Proza romaneasca in perioada interbelica

Perioada dintre cele doua razboaie mondiale a fost puternic marcata de complexitatea problemelor epocii, conturand un climat spiritual de puternice contraste, de mare efervescenta si de innoire. Astfel, perioada interbelica este fara indoiala momentul exploziei creative in evolutia romanului romanesc, este epoca in care pentru prima data in cultura autohtona, se poate vorbi despre o productie constanta a romanului care a reusit prin etaloanele sale autohtone – Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, sa anihilize intarzierea evolutiei romanului, dar mai ales sa se sincronizeze cu evolutia internationala a acestuia. Paradigma interbelica nu este una ale carei limite estetice sunt reprezentate de cele doua razboaie mondiale; existenta unui eclectism (amestec) intre faptele de cultura moderna si de factura traditionala nu trebuie deci sa conchida cu sacrificarea elementului estetic. Multitudinea si diversitatea revistelor si gruparilor literare din aceasta perioada sunt semne ale epocii, ale incercarii de racordare la tendintele europene. Antinomia traditionalism-modernism, potentate in epoca interbelica de o serie de publicatii si reviste literare este dublata in plan artistic de trecerea de la spatiul si tematica rurala la spatiul urban care presupune si o concentrare asupra interioritatii. Astfel tabloul tendintelor in epoca este unul caleidoscopic: revista “Viata romaneasca”, aflata sub conducerea lui Garabet Ibraileanu, isi va continua activitatea la Bucuresti pana in anul 1940, la aceasta adaugandu-se directii novatoare ale literaturii prin “Sburatorul” lui Eugen Lovinescu, care cerea innoirea lirismului, sincronizarea cu literatura europeana, precum si o serie de reviste si grupari ce vin sa sparga tiparele, in cautarea unor noi formule de modernizare. Pentru literatura moderna, orasul nu mai reprezinta ca pentru literatura samanatorista un loc al pierzaniei, al tuturor viciilor, ci un cadru normal de viata. Depasirea acestui spirit oarecum provincial, e dublata intr-un plan adiacent de devenirea psihica a personajelor. Revista Sburatorul, alarturi de cenaclul care a sustinut-o au avut un rol covarsitor in epoca interbelica. Pe langa scriitori deja consacrati, au fost promovati scriitori precum Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Rebreanu, iar in poezie Lucian Blaga, Ion Barbu, etc. In ansamblul sau, romanul romanesc din perioada interbelica reflecta maturizarea deplina: 1) Largirea si diversificarea tematicii:  inspiratia rurala are totusi continuitate prin Sadoveanu si Rebreanu, desi acesta din urma este considerat de Lovinescu un scriitor modern datorita tehnicilor narative moderne pe care le utilizeza in romanul “Ion”.  dispare prejudecata conform careia spatiul urban este un spatiu al pierzaniei, prin operele Hortensiei Papadat-Bengescu, ale lui Camil Petrescu si George Calinescu.  lumea moderna are ca rezultat existenta unui individ/intelectual cu o viata interioara intensa, prins intr-un complicat paienjenis de relatii conflictuale cu lumea: Camil Petrescu: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Patul lui Procust; Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu.

1

dar si a romanului modern. iubirea patimasa alcatuiesc universul sufletului tareanesc pe care-l intalnim in povestiri dramatice ca “Bordeienii”. “O istorie de demult”. etc.  realismul liric de tip traditional este ilustrat de romanele lui Sadoveanu (Baltagul) B. arhaice si patriarhale este in conflict cu elementele civilizatiei moderne. Calinecu: “esenta operei lui Sadoveanu sta in dimensionalitate. scrie in epoca marelui roman realist. Romanul prezinta o lume arhaica in care satul romanesc este pastratorul specificului nostru national. introspectia. traditional MIHAIL SADOVEANU. Innoirea si orientarea literaturii spre formule moderne se implinea deci prin tematica citadina. “O umbra”. Eroii sai sunt de regula tipuri sau arhetipuri. protagonista romanului Baltagul. conduita morala si frumusete spirituala este intruchipat de Vitoria Lipan. relativismul. autenticitatea) prin interesul pentru explorarea zonelor profunde ale psihicului pana in zonele subconstientului: Camil Petrescu-Ultima noapte de dragoste. demnitatea.” Taranul pastrator al unei lumi vechi.2) Interferenta formulelor traditionale cu cele moderne: A. in 1904. “Istorisiri vechi si noua”. 2 . fluxul constiintei.” Temele operei sadoveniene sondeaza viata satului romanesc. creator al unei ample fresce sociale si a conditiei umane. Sadoveanu este insa si un scriitor de tip arhaic atras fiind de epopeic. ramanand credincios ideii marturisite de scriitor:”Taranul a fost principalul meu erou. acronia. memoria involuntara. dreptatea. exponenti ai unor categorii. scriitorul fiind un realist cu o viziune romantica. cuprinse in volumele “Dureri inabusite”. in grandoare. intaia noapte de razboi. Liviu RebreanuPadurea spanzuratilor. Romanul modern de analiza psihologica presupune reflectarea interesului pentru formulele estetice moderne (flashback-ul. intr-o maniera distincta. George Calinescu. al unui mod propriu de a gandi si reactiona in fata problemelor cruciale ale existentei. Romanul realist obiectiv. Adevarul.“Baltagul” Sadovenu. prin intelectualizarea prozei si dezvoltarea romanului de analiza psihologica. Mircea Eliade. atat in plan social cat si in plan psihologic:  obiectivarea romanului romanesc se realizeaza prin Rebreanu (Ion1920). cu oficialitatile statului in spatiul autarhic. Debutul editorial. Formula realista este dominanta in epoca. Iubirea si admiratia pentru taranul roman ca model uman de viata.  reprezentantul realismului balzacian este Calinecu (Enigma Otiliei). cu totul neobisnuit (patru carti publicate intr-un singur an) face dovada unui scriitor deosebit de prolific asa cum remarca G. si ca reflex al samanatorismului si poporanismului epocii.

bazat mai ales pe tema calatoriei care are ca scop cautarea. Alexandru Paleologu semnaleaza o serie de analogii incontestabile si revelatoare intre subiectul romanului lui Sadoveanu si scenariul mitului osirian. de aici fiind preluate tema. c. atunci cand este folosit pentru implinirea dreptatii. Lupu. 7-13 relateaza drumul parcurs de Vitoria Lipan. recte Horus. care poate fi atat unul interior reprezentat de framatarile si nelinistile femeii si unul exterior al drumului concret parcurs catre ramasitele sotului Nechifor Lipan. si descopera cadavrul baciului dezmembrat. avand un mod specific de a reactiona in fata vicisitudinilor vietii. adevarul. cei de la munte avand un fel aparte de a trai. Timpul si spatiul : timpul in care se petrec intamplarile este unul mitic. fiind o adevarata unealta justitiara. porneste in cautarea disparutului. b. viata desfasurandu-se calendaristic intre plecarea turmelor la pasunat si intoarcerea lor. aflat intr-o relatie stransa cu natura.labirint). dupa superstitii si legi stramosesti nescrise dar pastrate in sufletul taranilor.Baltagul (1930). cap 14-16 prezinta ritualul inmormantarii. Firul epic este linear. c) Salga – preia setea de implinire a actului justitiar. Vitoria. dovada anecdota/legenda biblica din debutul romanului care este de fapt o cosmogonie populara si care dovedeste viata aspra a locuitorilor de la munte. Protagonista parcurge un drum simbolic care poate fi asociat unui labirint. Semnificatia titlului . insotita de fiul ei Gheorghita. risipite de Seth pe tot intinsul Egiptului. aratand cu lux de amanunte ca actiunea respecta exact scenariul mitului Isis-Osiris. demascarea criminalilor si implinirea actului justitiar. satul este unul arhaic. deopotriva ca Isis. Ca si Isis. totusi subiectul cuprinde asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei (Valea Tarcaului). b) Dolca – profunda legatura a omului cu animalul. in contextual contemporan al pierderii legaturii cu cosmosul. Tema: romanului o constituie lumea arhaica a satului romanesc. Alexandru Paleologu subliniaza ca pana si cainele. este un timp care se masoara dupa semnele vremii (transhumanta fiind calendarul anual al oierilor). cap. Baltagul investit cu puteri uimitoare mai poate simboliza si parcursul labirintic intreprins de Vitoria ( baltagul provine din gr. are corespondentul sau mitic in Anubis-insotitorul omului in calatoria spre celalat taram. Principala trasatura a acestuia este ca. la brys. Neghifor Lipan e omorat ca si divinitatea solara egipteana. asteptarea femeii dominate de neliniste in primele 6 cap in care este si descrisa gospodaria familiei Lipan. Vitoria recompune cu grija corpul lui Nechifor si organizeaza inmormantarea cestuia. totul se pastreaza intr-o traditie nestirbita. sotia sa. conform ritualurilor funebre traditionale. baltagul este o arma magica menita sa indeplineasca dreptatea. taranul ca pastrator al traditiilor. Structura romanului: cele 16 capitole evidentiaza trei idei fundamentale: a. primitiv. incercand in operele sale . arhaic. Substratul mitic al romanului. reconcilierea omului cu totul. acesta nu se pateaza. Spatiul romanului este mioritic. a fost scris in numai 17 zile si are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care sunt preluate o serie de idei si motive mitologice: a) Miorita. traditional. 3 . tocmai cum fusese ciopartit lesul lui Osiris in 14 bucati. coflictul si conceptia asupra mortii. cunoasterea. motivul. confruntarea. justitia si datoria. Titlul este unul simbolic. roman realist si simbolic in acelasi timp. Eseistul Alexandru Paleologu marturiseste ca Sadoveanu are o viziune deosebita asupra totului.

Merge la Bistrita cu Gheorghita pentru a se ruga la Sf. conflictul acesta avad astfel o dubla determinare:una sociala si o alta existentiala. Intarzierea sotului care please la Dorna pentru a cumpara oi ii produce Vitoriei ingrijorare. dupa modelul osirian. cu spiritualitate crestina reprezentata de preot. cainele lui Nechifor Lipan fiind descoperit intr-o casa din Sabasa. Drumul sotiei munteanului este si o adevarata odisee. iar la Cruci o nunta. drumul Vitoriei pentru implinirea ritualului. Este remarcabil momentul cand V. Prin disparitia lui Nechifor Lipan aceasta ordine a fost distrusa. dovada a mentalitatii sale arhaice. Calistrat Bogza si Ilie Cutui. urmandu-se indeaproape randuiala. care se formeaza si care in final preia rolul gospodaresc al tatalui si intoarcerea la cursul normal al vietii. unde unul din slujbasi ii confirma convingerile. dupa ce in prealabil. dar inaintea plecarii. calatoria initiatica de maturizare a lui Gheorghita. cu inteligenta si tenacitate. Fiecare gest al Vitoriei este calculat. Aceste convingeri sunt validate prin raportarea la cele doua instante spirituale existente in satul arhaic romanesc: preotul satului Daniil si baba Maranda. Treptat aceasta isi formeaza convingerea ca drumul sotului s-a frant intr-un punct necunoscut. eresurile care nu se incadreaza in normele ortodoxe. Semnele magice se inmultesc. Simetria perfecta a romanului este evidenta in final cand este reluata viata obisnuita. confirmand Vitoriei viziunile si premonitiile din ultimele luni. De acum gasirea mortului se inscrie in mod cert intrun stravechi scenariu mitic. eseistul Paleologu ii dezvaluie echivalentul arhetipal – descendus ad inferos – (descindere in infern)-proba obligatorie a virilitatii. care sugereaza legatura dintre om si natura. asasinii au fost demascati si pedepsiti. Calatoria se incadreaza acum scenariului mitic al lui Orfeu care pleaca in Infern pentru a o gasi si aduce inapoi pe Euridice. ea trebuind sa deslusesca tainele ce se ivesc la tot pasul. protagonista se supune unui adevarat ritual de purificare. apoi merge la Piatra-Neamt. Lipan intra in contact cu lumea necunoscuta a orasului. aminteste de lumea arhaica pentru ca aceasta conserva un mod de viata care se conduce dupa o randuiala cosmica. adica ordinea cosmina. nu trei. protagonista stie sa disimuleze trairile. Vitoria incepe sa se pregateasca pentru marea calatorie. Repere generale: Viata traditionala a taranului se incadreaza in tiparele arhaice. spre taramul etern.Pana si episodului caborarii lui Gheorghita in rapa unde se afla ramasitele tatalui. Actiunea romanului se supune unui principiu integrator. La Suha. Ana. cum se constatese prin martori la popasurile anterioare. Tragedia familiei Lipan este anuntata de schimbarea starii naturii: “Vitoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei”. 4 . drumul urmat fiind de fapt un traseu labirintic. visuri simbolice si ganduri negre. Lumea oierilor. Acest traseu este presarat de numerose amanunte etnografice: la Borca in calea drumetilor apare o cumetrie. Iorgu Vasiliu ii spune ca la carciuma sa au oprit doi drumeti. dar si de semne oculte: visul care pare sa confirme idea mortii sotului si prefigureaza calatoria. ascunzandu-si adevaratele pareri pana si fata de oamenii stapanirii In planul romanului pot fi remarcate patru drumuri simbolice: drumul lui Nechifor spre moarte. a transhumantei. determinat de evolutia situatiei. Dupa Dorna misterul incepe sa se elucideze. Drumul vietii se oprise deci intre Suha si Sabasa. Vitoria se calauzeste dupa semnele existente in natura si pe chipurile oamenilor. acela al implinirii si respectarii randuielii. Aici se confrunta credintele pagane.

mitic. politist. 1980 Exercitii: 1. cap. “Arca lui Noe” . Manolescu. O. caci este evidenta adaptarea elementelor fabuloase la regimul verosimilitatii. Minerva. Dincolo de scenariul mitic osirian. deoarece mitul apare deghizat sub haina vietii zilnice. I. iar faptele lor nu mai contrazic legile naturale. Editura Minerva. monografic. 2. 1982. Vitoria Lipan. Ed. S.Limbajul lui Sadoveanu. Bibliografie: 1. al datelor curente. traditional. 5 . Bucuresti. al transhumantei. realist. Se remarca lirismul si nota populara fabuloasa alaturi de oralitatea de o solemnitate grava. “Cinci prozatori in cinci feluri de lectura”. eroii devin fiinite ca toti oamenii. Demonstrati caractrul polimorf al romanului Baltagul (roman baladesc.Vol. Bucuresti. buildungsroman) 2. Crohmalniceanu. Realizati o ampla caracterizare a protagonistei romanului. simbolic. Baltagul ramane un roman realist. Nicolae. “Sadoveanu si arhetipurile”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful