta asupra coastelor turcesti. <> "A face C. 2. "A" este caracteristic pentru azirnuturi si relevmente. parime etc. "T" pentru ora locala. CARENA] 1. sin carbunar. Aceasta operatie se executa uneori cu flacara peritru a arde depunerile vegetale si animale. (ARENA Portiune a corpului navei aflata sub linia de plutire . XV-XVI. 2 . sin abatere in carena. CARANTINA 1. CARACTERISTICA. .5 Nd.1. "C" pentru drumuri. = 80- CAPTURA Act militar prin care comandantul unei nave de razboi pune stapinire pe 0 nava de comert inarnica. in sensul de rnai sus.lungimea navei (definifie a sacietdtilor de ciasif icare}.VI" pentru sernnale medicale. a echipajului si a caricului in conformitate cu legile razboiului pe mare ~i conventiile internatronale : v priza.caravela latina. "J. avind semnificat. eele a carer latime depaseste 9 m) sint prevazute CU pereti separator! longitudinali si transversal] (diafragrne de ruliu. sin numar de armament. de tangaj). sin opera vie. sin flamura codului. V=3-9. XI-XVI de piratii nord-africa. nepuntata.V" pentru viteza in km/ora. DE DOTARE Me Indice folosit de societatile de clasificar e pentru determinarea numarului de ancore. XVI.ni in M. intr-un tanc de cornbustibil. Ridicata de 0 nava de razboi . Astfel. respectiv. L . CARACTERISTICA STELATURII PROVA Raportul 10 A IBL in care A este aria cuprinsa irrtre proiectia conturului purrtii pr incipale (inclusiv teuga) si prolectia Iiniei de incihcare de vara pe planul de baza.. CARACTERISTICA LUMINII Ansamblu de elemente prin care lumina unui far sau a unui sernnal luminos de navigatie se deosebeste de cele ale al tor far-ur-i ~i semnale. CARACTERISTICA CODULUI Flarnura din Codul international de semnale. "S" pentru viteza in noduri. "Captain": 1 . in Codul international de serrinale. din Sf'C. de eel mult 40 de zile.CAPTURA ------------------------------------------------------------ 64 rasturnat pe mare rea din cauza Iipsei de stabilitate. Curat ire a operei vii a navel in doc. cu trei arbori cu vele latine. 2. B . "R" pentru distante in mile marine. a echipajului si pasagerilor unei nave care nu are patenta de sanatate curata sau la bordu! carela s-au produs pe timpul traversadei cazuri de boala molipsitoare etc.Iatirnea navei .. i~i irnpune autoritatea si dispune de soarta acesteia. de ex. L=20-23m. cu care trebuie dotata 0 nava cornerciala . B=6-7m. Local in care se executa C. Pentru a evita acest inconvenient tancuriIe mar i (de regula.2 L de la perpendiculara prova : B . in general.turela CARAMUSSATA ist Galera rapida cu rarne. din echipajul format din 600 de oameni au fost salvati doar 18. Neagra. dispusa la 0.ie asemanatoare sau referindu-se la acelasi subiect. folosita in sec. Iarrtur i. "G" pentru longitudine. in prova sectiunii . arata ca aceasta sernnalizeaza dupa Codul international de semnale . perioada si culoarea luminii. ' CARENARE sin carenaj. "Z" pentru tirnpul civil la Greenwich. C caravela rotunda = c OOt. avind semniIicatia "Zarit". CARBONIER Nava destinata transportului de carbu ni . neutra sau aliata. CARAELE Vint din sectorul Nord-Nord-West Iavorabil pescuitului de coasta in M. in rada sau Ia uscat.caravel a. "D" pentru data. poate fi foarte periculoasa pentru stabilitatea navei. deplasind apreciabil centrul sau de greutate." "A fi in C. . dar uneori ~i cu vele patrate. "L" pentru latitudine. Caracteristici : Dept. Aceste elemente sint : fazele caracteristice sau ritmul. Mediterana. la bord. CARACTERISTICA Pavilion de semnale care figureaza in toate semnalele.

.

.e J'Up.... v:lrut~ '. eu L .> ...pillge (fin ..din babord . Navl care pdeui"llie .ge §j na v il [fQpi_nd (u n. . N • . dill babord i 11. II ---.40 4b LUMINl 111 SEMNE DE Zl 1." eu vlred: prln Bpa..:00 m. lribonl. nave eemercate. "" L < 7 III ~i viteza.de SU5.menJ Vlil'll!I: ..dfll baburd . vl""th: . NavA care "'m"rcbe . Na. PilnlinA.e fPlpi n.din preva .di'n pupa.1100.III. b .din Whord. N~""{I c.e . """'I'USI). \'!l1\1 te: p ii • .. di 11 ba bo. "1it"U. ell pema de aer..dtn P>lpa.:.'11 :<:1 prin .g. e dlu lfibord . b .. c . sr.2. . .din pupa] b .din lril>ord.flrl vited prln.. "hutl.... :<:1 laurecho.. de 7 Nd. _ ~ din prova. b . IOIma e unital.eu lumina f"""aaUVlI.tlel d.18 13. ~12Ull: ."" L < 1 m sau amb""""l-Iune eu ram •. In . vhutJ. U. e . In rm:I"S'1 \'~~ul:l: _ . 1 .drl I C.~.A ell p~ulJul~jt: mcc.I zu 11I di. Nova eu vele. . nave rem<>_te III ureehe ~"u implnso.ut4: :.11 prin Iraul.din prova . b· . e .' ~ e .ol care re·mDreheaz4. Navt eare I". • .v~ IHl propul .. J. din lribord.b<>rd . '1'1. In mers !\uminlplbena ell !!CU· pirl). • . ~. b .dln preva .din lobord.ell L <: 12". v~:<ut.nJC-i.J.din llI'Oya.max..elm 1''''''''. to mers.! remorcberulul pupa ulUmel nave remcreare. v4zute: • .le meeaniea . \! A. v.rd. cu D :> 200 m wire pupa re moreb<>nllui ~I pupa uillmo. eLI D < :zoo m Inl.din Jl'ru". (:11 L < 50 en. e . TT"lll~ 1!1IU!lnd cu vlt"a prtn apA. din prova : II .i. JII"v4 eu prupulsle m"""MelI.. 'c . 10.ell . n. Mal mull.din prov ~ ~ . KilY. - .a... vhull: • . 6. . U.. 1.liua.: . .. .zjUQ~ :5_ N a vI. Nav.: '.z... din babord. ... Yhut~ dlo pro"a.din b.r~ ~beaU. .dln 1'''1' a. ~ .din IrlOOrd.>de sus. t ale -COp) usll:..dill pro "a .apl.

vh·ull!: .j: 28a ~ 290 29b rft&. l'lrJ .d. .l I'"sa \'~lLIlli:a .din prova .dUll.ncorl [neaptea). b . b .. dill uibonl.. vhut§. 00 unalte de pescuil ee oe inUlld pe " dbLantA odz<>nl. 19. 12.! 51 b 4tl 32 > 00 m.ntll: • . .~ uneltele.\1 a. peseajul '~".din babord. C . truce prln Lribonl). 17. Navl care '''m"roheazll. .ul"'d pe pereehl.1 dedll'nn traulare. In impos. prill a1'1.din p. mecank4.slrul nnoll.} ~ m~ .e la . Yhula: I :. eu vit~d.din pmVII.. nil~ d. 11.. sunje. 30.al.11 01 prin ap!. Traulcn tn. vlrule din preva. Trauler eu traululprln Imr-un obstaeel. 10.le. . NIl"d ne$lftplnd pe manevdo. navlglud ~i ell «. lanslnd plasele.dill lribord.. 'Navd anccTlI1A: • .!bilitate de a abate din drum. ell vll"z. yhut: .l1.zlua. J I.."Y8.v. etnd JallSea.ribonl. CD nn<tltulo ps-luse Imr-un obstaeol. 14.!B de 16(1 m.te altl..din trlbord. aldel dse 1t priM traulare..L 1'. vhutA: I ..dill prov •. 16.1.din tlilxml loe poat.din prova. lB. d . e . • . lrA.cui~lO n alU. 26. . . fdrl vll"za prin "pi.. I1vlrul vil. u~<:. b . 23. . TJ'8ul~.ziua (se poate tr eee prtn lribonl).left. din trlbonl. ~ . b .din tribard . vbull din hibord. 1a a"""do I" peate treee prln babord). vlI.l.din prova : e . Idglnd I. N. Gltre] dealt prln traulare. TrauJe. "bui: .capacitate de o:uln~vrl redu!~.din b. vdzul. din !.11.dill pro"". • .din prcva. lu!. . vi. in¢rl. din Ltlbo.. "lizuU: a .. 18. Nav~ cu vele. vhut: II din bibonl. prfn apl1 c .~Iua.\ prln ap!.'~ cu .din pro" a. Nav' can: pcs.~ 31 a f+ Ai . d . Drager de mine..b .' declt pm tnul are.onaplea: b . ""ot. < 00 m. Na.dua. Ha\'! pescuJnd ell pla'3-puncG (.~:.llua. • .din pro"a (50 poal" treee prfn IribonlJ: • . b .din Irlbonl b . Nay! in cun de a draga sau de a efeetua Jumn sub api. 19. Hal'l cu pwpul!.a~ina .lIl: II .ziua. 15 Navl care """". NaY~ care po!$Cul!!'l'..tlu a. 15. " . vatuld: .abard: • .tlu a.din pro" a. b .tiU9.din uibord (noapte a ). 11. la • DOOr'll .rlua.. Nay! ea re peseul".din bBbord. c .

mandurl!.ri pentru axa senalului Numai in apele engleze Geauiandurl de zona periculoasa Geamandur!l.manduri . pentru Ail -_.~~ ~-1 ~~-Geamandun ~ 1jCondru Geamanduri ~i scondru de stlnga 1 Gea. de carantiuA _- G ea.BAUZAJ INTERNATIONAL 11 -=Geamanduri si scondrl de babord !ii Geamanduri scondri de tribord Geamanduri de ateeizare $BnaJuI principul 1(J tribotd Ambele ietlaJe de aceea~ "njJorlalitrI $61lalul pri1lGipal III babord dll bifurcate Geamandurl ~ ~Ildri Geamandura Ji scondru de perlcol izoiat L ~-~ Geamandu.i sconoru de bifurcar« peotru axa ~alulni .and uri ~ scondri de epa vii.gat zOllA -~~-- Geamandurl!. i BALIZAJ PE DUNARE Geamanduri ~i scondru de dreapta I -""~. de material dra. de cablu submarin Gea.

gura de magazie ell boca port . . sin plan de incarcare.00-12.00). er~ uneori intarita. CARNET DE CRONOMETRU Document ce insoteste Iiecare eronometru ~i in care se inscriu starea absoluta ·~i marsa d iur na. si C. CARGAFUNG Manevra curenta cu care se string ve1e1e patrate . incep Ia uniezul noptii (ora 00. in latina. Sef de C. C. de Iinie C. 5 . CARIC M'C Marfa incarcata la bord pentru a fi transportata in schirnbul unui navlu.sabord.00).comanda : 4. ea urrnare a neirrtoarcerii la ttmp : v jurnal de cronometre.IC Plan grafic cu dispunerea caricului in magaziile navei .00-04. de ex. CO~. dar Indispensabil. perisabi le etc. studiu l1i servitul mesei. CARNET DE COMANDA. suprapusa chilei . CARINA. 3 . in vrac. folosit indeosebi pentru nimicirea personalului de pe navele inarnice. C. sin incarcatura. Iichlde. CARMAC pesc Cirlig mare de prins peste eu pielea su btire . CARGOU v eargobot. poate include marfuri generale. adica materiale si munitie destinate trupelor care ataca coasta ocupata de inamic. pe punte. C. "Chila". CARINA Constela. ce urrneaza 0 linie regulata. Se deosebesc: C. C. in care se tree relevmentele Iuate. potrivit ordinelor ofiterului de C. sin cirrnac.00). CARGOPLAN 1'..palane de aducere in baterie Cargobot: 1 . 7 . de dimineata (08.00). 2 . 8 . CARGO silt carle. prelungtta cu coarne spre prova si pupa..teuga . . din cauza pluralului greoicargafunzi -~i prin asemanare cu funga). laterala. Dispune de obicei si de cabine pentru un numar redus de pasager i : sin cargou. oprirea. CARONADA. central a. C. 2 . CARGOBOT Nava autopropulsata destinata transportulu i de marfuri in vrac sau ambalate. cargafunga (aparute.( 12. Cde noapte (20. XIX). mai scurt decitcele obisnuite. spanioli si itaIieni in bazinul rnedrteranean si in expedi tiile spre America de Sud ~i Indiile de Est. de seara (16.-de 0 portiune a navel.parapet.6S CAREU 'indi. raspunde de nava sau-s-daca sint mai multi ofiteri de C. latina.00-20.catarg portal. probabil. incarcarnint. 9havalea CARACA.gura de magazie . C. inv chila navei (termenul se mai intrebuinta la inceputul Carael sec.00-16. Ofiter' care in timpul C. CARGABAS Manevra curenta cu care se stringe o vela. intii (00. 2. Are armament arrtiaerian si arnbarcatiuni de transport. ist Nava cu vele folosita in sec.00). ist Tun naval. Document neprevazut de regulamente.00-24. C. Chila unei dube sau lotci. 6 . Canopus.castel central. sin cargafund. 1. maxime l?i mmrme in dulapul eu cronometre. Gradat care conduce C. Of'iter de C. Miaplacidus . en 0 contracarlinga. Serviciu la bordul aavelor cu durata de patru ore. care intareste fundul in borduri: La navele din Iernn. C. obiectul relevat l?i orele respective.00-08.pere pe nava destinata ofiterilor si maistrilor pentru adunari. 3 .00).. In ultimul caz raspunderea pentru na'Ta. CARLINGA.friu de recul . (foc sau velastrai}.~i calitatea de Ioctiitor al comandantului revine ofiterului sef de C.tie avind stelele nautice Avior. de dupa-amiaza . temperaturile CART 1. CARGOU DE ATAC mil Nava transportind caric de lupta. Piesa din osatura Iongitudinala a navel.00) si poarta urrnatoarele denumiri : C. din zori (04. Caronada: 1 . o "A bate carturile" A sernnala ora eu ajutorul c1opotului de bord astfel : dupa prima jumatate . preeum si unele incidente. XV-XVII de catre portughezt .

0 "C. scurtare pentru a evita situatiile in care aceiasi oameni ar executa de fiecare data acelasi C.. In prezent se Intrebuinteaza nurnai pentru a se indica directia vintului ~i curentului si. pentru relevrnente prova : sin arie de vint. se executa 0 Iovitura simpla . "C. special rezervate.Bun C. avind ca autori pe comandorii S. inainte. CARTEA FARURILOR Document nautic in care sint trecute farurile cu coordonatele.' ~" 0 . rornaneasca a fost "Pilotul Dunarii" (1907) de capitan N. in tara noastra prima C. Eustat iu si I. Unitate certuri babord • tr8verSul~ '" ~ babQrCl I inC:J~t:i' . insotite de schite de coasta. Decca.m. sin registru matricol. carturiJe.". Omega. a C. iar seful de C... CARTE-REGISTRU Document publicat de 0 societate de clasificare eu denumirrle si caracteristicile navelor care au obtinut ~lasa sa. !"). este Insttintat ca a ramas un sfert de ora ptna la schimbare.. dupa care ciclul reincepe. sin (impropriu) cartea radiofarur ilor. 0 Iovitura dubla ~i una simpla s.. cu durata de doua me.<) "Bun C . tnaeota . "C. este atribuita amiralului olandez Martin Tromp (1597-1653).00) se imparte uneort in doua C. Incepe veghea din prova (santinela Ia ancora). ~ ) . v roza vinturilor. eventual. £nv portolan. egall1. de raport folosita pe velierele in mers si pe orice nava la ancora In rada deschtsa.. lupta etc.•. scurtate se executa pe v~eme foarte rea..~-_~ /ArCU!tribord 66 de masura pentru unghiuri. anunta "Bun C.. iar drumul se dadea..S. puneri pe uscat etc.ioo b8bord- 0_ ]trr. \ . C.d. moment in care i~i asuma intreaga raspundere. in C..>i drumurilor recornandate in fuuctie de anotlrnp. in loc de grade." A primi de la predecesor drumul ~i viteza navel. ordinele de noapte etc. Spiropol.. statti de navigatie hiperbohca Consol. in acceptiunea (1)0 "C. dimensiunile prmcipale.00-04. adica indieatii asupra drumurrlor de urrnat.. intH (00. a lua de C. la prova. totul merge bine.. vint. Prima C. pinl!. CARTE DE SEMNALE RADIO Document nautic in care sint trecute toate sursele de semnale radio si caracteristicile lor ca: radiofaruri. pe punte" Chemarea pe punte a oarnenilor ce urrneaza ." A fi in serv iciu de C. luminile (Iellnarele) ard bine !" (la ancora se completeaza cu : "lantul irrtinde inaintejtravers etc. Loran. cornandantu tree observatrile personale asupra tinutei la mare etc.. C. bun!" Urare a vechiului ofiter de cart catre eel nou (a nu se confunda ctt "Bun C . scurtat C.la ancora" Echipa de oameni de C. in care sint trecuti comandantii de nava ce au avut naufragii. gata slI. pe paginile albe. statri radiogoniometrice. "Sfert la C. "C. dupa prima orl!. noul ofiter de C. evolutii.00-20. carbuni etc. eventual. I III·in. Se disting carti-pilot ale coastelor ~i carti-pilot ale oceanelor . ultimele contin numai date generale-meteorologice si oceanograflce= asupra oceanelor . care raporteaza "Bun C. -+' I \ I . CARTEA NAVEl Registru cuprinzind 0 scurti descriere a navei si a instalatrilor sale. la front"! Cornanda pentru executarea apelului oamenilor ce urrneaza a lua de C. sin pilot. de seara (16. CARTIER (BABORD/TRIBORD) L Porttune a navei in fiecare boid inapoia traversului. adica la baterea C.00).-P. C.S. a posibilitat.d. statii de radio instalate pe coasta pentru traficul maritim etc. roza compasului era gradata in C.. pentru a indica ca.. "A fi de C. rumb. Dreptln prove Certuri tribord prove ~01 erove Arcul babard. statii care transmit semnale orare. Ansarnblul oarnenilor de C.>i caracteristicile de functionare ale acestora. a reperelor de navigatle..!" Formula prin care ofrterul ce urmeaza a lua de C.ilor de aprovizionare cu pacura.. calitatile mauevriere . asupra per icolulu i pe care i1 prezinta gheturile etc.. precum si descrierea porturilor. descrlerea . t:II Travers .. cind se terrnlna C.poia "'certuri trit:~IUi CIIrtierUI babord /" carturi f babord pupa lmplqlrea orlzontuiul in rarturl Ceasornicele de bord bat. cu 11°15'. Prima C. l" Formula. De asemenea. care echivaleaza practic cu pierderea intregii nopti.a. 0 Iovitura dubla : dupa 0 ora !iii jurnatate de Ia inceputul C. CARTE NEAGRA [eng] Black Book) Publicatie confidentiala (rezervata exclusiv arrnatorilor).. Dupa transmiterea acestor date.. 2. "} Apoi Iactionarul de la pupa raporreaza: . de asemenea. sin mil forrnular tactic.p f~:it~t~.. a vinturilor locale.. "A lua de C.. la "patru duble". Oprisan din Marina Militara.CART de orl\ a C. rnanevre. sin instructiuni nautlce. . dat la fiecare jumatate de ora.. ". I '" traversului tribOrd .. a pericolelor.bveOl"Srd trav~~~ . \ \ .d. CARTE-PILOT Document ce contine instructiuni nau tice . t iparita dateaza din anul 1898. punct. Pe vremea navelor cu vele. cHnelui/dracului" arg C... adica cu a 32-a parte dintr-un cere. pronunta "Am luat de C. de asemenea. canalelor si a regulilor de navlgatie.. care cuprinde semnale pentru formatri.. descrierea coastelor. Kir itescu ~i capitan E. inapoi !". peste tot"... \ carturi <" . intervina pentru a Iundarisi 0 a doua ancora in cazul in care prima ancora fundarisita ara. CARTE DE SEMNALE Cod de sernnale specifice marmet milrtare. 3.

4: . pe care se ridica arboretul. 2. cu doua coloane unite printr-o punte. CA~CAV AL 1. Catamaran: 2 . (rar) teuga. care acopera zbaturile ~i contine. 2. SCAFANDRU PRIZA v scafandru. in care sint trecute hartile marine editate de unaceste servicii. central). telescopice.-portal. ist Suprastructura Ioarte ina1ta pe navele din sec. pupa. Cataloagele sint insottte. Uneori. pe regiuni de navtgatie. C.1790. unui arboret sau unei vergi de lemn. de exemplu. Se prelungeste spre prova si pupa cu platforme. Pe navele comerciale moderne se folosesc C.. pupa sin (rar} CASTELA TURA sin suprastructura. de ha. inaltimea lor a Castele pupa: A . 2 . de unde se ana raliere C. C. fie Iolosit si pe unele nave speciale. v pavilion. Ie cuprinde Cartierul lui Davis CARTINA inv Unitate de mAsura ghiuri. pupa). rot'ii: . unui arbore gabier. denumite galerii : sin casa zbaturilcr. fiecare harta. bipode. rabatabile pentru a permite trecerea pe sub poduri. avind la partea superioara sine pe care aluneca un carucior actlonat cu aer comprimat sau. Pe petroliere ~i mineafta de obicei la pupa (C. arboretul. scazut treptat plna la teuga siduneta de astazt Se deosebeau structura.roata rot ii . unde sint specificate zonele pe care..rti-indice.-turn. HARTl MARINE Document publicat de diferrte servicii hidrograftce. C. DE FUND V PENTRU priza CASSIOPEIA Constelatie avind steaua Schedar (denumire mitologicd ). avind doua picioare inclinate. nautica pe navele pentru ridicarea submarinelor. prova sin duneta. cuprmsa intre baza si capatul acestela. nelor sau hidroavioanelor de pe puntea navelor de razboi. pe care se poate rldica 0 suprastructura.CATARG deasupra Iiniei de phrtire. sin cheie de catarg.1670. comanda. cu vapori : instalatia serveste la lansarea avioa-. ~i C. rodeos. se C. CATARG V arbore. in ultimul tlmp. dupa categorii etc. asa r 3 .. CARTIERUL LUI DAVIS ist Instrument folosit in sec. CATALOG DE. v aparatoare-disc. Pe navele fluviale. avind un corp in pozitie mai inaintata decit celalalt : v trimaran. Acest sistem de constructle a inceput sa. 3. prova si C. 1 .corp. de regula. D- . 2. pentru CASA ROTII fl Suprastructura Iaterala pe navele cu zbaturi . pe care se ridica. CATAPULTA Instalatie cornpusa dintr-o grmda ce se roteste in jurul unui pivot. Supraregula la centrul navel (c.punte CASCA DE CASETA de fund. cabine. la care arboretul poate intra in interiorul coloanei. XVI pentru luarea inaltimii astrilor. CATAMARAN Arnbarcathme sau nava compusa din doua corpuri paralele. A patra parte din inaltimea/lungimea unei coloane. se regula. C. tripode CASTEL 1. tarnbur. 4. La navele de lupta se utrlizeaza C. B -1700. CASTANETA V cabestan.comanda : eu zhaturi..galerie Cas. 4. In ultimul timp au fost intreprinse cercetari pentru construirea unui C. egala CU 1/8 de cart. in ordine numerica. Portiune a unei vergi. eventual. XV -XVI. legate printr-o punte comuna.. 18()(l C . slnt. chiar pe navele maritime se folosesc C.

= . 19 . 18 .cere de sugrumatura . 17 .0 C.saul A de semnale j. 6 . 2.antene pentru uode ultrascurte : 9 .rai .zabrea . Piesa in lemn are uneori un cere forma de miner la parII Ia x • ~ -7) meta ic a partea pat .cere de sugrumatura Catarg scurt foa se pune cirma cu 0 C. CATARG DE tNCARCARE Iosit numai ca suport pentru amareaza ambarcatiunile pe punte cu ajuto- ~ ~ ~ -::tt ~ /1 confectionata in primul caz din lernn tare. 9 -lumini de lupta : 10 .antena RL. timonei. B . C . 3 . 6 . elicei dupa iesirea aces1~:val:~arare. 10 . corespunzatoare unghiului de cirma CAVILIERA Piesa confectionata dintr-o scin0°. Iolosita pentru a fixa oara.antena radio.arboret. avind.catarg telescopic.eomanda : 7 . pe care se cornea.piciorul tripodului.saula de semnale. 12 . 2 .verga .. care se introduce Cavila de cavlliera temporar doua parime. 11 . 1 .::~.:{ ~~ bOl_ .cos cu gratar . denumita C.antena radio.. biga. 15'gabie: 16 . de mijloc. 4 .cavila de lemn CAVILA 1. 2 .coloana: B . dar situata in virful spitelor prin care se trece apoi C.1 boturi. din zabrele ~1. inel de alama ~L in mod normal. Cav ila din A . III ultimul timp.felinar eu eclipsa .P. 13 .. (1). 3 .furci . C.felioar de catarg.8 .plnten .:.iile navale CAVALET Suport din lernn sau metal. C.. <> . eventual. C.cavil A eu armatura .sustal H . 2 . 13 .7 . la dreaptajstlnga !" Comanda pentru Calarge: A . 11 . 5 . iar rul unor labe intinse cu 2 id~nceO~le-s~lfdoolOil~atX A. inv Cui din lemn Iolosit la construct. 14 . tea su pe nIoa r. 12 . 5 . avind executat e din acelasi material.pin ten .cheie (cascaval] ..balanstna : 4 .d.:::.~i~it.pic.telemetru. este marcata cu un dura groasa. 8 (]:::::::.. in acest scop ochiul intr-un orificiu practicat de la capatul uneia di ntre pari me se introduce vertical in caviliera sau in ochiul unui cere de prin ochiul de la capatul celellalte parime caviliera. 8-saulll. stea in pozitie verticala cind cirrna se afla la rnijloc.~ 11 VCAVILA DE PARIME Piesa din lemn de forma drica la partea infericornea sau biconica. d calaz e ..fungal 4 . 5 sart. trebuie sa. asezata orizontal in bordurile £¥ (if:~.68 [cu trel picioare). pentru trecerea suviteCavlla de matisit: teia din pantalonii elicei.1 cilin . de semnale. in partea superioara 0 decupare de forma fun" VCAVILA DE MATIS IT Scula conica sau trondului barcii. 1 t SI'" metelica CAVALET DE ELICE matisirea parimelor veTija care sustine axul Cavalel: getale sau metalice. J.RL de ar t ilerte .scara de pisici.pun te de semnale.0 comblnatie intre cos si catarg.eatarg din zabrele: 1 .arboret . . 3 . in bordul indicat ..camasa . ~i forma de jgheab. lor /vitelor.-eo~ .comanda de artilerie. C..calarg Iripod: 1 arboret .

"A calcar pe un bane". la C. CALCfI 1. 4. II Deriva (abaterea) carre mal a unui convoi remorcat. "Nava calca . CAZEMATA inv Cornpar'timent sub puntea cuirasata a navelor de Iinie.. C. de bule de vapori sau gaze care.69 navei sau in jurul unui catarg.~DEA SUB VtNT A pierde teren in directia CALDARE Denurnirea nului marinareasca a caza- in care bate vintul. ealfat. 6. 2. A ramine in urma Iorrnatiei.\"intu1 a cazut de tot. masurata intre coltul de mvergare si coltul de scota respectiv.5.. . 3. Aparatoare din plnza de vele. Capatul inferior al bratului bigii. Cllcll: . CALAFATUITOR Muncitor specializat in ea. datorita curentului sau vintului ori intoarcerii la coturr. a piciorulu i catargului. este fixata . fiind arnenajata in acest scop cu cusete (hamace). CAZARMA mil Incaperc locuita de echipajul unei nave. la pupa. [des-pre vin: ~i mare) A pierde din intensitate.' C. CAMA!. la fund reprezinta diferenta intre C. [l Aveni cu prova remorcherului pe un anurnit reper de navigatie.pirghie. CADEA DE-AL DOILEA II Manevra nereusita.. batute cu ciocanul de ciUafatuit (operatiunea poarta denumirea de baterisire). A .pe. se afla 0 scobitura ce 3 ." A produce in mod voit eadere Intre valuri CADE:A PESTE cu alta.. CALAFATUIRE Operatiunea de a ca1a. 2 .u n pescaj de .fHui.lafatuire. patarata. (ACIULA Par tea superioara a unui cos de nava. 0 NAVA A intra in coliziune sub act iunea curentului sau a de invergare a unei vele patrate si marginea de irrtinsura. nava vintului. Pentru manevrarea pragului se instaleaza 0 pirghie. C. la colt C. Distanta pe vertlcala intre marginea A reduce C. v cioc de cioara. tot alii. C. 2. peste care pot trece zalele orizontale. chesoane. cu centrul de greutate la 1/3 L de la pupa si CU padele in loc de rame. A atinge usor fundul marii. totala si sageata marginii de irrtinsura : v vela." en aburi. la mijloc.. Capatul inferior al unei speteze.c.. 0 mica greseala de cirrna poate duce la caderea intre valuri ~i la rasturnare. dalta de caliHatuit.'A 1. fl A veni travers pe curent. 3. CADEA 1. CAZIC Par cu arrnatura metalica Ia capatul ascutit ~i cu intaritura Ia par tea superioara . 2. bordajul si purrtile din Iemn. "'7""'-===. ceea ce duce la degradarea acestora." "Marea a inceput sa cada. calafagiu. de forma patrata."A lua din C." 2. rn". o C.O "Briza cade spre apusul soarelui. Apoi se toarna srnoala CU 0 lingura de caliHatuit. care serveste la etansarea intrar'ii catargului in etambreul purrtii descoperite. Extremitatea Inferioara a axului cirrnei : v clrma. deterrnina vibra tii si coroziune mecanica. in dreptul cirrnei. Barca trebuie mentinuta pe fata arrterioara a valului. "A da C. sin. care serveste la devierea fumului pentru a usura tiraj~l sau a proteja anumite por tiu ni ale navej. 4 . sau pe mare si pe Dunare pe timpul efectuarii manevrelor de forta. CALCA 1. (ADEA tNTRE VALURI A ajunge intr-o poz it ie paralela cu creasta valului . rnese etc. CALAUZIER Mar inar aflat la suprafata.postament. avind pupa partial sub creasta. denumita minerul C.palanc . Fata inferioara a chilei. 5.ea In expr. care intra in talpa." . care acorda ajutor unui scafandru ce lucreaza sub' apa. sau C. Extremitatea [nfer ioara . perrnitindu-i sa treaca peste opritor. cu 0 barca usoara cu flotabilitate mare la prova. CAVITATIE Fenomen fizic de producere in masa unui curent de lichid in jurul palelor elicelor. in care se infig cavilele (v cavila 1) pentru a se lua volta rnanevrelor curente : v fig volta. la eatarg san C. ca in expr. dar nu si cele ver ticale. cind remorcherul nu poate intoarce si cade rravers pe capul convoiului . periculoasa pentru nava..prag poate fi umpluta cu un prag care ridica Iarrtril. (ADERE 1. CALARI BRIZANTII A mentine 0 barca pe creasta unui val care nu s-a sfarimat sau pe brizarrtii unui val sfartrnat. inv calafat. Manevra periculoasa ce poate fi efectuata numai cu un armament experirnentat. Se compune d intr-u n postament (fixat pe punte) cu un 0pritor.. in care se aflau tunurile art ileriei secundare destinate combaterii atacurilor navelor torpiloare.avea. Mecanisrn de punte folosit pentru a opri Hlarea lantului 1 ancorei. ajungind in locurile cu presiune hidrodinarnica mai mare. Iolosit pe Dunare pentru a lega nava in locurile in care nu exista babale. In pupa opritorului 1 . m. CALAFATUI A etansa corpul navelor. presind calafatul in harrnuz CU ajutorul daltilor cu unul san dona canale.

f CAMILA. 3.capatina metalica . Plutitor rnic .. B .pA. MA. care raspu nde de manevra navel in doc. acesteia se pitureaza .cu un cere de C. v jig nava de 74.Se asaza cuta pe cuta . 3 . C.RII ist Comandant ul marinei venetiene. C. 2 . Uneor i este forCimila (2): mata din dona 1 . ancorei din tribord este piturata in verde. in arbor ada prin care se cerea unei nave de razboi s1l:. coliziunile etc.legatura. arg Pe navele CU vele. 5 . pe distarrte limitate. de cursa lungii C.U~ MC Conform Regulilor de la Haga. ate in subordine echipajul u nei nave si asigura conduce rea acesteia. Se foloseste la ancorarea in rada Cipitlnl de ancora: A . Daca nava are si 0 ancora de etrava.gripie . care recula l1i era adus in baterie . are rolul de a supraveghea respectarea regulilor de navigatie in zona de responsabilltate. 2 .ve1l. £nv Maistru sau gradat insarcinat cu mentinerea disciplinii ~i CAPTU~EALA F ALSA Dublura a unei margini de vela cu curbura mare.capOllina din lemn (sec.PITAN GENERAL AI. amplasata int re ale echipajului. 2 . 3. CA. 4: . Pe navele cu carbuni. CA. 2. 2.amortizor corpuri . reprezent ind autoritarea maritima si fluviala insarcinata CU supravegherea aplicarii legilor ~i regulamentelor portuare. ridicarea si coborirea navei (la docurile plutitoare) etc.PITAN DE DOC Seful unui doc plutitor o nava acostata si cheu sau irrtre doua nave mari. CAPITA. () "C. CA. CA. in arborada" ist Semnal con~tind din ridicarea de catre 0 nava cornerciala a u nei C. care cornanda orice nava.PTU~EALA 1. marcind locul unde aceasta a fost fundarisita. CAPITAN DE ARME mil. sau uscat. CARUCIOR ist Afet de tun de pe vrernea mao rinei CU vele.inel. Nava pentru transportul carbunilor in vrac : sin carbonier. de forma cilindrica (din Iemn) sau bjconica (din metal). C. care se leaga CU 0 gripie la diarnantul ancorei.RBUNAR 1. . CA. XVIII): 1capa tina din lemn. jumatate verde. Dublura a unei vele cusuta pe marginile acesteia .I'ITAN P A~A 'ist Comandantul flotei turce. v macara. C. C. 3 . si!} capudan pasa. C.rINA 1. care comanda 0 nava maritima.margine intoarsa . fluvial C. respectarea ordinii in port si pe navele cornerciale din zona de care raspunde. 2 . impreuna cu celelalte autoritati din port. care cornanda 0 nava fluviala. speciaIizat in dragajul iundului apei. pentru a 0 putea pescui usor daca se rope Iarrtul . pe orice distarrta.Se Intoarce in jos . 1. Folosit pe-v remea navelor cu vele.PITAN DE PORT Seful capitaniei de port.capt useala Ciptu~eala falsi: 1 . v catarg telescopic. ofiter in al caru i cart vintul este slab sau nefavorabil. se intoarce si se coase. Partea inferioara a unui foc (marginea de int insura).PITAN DE PAVILION mil. sint inlocuite in prezent cu pontoane sau nave ridicatoar e metalice.nod de scota de vela eu speteaza . 3 ochi . iar a celei din babord. cercetarea si intocmirea actelor privind a var iile. ie t rirnisa 0 barca de ajutor etc. 5 se intoarce in sus -deschisa. tacarisirea (asezarea pe tacade). 4. Nava care arde carbuni la caldarl. CARA. CA. 2. armator sau navlositor care a incheiat un contract de transport. C. care cornanda nurnai nave mici . inveli~ interior din lemn sau material plastic al bordajului navei sau al unui perete de magazie. CARMACUr pesc Cirlig mic folosit pentru prins cega. care comanda un remorcher.2. Organ portuar maritim sau fluvial care.capatina metalica: 1 . 2.P. C. CA.ali: (2): 1 . de rernorcher C. de draga C. in rosu.PITAN MC Persoana care poseda brevetul de C". 2 . de cabotaj C. rezolvarea problemelor zilnice CA. in» Comandantul navei care arboreaza marca de cornandament a unui amiral. maritim C.linie de taiere .70 catarg .NIA PORTULUI 1. Pluta foarte rezistenta.cusatura . CA. 4. v chiris si lanchet. 3gripie Ciptu~. careu etc. Locul in care este instalata C. verificarea brevetelor personalului navigant si actelor de bord ale navelor cornerciale. care acopera cu t ele velei ctnd aceasta este strtnsa si infasurata. Ponton din lemn servind la ridicarea (ranftuarea) navelor scufundate. marinar care aduce carbu nii din buncar la caldare.sin geamandura de ancora. C.. jumatate rosu : . la care vela se taie de-a lungul curburii. v jig vela. cabina. 2..brtu. cu un amortizor in tre ele.

a sparagatoarelor de baraj sau a navelor.1. la Mm 34. prin cercetare de radiolocatie si hidroIocatie etc. CEAM 1. ~.' :-\. unde se centralizeaza informat iile despre inamic si navele proprii . incapere sub punte. servind la transportul stufului din Delta Dunarii si alaltor materials. estirna. CENTRAL. dublind estima din camera hartilor. Cu ajutorul unghiului indicat de inclinometru ~i al distarrtei dintre proiector si C. un pavilion national de dirnensiuni cit mai mari la marul arborelui (noaptea. X. se bifurca in doua brate. folosita si M.A Pe navele de razboi marl . CENTRAL. stabilrta prin acord mutual.antena RL j 2 .A DE TRAG-ERE Incapere pe navele de razboi . ca sernnal de identificare. radiolocatie si v izua. un proiector dirijat in sus) si un semnal special ce este cornu nicat celorlalte nave care dau t CENTIlALl CEBEC ist Nava M.masa de calcul . Cebec asistenta. 3 . CEASORNIC DE PASE Mecanisrn montat la minele tara contact si reglat in asa fel incit explozia sa se produca dupa un nurnar neu niform de declansar i in gol ale focosului (de la o la 100). (A t:$ Bazin mic intr-un port. utilizata in trecut pentru transporturi pe Dunare. daca nu este in pericol de scufu ndare imediata. f.tureIa . Centrall de trag ere : 1 .tunur i AA.l. care poate fi chiar nava avar iata. CE CAP AI? v cap (4). este coordonata de 0 "Autoritate de coordonare de la uscat".A mil Activitate de descoperire a submarinelor prin hidrolocatie.IX)."I fiind re'tinut r sau tras de palancuri . ist Corabie din lemn cu vele .n? rernorcata. de regula.Neagra. Gheorghe. CEASORNIC DE TIMP Mecanism montat la minele tara contact. eventual. Menkent. in trecut in sin sebec . care face ca acestea sa devina active dupa un anumit interval de timp (pina la 360 zile). C1tJTARE ANTISUBMARIN. Sf. Se cunosc C. C~TEL fl sin castaneta. CU care se vizeaza pata lummoasa lasara de un protector de plafon ce lumineaza norii in plan vertical. C. Jig tun. Se ut ilizeaza pe scara larga pentru a ingreuia dragajul. folosit. de un "Comandant aerian la fata Ioculu i" si de un "Coordonator al cercetar ii de suprafata". ca rezulrat al trecerii peste acestea (in raza lor de distrugere) a dragilor fara contact. Ismail) aflat la Mm 43. obtinute prin observatie vizuala. iar pe 0 planseta de manevra de dimensiuni rnari se rezolva problemele de cinematica nava111. ~e arnbarcattuni. unde Du narea se bifurca in bratele Chilia si Tulcea. unei ambarcatiuni sau unui avion in caz de sinistru . unde bratul Tulcea se bifurca in brarele Sulina si Sf. <. CENTAURUS Constelatie avind stelele nautice Hadar. se poate determina inaltimea norilor. care vine in ajutor. CEATAL 1/ Locul in care fluviul Dunarea.omanda CELOMETRU MN Aparat compus dintr-o luneta ~i un incl inometru . In aceeasi incapere se tine. Gheorghe. prevazuta CU aparatura de calcu] loare laterale puntate.A DE INFORMATII DE LUPT. 4.du blind solut iile obtinute in camera hartilor. sau 0 alta nava. Aceasta poarta. precum si C. nepuntata sau cu cu- _@W'!lt In:&! 11!~!l1' II ! Cum (2) I.UTARE $1 SALVARE Actiunea de cautare SI salvare a u nei nave. Chilia (C. de asemenea. CEARMUC inv. . v canistrela (Iermen [olosit la incepuiul sec. Rigil Kentaurus. pe roate.. Mediterana en vele. in zona deltei.

v. pentru avia- luml·nat''~.cirlig papagal.saula de siguranja CENTURA DE GABlER Centura cu un cu'tit de gabier asezat la spate. CENTVRA DE ANCORA Parima (sirrna] cu ochiuri la ambele capete si un cirlig de papagal. care se Iixeaza pe sacul t raulului .A. v jig nava de 74.ceutura de salvare de salvare pentru oamenii care afara bordului Centuri A . un fluier ~i 0 lumina plutltoare. speciale pentru marne ~i copii. un dorn (pentru scoaterea osiei macaralei) sau 0 cavila de matisit (daca se executa rnatiseli in arborada). 9 . pentru oarnenii care lucreaza in afara bordului (cufunctionare automata).' remorcata sau scoasa de pe uscat l1i care nu are babale sau ale carei babale nu sint destul de rezistente. in care se determina inaltatorul ~i deriva. CENTURA 1.S.I I A 8 peste . blu.d. B· .inelul ancorei Centura de gabler: 1 . CENTURA DE SALVARE Mijloc de salvare individuala.searna de directia si viteza navei proprii l1icelor ale iuamicului. suprastructurilor si greemerrtului navei : sin centru velie.CEN'fRU 72 miini). Por tiune a corpului navel la rnijlocul distarrtei dirrtre etrava si etambou. 8 . v butoi. Exista si C.r aumplere ' . 2.ureche . CENTURA ANTIMAGNETICA Instalatie de protectie a navelor impotriva minelor magnetice. CENTURA DE SALVARE DE ELICOPTER Centura lasata cu ajutorul unei parime dintr-un elicopter in scopul sal var ii naufragiatilor. constind dintr-un invelis de pinza de vele sau din cauciuc cu mai multe cornpartimente..centura Iucreaza in 4 torii care zboara deasupra mant. dispusi in plan orizorrtal !.labll de gisc. Consta dirrtr-un sistem de conductor] de cupru sub tensiune electrica. 3cavila . 4 . CENTUM DE REM ORCA Parima cu care se incinge longitudinal 0 nava ce urrneaza a fi pentru trageri. 1 Centuri de remorel: 1 .attrnator . corpului (pentru a putea fi apucat prevazuta la mijlocul CU ambele Cen tura de sal vare de elicopter club Ii . eu tare. 2. pentru trupe de asalt etc.placc1 ell ochi : 2 .centura . avind la partea inferioara 0 at irnatoare pentru prins ancora. umplute eu pluta ori capoc san in care se poate introduce aero Unele cerrturi sint prevazute si cu 0 saula (pentru legarea de un alt nautragtat). un corn de gabier cu unsoare (pentru ungerea macaralelor). CENTUM CUIRASATA Portiune cuirasata care inconjoara nava in borduri !. 6 . 2. se incing ambarcattunile pentru dar ea ancorelor. ist Portlune a puntiisuperioare intre teuga ~i castelul pupa. CENTRU DE DERIVA Punct in care se aplica rezultanta tuturor fortelor ce fac sa deriveze nava.asupra corpului. Pentru salvarea unui ranit se Ioloseste 0 centura dubla care permite unui om din echipajul elicopterului s11-1 incinga pe naufragiat. CEP 1. aflata la intersectia bordajului cu puntea.livertical in jurul corpului na vei sau al pr incipalelor mase magnetice de la bord pentru a anula magnetismul navel. 2 .d.marttngala : 5 . lVUlade I . 5 .ca6 .inel de traver. pentru echipajele submarinelor . 3spate 4 . 7. CENTRU DE VELATURA Punet in care se aplica rezultanta Iortei vintului asupra velelor sau-la nave le cu propulsie mecanlca=. fl Traversa de ancora.centura de salvare eu pueumatica . peso Parima transversals. Fila din table sau scinduri. 4 . tinind· . de conditiile meteorologice etc.centura ~ 3 babale . C . Este folosita de gabierii care efectueaza lucrari de intretinere in arborada.li se inchide la partea superioara cu puntile cuirasate. Cu C. SaiJlacu de salvare: pluta .cut it in teaca : 2corn de unsoare. CENTRU 1. cheie siera Cl!Ilturi de ancora: crestatura .

construit din bucati : b) sin C. CERC DE NESIGURANTA Cere avind ca centru punctul navel. CERC DE LANSARE Cere avind ea centru nava-tinta. CERC VERTICAL Cere mare a1 sferei ceresti. cu a jutorul caruia se stringeau partrle unui catarg 1din Iernn . CEREALIER Vrachier (5000-8000 t.S. u nei macarale etc. iar in eel de-al doilea. C. nadir si ast rul sau punctul considerat. atestind ca petrolierul a fost descarcat si ca tancurile sint complet goale.73 CER MN C.. ziua polara. radiotelefonicejradlotelegrafice.. eu ochi C. de unde necesitatea de a fi filata usor.rloare inchisa. navele in mare pot schirnba sa.• sosirea comandantuluifamiralului Ia bordul navei sale) sau ocazional (vizita oficiala.ochi de eioara i 4rande sau a alter vele vela . 2 .nferioara a catargului. de eatarg a) ist C.P. iar in restul anului. 2.ltime sau al cercului obtinut prin masurarea distarrtei la un punet dat sau a unghiului orizontal dintre doua puncte de pe coasta) : v navigatie. de 4 eaviliera C. C. purtind in mod curerrt denumirea de vertical.cere de cadere prova a unei catarg (de Invergare).). CERC DE FUNDARISIRE Cere al carui centru este un reper de pe mal. Se deosebesc C.M. onoruri . montat la capetele vergilor pentru trecerea ·:erfaforilor. La arborii metalici este inlocuit cu ochiuri de suzrumatura. CERTIFICAT DE SIGURANTA. CERC ORAR Cere mare care trece prin polii ceresti . ' CERTIFICAT DE EMPTY TANK (tane gol) Me Document care insoteste coritractul de navlosire . indicind prezenta apei libere. garda la scara. de . 3 . C. Este locul geometric al punctelor din care. C.Fila daca cere!" Comanda pentru a fila 0 partma prea tensionatil. Drumul eel rna] scurt intre doua puncte de pe sfera terestra este Intotdeauna un C.lut uri . si poll. iar ea raza distarrta de lansare a u nei torpile.jungJ. aflat sub gltul coloanei sau la partea superioara a arbo. aflate la aceeasi departare de un punct dat (cazul cercului de inil. v trota. C. de paralel de declinatie. iar raza reprezinta distanta pina. C. al unei nave. de cele mai multe ori tradittonale (politeta navala. onoruri eu sifleea. timp de sase Iuni (in sezonul rece) se instaleaza noaptea polara. 5 . CERTIFICAT DE TONAJ Certificat prin care Administratia atesta tonajul brut ~i net. cu oehiuri pentru cavilele difer itelor manevre. un amiral sosit in vizita ofieiala este intimpinat cu garda sub arrne. CERE {despre parimii) A fi foarte tensionata. de dlma~a v camasa (1).). de sugrumatura C. nave de marfa si nave CU propulsie nucleara. CERC MARE Intersectia unui plan ce treee prin centrul Pamintulu i cu suprafata sferei terestre. C. de apa tn martle polare. inspectie etc. Cerc pe care se pot intilni dona nave avind anumite viteze si drumurl. montat la partea .elui gabier sau arboretulu i. de culoare . ridicarea marcii de comandament. de la 0° la 360°. un observator vede un astru sub aceeasi inaltime : v dreapta de inaltime. de gbeata In marile polare. pentru nave de pasageri. iar ca raza eroarea probabila a acestui punet. la acest reper in rnomentul fundarisirii ancorei : v relevrnent de fundarisire. CEREMONIAL MARITIM Ansamblul regulilor de protocol. tonajul Suez etc. Document prm care se atesta ca 0 nava indeplineste cerintele corrven tiei Internationale pentru cerotirea vietii umarie pe mare. CERC Armaturlt metalica circulara cu diferite ·iestinatii. indicind distarrta de la centrul acestuia. CERC DE tNTILNIRE 1. indicind 0 mare acoperita cu gheata. . mil Locul geometric al tuturor punetelor unde se produce impactul unei torpile eu 0 nava ce poate Iua or ice drum. CERC P ARALEL Cere al sferei terestre sau at sferei ceresti al carui plan este paralel cu planul ecuatorului. sin ortodrorna : v navigatte.d. In prrmul caz poarta denumirea de paralel (nu paralela). CERTIFICAT DE CLASA Document prin care Societatea de clasificare adevereste ca nava a obtinut clasa respectlva. in anumrte imprejurari se face un salu t eu tunu\. CERC DE tNALTIME Cere pe sfera terestra az ind ca. CERCDE POZqIE Locul geometric al punctelor de-pe sfera terestra. de verfafor C.. aflat la distanta de 23°27' fata de pol. de tenda C. C. centru proiectia terestra a astrului . Astfel. de trots. V = 1215 Nd) specializat in transportul cerealelor. jar ca raza sferica distanta zenitala. de mvergare.clbur ie.legatura aurice pe catarg (a CERTJFICAT nu se confunda cu ca- nistrela}: C. In zona Cuprinsa irrtre C. Esre cunoscut in geometrie sub' denumirea de cercul lui Apolonius. 5 de invergare C. saluturi etc. de care se prinde nervul t endei. la care se prind sarturile. CERC DE GIRATIE v curba de giratle. prevazut cu un ochi metalic in care se prinde cirligul u nei manevre. CERC DE DISTANTA Cere lurninos pe ecranul radiolocatorului. CERC POLAR Cere paralel cu ecuatorul. C. C. C. v fig eoordonate orizontale. al caru i sem nal apare pe ecran. cu aju(ere de talarg (de Invertorul caruia se invergare): gheaza rnargmea de I . montat la 2 baza u nui catarg. la un moment dat. care trece prin zenit.d. 0 . Poate constitui un eveniment cot idian (de ex . cind aeestea nu se capeleaza. C. S. adica distanta de la antena la obiectul vizat .

Modul de aplicare a taxei difera de la port la port.ind fi si proprietarul navel. deschiderea cheii .ell bulon ell filet. ee serveste la prinderea inclului ancorei de lant : C. M . cu un ochi mai mare. cu titina. C. pot fi drepte. golul cheii. In transportul maritim carausul poarta denumirea de arrnator. ce serveste la caponarea CE~CULITA v cornpas. a doua parime. drepte sternuite. de caponare C. K .dreapta eu umeri. F . in general in forma de U. de impreunare C. de greement C. falci (terminate CU ureehi cu ochiuri}. cu un tanc si cu tubulatura de descarcare corespunzatoare . eu titiml (virtej) C. drepte CU urneri. gura. metodele si dispozitivele eu care nava a fost dotata de Administratie pentru Indeplinirea prevederilor converrtiei. C. B . C.in iruma . CERTIFICAT PREVENIREA INTERNATIONAL POLUARII APEI PENTRU MARINE Document cerut de Converrtia internationals. D dreapta ~temuitl.pentru Ian] de geamandura . G . C. partile laterale. CHElA] Taxa portuara platita de 0 nava pentru folosirea temporara a unui cheu sau a unei platforme de descarcare.de caponare. CHEIE 1.bulon. servind la prinderea a doua lanturr. N . pentru prevenirea poluarii marine (1973). reunite printr-un .de remorca ancorei . de ancora rara urechi C._ERTIPICAT CERTIFICAT INTERNATIONAL DE PREVE. I . incovoiate etc. care permite rasucirea larrtului : C. in care se prinde inelul ancorei. rasucite. in care se prinde C. Me (engl Charter in latina "CHALLENGER" ist Nava oceanografica a caret calatorie in jurul lumii (1872-1876) a fost si prima expedrtie oceanograflca importanta Challenger care a initiat cercetarlle la adincimi mario Nava a parcurs 68980 Mm ~i a efeetuat 492 de sondaje la adincime (max. un set din aceste rapoarte se afla in biblioteca muzeului de istorie naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti. iar in cazul corrtractelor de transport pe termen determinat (v Time Charter) chirie.ell tit ina . si unul mai mic. E . C. C. prin care se atesta ca nava este inzestrata CU 0 instalatie de tratare a apelor uzate. de ancora C. la Iixarea manevrelor etc. In certificat sint mentionate .de ancora .de Jegare la geamandura . H . Pretul cuv en it acestuia pentru efectuarea transportului se numeste navlu. constructia si conceptia navei reduc la minimum descarcarile necontrolate de substante nocive Iichide in mare. 8 180 m). eireularsau oval. CHIP si Menkar. de asernenea. Chei: A . Partea curbata se nurneste cap. put. NIRE A POLUARII PENTRU TRANSPORTUL DE SUBSTANTE NOCIVE LlCHIDE IN VRAC Certificat prin care se atesta ca nava a fost inspectata in conformitate cu prevederile Conventiei internationale pentru prevenirea poluarfi marine (1973). Renter.dreapta . CETUS Constelatie avind stelele nautice Diphda "Balena". rotunde. L .Incovoiata .contract de navlosire) Contract incheiat intre armator si navlositor in vederea efectuar ii unui transport de marfuri pe mare. de ex.rotunda. in inima. constatjndu-se ea echiparnentul. iar spatiul din interior. C. cu ajutorul careia se inehide Iarrtul ancorei ~i care poate fi cu urechi (tip veehi) sau brevetata. fermata din doua piese in U. uti1izata pentru a lega un lant din greement cu un capat de parima la un punet fix de la bord. JKenter. Party . forrnata din doua . Rapoartele carnpaniei oceanograf'ice au fost trparrte in 50 de volume. C . Piesa metalica. asigurat ell un splint ee trece pr intr-o ureche sau CU 0 pana. se inehide cu un bulon filetat sau nefiletat cu sau fara ochi.

metalic. 4 . sau lemn. .. CHEIE DE LANT Unrtate de masura a lungimii Iantului de ancora. Parimade trecere se leaga apoi la capatul de la bord al Iantului de sub vint ~i se introduce prin nara din v int . A da ordin unei arnbarca'tiuni sa vina la bord. care se lipeste de corpul nav ei. C. 3 .. sint mareate cu pitura alba si cu inele de sirrna pe traversa ultimei zale a Iiecarei dirrtre ele. dupa care se goleste de apa cu ajutorul aerului comprimat. acoperita cu saula. in care marinarii isi pastreaza efectele si lucruri!e personale.la. prin care se ordona inapoierea unei ambarpinza de vele ~i prevazuta cu ochiuri eu rodante .-eheson) sau chiar de tunel (C. 2.parima : unui curs de apa. acoperit cu vegetatie. Dupa destrnatie. Tresa impletjta. opt chei de lant (200 m). in plan longitudinal. A ridica numirea n nei nave sau a unei sta. V.ria c.contrachila reprezmta 0 structura in forma. Iasind C. CHEMAREA BARCn Semnal cu pavilioane de YCHINGA 1.badin tabla groasa. denurnite baturi. CHILA DE RULIU Proerninerrte din tabla sau platbanda. In cele din urrna ambele Ianturi se fileaza. CHERHANA pesc Punct in Delta Dunarit ~i pe Iitoralul M. C. arne3 . arg sanatos. amenajat cu estacade pentru acosta rea ambarcatiunilor pescaresti.L. CHEITh Cheie mica la coada unei la care se mariseste capatul statator tului palancului . eu tunel). la megaton" A cere ca nava sa se apropie la distanta de megafon. CHESON 1. CHEIE DE CATARG Pana metalica cu ajutoru! careia arborele gabier se reazema pe gabie ~i arboretul pe cruceta : sin cascaval.cheson . v siflee . permitind repararea 0perei vii.ti (tip nou) : C. pa. falsa si 0 contrachila. d.2-cheiecutitina leaga cu 0 parima de trecere. dreapta" Pozrtia norrnala a navel cu asieta zero. navei" A incepe constructia navel. 4. La arnbarcatiu nile me'talice C. 2. A face cu eclipsa numirea unei nave sau statiuni de semnale de la uscat.. <> "A C. C. 5. se desface 0 cheie de irnpreunare ~i se inlocuieste cu 0 C. 0 ancora are. purtind tura .tiu ni de sernnale de la uscat. marcarea lantului. treaz.d. cu sectiu ne patrata : 2. CHEU Portiune malul unei man din sau 1 . cu ghetarl! si inca peri de prelucrare a pestelui. de Iant de geamandura C. 4 .d. asezate pe fundul navei. 2. Element principal al osaturii navel. Cutie prismatica cu trei fete. <> "A bate cheile" A indica cu batai de clopot C.75 bucll. situat in partea inferjoara. Poate avea dona ~antnri laterale. de regula. se desface 0 cheie de impreunare. deasupra se afla. <> "C. cind aceasta se afla in afara distarrtei de megafon. Punerea C.d.A. Dulap la bordo C. La navele Cbili: metalice ea este construita 1 _ palarie.A. CRESON ETAN~ Compartiment etans in barcile de salvare. se boteaza Iantul din virrt. v fig dig. este 0 manevra lunga. ridicind chemarea barcii. "A pune C. 2 . . de cutie (C. se boteaza Iarrtul de sub vint. pentru a micsora 'unghiul de ruliu. 3.d. Iahturile au uneori C. care asigura flotabilitatea acestora chiar in cazul patrunderii apei.A. Inceput de ostrov. sa iasa din nara tmuta de acestea. de marfa. 2. de pasageri. Una din ramuri are un nurnar de zale fara sot si se asaza la lantul tribord. Negre. se dist ing : C. ca in expr. al curen- de la prova la pupa. plata. iar dedesubt.partma najata pentru acostarea sub cbila navelor.d. v navod. egala cu 25 m. CHICIU 1. Cbeson: macarale.A. Iolosita la Iauturile de legare la gearnandura : C. eu bulb care serveste ca lest. I CHING! cafiuni la bord.bordaj. v fig corpul navei. de regula.L. CHElE CU ROLA Cheie cu bulonul prevazut c u 0 rola peste care poate aluneca 0 parima. v fig macara. de legare la geamandura C. de arm are (in sant iere) etc. de martnar Dulap. CHEIE DE AFURCARE Dispozrtiv coristind d int r-o cheie cu tltll1a. 0 C. pe circa 213 din Iunglmea acesteia. CHILA 1.chila de denumirea de C. eventual. 2 . CHEMA 1. in borduri si sirnetric in raport cu chila. Se uti lizeaza pentru a impiedica incurcarea lanturilor de ancora. filate la apa (cite 0 bataie simpla de Iiecare cheie). "Straiul cheama catargul in plan Iogitudinal". este construita din sine de otel. Iar capatul Iantului din (bei de afurcare: afara bordului se I-trella. A trage. Ostrov situat irrtre veriga (brat secundar) ~i Dunare. A transmite prin radio indicativul unei alte statiuni. face rea unei caolamale etc. unde se leaga la cheie. se introduee prin nara din vint si se prinde de C. si patru brate din zale de lant prinse la cheie cu trefle. fund si capac superior.

si C. C. . Acoperirea interiorului tancurilor de apa cu ciment pentru a nu contamina apa dulce cu rugina. asigurare . iar rnasele de aer au 0 rniscare convergenta. servind Ia r idica.. C. 2. cu particularitatea ca. Portiunea centrala a C. assurance. se include attt prima de asigurare cit si navlul. poate fi impar tit in doua semicercuri : sernicercul manevrabil sau navigabil si semicercul perrculos. & F. uragan . Un ochi este prins la capatul unui grui al barcii . </tZ1 ~ dupa poziti. CICtON MN Zona a atmosferei CU diametrul de citeva sute de Mm._ . cu ma"n.cHINGA 76 Ochiul furtun. dar marea este extrem de rea. pentru tee hleuit Amestec de creta si parnint de Sienna nears.F. obligatta de a asigura marfa la 0 societat e de asigurare si de a preda cumparatorului 0 polita de asigurare contra riscurilor transportului pe mare. CHITIBU~ Dispozrtiv format din doua sau trei macarale .I. asigurat cu 0 saula. simplu cu trei macarale si C. v fig barca de salvare. Pentru mahon se toloseste pamint de Sienna ars si culoare cafenie. iar in emisfera sudica in stinga acesteia. Celemai puternice vinturi se intilnesc in cadra nul anterior al semicercului periculos. sin cu irasa . Vinzatorul are insa. in dreapta traiectoriei. sernicercul periculos se ana. . navei cu ""Ie In dclon . CHUBASCO MN Chi!ib"'!uri: Gren violent pe coasA . In aceasta zona. Ca si la condit.. 2. CHIURASA in».B. slmplu cu doua macarale . pornind ademacarale sea din Golful Tehuantepec. pozi!iaIn ciclon Cicloane: A =-In emisiera nordica . la extremitat i. riscu rile se tran~mit in mornentul in care marfa trece copastla navei in portul de incarcare. v Bagnio.simpl u eu trei xicului. franc cont. dup. navlu.O. in pretul marfii. pentru lemn expus intemperiilor Amestec de creta ~i ulei de in fiert la care se adauga lac si terebentina in parti egale. CHIT Amestec folosit pentru etansarea interstitulor. in sens contrar acelor unui ceasor nic in ernisfera nordica si ill sensul acelor unui ceasornic in emisfera s udica. mil Cere rne talic cu care se ridica torpilele. v Ianturi. pentru metal Amestec format din parti egale de miniu de plumb si alb de plumb la Care se adauga ulei de in fier t.rea greutatilor. constind d intr-o surna fortetara. C.ii este inconjur at de nor] grosi ce forrneaza peretele acestuia . C. CILINDRU DE SEMNAtE v sernnale de mare distarrta.simplu eu doua maca' ta de West a Merale. CHISC fl Prova dubei sau lotcii. vintul este slab.) Me (engl Cost Insurance Freight. taifu n . CILINDRU DE RANFLUARE v ranfluare. in care presiunea scade de la periferie spre centru. In ernisfera nordica. dublu care poate avea 0 macara du bUt sau numai macarale simple.iile F. Astuparea u nei gauri de apa eu ciment : in acest scop se Ioloseste u n cofraj din lemn in care se toarna ciment.>:iiura nave. CHIRI~ Sipca orizontala Iolosita pentru Iixarea captu~elii u nei cabine. fret) Pret. Se deosebesc : C. la care se adauga nurnele portului de incarcare convenit.in emistera sudici C. poarta denurnirea de ochiul furtunii ~i are un diametru de 10-30 Mm. CHINGA DE MINGINIE Bara cu care se asigura bocaporti]. este prjns la piciorul celui de-al doilea grui pentru a ret ine barca iritrata la posturile de mare. Un C. C . B -r. CIMENTARE 1.F. iar celalalt. denumit cadran periculos.. (C. B .A. 3. Willy-Willy.dublu ell macarale simple. adaugind putina culoare cafenie la tecul de nuanta inchisa si putin ocru auriu la eel de nuanta deschisa. Condrtie de Iivrare INCOTERMS.

Pavi lionul asocia. carora li s-au adaugat ulterior porturile Rye ~i )Vinchelsea. Y Cloean. a cit i lochul. de eazici se rvi nd la bat erisirea sin baros. 2. iar la cealalta 0 bila. CIUPERCA.: A . de ex. Irnportanta sa a inceput sa scada odata cu crearea rnarinei rnilrtare (sec. XIX. Hyther. 2.~alupai Barca la larg !" daca ambarca. in prezent asocia. In general panta C. iar trtlul de Lord Warden al sefului asociatiei este un titlu onorific. CIOVRINTIE sin anafor. [l ~ir de anafoare succesi . raspunda : . acestei confederatii ii reveneau anurnite obligatti rnilitare constlnd in armarea unui numar de nave de razboi. Cele mai lungi fire pieptanate sint . metalice . Fibrele de C.de chei eu cura~itorjCde oche\i CIVADA. v goana. CIOC DE CIOARA Scula in forma.tubulatura de ventilaj. 4. pe tangaj. gradati : . evitarea coliziunilor. Aglomerare de gbeturi plutitoare ce Iormeaza un ansarnblu mai mult sau mai putin continuu.de c~lafa· tuit . 2. CIOC DE BARZA Armatura metalica fixata in capul unui furtun pentru stingerea mcendiilor. CIMPIE ABISALA. CIULNITA. <> "A da ciocane" A cadea repetat cu prova in fundul valur ilor. inv sin centura (1).~alupa/Barca la bord !" pentru maistr i militari .. CINTA. e .im propriu . sint batute si pieptanate. cu acces in ecluza. in care se batecu un ciocari obisnuit . CINEPA. la Iabricarea parimelor vegetale !?i a pinzei de vele. CIRCUMPOLAR. v cabestan. CINGA. aplicat pe cele doua parti ale u nei chci patent. CITADELA. sin clvadiera : v fig arboretul bompresului. NAV ALA.77 CINE ESTE? mil Somafie adresata de la bord u nei ambarcatruni care se apropie de 0 nava in timpul noptii..tia nu pr ezinta decit o nnportanta istorica. initial a porturilor Dover. Aparatoare care protejeaza un orif iciu de ventrlatie din punte. mil Pe navele mari de lupta.. precum ~i alte porturi mai rnici. astru Astru ce se observa in perrnanenta deasupra orizontului. fl Ciup. CIMP DE GHEATA. ciovrantie. CINQUE PORTS ist Confederat ie maritima engleza. . A observa gradatla indicata de un instrument de rnasura. CIOCAN 1.tiei avea un ornament heraldic putin obisnuit : jumatatea anterioara a unui leu iesiud din jurnatatea pupa a unei nave. DC Suprafata. sin bulbuca. 3. C. din otel avind 0 parte dreapta. de ochet] C. de cirlig utilizat pentru Ciocuri de cload scoaterea calafatului vechi din harrnuz. batuta poarta si denumirea de c. ist Vela patrata sub bompres.ie : 2 . folosita pina la ineeputul see. de ealifiituit C. CITI I. La aceasta somatte seful ambarcatiunii este obligat sa.TOARE 1. Rarnura a cinemaficii care se ocupa eu rezolvarea problemelor de miscare relativa a navelor . plata a Iu ndului oceanic Iorrnata din depozite sedimentare. . Hastings. A distinge pavilroanele unui semnal. compartiment sau grup de compartimente limitat de perett eransi la gaze si radiatit. v ancoracluperca. B . Parima cu ajutorul careia se prind butoaiele ce mar esc flotabilitatea barcii la darea unei ancore : v garnisi (4). CIOC Virful unui cirlig.valvula de inchidere .rc. Serveste la batu t ochetii. 3 .. C. din clNEPA C. (Canabis sativa) Planta ale carei fibre se utilizeaza. este mai mica de I: 1 000.. Scula. C. inv Parirna ce inconjoara ternporar sageata 11i coloana bornpresului si care nu permite vsagetii sa se abata lateral in tirnp ce este trasa de-a lungul bastonului pentru a fi pusa la post. 3. de chej C.Marca!" pentru comandantul u nitat ii de nave sau sefii directi ai acest uia : "Ofiteri!" pentru ceilalti ofiteri : . XIV). A intelege si a interpreta simbolurile si prescur tarile hartii marine. 2.. CIMP DE MINE mil Raion maritirn in care au fost lansate neu niforrn doua sau rnai rnulte bancuri de mine de acelasi tip sau de tipuri diferite pentru a nu permite trecerea Iibera a navelor de suprafata sau a submarinelor inamice. Romney si Sandwich. bruta.punte Iernn cu armaturi calafat ului. Caderea navei cu prova in fundul unui val.ciuperca . C. 1. In schirnbul a nurnitor privilegii cornerciale si al dreptului de a dispune de un tribunal marit. subofiteri . In acesr mod nu se deterioreaza suprafata prelucrata a chen. sin navlgatle tactica.tiu nea nu intenttoneaza sa acosteze. fnv Sapan.A. CINEMA TICA. 4.: 1 .

Hind foarte trtila la rnanevra in port. C. gangi. Se Ioloseste la confectionarea de parime de calitatea a doua.C. Partea incovoiata. In afara de acestea exista si alte numeroase tipuri brevetate. 0 eche dreapta ori rotunda sau diferite sisteme brevetate pentru rransmiterea rniscar ii prmtr-un servomotor. de rechini C. folosit de velar! pentru intinderea pinzei de vele la cusut. intre cap si ochi se afla spatele. trece la 0 anurnita distanta de marginea prova a penei .a. folosit la palancurile barcilor de salvare. Pe capul axului se afla. CIRMACI Navigator care conduce 0 fluviala fara propulsie (tane petrolier. care serveste la manipularea Ianturi lor de an cora pe punte. cite una in pupa Iiecarei elice. care are diferite forme. reprezerrtind 0 prelungire demontabila a penei. prin care trece straja..n.Robinson". eu titina C. activa C. C.. T 1 . se catranesc pentru a le mAri rezisterrta la umezeala. sin cinepa de Bombay/Madras. C. C. C. care serveste Ia ridicarea de bucat] mar] de balena. a fost 0 rarna ase:zata la tribord pupa. . care serveste la lasarea la apa a plutelor de salvare cu biga. C. folosit la instalafiile de incarcarc. eu carablniera C. Daca partea din prova axului are 0 inaltime mai mica decit restul penei. sin stafa. de balenier C. C. C. CINEPA DE BOMBAY/MADRAS v cinepa Sunn. care are spre interior 0 barba pentru a prinde pestele (Intra in dotarea barcilor de salvare). iar capul sau intra prin bordaj printr-un tub denumit etarnbreul C. care. dublu C. CIR]A Scondru folosit pentru a propti si a impiedica rasturnarea unei nave mici. f iiud uneori cornbinata cu manila de cali tate inferioara . Dispozitiv servind la guvernarea navei. metri. iar cealalta f'iind prevazuta cu un ochi. fixat uneori pe etrava barcilor pentru trecerea scotei. articulat. este cea italiana.S" C. a fost cunoscuta in tartle medrterane inca din antichitate . C. cele de mina intii !?i servesc la fabricarea parimelor de calitatea irrtii. C. Exista mai multe variante. care se poate roti. Kitchen C. la rindul sau. in e. ciocul. de velar C. Spatjul dintre ochi si spate este golul in care se introduce un cirlig. compensate si semicornpensate sint tinute numai de ax. dar nu a fost folosita pentru parime decit dupa citeva sute de ani. C. pusa pe uscat. C. la care pana este inlocuita eu doua cupe orientabile ce asigura un efect de guvernare foarte puternic. care da un irnpuls suplimentar. la care 0 Iimba tensionata cu ajutorul unui arc blocheaza gum acestuia. C. este capul (chiar daca atirna in jos). CtNTA FUNIlUL A pronu nta cadentat raportul referitor la un sondaj. C. ale caret fibre au 0 rezistenta inferioara celei a fibrelor de cinepa. de palanc v palanc.unei nave. iraliana de mina intii . Din firele mai scurte se Iabrica parlme de calitarea a doua. tipul actual a fest introdus de vikingi in sec. CtNEPA SUNN Planta textila din India. este semlcompensata. de minginie C. C. de Inearcare C. avind diferite dispozrtive pentru a irnpiedica desprinderea.. CtNEPA MAURITANA Specie de sisal. poarta dennmirea de C. de fardaj Piesa in forma de L fixata pe bordaj. C. este prins cu balarnale ~i titine pe etamboul navei. de pluta de salvare C. incrucisarea velelor.. C. echea este actionata de parime sau de larrturi . Cea mai buna C. vergilor etc. XIII si a aparut prima data in 1242 pe sigiliul portului Elbing. opusa ochiului . 0 parima etc. CIRMA 1. por tlunea acesteia din prova axului servind la reduce rea efortului necesar punerii C. fixat in virful unui baston de tenda.parima din C. instalat in putul Iarrtul u i pentru a asigura extremitarea Iantului ancorei in put. suplirnentara la prova . si pe etamboul C. cu doua coarne deviate in sensuri opuse. de undita C. Triboord. de capon v gruie de capon.Pett" etc. C. C. Calibrul se rnasoara la cap. prova C. . zece. L . C. de traversiera Dispozitiv cu ajutorul caruia se traverseaza ancora C. dupa cum este montat pe remorchere sau pe alte nave pentru 0 eventuala r emorcare . prinsa pe axul C. in care se prind seretele. de mtna Intfi . Uneori axul C. sin ganci . in . CtRLIG Piesa metalica incovoiata. La navele fara servomotor si la barci.. Pe unele fluvii sau canale pot fi folosite C. folosit la bo'tur ile de lant : v fig bot cu papagal. C. de lant C. C. avind 0 extrernitat e ascutita. denumite trote. Uneori parimele din C. Prima C. cu u n motor cu elice pe muchea pupa a penei.). mare. de rnina a doua. ca virarea cabestanului. de ~cota C. CINTEC DE MANEVRA ist Cintec care insotea rnanevrele grele. Cl..partma din C. porrton-dormitor s. Navele cu doua elice pot avea si C.• la nave cu propulsie mecanica. se eompune din pana. ceam. C. Desi originara din Iran. folosit la palancul bigii. fund I". . cu papagal C. de pavilion C. pe la gura C. de remorca C. Piciorul axului se reazerna cu calciiul pe un locas de pe chila. compensata. Acest tip de C. laterale. care permite desprmderea sirnultana a ambelor palancuri : intflnim diferite tipu ri brevetate . de ex . legat cu un lant. Hind suspend ate. utilizat pentru legarea nava slep.ilizat la manevrarea minginiilor.. C. Tpartrna din C. de put C. de stguranta C. la ambarcatiuni si la veliere. aflat la capetele sapanului si ut. care serveste la prinderea rechinilor. Parimele din C. C. In comertul international se Iolosesc urrnatoarele prescurtari : L 1 . automat C. permitind totodata mersul inapoi. suplimentare. italiana de mina a doua.parima din C. de ex. C.CiNEPA 78 pavilionului de saula. C. sint cele mai rezistente parime vegetale.

cu tit ina de Jant. mare (mie). pusa astfel ca nava sll vina in vint sau sub vint. "C. ~~ creie . zero" C.de siguranta . pusa la maximum intr-un bordo .simplu . D .$ velar. in vint (sub vint)" C.de ptutd de salvare. 2. H .de incarcare . V . L \ K ~ N ~ 0 S~"n~ -p (irlig': ocmurje sapanulUl R u v z A . la mijloc" sau "C. C . G . U . 1 ..de re.e pentru saula saula de aeclan$are J Pluta. F H ~!&'~ D clRM! Gol TI\'n'~ E tent de ancora Ch .dublu. N . arg Nas.Robinson. C. e.) C. "Multl!. C.~ff" <¢i!Jdoc COp A pentru 'C~ie~ curent (""'lane) "'"' . T . F ..de rech ini ." Unghi de C. B .de undij3. <> .R .de de paravan care serveste la manevre in port.de remorca de distrugator .C. S .eu carabiniera .de pavilion. in mare este irrtrata intr-u n put.Pett. (putinll. M .de balenier. J .de traversiera : T .de ~coU. In prezent este inlocuita adeseori cu elice de manevra.Ioarfeca . 0 . banda" C. mentlnuta in axul navei. ~Quran\'.. Z - . . L m01'Cl de remorcher . E . K . improvizata Dispozrtiv de guvernare improvlzat ce se utilizeaza in cazul unei avarii deC.

de cargo ell cirma suplimentara : 1 . aceste nave sint inspectate la annmite intervale de inspectorii societatii. CLIN Suprapunere partiala a doua file [scinduri) din bordajul unei ambarcatruni. 3presetupa. cind aceasta merge catre mareea Sizigiilor. 2 C r ~. portelicopterelor. 2. Clermont "CLERMONT" ist Prima nava. rea liza.l suspend at a : 1 . CLOPOT 1. crucisatoarelor.iniaritura. CI~TlGUL MAREEI Diferenta dintre doua inaltimi succesive ale mareei inalte. A veni in vin_tul altei nave. Societate anurnita CLEI MARIN Pasta brevetata. 2. A se deplasa in dlrectia din care bate vintul.nator.etamboul eIicei. de culoare alba sau neagra. care transporta sal petru din Chile in Europa. axul elicei . dubllnd Capul Horn ~i Capul Bunei Sperante. 3 . CLANDER fl Bahrst rada foarte joasa la bordul slepurilor. .elice : D . L=40 m si B=5. .pana . 2 .improvizata: 1 .semicompensat." A . pentru a constata daca nava is. 12!ilina. de bord C.cirm. 10 . C. ceaiului" C. Navele aceleiasi C.elice . care transporta ceai din China in Europa.-.palanc. B . 4 --. CLIPER Velier de cursa lunga cu trei-cinci arbori .mars ina poi j 3 . eu care se transmit sernnale de ceata. submarmelor.suprafata de cornpensare .scondr u : 2 . distrugatoarelor.cirma : 4 . -. fregatelor.5 m.trota CI~TlGA IN VINT 1. Cele mai importante C. deplasament. stringind vintul mai bine decit aceasta. 5 cupe : E .salupa intoarce 13.i mentme sau nu C. 4 ~ B Clrme: A . 7 .balama : 15 . 11 .etamboul cirmei . j'. Operatie prin care acorda unei nave 0 0 CLEMA DE PALANC Dispozit iv de prindere it palanculu i Ia un pontil sau la un obiect asema. acordata. ale navelor de lupta sint : C. se impart in tipuri ce dif era intre ele in functie d~ unele par't icular ita'[i de construe tie. 5 . dragoarelor. de alarma. Sursa sonora. de incendiu. vinatoarelor de submarine. 0 "C. cu vapori si zbatu+i din istoria navigatlei.~~ .calcii . babord : 2 . se acorda navelor construite dupa regulile societatli respective. care inlocuieste catranul la calafatuirea puntilor iahturilor. vedetelor etc. porta vioanelor .cirma . armament principal etc. CLASIFICARE de clasificare c1asl1.pala . dupa o ser ie de exper imentar] incepute in anul 1803.pana .fC Marca de calitat e acordataunei nave civile de catre 0 Societate de clasificare. se bat cartur ile ~i cheile. C . Nava avea 0 masina de 18 CP. 2 .a e : 9 . 3 . 2 . mil Categorie de nave in Iunctie de destinatie.eche ~ 4. "C.~I$TIGA 80 ~~-~. . 14 .t suplimentara . CU compozrtij diverse. (2). nitratrlor" C. 8 . instalat la prova. folosit in secolul t recut pe drumurdoarte lungi.compensata : lax. C.cu . o "A bate C.COt~: 6 .Kitchen: 1 .face semnale de ceata .stea de manevra a cupelor.col ivia el icei .ta de inginerul american Robert Fulton. CLASA 1. 13 ." ~~ .

CLOPOT DE SALVARE Aparat pentru salvarea ech ipajelor submar inelor . 3. poata iesi si sa se poata salva. Coada de maimuta: Confection area unei cod de .tambuchiul submarinului COADA I. tarnbuchi al submarinului astfel incit echipajul acestuia sa. iar la partea superioara estefixata de traversa. Element al osaturii transversale a 'navei .Jegatura de git . care nu ii permrte sa se destrame Coadi: 1 . se poate terrnina cu un ochi pentru a putea trage o parima groasa cu una rnai subti re legata la acestochi.sfilate Clopot sub marin : 1 . Arnplitudinea scade catre centru (punctul amfidromic).5 m de punte. este ut ilizata pentruicuratirea puntf i metalice. C. -4. avind un ochi la unul din capete. . montat pe gearnandura 2 si batut de oscilat iile acesteia datorita valur ilor. COASTA 1. mil Extremitat ea unui corrvo i sau a unei Iorrnat. CLOPOT SCUFUNDATOR Aparat in forma. este perpendicular pe chila pe aproape intreaga lungime a navel.clopot 4 .closu b apa pentru avertizarea pot.ochi inf~~urat. sin intinzatoare (de capete de berbec). care emite semnale sonore Ctopot de bord : 1 . 5 . 4 -_ capat stan. taie capetele parimelor pentru uz personal. de geamandur:i C. a unei paduri etc. Part. instalata la pupa remorcherelor.supor t . C.$. v cabepotului . 2. de ceal:i C. rece simple soa- 1 . Se olrtine printr-un ochi asigurat cu 0 legatura de git. serveste la executarea de Iucrari pe fundul mar ii. navei (Q. £nv coasta.geamandura . Descrisa prima data in -1614. cu ajutorul caruia se fac semnale de ceata pentru a. de parima COASTl COADA DE MAIMUTA Opritor permanent sau semipermanent. Instalat la. Planul C.junda cu "a bate carturile] cheile'"}.ii . . Este folosit mai ales pe velierele moderne.limba clonavigatorilor. care apara personalul de pe puntea pupa impotr iva parimei de remorca : silt (rar) curba/traversa de rernorca. Grinda sernicirculara. opusa sensului mar suhri. era Coadi de soarece cu oebi Clopot de salvare : 1 . CLUB Scondr u pe care se invergheaza uneori marginea de intinsura a unui velastrai sau unui foc.aerul pentru a nu perrnite intrarea apei.t~ra fermata din sfilate de parlma . avertiza pe na. care u neste toate punctele eu aceeasi arnplrtudine . curba de Curba concentrica cu un punet arnfidrornic. 3 . coada de pisica. unde este aula. 2. uscat. nu se con. sin radatre. la ra. C. COADA DE !. de clopot. 2coada de mai- muta si inlesneste trecerea printr-un rai.clopot submarin.d.receptor. 2.81 C. folosit uneori la rnanevrele curente ale velierelor pentru a le impedica sa se desrasuceasca la merele-calauz. a. care la partea inferloara se continua cu vara nga. in interiorul caru ia se comprima . jl Extrernitatea din aval a unui ostrov. COADA DE PISICA sin coada (1). 5. COAMPLITUDINE.ins tala lie electrica . Ma.ea opusa ca. 2 .vigatori ca se afla in apropierea uscatului.elopot. submarln Aparat montat de obicei pe 0 nava-far.nfluari de nave etc.pului unei macarale. ut ilizata si in scopul de a-i impiedica pe marinari sa. COARBA 1. 2 . C.iOARECE Impletit u ra la capat ul u nei parirne. • . 2 . 3 . unui bane de nisip. Se instaleaza la aproximativ 1 m de capat pentru a seopri la merele-calauz asezate pe sarturi la circa 2-2. se coboara cu ajutorul unei parime sau al unui Iant peste un . a mareei. a unui sat. 2 .

unui Iaht unde se afla intrarea Ia cablna (cind aceasta exista) si loeul timonierului. Uscatul cu in1Utimile vizibile de pe mare. constituind nucleul flotelor hanseatice. pentru nave mari comerciale (cargourl rnari) = 200-300. ist Pe vechile nave cu :rele. COD NATIONAL DE SEMNALE Set de paviIioane pentru semnaljzare . COGA ist Nava de comert (sec. COD DE PAVILIOANE Ansamblul pavilioanelor. trei trlunghiuri repetitoare si caracte risticajflarnura codului cu sernuificat. in timpul luptei era folosit ca post de ajutor pentm raniti. 2. C. pentru nave mari de pasageri=270-340. care este I> notiune geograjicd}. formula lui. CODORt PAVILIONUL v pavilion. tar restul de 17 pavilioane au alte caracterlsticl. flamurtlor si ghidoanelor formind un set complet de sernnalizare cu un anumit sistern. COFERDAM Compartiment de dlmensiuni reduse. de-a lungul arborelui gabier. C. CODORt ARDORETII A lasa sa alu nece arboret ii. Iiecare pavilion sau se rie avind 0 anurnita semnificatre. pentru nave mici= 150-200. inclusiv al minereurilor. abordabila" C. sin corpul navel. A naviga in acelasi sens cu curentul fluviului. dintre care 33 sint alfabetice. Unele C.A. astfel : Pi = D 0.deplasarnentul navei in tone.tuit. care separa tancurile de celelalte cornpartirnente.viteza navei in noduri. A fila fungile pentru a cobori velele. Linia de separatle a ape] si a uscatului poarta denumirea de ltnja coastei (a nu se con[unda cu litoralul . zece flamuri nurnerice. COEFICIENT DE FINETE en Coeficient care caracterizeaza formele carenei.. CODORt 1. Pavihoa nele se ridicA la verga. la navele rnai mari folosindu-se termenul astringe. pentru crucisatoare usoare si distrugatoare e. V . sanatoasa" C. Se practica numai in cazul barcilor. sint mai rezistente l?i se numesc C. COD INTERNATIONAL PENTRU TRANSPORTUL MARFURILOR SOLIDE IN VRAC Codirrtocmit de IMCO pentru reglementarea stivuirii l?i transportului in siguranta al marfurilor in vrac. aviate sau deviate. locuinta pentru ofiterii inferiori . Cerealele nu fac obieetul acestui cod. folosite numat in marina militara. COEFICIENT DE TRANSMISIE ATMOSFERICA PE UNITATE DE DISTANT. a carui inaltirne este egala cu dista. fiind folosite izolat sau in serii de cite doua-patru. in functie de deplasament si de viteza in noduri.160-190. XII-XIII) frecvent intilnit1l. COFTER6 u dalta de calaf1i. COD INTERNATIONAL DE SEMNALE Cod pentru sernnalizarea Intre navele de orice nationalitate sau intre nave si statiuni de semnale de la useat. COEFICIENTUL AMIRALITATII Coefjcient care perrnite sa se estirneze puterea masinii navei in CP. C. COEFICIENT DE TRANSPARENTA PE UNITATE DE DISTANTA v Allard.-cadru.66 C va CP. in m1i. variaza dupa tipul navel: pentru navele de Iinie si crucisatoare grele= 180-220. Carac- v devia- . 2. formula lui. Codul national al Republicii Socialiste Romania este format din 60 de pavrlioane. Iirnitat de doi pereti etansi. C.82 cu exceptia bolpii (pupa). a caru i sectiune este egaJA Cn aceea a cuplului maestru si a carui lungime nu dlfera de cea a navel.\.' formula lui. tinuti de 0 funga. prismatic vertical Raportul dintre volumul carenei si volumul unui cilindru tangent la Iinia de apa. Codul cuprinde 26 de pavilioane literale (A-Z). tntartte : cele legate la partea superioara cu 0 traversa intarita formeaza C. COCPIT 1. C. unde acestea slnt radiale si poarta denumirea de C. arjei plutirii Raportul dintre aria plutirii ~iaria dreptunghiului circu mscr is plutirii. zeee numerice. lipsita de stinci si care nu prezinta pericol pentru navtgatle. care pot fi Iolosite de navlgatorl ca repere. COFRA] v cimentare. 0 "C. accesibila arnbarcatiunilor sa. v Allard. nurnerele fiind marcate pe punte pentru a putea locahza gaurile de apa. Valoarea C.u navelor de debarcare. sectiunii maestre Raportul dintre aria sectiu nii imerse si aria dreptunghiului circumscris sectiu nii imerse. Spatiu la pupa cocA in care Pi este puterea Ia viteza data : D . COEFICIENT DE DENSITATE OPTICA PE UNITATE DE DISTANTA v Allard. "C. COASTA FALSA Parima de sirma trecuta peste o gaura de apa pentru a servi la intarirea unui paiet de gaura de apa sau a unei caplarnale. se nurneroteaza de la prova spre pupa.nta de Ia Iinia de apa la Iinia de baza. COEFICIENT APROXIMATIV/EXACT tia cornpasului magnetic. 2.ia "zarit".rile din nordul Europei. prismatic Raportul dirrtre volumul carenei si volurnul unui cilindru.

COLATITUDINE Complementul latitudinii. 6 -.180-200 t. 6 -.colac de salvare eu lumina: 1 . COLAC (DE PARtl\tA) Aranjament al unei parime. C.la tachet D stinga va fi fa.lumina electrica . 3 . V = 4-6 Nd. acolo unde sirrna 0 cere. COLAC DE SALVARE Mljloc de salvare a unui om la apa eonstind dintr-un inel de ptnza de vele lacuita.S.filierii. C. 5 -. C.: A .de filat .d.lumina.. forme Forme ale corpului unei arnbarcatiuni . pot fi aruncatt cu ajutorul unui dispozitiv special. dar nu la parimele care ar putea cere filare rapida. Apa de ploaie se seurge printr-un tub intr-un sac asezat in sa pe baneul din interiorul plutei. C. avind 0 forma mal mult san mai putln circulara. de saula C.dispozit iv de aprindere. 4. avea un singur catarg eu o verga ~i 0 vela.d.eolac de . -in opt.colac de salvare : 7 . reprezenttnd 0 combinatie intre formele drakarelor vikinge si cele ale pilotinelor engleze. Exista.laba de gtsca . 2 . jar uneori si eu 0 saula cu butelie care produce ziua fum si noaptea 0 flacara portoealie.tin-te hine . infa~rat pe mina stlnga.cuta. metallci . 8 colac de salvare eu dispozttiv gravitational: 1 -. B . e.1at. folosit atunci cind parima necesita 0 eventuala filare rapida (se face mat intii C. E .saula de Iixare . ce se agata pe 0 cavila. exeeutat intotdeauna In sensul rasucirii acesteia (0 parirna cu rasucire la dreaptaj COLIVAR degetul mare pe burta saulei. Se noteaza eu litera 1. Prima ambarcatiune de acest gen a fost construita in 1892. ' COLIDA A face eoliziune. 2 -. cu suprafata de 82-175 m2. COLIN ARCHER. = . .83 teristici: Depl. Pentru agatarea la tachet se inconjoara de eiteva ori C. cu pantaloni (v du-te vino) si in forma. de f ilat C. apoi se rastoarna). eu flacara ~i fum portocaliu. un "frantuz". de potcoava.colac de salvare eu pantaloni: 1 . COLIVAR v draga (1). 5 .de sirma eu. B=4-8 m.colac cu pantaloni.tragator : 4 . folosi in scop ornamental. Numar'ul C.S.saula de declansare pentru flacara fumigena .cac Iator : 3 . forrnind irrtii 0 bucla.d.plan inc1inat Colaci: A . 6 . adica 0 bucla rasucita in sens invers. F . 2 .saula . denumita "tin-te bine". reprezenttnd modul obisnuit in care se transporta parimele. d=3 m. unei manevre C. C. de sirma C. infasurat atunei cind este necesara 0 aranjare neta. C. B . in opt C. de fabrica C. tinilld pe margine cu 0 saula. Iat C.macara ell sfirc : 5 -. dupa care acesta se capeleazacu 0 bucla. L = 30-35 m. G . colac spre dreaptajsttnga}.S.aripa comenzti : 3 . C.. COLECTOR DE APA DE PLOAIE Dispozit iv pentru captarea apei de ploaie .saula de aprindere legata la bord . 7 . C .fran(uz. Unii C. salvare : 4 -mecanism de degajare.1a cavila . la care se lasa din loc in loc. de jos in sus. umplut eu pluta ~i prevazut 8 Colati de salvar. pentru navele cornerciale este fixat prln Converrtia [rrterna'tioriala pentru siguranta vie tii umane pe mare. aflat la partea superioara a plutelor de salvare.de saula .lumina plutitoare (eu baterie) . Este una -dintre prirnele tipuri de nava prevazuta cu cirrna In lac de rama-cirma. Eehipajul era format din 42 de marinari si 40-50 de lur tatori folositi in luptele purtate impotriva I i -atilor.

cu fundul din tabla ondulata (pentru a permrte dilatarea si contractarea Iichidului).ciale." A determina C. COMANDOR v grade militare. Unele C. "COMISIA EUROPEANA A DUNARII" v regimul Dunarii. COMPARTIMENT 1. COLLINS. COMPANIE DE NAVIGATIE Intreprindere sau societate de transport uri care exploateaza nave cornerciale. de bord C. COMITE ist Seful de echipaj al unel galere. C. COMODOR mil 1. COLTAR v barca. de regula. statia de radio. In interiorul cu tiei se afla Ull pivot central cu virf de iridiu pe care se reazerna. Conform Regulilor Societitilor de .tiu l imi ta. in care se afla ttmoneria. poarta denumiri speciale : C. iar uneori si servomotorul. La partea inferioara a acestuia se afla picul prova. 3 . sin cot de mal. Dupa gradul de rezisterrta. compus diritr-o cutie de forma cilindrica. COMANDA DE ARTILERIE mil Post de condueere a tragerii . inv lnainte de cel'de-al do ilea razboi mondial. 2. CompartimeDtarea 2 . Parima subtire formata din doua-t rei suvi te de calitate inferioara care serveste la Infasurari.. sau camera masini (nu masinilor).t de structuri eranse (pereti. trausversali. 4. tip A. table. COLT DE MAL fl Proeminenta (iesltura) a unui mal. J. 3. cornenzi la cirrna. C. care serveste la efectuarea de lucrari de matelotaj rna] p~tin importante.perete etans navel: transversal. si inchisa la partea superioara cu un geam plat saubombat. inchis intr-o turela. Ordin standardizat ca forma si mod de executie. unitat i si subunitati) special eonstituite in unele state eapitaliste in scopul indeplinirii pe teritoriul adversarului sau in adincimea dispozitivului acestuia a unor misiuni de cercetare-diversiune. mil Formatie de nave din dona sau rnai multe Iinii de sir paralele . comandor in marina milltara care a su st inu t examenul de arniral.perete etans longitudinal (la navele militare). COLlAR DE ~PRAITUIRE Pana de lemn folosita la arimarea butoaielor. de ex. (se efectueaza intotdeau na de u n singur observator care asculta batalle cronornetrului si urrnareste ora indicata de contor). rnasin] . COMPARAlIE Diferenta dintre ora cronometrului bordului si ora indicata de contor. 2. in care se afla aparatul director pentru conduce rea tragerii. 2. aparatul de urrnarire a tirrtei. table v Comrie. COMPARTIMENTARE 1. Presedirrte al unor iaht-clubur i. v dintre etamboul cirrnei ~i eltcei. cornanda de artilerie etamboul COLIVIE Spatiul 1 . Partea inferioara a unui arbore. Actiu nea de a imparti nava prin pereti eta nsi. dublu fund. <> "A face C. giroscopic si girostatic. In trecut s-au Iolosit -5i coloane la care Iinia de sir pr incipala era mai maintata. COMANDO Trupe (mari unitati. C. in care se roteste elicea. aflate la aceeasi inaltime. pr in interrnediul unei cesculrte din piatra dura (agat). C. COMOROANCA inv Tip de ambarcatrune fluviala cu rarne. B si C. J.tablou (ogllnda}. de coliziune Spatiu cuprins intre etrava si pr irnul perete etans din prova. comandantul navelor comerciale din convoi in timpul celui de-al doilea razboi mondial. 'nava. magnetic Cel rna] vechi tip de C. v drum si compartlrnent. In unele marine straine . camera hartilor (u neori acestea fac corp comun). cirrnei. COLT v vela. Potrivit Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii umane pe mare. de la extrema pupa. punte). un flotor : pe acesta se spri- .a. COMPAS Instrument nautic ce indica directia Nordului. COLIZIUNE Ciocnirea accidentala intre doua nave sau intre 0 nava ~i 0 gearnandura ori epava .. sau camera caldari (nu caldartlor). Spatru in interiorul na'lei. (J) confectlonata Ia bord din partea bu na a parimelor uzate. Rezultatul acestei actiuni. MC forrneaza 0 sectiune. Suprastructura asezata. cabina de mare a comandantului s. 4 . uti'lizata in timpul Razboiului de Independenta (nu se cunosc alte detalii ). llmitat de pereti etansi. cu ajutorul caruia nava tine drumul. 2. aparatul pentru darea centralizata a focului etc. rame etc. pe castelul central. COLOANA 1. COMISAR DE BORD MC Of iter insarcinat cu adrninistrarea unci nave come. sabotaj etc. spa. C.coasta . bordaj. 2. telemetrul. Mai multe C. perete rezistent la foe. se disti ng C. unde se afla echea sau sectorul cirrnei . cuprinse intre doi pereti etansi. Poate fi rnagnettc.(OUVIE 84 Titlu onorific conferit de unele societati de navigatte celui mai vechi cornandant de. COMANDA 1.clasificare. fabricata din metal amagnetic.

transversal] ~i verticali . ca tipul Sperry. [ar in ultimul t irnp si cu uleiurj fine brevetate. niste sfere sau cilindri din Iier moale.ocular. Pe veliere existau in trecut C. de ex. se frece Ioarte put in de Pe roza C.gradat ii pentru relevmente prova . Pe ambarcatiuni se folosesc C.8. Cu ajutorul u nei suspensii carda nice C.fir. cu ajutorul mijloacelor electroriice. de asernenea. cu transmisie la dlstanta. C. inchise in tuburi de alarna ori de plastic umplute cu vaselina. riisturnat care perrnite acestuia.bobine de cornpensare pentru centura magnetica . aflate in difer ite puncte ale navel.suspensie cardanica : 7 . C. a capului navel la repetitoarele amplasate in diferite locuri pe nava. 6 . Pentru ca aparatul sa functioneze nu este necesar ca Soarele sa se aile deasupra orizontului. uscate (tara Iichid].felinar . bobine de compensare. trigiroscopice. poate fi Iolosit si in timpul crepusculului. amplasat in prova sau in pupa si rareori lateral. din care mot iv C. in cele mai muIte cazuri. etalon C. COMPAS DE COMPENSARE C. C. etalon (C. fara dispozitive de compensare.habitaclu. 6locasuri pentru magne] i de compensare sa. se ut ilizeaza. Interiorul cutiei este umplut cu alcool. girostatlcC. bare magnetice . excluzind astfel necesitatea unui C. periscopic).roza. denurnit Cc-mama . propriu-zis. cu 0 roza de carton si cu mai multe perechi de ace magnetice foarte subtiri. se sprrjina pe un suport din lemn sau plastic. prin intermediul unei alidade.cntia compasului Compa. 2sfera de fier moale . iar intr-un tub vertical. 2 . servind. Pentru a anula efectul centurii magnetice. 5picior cauza greutat ii lor.inclfnometru : 5 . ia r indicat iile sale sint transmlse la repetitoare. C. 4. 3 .G. cu varsol. . sin C. Cutia compasului cu alidada.. sint prinse doua roza au 0 flotaface ca cesculrta virful pivotului. sint montati magnet] longitudinali. 4. si drept C. . ce se bazeaza pe prmcipiul giroscopului. se disting urrnatoarele t ipuri : C. Ultrmul tip este un C. prizcnler C. Dupa intrebuintare sau construetie. magnetic stabilizat cu un sistem giroscopic.picior . care forrneaza un ecran magnetic si face ca indicatrile acestuia sa fie nesigur e. 0 bara Flinders.alid ad ii . de cirmii sau de drum. 9 .5 jina roza compasului. sin C. Roza vintur ilor este gradata de la 0° (Nord) Ia 359°. COMPAS CERESC Instrument care indica directia pe baza efectului de polar izare a lumirui solare din atmosfera. denurnrta habitaclu. asezat cit mai sus si cit mai degajat de mase metalice . In piciorul C. Din COMPAS sau ace. este in. lIarci: 1 . Acestea orienteaza roza in drrectra Nordului. 8 .eompas . giromagnetic. magnetic: 1 . sa controleze capul navei. in bordur ile cutiei se ami. denurnit picior. flotorul ~i bilitate usor negarjva. principal al navel. 2 . toate acestea forrneaza un sistem de cornpensare a devia tiei C. de relevmente. ca tipul Ansch utz : in trecut' se Ioloseau si C. nefiind intluerrtat de magnetisrnul navel sau de cel t erest rn . magnetic montat pe un trepied si folosit la det ernunarea Compa. gircscopic C.: 1 . din fier moale. eventual. sau bigiroseopic.cutia compasului. 3pinula : of -linie de credinta : 5 . Hind acoperit cu 0 cupola de alama. chiar cind este in pat. Deasupra cusetei comandantului se afla uneori un C.geam. de crepuscul. intr-un punct cit mai Iipsit de vibratii si de acceleratjt. 3 . Capul navel se poate citi dupa gradatia rozel aflata in dreptul Iiniei de credmta trasata pe cutia C. d.stalat. Poate fi monogiroscopic. de bares tara picior si . ceea ce sa. magnetic arnplasat sub cuirasa. EI poate avea la partea infer ioara un tub prelungit pina la t imoner ie ~i echipat cu un sistem optic care perrnite t imonierului citeasca capul la C.

N. v cirrna compensata. sfera. sin. in acesta. CONDUcATOR DE FLOTILA Distrugator mare b d Iolosit intre eele doua raz oaie mon iale ca ~::r~-. cind dreapta Pamint-planeta super ioara si dreapta Pamint-Soare Iorrneaza un unghi de 90°.. Persoana specializata in compensarea compasului. cind cei trei astri se aWl. CON DE VITEZA Con ridicat pe 0 saula pentru a indica-in raport cu inaltimea la care se aHa viteza navei . Iridiferent de rang si de nationalitate . iar HX 1 = "Am fost avariat deasupra Iiniei de plutire". 0 intrebar~ privind acelasi subiect sau semnal de baza. impreuna cu torpilorul Lynch.tii suplimerrtare. manevra de acostare sau de ancorare : barcajsalupa cu of iterul de C. folosind pe cele mai indicate Ia un moment dat. si C. ceea ce coincide. a scufundat pentru prima data 0 nava prin torpilare . de ex. "CONDELL" Torpilor chilian care. in aceeasi directie.i Pamint : conjunctla superloara. asezata in prova ori pupa compasului san lateral (pentru cornpasurile care nu se afla in axul navei) .. CONFIGURATIE Pozitia relativa a unei planete in raport cu Soarele si cu Pamintul. Soarele fiind mtre 0 planeta superioara si Pamint : conjunctia [nf'er'ioara. Se foloseste pe navele rnjci. cind Soarele se aHa. Idem. de ex.: IN = "Am nevoie de un scafandru".tia cornpasului magnetic. un raspuns. dar nu in timpul cind nava care intra in port executa. cuadratura. 2. navigatie. constructle Constructia unei nave din lemn cu osatura metalica. opozitia..: CP="Vin [sau nava indicata vine) in ajutorul dv. 2 .lall~me: marinarie.capac. CONDUcATOR Me Navigatorul care cornanda 0 nava cu un deplasament gol sub 10 t. CONDUCEREA NAVIGATIEI Arta de a comblna toate procedeele de navtgatle. COMPENSARE 1. care serveste la compensarea compasului.: HX = "Ati fost avartat la coliziune". pe cit posibil concomrtent. cind este ridicat la inaltime maxima (la semn) insearnna ca masina este stopata. cornandarrtul navel din port trtrnlte un ofi ter de complimentare la nava care intra in port. Actiunea de a conduce 0 nava din punctul de vedere alnavtgatlel si rnanevrei. COMPOZITA. insearnna : 1. fara exploziv. de regula. Operatiunea de a compensa 0 cirma . 2. Distlngem : conjunctia. urmind unui semnal din Codul international. de exercitiu.stea. Magnet. Operati u ne prin care deviatia compasului magnetic se reduce Ja valori minime. se terrnine manevra. COMPLIMENTARE Act de polltete navala ce are loc intre 0 nava de razboi aflata in port ~i una care intra. inv nautica. intre Parnint si 0 planeta inferioara . Se efectueaza cu magnett longitudinali si transversali. COMPAS SOLAR Astrocornpas folosit numai cind Soarele se afla deasupra orizontulu i pe timpul naviga. specifice sau detallate. COMPLEMENT Flamura numerica care. COMPRESOR Mecanism de punte ce serveste la blocarea lantului de ancora ~i careconsta dintr-o pana actionata de 86 o stea (volan) cu tija. cind 0 planeta inferioara se afla intre Soare :. acolo unde s-a scufu ndat nava ?" 3. Pe timpul noptu se u tilizeaza 0 lumina albastra. in acceptiunea (1)'. cilindru sau bara de fier moale. oceanografie etc.i 0 planeta superioara sint de aceeasi parte a Soarelui . iar CP 1 = Avionul de cautare si salvare vine in ajutorul dv. COMPENSATOR 1. piturat in dungi albe ~i rosii.tiei in martle polare. de ex. Inforrna. pentru a se controla reciproc. cilindri sau bare de fier moale asezate in borduri (care face u neori un anurnit unghi cu normala la pia nul diametral) 17i0 bara verticala Flinders. pentru masina inainte. de maree sau ca sernn in conforrnitate cu Regulile de drum.cuirasatul Blanco Encalada (1891). cind dreapta Parnint-planeta infe- Compresor: 1 .. 2. iar DY 4 = "Care este adincirnea apei." 2. echipat cu exploziv : v fig torpila. iar IN 1 = "Am nevoie de un scafandru pentru a degaja elicea".eomandant al unei flotile de distrugaCONDUCEREA NAVEl 1. CON DE ELICE Piesa conlca care fixeaza elicea pe ax. CON DE SEMNALE Con folosit in vechile coduri mternationale pentru sernnalizare la mare distanta. table Table de inaltimi bazate pe descornpunerea triunghiului sferic de pozrtie printr-o perpendiculara coborita din zenit (1938). Se Iolosesc doua conur i: unul cu virful in sus. V CONDUCTOR Parima care ghideaza un arboret pe tlmpul coboririi acestuia peritru dezarrnarea navei. 4. elongatte. 0 varianta a semnalului. COMRIE. Ansamblul artelor si st iintelor ~are permit C. care poate Ii : C. si long ". si altul cu virful in jos.". Polltetea navala reclama ca aceasta act ivitate sa se desfasoare cit mai repede. pentru rnasina inapoi. de razbo].: DY ~ "Nava s-a scufundat in punctul cu lat .COMPAS devlattilor prin metoda relevmentelor reelproce. CON DE TORPILA Partea anterioara a torpilei. clnd Parnintul :. meteorologie nautica. Astazi nu se mal utilizeaza decit pentru sernnale de Iurtuna. parra 3- . v devia. asteapta in rame/ masini sa. de ex. s. un magnet vertical si sfere. cu punerea la post a scar ii.

6 . Avea velatura foarte dezvoltata.conjunctie : 2 . se determine relevmentul radiogoniometric cu ajutorul u nei harti si a unei table-con sol. C. Ia purtator . 2. forrnind 0 Iinie continua si permit sa. nominative. CONSOL Sistem de navigatie hiperbolica compus dintr-un radiofar cu trei emrtatoare ce emit circular puncte si linii separate de un echisemnal . eroarea 1Mm la distanta de 180 Mm de-a lungul perpendicularei pe baza si 1 Mm Ia distarrta de 80 Mm la 60° de la perpendiculara. . CONSUM SPECIFIC DE COMBUSTIBIL (despre motoare} Cantitatea de combustibil consumata intr-o unitate de t imp pentru dezvoltarea unei unitati de putere (KW. Tehnica construirii navelor : v ~rhitectura navala. A. Din punctul de vedere al clauzei de transmitere.cuadratura .conjunctie superioara . Cupsa din Marina Militara.toare.Soarele . "eurat" C. 5 . obligindu-se sa 0 predea la 0 anumita destinatie. CONSTRUCTIE NAVALA 1.armament superior celui al fregatelor din acea 'Heme. fiind echipata ~i cu 0 vela a cerului. ist Cod mari tirn in vigoare in M. a fost codul care s-a bucurat de cea mai mare autoritate in M. la cornert si la intreprinderile maritime> C. Activttatea de construire a navelor.87 rioara si dreapta Pamint-Soare formeaza un unghi a carei valoare maxima poarta denurnirea de digresiune maxima. CONSOLAN Varianta americana a sistemului Consol cu frecventa de 192 kHz.' Vulturul Leo Lyra Ophiuchus Orion Pavo Pegasus Perseus Piscis Austrinus Pisces Phoenix Sagittarius Scorpius· Taurus Triangulum Australe Ursa Major Ursa· Minor Auriga Aquila CONGELARE RAPIDA pesc Inghetarca pe(itelui pe traulere in dulapuri sau tuneluri frigorifice Ia temperaturi de minus 40-4i°C. Freeventa sistemului est e 250-350 Hz. arborata deasupra rinduriicii. 4.N. Operatiunea dureaza cca 2 ore.conjunct ie interioara . bataia 1 200 Mm ziua si 1 500 Mm noaptea. XIV). dupa u nii.eh nica corespu nza. sin polita de incarcare. ist Colect ie de legi maritime (sec.M. sec. CONJUNCTIE v coniiguratie. fiind atribu it . XVII) ale Ordinului de Malta. romana CONSUM NAUTICE Denumirea in I. care se ocupa de constructia navelor pe sarrtierele navale.ii . Pisei. 7 . in Romania (1898) a fost elaborat de ing. iar dupa alt. Semnalele pot fi receptionate cu ajutorul unui receptor radio obisnuit. cu ii de tunuri . latina I Denumirea In I. CONSTELATIILE Denumirea In 1. grafic Grafic pentru calculul azimutului (1906). roman a I An dromeda Libra Cetus Aries Bootes Carina Cassiopeia Cerrtaurus Canis Major Canis Minor Grus Corvus Corona Borealis Crux Draco Eridanus Virgo Gemini Hydra Cygnus Andromeda ILeul Lira Ophiuchus Orion Paunul Pegas Perseu Pestele SUdului Pestii Ph~enix Balena Balanta Berbecul Boarul Carena Cassiopeia Centaurul Ciinele Mare Ciinele CODfigura~ie : 1 . latina ! Denumirea! in I. Este una dintre cele mai vechi surse ale drcptului marrtim. acestea se suprapun . 2. v tabela. C.Pamintu l . fara merrtiuni suplimerrtare privind existerrta vreunui neajuns in legatura cu marfurile sau cu ambalajul. 3. Spaniel (probabil. se deosebesc : C.clongatie (digresiune) maxima. Medirerana in Evul Mediu. CP) sau raportul dintre CONSTAN. Mediterana. CONOSAMENT Me Document ernis expeditorului prin care carau~ul confirrna primirea marf ii pentru a fi transportata pe apa.da Scorpionul Taurul Triunghiul Austral Carul Mare Carul M 1 Vizitiul . CONSTELATIE NAUTICA Grupare de stele care contme una sau mai multe stele nautice . Primul curs de C.opozitie Mic Sagetatorul Cocorul Corbul Coroana Boreala Crucea Sudului Dragonul Eridan Fecioara Gemenii Hidra Lebii. 8 . la ordin. CONSTRUCTOR NAVAL Persoana cu pregatire t. Continea norrne eu privire la persoane . CONSULATUL MARII 1. C. i-- "CONSTITUTION" ist Fregata americana (1797) reprezentind un tip de nava intermediara.

sin sageata bornpresului. deasupra lemnului mort pro va : v fig barca si baleniera. rezistenta la socuri. XIX). "Azimutul se corrteaza de la Nord". Contraarculre CONTRABANDA 1. Pe timpul m~nevrei viteza relativa. A nota ora unei observatii astronornice. v si intoarcere. CONTRARANDA Vela triunghiulara sau trapezoidala aflata deasupra randei. care se deplaseaza pc drumuri aproximativ paralele si de acelasi sens. v arcuire. prin cornparatie. in afara carenei propriu-zise. 2. si vartatia distante. manevra prln Forma de rnanevra reciproca a doua nave (grupuri de nave) in cadrul careia acestea se deplaseaza pe drumuri aproxirnafiv paralele si de sens contrar. CONTRA [l A pune ctrma slepurilor dintr-o dana (eventual. v loch. CONTOR 1. CONTRAIMPUNTATURA v impu nta'tura. CONTRABRATA A brata vergile in sens opus celui precedent.getii. capa etc. sin bulge. CONTRACIV ADA ist Vela asemanatoare civadei. 2. arat indu-si . CONTA 1. CONTRAMAR~. CONTRAILUMINARE mil Iluminarea tlntei cu ajutorul proiectorului de catre nava care Ianseaza torpile pentru a nu permite adversarului sa execute foc ochit cu tunurile.: ~i productia (prest/Moo talia) sau realizata. ~iteza unghiulara si variatia distarrtei sint foarte mario Este 0 manevra care of era conditii pentru angajamente artileristice de scurta durata si pentru lansari de torpile . CONTRABASTON DE FLOC inv. CONTAINER Tara standardizata. CONTOR-CRONOMETRU Ceas cu precizie inferioara cronometrului . CONTRAMINARE mil. in care se transporta marfa solida sau lichida. Transportare de marfa. CONTRACARLINGA v carlrnga. g= Kg combustibil 'Kg combustibil t/p~te CONSUM SPECIFIC DE ULEI Cantitatea de ulei consumata ireversibil in rnotoare intr-o unitate de tnnp pentru dezvoltarea unei unitati de putere. Este 0 rnanevra care ofera conditri pentru angajamente artileristice de durata relativ mare ~i cu caracter decisiv. vrteza unghiulari:i. CONTRAETRAVA Piesa a osatur ii la navele din Iernn . CONTOR DE ROTATII Aparat care indica numarul de rotatii ale masmu de propulsie a navel. Iolosita la monitoare pentru protejare impotri'la efectului exploziei minelor . CONTRAARCUIRE Incovoiere a unei nave. CONTRABORD. "A conta 0 inaltime". ca urrnare a sirnplificar ii operatiunilor de incarcare si descarcare : ele pot fi transportate pe cargouri obisnuite sau pe nave portcontainere specializate. ist In jurul anului 1900. CONTRAGABIER Vela. 2. CONTRAFOC Foe suplimentar aflat in prova focului sa. la navele cu gabieri dubli . din toate danele) in bordul opus intoarcerii remorcherului pentru a indepart a coada convoiului de un obstacol. La motoarele Diesel. in pupa etravei . absoluta) sau indirect (c. capata 0 utrlizare din ce in ce mal larga. CONTRAELICE sin elice contrarotativa. Manevra obisnuita la volta. v fig velatura. Aceasta operatiune nu a fost insa aplicata consecvent in practica. preferindu-se dragajul. consumul specific varlaza intre 1 si 10 g/CP/h. Transportarea de catre o nava neutra a unor marfur i destinate unui stat beligerant . Aceasta ora se raporteaza. Pe t irnpul manevrei. CONTRAGAI v gai. pana. aratindu-si bordurile de acelasi nume. A socoti. sint Ioarte mic] . dar suficient de mare pentru a servi la citirea orei u nei observatil astronomice. manevra prln Forma de mane'Ira reciproca a doua nave (grupuri de nave) in mars. patrata dispusa deasupra gablerului. fiind purtat numai de velierele mari. C. CONTRABULINA sin stringator de margine.88 combustibilul consurnat de ex. eventual' refrigerata. in t irno nerie si uneori in camera har tilor. care 0 poate folosi direct (c. viteza relativa. este mult mai mare. bordurile de nume contrar. ca in expr. ca in expr. operatrune de distrugere a barajelor de mine prin incarcaturi explozive. sustinuta de cite un valla prova ~i Ia pupa. la ora cronometrului. CONTRACHILA v chila. utilizata pina la inceputul CONTRACURENT Curent pe mare sau pe Iluviu in directie inversa curentului principal. Ceas cu preclzle inferioara cronometrului. fara a plati taxe varnale. CONTRACARENA mil Carena exterioara. Este instalat la masini si in cornanda. conditionala) in actrunile militare. dar asezata mai spre virful bornpresului decit aceasta (a fast sec. CONTRAAMIRAL v amiral. a carui eficienta. dar superioara unui contor.

stringator.suste . 17 . 9 .arboret . 23 .balansina .~cotii.margine de cadere . . 25 .ferta. / . / . 20 .call de tunga : 18 . 3 .col] de mura . . 21 .grandee de cadere . 15 . 11 . <I . 7 . 16 .scad de pisica .pic..mura . 24 . 12 . 6 . 5 . 19 .~a CONTRASART Manevra fixa din sirrna sau tija metalica. 26 . / / / . 8 .margine de tnt insur a ... / Ccntraranda: 1 .gabie. 14 . 2 .coloana .cargabas.89 CONTRASTALU .palanc de ~u~ta.mar. 10 .grandee de intinsura ..git de lebada . Uneori este echipat cu grijele pentru a putea urea in gable. care leaga rama gabiei de cercul de sugrumatura : v fig contraranda. .flamura.strai triatic. 22 .margine de invergare. CONTRASTALII v stafii. trece prin gaura de pisica.colt de scota . 13 . fara a rna.

(veliere no i) . E . Pe 2. plata folosite.cere orar. Grupare de nave naviga spargator precedate de un COORDONATE ECUATORIALEJORIZONTALE astr Elemente referinta planul geornetrice care permit deter- rninarea unui punet pe sfera cereasca luind drept ecuatoruluijorizontului. 5 . 10. sin distrugator. de largo si nava C. 7 . 12 .prtmul vertical.oouator terestru. B ell remorci drepte ~i cuplare lunga pe stinga. 12 . 14 .declinatie .azimut.unghi orar al punctului vernal. deviatie. 11 . in aduce vechi) v vela. 15 . 6-meridian . 17 . 17 . Vela purtata irnpartirea de cllperele zburatorului denu-' a prim it ambar- prin inferioara ~i-a mentinut iar cea superioara de catre CONTURARE CONVERTIRE relevmentul magnetic declinatie. 3 . 10 Est pe orizont. regula.unghi orar al astrului . . inv.latitudine nordica .ecuator ceresc : 16 . 3.Polul Nord. sau compas .ascensiune dreapta . v cap. gheata. 9 . costiere compus din remorcate. D . navele transport. Ca1cul de trecere adevarat de la drumulj drum. 8 distanta zenitala . 11 .paralel de ina1time.paraleI de decltna tie . de Coordonate orizontale: 1 . coltul de momentul sau la coltul (veliere CONTRATORPILOR CONTRAZBURATOR mar i si obttnuta in doua. In Iunctie de drumurile si C. mil Grupare nave din nave de transport.zenit.paralel de latitudine. sau precum de lupta Iormind ~i nave de salvare-avarii navele apro- . relevment. 4 .ell cuplare scur ta cu slepuri deschise. COPCA pesc Spartura in gheata unui riu.meridian ceresc Greenwich.tor stringerii scota la baza de invergare (manevra velelor vergii curenta) patrate.unghi la zenit.ell remorcare greceasca ell ~lepuri deschise. 2 . Fi liera superioara a u nei balustrade (rezernarea de copastie de nota o comportare nernarinareasca).Pol ul Sud si aviatia centuri apara de siguranta si indepartata. muIte care mai 3. 13 . 8 . 5 . facuta de pescari pentru a aer isi apa ~i pentru a pescui. Piesa din lemn ce acopera partea superioara a parapetului. 16 .ell remorci in cruce ~j cuplare Iunga pe dreapta.vertical principal. din remorcher Dunare . 4. Partea mirea denurnirea de C.Sud pe orizon t . gheturi. 2 . 14 . v barca. C~!'!!ntul J f1uviulUl e CODvoi fluvial: A .West pe orizont. 3 .meridianul Greenwich. 7 .inlHlime.longitudine west ica .nadir.Nord pe crtzont. ternporar Urmarirea 0 ca'[iu ne cu perna de aer a profilului la valurilor.COImlA$COTA 90 Stringl!. jl Ansamblu navele de fiind compus. slepuri. CONTRA~COTA care.ell cuplare scur ta pe douA~irur i . 15cere vertical.unghi oral' al Soarelui. de CONVOI 1. 9. nave de lupta. 6 . 13 . C . 2. dane este de prin de se deosebesc : C.Polul Nord. COPASTIE 1. de zburator.meridian ceresc.cerc orar al punctului vernal. constituita drumulJrelevmentul Coordonate ecuatortale: 1 . aviatie.

a inalttmtlor luate la bordul superior al Soarelui. 22 . dar prins pe un baston sustinut de 0 laba de grsca. 19 . In acest seep cornul se incalzea la foe de carbuni pentru a-l inmuia.C. 12chila de ruliu. care poate fi: C. 16 . + c JI' dinspre A Coroane: A .curbura : 9 . CORDITA DE DARE A FOCULUI mil Capat de saula cu care_ se declanseaza manual percutorul unui tun. . 3.dubla eu nnca simpla CORONA BOREALIS Constelat ie avind steaua nau tica Alphecca. 24.chila de ruliu. 6 . 21 . 2.pescaj . este copastia acestuia . 27 . prin care acesta se sprijina pe catarg. darea focului se executa. se convertesc drurnurilejrelevmentele. 28 . reprezentind suma algebrica a declina tiei (d) si deviatiei (a). 13 . tmind seama de iradierc.Hnie de plntire : 2 . CORNIER LAcRIMAR PIofil cornier prin care se realizeazav la construclii1€ nituite.piciorul etravei . folosit drept cavila de mat isit. electric.Jemn mort.copastie . CORDON LIT ORAL Fisie ingusta de uscat. de regula. Minerul telegrafului pentru comenzi la masini.L. C.selatur a . CORN 1. inv gornist. 26 parapet.91 COR HYDRAE sin Alphard.modern CoraUlI de cati: Com de Iar " CORONAZO Vint puternic care bate Sud pe coasta de West a Mexicului. intre C. prins la centura gabierului (v fig). Extremitatea in forma de furca a bazei picului. CORDON v garlin. ~i diamant.VikiDg. puntilor ~i perettlor interiori ai navei : sin coca. 8 .gurna : 14 . 10 . in latina "Coroana nordului". C.coronament . format a din depuneri . Daca puntea are inveli~ din lernn. 7 .obraz. 18 . dupa care se indrepta. Cu ajutorul C. 32 . aparatura autornatizata.genunchi .etrava : 29 . CORNIST mil. se lasa sa se raceasca. 5 . CORN DE GABlER Corn de bou.simpla eu nuca dubJa: C simpla eu eap de bulgar dublu .intrind.elice. du bla cu nuca .sold : 23centru. CORNETA ist Pavilion asemanator unui ghidon. 17 . B .simpla din sase : B .axul navei . A .cuplu maestru . Corpul unei nave moderne (metatlce)': 1 . la navele moderne.car t ier . si rama invelisului se afia jgheabul de scurgere a 'apei. CORONAMENT Intersectia tabloului pupa (oglinzii) cu puntea. CORN DE CEATA Instrument pneumatic cu ajutorul caru ia se transmit sernnale de ceata pe veliere san pe navele cu propulsie mecanica in cazul in care sirena si fluierul sint avarlate.linie de plutire. CORABIE inv. COREC'fIA COMPASULUI MAGNETIC Unghiul dintre meridianul adevarat si meridlanul cornpas. CORN DE MATISIT Corn de bou. legatura bordajului lateral cu puntea. ~i cap de bulgar CORP Ansarnblul osaturii. 31 . in care se tine unsoare pentru osiile macaralelor. COROANA 1. dubla si cap de bulgar . bordajului.M. t. CORN DE IARBA inv Corn in care tunar ii past rau pulbere pentru a 0 pune in lumina tunului.stelatura : 15-bord libel'. 20 .opera vie. ~i cap de bulgar in trei sau patru. C. C. In prezent. D .balta. v eabestan. cu CORP du bhr . 3 . se astupa cu un dop din lemn la capatul deschis si se pilea v irful. 30 .c = d a.la\ime.chila . Daca nava are parapet pupa. 4parapet. NGd la capatul unei partme. CORECTIE DE IRADIERE Corectie= cu vaIoarea maxima de 1'2" . care separa rnarea de un liman sau de 0 laguna. 2.arc. C. sin nava cu vele . v fig nava de 74. inv Goarna.opera moarta : 11 . 25 . velier.

9 .duneta .ochi de prindere .chila . 17 . 2. era armata cu 20-30 de tunuri. eu vaport ist Nava de lupta de marirnea C. care atacau in special navele comerciale. fiind purtat intr-un buzunar. Aflat pe coasta.inel central Nava care urrneaza a fi legata trage la bord flotorul. poate fi manevrat eventual eu o furca. de -400-600 t. Denumire impropr ie data navelor de razboi..Ian] de fund. in latina "Corb". 12 obraz. linga centura de salvare. executare de a'tacur i pe comunicatflle maritime. sin bolta. COSTIER 1.CORP CORVETA 1. echipata cu armament usor antiaerian si arrtisubrnarin si destinata.arc.galion. Asigura protectia imporriva frigului si u mezel ii . v semiversus ~i sinusversus. 4. d~ regula.lemn mort. de ex. 2. CO~ 1. Poate fi sustinut de sirrne laterale. este un semn de iderrtificare a navelor. La apogeul sau (rnijlocul sec. in rade deschise. sin guler (1). avind un 1 / 4 5 6 Corp mort: 1 .flotor .sin IX. de regula.. Corvet' (2) 2. C. 1~ . 2 . a 0 cuceri apoi CORY ist Pe navele de lupta romane. unde nu exista geamanduri de legare. care era IAsata sa cada pe puntea navei adverse pr in lupta corp la steaua nautica CORVUS Constelatie avind Gienah . mil Nava de lupta cu un Depl. Existau C. 13 . se foloseste.parapet. cuirasata ist Nava de Iupta inferioara fregatei cuirasate. schela eu un eirlig la capat.sabord . cornpusa dintr-un flotor legat eu 0 sirma la un Iant ancorat put ernie pe fundul marii. eu un brat pro va si eu unul pupa. . confectioriat din mase plastice. ea !iii aceasta. . u cursa (3) ~i scrisoare de marca.strma : 4lant.butelie CORP MORT Lnstalatie pentru legarea navel. 20 . Tenda Corv pentru corp. 3. 2 . velatura patrata si fiind mai mica decit fregata. dar folosita.sold : 19 . in prirnul si eel de al do ilea razboi mondial. 3. 10 . 3 .etrava. cu elice. 15 .carher. de regula. XIX) C. 6 . Pe navele fluviale este. denumite sarturile C. pentru cercetare. 11 . escorta.portsart. 6 . 7 . La partea superioara are 0 caciula pentru devierea fumului si Imbunatatirea tirajului caldarii. de circa 1 000-2 000 t. Corpul unei nave de linie (din lemn): 1 . 8 _ scaril de bordaj.parapet. Nava a unui corsar. cu zbaturi si C. Structura metalica cilindrica sau ovala. echtpata en masini eu vapori. prin care se evacueaza fumul de la caldar i san motoare. C. 3 . 2.figura galionului. Care se petrece in apropierea sau in vederea coastei.taietud. rabatabil pentru a perrnite trecerea pe sub poduri. Nurnarut de C. COSTUM DE SUPRAVIETUIRE Costum pentru naufragiati. CORP REZISTENT v submarino CORSAR 1. 5 . CO~ DE SALVARE PIasa Iixata pe un cere metalic cu diametrul de circa 2 m si suspendata eu ajutorul unei labe de gtsca si al unui palanc la un grui mic . COSEMIVERSUS Fu nctie trigonometrtca folosita in navjgatje ~i notata eu cosem IX = 1 .teuga . C.M. CORT (rar) groasa . ist Nava cu vele cu trei arbor]. prelungind durata de supravietu ire a naufragiatllor in apa. apoi sirma l?i in cele din urma lantul care este trecut prin nara si prins cu 0 cheie de Iantul de ancora. Depl.apostoli. Marinar care practica razboiul de cursa (a nu se confunda cu pirat }. (2). 14. 1~opera vie. navigatte cost iera. 5 . apararii nemijlocite a nav~lor de transport in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

axului cirmei. COTIDAL~ Curba ce t. sa fie in picioare. "COlJRONNE" Nava de Imle franceza cu doua purrti ~i 72 de tunuri. un cap at de verga pentru a Iasa treaca picorA A mcinge 0 unitate de Incarcatura ciorul unui palanc.1. astronomic. graniculu i. la baterea de prezoane sub apa sau a prezoanelor goale in interior pentru a introduce aer intr-un compartirnent [naccesibil. de barca : sin.furc . ' CRAIERA ist Nava mica puntata (DepJ. de mal sin colt de mal. butoaie etc.nava naCRANIC Tnstalat ie de incarcarejdescarcare indepupa. . CRANqA ist Tip de nava fluviala (nu se cunosc COTA APELOR Nivelul apei la un moment alte detalii). Co~ dP salvare: I-nav. XIV-XV in apele Cot: Interioare din Flandra. de bard incovoiata prin fierbere (termen de marangoz }. ridicata la 0 sjngura manevra a bigii. Ambele cuprind cite trei intervale: C. din r-arirna de cinepa 'rna sau lant si a agata CRAVEL~ Scindura ce forrneaza bordajul unei s J 1. adica circa raportoare eu gradatiile inscrise astfel inctt 10-12 m. sin foarfeca (1). 2..unct VCRAVATA 1. nautic. al poate avea valori pozitive sau negative.brat vigind in a~~. timp in care atit stelele cit si orizontul se 'lad suficient de bine pentru a Iua inaltimi la astri si a face punctul navei seara si dirnineata : C. CREVACE l".scara de salvare . Iolosit la Iucrarile de salvare pentru redresarea epavelor sau pentru sustinerea laterala a acestora. CRIeDE SALVARE Crtc cu 0 focta de 60-100 tf. cnnsjdera'ta cea mai perIectionata nava a epocii (1638). cea corecta in cazul dat. de multe ori atit de extenuafi incit nu rna] sint in stare sa.) cu un sapan x . COVOR Tesatura triunghiulara ce se asterne in camera barcii cind aceasta transporta un ofiter. doua hambare. COTER iny. . numai una dintre ele. folosita in sec. rigla Instrument pentru trasarea drumarin. cind Soarele se afla la 12_18° sub orizont. de seara (amurg).anavigindinamonte.lUIll.d.) "C. CREASTA VALULUI oc Curba ce uneste. pesc crivac. [saci . folosit in lucrarile de salvare si de ridicare a navelor scufundate.93 C.~nt4 .rece printr-un_ p. format din doua su bmar in poate folosi per iscopul.tntinsura : 3 . dat in raport cu etiajul. putrnd Ii folosit nurnai daca fundul rnarii este foarte rezistent. Ia marfa. cu vele. Coasts. 5 . 2. =6080 t). COTA mil Adincimea la care naviga un subCRAS.cele mal inalte puncte ale valului. Zbir prins Ia produce sl~ultan maree~. . COVUZ sin rama gurii de magazie [termen [olosit in santiere}. 4 .Coasta. baloturi. 6 . v diagonal. care se poate rot i de prova si care deserveste. COTAGIU Muncitor de port care coteaza marfa. 1 . CREPUSCUL Irrtervalul de timp dintre apusul/ rasaritul Soarelui si mornerrtul cind ultima/ prima raza solara ilumineaza atmosfera. SIr .S. de regula. este folosit pentru ridicarea naufragiatilor. cind Soarele se afla la 6-12° sub orizont. pistol Pistol submarin pentru prezoane. COTflCurbura a malului unui curs de apa. Legatura cu care se retlne anamhdronlI. Se instaleaza pe virful unor scondri care se reazerna pe 0 talpa de lemn. al unui grui de barca etc. 360' sa COTADA Cantitatea de marfa. 2 gruie. sin granita. Intre rasaritul/apusul Soarelui si rnomentul cind astrul se afla la 6° sub orizont. COX. apuce un capat de partma.brat 2 . Distingem: C.CO~. sistern. crariicului . b ti t't"st di g nal sapanul cotadei la ganciul bigii pentru a manipuam arca. "Couroone'C . Se ut ilizeaza si pentru ridicarea unor larrtur i trecute pe sub nava. sin cuter. C. periscopica" Ad incirnea la care un murilor si relevrnentelor.contrapendenta de catarg. C. Se mascara sau se citeste la 0 mira hidrornetrica in centimetri si CRAPODINA Suport de forma emisferica. civil.c (v maree) ~1 de-a lungul careia se cora la darea acesteia cu barca. de dimineata (zori) ~i C. 3 . CRIC COVERTA Puntea superioara descoperita. VCRAIT fl. lazi . cons rui e m si em ia 0 .

1a care fertele sint paralele cu marginile de cadere : este cea mai veche C. comportarea. 5 . Uneori C.. se Intoarce in fiecare zi. pe caile de comunicatii maritime inarnice . dreapta C. la care fertele sint orizontale 0 arg "C. . cu cea mai mica rnarsa diurna se numeste C. a permis calcularea longitutudinii pe mare. Mod de dispunere a fertelor u nei vele. traverse si antenele crucetei. C. 6 . foe 2 .C~IVAC 94 CRONOMETRU Ceas de precizie. en croiala diagonala . CROAZIEAA 1. Aparut in 1738 in Anglia. la aceeasi ora. Operatiune de taiere a Iertelor unei vele. sin C. CRUCEA Crocodil (rolali: 1 -.. CROMSTER ist Nava cu vele. care poate 1i oprit prin apaCromster sarea pe un buton. C. CRUCE 1. Calatorie de agrement pe 0 nava de pasageri sau cu un iaht. este suspendat cardanic..5 ~. (rutela (vedere de sus): 1 urechlle antenei . Calatorie a unei nave de razboi in scop de instructie sau pentru a arata pavilionul. cu nave de suprafata si submarine pentru cautarea si distrugerea navelor ~i convoaielor inamice. este echipat cu doua indicatoare: dupa oprirea primului indicator. 3 . 2. sin ciorpac. XVI-XVII. cu un tonaj brut de 160-180 t. dupa ce nava a girat cu 180°. Serveste si CROIALA 1. C..8-1. i se aplica 0 coreetie. 2. 3. 7 . perrnrtind sa se masoareintervale mici de tlmp. Se Ioloseste pe riurile domoale la adincimi' de 0.arboret. de sapte ori ~i jumatate. C. prevazut cu un indicator de contare a secundelor.cheia arboretului . etalon. C.gaura arborelui gabier. cu urechi pentru pataratine. 9 . CRONOGRAF Ceas de precizie. firea unei persoane.rama (arc) -c pentru a da deschidere sarturilor arboretului. Piesa din lemn la capatul unui scondru de acostare pentru a se fixa ma] bine in mal. prezinta 0 variatle o marsa diu rna -. 8 furca . Piesa din Iemn suspendata cu 0 cheita cu titina. Deoarece C. 3 .gaura de pisica . C. folosita la toate t ipurile de vele.. 2. Marsa diurna trebuie sa fie de maximum 6 s. aratind in princlpiu ora meridianului Greenwich. 10 "" podeaua crucetei. focului" Aspectul. folosita in marile nordice in sec. care face legatura Intre arborele gabier si arboret. pe care se asaza un tarnbur de sirma pentru desfasurare. 5 . pentru a obtrne ora meridianului Greenwich. timp indelungat si la mari distarrte de bazele proprii. CRUCETA Piesa compusa din furci (bare longitudinale). rnoderne cu cuart au 0 precizie mai mare. v bratare. denumita stare absoluta.randa ell croiala dreapt:1 .rotunjime SUDULUI v Crux.vela 'hermudiana ell croiala in cruce. la care Iertele sint dispuse in doua directii disti ncte. iar secundarul efectueaza doua batai pe secunda. CRUCIERA mil Actiune de lupta dusa in mod sistematic. in cruce C.intariturile antenei.antena .cercul crucetei .curbura : 4 . CROCODIL Piesa de Iixare a manevrelor pe bordul ambarcariu nilor sportive. 4. Incurcare a Iarrturilor de ancora. are un cad ran care arata timpul rarnas pina la oprire . de marina. eel de-al doilea continua s:i se roteasca. este folosita la focuri si rande. CRlsNIC pesc Unealta de pescuit confectionata dirrtr-o plasa legata la colturi de capetele a doua nuiele curbate si incruclsat e: este prinsa de 0 coada de lemn eu care se mjnuieste. C. e- CRIV AC v crevace. cu rners foarte regular. orei C. 4 . 2 . 11 -. separate de 0 cusatura incepind de la coltul de mura pina la marglnea de cad ere . C. diagonalii C.

sterna navei : 3 . 8 . subrnarinelor si vedetelor torpiIoare etc.'95 CRUO!>ATOR 1. crucisator dotat cu armament arrtiaertan automat.scara : 20 . cu mine ~i eu elicoptere antisubmarine. escorta. asigurarea convoaielor proprii . precum si al obiectivelor irnportante de pe Iitoralul acestuia. 3 .ilerfe de 203 mm. 0 ambarcatiune de salvare eu motor.-4 .Depl. CRUCI!>ATOR AUXILIAR mil Navll. rachete tip nava-nava si nava-aer. 16 . 4. pot fi eehipate. de asemenea. = 6000-12000 t.post secundar de comanda : 15 . siguranta.aparatoare elice.post de comanda al artileriei AA. cuirasa de 100-228 mm. 6 . V = 31- = - 3'1 Nd. 18 .tun AA. 11 .baston de geac. CltuCI$ATOR armata.•.arbore trinchet.C. 6 . fregata sau corveta care incrucisa.----__ .tangon descrucisat : 7 . 5elieopter . 50 de tunuri de 40-76 mm.aueora : -4 . Pe vremea rnarinei eu vele. pe 0 eale de lansare (plan inclinat}.gabie. Iaht eu vele sau motor pentru croaziere lungt: sin (impropriu) cruiser. Ambarcatiune de salvare de la uscat. opt tunuri de 130 mrn. patruopt tunuri universale de 100-127 mm. sprijinul atacului distrugatoarelor. usor . 10 .plaja prova .plaja pupa. cu raehete ~i tunuri de calibru rnijIociu.e'llcoptere. Era destinat aparari! arrtiaeriene a convoaielor si a gruparilor navale importante. suficient de mare pentru a avea la pupa. 13 . Caracteristici : C.eomanda : 2 . 5 .turele de art.baston de pavilion.hidroavion. armata eu prese de artilerie si destinata execu'tarji unor rnisiu ni de cercetare. 2. 2 . 3. Craci~ilor grea: 1 .comanda de artilerie. eu doua-patru tuburl lanstorpile. mil Nava militara raplda. 17 . 14 .iublouri . artilerie ant iaeriana.aruncator de racbete . = 15000 t. rachete tip nava-nava si navaaer . V =T 32 Nd.arbore mare. blocada etc. care poate indeplini urrnatoarele rnisiu ni pr incipale: atacul navelor de lupta si corrvoaIelor inamicului . Unele C..chili de ruliu (ruc~tGi portrachete ~I port. 1 .saule de semnale . instalatfi cornplexe de radiolocatie etc. 12 . _ CRUCI!>ATOR ANTIAERIAN mil In eel de-al doilea razboi mondial. cornerciala rapida. nona-douasprezece tunuri de 152 rnm.tablou _~_ _ -1.apAJatoarea elicei. 19 . greu . --.Depl. 9 .-- .

Pe baleniere.grijea CUIRASA Invelis din 0tel aliat cu crom. La barcile de salvare. CUGLE. CRUPIAT inv "A face C. Washington de 10 000 t (in realrtate .C. !' Iinie cuirasata . CUFA v draga. forte care rezrsterrte i CUIB Crteva baH:i asezat e una in alta la bordul unei nave. de circa 14 000 t). Pereche de coaste.cavalet pe punte maxima. C. La astrii circumpolari este vizibila atit C. C. cu viteza mare si protectie redu sa.cui de strapazan. oada anilor 1890-1900.M. "C. CUIRASA T sin nava de. 96 rnetalica cilindrica cu ferestre spre prova. C. CRUCI~ATOR SUBMARIN v "Sureouf". lunga/scurta. table Table de azimut (1937) pentru latrtudini de 0°_65° si declinafii de 0°_23°. v fig nava de 74.S. inlocui ta in curind eu crucisatorul de ·bM/Hie. . v fig nava de 74.d. Dupa bordul in care se dau rem orcile. Locul unei secttuni teoretice prin corpul navei. iar dupa Iungimea remorcilor. a preluat impropriu denurnirea acesteia. 3. . CRUCI~ATOR CUIRASAT ist . 3 . CUADRATURA v configuratie. inv chiurasat.copastie [ulb: 1 . b) arg A-~i da ararna pe fata.d.·era ornarnentat eu irnplet itur i. 2. ce se realizeaza cu dona rernorci incru- cisat e : v fig convoi. sin. CUI v bi nta .strai. construite pina la aparitia crucisatorului de batalie. 3 . crucisator usor. Pe vremea navel or eu vele C. atingind 0 grosime de peste 460 mm. pe care se reazema rarna. . CULMINATIE Trecerea unui astru la meridian. CUIBAIiI (despre bdrci) A aseza b1'i. Asezata uneori la gable.legatura. nichel. vanadiu. CUI DE STRAPAZAN Cui ciliudric din metal sau lemn.icile pe punte una in alta. inf'er ioara. CUI DE DUBLAJ Cui din aliaj de cositor si cupru . infipt in copastia unci barci.cuibul parari] coastelor in pericorbului. cit si C.ei . Puntea din pupa arborelui artimon. CUPLARE fl Legarea a dona sau mai multo]' ~lepuri (salande etc. CUNINGHAM. dar cu viteza si deplasament reduse . ist Puntea eastelului pupa in prova dunet.. aduca nava bandata in pozitie vertiGala (nava dreapta). dar cu viteza mai mare decit aceasta. paza coasta Nava de lupta ell armament greu. astazi nu se mai aila in dotarea flotelor.bot de amarare : 2 ." A pleea cu spring pc ancora. CUPLU DE EVOLUTIE Cuplu de tinde sa intoarca nava datorrta cirrnei. aflat la latimea Cui de strapazan: 1 . 2. rtdicata pe eatarg pentru veghe. ram a se afla intr e dona cu ie de strapaza. la babordjtrfbord. CULVERINA ist Tun ce utiliza 0 ghiulea de circa 8 kg (sec. C. inv chiurasa. -4 .) cu ajutorul parimelor (sirmelor) de cuplare pentru Iormarea danelor eonvoiului. in cruce C. La lotci. CRUCI~ATOR DEBATALIE mil Nava de lupta cu armament si deplasament egal sau aproape egal cu eele ale navei de Iinie . maestru. la care acesta raspunde. utilizat pentru fixarea dublajului de ararna pe corpul navelor din lemn. 4. CUM AI C1RMA? intrebare adresata timonierului . Se compune din forta datorita greutatii aplicate in centrul de greutate al navei ~i Iorta arhirnedica (de plutire) aplicata in centrul de carena. la zero". este banda dreaptajstinga" etc. cu cuirasa rna] slaba. dupa caz : "C. CRUX Constela'tie dinemisfera sudica (crucea Sudului) cu stelele nairtice Acrux si Cacrux. 0 "A-~i arata culor ile" a) A ridica pavilioriul (in mate). superjoara. 2. CUARTERDEC 1. CUFAR DE MARE Ladita de marinar. XVI-XVII).n. 2 . C. CUPLU 1. CULOAR Spatiu pe punte int re 0 suprastructura si parapet sau balustrada . care 0 leaga de un singur C. sin. Suprastructura in treapta la pupa. CULORI sin pavilion national. cu armament de nava de Iiriie (sase tunuri de 280 mm) si Depl. destinat protejarii bordajului si purrtil navelor mari impotriva proiectrlelor sau bombelor de avion. distingem C.cavalet mobil. A fost intrebuirrtat in primul si in eel de-al doilea razboi mondial . rama est e tinuta de strapazan (0 bratara mica de pie1e) sau cu ajutorul unui zbir de strapazan. mil Nava de Iupta interrnediara intre crucisator si nava de Iinie . CUIBUL CORBULUI 1. destinata aCulbul corbului: 1 . vfig nava de 74. gabier v gabier cu rulou. mil Cut ie CUPLU DE REDRESARE Cuplu de forte care tinde sa. destinat atacar ii comer'tului inamic. In timpul primului razboi mondial au actionat totusi si C. de buzunar Denurnire data.sart . a navei se numeste C. sin ujba. in literatura dintre eele doua razboaie mondiale. navelor germane din clasa "Deutschland". 2 .[RutJ$ATOR CRUCI~ATOR CORSAR ist In perioada 18901900. butoi ridicat deasupra crucetei in care sta veghea pentru descoperirea balenelor..

CURBA CIINELUI mil Curba descrlsa de 0 nava care da goana altei nave. CURENT DE ALBIE Cur ent provccat de valurile din ambele parti ale curentului de spartura si care. se deplaseaza de-alungul albiei pjna intr-un punct slab. sin C.G. CURENT LONGITUDINAL Element al osaturii puntii.Ii sezoniere. (despre un drum. urea pe plaja mai mult si mai repede decit celelalte valuri. la 0 schirnbare de drum de 1800 se nurnest e diametru tactic si indica spa'tiul nccesar acestei intoarcer i.d. se disring urmatoarele Ieluri de curenti: C. CURBA BUTACOV v Butacov. Diarn. formati de vinturile de lunga durata : sin C. ale carer directie si vit eza sint constarrte . dupa care descrle 0 curba in bordul in care s-a pus cirma. CURBA DE REM ORCA sin coarba. ce se Iorrneaza in straturrle inferioare ale mar ii (oceanului) si care se deplaseaza de obicei in directie opusa celei a C. C. C.C. C. paralel cu axul navei (a nu se confunda cu stringherul }. CURENT MARIN Miscar e de t ransla+ie a rnaselor de apa marina. Intermediarr.A. C. CURENT Parima unui pala nc. Hind.reprezentind variatia deviatiei compasului magnetic. neintirziate de apa de revenire. distin gem : C. nava int oarce put in in bordul opus acesteia (abatere). de fund C. in care dau naster e curentrlor de spartura. CURATIREA TANCURILOR Operatiune ce se executa pe petroliere pentru indepartarea din tancurile de maria a rezidu urilor caricului precedent. permanent] C. verticalf: C. Distanta parcursa in sensul vechiului drum poarta denumirea de inaintar e . Cur errt ii corrtribule la vintuliJI Directi" J Direc1ia CUl'lUIUi CurM de gir" lie (URBA DEVIATIILOR Curta trasata intr-un sistem de coordonate . de ex" . exista : C. CURBA DE GIRATIE Curba descrisa de centrul de greutate al navel la intoarcere. pertcdici sin C. largit ~i slabit ca intensitate. 2. C. sporesc pericolul cad er ii intre valuri a arnbarca.d. de mane inaUa (flut).d. CURENT DE PLAJA Curent produs de valurile care izbesc plaja sub un unghi ascutlt. la tribord .S. a carer durata este lirnitata. Dupa stratul de apa in care actioneaza. de derfva . dupa 0 prealabila degazare cu apa sarata Iierbinte (uneori se adauga si detergcnti). de ccmpensare C. Iorrnati ca urrnare a inclinarii nivelului oceanelor. cap sau reieument } Exact.-~ CURENT acesta in comparatie cu Iinia de brizarrti. de vint C. pe care 0 alirnenteaza cu oxigen. pe care Iorta gravitationala tinde sa 0 echilibreze. CU 0 adincime de peste 3 m. iar uneori polar e . C. Se monteaza.d. Dupa geneza. submarini C. sezonieri C. (despre Zant) N eincurcat. CURBA WILLIAMSON v Williamson. la modificarea Iiniei malurilor. DeplllSare lateral!. relativ drept. care determina deriva navei.P.d. paralel cu malul si rnai aproape de clrcula. de suprafata (de ex. la schimbarea climei etc. care pot H: C de maree joasa (eb) ~i C.. CURATITOR DE GEAM Perle rotativa ce serveste la curatir ea geamului din comanda. deoarece 0 intoarcere mai mare de 180° este extrern de rara. de regula. La punerea cirrnei . sin C.97 CURA T 1. merrtinind-o tot timpul in prova. d eplasare lat erala sau transfer. la deplasar ea gheturilor.. in strimtori).~ord cur at ".de regula car teziene. Dupa structura fizico-chimlca. este folosita de navele antisubmarine si de vedete pentru a da goana pozrtiei de lansare. C. adevarate fluvii curgatoare pe oceane.tiunilor care tree prin brizarr[i pentru a aborda plaja. calzi C. ale caror mase de apa se deplaseaza in apropierea fundului oceanelor. devine circulara dupa 0 intoarcere de 180°. C.G. de maree. termohahni. format! ca urmare a difererrtei de densitate si de presiune a aI el: circula 'in plan vertical.bordul in care se evita alte nave. de maree . cu apa ma] calda decit cea a mediului inconjurator. CURENT DE SPARTURA Curent format de apa de revenire a valurilor ce au lovit plaja si care se acurnuleaza uneori in anurnrte puncte. de supraf'ata C. prezentind 0 importanta deosebita pentru dezvoltarea faunei si florei din adincime. C. au un efect de Intirziere asupra valurilor care 'lin spre plaja. de adincime. Itransfer) :. unde sparg linia de brizarrti . trul C. iar diarnetrul acestei portiu ni se numeste diametru de giratte san final si are importarrta mai mica. C. iar cea parcursa pe normala la vechiul drum. C. de regula. sin geam clar. Iiind deterrninat i de densitatea si de temperatura apei : sin C.tia apei in natura. la acest tip de curerrti se deosebesc gitul. Dupa durata de actiu ne. tare se deplaseaza de .---. distingem: C. de gradient C. C. forrnati in special sub actiunea vintur ilor perrnanente !. si capul.

de grandee C. in 0 c.""'. i~i schimba directia. 3. cu apa ma] rece decit cea a mediului inconjurator. pentru a trage in ax. de apa salmastra C. v harta curerrtilor mar in].. CUTER 1. Imbinarea a doua scinduri ale bordajului u nei arnbarcatiuni . cu un arbore purttnd 0 vela mare (aurica) ~i un . 5. tmbinare prin sudura sau nituire a doua table din bordaj. Sub C. F . pentru a impiedica alunecarea din aceasta pe tjmpul balansului. este invers proportionala cu viteza torpilei. C. de compensatie... contraecuatoriali . iar la margine. acoperita cu 0 sipca. CURSA 1. C. C. Apoi. deplasindu-se de la "Vest spre Est. de cismar C. CURTE DE PRIZE Tribunal care judeca si.rotunda dubla . in zona ecuatoriala alizeele forrneaza.. cu salinitate mai mare decit cea a stratului de apa prin care trec : C. Legatura int re doua ochiuri ale unor parime sau intre un ochi si un scondru. Distingem: C.de grandee. 2. CURSA LUNGA MC Voiaj efectuat pe distante mari. pe rute maritime care leaga intre ele doua sau mai multe continente. de relieful fundului etc. C. fara a 0 taia. instalat in prova. 0 torpila poate avea una-trei C. fiind ulterior deviati de corrtinente de-a Iungul merrdianelor globului parnintesc.~ -r~1b . Se ut ilizeaza ~i pentru prinderea unui ochi pe un scondru sau a tapapiei pe verga. C. K . 2. de configurat ia uscatului pe care il intllnesc. C. de botman c. AsHel. executata pe cele doua linii de cusut. ist Operatia de atacare a comertului mar itirn al inarnicului cu nave arrnate de par'ticular i. rotunda C. C . 3. Marimea unei C. reel C. in Iunctie de distanta pina la tinta.. fl Curent ce se deplaseaza de la un mal la altul al unui fluviu.. Atlantic si Pacific. v harmuz.de botman . denumiti C. De 0 parte ~i alta a ecuatorului se Iormeaza C. forrnin I harmuzul. -}\1. calatorie. care poate fi simpla sau du bla .inaintea acului. in zigzag (v fig). . CURSOARE [l Curentul principal al apei. C.lata. D . 2. "A fi in C. CURENTOMETRU Aparat pentru masurarea directiei si vitezei curenti lor marini. ce se Iormeaza Ia varsarea rnarilor flu vii.falsa . care circula de la Iat itudini mari la cele mici . executata intre doua ochiuri care cuprind un scondru. I .de Invelitoare. E . care se regleaza inai ntea Iansarit. ="'="+M (~f I Cuslturi: A . ecuatoriali care executa o miscare circulara : initial se indrcapta spre West. portugheze v fig (a nu se confunda cu legdtura portughezd). cu circu ite mal micl . Barca CU zece-douasprezece rame.in zigzag.rotunda simpIA.de cizmar.'"[ "". utilizata 'pentr-u reparatil . Ambarcatiune sportiva din lernn. se afla sertare. de trandaf ir C. valideaza prizele facute in timp de razboi. B . inaintea acului C.. executata intre doua cusaturj ale u nei vele: C. dator ita vlnturtlor de West si rotatiei Parnintului. simple si C. dupa care se executa doua cusaturi la colturi : C. C. lata C.A. Curent marla perpendicular sau aproape perpendicular pe intrarea intr-un port sau canal. 6. falsa C. fiind interzisa prin Declaratia de la Paris (1854). a fost practicata intens pe timpul navel or cu vele. Legatura u nei guri de rechin (a u nei tenzi sau intre doua tenzi). care 98 consta in indoirea pinzei de vele. Exista doua variante.portugheza CU~ETA Pat in cabina. Directia tuturor C. CUSATURA 1. este influentata in primul rind de directia vlnturilor. folosita de obicei pe aparatori sau captuseli de piele . G . C. CURMATURA DUNETEI/TEUGII Extrernitatea dinspre centrul navei a duneteijteugti. u tilizata pentru coaserea grandeelor .. J . CURTIER MARITIM sin agent de vapoare.. mil Distanta parcursa de 0 torplla cu 0 anumita viteza. In unele zone exista sisteme de C.. eventual. marini." 2. de apa sarata C. Imbinare etansata prin calaiatuire intre doua scinduri ale bordajului din lemn. de efectul Coriolis care ii face sa se abata spre dreapta in ernisfera nordica si spre stinga in ernisfera sudica. MC Voiaj.CURENT oblcei de la Iatrtudini mici la cele marl . 4. cu vele. 0 scindura de ruliu. ~ ti-:ft~~ .stmpra : L . dupa cum capetele partmei sint trecute in spirala in acelasi sens sau in sens contrar. ca in expr. Lucrare de velarie: C. H . CURENT TRAVERSIER 1. C. CURSIER Tun principal al unei galere.

verfafor . Nava mica de pescuit coristruita din lemn. CUTIA DERIVORULUI Locas aflat pe chila arnbarcatrunilor eu vele.mar. fiind utilizata in marjle inguste pentru paza coastelor. de asemenea. taieturile oblice executindu-se cu Ioarfecele. folosit de marmart pentru efectuarea lucrarilor si foeuri.vela mare. purtat de gabier si asigurat cu un snu r alb in jur ul gitului. XIX) : 1 . 17 .palane de funga . executarea cercetarii si a unor actiuni secundare. de matisor C. 2 .de C .scota velei mari. Nava en un Depl. 11 . 4 . fiind asigurat cu 0 sau la . 18 Cuter modern: 1 . de barcii de salvare C. folosit la talerea si netezirea velelor.funga tocului . Seafandrii de lupta Iolosesc si C. usoara si manevrabila.foe. de matelotaj.verga la treime. C. 7 .scota focului Cutty Sark CUTIT C. 7 . cu lama pentru taiat si cavila de matisit. insurubat intr-o teaca cilindrica. mare la centura.funga velei rnari : 12 . gabier. se poar ta la centura.bompres : 6 . Cu ajutorul C. se tale Ier tele drept (perpendicular pe margine). 3.patarata . 3 . de marlnar C. A fost renovat in 1954 si transformat in nava-rnuzeu la Greenwich. Era folosita. goala in interior. cu o muchie rotunjita si una ascutita. 5 .sachet de tertarola . 9 . Astaz i C.strai . Iolosit de matisorii profesionisti. B .sart.de marinar. de velar C.rai.ochi de terjarola . de gabier C. 15 . C. Pe vremea navelor cu vele C. 3 . nu trebuia sa aiba virful ascutit pentru a nu servi ea arrna.canistrele.CYGNUS foc sau doi arbori cu vele aurice si un foe. 'de corsari.V. folosita Cutite: A . 8 -. avind de obicei 0 lama dreptunghiulara. plutitor. en doua taisuri.randa pentru paza coastelor. Cuter (Ia Inceputul sec. amagnet ice pentru a nu da Ioc la acciderite in timpul lucrului la dezactlvarea mine lor magnetlce.ar ipa . pina la 2000 t. C. . de scafandru C.rocarnita : 10 . are. prevazut cu un dispozit iv pentru deschiderea conservelor ~i legat de barca cu 0 saula. C. zburator. dar se poarta si sub forma de C.gabier. in care intra derivorul. . C. 6 . Era armata eu citeva tunuri. eelebru prin traversadele sale record intre Londra si Sydney (71 zile}. 4. 14 . 5 . ist Nava de lupta sau de cabotaj. forma unui brlceag mare.foe. 18 . 16 .strtngator : 2 . sau prevazut eu miner de pluta pentru a nu cadea pc fundul marl]. de regula. CYGNUS Constelatre avind steaua nautica Deneb (Lebada). randa "CUTTY SARK" ist Chper de 1963 t (1872). 5. cu vele sau masini. • (UTIA COMPASULUI v compas. eu un singur ai bore cu 0 vela mare.de velar matisor . 4. 13 .d.mura velei mari .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful