. . . . .

I

(

«

1982

»

81. 2 40

-9

: . .

,

3—40

. .— .: .
.: 95 .

.,

: I , 1982. — 311 .
, .

.,

. .

.

.
,

, , .

.

,

, . , -

^ 4602010000-420 _ 3 201—82 001(01)—82 © «

„„ 81. 2 4 ( ) », 1982

« * i I .

»,

, . . . . . . ; : . , , .

, — -

( , —

. , 450—500 ,

. < , .

30—40

. . , , . 420—460 , , 18 , , , 20 , . 6—8 . , ; . : . , « »

-

.

22

. ,

, : , , , , ,

, , -

-

1

— /

, 1980 . .

. .

.,

.

3

,

.

.

.

., 1967

.

, . , , , . , . . , . « « , , , , 8.

.

, -

,

, ,

.

,

. .

» » — .

, , , , ( 15 , 11 , ) ),

-

după ..( ...). lare — , „Urzica" , . . .)» ),

7, 14, 22 (Recapitu, („Veac nou", .

,

(

-

.

. , .

. ,

.

) , -

.

. . .

, , ,

-

1.

) , ,

( . , ,
1

,

,

: -

. 2.

. ( )

, ,

.

: popor , universitate, vedére. 3. , , merg. 4. : nimic, mére, disc, tip. , . / ( . . —[bob], [bob']; [plop], [plop'J. § 1. : ,

-

,

: bob, brad, i, , , ): [b] [b']; [ ] [ '1 , -

-

-

I 0
1

«

.

»

,

-

(i], [el

' , . .:

,

[i]

[i] ,

'. [i],

[] [] , -

— vin, — fizic. [ij i. : bir, birt, bis, finit, fir, fizic, mic, minim, nimic, nins, nisip, pic, pin, pisíc, primi, primit, risc, risipi, ritm, ritmic, spin, spirit, vin, vis. [e] ( / ) ( / ): ) ( , , ). «» (« » fermé): bine, vine. [] , , : séte, peréte, répede. ) [] 1 [] ' , ': drept, evenimént , métru. [] . : a) bine, crize, icre, mine, minte, piste, primite, sine, triste, vine; bere, féte, mére, mese, péte, répede, séte, téze, vedére, vréme; 6) berbéc, defect, direct, evidént, frec, frecvent, permis, privesc, refrén, repet, repetént, servi, sevér; ) beréte, béte, créde, crep, cresc, deveni, dezminte, emite, interés, mére, mérite, minister, pére, peréte, prefér, reviste, secrét, secréte, téme, vedére, véste, zestre. : defécte evidente; devenit sevér; icre négre; minte des; nimic; pe peréte; pe trépte; pe vréme; prefér mére; primesc véste; se véde bine; te créde; primit bine; trimis de ministér; víne répede.
[u], (ol

'

,

'.

Iul

[ul . : bun, bune, cu, cupe, cuvinte, drum, fum, grup, guvern, intru, ministru, minute, negru, nu, nuc, nume, númí, numire, pentru, prudent, prúne, pun, pune, putém, rupt, rus, scurt, student. [] [] ' , '. [] « »; [] . [] . : bob, boboc, bon, bord, bucuros, corp, cort, covor, di
, , [] . -

lu] .

,

[yl [ ],

. cazárma. [ ] . : Frâncu). un doctor bun. un grup numeros. dînd. mfna. un inspéctor sevér. macará. un studént bun. gîndésc. cíte. întrég. cap.: [ ] — caravána [karavana]. 4 . fráte. vorbésc répede. domni. rîs. modern. opt óre. nia. un om prudént. profesor. împrumut. un om orb. . cîntá. noróc. un izvór dorit. cîntfnd. un torént zgomotos. : intru bucuros. manta. domn. dormi. popór. mása.réctor. î â ( . un prosop rupt. românésc. apartament. aparát. caravána. vagabond. sóra. cámera. opt. mfndra. gúma. cuvfnt. fntre. gaz. coborfnd. óra. [] . dori. máre. oportun. spune cuvinte potrivite. român : Româ. [] ( ). rînd. în. un covor pe peréte. cobori. grupa. [ ]. nóra. întréb. basma. vara. [al. mfndru. portret. nostru. fáta. opt mése. carevá. contá. : amár. cáre. capác. român. dor. armáta. punínd. un momént potrivit. gînd. magazin. [] . pun un punct. stráda. . orb. românesc [ ] . [ ] [ ] . cît. un berbéc négru. un covór frumos. '. prosop. ozón. : cînd. cîrn. doborf. vînt. cása. máma. . dîrdîít. '. doctor. aragáz. [] [] ' . moment.

mă vede pe mine. . — [ ] . [ ]. mine— mină. dúpá. paráda—paradă. [ ]. îáta—fată. dóză. bătrfnă. zfne—zînă—zîna. . fáta stă pe pămínt. — [ ]. stráda—stradă. sîntém patru în grúpă. mása— masă. pună. stófă. cána—cană. rusă. rămfn. probă. [g]. [ ]. sînt tfnăr. búne—bună—buna. frămfntă. armáta—armată. . [ ] . trompă. nu răspúnde nimic. : ]. seámă [seamaj o w a — [gaj — poártă [pparte]. másă. - . : am o mérră bătrfnă. modă. scfrbă. vine—vină. varsát. táta—tată. fărfmă. pe másă sînt o cárte. : [ ]1. pămfnt. sînt mîndră. : bărbat. morgă. grúpe—grupă—grupa. . . grupă. cúpe—cupă. gustă. o gúnă. . ăst . sóră. gfrbă. mfnă. páta—pată. dúsá. [g]. cazárma—cazarmă. ^ — [ea]— meá [mga]. cása—casă. : a) cótă. poză. păsărár. [ga] [ej. cúpă. mărfár. óră. prune—prună: púne—pună. gură. pfnă. grupe—grupă. sfrbă. sóra stă acésă. prune—prună—pruna. caravana—caravană. arama—aramă. . cfrnă. mine— mină—mina. [] [ ]— [] : ăl. ) búne—bună. dfră. proră.[ ]. [ ]. [ ]. sírmă. vâra—vară. am o sóră. noapte [noapte] . fóstă. crúdă. sínt student. proză. bărbát. cárr. gîscă. 6) ápa—apă. noră. . sînt bătrfnă. cúpe—cupă—cupa. rána—renă. o revistă. sînt tfnără. bărăgan. ore—oră. « ». [ ] . cásă. órgă. cámera în cáre stăm. focă. bătrfn. : măr. rfpă. . prună. rrc'ma spune fără grábă.. smîntínă. vine—vină— vina. trombă. împrurrutám reviste pentru o săptămínă. . § 2. .cra dă spre răsărit. păr - — . ore—oră—era. dfrză. mama—mamă. spune—spună. tínără. róză. fantásma—fantasmă. bună. zabávă. sînt studentă. . frfnă.

neágră. coc. \înătoare. cârtea. reá. r) broască. izbuteá. aveá. neá. rămîneá. moartea. soacra. 1 uprindeá. 2 [ia] [ie] lio] [iu] [«*] [V*1 iárbă [iarba] poiánă [poiana] oáia [ ) iépure [iepure] báie [baie] iobág (iobag] iod [iod] iúte [iute] basmáua [basmaya] steáua [stgaya] róuă [ ] ]. este . uni verşi tátea. . asémenea. fereástră. dárea. stăteá. [ ]». moară. podea. vorbim despre universitátea noastră. preá. . teámă. vînătoarea. foarte. |ieste].. . treábă. coarnă. perdeá. vorbeá. toamnă. roată. prevedeá toate. . nu spunea nimic. [g]. vînzárea. noapte búnă. vestea. teá( ă. cafeneá. [ ] . . ) ardea. [ga] . sudoarea. canapeá. povéstea pe cáre o povesteá. ca-ia. [ ] . părea. [$ ] . greá. serbárea. bunătatea. foamea. nenea vorbeá prea répede. ]. văd o steá frumoasă. . vreá. mărea. freámăt. rodeá. [ie]. cu sudoarea pe frunte. dreáptă. băteá. meá. . zicătoare. : a) beá. mătasea. sora meá /îmbeá. rîdeá. era [iera] ] . máma meá a fost frumoasă. nenea. fi) carnea. soare. . evadárea. firea. : ( ia ie2 io iu M a M ă . : am spus în treácăt. frumoasă. zestrea. - ). «lormeá. veneá. proastă. noapte. noaptea. teáfăr. cucoană. moartă. cafea. seáră. covoare. .. dădeá. credeá. puneá. toate. oare. . popoare. poate. povesteá. . poartă. măseá. gîndeá. opreá. moarte. unirea. vrémea. bucuroasă. foarte bine. : . [ ]. [ ] . zárea. zii ătoaiea. . steá. dragostea. părăseá. pătrundeá. bună seára.

brîu. tîrzíu. apucáu. -ie. drágostei. cafeniu. meu. iáta. zău. măi. grei. iertá. § 3. fii. ou. păi. iodát. apucái. bei. apói. poiană. dăruiáscă. vóie. prostia. ardéi. caiét. pustiu. armonie. suiá. zmeu. curcubéu. continuu. stai. ambiguu. . ]. vii. mei. cadóu. - . tija): pénsia [pensija]. 6) adoráu. ( [| ] ) : [pensie]. 2. cucui. dispărui. mai. taior. páie. întíi. înapoi. muzéu. creion. báie. ziua. . sofáua. pui. * . nuiá. [] . raión. mfine. iárbă. iertáre. : ouvrier [uvrie] [uvrije]. mînía. greu. foi. oaia. ) ária. cîntáu. toiág. frîu. tăia. dóuă. duséi. sacaua. 6) basmáua. dau. éste. doi. [jarkijl [ . armonia [ ]. canapeáua. . boi. lie l nensie armonie [iie] p e n s l e ' a r m o n i e . steáua. răi. cafeáua. : 1. băgái. rîu. au. cafeneáua. scaun. perpétuu. súie. - : a) ia. săi. rău. meréu. dintfi. viu. său. apărui. e. căsătorie. [armoniie]* . « » [jl. iad. iúte. iárnă. nóuă. — — : a) ai. dăruiá. . tai. sánia. — [pui] . róuă.Ija]. tău. árie. nuiáua. iernátic. iárbă . panóu. îi. stau. : . vorbii. mîníe. cfine. iubire. ia ]. mînái. iácă. erá. grîu. . fiu. iépure. ecóu. [armonie] [pensijie]. ai ăi ei ii îi oi ui au ău eu iu îu ou uu [ai] [ai] [ei] [ii] Ni] [oi] lui] [eu] [U«] [iu] [<ou] [oul mai măi mei copii cfine apói pui stau tău meu viu brfu bóu asiduu [maj] [mai] [mei] [kopii] [kcoine] (apoi] [stau] IM [mey] [viy] [brcoy] [bou] [asiduy] . prostie. coborfi. trei. pîráu. ied. pénsia. -ia. dai. castaniu. băgáu. iobág. primii. iubi. asiduu. bou. iubit.

muiáu. 1 . ei. stáu pe scáun. beáu o cafeá neágră. jreaj. vroiáu. beáu.. sînt bun. [eu] Europa. ts\ tj. [eo] ideografíe. 31 ( 1 10 ) — . reázem—reanimá. fiii tăi merg înaintea mea. sînt europeán. idée. teátru. fiér—fiecáre. băteáu. eu merg pe stráda. [d] » 15]: ts. : - lsî» [t]. rea—reaprinde. ț'. 3). fiindcă. trei fii. § 4. spuneái. ei ' ' : beai. . nu sînt rău. dormeáu. basmáua e frumoasa. coase—coaguláre. § 5. avém un teátru bun.. fiecáre fáta. pietate. viérme— vietáte. eu ' * — f ieij. bună ziua. studioasă. copiii nu sînt acásă. un turneu continuu. : eai iei eau iau ioa oai • . : t. [ea] ideál. [re-al]. un sicriu negru. : bea [bea] — beatitúdine [be-a.]. [i]: áriei [ariiei]. realitáte. pipăi—pipăi. pfinea éste proaspătă. siei [pensiiei]. [ . . dóuă raioane. . în poiána vérde. paleográf. bucătăriei. nu băgáu în seámă. teámă—teátru. fii—fiindcă: piésă—pietáte. iei. vii—viitor. . coamă—coacuzát. — : puneái miéi beáu vroiáu vioară ursoaică iei . [t] [ ] 4 (t') (țj). băteái. fiecáre băiát. aeroport. poét. [oe] poém. d3 ( ( . pénsiei. áriei» astronomiei. rusoaică.au] — lifta] — [pai] — [eau] — [miei] : 1. [i] maistru. ) . : am trei copii. aúde. prostiei. misiúne. [puneai] [beay] [vroiau] [vioara] [ursgaiM - leai] — íiei] ii. raioane. un muzéu bogát.: [ ] áer. [ ] alée. pén]. un viitor frumos. 2. cafeáua e gustoasă. grecoaică. fereástra bucătăriei. dădeá—ideál. [auj aúd. dormeái. turcoaică. reál. a scris un poém. omeniei. un birou nóu. cafeneáua e pe stráda máre. mormăit. europeán. leopárd. puneái.

. ]. róză — . po. iarmaroc — . [g]. . .: primésc — [ga]: veac [veak] — [ ].: bob [bob] ). . — [ . (k]. : ( . h . pă— pă— . gru- . . gaz [gaz] — . vin — . . «* « st « . [b|p|f|v|kjgim|n|r|z] .- - bf m m' td (f) k' g* kg ( ) n nf (0) î r f V V v' % s r 3 3' l r h* li s z z' ( ) r r' 1.: bábă — . fenomén — .

ghéte. únchi. sáu. (ochi [ok'J. véche. ochiul [ok'ul]. úngur. [s] s: sac. supără. unghi [ugg']. urechi. unguroaică. adésea. româncă. străvéchi.\ gj [KJ i'lz'J. dreptunghi. [ea]: seamă. duse. nchi. mănunchi. pungă. suedez—suedezi. trunchi. coseá. [s] : . ghiont Ig'ont]). împungă. [gg'): unchi [ugk'l. chiar. cásă. . craca goana. cartof—cartofi. ghiont. soacră. suná. scrise. deochi. somn. cása. încurcă. anchetă. sac. cocór—cocori. ng. : adfnc. brav —bravi. peréchi. i. ghiontit. mîncá. rob—robi. fncă. . : (rob']. snop.: siberian — . an—ani. ( . ghiozdán. vegheá. nch. . bătrfn—bătrîni. stingă. dansez—dansezi. mănfncă. rinichi. 6) chiabur. pom—pomi. [ ] [gg] : nc. dezgróp— dezgropi. () [k|g] . 2. încuiá. sînt. măseá. sec. se — . seácă. duséi. înúncă. [] . unghi. actor—actori. sărman. anchete. pantof—pantofi. king [kigl). unghie [uggie]. enórm—enormi. mănfnc. ngh — încă [ ]. uréche. greu. [] [s] . seáră. anchetă [agketej. stfneă. véchi. sîntém. scump—scumpi. snop—snopi. român—români. '. : sa. gheáră. orb—orbi. triúnghi. arúncă. ( ). ursúzi [ursuz'). . sfrbă. grav—gravi. . ungureán [ganj. scrisei. îngrozitor. ( [b|p|f|v|k|g|m|n|r|z] ) . [b'lp'lf'lv'lk'lg'lm'ln'l . unghi [ugg'])> . sápă. rang. dúngă. . óchi. seámă. ungur (uggurj.: vengo [veggo]. [kJ [g] [ ]. : copac. încît. róbi [rob']. :' . súmă. sănătos. sánie — . nghi [ '}. . (chiar [k'arj. másă. adfncă. peréche. să. sîn. stîn^. sóbru. îngust. morcov—morcovi. ghi. [g'l chi. tirg : kirghiz. [k'J. chiaburésc. veghez. îngropá. arunc. gheátă. ung. : a) aráb—arabi.

livádă. buletin. hóră. le. tinichea. . lume. codrilor.: — hrean. . cutia. 5. hai. umplfnd. distins. : lucră. suflfnd. găsi. limpede. 3. harap. nehotărft. telefon. sită. lut. lúnă. tătár — . créde. bunătáte. clădire. distinct.seară. . : bibliotecă. umblfnd. tir. drágostea. tine. lor. teamă. stins. lînós. fétele. vorbeşti [vorbejt']. téhnic. floare. pitic. lină. [d] . sicriu. ' [í'ohkij]. 4. . háide. arhitéct [arhitekt]. horn. tipări. leágăn. [lga] ( ). culoare. d. iscodi. gloată. : a) bâte. din. lumină. harnic. bulevard. plîngfnd [g]. podeaua. lea [le. béstie. patriárh — patriarhi. acólo. află. tehnică. léne. báde. dinte. lea ' . plin. demn. lucru. lugubru. [h'] [ *] ' — '. (t]. . teáfăr. mintea. [1] 4 [ ] '. iúlie. monarh — monarhi. [1] [] ' '. zidit. . frate. [d] t. pleacă. sigur. leat. economisi. zodia. . agonisi. fleac. disc. roditor. tréstie. lup. .: Dunărea — . [tj -şti [Jf]. literatúră. : eşti [iejt'j. haiduc. steáua. cásele. boală. ploaie. Io. médie. . sine. perdea. loază. timp. loa [lu]. haină. tipic. mitic. tip. [1 ]. district. limbă. : aîlínd. lă. leáfă. diréct. urlfnd. timid. oglindă. chéstia. [1] 1. rapsodia. mohorft.]. léctor. [ ] ' . lh] . . (t') [t]. ) Iu. vileág. bloc. lipsă. coleg. locurilor. tinerét. záhăr. 6) timbru. părăsi. ) lî. goa- . codea. [t] [d] . . súflet. oámenilor. logodnic. [lo]. sirenă. văzduh. [h] h. sinistru. leásă. intim. locotenént. colea. plîns. Iopátă. bilet. lingă lg]. stilou. leac. hotărft. diréctor. [h'J hi : monárhi [monarh']. : habár. [1] : ) li. flămfnd. '.

şúncă [g]. şosea. o fereástră luminátă. şuvói. vişină. legatári universáli. şáse. şină. nişte. sătul. lețțá\—legali. am făcút o plácă comemorativă. bulgár. copilul. canál. elevii sînt în clásă. lábă. [ ] li ( ). sîntém egáli. 6. duşmán. furiş. şic. am un albúm. la revedére. ei pleácă mfine. păşit. : a) boala. depăşi.: şánse — . lac. sfîrşí. şovăit. şúbred. mătúşă. deşi. ómul. áltă. cfmpul. glas. oámenilor le plac mérele. silă. [1] [ ]. [i] [ ] . '. codrul. egál—egali. şirág. şea [e] ) Ia ' '. copil. ieşi. mult. póştă. : şi. tîrşít. vişin. o cafeá cu lápte. clar. lăudát.i. lacrimă. leac—lac. [J] : ) . '. şoaptă. hol. fruntáş. iáu un stilou. desiş. şir. sfîrşít. sálă. [J] lui] . puşcáş. împărtăşi. leásă— lásă. vişiníu. hotél. poală. véM'lă. sindicál—sindicali.: şină [Jma]— [ ]. ) şe. am pus o bluză gálbenă. vúlpe. : banál—banali. păşi. lîngă tine stă un copil. . avém o laborántă nóuă. orizontál—orizontali. copiii sînt véseli. créşte. leac—lácăt. Iátă. el 1]. o cásă înáltă. pleácă—plácă. plástic. cocóş. úşă. şiret. lácom. şuier. facultáte. şcoală — . milă. laborator. frumuşică. ' '. calm. leat—lat. limba engléză. léneşă. aşteptá.I. púşcă. fals. . la cafeneá. gálben. sátul. lat. manuál. lăutar. greşi. Iámpă. fel. canálul. insulă. lăptos. : alb. vésel—veseli. deal. náşte. léneş. cúşcă. ladă. clásă. : [ ] ' ' [ '] ' '. : şápte. : acólo este o bibliotecă. 6) fleac—flácără. înált. bătrfnul. [ '] ' . universál—universali. şurub. . dulăp. blocul. lapte. ) şi ( i). slav. cămáşă. albástru. album. . táblă. ) [1J . şárpe. verticál—verticali. confortábil. [J] [ ] ' . film. demult n-am fost la tine. larg. muşamá. electorál—electorali. şofér — . aşá. răguşit. şoşoni. am văzut un film italián. lácăt. apartaméntul. flácără. [J] ş. şcolár. mila. sila.

sti : creşti [krejt*]. . urşi. pîrjoală. slujeá. păşea. : jachetă. sfîrşeá. . vorbéşti ruseşte. mătuşe. inşi. ) [3]. uriáşe. etáj. graşi. joi. învrăjbi. créşe. prăjeá. ştirb. aştept un şir de întrebări. : ai greşit. prilej. ştire. ruséşti. strájă—străji. păşeáu. româneşti. am auzit nişte páşi. joasă. [3] [ ']. ruj. ieşi.: paj [ ] [ ]. jumătáte. : aşeza. sănătoşi. jenát. ştire. i . curajos. şerb. [] [ ] ' . ai prea multe griji. léneş—leneşi. am o pijamá nóuă. . Ieşi. plînşi. groşi. jar. eşti. grijă—griji. ) [3] [ ] . preájmă.: jiletcă [3iletka] [ ]. ieşeá. am ajuns acásă. şezút. viteji. necăjit. veşti. ( . camufláj. jigni. conjunctiv. . : a) şti. pijamá. jucător. zîmbésti. . munca şoférului nu e uşoară. ştii. frumoşi. obráji. şomáj. fermé). limbáj. 7. mijloc. [3] : ) [5] [ ]. . ocnáş—ocnaşi. [J] [. vestejit. şeáua. necăjeá. moş— moşi. slújnică. joacă. jilav. sînt leneşi. voltáj. [i]. [3] j: joc. răváşe. 6) beleşti. ) şti. créşti prea répede. dar sînt cam gráşi. curáj. cfrjă—cîrji. jandárm. ştirbit. mreájă. : cocóş—cocoşi. bagaj. : coajă—coji. prăjit. ştie. : dojeni. şervét. vestejită. avém doi cocoşi frumoşi.) . ruşi. şea. .[']. sfîrşeáu. vorbeşti. studenții vorbesc româneşte. : drojdie. joc. paşi. copiláş—copilaşi. muşti. acuşi. '. fişe. slujitor. creşti. cunoşti. strămoş—strămoşi. coajă. au ieşit din cásă. jignitor. vraja—vrăji. jale. căptuşeá. urmáş—urmaşi. vorbeşte bine englezéşte. grijă. : şti. oráşe. [|'] şi ( i): cocoşi [ . ajuns. sîrbéşti. paj—paji. léneşe. naşti. cojóc. ' '). grumáji. . fruntáşe. [3'] ji. în básme se povestéşte despre vitéji. e frumuşică. jos. şedeá. ( ( . . jeton. . împrejur. şef.

țesător. amețit. cioban. fáță. circ. mici. tăceau. pesțríț—pestriți. țopăi. [ ]— . ceată.: munci [munci]. [] . unice. pereți. ameți. lécție. cioară.: ceh . ceas. cioc. i . țigáră. vreți. ciubúc. țol. țepos. munci. ceh. uliță. vineți. druméț. ciúdă. : ci. sfîrşíți. învăț—învéți. cifră. pléci. scotoci. țeápăn. țése. [ ]. ci. plăcére. creț. . preț. [] : ) ' . arici. ciupitúră. țoală. 3. cei. hoț. ciudát.= [tf] 1. : creț—creți. . țăran. dúci. zéce. ciocănit. ciucure. țigancă. . tremuráți. ciocni. reci. duceá. [] [] ' . seceră. tréci. : cea. cine. răzléț. [t'] = [ts']. i . [ ] [ ] ț. zici. cireş. '. moț—moți. ']. zdruncinát. tréce. sfinți. lăsáți. [3] 2—1078 17 = [d3]. cer. ciocolátă. țúică. ceafă. . [i] [ț] . nici. ciu e. . bărbáți. [țl *. [ț] [ ]. oáspeți. cică.: țigan [țigan] . dúce. plăceá. vacánță. faci. céle. luci. cincizeci. ciclu. cîrmáci. [ț] : [t] = [ts]. ) cea. măreț—măréți. ceápă. braț. cio. mfțe. ciúmă. séceră. . úrci. stáți. douăzéci. táce. ține. [ca]. luceáfăr. țesut. cizmă. . place. amețeală. duceáu. : a) féțe. ' - . munci [ ]. iuți. ceái. . țesătúră. 2. '. țărănésc. cinci. ciocîrlía. țară. . țînțár. civil. țigán. fáce. : ce. iuțeá. 6) cărúță. celebru. ceară. miță. niciodátă. hoț—hoți. mulțumésc. țipăt. [ ]. moț. ciocan. vorbăreț. circă. servíci. ) ci [ci] — . iuțeálă. ciorbă. amețeá. [ț'J ți ( i ). meci. [] . mărunți. avúți. cifru. [] ce. cină. . țap. ciuntit. strici.

Newton. [30]. iobági. ungeá. ] . 35 . getbegét. ginere. gio. strfngi. cúrge. iépurele a ciulit uréchile. drági. drége. amăgi. giuvaer. filmul ne pláce mult. magistrat. gea. pribegi. : Goya. lărgea. gi. fáci bine. . bunicul vecinului a fost giuvaergiu. nu plfnge. lungit. -i - [%] ge. înger. spárge. şápte studénți. § 1. Ia mulți áni. 20 - . o țigáncă tínără şi frumuşică. : i : astăzi ger. geántă. : degeaba. pagină. [fu]. [munhen]. geamantán. . : gigántic. . generál. ) gi [31]— . plfnge. inginer. giráfă. . dogit. . [ ]. învățăm la universitáte la sécția de limba română. . ) 46 ). regizor. ger. lárgi. mérgi. ológi. giugiuli. lungeá. copilul plfnge. crengi. : géme. drági [dra|]. i . amăgeáu.: [|] jack [d3aek]. geámăt. gingaş. amăgeá. gălăgie. fági. [. giu [d^u]). o fetiță gingaşă. prietene. geam. dungi. Bárbu Delavráncea scriitor. sínge.4 28 (8 . . i . .: îndrăgi [condr^i]. . repetáți încă o dátă. Miinchen. gimnástică. geánă. [3] — . întregi. interésele s-au ciocnit. . geamlfc. . (7 . ninge. . ne ducem la cinemá. . tine acest manual. [ykkend] . . regină. mérge. gest. de ce plîngi. [goja]. [niu:tn]. cîmpíile sînt lárgi. giu ( ) . germán. gioárse. mágic. gen. mulțumesc frumos. . : -giu : giuvaergiu [3uvaer3iu]. linge. [3 ]. lúpii cei îíamínzi. generos. lungi. week-end . . . frfngi. ( . frági. [3] : ) ge [£ ]. . îáta erá fericită.. mergeáu. eu mergeám pe strádă.

România : Brâncúşi. erá. Ee le] - [ie] . el.) - Aa A ă M M [ga]. le] mă. : seá- - 2* 19 . 1) amár.—â Dd Ff Gg h 1i I î J i k a ă (a semicérc) â (a circumfléx) be ce de e fe ghe ha i î (i circumfléx) je ca i L 1 M m Nn 0 o Pp Rr Ss Ş? Tt T t Uu Vv Xx Zz e me ne o pe re se şe te te u ve ies ze § 2. poarta. peréte. prune : séte. ápa. . [pa]: â [ ] (românésc. ) ea [ga]. : éle. ei. sevér. român . eu. éste. ( ): : bine. smerit. 2) seára. bărbat. ápă. păr. ăst. vréme. ( :) : Eminéscu. véstea ( .

. - 101 [Ql U lu] plu. intri. foame. : co- 141 - -ia: divizia [divizija]. . 24 . púi. bob. : iárbă. olog. br (muta cum liquida1): afli. covor. . . muta cum liquida . urcá. boabă. înt^ébi. b [bl [b'J 1 Bárbu. púne. lupi [lup1]. jîuekare]. : nuiá. 1) : pipa. : intru. [ ]. cfmp. : um- [«1 § 3. : dáu. : coadă. umplu. - 1 i 10 2) umbli. -ie: fiecáre Ihekare). : veni. fácú. pii. . meu : ziua. Frâncu. corbi. bobi [bob']. cobori. : Ungária.. porni. chiar [k'ar]. îî [ ] împírát. vóie. miére. corbi [korb']. : surd.

i:groapă. cică i : ceas [cas]. 1) g 2) Ghíca. che: búche chi : [K'l chi -f: chiar. 1) [ ] 2) China. háinl. cartofi. chip. . m gi H h [hl [h'j . ciu. ghid. [g'l ghi + : ghiocél. lari: drági. ciubuc. ciocan. D d Ff ld] [íl in G g [g] Dúnarea. Filipéscu. coadă. monárhi. 3) gea. 1) 2) 3) ce: cere. lúcru. gioársă. piláf. odihnă. deal. păgfn. cevá. ci i: căci. i : geam [ m]. plug. i: vácă. . giof giu. aflá. véchi. . [ ] i: raci. Hunedoara. únghi. giuvaér : sacagiu. cio. fáci.. patriáihi. lárgi. cod. ger. coc. gi i: gimnast. cea. ghe: veghea ghi + : . lúngi. pantofi. 1) 2) ge: merge.

urs. oáspete. rade. bun. Róma. griji. ch. [g'J: încă. minim. g unchi. únghi. Jj 13} Jiu. ( ]. cocori. Ştéfan. bóli. páji. prăjitură. [g]. paj. spéli. cása. nod. sac. . [ ']. [ '] N [ ] (0) In'] Ipl IP'l R Ir] Ir'} Ss Ş? [s] buni. şágă. Paris. kilogram. ghimpi. kilometru. lupi. 151 ( ] L 1 11] m [ ] Moscova. Nistru. limbă. lfngă. mic. gh. prispă. lup. Sirét. popór. cojóc. máre. nebuni. cocoş. cocor. joc. Lóndra. árde. bufni. sătul. somn.. muşcát. vămi. slănină. pómi. . ori. lup.

cojóc. bóbi. chip. presiune. Țuțugán. uré- . zarzavat. toiág. báni. . preventóriu. poziție. învéți. móți. Vv [V] [VI Xx Igz] [ks] excursie. fixát. voştri. băiat. crede. divizie. ex: exémplu. mie. pómi. ástăzi. hoț. şcoli. ] apropiát. înfuriát. necaz. chibrit. firavi. rechizitoriu. miniştri. . redácție. hóți. peréche. închide. difuziune. iáu. lecție. chimic. înghesuiálă. úşi. materiál. brávi. revoluția. móşi. lux. răfuială. poiană. hóți. sesiúne. iárbă. veseli. firáv. ție. béți. ornamentáție. brávi. noştri. expediție. fotografie. cartofi. Valáhia. imediát. națiune. sie. crab. Traián. áxă. cocori. plópi. . şti i: eşti [ieît']. soluția. Tt UI ft'J amețit. studiu. frecventát. acéşti. [-'] avéri. aveți. populáția. cerbi. : xilén. deschide.a 1 Tt [t] (f) cocoşi. misiune. țipăt. secțiune. remédiu. ieroglific. păcat. cocoşi. chélner. divizia. pópi. versiune. vérzi. chef. a íotograîiá. fotografia. iertáre. iarmaroc. lécția. măreție. explicá. învoiálă. : - : Zz 1*4 brázi. fiecáre. fiáră. ) [k] acvátic. óri. plată. nostru. covór. hazliu. revoluție. incendiator. cocór. monárhi. rațiune. : a) [i] intri. [ijil aviáție. exercițiu. fix. chéstie. cot.

ciorchină. ). ea. oa : sea-ra. lungă. sălcie. zoologia. dráci. vr): ciclo-tron. - . betégi. réci. triunghi. excúrsie. ghiocel. ciuruit. tl. dibáci. peréchi. po-em. [g'] dreptúnghi. zi-se. (bl. exercițiu. răceálă. 2. § 1. unchi. fixáre. pl. drége. în génere. biologi. ciolán. picior. place. cl. ucenicie. fáce. exmatriculát. ghitáră. prefix. pedagogi. tréci. geánă. ) [g] drágă. ghemuit. mici. exhaustiv. xerox. br. căciula. unghi. gl. lu-cru. exilat. filologie. : -ni. exámen. : in-exprimat ( i-nexprimat). afácere. exclusiv. . júnghi. ológ. gheață. o-col. mănúnchi. . : suc-ces). dibăcie. exotic. exémplu. as-pru : absorb-ție. exasperát. j[. geámăt. făceá. mănfnci. căsnicie. pezevénghi. expus. prefixát. expres. muşchi. váci. ológi. cerneálă. vexat. punc-tual. executá. [5] Caragiále. 1. a-dă-post. : . înceárcă. cla-se. fr. zéci. ceáfă. bici. cei. gr. drăcie. gfscă. sub-locotenent ( su-blocotenent). excéntric. ti-tlu. drégi. . sugeáu. executiv. po-ia-na. gheáră. 4. pléci. : a-er. cruciadă. cr. li-ceu. gáră. uréchi. cruciál. mi-e. um-ple. gelós. . fixitáte. ciupi. filologia. existențiál. zi-ua. [cil asociáție. picioare. súge. muta cum liquida ( . poa-mă. geamlíc. [c] bice. 3. exáct. mîngîiát.che. áxă. gălăgie. . : - : ca-se. prag. zoologie. în-căl-țat ( . relaxát. înghețată. cre-ez. ciorbă. máximă. táci. circ. obrăznicie. ghint. execrábil. cianură. generos. gerunziu. giulgiu. r) există. vócea. hodorog. . jert-fă. explică. îl. 7. cinste. pedagogie. metalurgie. post-punere. specie. [31] biologie. óchi. tr. burghéz. 5. dr. filologi. 6. rinichi. cărucior. grábă. fáci. explozie. pr. sugea. ciocoi. [ '] genúnchi. vest-mînt. ie-se. véchi. : co-bo-rî. xilén. . . muta cum liquida: cen-tru. vági. cérere. - : zi-ce. sărăcie.

toiág. nevrálgic. *> : Am văzut un film nou. subliniá. lingura. sufláre. deformát. § 3. . : Mergi cu noi? Rămîi acasă? J * - . . macaráua. . muiát. > > > : . întreábă. orbit. postpozitív. seámă. succesiv. : Ce faci? Unde mergi? La ce vă gîndiți? .: cădeá. guvérn. suportă. . óuă. linia. : Spune că . . . somnoros. incrustá. áspru. împărat. defrişáre. plóuă. . întoarcere. creion. fantezia. frecventat.. . . . dîrdîít. . raion. . "Ce zi! ''Nu-mi place! ( - . noapte. mfndru. demult n-a fóst la teátru. stilou. . 1 . zdroncăní. - " Taci şi ascultă! "Dă-mi explicații! : "Ce minune! Nu mai ții"minte! "Vai de mine! 1 . înăsprit. idée. îmbulzit. cafeneáua. . . accés. convalescént. mái. astronomia. ( ( ) . . pijamáua. unguréşte. "nu mîine ( ). . tăzi. control. intru. . . interdicție. ). iépure. : Plecăm ''as). oaie. . róua. § 2. - . .

: Sîntém . f . .. 1953. .acásă| ! Ce^éste^aíci]! "Ce frumusețe] | < Bibliotecajéste^acólo^ "Víno^încoace|| Âstăzije c a l d | C e dátă^éste^ástăzi|| Codrule Jmăria tajte rogj"nu te^ supără] | învățăm limba română) şi cea francéză]| i Cum^învățáți]] învățăm bine|| "Mergeți mai répedej) i únde éste caiétulj] Au trecút zéce^áni | de cînd FramŞ a fost cumpărátjde marinárul norvegián Lars | şi vîndútjunui director de circ din^Európaj) i Cíne^éste^în clásă|] Ionjéstewacásă ^Maríajéste şi "ea^acásă. . « . : . María < únde^ell învățăm la^universitátell ? "Nu mai spúnețijl "Nu spúneți | că nu ştíțill < Unde plecáți|| Plecáți : cu nói<: "Veniți cu nói|J i Ce cárte citeşti|| Citésc^un román w interesántll 1 1 . . ». « | || . - . » . . .. .

Lecția

1

LA UNIVERSITATE

Sîntem la universitate. Ce este aici? Aici este o sală de curs. Ce este acolo? Acolo este o bibliotecă. Iată o uşă. Iată o fereastră. Aici este o masă, acolo este un scaun. Lîngă fereastră este un dulap. Pe perete este o hartă. Ce este pe masă? Pe masă este o revistă. Pe masă sînt un caiet, un ziar, o lampă. Aici este o tablă. Iată un creion. Iată o carte. Cine este aici? Aici este Ion. Unde este Mihai? Este (e) în clasă. Maria este şi ea în clasă? Da, Maria este aici. Ion are pe masă o carte, un caiet, un ziar, un stilou, un pix şi o gumă. Maria are o servietă. în servietă are o revistă şi un caiet. Am şi eu o revistă. Ai şi tu o revistă? Da, am şi eu.
DIALOG

Andrei: Bună ziual Boris: Bună ziua! Andrei: Ion Popescu e acasă? Boris: Nu, nu e acasă. Andrei: Unde este? (Unde e?) Boris: Este la universitate. Dumneavoastră cine sînteți? Andrei: Sînt student, sînt coleg cu Ion. Dar Dumneavoastră cine sînteți? Boris: Sînt inginer. Sînt coleg cu Mihai. Andrei:^ Mihai e acasă? Boris: încă nu, e la uzină. Andrei: Elena unde e? Boris: Are o şedință la şcoală. Andrei: Mulțumesc. La revedere.
VOCABULAR la universitáte ce aici sálá de curs acolo bibliotécă iátă bot uşă fereastră másă scáun língă

duláp peréte pe hártá revistă caiét ziár lámpă táblă creion carte cine unde în clásă

stilou pix gumă serviétă bună ziua acásă nu , studént colég cu inginér Ia uzină şedință la şcoală mulțumésc la revedére

,

,

,

( , ,

- )

şi ífi]
da

Antonime: da — nu; aici — acolo.

§ 1. ( a fi ( ):
. 1 2 3

a fi1 )
. . . sîntém sîntéți sînt

-

sînt eşti2 éste ( )2

3 a îi

. .

: ) ( , ): Sînt inginer. Ion este student. Ion e student. ) ' , ', : Sîntem în clasă. Mihai este la bibliotecă. Maria este aici. . Unde
1

: este, . .

(Sînt student. — Mihai? —

?).

. Sîntem în clasă. —
( . :

-

to be, io have). 2

e

[ie].

§ 2.
eu tu dumneata el ea noi voi Dumneavoastră ei \ ele J

>

>

1

2

,

,

: Tu eşti inginer, eu sînt student. — , . Sînt şi eu aici. — . , , : Sîntem aici. — . 3 , , : El este aici. — . Ea este aici. — . Dumneavoástră ( Dvs., dv.) ; , . 2 . : Dumneavoastră cine sînteți? — ? , — dumneatá ( d-ta). , , , . dumneata 2 . dumneata , : Dumneata eşti a iei? — ( ) ? voi , , « ». voi 2 : Voi sînteți aici, noi sîntem acolo. — { + -f ...) , .

1.

a fi

:

1. (Tu) ... student. 2. (Noi) ... în clasă. 3. Unde ... (voi)? 4. Ce ... în servietă? 5. Dumneavoastră cine ... ? 6. El ... coleg cu Mihai. 7. (Eu) ... la bibliotecă. 8. Ea ... aici. 9. Dumneata ... inginer. 10. Ei ... la universitate. 11. Ele ... la bibliotecă.
2. :

1. ... sîntem la universitate, ... sînteți la bibliotecă. 2. ... este inginer, ... eşti student. 3. ... sînt aici, ... eşti acolo. 4. ... sînt la scoală, ... sînt la uzină. 5. Cine sînteți...?

3.

:

1. ( ?— . , )

,

. 4. . 6. ? 9.

,

(

. 2. . 7. ,

)

?— ? 5. ( . .)

( . 10.

. 3.

) . 8. ( . .)

:

§ 3 a avea (
. . 1 2 3 am ai• áre
*

a avea )
. . avém avéți áu

-

: . .

Andrei are

carte. Avem .

revistă ,

, . . -

§ 4. :
1

-

un

un student, un caiet o studentă, o revistă

, revistă ( : )

,

(
,

)

).
a avea,

: Ion are
: Am -

, carte. Maria are un caiet. ) ,
1

, : Sînt inginer. Este student. . 2, 3, 5.

1.

a avea:

1. Ion ... un caiet. 2. Dumneata ... un creion. 3. Ei ... o carte şi o revistă. 4. Dumneavoastră ... un stilou? 5. (Tu) ... un pix? 6. (Eu) ... o servietă. 7. Ea ... o gumă. 8. (Noi) ... un dulap acasă. 9. (Voi) ... o hartă pe perete. 10. Ce ... (dumneata) în servietă?—... un caiet si o carte. 11. Mihai ... în servietă un stilou. ... si Dumneavoastră un stilou? — Da, ... şi eu un stilou.
»

2.

:

de ... 9. în
3.

1. Aici este ... bibliotecă. 2. Iată ... dulap. 3. Acolo este ... sală curs. 4. Iată ... stilou şi ... creion. 5. Cine are ... revistă? 6. Iată lampă. 7. Pe perete este ... hartă. 8. Lîngă fereastră este ... scaun. Pe masă sînt ... creion, ... ziar, ... stilou, ... pix. 10. Avem clasă ... uşă şi ... fereastră.
:

1. 6. , 13. . 8. . 17.

. 4. , . 14. § 5.

. 2. , . 15. . . 11. ,

, . 9. . 10.

. 5. ,

? 3. , . 12. . 7. , ,

. 16.

. . -

în — , ( ): în clasă — ; în servietă — ; 1 — , — : la bibliotecă— ; la universitate — ; la uzină— ; lîngă — , , : lîngă fereastră — ; lîngă uşă — . în, la, unde? ( ? ?): Unde este Maria? —Maria este în clasă (la şcoală).
I.
1

, ): pe masă —

( ; pe perete —

;

-

:

1. Ion este ... clasă. 2. Ce este ... masă? 3. ... perete avem o hartă. 4. Sîntem ... universitate. 5. ... masă este un ziar. 6. Ce are Maria ... servietă? 7. ... fereastră este un scaun. 8. ... uşă este o masă. 9. Mihai are ... şcoală un coleg. 10. Nicolae este ... uzină. II. Elena are o şedință ... şcoală. 12. Cine este ... bibliotecă? 13. Ce este ... dulap?
1

,

,

.

2.

:

1. 9. . 6. . 15. ? 13. ,

, . 7. . 10. . 16. § 6. ,

. 4. ,

. 2. ? 11. . ' , , . 8.

. 5.

? 3. ? 12. . -

. 14. ( şcoală). 18. '

, ( . ), ( . ): Dumneavoastră sînteți student? — Nu, nu sînt student, sînt profesor. nu a avea : n-am carte ( : nu am carte). : Ai un caiet? Nu, nu am caiet. Nu, n-am caiet. , , , .: Am un caiet. N-am caiet. (Nu am caiet). .— .
:

1.

1. Ion este aici? 2. Maria este acasă? 3. Sînteți la bibliotecă? 4. Ai o carte în servietă? 5. Aveți o gumă? 6. Gheorghe este student? 7. El are o servietă? 8. Dumneavoastră sînteți la universitate? 9. Sînteți coleg cu Mihai? 10. Elena are un stilou? 11. Ion este în clasă? 12. Ion are un creion?
2. :

1.

?— . 4. . 6. . 9.

,

,

. ?—

?— , , ?— . . 7.

, ,

. 3. .

. 2. . , , , . 8. . 5.

? -

1.

:

acasă, dumneata, dumneavoastră, fereastră, gumă, hartă, masă, uşă; bibliotecă, coleg, lîngă, sală, şcoală, tablă, clasă, dulap, la, lampă, la revedere, acolo.

Nu. ?— . Cine este în clasă? 7. 7. ziua. 2. . Ce este (pe. . Ce are Elena la şcoală? 7. . Tu (a avea) un pix? 7. la) şedință. . Ce este pe masă? 6. 4. Ce este pe perete? 5. . la) Mihai. Dumneata ai o gumă? — Da. : : Mi- 4. 5. servietă. Cine (a fi) tu? 4. Mihai. ziar. Cine nu e acasă? 10. ?— . . 3. ) . la) servietă? 8. Unde sîntem? 2. 7. (Pe. Tu (a fi) coleg cu Ion? 3. Tu (a fi) la universitate? 5. Ce este (pe. Ce este (în.. . la) perete este o hartă. Tu (a fi) inginer? 2. ?— . . . i: . . Ce este aici? 3. . inginer. 8. Ce are Ion pe masă? 8. 14. la) universitate. 6. : 1. : < este acolo » dumneata : Dumneavoastră . Ion. : - 1. lîngă) fereastră este o masă. Ce este lîngă fereastră? 4. Sîntem (în. stilou. Ion este coleg (cu. nu sînt inginer. sînt inginer. 12. ?— . Tu (a avea) un caiet? 5. iată. ? ?— ?— . Elena este (în. . 10. pix. . Unde (a fi) tu? 6. 4. . (Pe. cine. ?— ). 2. la) masă? 9. 13. n-am gumă. . ( 1 . mai. — Nu. am o gumă. ?— . ?— . : 15. Tu (a avea) o gumă? 8. şedință. 5—1078 33 . - aici. Sîntem la universitate || hai acasl < « . . 8. 3. ) ?— - . în) dulap? 10. Elena şi Ion sînt (în. 5. sînteți. 9. în. - Exemplu: Dumneata eşti inginer? — Da.2. şi.* : 3. la) bibliotecă. . Cine este la uzină? 12. 9. . 16. 17. creion. ) . tu . 1. . revistă. Maria este (în. 11. la. . ): . Unde este Ion Popescu? 11. . caiet. 6. universitate. la) clasă. . 1. Ce are Maria în servietă? 9. ?— . . ?— ( . .

Trei studenți sînt în cameră. grupă a învăță mái . ei sînt sovietici. doi studenți sînt din România. unu e pe coridor. . Saşa: Aveți o bibliotecă la facultate? Mihai: Desigur. Italia. Trei studente sînt pe coridor. Ei sînt respectiv polonezi. Mihai: învățați bine? Saşa: Da. Au astăzi numai două ore. DIALOG INTRE STUDENȚI Saşa: Bună dimineața. Saşa: E departe? Mihai: Nu. Mihai! Mihai: Bună dimineața. Anglia. . (Bine. Andrei e rus. Sîntem în amfiteatru. sînt român. El are reviste. una e în amfiteatru. Cine sînt ei? Sînt francezi. Elena are două cărți pe masă şi una în servietă. e aproape. bulgari. Bulgaria. respectiv VOCABULAR iar priéten rus amfiteátru . Sînt prieteni. Dumneata eşti român? Da. iar el e englez. învățăm bine. englezi. Dumneavoastră sînteți rus? Nu. Andrei are un stilou în servietă şi unu pe bancă. Maria învață limba franceză. . Cine este el? Este francez. sînt polonez. Saşal Saşa: Ce faci? (Ce mai faci?) Mihai: Mulțumesc. Iar voi? Saşa: Noi sîntem numai şase. Cinci studenți sînt din Uniunea Sovietică. Elena şi Saşa sînt în cameră. Fi învață. Cine este în amfiteatru? în amfiteatru sînt zece studenți. Saşa: Cîți studenți sînteți în grupă? Mihai: Sîntem nouă. sînt acasă. aici. ei sînt români. Iar voi? Mihai: Şapte învață bine. Saşa: Cîte ore ai astăzi? Mihai: Astăzi am patru ore. mîine am numai două. nu sînt rus. doi învață prost. Avem astăzi patru ore. La universitate mai învață studenți din Polonia. italieni. Iar dumneata? Sînt ucrainean. învăț limba română. cehi şi slovaci. Saşa n-are cărți pe bancă. iar Mihai e român. mulțumesc). Maria şi Elena nu sînt aici.Lecția 2 O GRUPA DE STUDENȚI Sîntem în grupă zece studenți. Cehoslovacia. ei sînt francezi. Avem acolo reviste şi cărți. lîngă amfiteatru. bine. Mihai învață la universitate. învăț şi eu la universitate. trei sînt din Franța. în amfiteatru sînt profesori şi studenți.

S.D.a american italian Ungária ItáHâ úngur § 1. leton. mfine limba română prost limba francéză facultáte pe coridor desigur fntre depárte bună dimineáța aproape Ce fáci (Ce mai faci)? ( )? Antonimt: aproape — departe. turkmen. a Învăța a învăța ( . lituanian. : . ): învăț limba română. . s/ Cehoslovácia R. U. eston.F. R.G. 1 a învăța ( ( - . azerbaidjan. bine. bielorus. .R. ) ) - învăț învéți înváță ( ): învăț la universitate.ástăzi báncă numai bine oră . kazah. Uniunea Republicilor Soviétice Socialiste (Uniunea Sovietică. Anglia englez Japonia japonez Bulgária bulgar Polonia2 polonez ceh. [reseré]) — român.S. [redeSé]— Republica Dcmccrátă Germană.A. ( ) - . moldovean.— .G. kirghiz.* german cubanez Cuba Spánia spaniol francez Frânta S. . [seuá] — Státele Unite ale Américii.F. VOCABULAR TEMATIC . 1 2 3 .prost.U.G. [refe3é] — Republica Federálă a Germaniei.R-S.U. german chinez China R. tadjik. învățăm învățáți înváță ( . 2 : R. . . Republica Socialistă România (România. georgian. s* 35 .A.G. S. armean. învățăm bine. R. — ) .D.— . [uresesé]) — soviétic1: rus% ucrainean.

. coleg Ikoleg]—colegi Ikolej]. gumă. masă. coridor. — un nume. . inginer. coleg — colegi inginer— ingineri student — studenți perete — pereți gumă — gume. . : caiet.§ 2. : . ( ) : fereastră. slovac [slovak] —slovaci [slovac]. .. creion. . . . : — un perete. — gineri [ -i ']. : coleg. student. : - . . oră — ore. — carte. masă — mese. . uşă. .1 . -e. -i * . facultate — facultăți • -1 • - í• -1 . sală —săli şcoală — şcoli. . -. uşă — uşi carte — cărți. . . fereastră — ferestre hartă —harți. ( . ): uşi [uj'l. dulap . in( ) : student — studenți rus — ruşi carte — cărți italian — italieni şcoală — şcoli fereastră — ferestre dimineață — dimineți .

2. gumă. : a înv&ța învăț la universitate. coleg. fereastră. b) masă. ucrainean. francezi. biblioteci. dimineață. Elena are o carte pe bancă şi una în servietă. învăț limba română.. hartă. clasă. uşi. . inginer. francez — . serviete. învăț bine. § 3. universități.). : uzine. francez. carte. zéro. a) prieten. bulgar. italieni. -i): ( ( . ungur. român. 99—100). sovietic. georgieni. lituanieni. ). elevă. . masă. c) sală. ( : român — . uşă. (unu. armeni. uzină. : 1. oră. una) . student. hărți. camere. grupă. şedințe. studentă. . mese. ) . servietă. ( români. ferestre. ceh. . cărți. englez. învăț şi limba franceză. ruşi. lampă. ( ) . ore. sovietici. unu este pe coridor. studenți. revistă. rus. una 2 — doi. ucraineni. pereți. elev. clase. facultăți. : Aici este numai un student. 1 — un. . şedință. bieloruşi. ( . cameră. români. - (un. bănci. săli. gume. . profesori. prieteni. profesor. bibliotecă. — : student. lămpi. polonez. ). elevi. bancă. două 3 — trei 4 — patru 5 — cinci 6 — şase 1 7 — şapte 8 — opt 9 — nouă 10 — zece 10 zerouri ( . : Un student este la bibliotecă. colegi. slovac. francezi. . universitate. unu. . italian.). facultate. polonezi. şcoală. 3. perete. şcoli. Aici este numai o studentă.

Ai o servietă? 4. Pe masă este o revistă. 13. învață prost. . 5. 6 bănci. Avem 2 uşi şi 6 ferestre. 10. este pe coridor. Lîngă fereastră este o bancă. : trei studenți — trei studente. 7. Am 2 prieteni. Am o gumă pe bancă şi . . 3. Avem 5 profesori. 11. două sînt acolo. : (un) elev — elevi — nouă elevi. . 5. doi sînt acolo. 1.. Elena are_8 cărți. 8.. (o) masă — mese — şapte mese ( . Aici sînt 2 mese.. 2.. . 4. 9. 3 hărți. Un prieten este aici. . două eleve sînt aici. . . doi elevi sînt aici. . 7. - . .. 9.. 3. : 1. Andrei are un prieten.. 2. Maria are astăzi 2 ore.. 15. 10. La facultate este o bibliotecă. Astăzi avem o oră. . 3.. 3.). . 2. 11. 2. Două eleve învață limba română. 7. 8. ) . § 4. un. . două: 1. patru învață bine. 9. iar Saşa are 4 ore. 8. ( ) . 6. .. Pe perete este o hartă. două studente. La universitate sînt 10 facultăți. Aici este numai o carte. 14. 8. una: 1. - . Aici sînt numai 6 studente. In dulap sînt 5 reviste. Mihai are 2 colegi. Am 9 prieteni.. . 5. 12. 10. . 6. . este acolo. .. Un prieten învață la şcoală. cinci sînt acolo. lîngă uşă. Aici este o fereastră. 12. 10 cărți.. Pe coridor sînt un elev şi un profesor. ( . In grupă sînt 5 studenți. 3.. . . 4. 5. în servietă. . .: . . este la bibliotecă. în grupă sînt 7 studenți. 9. . 4. : . Acolo este un student. . .. învață la universitate. în clasă sînt 9 elevi. 1. . 2 hărți. cinci elevi sînt aici. doi.: doi studenți.. în amfiteatru sînt nouă studenți. . 4. 11. . 6. .. . învață limba franceză. 7. . 2. 6.. nu e aici. . Aici este o sală de curs. unu. Sînt 2 bănci lîngă fereastră şi .

Cîte studente învață limba ro- . 7.— Ion are reviste şi cărți. . Cîți prieteni are el? 5. Avem o oră astăzi. 1. 6. : - .: Cît timp el este aici? — ? Cită lume este aici!— ! Citi studenți (cîte studente) sînt în grupă? — ( ) ? . . cît . Cîți studenți aveți în grupă? 2. . § 5. Am o carte în servietă. . . cîți . . 4. . . ^ : Cîți studenți sînt în grupă? — In grupă sînt zece studenți. Avem o revistă. 10. 2. Pe coridor este o uşă şi o fereastră. Cîte hărți sînt pe perete? 4.). — Avem reviste. 5. . . Pe perete este o hartă. cită . ( . : 1. . . . Pe masă este o revistă. 3. cîte cît ' * . Cîți prieteni are Mihai? — Mihai are trei prieteni. . Cîte ore ai astăzi? — Astăzi am două ore. .: Am un prieten. El are un prieten. 9. Acolo este bibliotecă. : ?— .—Am prieteni. Maria şi Andrei au o şedință. Cîte cărți ai? 3. Aici este o masă si o bancă. 8. Elena are un elev. . : Cîți sînt? — ( )? Cîte sînt? — ( )? I. Ion are o revistă şi o carte.

. cine? ' ?' ? 12. : Ce învățăm? Cine sîntem? Cine sînteți? : Cine are. ? 6. a fi. ? ? ( - )? 11. I. : . Cîte ferestre sînt în cameră? 8. ( ?' ?' 3 : Aici sînt studenți. : grupă a fi a avea in la pe amfiteatru cameră masă servietă facultate universitate clasă . .: .. 7.7 - cine. ? 4. ? 3.- 1. a Învăța : . ? 10.— ?).? ?— : . 9. Cîți ingineri sînt la uzină? 10. Cîți profesori aveți? 9. a avea. ? 13. Cine are cărți? — Maria are cărți. . — Ce este pe masă? Învățăm bine. ( ) ) § 6. : Exemplu:—Cîți studenți sînt în grupă? — In grupă sînt zece studenți. . — Cine învață bine? ( . . student lampă perete carte bancă prieten oră elev 3. ? 15. cine. Cîți studenți sovietici sînt în grupă? Şi cîți români? 2.— ? . ? 16. ? 8... Cîte reviste au Ion şi Andrei? 11. Cîți colegi aveți Dumneavoastră? 7.. ? 2. ? ? 14.mână? 6. ( ) ? 5. — Cine este aici? Pe masă sînt cărți.

Ion învață limba rusă. . învățăți limba română. . - 1. ?— .. . .1. 11. 2.. 7. : cine. 4. 7. Aici învață bulgari. Andrei învață bine. 8. 2. Ce ai în servietă? . Ce învață ei? . 12.. 3. 9. Mihai şi Andrei. . 4. Pe perete este o tablă. din Bucureşti — din ?): De unde eşti? — Sînt din Bucureşti. din Moscova — la (în) Bucureşti — . 2. Cine sînt Mihai şi Ion? . La universitate sînt studenți şi profesori.. . din cameră — 1 ( ) în: la Moscova — . (limba rusă). 5. 7. . 3. 4.. . 10. ) ?— § 7. Maria este studentă.. Cine este la bibliotecă? La bibliotecă . 3. ( ) . ). 2. ?— ?— . . din . .. . . . 3. ?— ?— ( . 6. . Mihai este român. ) . Cine învață la universitate? — Eu . ?— . . Dumneata ce înveți? . 5.. 13. 6. In grupă sînt cehi şi cubanezi. din - de unde? ( - . francezi. limba franceză.. 8... ?— . . . 14. 5. Ce este în sală? — In sală . . la universitate. unguri. Ion şi Maria sînt români. 6. americani. ( ?— ?— . 9... Dvs. din Uniunea Sovietică — în cameră — . ?— . două mese.. în dulap sînt cărți. La universitate sînt biblioteci şi săli de curs. o carte. 10. 12. Avem cărți în servietă. . . Avem o revistă. ( . : 1. doi prieteni. limba rusă. - din ( ) în ( ): în Uniunea Sovietică — .

De unde este Maria? 17.)? 9. Aveți prieteni? 5.—Mihai este din România. [ț'J. El este din Ungaria. Saşa este din Bielorusia. dimineți. învățați limba rusă? 14.S. cine. Cîți sînteți în grupă? 2. ce. 6. : 1. Ce este lîngă bibliotecă? 19. 5. — Sîntem din Uniunea Sovietică.R. cinci. dimineața. Dvs. inginer.S. prieten—prieteni. : 1. — Maria este din Polonia. 2. Cehoslovacia. De unde sînteți? 4. 3. Iată un student din Italia şi un profesor din Spania. învață. Saşa este din U.S. 2. Ion este din România. 2. 3. învăț. [ ]. cărți. Dumneata înveți la facultate? 20. sînteți din Bulgaria? 6. ? 8. Cîți studenți sînt în amfiteatru? 10.1. cehi. profesor — profesori. Cîte ore aveți mîine? 13. . . Cine învață prost? 4. Doi ingineri sînt din Anglia. biblioteci. sînteți. Iată un inginer din U. 2 . ? ( ?— ?— . 10. Cine sînteți? 3. francez — francezi. Sîntem în Uniunea Sovietică. Cîte ferestre sînt aici? Cîte uşi? 9. 13]: . Cîte cărți aveți pe masă? 15. slovaci. Zece studenți sînt din Franța. 1.)? — . . Andrei este din Ucraina. . 7. 4. : - inginer — ingineri. italian — italieni.S. Unde este Ion? 16. înveți la universitate? 12. 8. învățați. 9. Ce este aici? 18. [t]. român — români. bulgar — bulgari. Cinci profesori sînt din Polonia. ( : ). 10. colegi. mulțumesc.— Ion este din Bucureşti. 2. . polonez — polonezi. Mihai este în România. studenți. Maria este în Polonia. Ion învață la Bucureşti. cîți. sovietici. - 1. englez — englezi. Cîte mese sînt în cameră? 8. Cîte ore ai astăzi? 11. 4. . şi un profesor din Bulgaria. ceh — cehi. . zece. 12. ce faci. . 11.R. Dumneata eşti sovietic? 6. Dumneavoastră sînteți sovietici? 7. 3. . . unu este din China. 7. . 5. din : - 1. . Franța. ? ( ? . ? 11. 3. ? 4.

din. ) . 7. Doi prieteni sînt din Cuba. 2. )? — . 3. . ... 9.. Lîngă bibliotecă este o sală de .R. cu. 4.) ? 6.. 7.... . . Saşa e prieten . fereastră este o masă. Noi învățăm . .. Ion. ?— ?— ?— — ?— . 3. ... 15. Moscova. 2. Unde e Ion. dulap este o masă. . Ce are Elena . Saşa. coridor? . 13. dulap sînt cărți. . 4. . .... . In. . . . . . - . ?— ( .S.. şcoală? 5. 3. ) . . . ?— . ? . . . uzină. El este . ei învață ...U. 12.. ) ). : .. Bucureşti. . Italia. universitate este o bibliotecă. unu este din S. Mihai şi Ion sînt colegi .. . ) ( LA BIBLIOTECA La universitate este bibliotecă.. amfiteatru?— E . 5. 10. aveți astăzi o şedință . ( . ) . . .. . ) . Dvs. : 1. .. pe. ?— ! ... ?— . 8. . 3. . 6..A. .. bibliotecă.. 5. dulap este o hartă. ) . .* : ) 1. ?—• . ?— ( : . ?— ) 1. . . 2..? 2. masă? 11. 4. ?— . Elena învață . 4. 5.. . 6. . la... universitate. 6. . 8. U. El este . 5. . . lîngă. 6. 14.. 9.. 7. : .— . .. ..12. . Cine este . .S. 7.. ?— ) 1.

cărți. Bibliotecara ne dă revista „Limba română" şi cartea cerută. Completez două formulare cu numele. poftim. apoi plecăm acasă. Este poemul „Luceafărul" de Mihai Eminescu. Mihai consultă catalogul şi completează un formular. învățăm împreună la facultatea de filologie. Şi iată un dicționar român-rus. Pe rafturi mai sînt ziare. am un permis la biblioteca „Lenin". E tabloul „Un car cu boi" de Nicolae Grigorescu. Iată un dicționar rus-român. hărți. Pe pereți sînt tablouri. Biblioteca împrumută cărți acasă. La bibliotecă lucrează şi Mihai. Caut un cuvînt. enciclopedii. împrumută numai cărți. pixuri. Iau dicționarul rus-român. Mihai: Iar mîine? Saşa: Mîine am ore la universitate. Intru şi întreb: — Aici este sala de lectură? — Da. afişe. Iau o carte. 1 teia— . Mihai: Biblioteca îți împrumută cărți acasă? Saşa: Da. îmi împrumută. « »— ). Mihai: împrumuți acasă cărți de la bibliotecă? Saşa: Da. (scîn- . Iau cartea. în sala de lectură lucrează studenți şi profesori. Semnăm formularul. Lucrăm la bibliotecă două ore. II Mihai: Unde lucrezi astăzi? Saşa: Astăzi lucrez la bibliotecă. E student.lectură. Mihai ia revista. Pe mese sînt lămpi. caiete. — Ce este aceasta? — (Acesta) este ziarul „Scînteia". Studiez o problemă de literatură. creioane. Pe perete este un tablou. — Ce este aceasta? — (Aceasta) este revista „Limba română". stilouri. manuale. dicționare. biblioteca nu împrumută reviste. DIALOGURI I Urc la bibliotecă. — împrumutați reviste acasă? — Nu. El studiază o problemă de lingvistică.1 — Aveți şi ziarul „Pravda"? — Desigur! — îmi dați romanul „Nicoară Potcoavă" de Mihai 1 Sadoveanu? — Caut imediat. Luăm şi un ziar. Completez şi eu un formular. în dulapuri şi pe rafturi sînt cărți şi reviste. Bibliotecara îmi dă volumul de poezii „Pasteluri" de Vasile Alecsandri. Lîngă fereastră este un catalog.

. -i tecáră. poém. prenume. zi. prenume adrésă. -i f .. . -ii f cu plăcére ) ( - ) (biblio- . . . permis. .. § 1. român. cuvinte bibliotecár. ) : lucrez acasă — : plec acasă — ( : împrumut acasă— .) problémă../ Pasteluri a studia (-iez) ( ( . . bóu.? — . catalog. a semnă (-ez) . iar reviste pentru o zi.. . Saşa: Cu plăcere. Mihai: Mulțumesc pentru informații. . nume . VOCABULAR sălă (săli f) de lectură a împrumută (împrumut) . boi cu un car cu boi . : - . car. -ii / tablou. -urî manuálf riicționár. imediát . . Biblioteca dă cărți pentru două—trei săptămîni. ( s&ptămínă.. o săptămînă./ pentru . a lui (iáu) . REȚINEȚI EXPRESIILE. zile / informație. - Antonime: a da — a lua. - . Luceăfărul . nume...). Pentru cît? — ? Pentru oră (două ore. -ri afiş. . a completă (-ez) .? îmi împrumutați. . a întrebă (întréb) . a intra (intru) . cârtea cerută a pleca (plec) a urcă (urc) . . formulár. volum. enciclopedie. două zile.. poftim . a căută (cáut) cuvfnt. .. ( . .) . . -i / zi... îmi dați. . . .f lingvistică. poezie... .f) a da (dáu) . acasă ( ) . două săptămîni) — ( . a lucra (-ez) . -loage a consultă (consult) .prenumele şi adresa. . raft.

împrumutați [-{'). i : 1 - - : a întreba . 1 2 3 1 2 3 urc úrci úrcă urcăm urcáți úrcă -i -ă -ăm -a<ți -ă -i 1 -ă -ăm -ați -ă . : (tu) urci (urc]. ba) . a doborî.I II 111 IV -eá -í -f a a a a a învăța. ) -ez: I I . 1 -i [-ez']. a ruga rog rogi roagă f rugăm rugați roagă . . a urca. ) . l 2 3 1 2 3 . mut' H']2 intrați ț-t']. a zbura).. (tu) împru. . a veni coborî. a tăcea. întréb întrébi întreábă întrebăm întrebáți întreábă . a urca a lucra lucréz lucrezi lucrează lucrăm lucrați lucrează -ez -ez -eaz - - . a plăti. -i . -eaz ) muta cum liquida. a face. a urî § 2. 2 .(a ruga. [i]: (tu) intri [intri]. a vrea bate. a pleca putea. a scrie găsi.(a pleca. -u: a intra — (eu) intru. a între-u.

învăț limba română. . 7. 6. a lucra (lucrez). 4. 4. Lucrez la bibliotecă. Plec acasă.) I . a lua (iau). 8. 2. a da (dau). a ruga (rcg). Biblioteca (a împru- . a căuta (caut). 1 2 3 1 2 3 . 2. a studia (studiez). Ion (a consulta) un catalog. Caut o carte. 5. : . : - 1. 1 2 3 1 2 3 studiéz studiézi studiáză studiém studiáți studiáză -i- . . a împrumuta (împrumut). a intra (intru). 3. Intru în clasă. 3. : 1. a pleca (plec). a semna (s(mnez). Noi (a împrumuta) cărți de la bibliotecă. - 1. a întreba (întreb). Iau o revistă. Semnez un formular. 2. ) I : a căuta . ): I ( - a urca (urc). Elena şi Maria (a căuta) o carte. a completa (completez). a copia). -ez (a studia. a învăța (învăț). Ccmpletez un formular. 3. . - . : a studia . a consulta (consult). caut cáuți cáută căutam căutáți cáută a da dau dai dă dăm dați dau a lua iáu iéi ia luam luáți iáu .

2. 3. : 1. ( ?» 8. Noi (a studia) o problemă de literatură. Bibliotecara îmi (a da) o carte. . (a lua) şi eu o carte.. 7. 16. Noi (a lucra) împreună. § 3. Eu (a întreba): îmi (a da) un dicționar rusromân? 19. (a pleca) la Leningrad. 10. . boi. ) . . la . .muta) cărți acasă. . Maria (a completa) şi ea un formular. . 15. : ) . 8. 4. : « ?— (de . 12. -i ) ]. 11. Ei (a consulta) catalogul. . 10. Mihai (a pleca) acasă. tablou — tablouri nume — nume. noi (a căuta) o revistă. . . ziar — ziare dulap— dulapuri. : bou — ții. 6. Eu (a intra) în amfiteatru.). Dvs. . 14. -ii: lecție — lecții.. 11. Aici (a lucra) studenți şi profesori. Ion (a studia) o problemă de lingvistică. doi. . . 18. două: un. Cine (a intra) în cameră? 6.. Tu (a căuta) un ziar. 9. informație — informa- -OU - caiet — caiete. -uri -ri - -ie. poezie — poezii. 7.. « ( ?— . 5. . 5.) . prenume — prenume . 9. Noi (a completa) un formular. ? . 13. raft —rafturi stilou — stilouri. (a pleca) la Leningrad? — Da. 4. 17. . . ?— . . ) -. ?» 12. : - . . Maria (a lua) o carte.

.. 57. un student—doi studenți un perete — doi pereți o studentă — două studente o carte — două cărț i un caiet — două caiete un nume — două nume . ) . .. .. . . . — § 4. -(u)l studentul romanul - -le peretele numele -ă 1 boul stiloul muzeul — — cartea .un. — ).. .. ( - ... . : . .. masa -ă ( 4Q 1 ) 4—10788 . . (un). .. ( (două). - : un — doi. (un.. un... — doi. — două.. . — două). — două.

. un stilou. o bancă. 3. . stilouri. Biblioteca este lîngă amfiteatru. 19. 17. un bou. Completez un formular şi semnez formularul. Mihai consultă catalogul. o facultate. 10. . : ) . 2. 21. . o revistă — revista. în servietă este o carte. 14. : . este aproape. Manualul nu este la bibliotecă. 8. 15. ) . Iau stiloul şi completez un formular. : bibliotecă — . 5. ziar-u-1. Pe rafturi sînt cărți şi reviste. La facultate este o bibliotecă. Aici este o sală de lectură. : ) -I . : cu . o carte. Lîngă amfiteatru este o bibliotecă. Pe masă este un stilou. biblioteca. un profesor. : biblioteca „Lenin". inginerul Popescu. 6. 4. 12. un caiet. un muzeu. Aici este un ziar. Universitatea are săli de lectură.-: profesor-u-1. Iată un dicționar rus-român. Pe coridor sînt studenți. limba română. : E x e m p l u : un dulap — dulapul. 20. un cuvînt. o revistă. La universitate este bibliotecă. Cartea este în servietă. 22. 18. 3. Biblioteca împrumută cărți acasă. o universitate. o elevă. . 16. : Completez două formulare cu numele. : lucrez la bibliotecă ( .: lucrez la biblioteca „Lenin"). Astăzi n-am ore. un formular. Am prieteni. Sala de lectură este aici? 7. un dulap. Biblioteca nu este departe. ( : ) . Maria are un caiet. sa- 1. . un nume. la de curs. 9. -ă. 2. creioane. adresa. - ). prenumele.. un prenume. Lîngă fereastră este un catalog. un dicționar. 13. Iau dicționarul şi plec. un perete. Caut un manual. un raft. o servietă. - . o studentă. 11. Pe masă sînt caiete. Este ziarul „Scînteia". Ion are un prieten. : - 1. ) .

în (volum) sînt poezii. 5. Caut (poem) „Luceafărul". Avem numai (ziar) „Pravda". Lucrez la (bibliotecă) „Gorki". 5. (Student) Ionescu este din România. 3. 4. « : « . 3. ». Caut un cuvînt în (dicționar) rus-român. ? . . 8. 2. La (universitate) învață studenți din România. 2. . Aveți (ziar) „Scînteia"? 6. . (Biblioteca) „Lenin" un este departe. Maria învață la (facultate). Studiez (limbă) rusă. 7. 2. . Am un permis la (muzeu) „Puşkin". . 11. . 5. ?» . . . . 7. . . 10. (Muzeu) Ermitaj este la Leningrad. 9. 9. 10. . 4. . Iată (revistă) „Limba română". Astăzi lucrez la (bibliotecă). 4. La (universitate) „Lomonosov" învață studenți din România. (Muzeu) „Puşkin" este la Moscova. 4* . 6. Ea învață la (facultate) de filologie. . Caut un cuvînt în (dicționar). . 7. . în (sală) de lectură lucrează studenți şi profesori. . . 8.1. . . ) . . : 1. 5. 3. . « . ( . » . . . ?— ?— § 5. 4. îmi — Ui — îi _ / \ ne — vă — 1 — . ». în (volum) „Pasteluri" sînt poezii. . : 51 . 6. In (sală) lucrează studenți şi profesori. . 1. 11. 12. Pe masă este (roman) „Nicoară Potcoavă" de Mihail Sadoveanu. . Am un permis la (muzeu). : . 9. « . 8.

5. 3. . ?) . . . ». Bibliotecara îi dă carte. 8. . 12. explic) . . . ? 4. . : « 1. . § 6. Sînt cărți. Vă dau o carte. . Ce este aceasta? ta aceasta? « » . . Acesta este un roman. aceas: Ce este - Ce este? Ce este aceasta? Sînt romane. . . 2. . . 13. Sînt ferestre. . Aceasta este o gumă. Ce este (aceasta)? ( ». ( . Este o carte. 10. . . « . . 6. . ) : . . Aceasta este o carte. ? Ce este? Este un roman. Bibliotecara le dă carte. . 14. .Bibliotecara îmi dă o carte. . 9. 11. . . : Acesta este un creion. 7. (a explica.

?— . 5. - .1. Teatrul „Maiakovski". : : Romanul „Nicoară Potcoavă" de Mihail . o universitate. un dicționar rus-român. 3. un catalog. 11. Un volum de poezii. Facultatea de biologie. de: 1.» : Biblioteca „Lenin" — . 2. 12. un stilou. 5. un formular. problemă de literatură — : - - . : 1. poezii. reviste. 2. dulapuri. : 2. ?— ?— . Romanul „Ion" de Liviu Rebreanu. 9. o hartă. ) . hărți. un manual. 8. o enciclopedie. « ?» : ( - un raft. . : un volum de poezii — de zahăr — . ?— ?— . Facultatea de matematică. un tablou. 6.. . ?— - ) Sadoveanu. . Facultatea de filologie. ) sală de lectură — . un kilogram . ?— ( ). 6. facultatea de filologie. 4. § 7. 10. 8. ?— . . . ). 9. . 4. O problemă de literatură. ?— de » . 14. ?— . 1. . afişe. 7. 15. ziarul „Scînteia". creioane. O sală de lectură. gume. Poemul „Octombrie" de Maiakovski. 3. ?— « ?— . O sală de cursuri. O problemă de lingvistică. de ?— . 4. un birou de informații.. . 2. Un tablou de Nicolae Grigorescu. ?— . 2. 1. : . Muzeul „Nicolae Grigorescu". un poem. . 3. ?— . pixuri. o sală de lectură. 7. un permis la bibliotecă. 13. . . Uzina „Lihacev" — « . ziare.

.. Bucureşti. Mihai învață . bibliotecă. limbă. reviste. Unde este formularul. Unde plecăm? 4.7.. . bibliotecă dicționare şi cărți. Ce completează Mihai? 13. Nataşa intră .. Plec acasă. 6. lampă—lampa. i [ij: pixuri. dulap. filologie. [ / ]: . . : . Cîte cărți aveți . : imediat pentru o zi pentru patru ore îmi dați desigur îmi împrumutați pentru o săptămînă cu plăcere 1.. dicționar. 6. . volumul de poezii de Tudor Arghezi? Elena îmi împrumută o revistă .. Vasile Alecsandri. uzină.... 1.. bibliotecară—bibliotecara... 11.. Nicolae Grigorescu. 12. problemă—problema. . 9... două săptămîni acasă.. .. stilouri. sala .. universitate. fereastră—fereastra.. dulap. filologie.. poezii. 3. limbă—limba... ă— sală—sala. 2. Elena. Elena urcă .. .. Biblioteca ne împrumută manuale .. istorie. la bibliotecă. lingvistică.... enciclopedii. Cine lucrează în sala de lectură? 2.. 8. .. bibliotecă.. 4..... lectură? 14. Mihai Eminescu.. literatură. Ion este coleg . lectură. oră—ora. permis. Noi împrumutăm ... Ea împrumută cărți acasă . afişe. Ce studiază el? 11. .. 5.. Bibliotecara le împrumută acasă o revistă .. gumă—guma. Ce este pe pereți? 4. o problemă de literatură sau o problemă de lingvistică? 8. o carte. Două volume . Cîte ore lucrăm la bibliotecă? 14. 5. 2. facultatea . dicționarul pentru două ore? Aveți poezii de Vasile Alecsandri? . 1.. Ce cauți în dicționar? 6. . revistă—revista. 7. ma- ... zi. .. poezii sînt . imediat.. bibliotecară.. facultatea . . bibliotecă. săptămînă—săptămîna. Bibliotecara îți dă cartea cerută? 7. . unu este . masă.. Unde învățăm împreună? 10.... lingvistică.... . bibliotecă—biblioteca. : Lucrez .. . 10.. bancă—banca.. sala . Unde este catalogul? 12. Noi luăm ziarul.. uşă—uşa.... El pleacă . El lucrează . Cine este Mihai? 9. masă—masa.. servietă—servieta. Ce este la bibliotecă pe mese? 5. grupă—grupa. adresă—adresa. raft? 13. Saşa învață . Ce studiezi d-ta. 5.. 3. Bibliotecara caută . o săptămînă. Ce este în dulapuri şi pe rafturi? 3.

hartă. 6. . ?». .) ... 19. - .) . 9. . trei mătuşi. fereastră. . rafturi. . . universitate. . pereți sînt două tablouri. : un. . .să.. pix. 11. 2. sală. doi. 14. poezii . 18. dicționar—. mama. 7.. dicționar.. .. facultate. . . bou—. « « : « ( ?— ?— . . ?— . formulare.. o verişoară şi patru veri. student—. tablou. nume. . volume. . prieten—. caiet.. . raft —. ». .. ?» !— .. . manual.... Părinții mei stau la Bucureşti. . 15. . ?— ! 20. . . cuvînt.. 5. ! 21. . 12. trei frați şi două surori.... 9. volum —. uşă. catalog. .. .. .. . . . . .. Tatăl meu este profesor. . Lecția 3 FAMILIA MEA 4 Familia mea este mare: tatăl (tata). Studentul caută cartea ... informație. raft. săptămînă. . dulap—.. ... . ... două - . dulapuri. »? . . dicționare. . pereți. ... poezii. . 6. 13.. « ». 8. . : « . ? 17.. . ). perete—.. 16. stilou..) - 3.. ziar... . . . ! 15.. boi. . masă. poezie —. o.. ?— ( . bou. . * : 1. 7... ?— ? 10. el lucrează la faculta- . creion. Eminescu? 17. .. . 16. formular— . ( ( :« . . Mai am doi unchi.. prieteni.. .. perete. studenți. .. 4. profesor. ? 8.. îmi dați trei volume .. : carte.

Soția lui este muncitoare. are trei ani. lucrează la uzină. Un văr este bibliotecar. el stă la Iaşi. Sora mea Ileana este de asemenea elevă. — Părinții voştri mai sînt în viață? — Da. Am numai un frate şi două surori. sînt elevi. nepotul meu. Unchii noştri sînt medici. Şi el este căsătorit. — Unde lucrează? — Una la policlinică. Ei au doi copii. ani m nepot. Nu mai lucrează. El este căsătorit. iráte. soț. tați m mámă. fii m de asémenea . veri m părinți m pl profésor. -i m . Ei au un copil. este bibliotecară. -i m fiu. Soții lor sînt contabili. Ioana. ea lucrează la şcoală. Celelalte mătuşi sînt bibliotecare. cealaltă la bibliotecă. -i) bunic m . El nu stă la Bucureşti. sînt în viați. -i m funcționar. muncitor. DIALOG — Familia ta este mare? — Nu. -íi f VOCABULAR copil. arhitéct. Ei n-au copii. Radu. -e f. Fiul lor are numai un an. nu e mare. tátă. -i m soție. sînt la pensie. stau cu copiii lor la Leningrad. Şi verişoara noastră Sanda este contabilă. Cealaltă soră Florica este inginer (ingineră). copil m . —Unde stau surorile tale? La Moscova? — Surorile mele nu stau la Moscova. Fratele meu Mihai este student. Celălalt frate. Gheorghe. Bunicii noştri nu mai sînt în viață. b&iát. Soția lui este funcționară. un băiat şi o fată. — Este căsătorit? Are copii? Cine este soția sa? Copiii săi lucrează sau învață? — Soția sa este muncitoare. frați m soră. -i m contábil. Ea este căsătorită. este elev. el studiază la Universitatea din Moscova. Soțiile lor nu lucrează. este doctoriță. Dan. O mătuşă este de asemenea medic. Fratele meu Ion este funcționar. soți m ( ) médic. -ii / máre . băieți m fátă. . are opt ani. Ea lucrează la muzeu. ceilalți sînt arhitecți. Şi soțul ei este inginer. unchi tn mătuşă. Băiatul. bunică / ( ) bunici m pl . ele sînt casnice. -e f văr. arhitecți m ( cásnică.tea de biologie. -e f învăț ătór. -ți m . mama mea este profesoară. Fata. Dan şi Ioana sînt nepoții mei. Ei stau Ia Ploieşti şi lucrează la uzină. — Unde lucrează fratele tău? — Este muncitor. familie. suróri / tínchi. copiii săi învață. -şi f verişoáră. féte f an.

popi ( . ... . nu mai sînt în via- ) § 1. : tatăl § 3. . . ță— ) s t aa u * " pee cori P coridor — s a u np sran stau * scaun — s au ( . ) . . unchi —doi unchi ( ) óchi —doi ochi ( ) muşchi — doi muşchi ( arici —doi arici ( ) . -i. -ă . -i ) : un un un un : [ok'ul]. .REȚINEȚI EXPRESIILE a sta * *— stau la Bucureşti — fi căsătorit (-ă) cu. ochiul . : tată. 1 2 3 stau stai stă a sta .). ) -u-: unchiul [unk'ull. .). .. a sta ( . : .. ) . tată - . tata. . . -ă.: popa. - stăm stáți stáu § 2.. . — cîți ani ai (aveți)? — a fi In viață — . popă ( . tați. . ( ) ? (stnt în viață — .) .. .

. § 4. : arheolog. . -iță -tcr asistént bibliolecár contábil funcționár laboránt poét arhitéct asisténtă bibliotecáră contábilă funcționáră laborántă poétă arhitéctă -iță doctoriță pictoriță -toare compozitoáre directoáre ínvățătoáre muncitoáre redactoáre scriitoáre doctor pictor -tor compozitor diréctor învățător muncitor redáctor scriitor ) biolog. -i : - -i studenți părinți boi copii tați popi unchi studenții 1 părinții boii copiii tații popii unchii 1 -i : [studenții]. medic. . [surorile]. . -1 .-toare: -ă. geolog.

: 1. 3. 4. prieten. coleg. ?— . copil. stau lîngă uşă.. 4.. . . un tată — . contabil. soț.. 9. .. student. tată. . . : 1. stau acasă.. . ochi. 8. 4. unchi. . 10.. ... . . . 12.. ) - . 2. 3. . 6. . . 14. . . : a sta - stau la Bucureşti. ?— ?— ?— . soră. bibliotecar. stau în cameră. an. ... ?— . perete. stau pe scaun. . ?— . arhitectă. : ( . verişoară. . — . bibliotecară.. . . 2.. 7. văr. funcționar. . un muşchi — . un arici —10 . stau aproape.. . un ochi — 2 . ? 3.. 6.. un popă—. 5. . .- -le mese surori cărți caiete stilouri mesele surorile cărțile caietele stilourile 1. bunic. . stau departe. .. . . . profesor. băiat. 5. . un unchi — 4 .. 2. : - frate. 5. - . . elev. 13. nepot. stau în pat. . . ? .

p. p. mele tale « | «.) (ei) (ele) . noastre voastre nostru vostru noştri voştri Dumneavoastră lor 1 ) : eu — meu. . 1 : M. mea ta dumitale sa | lui | ei M mei tăi . (eu) (tu) (dumneata) (el) său mea tău . . tu — tău . . ( . noastră voastră M. p.§ 5. . .. — : fratele meu — sora mea. ). frații mei — surorile mele. . - .e (ea) său | sa săi sale : - M. (noi) (voi) (Dvs. .

bunică.. ( 1 2 . . . fereastră. servietă. dumitale.: tatăl meu — ). ) 3 . . . Iui. — . pix. gumă. ) 3 . dumneavoastră ( ) . ietele mele. formular. 2. . carte. Noi luăm servietele noastre. dulap. săi. lor. limbă. fereastra mea — . ei. 1. . volum. masă. hartă. stilou. . săi. lor dumitale. . ei — : sora sa — ( ) . ) — : caietul meu— ca- . surorile — lui. sora ei — . problemă. ) : ( . ): . dicționar. catalog. : sora lui — . . . caietele / ) — ( . . sale) ( . Ion şi Maria îmi împrumută manualul lor. Iui. . revistă. uzină. caietul meu — . - : bibliotecă. studentă. sora mea Elena — . oră. cuvînt. 3 . .— . creion. ) său (sa. . frații \ sora. universitate. facultate. . : masa mea — . : fratele meu Ivan (Ion) — . mătuşă. mamă. : Eu iau servieta mea. ) . : fratele. săptămînă. . său (sa. . ei. 3 . ) . sale) . — . . . ziar. dumneavoastră caietul.

.) .. 4. Ion îți împrumută pixul . . ? 5. profesorul nostru.. 1. Ion şi Radu. Ileana. . 1. . . Maria. . surorile . . 2. . . ( ) — 6. cartea sa.. fratele . îmi împrumuți cartea . 8. ? — Da. unchiul . Maria şi Ion ne împrumută servieta .. ? 7.. . — . . . .. Ileana şi Maria. Vă împrumutăm dicționarul . : .. Radu. . ?— - . Elena şi Olga. .. 4.. . — . : ) ( . . . mătuşa . 6. . . fereastra mea. . ... 2. .... 5.. : .. . Ne împrumutați manualul . 3. . ( . .a) Prietenul . îmi împrumuți pixul .. . ....) . colegul său. d) prietenele .. : .. 8. 6.. colega . ... 9. . c) prietena ... .. Irina şi Elena. 7. sora ei. 3. . .. 3. . .. colegele . 5. . . . .. b) prietenii .. nepotul . Alexandru şi Iorgu. .) . prietenul dumitale. Andrei şi Saşa. Ne împrumutați manualele . . 7. . 4. . Ioana. - 1. studentul Dvs... . ... . . 10. . — .. 4. Mihai. nepoții . — — . dulapul său. mama lor. Sora . . 2.... . ziarul meu. pixul tău. Florica. servieta lui... . frații . 3. Sandu şi Dan.. Gheorghe. . : caietul meu.. Sandu. unchii . profesoara noastră.. — ... 6. îți împrumut pixul . . . .

.. 17. frate.. 21. . uzină.. creioane. .... . 14. § 6. volume. .. 24. nepoți. ... .... 18.. mătuşă. . dulapuri. profesoare.. . celălalt. celălalt . . .. celălalt celălalt ( ): ?— . ceilalți celelalte ... cealaltă soră. celălalt ... cealaltă mătuşă — cealaltă fereastră.. .. . masă.. . .. bibliotecari. pereți. serviete. . . săli de curs.... celălalt la Leningrad. celălalt : celălalt frate. O soră învață la Kiev. 25. perete. .. .... 5. nume. pix. cealaltă la Leningrad.. 8. . 11. . ? 15.. ziare. . .. 9. . ziar. .. amfiteatre. elevi. hartă. . dulap. .. . studente. . 13. . .. ..) ( ? 16. . 1. 19. .. celălalt cealaltă . . ... .... . 12.. ? 6. . . celălalt : Un frate învață la Kiev. . 22...... . 20. . : celălalt băiat — celălalt manual. . . 23.. . . . 2. uşi. . coleg. .. ( .. carte. camere. pixuri.. .. celălalt: . ceilalți colegi.( .. : . . . ?— . ).... ? 7. prieten.. .) ?— . — : celălalt caiet — celelalte caiete. . volum. . mese. ... .. 10. .. fereastră.

.... 2. . sînt acasă. 7. .. : numai nu mal - 1. cărți. Soția lui . . . numai ). . Prietenii tăi . . nu mai. . .. prietenii tăi pleacă acasă. ) numai . : 1. ... .. Nu mai împrumut cărți de la bibliotecă. nu mai . - . îmi dați . .. - - . . Bunicii mei . . ... 1. soția lui nu lucrează. .. Am numai două surori. bunicii mei sînt acasă. nu mai ( : ) Mai am doi frați. Mai lucrăm la bibliotecă trei ore. : Am numai un caiet. . Tata (tatăl) mai lucrează. împrumutăm . . Saşa mai studiază probleme de lingvistică? 6. Biblioteca noastră mai împrumută cărți acasă? 4. două ziare. lucrează aici. . . Mihai mai caută în dicționar un cuvînt. ... sînt în viață. Unchiul tău Gheorghe mai este acasă? 7. 8. . 5. - ) § 7. 6. . Nu mai sînt în viață. . . Fratele tău mai lucrează la şcoală? 2... . . reviste . dați? 3.. Inginerul Ivanov mai stă la Bucureşti? 5. Aici sînt numai caiete. mai. Profesorul nostru mai este în amfiteatru? 2. . împrumutăm. Colegul Dvs.. mai ( - mai. .. 4. Sora lui mai învață la universitate? 3... trei .

Aveți unchi şi mătuşi? 4. fereastră. frate. . . : . eu. mea. . 5. celelalte. ferestre. 65 . cîte. mai lucrează? 7. elev. profesoară. fereastră. . Cîți ani au nepoții Dvs. § 8. : Uni. perete. 8. 5—1078 2. reviste. italieni. Părinții Dvs. . 3.3. este mare? 2. 1. bibliotecare. clase. 11.? 8. Elena. mulțumesc. . Sora Dvs. ( ( ) ). carte. 12. studente. mei. Familia Dvs. Fratele meu este profesor. . Fratele Dvs. . departe. este căsătorit? 9. ?— . sînteți căsătorit(ă)? 11. respectiv. . Bucureşti. facultate. el. ei. din . pereți. . din versitatea din Moscova — Bucureşti — .? 4. : 1. Aveți frați şi surori? 3. caiet. Sadoveanu. sovietic. mare. Ioana. 6. facultatea. sîntem. verişoare. revistă. noastră. Aveți verişoare? Aveți veri? 5. servietă. . la revedere. şase. . inginer. 2. . aproape. veri. 9. universitate. : şcoală. - . cine. . 13. : 1. mese. de asemenea [deasemeneaj. uniunea [uniunea]. creioane. 4. eşti. redactoare. are. : 1 este. Colegul lui învață la Moscova. coleg. gume. lucrează. Dumneavoastră. mai sînt în viață? 6. unde. ?— . 3. ele. dumneata. universitățile din România — - 1. este căsătorită? 10. verişoare. 10. Nicoară Potcoavă. . Dvs. Bunicii Dvs. e ( . Unde stau şi cine sînt părinții Dvs. Ileana. Universitatea din . . zece. . prieteni. 7.) pe. englez. muncitoare. e ( ). . 2. ?— .

. . . 5. cărți. muncitor. Are trei fete: una lucrează la uzină.... . Numai biblioteca noastră are poezii de Eminescu. Profesorul urcă la bibliotecă. 2. la bibliotecă. : E x e m p l u : Maria este contabilă. 6... sînt caiete.. . Medicul lucrează la policlinică. . . medic. . Avem la bibliotecă . . 4. 6. Ionescu . caiete. - .. ?— . 6. studenți. Băiatul lor slă la Bucureşti. 2. Numai Maria pleacă la Bucureşti. mai învață la şcoală. : numai nu mai - 1. 3.. e muncitoare. învățător. . . o fereastră. Am două prietene: una e medic. 2. . 7. . á # ». 8. lucrezi Ia bibliotecă? 11. .. Bibliotecara caută cărțile în dulap.. doctor. laborant. 5. studenți învață limba franceză. . 7. . stă la Bucureşti. Funcționarul pleacă acasă. 8. Astăzi lucrez . 9. .. .. 9. sînt studenți în amfiteatru.3. In amfiteatru sînt .. 7. Are trei băieți: numai Ion e student.. : . Aici sînt .. : .. 10.. profesor. 8. arhitect. . învăț limba franceză. Inginerul nostru lucrează bine. stă la Iaşi..... . 7. 9. * „Familia mea". în cameră este . .. scriitor. funcționar. . 4. . 4. ) 1. . .. 4. 5. pictor. . 6. rector. . .. celălalt : 1. 6. ) . Am . . contabil. 3. 5. Numai student învață limba română. sînt studente. 9.. ... 8. ?— ?— ?— . 3.. doi frați.. 12. . . ?— . biblioteci nu au... plec acolo. . Aici . 5. ..... .. . asistent. studente pleacă la Iaşi. . . . . . . . . . Studentul intră în amfiteatru.

baia şi bucătăria sînt luminoase şi spațioase. Balconul dă spre răsărit. . 10.. are numeroase apartamente. Casa noastră este înaltă. ?— . Covoarele sînt roşii şi negre. . Blocurile noi din cartierul nostru sînt moderne şi frumoase. Saşa! —Pleci acasă? — Da. vestiarul. Ea este la parter şi constă din patru camere. ? 15. luminoasă. spațioasă. Plecăm împreună? Stai la cămin? — Da. Mobila este maro. Are un vestiatf. 16. Pe masă stă un vas cu flori. Avem loc destul. Camera mea are un balcon. scaunele şi fotoliile sînt şi ele albastre. confortabilă. în blocul „E". — Unde stai? In blocul „A"? — Nu. — Şi eu stau acolo. în camera mea sînt patru scaune şi două fotolii. . 11. au opt etaje. stau la căminul Grozăveşti. Doi sînt români. Şi tu? — Plec şi eu. f APARTAMENTUL N S R OT U Stăm la Bucureşti în cartierul nou „Balta Albă". doi sînt sovietici. 14. DIALOG — Bună ziua. — Camera voastră este bună? — Da. ?— . Aici este un frigider şi un aragaz. Cărțile şi hainele stau în dulapuri. Muşamaua este roşie. Lîngă fereastră este o canapea. Pe podeaua lucioasă este un covor roşu. Perdelele sînt albe. Pe pereți sînt tablouri. Pereții sînt albi. In bucătărie mobila este gri. 13. La ferestre sînt perdele. Canapeaua este albastră. o baie. o bucătărie. curate. . Ei învață limba română. Cartierul este frumos şi modern. pe podele covoare. Paturile 6* 67 . Camerele. curați. Locuința noastră este bună. . Pe masă este o muşama. Mihai! — Bună ziua. . 12. — Cîți studenți stați în cameră? — Patru. e înaltă. Clădirile vecine sînt de asemenea înalte.

In cameră avem două dulapuri şi un cuier. -e n cartiér. ( ) REȚINEȚI EXPRESIILE a da spre. hol. Jos. -e floáre. -e n bloc.) . -ále f vas. flóri f cămin. -ori f telefon. covoáre n roşu négru balcon. . -ii n canapeá.. -i / vecin etaj. — Aveți o baie sau un duş? — Avem o chiuvetă în cameră. bălți / . -uri n . -foáne n a funcționá (-ez) . -uri n . -ele f covor. dar din păcate nu funcționează. -e ț maró fotóliu. Ai şi tu un aparat de radio în cameră? — Am. -e n duş. Pe coridor mai sînt două bucătării. -e n aragáz.. -zoáre aparát. este un televizor în culori. baia şi duşul sînt pe coridor. -e n nóu báltă. -uri n destul .ț televizor. -éle f albástru . -uri chiuvétă. Acolo stau două frigidere şi două aragazuri. la parter. -uri n muşamá. -íi / luminos spațios curát podeá.Mobila este nouă. — .. -e f perdeá. . bucătărie. balcoáne n spre . -éle f lucios gri frigidér.. VOCABULAR mobilă. pat. báie. alb frumós modérn cásá. Bucătăriile sînt luminoase şi curate. băi f . . -e f bun confortábil la partér a constă vestiár. în hol. răsărit Sinonime: apartament — locuință. cuier.sînt confortabile. Tot acolo stă şi telefonul. In treacăt Chiar şi în arheologie este frecventă întrebarea: „Ce mai este nou?" apartamént. . ( ). -uri . -e n loc. chiár frecvént întrebáre... — Aveți un televizor sau un aparat de radio? — In cameră noastră este un aparat de radio. háină. culoáre. -ări f .. -e / înált numeros clădire. locuință. ( balconul dă spre răsărit (ferestrele dau spre răsărit) — ( ) .

. -á -eá muşama podea : -álele -élele muşamalele podelele . . nord — sud — est — vest — I miazănoápte — J miazăzi — răsărit — apus — § 1. zilele. .) 1 etajul I (etajul întfi) — din păcáte — în treacăt — Puncte cardinale. . . ... . -ie. .. . . . ziua. - : 1 : casă cu opt etaje — .a avea loc destul» a fi loc destul — televizor alb-negru — televizor în culori — tot acolo — la partér — la etá} — ( . zile. . : . -áua -eáua muşamaua podeaua -ále -éle muşamale podele * i (zi — ). § 2. . : zi.

§ 3. -i: . : . . poziție. -a. rîndunea. spațiu. -iu - . delegație. haimana. covor. informație. fotografie. enciclopedie. basma. direcție. haină. scaun. -ea. manta. macara. ) -ie: Exemplu: poezie — două poezii. podea. expediție. bucătărie. bloc. mahala. te70 . pat. . zi. construcție. . fotoliu.. -ie bucătărie lécție -ia bucătăria lecția -ii bucătării lecții -iile bucătăriile lecțiile . istorie. recenzie. muşamaua — muşamalele muşama. cafea. revoluție. rezoluție. 1 stea. canapea. poezia — poeziile poezie. lecție. constituție. perdea. lulea. - Exemplu: muşama — două muşamale. ) : Exemplu: masă — două mese. blocul — blocurile masă. cafenea. un bloc — două blocuri. casă. masa — mesele. -iu fotoliu exercițiu -iul fotoliul exercițiul -ii fotolii exerciții -iile fotoliile exercițiile . clădire. . rețea. : ) .

frumoşi [frumo]"]. . culoare. apartament. aragaz. ( : I— ( . tablou. floare. chiuvetă. . : . balccn. hol. III — - . [i]: negri [negri]. ). vas. cămin. - § 5. II — . duş. . vestiar. ) . telefon. . § 4. cartier. cuier. dulap. . frigider. aparat. televizor.ritoriu. exercițiu. . . locuință. . etaj. un un un un un un alb înalt perete alb aragaz alb -u albastru negru perete albastru fotoliu albastru -os frumos spațios perete frumos aragaz frumos -ă albă înaltă o perdea albă -ă albastră neagră o perdea albastră -oasă frumoasă spațioasă o perdea frumoasă -i albi înalți pereți albi -1 albaştri negri pereți albaştri -oşi frumoşi spațioşi pereți frumoşi -e albe înalte perdele albe aragazuri albe -e albastre negre perdele albastre fotolii albastre -oase frumoase spațioase perdele frumoase aragazuri frumoase : -i muta cum liquida. - . -i : albi [alb'J. : . loc.

confortabil. : un cartier nou — un nou cartier. . . galben. rău. acru. aragazul — . este alb\ . — aragazuri albe. . vecin. sănătos. Aici sînt case (blocuri) frumoase. : . albastru. roşu. 1 greu . gol . : (Un) frumos bloc! ) « » - . rău . frumos. vechi. 1. curat. român. : . ( » « : un bloc frumos. gol. nou. maró : un costum maro. : noi [noj]. somptuos. . . aspru. . : cartierul nou — noul cartier. : un aragaz alb. - : bun. i noi roşii 1 1 vechi | grele rele goale - § 6. fructuos. .nou roşu 1 greu rău vechi gol . răcoros. . : - + - . grei răi goi . . roşii [rojii]. . . modern. aragazurile sînt albe. . înalt. § 7. vechi . gri . luminos. mîndru. alb. negru. costumuri maro. . ) ( + . bucuros. . . sovietic. greu. mobila maro. Casele (blocurile) aici sînt frumoase. : nouă roşie grea rea veche goală -i. spațios.

în apartamentul nostru pe mese sînt (muşama). - 4. Avem două (muşama) (roşu). AM O á . . Covoarele aici sînt frumoase. . . lucios. 8. înalt. Ea are (ochi) (frumos). curat. 10. 3. 6. 4. delegație. 17. Am două (zi) (liber). . : . . Pe (podea) este un covor. . . Ion are (ochi) (negru). balcon. 5. . 14.2. 16. . 5. modern. în apartamentul nostru (podea) sînt (curat şi lucios). (Fotoliu) sînt (maro). 2. . (Cartier) (nou) sînt (modern). (Canapea) este (frumos). frumos. perete. Avem (profesoară) (nou). 3. 18. bucătărie. nou. . . (Muşama) este (alb). roşu. . In camera mea (podea) este (curat şi lucios). . In apartamentul nostru sînt două (canapea). - 1. : . albastru. (Canapea) sînt (frumos). canapea. . . . Sora mea are (canapea) (nou) (maro). Astăzi am (zi) (liber). 11. numeros. 12. . Şi mîine am (zi) (liber). muşama. . . 7. . spațios. . Pe masă este (muşama). . . covor. : Aici Acolo a fi doi două băiat clădire perdea fotoliu covor student aragaz bloc : albastru alb modern înalt sovietic roşu confortabil nou . . . . Maria are (mobilă) (negru). coridor. 15. . . Aici sînt trei (fotoliu). podea. (Muşama) sînt (galben). . Eu am (caiet) (gri). Elena are (ochi) (albastru). (Muşama) este (nou). 9. In camera mea lîngă fereastră este (canapea). . . 6. . 13. : . E x e m p l u : Covorul aici este frumos. Tu ai două (caiet) (gri). .

Mobila .. - ră sînt roşii. Bucureşti sînt blocuri înalte. .. — din: Fereastra din cameră este înaltă. (în cameră pe ce ' ?': . (Fotoliile din came. Blocurile . § 8.. - ... în din: 1... Bucureşti sînt înalte. . — din cameră — «» ). § 9. . bucătărie este frumoasă. cameră sînt roşii. 3. . din - pereți sînt. ' ': în ce cartier stați? — ? Ce cărți împrumuți de la bibliotecă? — ? în din: 1. . ... cartierul Ceriomuşki apartamentele sînt confortabile. . 4. Masa din bucătărie este (Ferestrele - în.. . Apartamentele .. sală sînt galbene. din. bucătărie avem o mobilă gri. 5. — albă.. din ( ). cum cum Cum învățați? — învățăm bine. Scaunele .. ' ( )': Cum sînt blocurile din cartiere noi? — ? .. . : Pe pereții din cameră sînt. Florile . din . .). vas sînt flori. .. .. . - . .. ). ' '. cameră sînt trei fotolii. Fotoliile . In cameră este o fereastră. în bucătăria noastră este o masă. .. 6. . Masa din bucătăria noastră este nouă. cartierul Ceriomuşki sînt confortabile. . 2. 2.. 1. ... sală sînt două scaune.... 2.. 8. 7. vas sînt frumoase..... 9.

pereți. vestiarul. clădirea. ) . 1 . .) 7. perdeaua. 4. .? 8. lecții. b) intri. clădire. din. In ce cartier stați Dvs.? 6. : . ? 9. . grei. sovietici. Cîte etaje are blocul Dvs. dicționar. ? 5. Cîte canapele ai în apartament? 16. copii. ? 6. ? 11. Ce este pe podea? 15. buni. metri. . Din cîte camere constă apartamentul dumitale? 7. ? 8. . imediat. perdea. podea. ? 4. clădiri.? 4. . ?— . negri. mîndri. ? 7. cartierul. ( . studiez. Ce culoare are mobila din cameră? 12. enciclopedii. ( . podeaua. . confortabili. - . radio. moderni. vestiar. numeroşi. 3. . 5. enciclopedie. Unde stă frigiderul? 17. . Ce mai este în bucătărie? 5. ? 6. . . studiezi. . Ce mobilă este în camera ta? 10. Unde dau ferestrele din camera vecină? 11. stilou. ? 2. - . 3. băi. . 9. . . . 2. Cum sînt clădirile vecine? 5.? 3. respectiv. lucrezi. 3. Cum este apartamentul Dvs. bucătării. lingvistică. înalți. roşii.? 2. 8. c) noi. . kilometri. Ce este în camera dumitale? 9. studiază. urci. 4. 6. ? 10. din păcate. 1. sovietic. Ce culoare are mobila din bucătărie? 13. . curați. flori. [t] [d]: cartier. băieți. Cum sînt perdelele din camera Dvs. Cum sînt blocurile din cartierul Dvs. ? 3. 10. . 1. Cum sînt pereții din camera Dvs. vecini. . : « 1. . i: a) albi.? 14. copiii.

bibliotecă.. în grupă sînt două studente sovietice. 4... : Apartamentul nostru . 6.... 5. Familia mea constă .. . Avem două balcoane.. Ion ia cărți ... . este aici. este în hol. Un telefon funcționează. eu îți (a da) o revistă nouă. 3... (Dvs. la bibliotecă sau acasă? 6. funcționează... . . 10. uşă stă un scaun. coridor.. . .. . avem . bucătărie este un aragaz. 9. ): 1. D-ta (a căuta) în dulap o carte. 5. acolo un televizor . Noi (a urca) la etaj.. ? 10. Aici este o muşama.. . O canapea stă lîngă fereastră. Baia este .... . Unde (a sta) televizorul? 3. flori..... . noi stăm . O bucătărie este curată. una: celălalt - 1. muşama? 7. 2. Camera noastră este mare. Ion (eu) dă un vas cu flori... . carte? 8.) împumutăm dicționarul nostru. este şi televizorul. cealaltă clădire sînt numai şase. 2. . 11... 2. unde este . 13... Telefonul (a funcționa) prost..... (a lucra) la muzeu? 9. Profesorul (noi) dă o carte. ( ... 6.. Aici avem un televizor alb-negru. dă spre apus. .. Mihai (ei) dă un creion şi un pix..7. bucătărie nu.. . Cine (el) împrumută un manual de limba română? 6. este aici.. stă lîngă uşă..... . 3.. : . masă este un vas ... numai .... fereastră stă o masă. Iată două vase cu flori.. 11. (Ea) împrumut muşamaua mea roşie. Cartea ta este în dulap. Ion stă . are balcon. 4.... 12. 8. eu (a pleca) la Kiev. . 4. Cum d-ta (a completa) formularul? 11. 4. telefon nu. 2.. 9. . Sora mea (a pleca) la Moscova. ... a da spre răsărit tot acolo a da spre sud din păcate loc destul la parter la etaj pe coridor în culori : 1. 10. Bibliotecara (tu) caută o revistă. unde este . . Cine (a învăța) limba română? 8.. bucătărie dau spre apus. . 5. Dvs. 8.... 3.. unu.. Ferestrele din camera mea . patru persoane. Apartamentul constă din două camere. Unde (a lucra) Ion. . 5. . 7. numai . la Bucureşti sau la Iaşi? 7. Avem două telefoane. Tu îmi (a da) un volum de poezii. stă acolo. Părinții mei (a sta) aproape. clădirea noastră sînt zece apartamente. 12. Unde (a studia) Saşa.. Ferestrele . unde este . 7. : 1. Telefonul este jos în hol. nu avem telefon în cameră. Avem două televizoare.. stă aici.

( ». . . Copacii 1albi. pene negre Decor de doliu funerar. . .— ?— . .— ( . . — ?— ?— . .. ( . . .. . . Şi frunze albe. . . . frunze negre. . copacii negri. : .. . ?— . pan&. . . . ) ). . . . * . . : . ) ?— . . - . 1 . . . 14.— ?— . ( . . Şi pene albe. .. . 15. «» ( . ?— ) . ) . copacii negri. 2.— . .. ) 1. « . . . . . ) « ». . - ) . Stau goi în parcul solitar Decor de doliu. . ( . funerar. copacii negri. . George Bacovia Decor Copacii albi. Copacii albi. . « ») .— - .

Ceasul tău rămîne în urmă.) — Ceasul Dumneavoastră (Dvs.Lecția ÎN ORAŞ 6 E ora trei. Mulți oameni stau în cartierele noi şi merg la locul de muncă cu autobuze sau cu troleibuze. In Republica Socialistă România ziua de muncă începe la ora şapte sau Ia ora opt dimineața. Le plac plimbările. E ora trei fără zece minute. Oamenii termină ziua de muncă. pe străzi. DIALOGURI I — Cît e ceasul? Cît e ora? — E ora unu (e ora două. E trei fără zece minute (e trei fără zece. Oamenii aşteaptă în stații autobuzele. pe bulevarde. Seara e puțină lume pe stradă. Oamenii au timp liber. — Ceasul tău nu merge. e trei fără un sfert). care anunță spectacole. tău) nu merge bine. Ei văd multe vitrine frumoase. funcționari. El merge prost. Mulți muncitori. La Bucureşti cartierele noi nu sînt departe şi autobuzele fac puțin pînă acolo. Ei trec prin centru. concerte. Eu pun ceasul-după radio. în piețe e multă lume. Ion şi Mihai umblă mult pe jos. Cînd pot. e unu. ceasul meu este bun. expoziții. Pretutindeni. ascultă muzică la radio. ei rămîn acasă. E ora de vîrf. — Nu. La universitate cursurile încep de obicei la şapte şi jumătar te sau la opt. El merge bine. — Cînd întorci ceasul? — întorc ceasul dimineața (seara). apoi străbat bulevardele.. . Dacă autobuzul merge repede. Atunci ei fac pînă la facultate 40 de minute sau 45 de minute. tramvaiele. văd filme la televizor. e două). Scot ceasul meu şi spun: „E ora unu şi jumătate". el stă. El merge înainte. ceasul e departe. Mihai şi Ion merg pe jos. troleibuzele. EI face un sfert de oră pînă la facultate. E trei fix (e ora trei fix. ei ajung după un sfert de oră sau după o jumătate de oră. Tot acolo merg şi autobuzul 74 rapid şi troleibuzul 88. dumitale. Studenții termină cursurile la ora unu şi jumătate saú la ora două. Dimineața Mihai şi Ion iau autobuzul 37. multe afişe. studenți preferă autobuze rapide. — Vezi acolo un ceas? Cît e ora? — Nu văd.

— Aveți timp. a preferă (prefer) rapid . -e ti piálă.— Cît e ceasul acum? (Cît e ora acum?) Am bilete la cinema. fix . - . — Cît costă pînă la cinema? — Nu costă mult. vă dau un telefon la şapte si un sfert. curs. în treacăt Economie La un stand de cărți în aer liber: — Cît costă „Dama cu camelii"? — Zece lei. — Iau un taxi. . . La ce oră începe filmul? — La patru şi douăzeci (de minute). Faceți cincisprezece minute. -uri n . . . lîngă căminul de studenți. — E(ora) patru. -aie n troleibuz. -uri n . concért. . a ascultă (ascult) muzică. E aproape.E tîrziu. pe jos VOCABULAR atunci pfnă (la) minut a tréce prin céntru a străbáte . Unde este statia de taxiuri? — Peste drum. -e n ceas. jumătáte. . . . 30-35 de lei. -ări f seără. -ii f autobuz. dácă répede a ajunge . - . -i / film. . înainte f&ră & . străzi / bulevárd. -uri n liber a rămfne . ajung acasă la (ora) şase şi jumătate sau (la) şapte fără un sfert. expoziție. oámeni m a terminá (términ) muncă. -ăți f a aşteptă (aştept) stáție. La ce oră ajungeți acasă după film? — Filmul durează puțin. . a vedeá (văd) vitrină. -e ti tramvái. ( . . . -i f a începe . séri f timp. a fáce . piéțe f multă lume om. ) puțin . -e n a mérge . — Bine. .f cáre ( ) a anunță (anúnț) spectácol. . Nu ajung! — Unde este cinematograful? — In cartierul „Balta Albă". — Şi fără camelii? oráş -e n pretutindeni strădă. -ii f a umblă (umblu) a plăceá (plac) pllmbáre.

sfert. -uri n a piíne .. . ) . bilet.. tirziu — aveți timp — cit costă? — ? a da un telefon — in aer liber — a face (mult. . tîrzíu ) .) — a merge (a umbla) pe jos — ( ) a vedea un film (un spectacol) — a vedea expoziție — a pune ceasul după radio — ( ( ( . întoárce (întorc) ( a scoáte (scot) . ( . : . . . léi m după film a durá (-ez) stand. - taxi. -íuri peste drum a costá léu. multă lume —puțină lume. — . a începe —a termina.. 5 minute. 1 2 3 . -ea: a aveá. II 111 . a vedeá. a puteá . a lua (iau) autobuzul (taxiul. . a plăceá. 5 ) § 1.. REȚINEȚI EXPRESIILE oră de vîrf — zi de muncă — loc de muncă — de obicei — tot acolo— . puțin.. a spune aciím .. -ém -éți . -uri áer . cea sul merge înainte — ceasul rămîne în urmă.) pînă la . cinematograf. cinemá.. ) - Antonime: mult —puțin...) ) . - II -i - ..

a spune .: a încépe. ) III : . întorc jeasu1. ~ Ql . . Nu pot. I. ) ) . a merge. 1 2 3 . . . 3. . . 1 2 3 1 2 3 plac1 placi pláce plăcem plăceți plac a puteá pot poți poate putém putéți pot a vedeá văd vézi véde vedém vedeți văd . . a plăcea Ne place filmul. Ne plac plimbările. . II III 2 . Plimbările ne plac. . : putém — încépem. . Rămîn acasă. 2. a plăcea. 1 . 4. ) 1. -em -eti -e a încépe a rămine rămîn rămíi rămîne ramînem rămîneți rămîn a intoárce întorc întorci întoárce întoárcem întoárceți întorc . - . . . a fáce . : place. 1 2 3 1 2 3 : 1 ) încép încépi încépe încépem încépeți încép . 1 : : 6—1078 1 2 3 .a plăceá . -n: a pune. Văd un taxi. puteți — încépeți. a rămine III . plac. Filmul ne place.

?— ?— . Merg la universitate. 7. încep lecția. 2. 12. Studenții din grupă îmi plac. 2. . 6. 4. . 9. Trec prin oraş şi peste cinci minute sînt acasă. 3. ?— . Mihai şi Saşa (a vedea) un autobuz şi (a merge) repede la stația de autobuz. : 1. 11 12 13 14 15 16 ?— . . iar Dumneavoastră? —Eu (a întoarce) ceasul dimineața. 1 . 8. . 12. îmi a plăcea: 1. 8. merg pe jos. . 9. ei lucrează bine. Scot ceasul şi spun. 6. Plec acasă. . 3. Noi (a întoarce) ceasul seara. 4. 2. îmi plac blocurile noi. îmi place muzica. îmiplac romanele. învăț la universitate. 11. Cine (a trece) pe stradă? 2. 2. . Profesorul (a începe) cursul de limba română. 14. 11. 13. 4. - . : 1. umblu pe jos. îți (a plăcea) plimbările? — Da. Vă (a plăcea) limba română? — Da. 9. . . douăsprezece treisprezece paisprezece (patrusprezece) cincisprezece şaisprezece (şasesprezece) 17 18 19 20 21 22 11 100 şaptesprezece optsprezece nouăsprezece douăzeci douăzeci şi unu (şi una) douăzeci şi doi (şi două) . . studiez limba română. Pun un punct. 5. Expoziția îmi place. ) ?— . 7. îmi (a plăcea) limba româna. îmi plac expozițiile. încep munca şi lucrez mult. Merg la bibliotecă şi împrumut cărți. — 10. 14. 3. unsprezece doisprezece. . Dumneata la ce oră (a merge) Ia universitate? 3. b) 1. 8. . 6. 7. Fac o plimbare. Ajung acasă. ? . . 5. iau autobuzul 5. 6. 5. 8. . îmi place literatura. 4. . Autobuzul (a ajunge) pînă la facultate. ?— ( . . merg acasă. 7. 10. 5. Cursurile (a începe) la ora opt. /. Mihai (a pleca) de la facultate şi (a merge) la bibliotecă. îmi (a plăcea) plimbările.5. Eu (a scoate) caietul şi stiloul şi (a intra) în amfiteatru. § 2. Tramvaiul nu (a face) mult pînă la facultate. 6. 10. Concertul îmi place. Fac lecții. . Studenții (a scoate) stilourile şi lecția (a începe). 4. 3. . . Urc în autobuz. . 13. Ion (a căuta) un taxi.

douăzeci şi una de studente. : 11 ) 2. 81. 91 unu ( ) una ( ): douăzeci şi unu de studenți. 201—219 . § 3. douăsprezece caiete ( . . . . 1 19. 82. 42. : douăzeci de studenți (studente. ( . : ora trei. 72. . . ) creioane). 31. : 11 studenți. 11 douăzeci şi şapte douăzeci şi opt douăzeci şi nouă treizeci 80 optzeci 90 nouăzeci 100 o sută ( .) 20. 52. 220 300 . . . . : 100 lei. 101 — 119. 120 200. 92 doi ( ) două ( ): douăzeci şi doi de studenți. . . de: sută de lei. . 51. douăzeci şi unu de caiete. autobuzul cincizeci. 12.23 24 25 26 douăzeci douăzeci douăzeci douăzeci şi şi şi şi trei patru cinci şase 40 50 60 70 27 28 29 30 patruzeci cincizeci şaizeci şaptezeci . 37—38) ). pagina douăzeci şi opt. douăsprezece studente ( . . . . ) 100 .. ) 21. . . tramvaiul nouă. 20 100 . . 71. 62. 41. . - mese (studenți. douăzeci şi două de studente. ) 22. de: doisprezece studenți douăzeci de studenți paisprezece băieți patruzeci şi patru de băieți nouăsprezece caiete nouăzeci de caiete ) 12 : doisprezece studenți ( . 32. . douăzeci şi două de caiete.). 61.). caiete).

3. 5. 4. ora douăsprezece. 19 .. : autobuzul doi. 12 surori.. 15 caiete.. studenți. 12 . E autobuzul trei- : 11 elevi.. .. : . 12. bulevarde. cartiere noi. profesori. expoziții.. 11 . zeci. 12 (fată). 2. . 7. . . . 19 12 ?— . lei. 12 (om). : ora unu. 12 creioane. 15 (lecție). . 15 11 12 17 . 12 . oră. 19 ingineri.. 2 (fotoliu). 17 (poezie)...( . 12 paturi.. 18 (muşama).. muşamale. ani. fotolii. pagina douăzeci şi unu... 19 (covor). 25 . 100 .. bănci. funcționare. ferestre.. 2.. spectacole.: ora douăzeci — pagină : pagina doi. 12 : . 19 cărți. autobuz. . 18 . : 1. 9. - unu. : £ ora nouă. : ) 12 — 20 — 20 — 20 . . 16 (nepot). 2 (ochi).. 66 .. 12 12 19 20 . 100 . 14 spectacole. 22. 3. troleibuzul treizeci şi unu. 19 (tablou). 12 (cartier). 12 (expoziție). 15 . volume.. 38 . : 4 (perete). oră. : a fi . 17 copii. tramvai. 4.. 6. . 12 (profesor). copii. 12 frați.... 1. 30 . 16 (canapea).) . cărți.. 5. 18 ani. funcționari. 49 . . 12 colegi. 12 . 99 . ... 50 .. 16 blocuri. 12 — 20 — 20 — 20 . concerte.. 10 . 2. 12 — 20 - . ... ani. 12 ... 17 .. 12 10.. 13 etaje. 14 funcționari.. 84 . . . canapele. .. 8. troleibuz . 12 prietene. .. 32 ora : ora două. 20 . . troleibuzul douăzeci şi doi. 67 .. 23 . papagina patruzeci şi doi... gină . 16 . 12 băieți. de. pagina şaizeci şi doi. . .

. ) : 1 . ( . 3. 96 12 36 . 12-74. 4. iată pagina 32. 7. . ?— . Mihai pleacă la 23 (la ora 23). . 20 18 31 . ?— ) : 25-22?— . 2. 9. : 1. 8. : 22 . 5. aşteptați troleibuzul 1? — Nu. Dvs. 21 . 100 19 17 2 - 1. iată 32. 5. 91 2 — 20 .71 6. 3. puțin mult puțin mult peşte mult timp puțin peşte puțin timp multă puțină multă lume puțină lume mulți pufini mulți ani puțini ani multe puține multe zile multe creioane puține zile puține creioane . 4. aştept tramvaiul 12. 2. . . ) » { . 15 . Aştept autobuzul 2. 91 . Iată autobuzul 31. . 72 8. 41 — 41 . 5. 4. 31 — 51 . Plec la ora 1 (la 1). 6. 51 . ( ( ?) — ) : « . 7. . 3. ?—( . 61 . 7. mult. —20 — 21 . . . 71 — — 91 . . § 4. 12 ) 21 . ) ) ? . 6. 6. Nu vezi taxiul numărul 92-12? — Nu. . . Cît e ora? — E ora 3. ) : ?— . 81 —81 5 . . 12 — 31 — 61 . e ora 5. 1. 8. E ora 2? — Nu. 9. nu vad. văd numai 31-12. 10. 2. 9. 7. Iată pagina 31. puțin mult. . ( 24 . .

.. 4. In stație sînt .. lucrăm mult. lume puțină... multă lume. ( »: mulți frați— ). muncă... puțini . prietene. loc. . bilete? 9. puțini + : Aici trec mulți oameni... zile libere. «mulți. . — : Lucrez mult. ... .. explicații. pu): ) . vecini. - .. oameni.. ( : mulți oameni.. treabă? 3. . autobuze. . timp.. puțin. prieteni. § 5.. taxiuri.. Astăzi am ..... elevi. impresii. . » «mult. . oameni. .. lume. : dimineața ziua seara noaptea .. ... ... Ai .. lume.. 2. )+ ) mult. Pe străzi e .. puțin — « . ani. . 10.. . . Lucrez puțin... țin. mult.. . treabă. ore. . mult. ».. îmi place mult.)+ . 8. . .. 2. puțină lume.. în stație sînt . . Ion lucrează puținy Maria lucrează mult.. ... Avem . ( mult. puțin timp.. 5... lume multă. . timp liber. Prin piață trec . 1.— : . . ... puțin ( . . bani. Am .. Aveți . 6. ore. .. . zile. .... copii.. ) 1.. . puțin : lucrez mult. . autobuze. . multă lume — prieteni— . . : .. 7.. Am .

1. 4. 5.. . 13. )? — . . Studenții întreabă . sîntem. Lucrăm . vîrf. mîine. 3. 12.. România. ții — stație — stațiile. 10. publicație— publicațiile. înalt. 9. cît. Dumneavoastră lucrați . 9. cîte. - ). vibrație— vibrațiile. : . . sînteți. ajung.. . relație — relațiile. . 8. ?— . . . . 1.. muncă. .pe jos. 7. . încep. expediție — expedițiile. lecție — lecțiile.Maria Ion Aici Acolo Elena Petru Universitatea La Leningrad La Bucureşti Noi 3.. 5. la bibliotecă.. . 3.. 6. . terminație — terminațiile.. 3. Studenții învață . b) încă. împrumut. tîrziu. ( ). 2. 3. ungur. Biletele costă . cuvînt. întors. unchi. cîți. 6.. ) 1. .. ( ). .. . rămîne. român. 4. . constituție — constituțiile. Ion si Mihai lucrează .. Merg . 4. 2. învăț. consultație — consultațiile.. a avea a fi mult puțin timp liber facultate bulevard ban loc liber lume treabă prieten piață vecin bun puțin: mult. întoarce... . . : ) 1. 8.. . 5. 2. lîngă. . expoziție— expozițiile. țiile: . înainte. Filmul durează .. Elena studiază . ? 7. 6. { . 4.. { . rămîn. (treabă)? — ?— . [ ] [ ]: a) sînt. 2.

Cînd asculți muzică la radio? De la 19. ora nouă. 20. 7.. 3. aici? 7. 24. 14. Iată un volum .. . Noi .. : a) 1. nu . sala de lectură şi lucrez..30. servietă. Dumneata (a pune) ceasul după radio? 5. înainte. Cînd vezi filmul la televizor? De la 21. (tu. Cînd începe filmul? La ora 14.. Cît (a costa) taxiul pînă la biblioteca „Lenin"? 6. Cînd pleci acasă? La 16. colegul tău? 2. şcoală... 6. 6. 6. Stau . vitrină. e 12. cărți şi reviste... Cînd ajungi acasă? La 18. lîngă Piața Roşie. Pe masă este un vas . Avem în grupă 20 . Unde . 1.45.. centru. Cît e ora? E ora 12. bulevarde.. pînă la. 3.. vîrfuri. Colegii mei (a merge) pe jos pînă la facultate. 6. Cît ceasul? ora 13. e 12.. 3. c) de. 4. .. bibliotecă nu iau tramvaiul. E departe.. 2. b) de Ia. flori.. e 12.. La ce oră ajungi la facultate? La ora 20. merg pe jos. împrumut.45.. Mergem ... Iau o carte .. 8... centru.. 12... 4. b) 1. Am un manual . 1.. La orele de vîrf oamenii (a lua) autobuzele rapide.40. 3. Ce autobuz .35 pînă la 22. El ajunge .30. a) la. facultate?—... Ce tramvai iei . întorci. Pun ceasul .... 5. din.. a sta : 1. 5. . Piața Roşie.. . prin. Cînd (a întoarce) ceasul dimineața sau seara? 4. La bibliotecă sînt rafturi . bibliotecă. radio? 5. ora trei fix. Cînd ajungi la cinema? La ora 13. lîngă : 1.. oamenii. ucrainean. dulap. 7. după 1. 4.15. E ora ..... dumneavoastră.. întoarce. fereastră un televizor în culori. studenți. 2. 4.05. taxiul? 5. facultate fac puțin. cartier.. ^-de ora... pe.. Profesorul este . . 3.55.. cu 1. E douăsprezece fix? Nu.. ce oră ajungeți . E unu fix? Nu. caiet. : .10. 7. minute) faci pînă la uzină? 1-^-. căminul Grozăveşti... 2. masă ... 2.55 pînă la 20.. Ceasul tău nu merge. poezii.. şcoală . vîrf.. e 11. 5.) pînă la biblioteca „Lenin"? 5. Ziua . autobuzul 42 şi mergem pînă la cinema..... muncă. Cît timp .. patru. stație de autobuz e multă lume. italieni. muncă începe dimineața la ora 7.. e 12.. Troleibuzul pleacă . Cît (cîte ore..50....40. a lua. Pui şi tu ceasul .50. departe. Colegul meu . 4.. 7.10.. amfiteatru.15. 6. universitate şi merge . 4. 2..ziua. bibliotecă?—. Elevul merge .. radio. 3. 4. .. 50 (de) minute..25.. limba română..10. numai un sfert de oră.... 12. (a vedea) filme sau (a face) plimbări. fereastră. cameră .20. 2. în. jos . cinema .. Seara noi (a asculta) muzică. 3. el . Ion are . Dvs.

{ ) . a rămîne în urmă. 13. . ?— . . . a nu merge. . - ) . 9. 21 . 11. — { . « . a pune ceasul. 2. . . . . . a întoarce ceasul. . * . . . . . . . ( ». 9. 4. 3. - ) 9 — . ?— ) 1. 4. . 11. a umbla pe jos. Europa şi America sînt continente. . 7. . . « ) ». ziua de muncă. : : « . — Ce vedeți aici pe hartă? — Vedem aici Asia. a sta. . : a vedea un film. ». 10. a da un telefon. . 21 .— . căminul de studenți. . 6. . .— . . 8.8. 12. . . Aici este Europa. . a nu face mult. .— . iar aici este America. 5. Recapitulare REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANÎA Iată hartă. Asia. autobuze rapide. . 12. . . ?— . prin centru. .— ) 1. 10. Africa şi Australia sînt şi ele continente. . . — ( ) ?— . . 2. . — ? 3. iar acolo Africa şi Australia. .

— Unde este România? — România este aici, în Europa, la sud-est. România este un stat socialist. Statele vecine sînt şi ele state socialiste. La est şi nord România este vecină cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste <U.R.S.S.), la nord-vest cu Republica Populară Ungară (R.P.U.), la sudvest cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (R. S. F. I.), la sud cu Republica Populară Bulgaria (R. . .). Republica Socialistă România (R. S. R.) este o țară frumoasă şi bogată. Ea are multe oraşe moderne: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanța, Ploieşti etc. 1 în oraşe sînt numeroase uzine şi fabrici. Acolo lucrează muncitori şi muncitoare, ingineri, funcționari. — Ce mai vedeți pe hartă? — Vedem munți, dealuri, cîmpii. Sînt munții Carpați. Aici e petrol, fier, cărbuni, sare. — Dar aici ce este? — E Bărăganul, o cîmpie mare. Aici oamenii cultivă grîu, porumb. Ei scot recolte bogate. Poporul român harnic, în frunte cu Partidul său Comunist, lucrează mult şi luptă pentru pace şi prietenie cu celelalte popoare. Poporul român şi poporul sovietic sînt popoare prietene şi luptă împreună pentru un viitor fericit.
stat, -e, n țâră, țari f miínte, -iți m deál, -uri n cîmpie, -íi f petrol ti fiér n cărbune, -i m sáre f grfu n porumb m VOCABULAR recoltă, -e ț hárnic a luptá (lupt) péntru páce / prietenie, -íi f popór, popoáre n viitor n fericit etcétera (etc.) REȚINEȚI EXPRESIA în frunte cu ... (cu ... în frunte) — .. .

,

,

DIALOG TURISTIC

Ghidul: Sînt ghidul Dvs. Numele meu este Saşa Ivanov. Turistul: Numele meu este Mihai. Mihai Ionescu. Ghidul: Sînteți din Bucureşti? Turistul: Da, sînt din Bucureşti. Dumneavoastră sînteți din Moscova? Ghidul: Nu, sînt din Leningrad, dar stau la Moscova. Turistul: Unde stați?
1

[etcéteraj.

Ghidul: Stau în cartierul Ceriomuşki. Dvs. unde stați la Bucureşti? Turistul: Stau în cartierul „Balta Albă". Ghidul: Sîntem în piața Maiakovski. Iată stația de metro. Este o stație frumoasă şi modernă. Celelalte stații sînt şi ele frumoase şi moderne. Aceasta este strada Gorki. Pe strada Gorki circulă numai troleibuze. Autobuze şi tramvaie nu mai circulă. Turistul: Unde mergem acum? Ghidul: Mergem spre Piața Roşie. Turistul: Mergem pe jos sau luăm troleibuzul? Ghidul: Luăm troleibuzul 1 sau 20. Pînă Ia Piața Roşie sînt patru sau cinci stații. Nu e departe. Turistul: Cît costă un bilet de troleibuz? Ghidul: Puțin, numai patru copeici. Turistul: Dar un bilet de metro cît costă? Ghidul: Cinci copeici. Cinci copeici costă şi biletul de autobuz.

1. :

,

'

a) la bibliotecă; la Bucureşti; la cămin; la cinema; la facultate; la fereastră; la muzeu; la ora şapte; la parter; la pensie; la policlinică; la radio; la şcoală; la televizor; la universitate; b) în amfiteatru; în blocul "E"; în bucătărie; în cameră; în cartierul nou; în clasă; în culori; în dulap; în grupă; în oraş; în piață; în servietă; în stație; c) pe bancă; pe coridor; pe jos; pe masă; pe perete; pe podea; pe raft; pe scaun; pe stradă; d) (un) aparat de radio; facultatea de filologie; (o) grupă de studenți; (un) manual de limba română; ora de vîrf; (un) poem de Eminescu; problema de lingvistică; problema de literatură; (un) volum de poezii; (o) sală de curs; (o) sală de lectură; (o) stație de autobuz; ziua de muncă; e) din păcate; din cameră; din Bucureşti; prin centru; de la (ora) cinci pînă la (ora) opt; fără zece (minute), pentru informații; pentru
pace. 2. : ; -

) 1. . 3. . 8. ) 1. . 8.

. 2. . 6.

. 4.

. 9. . 11. . 13. ? 4. . 6.

3.

. 2.

. 7. . 10. . 12. .

. 5.

? -

20 (

? 7. ). 9.

. 5.

12. . 14. . 16. ) 1. . 5. 8. 3. , ) 1. , . 8.

. 10. ,

. 13. . . 4. . 7.

.

. (

)

. 15. . 17.

. -

? 2. . 6. ( ) , . . 5. . 7. . 10.
:

? 3. , , . . ?— -

. 9. . 4. . 6. ( ,

. 2. ) . . 9.

. 11.
3.

;
4.

; ; ;

; ;

; ;

; ; ;
:

; ;
.

; ; ;
,

;

.

; -

. 5. ,

E x e m p l u : un cartier nou — cartierul nou — cartiere noi — cartierele noi. ) 1. « . 3. , ». 5. ? . 7. . 4. . 6.
:

, «

. 3. . 2.

. 2. ». 4.

:

) 1. 5. . ) 1. .
6.

. 4. . 6. , ?— 7

. ? . 3. -

. 2.

. 5. , ( )

) 1.

? 2. ? 4.

? 3. ?

5. ? 10. ) 1. ? 3. (
7.

? 8. (

? 6. ) ( ? ? 2.

? 7.

? 9. ( (

) )

)

? 5. ? 7.
:

)

? 4. ( )

(

? 6. ) ?

1. Cîți ani aveți? 2. Cine sînteți? 3. Unde învățați? 4. Ce învățați? 5. Ce probleme studiați? 6. Vă place limba româna? 7. Vă plac probleme de lingvistică sau probleme de literatură? 8. învățați şi limba franceză? 9. Sînteți din Moscova? 10. Unde stați, în ce cartier? E un cartier nou? 11. Unde lucrați de obicei, acasă sau în sala de lectură? 12. La ce oră încep lecțiile la universitate? 13. La ce oră ajungeți la universitate? 14. Cît face autobuzul (troleibuzul, tramvaiul, metroul) de la casa unde stați pînă la universitate? 15. Astăzi aveți ore la universitate? Cîte? 16. Mergeți astăzi la cinema? 17. Părinții Dvs. mai lucrează sau sînt la pensie? 18. Bunicii Dvs. mai sînt în viață? 19. Aveți frați şi surori? 20. Cîți ani au frații Dvs.? Iar surorile? 21. Aveți mulți prieteni? 22. Prietenii Dvs. cine sînt? 23. Cîți ani au? 24. Unde lucrează? Sau mai învață?
8. 9. , , : , ). , , ( , . -

1. Cîte continente vedeți pe hartă? 2. Ce continente vedeți pe hartă? 3. Unde este România? 4. Cu ce țări este vecină Republica Socialistă România? 5. Ce este în munții Carpați? 6. Ce este Bărăganul? 7. Ce cultivă oamenii acolo? 8. Pentru ce luptă popoarele prietene român şi sovietic?
10. .

8
BUCUREŞTI

Sîntem la Bucureşti. Este o capitală modernă. Are străzi largi şi curate, bulevarde lungi şi frumoase. La intersecțiile aglomerate există pasaje subterane, ele înlesnesc circulația. In Bucureşti sînt numeroase parcuri şi grădini, mari şi mici: Parcul Herestrău, Grădina Cişmigiu, Grădina Botanică. In fiecare parc şi în fiecare grădină sînt paluze verzi şi alei umbroase. La Bucureşti sînt multe teatre şi cinematografe. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale" fun:ționează într-o clădire nouă, monumentală

în fiecare seară şi mai ales sîmbăta şi duminica mulți oameni asistă la spectacole. Teatrele joacă piese interesante româneşti şi străine, ruseşti, englezeşti, franțuzeşti. Muzeele mari şi bogate au colecții vechi şi valoroase. La Muzeul de Artă (Galeria Națională) găsim multe tablouri de pictori români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, precum şi tablouri de El Greco şi Rem brandt. Muzeul este celebru. Turiştii străini şi români îl vizitează cu plăcere. în cartierele noi locuiesc muncitori, ingineri, profesori, medici. Bucureşti este un centru politic, economic, industrial şi cultural, unde trăiesc (trăieşte) peste un milion şi jumătate de locuitori. Poporul muncitor construieşte o viață nouă în patria socialistă.
DIALOGURI I

— îmi spuneți unde este Muzeul de Artă? — Iată-1, acolo peste drum. — Mulțumesc. Este deschis? — Cît e ceasul? — E douăsprezece. — Ce zi e astăzi? — E duminică. — E deschis precis. E deschis în fiecare zi de la ora unsprezece dimineața pînă la ora şase seara. Numai luni e închis. — Expoziția Brâncuşi mai este? — Nu, nu mai este. — Şi unde este intrarea în muzeu? — Iat-o. — Vă mulțumesc pentru informațiile folositoare. — Pentru puțin. II Intru în muzeu. La casă stă o tovarăşă. O întreb: — Cît costă un bilet de intrare? — Un bilet costă doi lei. Sînteți elevă de liceu? Sînteți studentă? — Nu sînt elevă, sînt studentă. — Dumneavoastră plătiți numai un leu. Studenții şi elevii de liceu au reducere. Aveți carnetul de studentă? — Nu, n-am. Sînt străină. Am numai paşaportul. — Nu sînteți româncă? De unde sînteți? — Sînt din Uniunea Sovietică, sînt rusoaică. — Vorbiți bine româneşte! — Studiez limba română şi limba franceză la facultate. Le studiez cu plăcere. Dar dumneavoastră vorbiți ruseşte? Sau franțuzeşte? — Nu vorbesc nici ruseşte, nici franțuzeşte. Vorbesc numai englezeşte. — Vă dau o sută de lei. Nu am mărunt.

— Vă dau restul. Tovarăşa îmi dă restul, îl iau, mai cumpăr un album interesant şi intru în muzeu.
ín treacăt

Omul care nu munceşte, în lipsă trăieşte. Omul care citeşte are patru ochi şi nouă minți.
REȚINEȚI EXPRESIILE în fiecare zi — peste o zi (două, trei 2ile) — ( , a avea reducere — bani mărunți — , a avea mărunt (am mărunt; n-am mărunt) — ) ( )

Formule de politéțe.
îmi spuneți... — pentru puțin — , ; ...

Zilele săptămînii.
lúni, márți, miercuri, jói, vineri, símbătă, duminică. Antonime: nou — vechi; mare — mic; deschis — închis. Sinonime: a sta — a locui — a trăi Familii de cuvinte: a funcționa—funcționar; a locui—locuință,—locuitor.

§ 1. , a citi, a locui 2 .

IV . .,

, IV ):
a vorbi -esc -eşt -eşt
_

.

-i -i: a vorbi, -esc, ( 1

.

1 2 3 1 2 3

vorbesc vorbeşti vorbeşte vorbim vorbiți vorbesc

-i 2 -e -im -iți

.

-esc

1

, 2

a trăi -i

, [-ejt'].

,

. : a trăi mult (bine

. .)

,

-

Poporul (a construi) o viață nouă. .— . . 5. ) . . ?— § 2. : 1. Pasajul subteran (a înlesni) circulația. : 1. 6. 7. 9. . noi (a construi) o bibliotecă nouă. 3. 12. Pasajele subterane (a înlesni) circulația. 3.1. 11. 4. Trăiesc bine. 10. . 2. 5. (a vorbi) româneşte? 8. 3. 8. Nu găsesc manualul. 14. - . ( . Muncesc cu plăcere. 6. . . « . Cine caută (a găsi). Construiesc o clădire nouă. Dvs. . ? 6. 7. ?— . . . De ce (tu) (a citi) puțin? 9. . 2. . Citesc mult.-: .( ): a intrá — intráre. ». 3. ?— ( . ?— ?— ) ). ). Eu (a vorbi) numai ruseşte. Voi (a construi) un teatru. ?— . 2. a tréce — trécere. Locuiesc aici. 5. ? . D-ta (a locui) aici? 2. 10. 4. ( . . : 1. II vedeá — vedere: - I a a a a a a intra lucra pleca avea plăcea putea intrare lucrare plecare avere plăcere putere . 13. 4. ? ( ) . Aici eu (a găsi) mult tablouri frumoase. .

ruga locui merge plăti . - . . : . : Caut intrare. - lucrare vedere lucrarea vederea lucrări vederi lucrările vederile . Iau un bilet de intrare. Intrarea este aici. .97 . . rugăminte locuință mers plata . .. . : . I - . ) . 7—1078 ) . : ) - - .- - II III IV a tăcea a vedea a trece a scrie a fi a înlesni a ieşi ! I tăcere vedere trecere scriere fire înlesnire ieşire . a>ă (-áre >-ări): lucrare — două lucrări. . . - .

în parc este (alee) lungă şi frumoasă. - . 14. în oraşul nostru sînt multe (liceu). a deschide. ) ( ( -re) ): a căuta. (Alee) umbroase sînt acolo. a tăcea. 3. a sta. Au multe (idee) noi. In oraş sînt 5 (liceu). Aici sînt 2 (ghişeu). - muzeu un ghişeu un liceu muzeul ghişeul liceul muzee ghişee licee muzeele ghişeele liceele § 4. De ce (ghişeu) sînt închise? 5. 7. a sosi. a reduce. (Liceu) din oraşul nostru ocupă clădiri. - alee idee aleea ideea alei idei aleile ideile 1. In oraşul nostru sînt 2 (muzeu). . : . a ucide. 10. Cîte (alee) sînt în parc? 11. a putea. a ieşi. -eu. (Alee) este şi umbroasă. . în parcuri sînt multe (alee) frumoase. 9. (Muzeu) Ermitaj este închis astăzi. 4. - .§ 3. muzeu).. frumoase. (Muzeu) din Leningrad au colecții bogate. a vedea. a urca. în oraşul nostru sînt multe (liceu. a întreba. 6. : . - . 12. a plăcea. 8. (Idee) ta îmi place. : 1. A[ (idee) bună. - . Aici sînt multe (alee) umbroase. a închide. 2. a lucra. -eu . a reproduce. a cădea. . 2. 13. - G . a pleca. .

. : . ) . . Nu mai am (a putea — . : Ea este bielorusă. . 6. 7. 9. .. 11.. ) . (din oraş) . 2. : . ei plătesc numai un leu. -e engleză. ( . slovacă. . . : 5.. - Exemplu: 3. Mihai român. — 1. Astăzi avem (a lucra) de control. § 5. căutări — căutările. . . 3. Pe masă sînt (a vedea) şi (a reproduce). poloneză. a vedea). 10. . . . 8. căutare — căutarea. 9. . Văd (a reproduce) frumoasă. 4. 8. 6.. . Ea are (a fi) bună. : - 1.). cubaneză. . 4. : armeancă. Am carte cubaneză. Dumneata ai (a putea) mare. îmi place limba bielorusă. armence bulgăroaică.) : . Studenții au (a reduce). . 4. ? . cehă. 10. 3. . germană. -e armeană.. Mihai şi Ion sînt români..: Maria cubaneză. Am mulți prieteni români. -e englezoaică. 2. armene bulgară.. . - : americană. 12. -e . . . Aici sînt două (a intra). Plecăm cu (a plăcea). Am un prieten român. . - - . ?— . în casă (a tăcea). 5. . . ) . 7.

) . . -esc . român — romanesc. ?— . . 10. -esc: englez — englezesc. -e ungară. cartea românească teatrul rus (francez). . . -e unguroaică. -e Ileana este româncă. -e rusoaică. ) — ? . 2. . . ?— . : Maria este franceză. rus — rusesc. . italiană. . . Ele au o prietenă. — . franțuzească. ( . - : 1. ? 14. 3. italience moldoveancă. . — . francez — franțuzesc. -e Studiez limba română. -e italiancă. moldovene română. . ' . 11. . — . -e rusă. 12.franțuzoaică. — — . . italiene moldoveană. . ( . moldovence româncă. italian — italienesc. . Ea este unguroaică. . teatrul românesc bani româneşti o piesă rusească. 13. . 8. -e italiană. 9. ?— . 6. românească -esc : german ' : german — nemțesc. Republica Populară Ungară. 4.). : franceză. . română. 5. . . Prietena ei este italiană. : } franceză. care este engleză. ? 7. şcoala românească cartea rusă. . . rusă muzeul rus şcoala română.

. moale — moi.§ 6. o clădire) mare — codri (oraşe. - pod -ésc românesc muncitoresc -iu viu cenuşiu pod -eáscă românească muncitorească -ie vie cenuşie -a dragă largă lungă mică V/ -éşti româneşti muncitoreşti -Ii vii cenuşii -i dragi largi lungi mici • (-c. -tor ascultător impunător stăruitor un băiat ascultător -tóri ascultători impunători stăruitori băieți ascultători -toáre ascultătoare impunătoare stăruitoare o fată ascultătoare fete ascultătoare § 7. ( . ): mare — mari. ) -esc.. . . . . . : -iu . . tare — tari. -g) drag larg lung mic ) : -tor . un codru (un oraş. . -g. - . . verde — verzi. . - . . . -i . clădiri) mari. . . .

în România sînt multe oraşe (mare) şi (impunător). Are copii (ascultător). ). . 13. 7. 21. 5. 12. .) ( . . . 22. 5. : ) . 10. . — . 12. Mobila din cameră este şi ea (cenuşiu). . Am multe cărți (vechi). . . . . . Ion este (stăruitor). 3. Are doi băieți (ascultător) şi două fete (ascultător). : mă — te — îl — — ne — vă — îi — le — - ( . 18. . 15. 11.1. 2. . 7. Grădinile acum sînt (verde). . . 15. Codrii (românesc) sînt frumoşi. ?— - . ) . 6. Astăzi vedem la televizor o piesă (românesc). Ea are ochi (viu). : 1. 17. .) . 19. — . 11. 14. . . 9. — — . 18. Bucureşti este o capitală (mare) şi (impunător). Este o clădire (impunător). Bucureşti este un oraş (mare) j i (impunător). . . ). . . 16. Avem două teatre (studențesc). . Pereții din cameră sînt (cenuşiu). 4. 10. . Peretele din bucătărie este (verde). . . Coridoarele aici sînt (larg) şi (lung). . . 4. 13. . E un tablou (vechi). 16. . 20. ( § 8. 3. 6. 2. : . . 17. ( . ) 1. . 2. 19. Grădina este (verde). . . . Maria este şi ea (stăruitor). ( . . 9. Teatrele noastre sînt (mare) şi (celebru). E o carte (vechi). 8. 8. . . . — - . — . Pereții din bucătărie sînt (verde). 14.

invită la teatru. 16. Unde eşti? — Iată. iat-o.. -l...—Ah. .. 19. .. Astăzi sînt liberă. înlesnesc mult. . . Unde sînt Elena şi Irina? — Iată-.. : ) îl.. 15. . . ... ... invită la teatru. .. 14. . - li invit la teatru. .. Unde e Sandu? — Iată-. . : 1. el nu .. Andrei .. Stați departe. .văd ( nu văd). . . Merg la prieteni.. 10. : ee. iată-vă.. -i : îl văd — nu-l văd. Nu găsesc cartea.. . ? ?— ( .— . 4.. 5. . 13.. 11. 20.. 6. Sînt prietenii tăi. iată.) găseşte acasă. 21.. . văd. iată-te. invită la teatru. ) iată ' ' : iată-mă. 5. Unde e Ileana? — lat-. 14. 12.. .. .. . Merg la Mihai.. ?— .— 1 17. Pasajele subterane înlesnesc circulația. : 1. .. 8. . ?— . . . ? ?— ... . Iau creioanele şi le pun în servietă. ? . 10. dar nu . vizitez cu plăcere. găseşte acasă. . iată-ne. Unde sînt Ion şi Mihai? — Iată-.. 4.. Vizitez oraşul des. vede. . . . 2.. . găsesc acasă. 13. admirăm. găsesc acasă.— . n-.. Ion . Iată dicționarele. Ha : . ( ) : . 22.. Elena merge la Maria. ?— ? 7... vedem. 3. desigur. Iată cărțile. dar nu .. ii î .— .. 17. iată-i. ! 2. 12. . .... .vizitez. — lat-. 9. ? .. împrumut pentru o zi. . ! 9. . 15.. ... 1 18.. ! 3. Maria şi eu sîntem libere astăzi. 1. dar n-. . Nu găsesc dicționarul — Iată-. Unde eşti? Nu . iată-1. văd.— ! 16.. iată-le.... Parcurile sînt frumoase. Maria merge la Elena. 6. 2. ? ) ! 8. vizitezi?— . - . împrumut pentru o săptămînă. . 7.. (nu .. . . Casa e departe. ... îi văd — tiu-i văd.

- sanatoriu. fiecare . studențesc — studențeşte ' nesc— prieteneşte ' '. . ). în '. . .. § 10. de: un milion de locuitori. -eşte: românesc — româneşte ' ruseşte ' '. : Aici trăieşte (trăiesc) peste un milion de locuitori. două milioane de stumilion . milion milion ( ) : un milion — două milioáne. . § 12. . milion . într-. vinerea ' '. fiecare fiecare [fiekáre] ( ) . Fiecare are multe cărți. priete- ' '. -eşte - '. miercurea ' '. : Aici trăiesc trei milioane de locuitori. marți ' ' ( § 13. Avem două biblioteci. în casă.§ 9. ). - ) într- . joia ' '. sîmbăta ' : luni ' : lunea ' '. : Fiecare student din grupă vorbeşte româneşte. Fiecare bibliotecă are multe cărți. -esc ( . fiecare-n 3 . rusesc — '. . duminica ' ( . : în parc. marțea ' '. în într-un sanatoriu. într-un parc. Fiecare are un dicționar rus-român. . - denți. . § 11. într-o casă.

clădire 1. .) . muncitor. . este umbroasă. . 2. 18. 1. locuitor.. Fiecare . capitală.— . 14. român. Fiecare . . 15. muncitoresc. 5. . valoros. prietenesc. 17. în oraş. popor. 11. economic. 7. -esc. . . 13.. 3. este frumoasă. Cum este oraşul Bucureşti? 2. Cîți . în servietă. 3.. românesc.1. în stație. dialog. profesor. . 16. Nicolae Grigorescu. grădină. bulevard. . 3. In oraşul meu fiecare . italienesc. în dulap. colecție. .. — . național. bogat. 2. : în casă.. 4. Fiecare . în bucătărie. milion InuUonJ. . alee. în cameră. parc. ). în piață. - ( . politic. 6. spectacol. 1. 6. 4. . 7. ?— 10. . ( ) ) . ( . 8. : muzeu. numeros.. are o istorie interesantă. : 1. . 2. franțuzesc. este impunătoare. nemțesc. are alei umbroase. . . grecesc.. [ ]: aglomerat.. : rusesc. . 9. . are colecții de tablouri. Fiecare .. . monumental. In oraşul nostru fiecare . . . ( . . construiesc. . în muzeu.. studențesc. în cartier nou. 12. Cîți locuitori are Bucureşti? 3. 5. . unguresc.. .. Fiecare . . : 3.. în grupă. . . este verde. . 2.. 4.

) . Sînt multe pasaje subterane la Moscova? 6. Vagoanele sînt frumoase. . oraşul are aproape şapte milioane de locuitori şi distanțele sînt mari. . ) . - . 3. 8. ). . ?— ?— .. . Metroul G. . încăpătoare. . (dar) - . Ce parcuri şi grădini sînt la Bucureşti? 7. Ce vedem în fiecare parc? 8. . 9. . . . Cum sînt străzile la Bucureşti? 5. . . . Trenul aleargă fulgerător. . * (oraşul Dvs. - . - . Ce piese joacă teatrele din Bucureşti? 9. . . Călinescu Este un tren subteran minunat construit după formule moderne. Ce tablouri găsiți la Muzeul de Artă din Bucureşti? 11. ( . . Impresionante sînt scările rulante care conduc în stațiile subterane. . . ( . . — .locuitori are Moscova? 4. 7. Ce construieşte poporul român? 12. 2. ) 1. : . . lungi. Unde este Muzeul Rus? 10. cu canapele lîngă pereți..— ?— . 6. . Este evident că Moscova posedă azi un mijloc perfect de transport citadin. 6. . natal). . . ?— . 5. Ce construiesc popoarele din țările socialiste? 4. : . . 5. . 4.— . transportă valuri imense de cetățeni. ) .

Ion şi Saşa văd pe masă o față de masă albă. La desert prietenii cer prăjituri de ciocolată. la felul doi un cotlet de porc la grătar cu cartofi şi salată verde. — Doriți apă minerală? — Da. răspunde Ion. nişte pahare mari şi mici. roşii. La plecare ospătarul le spune: — Să vă fie de bine. — Luați loc. ajunge. care este în centru. Ion preferă nişte peşte. — Atunci mîncați! Pofta bunăl —Mulțumesc. Saşa îi mulțumeşte. Ion plăteşte. aici e linişte. Vine ospătarul şi îi întreabă: — Ce doriți? Ce vă putem oferi? — Prietenul meu este străin. De obicei ei mănîncă la restaurantul „Bucureşti". Prietenii intră în restaurant. — Ce mîncați dimineața? . nişte farfurii adînci pentru supă şi nişte farfurii întinse pentru friptură. cuțite şi le aşează pe masă. Saşa de altfel preferă vin alb sau vin roşu. la felul întîi o ciorbă de carne. Imprumutați-mi. vă rog. un pic.Lecția 9 L RESTAURANT A Astăzi e duminică. DIALOG LA CANTINĂ — Vă e foame? — Da. plată! Ospătarul pune pe masă nota de plată. Ei ajung la destinație după un sfert de oră. îi întîmpină un ospătar amabil şi le oferă o masă liberă. Totodată puteți auzi bine muzica. mi-e foame şi mi-e sete. Ospătarul aduce tacîmuri: linguri. — Unde luați micul dejun? Acasă sau la cantină? — îl iau de obicei acasă. furculițe. înghețată de fructe şi cafea neagră. cuțitul Dvs. Dați-mi. şi nişte pîine. Ion şi Saşa mănîncă la restaurant. Ei vor la gustare o țuică. vă rog. Cuțitul meu nu taie. Pînă acolo Ion şi Saşa iau autobuzul 68 rapid. vă rog. Mulțumesc. le spune ospătarul. Recomandați-ne dumneavoastră! Vrem o masă gustoasăl Ospătarul le propune la gustare mititei. Prietenii iau loc şi consultă lista de mîncare (meniul). duminica merg la restaurant. iar Saşa vrea mîncare românească: sarmale cu mămăliguță. In zilele de lucru ei iau masa la cantină. După masă Ion spune: — Ospătar. nu ştie româneşte şi nu poate citi lista. brînză telemea. asemenea.

chiftele / . . -e / óu. ) ) .f (de pasăre. cu şuncă) masa de prînz ( . sau o ceaşcă de catea cu lapte. -uri n ( ) ciorbă. ne aşteaptă profesorul.şuncă. -i f ) unt n corn. de porc) franzélă» -e f . ( . felul doi ) desért n salám. de legume) iaurt. le. ) ( . . Adesea mănînc fructe: mere. taxiul — . cu şuncă sau cu brînză. a lucra (-ez) — lucrare—lucru. Le mănînc totdeauna cu plăcere. mîncăruri t .. In treacăt Respectați igienal Nu aruncați praf în ochi! Sinonime: zi de muncă — zi de lucru. pofta bună — mulțumesc. vă. Beau de asemenea un pahar de ceai cu lămîie. neagră) ( .) mulțumesc — . -uri rí) — autobuzul.. să vă fie de bine (să-ți fie de bine) — să ne fie de bine — ( . loc la masă — a lua masa (micul dejun.— Mănînc pîine cu unt. ouă. a gusta (gust) — gustare— gustos.. — Ştiți ce avem astăzi la seminar? — Astăzi facem retroversiuni şi traduceri.. -e f (de vácă. ochiuri n pl . asemenea — . cina) — . -i / (albă. -e l (cu brînză. ( Formule de politețe vă rog (te rog)— . săruri / brînză de vácă smîntfnă I brînzéturi n pl caşcavál n ( . în tramvai) — . pere. ) lapte n chifteá. îți (îi. față (fețe f) de masă — lista de mîncare (meniu. REȚINEȚI EXPRESIILE la gustare — . -uri ( ) brfnză. Familii de cuvinte: mînca — mîncare. ouă mîncáre. a bea — băutură. -ări f ) féhil întfi pfine. ) cină. începe seminarul. loc (în autobuz. sare. ) fríşcă f supă. . ouă la pahár ( gustare. . portocale. ( . -uri n . -e f . ( . — Mîncați repede! E ora trei. ) VOCABULAR TEMATIC micul dejún omlétă. un bilet (biletul) — ( ) a mulțumi (-esc).

-uri ) ( (alb. -e f Băuturi. . milimétru. -i m. -i m. cu cárne) ( . -i m.) salată verde sféclă / várză.cotlét. mămăligă (mămăligtíță). a: Pot pleca. cu smîntînă. -e f plăcintă. kilométru. -uri n înghețată. . pére f pépene. . -i (m) verde piérsică. -uri n ( țuică. ciréşe / lămíie. -i f vin. -e f prună. cu ochiuri. ) ) Măsuri. -ii f salátă. -e f (de ardei. . ) mázăre f morcov. -e ( ) de porc crénvurşti m pl friptură./ căpşună. dulcéțuri / gem.[ fasole f (albă. prăjiți) ( . ) castravéte -ți castraveți muráți conopidă. ) cartofi pl (fierți. de vacă) ( . de roşii etc. -i f cafeá. -e (f) minerálă bére f limonádă. métru. . verde) ( . -i m. ) friptură la grătár . caîéle / cafea cu lapte cafea neagră (cafea turcească) ( ) ceái Legume. ápă. caisă. -i f (de pasăre. -i f cireáşă. . litru. -e f (cu brînză.. gram. . centimétru. ardéi. -i (m) galben pepene. . roşu) ( ) . . § 1. — a putea ) . a putea ( . . ) rnititéi pl ( ) rasol sarmale / pl péşte -i crap m şalău ştiúcă / dulceáță.f (albă) ( ) vinete pl Fructe. -i / ( pară. . -oáne n şampánie f şpriț. ) prăjitură.) ( . . ardei ( . -i m roşie. -i / portocálă. .f (cu brinză. -i m. de porct de pui. . kilográm. cu unt) ( . -e f sifón. — - . -ii f măr. -i m vişină. mére n nucă. Nu pot găsi. -e f strugure.

) ( 2 . a putea: Iți pot da cartea. Nu-ți pot da cartea. : Dvs. — Plecați mîinel Nu plecați mîine. a mînca. îți. 1 2 3 1 2 3 mănînc mănfnci măníncă mîncam mîncáți măníncă . — - : Iată pîinea. : N-o pot invita la teatru.: . a tăia. îi. . . . tăiați-o! N-o tăiați! . § 2. Î (îmi. . ) 2 . Nu-l pot vedea. . ne. plecați mîi:" Nu vorbiți! § 4. Nu-i pot vedea. îi) î : Nu-mi poți da cartea. a şti a mitica . ) : (2 . Te pot invita la teatru ( . a bea. îl.a putea -f . . ) ( ): "Mîncáți répedel (2 ) . § 3. a tăia tái tái táie tăiém tăiáți táie a bea beáu béi beá bem béți beáu a vrea vreau vréi vreá vrem vréți vor a şti ştiu ştii ştie ştim ştiți ştiu a vrea. ).

6. 2. astăzi (a lua) masa acasă. : căutați-o [kautáț'o]. Nu pot citi greceşte. Acum pot pleca acasă. Dați-mi cartea! Dați-i cartea! Dați-ne cartea! Dați-le cartea! Negativ Nu-mi dați cartea! Nu-i dați cartea! Nu ne dați cartea! Nu le dați cartea! (2 . 15. . II căutați. Astăzi eu nu (a mînca) la restaurant. Le căutați. Nu pot găsi dicționarul. Vreau un ceai cu lămîie. Ce mai vreau? 8. 3. 4. . : căutați-mă - . Ne dați cartea. EXERCIȚII 1. Ii dați cartea. De ce (d-ta) nu (a tăia) pîinea cu cuțitul? — Cuțitul (a tăia) prost. (Conjugați la prezent verbele din propozițiile următoare): 1. 13. . Ştiu puțin.: îmi dați [com'dáț'j dați-mi [dá^im*]. : Căutați-mă! Căutați-l! Căutați-o! Căutați-ne! Căutați-i! Căutați-le! Negativ Nu mă căutați! Nu-1 căutați! N*o căutați! Nu ne căutați! Nu-i căutați! Nu le căutați! 2 . mă căutați fma kautáț'] [kautáțima]. Văd un loc liber. 9. 11. . 16. (Pune(i verbele din paranteze ia prezent la forma potrivită): - 1. 12. 2. Nu vreau țuică. 10. i . Le dați cartea. . Astăzi mănînc la cantină. 7. . 14. Nu ştiu franțuzeşte. Astăzi nu beau vin. Tai pîinea cu cuțitul. Iau paharul şi beau. Nu mănînc peşte. îi căutați. .Imperativul Prezentul Afirmativ îmi dați cartea. Beau apă minerală. 2. 0 căutați. 5. Ne căutați.) : Imperativul Prezentul Afirmativ Mă căutați. Mai vreau un şpriț.

. 9. . Citiți-1! 9.. pot da unu. . . .. 11. -ă. 9. Am două bilete. 4. 8. 10. 4. Nu . (a împrumuta) .. Ce (a bea) astăzi? 8. . pot vedea.. 5. 3. (a şti) româneşte?— Da. . puteți invita la teatru. i (Citiți propozițiile următoare. (murdár. .. . . . 7. . ). . Eu sînt departe. 7. 8. poți vedea. . Luați masa! Luați-mă la teatrul 2. ( . ?— ?— .. . Am două bilete. . . 10. (înlocuiți punctele prin pronumele personal neaccentuat la dativ sau la acuzativ): 1. Sînteți liber. 3. Căutați-ne. (a şti) româneşte.. 6. ? 9. 5. 3. . Prietenii (a mînca) de obicei la restaurant. 6. 17. 11.. nu . Iată un ou. . 15. 5. . Ce mai (a vrea) Dvs. . putem împrumuta unu. Avem două pixuri. pot invita la muzeu? 6. 7. Noi (a lua) un cuțit şi (a tăia) carnea. Iată un roman. ?— . puteți împrumuta acasă un manual de limba română? 2. . 16.. Spuneți-mi unde este cantina. pot invita la concert. (Traduceți în româneşte): 1. . Sînteți departe. nu . pot vedea. mîncați-o! 7. puteți spune cît e ora? 4.. 4. . Aşteptăm mult.? — Mai (a vrea) un ou la pahar. La masă Mihai (a bea) de obicei vin alb. .. ?— .. 2. . Dumneavoastră căutați un dicționar rus-român? Căutați-1 bine! 3. Eşti departe. 13. sîntem aproape! 5. Dvs. 12.. Vizitați muzeul.. Maria (a şti) şi ea româneşte? — Maria şi Elena (a şti) şi ele româneşte. .. 1. Iată o friptură de vacă. . mîncați-1! 6. . sîntem departe.. . 18. .. ..3.. . Vizitați-1! 8. . -i. Nu ne căutați. atenție la -i): 4. 6. nu ştiu. . " ?— ?— . . .). Sîntem liberi.. . 5. (Formați imperativul plural la forma afirmativă şi negativă de la verbele din text). 14.. pot explica aceasta. nu .

) Cumpăr came. . ( ) (Găsiți în text şi în dialog substantivele incalculabile (numele de materii) şl explicați forma lor). ( Iau pîine. ) § 7. ou. « ». (Traduceți în ruseşte): 8—1078 . . ) . — Iau - ): Peştele cumpărat ieri. . sănătos. . . ouăle: Iau un ou. ou ou ' ' : ( ) . ouă. ). nişte ( .: Beau ceai. . nişte . .§ 5. vîn. ( ). . peşte. : Nişte băieți îmi arată drumul. . ( . . Aici sînt două ouă. — Iau nişte pline.) : La prînz iau carne sau . EXERCIȚII 1.) . ( . nişte (apă. . . : . In stație sînt nişte taxiuri. ciorbă.. oul. Iau salată. un. . — Prefer un ceai. — Cumpăr nişte carne. . « » . salată. . Prefer apă minerală. Oul e proaspăt. 113 . Ouăle sînt proaspete. . ( . . Peştele § 6. 2. . ». « . ( . nişte. salată . . .

.. o farfurie de supă — . 7. 14. ). 5. . Aici este .. Unde sînt . ? 9. 4. . — Numai o pîine? Nu ne ajunge! 2. Dați-mi. 2. (Traduceți în româneşte): 1. 9.. Mama aduce 12 . . ! . . . . . 8. Pîinea este sănătoasă. (proaspăt. . . ? 3. — . 6. 22. .. - .. . 5. 7. 6. 4. iau o pîine. Mai vreau nişte mămăligă. ( . Luați ceai sau cafea? — Iau o cafea cu lapte. 17.... 5. . § 8. .. ! 4. Vă pot împrumuta nişte cărți interesante. . In stația de taxi mai sînt nişte oameni. .— . pot fi albe sau galbene.. 7. 12. .. 16. -ete). . 9. Aici sînt 2 . 11. 3. .1. . ). un kilogram de mere — - . 8.. . Luați şi Dumneavoastră o mămăliguțăl 3. In sala de curs găsesc numai nişte studenți. 5. profesorul nu mai este acolo. . mai avem nişte unt.. . Mănînc . Traduceți în româneşte: 1. 12. sînt pe masă. 9. sînt gustoase. . 13. 3.. Ha (în) ..— . Untul nu-mi place. ( ) ) . ( - . La bufet astăzi nu sînt . un pahar de lapte — . Iată 3 .. 10. . . 6. 11. 5.. . iau numai . 19. 12 ( de . 2. ?— . -eți. . ? 15. ? 18. . Mai avem unt? — Da. 10. ! 20. 6. .. . . 8. îl puteți lua. . N-am poftă de mîncare. 8.. Astăzi mănînc mămăligă cu smîntînă. ? 11. vă rog. Iei pîine? — Da. Nu mănînc unt. le prin substantivul ou la forma potrivită): 1.. Recomandați-ne nişte mîncăruri româneşti.. . o sticlă de vin — - de: - . . 10. . (înlocuiți puncte- 4. .. -ă. 7. nişte pîine! 4. este gustos. ou .. 21. 2. 3.

6. Ascult lecția care îmi (a plăcea). . . . — Studenții care vorbesc româneşte. . — . 4. . . . 7. ( . Studenta care citeşte.. Băiatul care (a fi înalt şi frumos) este fratele lui. . . Iau cărțile care (a fi) pe masa. 7. Văd peretele care (a fi verde). . 2. .. . 8. Văd pereții care (a fi verde). . 5. . . — . * EXERCIȚII 1. . 9.) - : Studentul care citeşte. . . - .. . - . . . . Fata care (a sta) lîngă fereastră este sora mea. . .EXERCIȚIU Traduceți în româneşte: 1. 2. 5. 7. Studenții care citesc. Fata care (a fi înalt şi frumos) este prietena mea Maria. Fetele care (a sta) lîngă uşă sînt Olga şi Maria. 5. Ascultăm lecțiile care ne (a plăcea). . — Bucătăriile care sînt spațioase. 6. . . 4. . — . . 3. : . . . . . - § 9. . 2. . 3. (Puneți verbul sau adjectivul din paranteze la forma potrivită): * 1. . . . 4. . . : Studentul care vorbeşte româneşte. 2. . . 3. . . Traduceți în româneşte: 1. . : Bucătăria care este spațioasă. 6.

Preferați ceai sau cafea? 11. Le e teamă (frică). 8. 5. EXERCIȚII GENERALE . Ce intră într-un tacîm? 7. Nu ne e frig. ? . 5.. (Scoateți din text propozițiile exclamative şi propozițiile cu imperativul. EXERCIȚII . Mi-e frică. . Traduceți în româneşte: 1. Duminica luați masa la restaurant sau acasă? 4. Nu vă e cald. Vă place cafeaua? 18. 4-e sete. § 10. . 6. 4. 6. Mi-e somn. . la singular şi plural. cu fructe sau cu frişca? 17. . ? 10.] ?— . Mi-e rece. Gitiți-le cu o intonație corectă). Ce legume vă plac? 14. . ?— . Mi-e foame. 2. 8. . 7. Ce luați la gustare? 6. (Puneți propozițiile următoare la toate persoanele. ?— 12. 2. Mi-e frig. Unde luați micul dejun: acasă sau la cantină? Dar masa de prînz? Dar cina? 2. Mîncáți prăjituri. 7. Cuțitul Dvs. Mi-e foame. ( . Ne e frig (rece). Ce mîncáți: supă sau ciorbă? 8. Nu mi-e foame. Nu ți-e sete. )» « « - ? 1. taie bine? 10. Mîncáți friptură? 9. 8. Preferați vin alb sau vin roşu? 20. ? . Preferați friptura de porc sau de vacă? 12. 2. Nu le e teamă. 3. (cu noi). plăcintă sau preferați înghețată? 16. Nu le e frică. Ce băuturi luați? 19. Vă e cald. ?— . (Răspundeți la întrebări): 1. i e somn. Ce fructe vă plac? 13. Numiți mîncăruri româneşti. Nu-i e somn. ?— . . Mi-e teamă. 2. Preferați restaurante liniştite sau zgomotoase? 5. Ce mîncáți dimineața? 3. Mi-e sete. de cu - . Mi-e cald. )» : . . Ce spuneți cînd luați loc la masă? 21. 1. „mi-e foame" ( . . . . . le ştiți? 15. 3. . ? 11. 9. la forma afirmativă şi la forma negativă): 1. Nu ne e rece. Ce prăjituri vă plac: de ciocolată. 4. Ce spuneți cînd terminați masa? 3. .

Surorile lui beau numai apă minerală.. Ion mănîncă . salată — fructe. a lua autobuzul. (înlocuiți spațiile punctate prin substantivele derivate de la verbele subliniate cu caracterele cursive): 1.. Sînt două mere..... 6. a a a a cere vrea prefera mînca nişte a vedea mese libere peşte salată gustoasă prăjituri cu fructe ciorbă mămăliguță cu brînză sarmale cu mămăliguță (înlocuiți spațiile a lua punctate prin expresiile cu verbul "a lua"): a lua masa. .. Doi stau pe scaun.. la . 3.. 5. 5. Prietenii . eu ascult. .. .. la restaurant. el spune „la revedere". El bea numai . compot — caise. românească.. 3. El pleacă acasă.. Eu îl rog. mai aduceți .. de 50 de bani. la . unu (una) celălalt (înlocuiți spațiile punctate prin numeralul unu (una) sau pronumele celălalt la forma potrivită): 1. Sînt numai două scaune la masă. 8.. lîngă orchestră. unde este . şi cer lista de mîncare. cuvîntul nişte şi traduceți în ruseşte): Ion prietenul noi Maria fratele sora părinții 5... ? 4. a lua loc. prăjituri — ciocolată. lîngă fereastră. .. . Studenții mânîncă dimineața şi seara acasă. aici! 6.. față — masă... farfurie — ciorbă. .. Ea urcă în autobuz.. este acolo. Urc în autobuz şi . sticlă — vin. 4. 3. folosiți. 4.. 2. mea. 5... a lua o gustare. . el ascultă .. 2..(Legați perechile de substantive prin prepozițiile de sau cu.. ceaşcă — lapte... Pînă la restaurant . cafea — lapte. înghețată — lămîie.. la . pînă la facultate sau preferați autobuzul? 7. .. dacă e cazul. . farfurie — supă. 2. Prietenii mei iau cina la restaurant. ospătarul aduce nurnai ... 7. 1. ? 7. la cantină.. a lua un bilet. friptură — porc. 4. 6. 6. 37 şi ajungem după 15 minute. salată — cartofi. . 5. ia un bilet de 50 de bani. Vă rog .. Noi cerem la desert prăjituri şi puține fructe. .. lui. duminica . : acasă sau la restaurant? 6.. Chelnerul aduce numai o friptură la grătar. Văd numai un pahar de vin. pentru Ion.. vas — flori. 2. La gustare preferăm salată şi şuncă.. a lua cina. pahar — şampanie... Seara unde . friptură — pui.. a lua loc la masă. este aici. Sînt două mese libere. . țiile următoare): (Alcătuiți întrebări la propozi- 1. în fiecare zi . 8. Părinții noştri preferă fructe şi legume. apoi supă.. 3.. Cer două farfurii de supă... româneşti. unde este . La masă . . în fotoliu. apoi alcătuiți propoziții): pahar — ceai.... Noi intrăm în muzeu. El mă întreabă. este casa. nişte (Alcătuiți propoziții. 4. a lua tramvaiul.

10. . ceai. . (Folosiți grupurile tematice cuvinte pentru scurte povestiri): 1... înghețată. .. . salată. Acestea sînt fructele .. 7.... merg la şedință? 5. Tovarăşele . la restaurant. 13. Beau ce? — vin alb. îmi plac. dați-mi. veniți cu un grup de turişti români într-un restaurant. 4. friptură. .) mulțumim foarte mult. 6. cafea. . 6. (Dvs. poziții cu formulele de politețe): (Alcltuiți pro- vă rog. Seara.. (Tu) mulțumesc. 3. la prieteni. roşii. 4. (EI) poți mulțumi. pentru puțin.. Dvs.. să vă fie de bine. Cine este tovarăşa . Traduceți în româneşte: 1. Acum (noi) puteți mulțumi. 2. asemenea. 7. la părinți. pleacă la Leningrad? 4. la cantină. Unde este studentul . pronumele relativ care): (Completați spațiile punctate cu 1. mulțumesc. . mulțumesc. După masă faceți un program: o vizită la muzeu. Mănînc ce? — şuncă. . 14» . » . « . .. . Vă propune o masă. La prînz. 5. Unde sînt tovarăşii . pleacă mîine la Bucureşti? 2.. ?— .. Unde e tovarăşul . 2. Beau ce? — lapte. 3.. Dimineața. merg la şedință sînt aici. Mănînc ce? — gustare. Faceți o comandă. I». şpriț. țuică. Vă dă lista de mîncare. vine în fiecare zi la bibliotecă? 3. . poftă bună. . Mănînc ce? — ciorbă. 12.. 8.. la cinema sau la teatru. 6. Mănînc unde?— acasă. (D-ta) putem mulțumi? 8. . Mulțumiți-(el. * Traduceți în româneşte: . Vă întîmpină un ospătar amabil. friptură. compot. 4. ! 2. (înlocuiți pronutnsle din paranteze prin forma neaccentuată în cazul dativ): 1.. 3. 15. « 12 » . cu plăcere. . 5. 3. următor): (Alcătuiți povestire după planul 1. ele). Mănînc unde? — acasă. . (Eu) puteți mulțumi. Mulțumiți-(ei. îmi dați . vin roşu.. Vorbiți cu turiştii despre mîncăruri româneşti. ouă. vă rog . ! .9. ea). - . 2. apă minerală. .

Funcționarul răspunde că îi poate oferi camera rezervată profesorilor din provincie. ). . Tovarăşul Dragu ridică receptorul telefonului şi face numărul 76. (Traduceți în ruseşte): Găina cu ouăle de aur Un om are o găină care îi face ouă de aur. « ». După 10 minute taxiul opreşte în fața unui hotel elegant. 16. Lecția 9 10 LA HOTEL E ora 7 dimineața. ferestrele dau spre grădina din spatele hotelului. Pe noptieră stă un telefon. . iar în perete este un dulap. . fiecare are o treabă urgentă în capitală. . Toți călătorii merg grăbiți spre ieşire. Tovarăşul Dragu iese la stația de taxiuri. în cameră tovarăşul Dragu vede un pat. . în colț este un cuier. Tovarăşul Dragu coboară din taxi. E o clădire nouă cu zece etaje. ( . . El deschide uşa cu cheia şi intră în cameră. El telefonează unor prieteni şi îi invită la masă. . Tovarăşul Dragu acceptă camera destinată turistului şi urcă la etajul şase. O spintecă şi într-însa află tot într-un chip ca şi la alte găine. Iar el se gîndeşte că într-însa este mult aur. care vin la Bucureşti în interes de serviciu. el vrea multe deodată şi pierde chiar ce are. . (votcă). . în gară sînt mulți oameni. Camera este mare.14. . îi mulțumeşte. . luminoasă şi liniştită. El întreabă pe funcționarul de la recepție dacă are camere libere.. Deci. . (pentru bărbați) (pentru femei) . două fotolii şi o masă. Tovarăşul Constantin Drágu coboară din trenul Iaşi-Bucureşti. 65. . plăteşte şoferului 20 de lei. rezervată unui turist străin care soseşte peste trei zile. Funcționarul îi mai propune o cameră cu un pat. Toată mobila este nouă. (a comanda) . prețul transportului. EI întreabă pe şoferul unui taxi dacă este liber. apoi intră în holul hotelului.

Cîte zile ocupați apartamentul? — Pînă vineri. în fața. Apoi semnați-le. vă. a da un telefon — a telefona (-ez). Completați-le citeț. . locul) — ( ) ( . Vă pot oferi numai un apartament la etajul zece. Cum completez formularele. Sinonime: a veni —a sosi. îl. în hotelul nostru sînt tot timpul mulți turişti. deci îl ocup patru zile... luminos — întunecat. e ieftin.. Este în fața restaurantului la dreapta. Antonime: a intra — a ieşi. E luminos. nu e întunecos. fi ți bun.. Mă puteți primi? — Nu avem locuri libere. scump — ieftin. — în spatele. Scrieți cum vă cheamă. liniştit — zgomotos. îi. la dreapta —la stînga. ne. nu e zgomotos. a întreba —a răspunde. româneşte sau franțuzeşte? — Cum doriți. Nu e scump.DIALOG UN TURIST STRĂIN LA HOTEL — Bună seara! — Bună seara! Ce doriți? Cu ce vă putem fi de folos? — îmi trebuie o cameră cu două paturi.. — Cum plătesc consumația? în lei sau în valută? — Cum doriți sau cum puteți. accept. Acum. Aici în hol la dreapta este restaurantul. Azi e marți.. Aveți în hotel un restaurant. Apartamentul e liniştit.. o braserie sau un bar? — La fiecare etaj în fundul coridoarelor la stînga este o braserie. — Aveți ghişeu de schimb? — Avem. interes — interesant REȚINEȚI EXPRESIILE a fi de folos — Cu ce vă (îți) pot fi de folos?— ( ) a include în tarif — a trece numărul (data. le) cheamă? — Mă cheamă. luați de pe masă formularele. In treac&t Proverbe Cu răbdarea treci marea. de unde veniți. — Care este prețul unui apartament? — 135 de lei pe zi. fii bun. totuna — (mi-e totuna — ) ghişeu de schimb — ? ) ( . — . Familii de cuvinte: a telefona — telefon — telefonist(ă).) ?— . a urca — a coborî. treceți numărul paşaportului. . o. a face (a forma. Toate camerele cu două paturi sînt rezervate unor turişti sovietici.. -ez) un număr de telefon — Cum te (mă. Includem în tarif şi micul dejun. vă rog. — Foarte bine. pentru noi e totuna. fiți bun — . liber — ocupat. Nu e trandafir fără spini.

a coborî . vin vii vine . . . . : 1 3 2 cobór cobóri coboáră § 3. IV : . . coborîm coborîți coboáră . . -ut. - I II a pleca a tăcea a avea a vrea plectăcavvr- plecat tăcut avut vrut . . . ieşim ieşiți ies . . . urîm urîți urase . a oferi . -s. 1 2 3 ies ié$i iése . oferim oferiți oféră . II . . :I . -ut. III (participiul trecut) . § 2. -at. a ieşi — a oferi — a ieşi . . -î . IV IV . -i. .§ 1. a veni — a veni . — IV IV IV -ăsc. -it. ofér oféri oféră . -î. -î a urî . venim veniți vin . -ît. . urase urăşti urăşte .

-oa-. . I : deschis. § 4. văzut. a ieşi : uşă deschisă. . . a fi fost. a face —făcut. a închi: — Ieşit - a bea. plăcut. a pune — pus. ) -ut -s III . a propune — propus. a şti — ştiut. a merge — mers. a străbate — străbătut'. . de— a veni — . -ă. -se. . oamenii merg grăbiți spre ieşire. -te. ). a întoarce — întors. III . . -a. a bate — bătut. ) . . ) a cunoaşte ( ) cunoscut. II III . -şi. -ți. căzut.III a a a a cere începe trece scrie cerînceptrecscrivetb cobor- cerut început trecut scris venit coborît IV a veni a coborî ) vedea . plimbările sînt plăcute. .) — făcut . > : : a face ( ( . a scoate — scos ( . a închide — închis. . ) III .) — închis — venit : . .-ut. a pune — pus. -s : a deschide — (deschid-) — deschis. : ]> ). : a bate — bătut. . a cădea ( : băut.

4. 7. Taxiul (a ocupa). fost. Ies din cameră. mers. . ieşit. locuit. Traduceți în româneşte: 1. 6. a propune. Formați participiul (masculin singular) de Ia verbele urmltoare (în caz de nevoie consultați dicționarul). plecat. scris. a împrumuta. a prescrie. 3. a studia. a putea. 3. ? ? 17. traduceți în ruseşte: a învăța. 2. 4. Cartea (a împrumuta) de la bibliotecă. 4. vrut. Ies din restaurant. nu-I găsesc. !— )? 13. a lua. Luni ele (a închide). cunoscut. 12. Vin la gară la ora opt. 7. ? 15. 6. beau o țuică. a călători. . mănînc şi plec la gară. : Banii sînt plătiți. Fereastra (a desphide). 11. cobor în hol. 1. Pjneți la feminin singular. cumpărat. Iau nişte peşte. îi ofer o prăjutură. a fi. ştiut. 6. El nu (a căsători). - 1. ) . Taxiurile (a ocupa). Plătesc şoferului şi cobor din maşină. Duminica muzeele (a deschide). ? 14.§ 5. 2. bătut. a face. la masculin şi la feminin plural participiile din exer* ci țiul precedent. (de . a şti. spus. 8. 9. 6. a veni. a avea. a urî. împrumutat. a căuta. 2. Conjugați la prezent verbele din propozițiile următoare: . a ieşi. a da. sosit. băut. a vorbi. început. Camerele (a rezerva). trăit. 10. văd un taxi. putut. a începe. . 8. (Este un om prost).30. a găsi. Puneți verbele din paranteze la forma pasivă (la prezent): E x e m p l u : Cartea este împrumutată de la bibliotecă. Uşa din cameră (a închide). a tăcea. avut. 3. 5. 8 ? 5. Ea (a căsători). a bea. ! 8. terminat. 2. 4. a fi Camerele sînt rezervate. făcut. văzut. a cunoaşte. a pune. 5. II urăsc. a vrea. a plăcea. 8. Caut pe masă un formular. a merge. a aştepta. a coborî. a lucra. urît. a bate. EXERCIȚfl 1. pierdut. . îl iau şi peste zece minute sînt acasă. ? 16. . 3. ? 10. Gisiți infinitivul după forma participiului (în caz de nevoie consultați dicționarul): scos. ! 7. 5. ? 9. a scrie. a vedea. doborît. Camera (a rezerva). ( . venit. a spune. a ajunge. a cădea.

. (de cine) (demult). 20. - (Declinarea masculină) . . . 19. . . . - . . — articolul .18. § 6. 1 ( . — articolul nehotă. . . ). 21. : — : § 7. Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ un turist frate hotel nume turişti frați nişte « hoteluri nume turişti frați unor « hoteluri nume turist frate unui i hotel nume rît) hotărft) 1 ( ( . ? (Declinárea substantivelor) .

telefon. student. restaurant. paşaport. „fn fața. Prețul (apartament. In fundul (coridor. coleg. pasaj. Puneți substantivele din paranteze la forma genitivului (dativului) la singular şi la plural. Camera este destinată (turist. coridor. Ion plăteşte (şofer. -uri). perete.. cămin. -e) nu este mare. ferestrele unui bloc.. vecin. frate. 4. coridoare) sînt multe uşi. creion. 5. -i). scaun. -i). autobuz. 2. caiet. 2. 6. şofer. § 9. . Apartamentul este rezervat (profesor. Taxiurile opresc în fața (hotel. cu articolul hotarît şi nehotărît: 1. . bloc. apartament. oraş. 7. uşile mu- : ) EXERCIȚII 1. profesor. 3. Declinați cu articolul nehotirît şi cu articolul hotărît la singular şi la plural următoarele substantive: turist. turişti). zeului. -i). pix. Mihai telefonează (prieten.Singulár Cazul Masculin Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ turistul fratele turistului fratelui hotelului numelui Neútru hotelul numele Masculin turiştii frații Plurál Neutru hotelurile numele turiştilor fraților hotelurilor numelor § 8. funcționar. hotel." ( In fața unui hotel din fața restaurantului în spatele hotelului din spatele blocului în fundul coridoarelor din fundul holului de-a lungul unui coridor deasupra hotelului : holul hotelului.

- ). * Traduceți în româneşte: 1. 3. ( ) . ( ( .. 17. 7. .. . Ion întreabă pe şoferul unui taxi. 2. 19. 8... cartea mea? 9. : Noi căutăm pe profesorul Ionescu. — . 2. . Nu vedeți aici . Nu vedeți aici . 6. 12. 9. EXERCIȚII pe: Eu întreb - I. El găseşte . ( 9. 10. . 16. -ți). 14. un şofer. . Andrei? . 5. . : Noi căutăm pe profesor (=Noi căutăm profesorul). 10. Ion întreabă pe şofer. prietena sa Nina şi o întreabă ce face. § 10. .. . student unde este biblioteca. 6. . 18. . 4.. ) .. Georgescu? 7. ( . -e) sînt mese libere. Nu găsesc aici .. băieți). Turistul ia .. ( . ( ) ... ) .. .8. Bibliotecara împrumută cărți (student. In fundul (restaurant. 5. . : . . funcționarul de la recepție dacă sînt camere libere. Funcționarul dă formulare (băiat. 13. . 3. 4. . ) .... El întreabă .. . Noi întrebăm .. . Maria vede . . prietenii mei? 8.. . Nu vedeți aici . formularul şi scrie. Acolo unde trebuie înlocuiți spațiile punctate prin prepoziția pe: 1. pe: Caut pe Mihai.. un manual de limba română. . ) ( . . - « » ( ) . 3. . - . 15. . manualul la bibliotecă. . Saşa Ivanov caută .. . ) .

10. 6. Inviți la muzeu pe prieteni . ^ 13. . Văd pe profesor .. întreb pe şofer . 5. 3. ?— . 3. : Dacă eşti liber. hotelului dacă mai are camere libere. la teatru? 9. 11. ? Nu e acasă. : tot timpul. întreb pe şofer . ? .2.. . noştri... — .. - . .. ? . Traduceți în româneşte: 1.. - . . 5. ? — Invit şi pe prieteni . — ( ). - ! 4. toți turiştii. 10. 8. Căutați pe vecin . Dumneavoastră? 8. : întreb pe şofer dacă este liber. tot tot rele. 3.. taxiului dacă este liber...... . ^( (ospătar şef) . .. Căutați pe vecin . () « § 11.. . nostru. toate came- dacă ' * . 6... 7. § 12. 2. 12. daca — . 7. 9. .. 2. . tot ( ) . dacă este liber (dacă sînt camere libere). .. ». nu mai stau aici. . putem merge la muzeu. dacă . Acoîo unde trebuie înlocuiți spatiile punctate prin articolul hotărîti 1.. . . ? . : întreb dacă taxiul . . ? () () . 14.. : „Taxiul este liber?" 4.. ) « ».. şi pe prietene . întrebați pe funcționar . Nu găsiți aici pe prieteni . Invitați şi pe prieteni . tcată mobila... Văd pe profesor . sau numai pe prietene ..

linguri mari.. casele sînt mici.. studentele merg la teatru. ... Mergeți. ... Mă întrebați ... înlocuiți spațiile punctate prin prepoziția cu.. .. cu . este ocupat. băiat. familie... 6... stiloul.. . aduceți-mi revistele „Limba română" şi "Steaua". Toți . 7.. 3. pixul. Eu scriu ...... Turistul întreabă . cuțitul. 3. ( ... camerele sînt rezervate unor turişti.. 7... 4. Toată . mobilă. timpul la bibliotecă. Nu ştiți . 7. 2. Ion mai lucrează la uzină? 4. 5. turiştii sînt din Uniunea Sovietică. — cu § 14. traduceți în ruseşte: 1. 2.. învață la şcoală.... 2. 4. Mîncăm friptura . Stau aici toată . . . . Mîncăm ciorba . : - . 3. . 3.. 4. sînt ascultătoare.( ?): Deschid uşa cu cheia. . — .. . Tot . îl iau. 5. fată.. furculița şi . Ion stă . 8. Băiatul mă întreabă .. linguri mici. cheia. Completați formularul citeț.. 4. . — ter. 6. puteți. 8. Ia etajul doisprezece etaj parter: stau la par- EXERCIȚII 1. 9. plec astăzi la Bucureşti. . 3. sînt camere libere. 5..— Tăiem pîinea cu cuțitul. are locuri libere.. Toată .... 6.... casă cu două etaje — .. cu . capitalele sînt impunătoare. Un bloc de 11 etaje— 12. . iar compotul. Funcționara deschide uşa .. - .. : Stau la etajul doi.... stă la masă. înlocuiți punctele printr-un substantiv (dupl sens) la forma corespunzătoare: frate.. 9. Aici ... creionul. întreb pe funcționara de la recepție . Toate . Toate . mobila e nouă.. . înlocuiți spațiile punctate prin conjuncția dacă şi traduceți în ruseşte: 1. Sîntem ocupați . studenții pleacă în excursie... la etajul zece — ) cu § 13... 6. este confortabilă. sînt frumoşi..... tu scrii .. taxiul e liber.. .. cuțitul. n-am un bilet în plus.. puteți. 8.. . 2. 2.. putem sta aici. . taxiul e liber. . 1. 5.. ziua.. soră. hotel. . zi. Tai carnea . înlocuiți punctele prin pronumele toi la forma potrivită: 1. învață la universitate. Toți ..

4. mobila. un bloc de 30 de etaje. 5. Ce cameră doriți: cu un pat sau cu două paturi? 2. . un bloc de 24 de etaje.5. . 6. La ce oră soseşte trenul Iaşi-Bucureşti? 2. 3. Cît costă o cameră la hotel? 9. camera. Răspundeți la întrebări (atenție la intonația întrebărilor şi intonația răspunsurilor): a) 1. 8. o casă cu trei etaje. 2. . Ce întrebați pe şoferul taxiului? 4. 13. restaurantul este la etajul 22. 10. 17. capitala. are. dimineața. (a petrece) . 14. . marți. 5. . La ce etaj? 3. 18. 21. 21. - . grădina. curat. — . Citiți bine sunetul [a] din cuvintele următoare: ora. Puneți substantivele din paranteze la forma potrivită: 9—1078 129 . . circulația. stația. Dar de la facultate acasă? 7. 12. 15. totuna. uşa. plata. Ce întrebați pe funcționarul de la recepția hotelului? 8. liniştite sau zgomotoase. Puteți completa formularul ruseşte? c) 1. (un bilet în plus). Au camerele de hotel baie? Dar telefon? 10. Doriți o cameră cu baie? Doriți o cameră la parter sau la etaj. seara. Ce completează turiştii la hotel? b) 1. . 19. . . 16. Micul dejun este inclus în tarif? 6. 9. * Traduce. în fața. dacă. turiştii sovietici stau la etajul 3. . duminica.i în româneşte: 1. EXERCIȚII GENERALE 1. o clădire de 11 etaje. este o cameră liberă la etajul zece. apartament. . . piața. Traduceți în ruseşte: o clădire de 5 etaje. taxi. 2. ). Ce hoteluri pentru turişti străini sînt la Moscova? 11. . viața. 7. . . Unde este braseria? 2. subteran. . noi sau vechi. (a urca) 33- (a suna) . De ce oamenii merg grăbiți spre ieşire? 3. . Ce hoteluri preferați: mari sau mici. . o casă de (cu) 8 etaje. Este telefon în cameră? 3. . dreapta. 20. Cît plătiți unui şofer pentru transportul de la gară acasă? 6. . . ( . Unde este cheia? 4. La ce etaj este camera? 3. Unde este ghişeul de schimb? 5. . 6. stau la parter.

5.. aşezați-le în spațiile punctate la forma potrivită. Coborîm la etajul zece? 5. 4. 2. 5. Nu ştiți cum (noi) cheamă? — Din păcate... 9. 6. 21 . .. Cum (el) cheamă? — (El) cheamă Andrei Petrescu.. două paturi. Profesorul intră în clasă? 2.. Prin fereastra .. interes .. Blocurile . în fundul (coridor) este un telefon. etajul cinci.. 4. îmi vorbeşte despre un film . 7.. 5. 4. Sosiți dimineața la Bucureşti..... după cursuri... — (Noi) cheamă Ion şi Mihai.. înlocuiți spațiile punctate prin prepozițiile cerute de sens: 1. Saşa Ivanov caută (profesor) de limba română. pentru cursuri stau la hotel.. 2... Fereastra dă . El întreabă (student) unde este biblioteca „Lenin". Sala de lectură este întunecată? 6. (ea) cheamă Irina. Ferestrele din amfiteatru sînt închise? 9... 10. Astăzi soseşte grupul de turişti? 8. 1.. 6. La Bucureşti vinurile sînt scumpe? 10. 12. Funcționara întreabă (turist): „Cum vă cheamă?" 11. ieri. a prefera... în dulapul .. 6.. Profesorul spune (elev): „Luați caietele şi scrieți!" 3. 11.. 7. a închide. a vedea. El plăteşte (şofer) treisprezece lei... stau hainele părinților. Noi plătim (funcționar) banii pentru cameră. lingura. stînga.. Formați participiul trecut de la verbele următoare: a mulțumi. Profesorul este aici . Urc . 8.. 6. 5. spatele hotelului. Camera costă mult? 3. biblioteca . Profesorii . 12. ora opt. intră aer curat.. a deschide. Cum (voi) cheamă?—(Eu) cheamă Elena Petrova...... ce vă pot fi .. în mijlocul (hol) este o masă.. 8. (eu) cheamă Dumitru. Turistul întreabă (funcționar) de la recepție dacă are camere libere. pixul. 3. Vreau o cameră . schimb este .1. Cantina este . 9. Folosiți antonimele: 1. Stăm .. Stația de taxiuri este în fața hotelului? 7. 3. 4.. Ileana şi Florica. Hotelul este zgomotos? 5. 3. Caisele sînt fructele mele . Ghidul întreabă (turist sovietic) dacă locuieşte Ia Moscova.. Camera este liberă? 11. Cum (ei) cheamă? —Sînt soții Dumitrescu... noptieră stă un telefon.. In holul (hotel) este un bar de zi. Scriu .. 2. Barul este la dreapta? 12. capitală. 7.. Alcătuiți o povestire după planul următor: 1. Răspundeți negativ la întrebări. -un bloc . Mănînc . Coborîm . a construi. gară sînt mulți oameni. pe strada Gorki sînt frumoase. a veni. 6. ... etaje. folos? 14.. 7. 2. (Tu) cheamă Ion? —Nu. în spatele (restaurant) este o grădină frumoasă. 13.. dreapta.. . înlocuiți pronumele din paranteze prin forma neaccentuată în cazul acuzativ: 1. Studenții merg acasă . 7. Mîncarea este scumpă la cantină? 4. 4. nu. grădina . (Ea) cheamă Maria? — Nu. Avem multe treburi urgente .. . Ghişeul .. 10. Cum (ele) cheamă? — Sînt două surori.. . serviciu. tren .. 8. fața restaurantului..

? 6. . . Descrieți cum este camera. . ) . -uri n)1 « . 3. . ) .2. Hotelul Camera nr Categoria Tarif lei . ) 1. . Coborîți la parter. . Traduceți în ruseşte cu ajutorul dicționarului: Complexul de hoteluri si restaurante "Union" Str. . . . : « . Nu e trandafir fără spini. Descrieți ce luați la micul dejun. 4. 9. (a primi. ». urcați in cameră. . . 8. . — . . (cînd) . un grup (două grupuri) de Î3t . : . ( . . . 10. . . 4. . 4 sec. Găsiți proverbele ruseşti echivalente proverbelor româneşti şi găsiți situații în care le puteți folosi: Cu răbdarea treci marea. * Traduceți în româneşte: ) (grup. luați micul dejun la restaurant. . . 2. - ) . . 10. . 10 ( . 9* : o grupă (două grupe) de studenți. . completați formularele. . . . ». . ». J3 Decembrie nr. . Mergeți lajiotelul „Ambasador". . 7. (în colț) . . « . . 3. . . I 1 turişti. 5. . 8 ( « . . ». 9. . . . -esc) .

pe baza tarifelor afişate la secția spălătorie.00 lei/h.Stimați oaspeți Hotelul nostru vă asigură următoarele servicii: Felul serviciului Spălat şi călcat lenjerie Cămăşi cu mînecă lungă Cămăşi cu mînecă scurtă Pijama — bluză + pantalon Bluză țesături sintetice Bluză mătase Unit. - . Trenul Bucureşti-Moscova pleacă de la peronul patru.00 8.00 7.50 lei/ 24 hA 12. multă treabă şi multă alergătură. au trecut pe la bibliotecă. 1 măsură Tarif lei 6. 1. Aşa e totdeauna înainte de plecare. Direcțiunea Lecția L GR A AĂ 11 Astăzi Saşa şi Ion au avut o zi grea. h.00 5.00 lei/h. Dimineața au lucrat la institut. Se pot spăla şi călca orice alte obiecte de lenjerie. Seara au făcut bagajele. emisie 1. apoi au mîncat repede la cantină şi după masă au umblat prin oraş după cumpărături.00 lei 2.00 lei /24 h. — (oră) ore de : încălțăminte. buc. cu coloane. 5. Recepția hotelului vă poate asigura şi alte servicii. închid uşa maşinii şi cheamă un hamal. Curățatul şi lustruitul încălțămintei3 lustruit pantofi lustruit cizme închirieri diverse obiecte aparate radio televizoare umbrele ploaie ventilatoare jocuri şah Serviciul comisioner perechi perechea buc. Hamalul le aşează în cărucior şi toți pornesc spre tren.25 lei/24 h. buc.00 lei 3. buc. Această clădire este Gara de Nord. După 15 minute taxiul a oprit în fața unei clădiri vechi.00 lei/ 24 h. buc. Un comision 2. Saşa are bagaje grele şi nu le poate duce singur. au chemat taxiul şi au plecat la gară.2 buc. buc. 1 2 3 4 Unit. . buc. Prietenii coboară din maşină. După toate şi vremea a fost rea. 3. buc.00 6. — bucată . buc. măsură — unitate de măsură.00 lei lei lei lei lei buc.

alături sala de aşteptare şi oficiul de turism (O. Toate trenurile au vagoane de clasă şi vagoane-restaurant.T. — Am achitat-o unei tovarăşe de la ghişeu. — Cred că peste o oră. E uşoară. urcă în vagon. Nu întîrziați. DIALOG LA AEROPORT — Nu ştiți la ce oră aterizează avionul companiei „Aeroflot"? — A aterizat chiar acum.N. Sînt şi trenuri care merg la Moscova sau la Praga. Am puține bagaje: acest geamantan (această valiză) şi acel pachet. accelerate sau personale. — Dar acea servietă? — Acea servietă este bagaj de mînă. dar ați plătit taxa de aeroport? Plătiți-o repede! Aveți puțin timp la dispoziție. dar la vamă n-am fost încă. spre sud la Giurgiu.T. Astăzi cursa a întîrziat numai cu 5 munute. Nu am avut surplus de greutate. Acele_ trenuri sînt internaționale. vă rog. O iau în cabină. — Spuneți-mi.) Saşa dă funcționarei oficiului de turism o chitanță de schimb pentru 30 de ruble. Ele merg în diferite direcții: spre răsărit la Constanța. In treacăt Proverbe Unde nu e cap. Ele au obligatoriu vagoane de dormit. la ce oră decolează avionul înapoi spre Moscova. vai de picioare. — Foarte bine. . Ieri cursa a avut o întîrziere de 25 de minute la sosire şi avionul a decolat după o jumătate de oră de la aterizare.—Oficiul Național de Turism „Carpați". Aceste trenuri circulă în interiorul țării.N. îi mulțumeşte. spre apus la Timişoara. Glasul unei funcționare anunță sosirea şi plecarea trenurilor. In mijlocul gării este biroul de informații. De ce spuneți că am puțin timp? Orarul cursei mai prevede o jumătate de oră. toți călătorii au şi urcat! După terminarea formalităților de vamă prezint biletul stewardeselor [stjuardeselor] şi intru în avion. Ele pot fi trenuri rapide. iese pe peron. la Viena sau la Paris. Ați fost la vamă? Ați cîntărit bagajele? — Le-am cîntărit. deci la timp. Bățul are două capete.în gară e totdeauna multă lume şi mult zgomot. 1 O. — Regulamentul cere prezența călătorilor în avion cu o jumătate de oră înainte de decolare. spre nord la Suceava sau la Cluj-Napoca. Saşa călătoreşte numai cu trenul. La liecare 5 minute sosesc şi pleacă trenuri. pentru că avionul îi face rău. Primeşte banii. Gara e plină de lume.

- vagon. -i m (de gară) — ( ... . greu — uşor.. a (mai) avea timp la dispoziție (mai am dou& ore la dispoziție) — J B ( ) a face bagajele — a întîrzia cu oră (două ore) — ( ) a umbla după cumpărături — a trece 1 . . -e n (oráriu. REȚINEȚI EXPRESIILE a avea o întîrziere de. a ateriza —a decola. de clasa a dóua) — ) vagon de dormit (vagon Ut) — vagon-restauránt— - § 1. bun — rău (prost). săli (/) de aşteptare — sosirea trenurilor — şef. -e — conductor. vagoáne n (de clasa întfia. TAROM— Transporturi Aeriene Române — tren. bagaje de mînă — surplus de greutate — ( ) după toafe — . ) . vreme —timp. -uri n — ..F. a închide — a deschide. . Familii de cuvinte: a circula — circulație. -e (/) de bagáje— C. a călători — călător— călătorie. ~ personal — ( .. . -ii n) — orarul curselor de avioáne — perón. peroáne n — plecarea trenurilor — sală. — .i m — linie. : El a sosit ieri.. -ii /—( ) locomotivă. ^ rapid (accelerat) — ) ( ) ) . —Căile Ferate Române— compartimént.. -e n (dus şi întors) — ( biróu. -e — mérsul trénurilor — orár. geamantan — valiză. -ri (n) de voiaj — cámeră. înainte de — după Sinonime: a umbla —a merge. — ( ) . ( a avea .R. a plăti —a achita.Antonime: (e) zgomot —(e) linişte. chiar acum — la timp (la vreme) — VOCABULAR TEMATIC bilét. -i m — hamál. a avea o întîrziere —a întîrzia.. * (Perféctul compus) . — .

te. '). : Au şi plecat. am plecat. : . ) perfectul compus . le. perfectul compus .— ( ). .a avea . 1 2 3 1 2 3 am plecat ai plecat a plecat am plecat ați plecat au plecat II am vrut ai vrut a vrut am vrut ați vrut au vrut am făcut ai făcut a făcut am făcut ați făcut au făcut III am scris ai scris a scris am scris ați scris au scris IV am venit ai venit a venit am venit ați venit au venit . . Am mai fost acolo. am ai . - . — . . ) mai ( ). . ( ) . Am mai cumpărat ilustrată. . am ați au perfectul compus I . . . — . ' ( )': N-am mai fost acolo. — . avem aveți au . . : -am plecat. 1 2 3 am ai are . 4 § 2. şi ( : ) ') mai . ne. .

-u: n-am văzut-o. unde sînteți? 3. Cursul începe . 2. EXERCIȚII 1. Conjugați la perfectul compus verbele din propozițiile următoare: 1. 4. Profesorul întreabă şi studentul răspunde. El este la universitate. 7. . Am făcut un exercițiu. Am coborît din avion şi am trecut la vamă. . Am plătit taxa şi am urcat în vagon. Dvs. 8. 5. Ieri nu am putut pleca. Puneți la perfectul compus verbele din următoarele propoziții: 1. Am spus colegului nostru orarul profesorului. 11. 2. 2. 5.Prezentul Forma afirmativă îmi spune î\i spune îi spune ne spune vă spune le spune Forma negativă nu-mi spune nu-ți spune nu-i spune nu ne spune nu vă spune nu le spune Perfectul Forma afirmativă mi-a spus ți-a spus i-a spus ne-a spus v-a spus le-a spus compus Forma negativă nu nu nu nu nu nu mi-a spus ți-a spus i-a spus ne-a spus v-a spus le-a spus Prezentul Forma afirmativă mă vede te vede îl vede o vede ne vede vă vede îi vede le vede : Forma negativă nu mă vede nu te vede nu-1 vede nu (n-) o vede nu ne vede nu vă vede nu-i vede nu le vede Perfectul Forma afirmativă m-a văzut te-a văzut 1-a văzut a văzut-o ne-a văzut v-a văzut i-a văzut le-a văzut compus Forma negativă nu m-a văzut nu te-a văzut nu 1-a văzut n-a văzut-o nu ne-a văzut nu v-a văzut nu i-a văzut nu le-a văzut . 6. Am cerut un pix şi am scris adresa prietenului. 14. 4. Urc şi deschid camera. Am luat valiza şi am ieşit din aeroport. Am chemat taxiul. N-am văzut filmul. Am mai vizitat şi Muzeul Rus. Am şi ajuns. N-am mai fost acolo. 3. 10. 12. Am venit acasă seara şi am citit o revistă. 9. 13. Am şi început.

la ora trei. 6. El întoarce ceasul. 7. Saşa merge pe jos. 8. Pasajele subterane înlesnesc circulația. 9. Ce vrei? 10. închid uşa şi deschid fereastra. 11. Scoatem cărțile din servietă. 12. Bat la uşă. 13. Faceți toate exercițiile? 14. Unde pui servieta? 15. Părinții lui ştiu româneşte. 16. Nu cunosc pe Ion. 17. Am mulți prieteni.
3. înlocuiți pronumele din paranteze prin forma neaccentuată la cazul cerut şi apoi treceți verbul la perfectul compus:

1. Hamalul (noi) întreabă unde plecăm. 2. Funcționara (eu) schimbă banii. 3. Tovarăşa de la ghişeu (tu) dă formularul. 4. (El) prezentăm biletul şi urcăm în avion. 5. (Ea) întreb cînd aterizează avionul. 6. Funcționarul de la recepție (Dvs.) propune o cameră cu două paturi. 7. (Ei) invit la cinema. 8. (Ele) invit la teatru. 9. (Ei) explic situația. 10. (Ele) dau un telefon. 11. Nu (tu) văd demult.
4. Puneți în locul spațiilor punctate următoarele verbe la perfectul compus:

a anunța, a plăti, a ateriza, a trece, a cere, a lua, a cîntări, a studia, a decola, a dura, a face, a umbla, a veni, a fi, a începe, a vedea, a urca, a întîrzia. 1. Cît ... filmul? 2. Ion ... prin parc şi ... multe peluze verzi. 3. Avionul ... cu întîrziere. 4. Cînd ... la Bucureşti? 5. Cursurile la universitate ... chiar acum. 6. El ... mult pe jos. 7. Hamalul ... bagajele. 8. Teatrul ... un spectacol nou. 9. Ion ... bibliotecarului un roman sovietic nou. 10. Cîți ani tu ... limba română? 11. Cînd ... sora ta la Moscova? 12. El ... bagajele şi ... în vagon. 13. Ce (Dvs.) ... ieri? 14. Ieri trenurile internaționale ... mult. 15. Avionul ... la timp. 16. Turiştii ... taxa de aeroport, ... bagajele. 17. ... la Kiev? 18. Autobuzul ... prin centru.
5. în exercițiul precedent treceți verbele din propoziții la prezentul indicativului. 6. Traduceți în limba română:

1. . 4. . 7. . 9. . 11. ?— 17. , ,

. 3. . 5. . 6.

. 2. ?— . 8. ? 10. ( . 13. . 14. , . , , , ) , ?— . 18. . 19. . 23. . 22. , ?— ?— , , ?— .

-

,, . ? .

. 12.

. 15. . 16.

, . 21. ,

? 20.

. 24. . 27.

? 26.

, (

( . 29.

)

)

. 25. ? . 28.

-

§ 3. , . .

(Declinarea feminină) -

Cazul Nominativ 0 Acuzativ Genitiv Dativ

Singular ' fată stea muşama lecție

Plural fete stele nişte < muşamale lecții fete stele unor « muşamale lecții

fete unei « stele muşamale lecții

: nişte (unor; două) fete — unei fete. iarbă ( •căruri -i: , -uri: marfă ( )—mărfuri, ) — ierburi, sare — săruri, vreme — vremuri, mîncare — mîti. . . . . marfă — unei mărfi, vreme — unei vremi:
Singular ( marfă \ vreme Plural . .t e f mărfuri * { vremuri

Cazul Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ

m

unei

( ^ vremi

unor \ vremuri i . í mărfur

Cazul Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ

Singular fata steaua muşamaua fetei stelei muşamalei

Plural fetele stelele muşamalele fetelor stelelor muşamalelor

. -uri, .
Cazul Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ

.

.

.
Singular marfa vremea mărfii vremii

. . : (două) fete — fetei (fete + i). , . -i:
Plural mărfurile vremurile mărfurilor vremurilor

, -ie, (lecție, -ii, consultație, -ii . .), 1 . . . . (-i) . , . lecție — unei lecții, lecția — lecției (lecție + i):
Cazul Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ
1

Singular

Plural

lecția

lecțiile

lecției

lecțiilor

-ie,

,

.

12.

EXERCIȚII 1. Găsiți în text şi în dialog toate substantivele feminine la forma genitivului (dativului), spuneți ce funcție îndeplinesc în propoziție. 2. Declinați la singular şi la plural cu articolul nehotărît şi hotărît următoarele substantive:

funcționară, gară, expoziție, țară, direcție, marfă, sosire, capitală, iarbă, lecție, cumpărătură, informație, bibliotecă, mîncare, săptămînă, zi, stea, muşama, provincie, vreme, fereastră, uşă, stație, bucătărie, clădire, cafea, româncă, rusoaică, chitanță, sare.
3. înlocuiți spațiile punctate printr-un substantiv (după sens) la cazul potrivit. Alegeți dintre substantivele:

cursă, expoziție, lecție, gară, piață, funcționară, facultate, capitală. 1. Prietenii dau ... de la ghişeu chitanța de schimb. 2. După terminarea ... mergem la cinema. 3. Intîrzierea ... este mare. 4. Tablourile ... sînt impresionante. 5. în fața ... sînt blocuri înalte. 6. în mijlocul ... sînt peluze verzi. 7. Taxiul opreşte în fața ... 8. Clădirile ... sînt impunătoare.
4. * Traduceți în româneşte:

1. 4. . 5. aştepta) (

. 3. , (

. 2. ) . 7. - ) — , ,

«

» . 6. ? 8. . 9. — , ( :

.

-

11. 13.

. 10. , , , (culoáre, -ori /) . § 4. ,
Cazul N. . G. D.

. , . 12.

?— ,

,

(

. . )

,

:
Singular un şofer amabil unui şofer amabil Plural nişte şoferi amabili unor şoferi amabili

,

, :

.

-

Cazul N. . G. D. N. . G. D.

Singular casă frumoasă unei case frumoase casa frumoasă casei frumoase

Plural nişte case frumoase unor case frumoase casele frumoase caselor frumoase

EXERCIȚII 1. Puneți adjectivele din paranteze la forma potrivită:

1. Exercițiul este (greu). 2. Ce zi (greu)! 3. Valizele tale nu sînt (greu). 4. Ştii greutatea unei valize (greu)? 5. Vedem o clădire (vechi). 6. In capitală sînt multe clădiri (vechi). 7. Taxiul opreşte în fața unei clădiri (vechi). 8. Iarba este (verde). 9. Culoarea ierbii (verde) îmi face plăcere. 10. Stăm într-o casă (înalt). 11. Aici sînt trei case (mic) şi o casă (înalt). Ferestrele casei (înalt) dau spre răsărit, ferestrele caselor (mic) dau spre apus. Uşa unei case (mic) e deschisă.
2. Declinați cu articolul hotărît şi cu articolul nehotărît îmbinările de cuvinte următoare (la singular şi la plural):

gară monumentală; cameră luminoasă; marfă nouă; grădină verde; republică socialistă, expoziție interesantă; clădire mare; săptămînă grea; vreme rea; lecție lungă; țară mică; limbă străină.
3. Puneți îmbinările de cuvinte din paranteze în cazul potrivit:

1. Muncitorii lucrează la construirea (o gară monumentală). 2. Clădirile (o capitală modernă) sînt impunătoare. 3. In fața (o piață mare) vedem o grădină frumoasă. 4. Avioanele (compania sovietică) au decolat ieri. 5. Tablourile (expozițiile noi) mi-au plăcut. 6. Astăzi are loc deschiderea (o expoziție nouă). 7. în mijlocul (o grădină umbroasă) găsim peluze verzi. 8. Ospătarul ne dă lista (mîncărurile româneşti). 9. Regulile (gramatica română) sînt grele. 10. îmi place gustul (mîncarea națională). 11. Ştiți prețul (marfa nouă)? 12. Spun „la revedere" (funcționara amabilă). 13. învățătoarea pune note bune (o elevă stăruitoare). Ea pune note bune (elevele stăruitoare).
4. Traduceți în româneşte:

1.

. 3. . 7. , . 6.

. 2. . 5. «

. 4.

» . -

10.

. 9.

. 8.

.

§ 5. diferit : diferiți, diferite ( ) , , oameni, în diferite direcții, diferite
EXERCIȚII

diferit , manuale. :

diferiți

1. înlocuiți spațiile punctate prin adjectivul diferit la forma potrivită:

1. La bibliotecă poți găsi ... cărți şi ... reviste. 2. Biblioteca are cărți în ... limbi. 3. Avem ... studenți. 4. In manual sînt ... texte: şi grele şi uşoare. 5. In grupul turistic sînt ... oameni. 6. Orarul prevede ... lecții. 7. Au sosit ... mărfuri.
2. Traduceți în româneşte:

1. . 4. . § 6. . 6.

. 3. . 8.

. 2. . 5. . 7.

-

-

acest, acel acest ( , :
Singular Plural Feminin această fată acea fată Masculin aceşti băieți acei băieți . Feminin aceste fete acele fete

), acel (

)

-

.

Cazul Masculin N. . acest băiat acel băiat :

creion,

, . — aceste blocuri, acele creioane.

: acest bloc, acel

§ 7.

tot '

tot ': Toți

— ( ... ? 14. EXERCIȚII 1. . sînt ingineri.6.... — . Acum ştii .. ( . turist plăteşte taxa de aeroport. . Un băiat frumos. piesă e interesantă. puneți pronumele demonstrative la plural. 15. 6... .. perete e alb... . . § 8. perete e verde.. 4.* Traduceți în româneşte: 1.: Un formular obligatoriu. 16. . . ! ).. 4. 8.. 5. muzeu are tablouri vechi. . Aceste . .. . ? . . aeroport e departe. ' ': Ştiu toate. 12. I-am şi spus . Toate studentele au venit.. . .. 7. . acel: 1. 7. . . . om este român. .. ... . . muzeu are nişte expoziții noi. . ? . înlocuiți spațiile punctate prin formele corespunzătoare ale pronumelui demonstrativ acest.. Ei au trei fii. ..studenții au venit. învață bine. 3.. . . .. 5. aeroport e aproape. Am văzut . 2. 2. După toate — . 3. .. gară are ghişeu de schimb... 13. 2. . . 6. După .. gară nu are. In grupa noastră sînt zece studenți. .. toate: 1.... 9. — vorbeşte frumos româneşte.. ? . . .. — ( ) .. 7. — . avion decolează peste o jumătate de oră. 3. sînt cu întîrziere. avion decolează peste zece minute... 9. (iar) . Spuneți-mi . ?— . înlocuiți spațiile punctate prin pronumele nehotărît toți.. am şi întîrziat. 10. turist schimbă banii la ghişeu. — trenuri au obligatoriu vagoane de dormit. . 5. Mulțumesc frumos. — Toate au venit. 8. Toate acestea. 4. 3. ?— . 4.. In grup sînt 20 de turişti... 2. piesă nu e interesantă. om este bulgar. ). . . . 8.. Repetați exercițiul precedent.. 11. . Astăzi avem trei curse internaționale.. — . — Toți au venit. acestea... acestea.. . .. ştiu ruseşte.. ..

pe la. 5. fereastră şi puneți-1 pe masă. 2. El a venit acasă . Luați vasul ... EXERCIȚII 1.. raft.. Ajungem acasă numai . 5.. Venim . : . 6. Ha cu ( . de pe. Scoateți carnea ..... pe la ) 1. Ieşim repede ..§ 9.. Luați cartea . 3. opt? 12. cu tramvaiul. şcoală pe la cinci.. flori .. cu metroul. 11.: Vin la şapte. Nu puteți veni . Gara de Nord. 6. facultate . 2. Ați trecut şi . masă şi puneți-o în dulap. . : cu trenul. cu vaporul. — . ) de înainte de. de pe.. cu troleibuzul.. aeroport. teatru . ( . . 10. maşina? 8. cu autobuzul..).. hotel.— 1 .. Am venit la bibliotecă. Pleacă la Iaşi .. 3.. El a telefonat că vine . înainte de decolare — . ) înainte ( . ). de pe: O jumătate de oră de la aterizare.... - .— ( . ). frigider şi puneți-o pe masă... plecarea surorii. El a plecat ... de la. Am trecut pe la bibliotecă. înainte de aterizare — . Am plecat ... Vin pe la şapte. Am ieşit . ). c) înainte de 1..... avionul.. Iți place cafeaua . Completați spațiile punctate cu prepoziția necesară şi traduceți în limba rusă: a) cu. dar n-a ajuns acasă.. şase. 4. § 10. de la. Trenul a intrat în gară . Luați pîinea . facultate şi am mers pe jos pînă acasă. — . . cu avionul. Trenul „Bucureşti—Moscova" pleacă . 4. Mama vine .. Merg la Moscova . 2. : înainte de plecare — . b) de la. frişca! 9. ) de .. 7. bibliotecă? 7.... înainte de la.. şapte. — ( ) ( . dulap.. Am luat cartea de pe masă. Luați vinul . cu cu . 11 şi vă dăm un telefon. — .. cameră foarte mulțumit. din 1.. .. înainte de război — ( ). de la.. .

teatru. 7. Dacă ați venit la gara şi vedeți că ați uitat biletele acasă. pe cine chemați? 5. 4. . . — . . . . . ghişeu. 19.. 2. friptură luăm o gustare. Cîte ore face avionul de la Moscova la Bucureşti? 3. veniți după masă. ... 3. 12. 17. 1. Explicați funcția serviciu. recepție. Cum pot fi trenurile? 11. 8.. Unde aşteptați trenul care întîrzie? 6. . 6. .. . Citiți bine sunetele [k } k' | g | literelor h şi i: | $] din cuvintele următoare. Cînd aveți bagaje multe. Am vorbit mult cu regizorul . . mai aveți timp la dispoziție? 15. iar acum e ora trei. masă. chinez. nu sînt acasă. citesc. unchi. ( . anunțarea lui. 8. - EXERCIȚII GENERALE 1. schimb. China. 18. Cine anunță aterizarea şi decolarea avioanelor? 4. Răspundeți la întrebări: 1.. 20. Ce vagoane au trenurile internaționale? 13. trenul sau avionul? 7. ce proverb vă vine în minte în drum spre casă? 10—1078 145 . ? ) . ? 4. 15. merge.n). 3. plăcintă. ochiuri. Dacă avionul decolează la 5. provincie. cheia. muşchi. ( « ). înghețată. cireaşă. 16. Traduceți în româneşte: 2. - 9.. 2. exercițiu. .. 5.. 7. Trec pe la şcoală . 22. ciorbă. cu trenul sau cu avionul? 2. ceai. închis. arici. Cu ce plecați de la Moscova la Bucureşti. . cină luăm un pahar de apă minerală. 13. închide.) . 14... Ce vagoane au trenurile care circulă în interiorul țării? 12. Cu cît timp înainte de decolare urcă călătorii în avion? 16. Cît plătiți unui hamal pentru fiecare valiză? 8. . ciulama. - (uşor) - .. 6. treci. 5. în ce direcții merg trenuri de la Gara de Nord? 10. examen. (prez. 10. .. accept. . Nu veniți . 21. De ce Saşa nu călătoreşte cu avionul? 14. De la ce peron pleacă trenul Bucureşti-Moscova? 9. . . urgent. . » . citeț. gem.. spectacol. mergi. . . (bufet.. ochi. turcesc. dulceață. . deschide. . El a plecat în excursie . deschis. Ce preferați. chiftele.

Ieri am dat bine examenul. . ) .. . ieri . Ea . . 6. surplus de greutate. acum . 7. nu ai . . . a avea timp la dispoziție... .. Plec mîine. Treceți verbele din text la perfectul compus: Sosesc două trenuri.. Faceți bagajele.. a avea timp liber. . . . 8. . 2 . .) ? — - — - — ?) — . Turiştii îi mulțumesc şi urcă la etaj. ! ( . .. )— ». . a umbla după cumpărături.. 20 « .. . toată ziua a făcut nişte cumpărături folositoare. 3. a sosi la timp. 4. . . nu .. ... 9. Avionul decolează la şapte.. Alcătuiți o povestire şi dialoguri pe tema: „La gară" şi „La aeroport". a avea o zi grea.. )— — — — . . Peste zece minute autobuzele pleacă. . . 6. ... Mai aveți o jumătate de oră la dispoziție. . 10. plecați la gară (sau la aeroport). 1. noi mergem în sala de aşteptare. 2. . . Ai cîntărit bagajele. 4. ? ? . . Ați stat la Bucureşti trei zile. ( . Funcționarul le spune numerele camerelor. . a avea o zi bună. Dimineața . . 5. 1) . Noi . Ii întîmpină foarte politicos. mai .. Călătorii coboară grăbiți din vagoane. Este foarte ocupat. 4. In locul punctelor treceți expresiile adecvate după sens: a avea întîrziere. a face bagajele. . ) . Hamalii iau bagajele şi le aşează în cărucioare. . . . * Traduceți în româneşte: 18 . Ghidul aşteaptă pe turişti la hotel... Alcătuiți o povestire după planul următor: 1. ? ( . după masă nu am... . am lucrat mult... Grupurile de turişti merg spre autobuze. - (cu. Trenul .. Astăzi e ziua plecării. ? 7. Astăzi toate trenurile .. .. Funcționara anunță plecarea trenului (decolarea avionului). (a afla).. 5. 3.3.

R. Vreau să trimit 500 de lei surorilor mele: 200 de Iei uneia şi 300 de lei alteia. însă fiecare loc e rezervat prin prezența unui obiect. un prieten. altul pentru expedierea recomandatelor. Funcționara îmi propune să expediez banii cu mandat telegrafic. îi cer apoi un mandat poştal. cu avionul (par avion)?" Ea mă sfătuieşte să expediez scrisoarea „expres" şi mă ajută să completez adresa destinatarului şi adresa expeditorului. Celălalt călător schițează evaziv: — Cred că nu. care a ridicat bariera dintre doua locuri. E ziua lui de naştere. Următorul compartiment e gol. Noul călător dă semnalul hamalilor şi ei plasează în compartiment optsprezece geamantane. un ziar. îi urez „la mulți ani" şi mul1 2 al treilea — ca şi cum — 147 * . Lecția 9 12 LA POŞTA In sala oficiului poştal sînt multe ghişee. preocupat.S. El deschide. O pereche de mănuşi de piele. Traduceți în ruseşte cu ajutorul dicționarului: Călătorul (un fragment) (După Tudor Arghezi) Un călător urcă într-un vagon de clasa întîia. trei persoane pe stînga şi încă unu. găsesc un loc liber la dumneavoastră? întreabă domnul.S. o umbrelă. Primul compartiment e plin: trei persoane pe dreapta. Una din ele la Satu Mare. Expediez telegramele la două adrese diferite. Unul este pentru vînzarea timbrelor. Fiecare hamal poartă două geamantane mari.8. le completez citeț şi le predau altei funcționare. Mai sînt şi alte ghişee: pentru expedierea mandatelor şi pentru expedierea telegramelor. urmat de o caravană de hamali. aici scrie „Timbre". Al treilea1 compartiment e ocupat de doi călători. ca şi cum2 nu aude despre ce este vorba. recomandată. Vreau să expediez o scrisoare în U. Funcționara mă întreabă: „Cum o trimiteți. Ca să ajungă în capitală îi trebuie aproape o zi şi o noapte. Fiecare are altă destinație. simplă. — Vă rog. Am cumpărat două formulare de telegramă. stă cu ea în spate. Un călător tace. un pardesiu. Trimit alta la Bucureşti lui Radu Ionescu. un geamantan uşor. acolo scrie „Recomandate". Scriu lui Ion să vină imediat la Bucureşti„ peste o săptămînă are loc examenul de bacalaureat.

Nu munceşte aproape de loc. — Cîte minute? — 3 minute.. — Dar dacă am uitat numărul de telefon de la Moscova. Telefonista vă poate da legătura acasă.te succese în viață. — Ce mai face fiul dumitale? întreabă una. DIALOG LA TELEFOANE (LA OFICIUL TELEFONIC) — Vreau să dau un telefon. a expedia — expeditor. — Pot să cer cu taxa inversă? — Nu. Unde? — La Moscova. — Poftim. Radu este muncitor la uzinele „23 August-'. pot da un aviz telefonic? — Desigur. a lucra — a munci. a scrie — scris — scriitor REȚINEȚI EXPRESIILE l O a da un aviz telefonic — a da legătura telefonică — a da un exámen — examenul de bacalaureat — « de admitere — « de an — « de licénță — ( ) .. fulger sau urgentă.. Familii de cuvinte: a citi — citeț — cititor. în treacăt Apoi e liber Două femei stau de vorbă. Doar de trei ori pe zi el vîră capul în gura unui tigru şi apoi e liber. Trimit două unui coleg care este la munte şi două altui coleg care este la mare. el dă în curînd examenul de admitere la Politehnică. Sinonime: a costa — a fi de.. — Desigur. seara aveți reducere. a destina — destinatar — destinație. Vreau să cumpăr şi nişte ilustrate. Nu uitați să indicați felul convorbirii: simplă. Cît costă o convorbire telefonică? — Dimineața şi ziua prețul unei convorbiri cu Moscova este de 50 de lei minutul. costă numai 27 de lei minutul. — Bine. Acum lucrează la circ. convorbirile internaționale nu pot fi cu taxa inversă. — îmi puteți da legătura acasă? Nu am timp să vin la oficiul telefonic (la cabina telefonică). — Cum fac comanda? — Faceți numărul 071 şi spuneți telefonistei oraşul şi numărul de "telefon^ cu care vreți să vorbiți. Antonime: expeditor — destinatar..

— . noi plecăm — să plecăm.examenul de doctorát — la mui(i anii — ( . -uri n — scrisoáre. . § 1. -i f) — ( ) mandat. telegráfic) — ( . a primi (-esc) corespondență — cutie. corespondența post-restánt — a fi in corespondență cu. ~ interurbană — .: el urcă — sá urce.. tu pleci — să pleci. -e n (poştal. -e / — « simplă — « urgentă — « fulger — « de felicitare — « de condoleánțe — . ^ internațională — corespondénță. ^ simplă — . . să: eu plec — să plec. .f (vedére. hîrtii pl — ilustrată. -ii / (poştală) — a pune la cutie — ( ) formulár.. . cu táxa inversă — . -ri n) de informáții — telegramă.( ) de telegrámă — hîrtíe.). el lucrează — să lucreze (I . cărți (/) de telefon — carte poştálă — colét. ) plic. 3 . ~ urgéntă — ..( ( 14) } . ~ fulger — . -ii / — . . . -ri (/) telefonică — . scrisori f — « simplă — « recomandátă — « „exprés" — ( ) « cu valoáre declarátă — « cu avión (par avion) — serviciu. ^ . -ii n (birou./ — . -e n (poştal) — convorbire. . - VOCABULAR TEMATIC carte...( a lipi (-esc) un timbru (o marcă) — 1 . . Dvs. . (voi) plecați — să plecați. ( .): el coboară — să coboare (IV . conjunctiv) . ( . să) . . 3 . 1 2 . « !) !» . .

el vorbeşte — să vorbească. ( . el urăşte — să urască (IV cnp. el începe (ei încep) să coboare.: el tace — să tacă ( . 3 . -ésc > -eáscă: vorbeşte. Prezentul conjunctivului G I a urcă .-. : el. . 3 - . merge. să întrebe. 1 2 3 1 2 3 să urc să urci să urce să urcăm să urcáți să urce a lucrá să lucréz să lucrézi să lucreze să lucrăm să lucrá ti să lucréze IV -i a vorbi . să meargă. 3 . . ies — să iasă. . 3 . să plece. pleacă — să cheme. vede — să vadă (văd — să vadă). el iese — să iasă. întreabă. -ăşte. urăsc — să urască. 1 2 3 1 2 3 a veni a ieşi sl ies să iéşi să iasă să ieşim să ieşi fi să iásă a cobori sa cobór să cobori să coboáre să coborîm s3 coborîti să coboáre -î a urî să urăsc să urăşti să uráscă să urîm să urîti să uráscă 11 a tăceá să tac să táci să tácă să tăcém să tăcéți să tácă a fáce să fac să fáci să facă să fácem să îáceți să fácă . . : -eáză > -éze: lucrează — să lucreze. el vrea (ei vor) să vină. să vorbésc să vin să vorbéşti să vii să vorbească să vină să vorbim si venim să vorbi Ji să veniți să vorbeásca să vină .).> -eá-: începe. trece — să înceapă. -é. . -éşte. vorbesc — să vorbească.> -á-: iese. -eá->-é-: cheamă. . . .é . să treacă. . el face — să facă (III cnp.).). 2sc>-áscă: urăşte. . ei (trebuie) să urce. : -ă > -ea: dă — să dea (dau — să dea) stă — să stea (stau — să stea). -á->-é-: învață — să învețe. ) .

cumpărăm să cumpărăm vindem cumpăráț i să cumpăráț i víndeți cumpără sá cumpere vînd : a scrie 3 « ». a învăța. . i a cumpăra ' I a cumpăra Indicat. . a urca. a citi. a sta. a lua. a începe. a vrea. a veni. a bea. : 3 3 . a vinde. vînd vinzi vinde Conjunct. a scrie. : Aici scrie „Timbre" — - EXERCIȚII 1. . Conjugați la prezentul indicativului şi la prezentul conjunctivului verbele următoare: a fi. 2 3 să fiu să fii să fie să fim să fiți să fie să avém să avéți să áibă § 2. a avea. să scriu să scrii să scrie să scriem să scrieți să scrie ' Nu. a da. a pleca. a vedea. scriu scrii scrie scriem scrieți scriu Conjunct. 1 2 3 1 2 3 cumpăr să cumpăr cumperi să cumperi cumpără să cumpere . să am să ai să áibă . a cumpăra. a avea : a fi . a intra. . a chema. a citi. Conjunct. a scrie ' a scrie Indicat. Indicativ el el el el ei el bea ia întîrzie scrie ştie vrea Conjunctiv să să să să sâ să bea ia întîrzie scrie ştie vrea a fi. a coborî.Permărul soana . a ieşi. . . a tăcea. a vinde ' III a vinde Indicat. să vînd să vinzi să vîndă să vindem să víndeți să vfndă '. '.. a urî. . Puneți următoarele verbe în persoana a 3-a (a treia) la prezentul indicativului şi la prezentul conjunctivului: . 1 a avea . 2.

— . . a întoarce. . a mînca. a plăcea. a hotărî (-ăsc). a oferi. a închide. — . a studia. . a cere. a crede.— . a deschide. c) a lipsi. a semna. . a aştepta. a vizita. ( . . a trebui ( : trebuie — . . § 3. : Vreau să trimit telegramă. . — : a vrea. ( . a începe. . : a putea : Pot pleca. Trebuie să plec. a şti. . — . a umbla. - § 4. a face. . a ruga. a trăi. a merge. ). . . ): A rugat să trimit ( . a dori. . să. Pot să plec.a) a felicita. telegramă. . a plăti. . a prevedea. ). . — Ea începe să citească româneşte. . - vrei sa-mi scrii vreau să-ți scriu vreau să-i scriu vreți să ne scrieți vrem să vă scriem vreau să le scriu vrei să mă inviți vreau să te invit vreau să-1 invit vreau s-o invit vreți să ne invitați vrem si vă invităm vreau sa-i invit vreau să le invit . a comanda. a primi. . — Nu putem să rămînem.: î. ': încep să cînt. a înlesni. ' . b) a putea. să . — ). Nu putem rămîne . . El continuă să citească.

— . — . Cer un mandat poştal. mai a trebui: îmi mai trebuie o carte. : Trebuie să plec. Merg la poştă. Puneți verbele din propozițiile de mai jos la prezentul indicativului şi respectiv la prezentul conjunctivului la persoana a 3-a: să. Nu pot să mai iau nimic. Nu mai pot lua nimic. Ho: Pot să mai iau o carte. . Nu ne trebuie nimic. Vreau să-mi mai dați o carte. ( - . Trebuie să meargă la poştă. a trebui : îmi trebuie ( . Nu vreau să-mi mai dați nimic. 1. Trebu- . mai carte. Nu vreau să mai citesc nimic. Vreau să cer un mandat poştal. pot să te invit ( : te pot invita). ) . Trebuie să pleci.— . 3. : ) a putea + mai a putea: Mai pot lua o carte. Completez un formular. ) mai : mai rog să-mi arăți oraşul. Trebuie să merg la poştă. Nu-mi mai trebuie nimic.— mai . ( « a trebui . — ). . — . . Nu trebuie să mai iei nimic. . . Nu vreau să plec. § 6. Te rog să-mi mai arăți oraşul. . — ) . Te rog să nu pleci. ) : Nu pot să-ți spun.— ). a putea: Pot să-ți scriu ( : îți pot : . EXERCIȚII I. îți trebu- — : Vreți să mai citiți ceva? Vreți să vă mai dau o carte? — Vreau să mai citesc ceva. . : Nu vreau să pleci. . mai : Trebuie să mai iau carte. să-mi arăți oraşul. Exemplu: El merge la poştă. ) a trebui mai a trebui : . 2. a trebui » . Trebuie să rămîneți acasă. - ie un bilet.: ) scrie). rog — § 5. .

nu aveți adresa destinatarului. Nu (a putea) să mai bea nimic. 11. apoi la conjunctiv: 1. Urez „la mulți ani" profesorului. Traduceți în ruseşte propozițiile din exercițiile precedente. Trimit o ilustrată. Cine vrea (a merge) la mare? 2. 2. 6. 4. 5. 6. 7. 5. Ion (a şti) (a scrie) franțuzeşte. Nu (a putea) să urce bagajele în vagon. 4. Sora (a trebui) (a veni) astăzi. acel student ştie (a citi) şi (a vorbi) româneşte. El nu poate (a veni) astăzi. Iți (a plăcea) (a scrie) scrisori? 6. 8. 4. (A umbla) să cumpăr ilustrate. Ion şi Mihai (a începe) (a coborî). El vrea (a avea) mulți prieteni. 4. Maria vrea să plecăm astăzi. Vrem şi noi să avem note bune. Dau examene de admitere. 3. 3. Puneți verbele din paranteze la prezentul conjunctivului: 1. 12. 9. 6. (a vrea) să aibă bani să plece la mare. Cine (a vrea) (a mînca) mămăliguță cu brînză? 2. Profesorul vrea să avem note bune. El poate (a cere) . Nu (a putea) să mai mîncăm nimic. (A vrea) să plece acasă. 5. {a chema) un hamal. Mama vrea să veniți la ea mîine. nu avem ore. 11. dar nu le găsesc. Văd un film nou. 7. 5. sînt grele. Florica trebuie să învețe şi ea ruseşte. Ion hotărăşte să cumpere un dulap nou. Pot să încep lecția. vin sau bere? 5. încep lecția. (A trebui) să-i mai trimit o scrisoare. Ion vrea (a fi) inginer. Pot (a veni) astăzi? 2. Ei (a vrea) (a face) pe telegramă noțiunea „urgent". Acest student nu ştie nici (a citi). 9. Ele vor (a aşeza) cărțile în dulap şi (a merge) acasă. Ei nu pot (a urî) pe nimeni. e ziua ei de naştere. 8. Puneți verbele din paranteze la prezentul indicativului: 1. Ea (a dori) (a da)un telefon la Moscova. Cine (a putea) să pună scrisoarea la cutia poştală? 6. 4. Ies din cameră. 3. Nu puteți (a da) telegrama. eu (a vrea) (a întreba) ceva. Vrem să ne scrieți o scrisoare. (A începe) să scrie o monografie. Citesc româneşte. Dvs. 8. (A hotărî) să plec acasă. 8. 2. nici (a vorbi) româneşte. ce (a dori) (a bea). 9. 3. spune că este grăbit. Puneți verbele incluse în paranteze la infinitiv. Vreau să trimit o ilustrată. Ştiu să citesc româneşte. 7. 4. (A munci) mult. 3. Puteți (a scrie) citeț şi cu stiloul? 5. Vreau să urez „la mulți aniu profesorului. Puteți să veniți la ea mîine? 7. El nu (a vrea) (a lua) loc. 6. Eu (a vrea) (a împrumuta) o carte de la bibliotecă. Cine poate (a veni) mîine la şedință? — Noi putem (a veni). Trebuie să ies din cameră. Putem (a scrie) scrisoarea mîine. 2. 7. 4. Maria (a trebui) (a ieşi) din sala de curs. 9.ie să completez un formular. 7. 10. Florica spune să învățăm împreună. Colegii mei vor (a pleca) la munte. Ion a hotărît să mai cumpărăm un dulap. (A trebui) să felicităm o colegă. 3. Trebuie să dau examene de admitere. Traduceți în ruseşte următoarele propoziții: 1. Maria vrea să plece astăzi. Puneți verbele incluse în paranteze în relația indicativ-conjunctiv: 1. Vreau să văd un film nou. Vrem să vă scriem o scrisoare. Vă rog. Trebuie să ştim să citim româneşte. 10. el poate (a veni) numai mîine. 5. 8. 10.

3.. Acolo unde trebuie înlocuiți spațiile punctate prin pronumele neaccentuat Ia dativ: 1. Bagajele sînt aici. 10. Trebuie lista de mîncare. Trebuie să am un dicționar acasă. 8.. n-am bani. (ele) Pot să împrumut această revistă. Trebuie un dicționar. 4. dar de ce — nu ştiu. 4. (ea) Cînd vreți să vedeți? 4. Completați următoarele propoziții prin adverbul mai: 1. 10. îmi poți mulțumi. nu-ți pot da această carte. 2. îmi poți da această carte? — Nu. le poți lua.. trebuie un dulap nou. 14. Acum le putem mulțumi. 4. 9. 12.. Vreau s-o invit Ia excursie. 4. 16. Petru vrea să-mi spună ceva. atenție la locul pronumelui: 1. (Dvs. (ea) Profesorul vrea să cheme la consultație. trebuie să ştie ce pot alege la micul dejun. Pot să-ți spun ceva.. Cine poate (a expedia) urgent un mandat telegrafic? 7. De ce nu poți să-mi spui adevărul? 8. Trebuie un plic. (tu) Nu vreau să spun nimic.. (eu) Tu ai să propui o excursie? 12. 6. Are prea multe cărți. 3.. . 8. (ei) Doriți să mulțumiți? 5. 15. trebuie să aibă chiar două dulapuri. Funcționara poate (a da) legătura telefonică „cu taxa inversă". (eu) Vrei să inviți la excursie? 13. 9. nu ai unde să pui scrisoarea. Ne puteți aştepta la poştă. .. (Dvs.legătura telefonică. 11. 8. 6. Hamalul poate (a duce) bagajele la vagonul de dormit. ți-am adus cartea cerută. Poți să-i expediezi şi această telegramă. 2. 2. (el) Ion poate să dea o telegramă. 9. 7.. Aşezați pronumele personal inclus în paranteze la cazul şi locul cuvenit (la forma neaccentuată): 1.. 7. El nu poate (a avea) acest manual. . trebuie să cumperi unu la chioşcul de ziare. Puteți să luați . Nu trebuie să ne spuneți nimic. . Nu vrea să vină aici. 9. 7. îl puteți chema.. 3. De ce Ion nu mă poate chema? — Ştiu numai că nu te poate chema. Trebuie să participăm şi noi la excursie... El poate (a ajunge) la universitate numai peste un sfert de oră. Vreți să trimiteți o telegramă? — Vreau să trimit şi o scrisoare. 3. începi să citeşti un roman? 6.. Pot cumpăra trei bilete.) Pot să recomand o carte interesantă. 2. 6. (eu) Cînd vreți să telefonați? 7. Dvs. Puneți verbul care stă la conjunctiv la forma infinitivului fără a. De ce nu poți să mă inviți la teatru? 10. 6. (tu) Putem să invităm la teatru? 11. .. Şi tu îmi poți spune ceva. Trebuie să cumpărați cinci-şase ilustrate. Hamalul e acolo. .. 8. (voi) Cum putem să găsim? 6. 10. 3.) Putem să invităm să mergeți cu noi.... Nu pot să-ți spun nimic. .... (noi) Vă rog să dați o cameră bună. trebuie multe ilustrate. . îi pot mulțumi. . O puteți invita la excursie.. atenție la locul pronumelui: 1.. Puneți verbul care stă la infinitiv la forma conjunctivului. Nu pot să vă plătesc. Cînd puteți să le expediați acest colet poştal? 2. 5. Cînd vă putem vedea? 8. Trebuie două bilete. Putem s-o întrebăm unde este universitatea. (el) Puteți să plătiți banii. 5. . Pot să cumpăr trei bilete. puteți să ne recomandați acest spectacol? 5. 5. . 9. . (ea) Profesorul poate să împrumute un dicționar rus-român.

12. ?— . . . Te rog să-mi împrumuți dicționarul tău pentru o zi. 14. 2. . 20. . . (= . 11. . . . 32. 15. 30. . 16. . . . . . îmi trebuie două zile pentru a termina lucrarea.nişte ilustrate dacă nu aveți mărunt. 21. 22. . ) . : . . 25. . vreau să merg şi acum. ? 11.— . Poți lua un măr. . 9. 23. . ? 13. . ? 3. ) ( . . 14. . 16. ) ? . . . . ?— . . ? 29. . 24. - ?— ( . . . . . . ) . . ? ( . nu ți-e ruşine? 17. . -ez „la mulți ani"). 6. . * Traduceți în româneşte: ) 1. Trebuie să vizitați oraşul. . . 19. 31. Te rog să pleci imediat. . 13. merele sînt gustoase. 12. Am fost de mai multe ori la mare. . . . . . - . 17. Iți propun să mergem la mare. 13. . 4. 26. . 18. Vă rugăm să nu veniți aici. 15. - ?— . 28. . . 10. . . . . ?— . . . 5. . 27. (a ura. 8. . n-ai fost acolo. ) . ?— . 10. ?— . . ? 7.

lămîie — două lămîi. . Declinați la singular şi la plural cu articolul nehotărît şi hotărît următoarele îmbinări de cuvinte: 1. ( . o cheie grea. 2. 7. 8. o statuie monumentală. .. o lămîie acră. 3. 6. 3. o cheie stricată. 4. . . ?— . o oaie neagră. o femeie necunoscută. ) - . o oaie mare. Singular Cazul Cu articolul nehotărît o íemeie o lămîie o oaie unei femei unei lămîi unei oi Cu articolul hotărît femeia lămîia oaia femeii lămîi i oii -ie. 4. 5. . .: ( fe- ). * Traduceți în româneşte: 1. § 7. o lămîie galbenă. 2. o oaie albă. ajunge) - . o lămîie verde. Plural Cu articolul nehotărît nişte femei nişte lămîi nişte oi unor femei unor lămîi unor oi . o statuie impunătoare. o statuie cenuşie. -ie. o cheie mică. . ( . . meie— două femei. . . . . o femeie frumoasă. ) 1. . . 2. 2. . ?— . . ( . 5. ) -ie . . - Cu articolul hotărît femeile lămîi le oile femeilor lămîi lor oilor Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ EXERCIȚII 1. . o femeie bună. .

) (voce. 7. . . ) - . ! 5. « . 6. unele unora altele altora ./).-Ac. unii colegi unor colegi alți colegi altor colegi unele colege unor colege Feminin altă colegă altei colege alte colege altor colege alt : : alt student. -i f) § 8. Aici sînt două caiete: unul e verde.-Ac. alte caiete.-D. G. . unele caiete. -uri n) . ) alt (altul) celălalt. altor băieți. . . altul e gri. 3. (gust. altele sînt gri. — : un (unui) caiet — alt (altui) caiet.-D. G. — (Pronumele nehotărîte) ». altei fete. : - Masculin Cazul Singular N. (deodátă) ) ! 4.-Ac. (a auzi) ( ( ( (explicáție. Aici sînt multe caiete: unele sînt verzi. G. Singular Cazul Masculin Feminin Masculin Plural Feminin N.-D un coleg unui coleg alt coleg altui coleg o colegă unei colege Plural N. . -ii . unul altul unuia altuia : ) una alta uneia alteia unii alții unora altora . . celălalt. .

. coboară din avion. - . . el răspunde . urcă în avion... ( ? 10... stă la Leningrad. alt student spune că e aproape. în braserie este .. Cumpărați .. Unde este . Sînt doi prieteni. 12. celălalt student spune că e aproape. . Am două prietene. .. Dați-mi .. Studenții întreabă pe profesor.: Bibliotecara îmi aduce alte cărți ( ). apoi treceți substantivul la plural: 1. 5.. au plecat astâziy .... . 6. '.. 8. în exercițiile 2 şi 3 înlocuiți pronumele nehotărît alt(ul) prin pronumele demonstrativ celălalt: E x e m p l u : Unul spune că e departe.. . profesor. . .. . stă la Moscova.... vorbesc prost. apoi răspunde şi . alta la forma potrivită: 1.. 2.. Scrieți ... Traduceți în româneşte: 1 4. ghişeu. ? 6.. ? 8. 3. . -ri ) . înlocuiți spațiile punctate prin pronumele nehotărîte unul.. ). dar . 8. înlocuiți spațiile punctate prin pronumele alt. preferă carne. — ). 4. alt&. o rochie nouă. album. stație de taxiuri. spune că e aproape. . Cînd este . ... . (cadou.. 4.. 3. 4. íilt(ul) — ' ' ): .. 2. Mîine vine . .. dar au gusturi diferite: . EXERCIȚII 1.. . 7. Unele sînt interesante. au plecat ieri. . de ce n-a adus nimic .. . hamal. în exercițiul precedent înlocuiți punctele prin pronumele un. spune că e departe. 10. 7.. alt urmate de un substantiv: Exemplu: Un student spune că e departe. cursă de avion? 7. 9. una. 5. 2. .. ... Luați .. carte.. La tablă sînt doi studenți. ? 9. gară? 5.. ..(celălalt — ' . : .. telefon. adresă. La dreapta este ... Un student spune că e departe. Am citit nişte cărți. ....... ... 5. 9. preferă peşte.. . Cînd pleacă . .. 3. îmi place. altele (celelalte) nu sînt ( . Are două fiice.. altul. vorbesc bine româneşte. Aici sînt mulți oameni. celălalt spune că e aproape. 2. 11... 3.. . A adus .. răspunsul . . . restaurant. . ... în centrul oraşului este . nu-mi place deloc. tren? 6. Răspunsul . în fața hotelului este .. . Toate studentele învață bine. Turiştii au plecat.

) . 200 două sute o sută unu (una) 201 două sute unu (una) 0 sută doi (două) 202 două sute doi (două) 0 sută trei 210 două sute zece 0 sută patru 211 două sute unsprezece 0 sută cinci ídouă sute doisprezece 0 sută zece z țdouă sute douăsprezece 0 sută unsprezece 250 două sute cincizeci 1° sută doisprezece 300 trei sute \0 sută douăsprezece 400 patru sute 0 sută douăzeci 500 cinci sute 0 sută douăzeci şi unu (şi una) 600 şase sute 122 0 sută douăzeci şi doi (şi două) 1000 o mie 2000 două mii 2001 două mii unu (una) 2112 două mii o sută doisprezece (douăsprezece) 10000 zece mii 20000 douăzeci de mii 1000000 un milion 2000000 două milioane 120—200. 500 lei. Două mii două sute treizeci şi două de studente. ) şi: 121— sută douăzeci şi unu ( : 101—o sută unu). un milion: sută de lei. : sută unu student. 12. 21.. ) . 41. . 101 102 103 104 105 110 111 112 120 121 . 12. § 9. 32. O sută doisprezece elevi.. 1000000 oameni. 2. 101 . o mie de locuitori. un milion de oameni. 42 . Două mii două sute treizeci şi doi de studenți. . — sută una studentă. 22. de: sută douăzeci de studenți. 1981 (1982) — (anul) o mie nouă sute optzeci şi unu (şi doi). 220—300. 31. mie. sută. : 100 lei. . — O sută douăsprezece eleve. două sute cincizeci şi şase de locuitori. 320—400 . 1. patru sute optzeci şi nouă de caiete (patru sute de caiete). 535 —cinci sute treizeci şi cinci ( : 505 —cinci sute cinci).

celălalt. 10. 1286111. cărți... acolo. 117 f). lui.. surorilor. numărul. multe. 58213. opt sute . două sute . înlocuiți spațiile punctate acolo unde trebuie prin conjuncția şi: o sută ... dumitale... completez. 202. 1000.. lei. EXERCIȚII GENERALE . 413 . 20502. 152 . 4. 732 400 1517 . ... plic. coleg. la. zece. locuitor. 7. 142. un milion trei sute nouăzeci . 779 . două sute . 25171 (25172) 168 . doi.. 281. şaisprezece. 1202.. altul.. 127864. I. . 115.. 717 . ilustrate.. patru. 151. 3. 282. locuitori... 101. 4. un milion . avionul. 12.. 1023. cincisprezece.... 15. 122. 918 . 13. legătură. trei. treisprezece. vagon. nouă.. 307 . 390 . 19. elevi. două milioane şaptezeci . 106 . 142. 820.... 1979 .. 18. douăzeci. 191 122 . 712... studenți.. 25000. 1201.. telegramă. 141. 131..... poştal. Pronunțați bine sunetul [1] din cuvintele următoare: sala. altă. . 11. opt. un milion trei sute . 1007321.. 14. fete.. o sută . 121 102 . patru. Iei. 957. simplă. 227 . 8. 1000000. 215 . 4251. un milion . 17.. opt sute . bilete. formular. 152. 1817 . 202 (222) . 2. o sută cincizeci . unul.* Traduceți în româneşte: 1. 502 (persoánă.. 102. 928 . cărți. Scrieți şi citiți în româneşte următoarele numerale cardinale: 110.. băieți.... 3. nouă. 100325 . timbrelor. unsprezece. 1007322.. . 5. 1254 . trei. hamal. înlocuiți spațiile punctate acolo unde trebuie prin prepoziția de: 120 .. 6. altui... . o mie . 16. 7777. 384 . 121. oficiul telefonic.... o mie treizeci ... 2. lei.... 239. 20501. 132.... opt sute patruzeci . 561. 20. 1—08 1 17 161 .. casă. clase. 9.. vagoane. 562. 1889 . . elevi.. o sută douăzeci . liber.. caiete. 1873.. două sute şaizeci . studenți. 5. o mie . trei. cinci. . timbru. alteia. 1250 31 .EXERCIȚII 1. poştală. 258 .. telegramă.. împlineşte. fiul.. cinci.. 201. 584. Formați îmbinări de cuvinte folosind următoarele substantive la singular sau la plural: student. camere. 430 . 112 . telegrafic. 131.. 2521. 5000000.. trei.

Ce scrisori puteți trimite? 3. .2. 3. Cînd sînt convorbiri telefonice cu reducere.— . cu un prieten la telefon). ? - 7. imediat. acum sau aşteptați seara? Turistul: . Alcătuiți o povestire după planul următor: 1.15. . . Vă dau . unde îl căutați? 8. 5. compus). Dar pentru o scrisoare simplă? Dar pentru o scrisoare recomandată? 7. ... cu prietenul cu care ați venit la poştă. 12. o comandă? Cu care oraş? Turistul: Doresc . 9. Descrieți oficiul poştal şi spuneți ce face Radu acolo. Ce puteți cumpăra la oficiul poştal? 2. . . cu telefonista. comanda acum. un telefon? Turistul: Da. . De unde expediați telegramele? 4. Cît costă? Telefonista: Dimineața costă 3 lei minutul.. Cereți numărul 12. . . . .. Turistul: îmi dați . .— . 2. 3.. 4. Telefonista: O convorbire cu oraşul Iaşi este . 11. despre ce vorbesc). Radu vrea să trimită o telegramă de felicitare unui prieten. legătura. « (perf. 4. ». Telefonista: Doriți . . 10. 6. tarif... pe cine întîlneşte pe stradă. Pot fi convorbirile internaționale cu taxa inversă? 3.. Puteți căpăta legătura telefonică acasă? 10. 2... . Telefonista:: Aşteptați. cu prietenul întîlnit acolo.* Traduceți în româneşte: a) 1. ce faceți? 9. . Folosiți în dialog cuvintele şi expresiile: a da un telefon.. la cabină? Telefonista: Da. Intrați în cabina numărul 1. cu ce transport merge.. Alcătuiți dialoguri pe tema „La poştă" (cu funcționara. cu Iaşi. trei minute. El merge la poştă (descrieți unde stă Radu. a face o comandă. Cît costă un timbru pentru o scrisoare „par avion"? 6. . Unde puneți scrisorile? 5... convorbire interurbană.. un telefon. Doriți cu taxa inversă? Turistul: Nu.12. (ceva) . Aveți .. seara avem . Dacă persoana chemată nu are telefon acasă... cu părinții la telefon... Faceți . Telefonista: Ce doriți? Doriți . - .. doresc. 8. - . cu oraşul Iaşi. vreau o convorbire simplă. RaspundeM la întrebări: 1. dimineața sau seara? 11. 5. Dacă nu ştiți numărul de telefon.. 6. cu reducere.

Orice copil dacă învață bine.. .. . (pentru. înainte de a pleca pe sector. dacă nu are calități necesare. Poştaşul După Dor el Sibii Ați văzut vreodată un poştaş? Exact: un nenea cu şapcă şi geantă. . .. . Este un sportiv desăvîrşit. ? ? ? . ) .66. Traduceți în ruseşte: . pentru că nu-i e frică de vînt şi ploaie. - .) ( .00. . In geanta sa mare poartă ştiri pentru fiecare. Apoi încalecă bicicleta cu două roți. •— — 13. ) . ) . . . — 27 .. . ) . 071 . . . (a ocupa) . . . 14. « . Este însă exclus. . . - - — — — . . în fiecare casă.79. Acest nenea nu pierde vremea. . 21 ? . . poate ajunge poştaş chiar la el în comună. .66. ( . ( ». în primul rînd este punctual. nici de gerul cumplit. . trebuie să ştiți că poştaşul are calități necesare. ( .. toată ziua prin oraş. memorizează foarte uşor. . )— . Pentru a putea împlini această meserie. . .13. . tabla înmulțirii sau o poezioară. 7. cînd trebuie să ducă bunicului ziarul sau plicul. . sau în oraş. ) . Vreau să vă spun despre el unele lucruri. — . apoi memorizează bine. pentru a putea ajunge la toți. . bunăoară. Trebuie să ştiți că meseria este foarte frumoasă. ce aleargă. mai ales pentru că sînteți aşteptați cu nerăbdare. . — — 218. nu ca unii la şcoală.

In timpul zborului am făcut cunoştință cu colegii mei de delegație.S. nr. Bucureşti 7 R. Am ajuns cu bine la Moscova. am rîs şi am glumit. Sîntem membri ai delegației Uniunii Tineretului Comunist (U. scara „A". situată în mijlocul unei coline înalte cu o privelişte minunată. dar n-am avut timp deloc.C. Unul este muncitor din Cluj. 15.) şi am venit la Moscova într-o vizită de prietenie. E o plăcere să stai la umbra mestecenilor zvelți şi să admiri oraşul maiestuos. Mai sînt si două fete: una este muncitoare la Ploieşti. o clădire uriaşă cu 32 de etaje. România . bloc „C". am vorbit ruseşte şi româneşte. alta învățătoare la țară. Acest aeroport este internațional. La aeroport ne-au întîmpinat colegii noştri sovietici.8. Am sosit alaltăieri. Ne-a impresionat mult varietatea construcțiilor noi. Drumul a fost scurt. Scrisoarea acasă 13 Moscova 17 iulie 1981 SCRISORI Şl TELEGRAME Dragă mamă.T.) Maria Ionescu Strada Compozitorilor. ap. Din inițiativa colegilor sovietici am făcut o plimbare cu vaporul pe rîul Moscova. Sper să rămînem la Moscova pînă la 25 iulie. Ieri am început să vizităm capitala Uniunii Sovietice. membri ai Comsomolului. altui învățător din Constanța.Lecția 1. în jurul clădirii monumentale a căminului sînt grădini şi parcuri. avionul a zburat numai trei ore şi a aterizat pe aeroportul Şeremetievo. iar seara a avut loc o întîlnire cu activiştii de Ia Asociația de prietenie sovieto-română şi cu studenții care învață limba română. Colinele poartă numele lui Lenin. care ne-au urat nouă în limba română: „Bine ați venit!" Iar noi le-am răspuns lor cu tradiționalul „Bine v-am găsit!" Locuim toți la căminul Universității din Moscova. fîntîni arteziene. doi sînt studenți ai Universității din Iaşi. Te rog să mă ierți că nu ți-am scris imediat. ca şi aeroportul nostru Otopeni. frumusețea originală a monumentelor vechi. la 15 iulie. Te sărut cu drag Fiul tău Ion Adresa: Tovarăşei (Tov. am cîntat cîntece ruseşti şi româneşti şi am dansat dansurile noastre naționale „Hora" şi „Perinița". A fost o seară veselă.

L. mult noroc. Subsemnatul Ionescu Dumitru (Subsemnata Ionescu Elena). ). Garagiale". multă fericire multe bucurii. absolventă) al (a) facultății de limbă şi literatură română. Vă rog să-mi aprobați susținerea tezei de licență cu tema: „Specificul procedeelor comice în teatrul lui I. Director. O cerere Tovarăşe Decan (Rector.. Fortăreața Petru şi Pavel. Dumneata n-ai văzut niciodată oraşul meu natal. Saşa 3. — Cum o dai? Obişnuit (simplu). urgent sau fulger? — Urgent. O felicitare Mult stimate tovarăşe profesor. O telegramă Popescu Anca Calea Victoriei 110 Bucureşti Vino imediat sîmbăta examen de admitere Irina DIALOGURI I — A cui este telegrama? — A mea. crucişătorul „Aurora" care a vestit lumii întregi naşterea unei ere noi. (Telegrama este a mea).2. Cu stimă Ionescu Dumitru (Ionescu Elena) Tovarăşului Decan al Facultății de limbă şi literatură română a Universității din Bucureşti 5. Cu prilejul zilei Dvs. La mulți ani! Cu drag. Totodată te rog să mă anunți cînd vii la Leningrad. Scrisoarea adresată unui prieten român Leningrad 1 ianuarie 1982 Dragă prietene. Ministru. Sper să-ți placă. celebru prin colecțiile sale. — Fă această mențiune pe telegramă! Indică exact strada! Scrie numele destinatarului citeț! Nu uita să scrii adresa expeditorului! Nu . leagănul Revoluției din Octombrie. Vreau să te felicit cu prilejul Anului Nou şi să-ți urez multă sănătate. de naştere vă rugăm să primiți felicitările noastre sincere şi multe urări de sănătate. să-ți arăt şi ție oraşul nostru. Vreau să vizităm împreună muzeul Ermitaj. Doresc să te văd. La mulți ani! Studenții anului III de la facultatea de filologie 4.

(2 3 3 .. 6 aprilie 1982. . — ( cu prilejul Anului Nou — « zilei de Intîi Mai — 1 « aniversării — ( « sărbătorii (sărbătorilor) — . ( ( ..scrie cu creionul. toámna. Sîntem joi. a zbura — zbor REȚINEȚI EXPRESIILE a ajunge (ajung) cu bine — a face (fac) cunoştință (cu. : tăia: tai! (tu tai). e ziua ei onomastică. Iți plac şi ție? — Mie nu. ) - I — că! (el pleacă). a privi — privelişte.) . Şi ei îi plac ilustratele frumoase. în 10 mai. a învăța — învățător — învățătoare. decémbrie. E ziua ei de naştere. aprilie. (O expediez Elenei). septémbrie.) — Vă rog. Dar tu cui trimiți ilustratele? — Nu sînt ale mele. a munci — muncă — muncitor — muncitoare. M-a rugat să trimit una Irinei. martie. Lunile anului: ianuárie. (Plicul e al meu). a sta: stai! (tu stai). faceți cunoştință!— e o plăcere să. iulie. prieten — prietenie. . a plăcea — plăcere — plăcut.. ) 2 2. Sîntem în 10 mai. . . . august... fratelui meu da. mâi. . . noiémbrie. Ziua Internațională a Femeii.. octombrie. plea. — Al cui e plicul? — Al meu. iarna. vechi — nou. vâra. Antonime: scurt — lung. § 1. Alta — Măriei. lucrează! (el lucrează). Mîine e 8 Martie. frumos — frumusețe. iunie. scrie cu cerneală! Nu face greşeli! Nu greşi! Fii atent! E o telegramă de felicitare? Cui o trimiți? Pe cine feliciți? — Pe Maria. a vizita — vizită. Sînt ale lui Radu. Anotimpurile anului: primăvára.) ! 1 ( ) ) II ) întrebări Ce zi e astăzi? Ce dată este astăzi? In ce zi sîntem astăzi? Răspunsuri Astăzi e marți. Astăzi e 15 august 1981. íebruárie. vesel — trist. . — Lipeşte timbrele! Nu trimite fără adresa destinatarului! Pune scrisoarea la cutia poştală! Cui o expediezi? — Elenei. : urcă! (el urcă). Sinonime: a trimite — a expedia — (a da o telegramă) Familii de cuvinte: a cînta — cîntec.

a: a urca — nu urca! a face — nu face! a veni — nu veni! : . Urați-i „La mulți ani!" 5. a tăcea. 2. Intrebați-o unde e cutia . a cere. treci! (tu treci). a merge. (-esc. a tăia pîinea cu acest cuțit. a scrie. a face. : a face — fă! a zice — zi! a da — dă! a duce — du! a aduce — adu! a veni — vino! a fi — fii! ) .II Iaci). a ieşi din clasă. a începe. a citi. a ieşi. Puneți verbele din următoarele îmbinări de cuvinte la imperativ singular şi plural la forma afirmativă şi negativă: a expedia scrisoarea. : — 2 : ai! (tu ai). IV . -ăsc). a închide. a avea. a coborî. taci! (tu a bea: bea! (el bea). 3. persoana a 2-a. la íorma afirmativă şi la forma negativă următoarele verbe: a bea. Lucrați bine! 2. . a coborî cu liftul. Dativ ce re-mi cere-i cere-ne cere-le ( Acuzativ întreabă-mă întreabă-1 întreab-o întreabă-ne întreabă-i întreabă-le Dativ nu-mi cere nu-i cere nu ne cere nu le cere . a sta. a veni. vezi! (tu vezi). Sfătuiți-mă! 4.— 3 : vorbeşte! (el vorbeşte). Cereți un mandat poştal! 6. . -î. Puneți la imperativ singular. a rămîne. a deschide. a aduce. alege! ajunge! bate! cere! deschide! închide! începe! scrie! line! — 2 : mergi! (tu mergi). a fi. a vedea. a munci. a pleca. a da bani. a felicita. a mînca. a tăia. a trece. III — 3 : pune! (el pune). Scrieți repede! 3. a completa. — Acuzativ nu mă întreba nu-1 întreba n-o întreba nu ne întreba nu-i întreba nu le întreba ): EXERCIȚII 1. a hotărî. ) 2 . rămîi! (tu rămîi). a pune. a semna. — 2 : ieşi! (tu ieşi). Transformați imperativul plural în imperativul singular: a) 1. hotărăşte! coboară! IV -i. a trimite telegrama părinților. a duce.

5. Irina. a dat-o (Irina). ! ! 27. ». 8. . Nu veniți tîrziuî 3. Nu mai e nici la ea. Nu faceți greşeli! 2. . Nu coborîți din avion! 6. Irinei. ! 25. ! 24. Lipiți timbrele! 10. . . Am expediat o telegramă (Alexandru). ( ! 5. G. (singur)! ! 31. Nu beți mult! 8. . Olgăi. Colegul (Maria- . . D. !— . Nu mîncáți mult! 4. am dat-o (Cristina). . lui Kity. Fiți atenți! 9. (prez. ! ! 28. tovarăşei EXERCIȚII I. ! 20. ! 10. Faceți mențiunea „par avion"! 8. 3. Beți apă minerală! 11. E telegrama (Marin). (prin) ! 16. 17. 1. -ez) ( ) 30. Nu aduceți nimic! 7. « + » : Măriei Popescu. -ga: N. ! ! 18. ! . Maria. ! 9. G. 2. ? 26. ! 4. Cartea (Mihai) e pe masă. Florica. Ion. Iui Radu. (a semna. lui Petrescu. ( ) . Elenei. (régulă. . cartea (Vladimir) e în dulap. iar (Andrei) numai o scrisoare. ! . : N. Nu citiți prea repede! 4. Olghii ( ) lui ( ) Florica. 8. ! 19. . Fratele (Maria) nu mai stă aici.-Ac.D. Veniți mîine! b) 1. ). .* Traduceți în româneşte: 3. « + — -ca. f) ! 23. Nu mai am cartea ta. E scrisoarea (Ion).-Ac. ! 13. . Radu. (a sta). ! 21. ) ! 2. . ! 6. ! ' 12. .poştală! 7. ) . Măriei. Puneți numele proprii în căzu) necesar: 1. § 2. ): lui Popescu. - lui: N. (= ! 15. 4. : ) . G. 6.-D. tovarăşei Popescu. Olga. Petrescu. -i ! 22.). Elena. ! 29. ! . ! 7. . Florichii. lui Ion.-Ac. Floricăi. 7. ! 14. Nu aşteptați autobuzul! 5. ! 33. Părinții (Elena) au plecat. 32.

. Sora (Olga) are examen de admitere la facultate.-Ac. . 13. . ziua mea de naştere — ( . Ai citit romanele (Lucia Demetrius)? 14. . . ) ): - . Este cartea (tovarăşul Oancea). . 5. 10. fratele meu drag fratelui meu drag Declinarea m a s c u l i n ă Plural frații mei dragi fraților mei dragi Declinarea f e m i n i n ă Singular N. Poeziile (Maria Banuş) sînt cunoscute în țara noastră. Ați citit scrisoarea (doamna Claudie)? 16. . . Spune aceasta şi (tovarăşa Sofica). 6. . 8.-D. 9. 3. . ) : Cazul Singular N.-Ac. Poeziile (George Topîrceanu) sînt foarte frumoase. si nu le dă (Viorica). 9. ?— § 3. 12. El dă reviste noi (Florica). G. 4. . ( ( . sora mea iubită— . . sora mea dragă surorii mele dragi Plural surorile mele dragi surorilor mele dragi . 15.-D. . . (= . . . 10. . G. fratele meu iubit — . 2. 12. . ). . * Traduceți în româneşte: 1. . 2. 13.na) are examen. . 11. 7.

18. prietenească. oraşul nostru natal. lui. . : N.: zilei . ziua lui de naştere. ? 17. prilejul -f. telegramei Dumneavoastră de felicitare. Puneți la genitiv şi dativ singular următoarele grupuri de cuvinte: cunoştința mea veche.. parcul nostru frumos. locuința mea spațioasă. ) . 16. frumusețea ei originală. vizita Dvs. 14. : N. . . . 11.S. (a fi în floare). 4. 15. ei. . (cu . telegrama Dumneavoastră de felicitare. . învățătoarea ta iubită. 5.-Ac. . . ideea ta prețioasă. . ) . - . grădina lor frumoasă. -1 . - : Maria! Irina! .. 13. inițiativa voastră bună. § 4. 8. .: surorii dumitale iubite. -i . învățătorul tău iubit. - ( ) . . . zilei lui de naştere. ) . . . (copác. ( ).S. . nule! soro! fato! oamenilor! fetelor! . . . 7. limba sa frumoasă dar grea. . 9. * Traduceți în româneşte: 1. ) . 2. EXERCIȚII 1. universitatea noastră nouă. . . ? 10.: ziua mea de naştere — G.-Ac. 6. . țara noastră mare.) ? 3..-D.Gen. dumitale. Dumneavoastră . 2. 12. . . — . .: sora dumitale iubită.: mele de naştere. . . -lor: tovarăşe! vecine! omule! dom: mamă! copii! tovarăşi! . lor.S.S. G -D.

: tovarăşe ( ): tovarăşă doctor! doamnă Silvia! : stimate : iubite prieten! ( - . Vocativ prieten prietenă Singular Masculin prietenei Feminin prietenă! Plural Masculin şi feminin prietenilor! prieteni! prietenelor! bărbaților! barbați! nevasto! nevastă! omule! bărbat bărbate! nevastă nevestelor! om oamenilor! oameni! Radu Ion Maria Radule! Ioane! Maria! Mărio! : . . ) . . . tovarăşe! iubite prietene!. . ). . ) .: frate! - . doctor! domnule ofițer! — ) . . ( . (tovarăşi! băieți! frații (tovarăşă! doamnă!) domnilor!).

? 23. că am lucrat bine! 17. 7. fetelor. . ? 16. ) . Copii. . te aştept cu nerăbdare. . fesor! — ( tovarăşă profesor (profesoară)! — EXERCIȚII 1. . 8. (bunicuță.. 26. . 6. . . 33. ? 31. . . . Atenție la forma vocativului: 1. . Ce spui. . ? 12. . 32. 34. Tudore? 14. cînd treci pe la noi? 5. unde eşti? 2. vă mulțumesc şi Dvs. Ce ai. ? 17. Soro. ? 19. ? 29. nu ştii unde este bulevardul Magheru? 9.: dragi prieteni! dragi prietenei). nepoate? 11. vă primim cu drag. Vedeți şi Dumneavoastră. Ascultă. . ? 5. Tovarăşe Ionescu. . 13. ? 3. . . Prietenă dragă. traduceți-le în ruseşte. Cînd ai sosit. . oameni buni! Doctore. soră(soro) dragă! frate dragă! ( ) mult. . 20. . Tovarăşe director. ( . . . ! 15. bunicilor! 18. . . (demult). . dragă prietene! 10. .iubită prietenă! : ) . sti: Mult stimate tovarăşe pro) . (vigilent. . ? . . eşti sănătos? 13. Tovarăşă. frate? 12. omule! 15. ai sosit la vreme! 19. Mamă. bunico! 20. . Vecine. Veniți. . Mulțumesc. ? 22. -ți)! 27. . . ? - . mată. Fetițo. . Acum pot să te felicit şi eu. . . . . ? 28. Citiți propozițiile următoare. . 2. ! 25. 35. . ? 30. . drag : stimată tovarăşă! — dragă: dragă prietenă! dragă . . de ce ați întîrziat? 6. Noapte bună. de ce nu vii? 3. * Traduceți în româneşte: 1. 4. îmi dai un pahar cu lapte? 8. Cine e? — Eu. ? 9. Ce citeşti. . ( . . Mult stimată . . prietene!. ! 10. . Alecule. ? 21. pot să plec acasă? 7. tovarăşi. ? 2. 16. ! . ? 4. ). - .f). ! 18.. . ! 14. fiți fericiți! 21. ( ) stimate. Vecino. 24. . .

: culoarea peretelui înalt al clădirii). caietele sînt ale mele. . : Pi ural Masculin ai Femilin ale : Singular Masculin al Feminin a : scrisoarea lungă a mamei. : . : § 6. doi prieteni ai mei. o soră a tatălui. . ) : ( ): un frate al mamei. clădirea facultății de filologie a universității. ) acest prieten al meu. . . ( articolul genetival). casa mica si veche a mamei. istoria satelor şi a oraşelor. scrisorile fratelui. doi frați ai mamei. . : ferestrele camerei spațioase a fratelui. . doi frați ai mamei. ) : scrisoarea este a mamei. (articolul posesiv). .6) : caietul este al meu. > ) : un prieten al mamei. două surori ale tatălui. : scrisoarea mamei. . . : : un prieten al meu.§ 5.

Aici plătiți pentru expedierea telegramelor. . : (fratele. : . Citiți şi traduceți următoarele propoziții.-D. Aceste clădiri ale capitalei sînt noi. caietele) — ale mele. cine cine? ? cine (cui) Ai cui sînt copiii? — Ai mei. cui. . : al meu prieten iubit şi stimat — .: fratele meu este inginer. al tău e sculptor. (Ho: N-am înțeles cine (cui) ): Cui expediezi telegrama? — Cui îi expediezi telegrama? Cui vrei să trimiți pachetul? — Cui vrei să-i trimiți pachetul? cine : Cu cine (despre cine) vorbeşti? cine ( ) : Pe cine căutați? Pe cine ai întîlnit acolo? EXERCIȚII ( - - 1. Lucrăm pentru viitorul fericit al țării noastre. 5.-Ac. Muncitorii țării noastre construiesc clădiri noi ale uzinelor şi ale fabricilor. ' . 2. caietul) — al meu. al primăverii iubit prevestitor— . : N-am înțeles fratele cui a venit. . : Al cui este băiatul? — Al meu. A cui este cartea? — A mea. 3. In sala Muzeului de Artă găsim diferite tablouri ale pictorilor . (frații) — ai mei. ' . ) § 7. 4. . acolo pentru expedierea scrisorilor şi a mandatelor poştale. cine. Ale cui sînt creioanele? — Ale mele. . Ale cui sînt cărțile? — Ale mele. (cărțile. G. . Al cui este creionul? — Al meu. Poemul este al lui Mihai Eminescu. cui : a! cui frate a venit). Explicați prezența sau absen a articolului posesiv: 1. piesa este a lui Ion Luca Caragiale. 6. am luat caietele tale şi ale mele. . (cartea) — a mea. : N.

Casele moderne . 2. Înlocuiți acolo unde trebuie spațiile punctate prin articolul posesiv: 1. a) Răspundeți la întrebări. căutați? 3. preferăm a noastră. ilustratele sînt ale Irinei.. 8. Tablourile nu sînt . tăi mai sînt în viață.. lui. Citiți şi traduceți următoarele propoziții. 5. 8.. Ai noştri tineri la Paris învață.. 5.... Tablourile din hol sînt ale pictorului N. Sînt prietenii mei şi ai tăi. Al cui este băiatul? . 7. .. Hotelurile înalte . A cui este scrisoarea? ... profesorului şi două . înlocuiți spațiile punctate prin articolul posesiv: 1. 6. Puneți întrebări la propozițiile următoare: 1. am văzut această expoziție . 4. .. 5. lui Ion. 9. 9.. Măriei. 11. Marinei. Vizita turiştilor străini are loc mîine. Scrisoarea este a lui Ion... nu ne place. parcului sînt umbroase. A viitorului chemare pe toți ne duce şi acum. 4. primăverii dulce glas m-a cucerit cu totul... sînt ale mele. Am citit articolul Aurichii Georgescu şi ... 4. . înlocuiți spațiile punctate prin forma corespunzătoare a pronumelui interogativ cine: 1. Lucrările ei de control sînt totdeauna grele. 6... universității au plecat în excursie la Bucureşti.... 3. Am luat o revistă . Al cui este telefonul? .. cartierului au zece etaje... Ați văzut expoziția . 8. nostru este tînăr. O soră . tale? 2. 7. altele nu sînt. fratelui. lui Mioarei Bogdan. . . 4. A cui este ilustrata? . 8. surorii.. 6. 5. 7. Astăzi vine la noi un vechi prieten .mmâni si străini. 2. 5. îi place această melcdie? 2. mei nu mai sînt. vostru este deja în vîrstă.. 6. b) Treceți întrebările la plural şi modificați răspunsurile. iar . Ai tăi sînt acasă? —Nu.. Cartea este a mea.. 4. 2.. — Caietul este . Al cui este colegul? .. noastre nu sînt grele.. Mîncarea Dvs. mea? — Da.. 3.. 3.. prietenului meu Mihai este studentă la Universitatea din Bucureşti. 7. 2... Al țării glas ne-a chemat! 10... studentului. 3. ei. ale mele sînt uşoare.. 6. Bunicii ... .. Mulți studenți buni .. Un coleg . ta.. Exercițiile ... părinților.... 3. Explicați prezența sau absența articolului posesiv înaintea pronumelor posesive: 1. 2... 3. Copiii din parc sînt ai familiei Petrescu... studentului Ivanov. Unele alei . 12. Acest dicționar este . 7.. nostru.... acel dicționar este . tale rezultate sînt acum uimitoare.. oraşului sînt largi şi frumoase. mele. Al cui este prietenul? . 4.. Aici sînt mulți elevi ai profesorului Ivanov. Străzile mari . fratelui învață la Universitatea din Moscova. Puteți vedea albumul meu. 7. Ți-am adus două romane ale lui Alexandru Ivasiuc. Al cui este albumul? . Despre . Este caietul lui Mihai.. Cuțitul meu taie bine... Aceste manuale sînt ale tale? — Da. Telefonul este al nostru. 5. sînt .. vecinei.. din păcate. 9. capitalei sînt în centru. 11. Poştaşul .. 10. vor- . Floricăi. ai mei au plecat la mare... Revistele din dulap sînt ale profesorului. completați spațiile punctate cu articolul posesiv: 1. Albumul este al meu. al tău taie prost....

2. ? 4. § 8. * Traduceți în româneşte: 1. ? 26.. este această casă? 6.. - (= ). ?— . mi-) îți Hi> ti-) vă îi (-i. . Cu . 12. ? ?— .. (1 ) . .biți? 4. . ?— ? 22. . . .. . sînt aceste flori? 12. ? 23.. 16.. ? 7. . 8. nu vrei să mai spui nimic? 11. ? 24. ?— 20. 13.. . 9. i-) ie lor .... 19... . ați invitat la consultație? 9. tuate) .. ? 18... 5. ? 14. . trimiți telegrama? 5. 21. . . 11. 10.. ?— . . ? 25.. . ? 17. ei ele Forma neaccentuată ne Forma accentuată nouă vouă Dvs. ?— . - Plural Dativ Forma accentuată mie tie dumitale lui ei Nominativ noi voi Dvs. .. Nominativ eu tu d-ta el ea Forma neaccentuată îmi (-mi. . pleci la mare? 10. 6. ?— . . . Maria trimite ilustrata? 8. pot găsi aici? 7. . . . . : Singular Dativ (pronumele personale accen. . trebuie să-i mulțumim? 8. ? 15. ? 3.

9. cărți un prieten al tău? 8. ție . ? 6.). . Completați propozițiile prin pfonumele personal accentuat Ia dativ: 1.. e sete. .... 6... . (ei)... 2. Cui îi dai cartea? . . place.. . i-a spus profesorul să vină astăzi la consultație? 5.. dar ... lui nu-. ție .. 2. ?) 3. iar mie îmi place. de ce nu ți-a trimis . fratelui meu nu. . trebuie nimic. ..-a adus ceva.. 2. Ne-a spus că este student. îmi trebuie foarte mult acest album! 4... vouă . nu... 6. ei ... (el). Cui îi expediați telegrama? . b) ție nu-. e foame. ( ) - ) EXERCIȚII 1..( : Ție nu-// place filmul. folosiți pronumele personal accentuat: 1.? 2... Cui îi propuneți o plimbare? . v-am spus să plecați urgent la poştă. — ). lor nu . 7.... ce v-a spus? 6. (noi). 7. . mulțumeşte. e sete. Dvs. . ne trebuie neapărat un manual de limba română. ți-am dat cartea lui Sadoveanu! 3. nu . 4.. ! 177 . 2. 12—1078 . . .. 3. ... Dvs.. 7.... (voi. lor . e frig. ? 10.... Le-am spus şi lor.. ?— . ... ? ( . Le trebuie urgent acest roman.. iar ce vă trebuie? 5. dumitale ... Adăugați în următoarele propoziții pronumele personal accentuat la dativ pentru a sublinia înțelesul: 1. e foame.. e frică? c) Mie .. lor .. (eu)... 5.. îmi place acest film... Cui îi plac aceste filme? . . Mie. nouă .. 8.. place.. le-am expediat una scurtă..... Ii place expoziția. (dumneata).. 3.-a plăcut.-a mulțumit.. mie nu-.. ( .. . . Cui îi place acest tablou? . Cui îi trimiteți bani? . .. * Traduceți în româneşte: 1. 4... (ea). înlocuiți spațiile punctate prin forma neaccentuată a pronumelui personal Ia dativ: a) Mie . îți place să meigi cu avionul? — îmi place. (tu). Cui trebuie să transmiți pachetul? . nouă nu . ! 5.. vă spun. trebuie. 4. lui .. 5. 3. place.— ( ): Ei îi plac tablourile pictorului N.. Răspundeți la întrebări. Ți-am trimis o scrisoare lungă.. lui . nouă . Nu ne trebuie nimic. Maria a făcut multe greşeli în lucrarea ei de control.-a trebuit. îi trebuie o consultație? 4.. aveți acolo o telegramă. . Dvs. e frig.-a fost foame.. Cui vreți să explicați regula? .. 8. le-a trimis un prieten nişte cărți. — .-a explicat. ? ? ..

3. . 23. 21. douăzeci şi unu mai. la nouă mai — . 5. 14. Cițiți datele: : ) : cinci iulie — .X.11. 2. ( . 31. La ce dată e Ziua Internațională a femeii? 4. ( 1) ( ): Astăzi trei august mie nouă sute optzeci şi unu. La ce dată e Ziua Victoriei? 6. Copiii au vacanță pînă la întîi septembrie. Pînă cînd rămîi aici? — Rămîn aici pînă la douăzeci august. (aşa că) ?— ! 12. 12. . Cînd pleacă Maria?—Maria pleacă la şapte martie. « » întîi . 13. - 5. . 2.V.VII. Am venit aici în anul o mie nouă sute şaptezeci.VI.VIII. ) - . 4. « » .1. l. pe data de: pe data de cinci aprilie— . cînd?) la: la cinci iunie. — — . 23 . 29. doisprezece octombrie. 10. « ?») (la ce dată. ) . de : Douăzeci şi patru aprilie.IX. 1. La ce dată se termină anul? 3. pînă la zece noiembrie — . 31 : doi iunie. : Astăzi Întîi mai! Anul nou începe la întîi ianuarie. La ce dată e aniversarea Revoluției din Octombrie? 9. . 2. Ce dată este astăzi? — Astăzi e unsprezece ianuarie. Cînd începe anul şcolar? 10. La ce dată e Ziua Solidarității Internaționale a oamenilor muncii? 5. Răspundeți la întrebări: 1. — . La ce dată începe Anul nou? 2. La treizeci ianuarie. 12. EXERCIȚII 1. .XI. * Traduceți în româneşte: 1. La ce dată e Sărbătoarea Națională a poporului român (Ziua Eliberării)? 7. . § 9. . .111. La ce dată e ziua Armatei Sovietice? 3. treizeci şi unu decembrie. .XII. 21. . 12. .IV. .11. 2. 18. La ce dată e Ziua Constituției sovietice? 8.

Ce nume poartă colinele unde este situată Universitatea Lomouosov? 13. Pînă cînd speră Ion să mai rămînă la Moscova? 19. Un membru al delegației scrie o scrisoare acasă". . • • — . ! 9. La ce dată a sosit vl la Moscova? 3. 4. 7. Pe ce aeroport a aterizat avionul cu care a venit delegația română? 5. .) . Ce au spus unii altora la prima întîlnire? 10. » 7. ! . la Moscova? 8. — 8 22 . 22 ! . Alcătuiți o cerere adresată decanului facultății. . . Alcătuiți o povestire pe tema: „O delegație româna soseşte la Moscova (La Leningrad). . ! 2. Ce întîlnire a avut loc seara? 17. (la > | * ). ( . . Ce plimbare a făcut delegația română din inițiativa colegilor sovietici? 16.) după următoarea situație: Ați plecat în România pentru a învăța limba şi cultura românească la Bucureşti. unui profesor etc. . 5. Cît timp i-a luat drumul de la Bucureşti pînă la Moscova? 4. Ce este în jurul clădirii monumentale a Universității? 14. 6. . Unde a locuit delegația? 11.< » ipyr. . unui prieten. 1978 - EXERCIȚII GENERALE 1. ( . Scrieți o felicitare de Anul nou. Alcătuiți dialoguri pe tema „Scrisori şi telegrame". ? 3. .C. N. 8. Cine sînt membrii delegației române? 7. 21 . I Ie . . Cum este căminul Universității din Moscova? 12.T. 7. Alcătuiți o felicitare de 8 Martie. Ce urați prietenilor dacă vreți să-i felicitați cu prilejul Anului nou? 20. . 10. Ce urează studenții profesorului cu prilejul zilei lui de naştere? 2. Cui şi de unde scrie Ion scrisoarea lui? 2. < . . serátă festivă). ). 1. . Cine a întîmpinat delegația română la aeroport? 9. 7 . r». . In ce fel de vizită a venit delegația U. Scrieți nişte scrisori (acasă. 21 ? . Cu cine Ion a făcut cunoştință în timpul zborului? íi. 9. * Traduceți în româneşte: a) 1. ! 8. ! 1917 « ». Răspundeți la întrebări: 1. ! . Cum a petrecut seara? 18. ) . (prez. Ce a impresionat pe Ion în capitala Uniunii Sovietice? 15.

. . ( plecá în concédiu). ( ) . 11. 25. 20. ) ! . -ă. ) . . ) « . . 3. . ). . . 29 . -i.) (în múnca ştiințifică). 12. . 30 30 . (prez. . 12 . — . 19. . . 24 18 .) . . . ?— 8 . 29 . ?— . . . . . . . . 15. 13. (componență. . ! 22.) . 14. ? 23. ?— ( . ! 21. (ajún. . (uráre. . ) (sincer. . . . ) . . ) . 275. .. 17. (pentru) . . . -uri ) . . . 16. (cu stimă) . (succes. » ?— (de sub júgul fascist) — 23 . 12 . -âri f) . 31 . ) — . 8 . 29 . « ». ) . 18.f). 29 . . 26. 20 20 . . . ? 24. . .

Frumoasă eşti. 5 - .. Cînd de sub frunze rare ies In umbră viorele.. după puțin timp.. Mulți lin ei încep să fotografieze. Lecția 9 14 Recapitulare TURIŞTII SOVIETICI LA BUCUREŞTI în fața hotelului „Ambasador" au oprit sîmbăta dimineața două auIobuze. 1 2 ( . -i — mine •H v ). . pădurea mea. pădurea mea. Şi singură ca mine2. Unul dintre fotografi este Constantin larasov. . Cînd umbra-i1 încă rară Şi printre crengi adie-abia Un vînt de primăvară.. este).. . Iar eu străbat huceagul des Cu gîndurile mele. 21. .. Maşinile au oprit în piața Victoriei.. Cînd strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline. eu ( : .) . au pornit pe străzile • apitalei.) a fi (= . Turiştii au coborît.. Din hotelul „Ambasador" au ieşit mulți turişti. doctorant la facultatea de geografie a Universității din Mos• ova. Ei au ocupat locurile lor în autobuzele care. Traduceți în ruseşte: George Topîrceanu Cîntec Frumoasă eşti. (din anul trei) (a asigura un loc) .

care are în mînă un bloc de desen şi un creion.. salată rusească.. Maşina a oprit în fața monumentului Eroilor sovietici." — Aveți funcționari care vorbesc toate aceste limbi? întreabă un străin pe directorul hotelului. spaniolă.. In fundul curții ei văd biblioteca. Pe uşa unui hotel un afiş: „Vorbim limba franceză. Ele trec pe Calea Victoriei. Vă putem oferi sardele din Bulgaria. le vorbesc turiştii. Ghidul dă explicații turiştilor. La ferestrele blocurilor apar fețele mirate ale locuitorilor.R. engleză. Am mulți prieteni printre studenții români care învață la Moscova. înainte de prînz. Mîine ce mai spargeți? . şi în trei luni a pierdut zece kilograme. italiană. în această dimineață grupul de turişti sovietici a mai vizitat Palatul Marii Adunări Naționale şi Parcul Libertății.. Sînt foarte mulțumit de călătorie! Constantin Tarasov mai are şi alte motive să fie mulțumit de această călătorie. *** Clientul: Sînt străin şi vă rog să-mi recomandați mîncăruri româneşti. GLUME Ospătarul (chelnerul): Cine v-a recomandat restaurantul nostru? Clientul: Un prieten care mănîncă la Dvs. *** Directorul restaurantului: Tovarăşă Ionescu.S..R.. rusă. Cine sînt oaspeții? îndată ce află de unde sînt. El pregăteşte acum o teză pe tema „Caracteristica fizicogeografică a Carpaților".— Am auzit multe lucruri frumoase despre R. lucrați numai de zece zile la noi şi ați spart douăsprezece farfurii adînci. locuitorii cartierului au urat oaspeților petrecere plăcută în România. Ei privesc cu atenție clădirea Academiei R. cincisprezece farfurii întinse. face o schiță. Ea a luat parte la proiectarea unor construcții industriale în diferite oraşe ale Uniunii Sovietice. spune el.. Femeia care desenează este arhitectă la un institut de proiectare din Moscova.S. germană. Chelnerul: Cu plăcere. La plecarea autobuzelor. Turiştii aud tradiționalul „Bine ați venit!" şi invitații „Poftiți în casă!" Turiştii au vizitat apartamentele şi au făcut cunoştință cu locuitorii lor. Restaurantul Dvs. mulți locuitori coboară în stradă. japoneză. autobuzele au oprit în cartierul muncitoresc Ferentari. — Nu. Una din turiste. douăzeci de pahare. spaghetti italiene. vinuri franțuzeşti . Autobuzele pleacă în centrul capitalei. este celebru prin bucătăria românească.

dar ați urcat într-un rapid. mîine e ziua mea liberă. Măsoară2 de multe ori şi croieşte o dată. unde este izvorul Dunării? Tatăl: Nu ştiu. *** Mi-e indiferent Controlorul: Aveți bilet pentru personal. Spuneți mecanicului să meargă mai încet!1 Proverbe Un măr putred strică o grămadă de mere frumoase. spune pe un ton de reproş un şofer unui apicultor.Tovarăşa Ionescu: Nimic. Ionel: Atunci de ce nu te pedepseşte profesorul? Vecina vine în vizită şi aduce Lenuței o prăjitură: — Ți-am adus o prăjitură de ciocolată gustoasă. — îmi pare foarte rău. Arătați-mi pe vinovată şi o pedepsesc aspru. *** Nu zice „hopl" pînă n-ai sărit. *** De multe ori lumea face din țînțar armăsar. Ionele. * ** Minciuna e scurtă de picioare. pentru că m-a înțepat o albină de-a dumneavoastră. Bate fierul cît e cald. 1 2 mai încet — — a măsura . — Atunci plecați! Cine e vinovata? — Am izbit maşina de un pom. dar ți-o dau numai cînd plec. Călătorul: Mie mi-e indiferent. *** Ionel: Tată.

3. Chelnerul: Iar colegul Dvs. Profesorul îi invită la consultație. 5. De ce bibliotecara nu vă mai împrumută cărți? 5. 4. Nu-mi mai place nimic. Vă plac filmele noi româneşti? 12. 4. Ea stă la masă şi măníncă o friptură la grătar. Ce te mai sfătuieşte prietenul? 9. 2. 15. învățați multe limbi. 6. ei nu spun nimic. Ei mai citesc un roman interesant. îi mai mulțumim şi pentru o idee prețioasă. mai beți şi apă minerală? 6. Scrie o scrisoare acasă. 3. In dialogul de mai jos aşezați verbele incluse în paranteze la timpul şi modul cerut. 7 v C e le mai spune profesorul? 8. Ea rămîne seara acasă si ascultă muzică. Are o zi grea. Mă întrebi de ce nu-ți mai mulțumesc pentru ajutor. 5. 12. 2. ce vrea (a mînca)? Trebuie (a aduce) două salate? . 19. îmi mai împrumută două reviste. Ne mai plac multe lucruri. Dvs. în timpul vizitei cunosc mulți oameni şi noi devenim prieteni buni. 24. dar nu folosiți din plin cunoştințele Dvs. în timpul vizitei mai cunosc un om foarte interesant. 3. spune că nu-i mai e sete. 6. Lecțiile încep la ora nouă. Traduceți în limba rusă: Chelnerul: Ce doriți (a mînca)? Doriți (a lua) o gustare? Preferați (a alege) mîncare românească? Tovarăşul lonescu: îmi place (a mînca) puțin. îți propun să vizităm oraşul împreună. 2. 23. ea nu vine. 14. 2.^ îi mai urez „la mulți ani!". dar vorbesc ruseşte. îți mai propun să vizităm Muzeul satului. Funcționara mă sfătuieşte să trimit scrisoarea recomandat. Mai scrii două scrisori? 7. Prefer (a lua) o salată de roşii şi nişte peşte. Ei citesc româneşte. 11. 9. Nu vrea să plece. Cîți bani le dă funcționara din ghişeul de schimb? 13. Hamalul duce bagajele la tren. Scot din servietă un ziar şi încep să-1 citesc. N-o mai văd aici. 16. 8. 11. Noi mai asistăm şi la un pe ctacol. 6. Ei beau vin cu apă minerală. Nu-ți mai propun nimic.EXERCIȚII 1. 7. 4. îi urez „la mulți ani!". Ea mai măníncă o friptură la grătar. Hamalul ne întreabă unde trebuie să ducă bagajele. O mai văd şi la teatru. c) 1. dar gustos. Călătorii coboară din avion şi merg la autobuz. Nu-1 mai găseşti aici. Numai el vine la noi. Eşti acasă în fiecare zi. 10. 4. Cine bate la uşă? 21. 20. Aici trece multă lume. O văd la teatru. îi mai întîlnesc şi la bibliotecă. 2. 2. 3. Ne place mult această muzică. vrea să rămînă aici. e) 1. Noi asistăm la spectacol. 6. 18. 3. Ea pregăteşte lecțiile dimineața şi seara face o plimbare prin parc. 13. Mihai cere un loc la căminul N 7. Ei propun să vizităm Muzeul satului. Dvs. întorc ceasul seara. Cine te cheamă? 10. El mai deschide şi fereastra. El deschide fereastra şi închide uşa. 7. Ei tac. 4. 8. Ea nu mai bea nici apă minerală. 7. Vă aştept în piață la stația de taxiuri. Bibliotecara îmi împrumută o revistă. 9. d) 1. b) 1. Treceți verbele din propozițiile de mai jos la perfectul compus: a) 1. 5. 22. 5. 17. îi întîlnesc în fiecare zi la bibliotecă.

(a trimite) (ele) un mandat poştal. (a împrumuta) (eu) pentru o săptămînă dicționarul român-rus. 4. Nu mai (a aştepta) (eu). 13. Cine poate (a vorbi) cu profesorul nostru? 2. o pot (a expedia). Treceți la cazul cerut cuvintele incluse în paranteze: 1. Doresc să mai întreb (el) unde este sora lui. Nu-ți putem (a explica) nimic. Puteți (a expedia) o telegramă la Bucureşti? — Da. Cine mă poate (a sfătui)? — Eu vă pot (a sfătui). Greutatea (valiza mea) este . nu mai vine. pot (a ajunge) numai la nouă. 3. b) 1. 3. Trebuie să mai transmit (voi) o scrisoare. N-o mai putem (a invita) aici. Vrem (a gusta) țuica românească. Nu mai (a scrie) (noi) aceasta. te sfătuiesc să mai chemi (ei) şi la teatru. 9. (a ruga) (el) să vă aştepte. Nu mai (a căuta) (el) aici. 3. Doreşti să arăți (noi) Muzeul Revoluției? 5. 7. 2. e ziua mea onomastică. 10. Vreau să chem (ea). vreau şi eu să mai recomand (ele) o carte. Nu mai (a trimite) (ele) bani. 3. (a propune) (ea) o plimbare prin parc. Nu-1 mai puteți întîlni la noi. văd că are un ceas de mînă. 2. trebuie să înapoiez (ea) profesorului. 3. nu le înapoiază la timp. 17. 3. Aşezați pronumele personal la cazul şi locul cuvenit: a) 1. 12. Nu pot să mai împrumut (tu) această carte. dar el preferă să meargă pe jos. 2. 4. Muncitorii (uzina noastră) pleacă în excursie la Bucureşti. El ne mai poate (a propune) ceva. 4. 8. nu mai este. 5. Nu mai (a împrumuta) (el) cărți. 8. astăzi nu pot veni. 6. Nu-ți mai pot (a spune) nimic. Vreau să rog (tu) să împrumuți (eu) o carte. 7. Aduceți-ne şi două țuici. Trebuie să transmit (Dvs. Ei le pot (a aduce) o carte nouă şi le mai pot (a aduce) nişte ziare şi reviste. desigur. 7. îmi poate (a spune) cît e ceasul. 8. Mă sfătuieşti să chem (ei) la teatru? — Da. 7. 4. Nu mai (a invita) (ea) la noi. (a spune) (noi) unde putem găsi această carte. 2. 6. Nu mai (a căuta) (eu).) un pachet. El ne poate (a propune) ceva. Chelnerul: Doriți (a bea) şi apă minerală? Tovarăşul Ionescu: Eu doresc (a bea) apă minerală. N-o mai pot (a vedea). Ce îmi mai poți (a spune)? 11. (a oferi) (ei) un pahar de şampanie. 9. 5. 6. 4. Nu pot (a ajunge) la gară la opt. 14. (a aştepta) (noi) în gară la sosirea trenului. El poate (a coborî) cu liftul. (a scrie) (eu) ce vrei să faci acolo. 16. Aşezați verbele din paranteze la infinitiv. apoi la conjunctiv: 1. Treceți verbul de la infinitiv la imperativ singular şi plural. Tovarăşul Dvs. 5. a plecat din oraş. Preferi să dau (tu) acest roman sau celălalt? 6. (a ura) (el) „la mulți ani". Le puteți (a mulțumi). Bagajele (turiştii români) sînt în avion. 15. vă caut eu. 6. Vrei să recomanzi (ele) o carte nouă. Treceți la cazul cerut pronumele personale incluse în paranteze şi aşezați-le la locul cerut: 1. Cînd poate (a veni) fratele tău la noi? 5. 10. 9. iar colegul meu doreşte (a bea) un şpriț.Tovarăşul Ionescu: Colegul meu preferă (a lua) mîncare românească.

la stația de taxiuri. Ceilalți studenți . la felul doi... Acest caiet este . noastre. în parc. în centru. la hotel. 5..... Vreau să dau un telefon (Irina).. Alcătuiți propoziții. studenților români la Moscova a fost interesantă. Este o inițiativă . 8. 28.... Am şi citit aceste scrisori . Părinții (Jenny) nu mai sînt în viață. 21. la restaurant. Anei. Aici este clădirea gării noi . 13. Priveliştea (universitatea voastră veche) este minunată. la facultate.. 17. Noi vizităm sălile cu tablourile pictorilor ruşi şi cu . glasul (altul) nu. Ascultăm cu plăcere cîntecul (femeia). lui Nicolae. facultății. 26. 12.. Lîna (o oaie) este fină. Cere (Marin) să-ți dea reviste. Aici este uşa unui amfiteatru . Ion şi Andrei sînt prieteni . în zilele de lucru.. 15. Ferestrele sălii de lectură . Profesorul a corectat lucrarea de control. 20. studenților îmi fac plăcere.. în mijlocul (grădina noastră mare) este o fîntînă arteziană. la circ. cui este timbrul?—.. După începutul (o lecție) nu ştii totdeauna daca este interesantă sau nu. mea. Gustul (lămîia) e acru. 5. Timbrul este . 8. nostru. la institut. 12. b) în restaurant. Zece studenți . 6... in fiecare zi.. 27. Vizita de prietenie . 14. am adus (alta) un dicționar rus-român.. Clădirile (o capitală modernă) sînt impunătoare.. 22. 19. 18. Culoarea (iarba) este verde. 24. 11... lui Mihai... Gustul (mîncarea națională) este specific. la masă.. Mobila (camera ta mică) este modernă şi frumoasă. 11. 29. Revoluției. 9. am dat (alta studentă) o lucrare de control. 2. Glasul (un băiat) mi-e cunoscut. Este un monument . înlocuiți spațiile punctate prin forma corespunzătoare a articolului posesiv: 1. în gară. la munte.. Urările sincere .. la ora. Universității din Bucureşti fac practică la Moscova. . Mama (Ion) vine mîine la noi. 10. în . 31. la gară... 14. 7.... Culoarea (ouăle) e albă sau galbenă. în cartiere noi.. Parcurile umbroase . 4. la gustare.. 10.. Am explicat (o studentă) cum trebuie să scrie aceste verbe. 7. Şi această clădire este . 16. 23. pictorilor români. 25. la casă. 17. începutul (lecția) îmi pare cunoscut. colegilor noştri din Kiev. părinților. şi aceste timbre sînt ..... 20. 15.. cui este colega?—.. 7.. la mare.. facultății dau pe stradă. Prietena (Maria) este încă la şcoală.. 16. la desert. la ghişeu. 4. Spune (Olga) că azi nu venim la ea. 3... M-a impresionat frumusețea originală . 13. 8. la cantină. Am adus (una) nişte exerciții.. în fiecare seară.. capitalei noastre au plăcut studenților sovietici. 6. lîna (cealaltă) e groasă.mare. la Muzeul de Artă. Acest film a plăcut (unii) şi nu a plăcut (alții). 18. Marinei şi.. în grădină.. folosiți următoarele îmbinări de cuvinte: a) la etajul doi. 30. grupei noastre fac practică la Bucureşti. la felul întîi. la stînga. la dreapta. Universității. Cartea (Sofica) este în servieta mea. . la spectacol. 19. Ideea (tovarăşa Georgescu) este bună.. monumentelor vechi din Moscova. la seminar. nostru. 21. El a plecat acasă în ajunul (ziua sa de naştere). surorii. în muzeu. Textul (telegrama ta de felicitare) este foarte frumos. la aeroport. oraşului.. Propunerea (Maria Popescu) îmi place. 9.. Citesc scrisoarea unei prietene . Nu ştim prețul (marfa).

. .. . cu unt. . .. c) lista de mîncare. apus). pe la bibliotecă. pe aeroport. . înghețată de fructe. fără spini. pentru puțin. peste drum.. . vagoane de dormit. . . . telegramă de felicitare. . cu zece etaje. plină de lume. . formular de telegramă. . . . în avion. în mijlocul. pentru informații. . . în cabină. formalități de vamă. 10. . . . * Traduceți în româneşte următoarele îmbinări de cuvinte si alcătuiți frazele: ) . . . . . bilet de intrare. . . . de la peronul patru. ( - . . după Tudor Arghezi. . în hotelul nostru. în diferite direcții. ). .. în vagon. cu cheia. . vizită de prietenie. elevă de liceu. . după un sfert de oră. . cu avionul. . . . cu taxa inversă. cu lămîie. o jumătate de oră. după masă. din hotel. d) pe perete. chitanță de schimb. . peste un milion de locuitori. pe noptieră. . răsărit. în jurul. spre tren. spre nord (sud. - . ) .* Traduceți în româneşte: ) . ) . . cu mandat telegrafic. carnetul de studentă.. cu vaporul. spre grădină. în fața. cu trenul. . în cameră. . - ( . nota de plată. . în colț. pe rîul Moscova. . . vagoane de clasă. ghişeu de schimb. oficiul de turism. cu cuțitul.. .. .. . . peste trei zile. . . vai de picioare. 9. . din maşină. examen de bacalaureat. cu prilejul. . . biroul de informații. sala de aşteptare.. una din ele.. de obicei. cu coloane. .capitală. . . cu răbdare.. . - ). . bagaj de mînă.. . deloc. examen de admitere. .. . spre ieşire. . . . Gara de Nord. . . cu Moscova. . . ziua de naştere. . cu Anul nou. . pe peron.. . surplus de greutate. . în timpul. în interes de serviciu. pe la cinci. în cărucior.. taxa de aeroport..

. Povestiți aceste situații româneşte şi folosiți proverbele. ). . 13. . . . . (vizitator. . . . (a schimbă) . ) bine) . . . . . . ( . . . (cunoştință. . Găsiți echivalentele ruseşti ale proverbelor de mai sus şi situații în care le puteți folosi. . -i .. (iată că) . . (de mers) . ) . . . . . . ). Traduceți în ruseşte: . (sculptură. . ) . 14.. . - -ăți /). . . 17. . -ți . . . (ca totdeaúna). . . 12. . 15. Povestiți în româneşte glumele de mai sus. .prea . . . - . . . . (a cunoaşte). . : . Alcătuiți povestiri şi dialoguri pe toate temele învățate. . ) ) (oáspete. .f) . (nu. (amabilitáte. . .. . (cu nerăbdáre) 11. -i f). - . Povestiți textul „Turiştii sovietici la Bucureşti44. . ( . .

Dar i-a plecat fruntea trista bătrîneță1 Şi i s-a stins glasul3 ş-a rămas uitat". „Bucureşti". de aceea Saşa preferă să facă aici toate cumpărăturile. ş-acum eşti tăcut. 16. învățați poezia pe de rost. Ai avut odată mult maestru şuier Care uimea2 lumea. „Unirea". „Cocorul". 1 Dar a noastră soartă e mulțămitoare . Astăzi el merge cu prietenul său Ion la magazin după cumpărături. dulce a cîntat. Saşa cere vînzătoarei să-i arate o pereche de sandale albe numărul 36 şi nişte pantofi cu tocul înalt. de papetărie. jalea ne-a cuprins. Din păcate raionul este închis pentru inventar. pentru bărbați şi pentru copii. . tinerețe. INTR-UN MAGAZIN UNIVERSAL Poimîine e ziua de naştere a surorii lui Saşa. respectați toate sunetele şi intonația. Aceste magazine sînt bine aprovizionate şi sînt deschise toată ziua fără pauză de prînz. mulțumi) a uimi (-esc). unde se află raioanele de confecții pentru femei. A sosit amurgul. Prietenii urcă la etajul întîi. Am cîntat o doină şi e de ajuns". 1 toare. La parter sînt raioanele de galanterie. citiți-o. La Bucureşti sînt cîteva magazine universale cu mărfuri variate şi de bună calitate: „Victoria". Saşa e nedumerit. frățioare. de marochinărie. Fluierul răspunse: — „Frate.Vasile Alecsandri Fluierul In poiana verde am găsit un fluier Şi i-am zis în treacăt: — „O! fluier perdut1. Aici el poate să le facă repede şi în condiții bune. : pierdut. In aşteptarea primăverii raionul are multe modele noi de pantofi şi de sandale. bîtrînețe. apoi o întreabă pe ea cît costă. cu iubire. Saşa vrea să cumpere Elenei o bluză şi o fustă sau o pereche de pantaloni. Ion îl sfătuieşte pe el să caute la etajul doi un cadou la raionul de tricotaje sau de încălțăminte pentru femei. 2 3 . Astfel şi poetul viu în tinereță1 Gingaş. Faceți transcrierea poeziei lui Vasile Alecsandri. uimea — i s-a stins glasul — ( . El vrea să-i cumpere un cadou frumos şi să-1 trimită la Moscova.

— Există magazine cu două schimburi? — Da. poate şi pentru tine.? Ce doriți să cumpărați? Cu ce vă pot să fiu de folos? Maria Petrescu: Vă rog să-mi arătați o rochie. Să mergem. vă rog.Sandalele nu sînt scumpe. Te iau şi pe tine. faceți-mi. Vreau să cumpăr cîteva lucruri de îmbrăcăminte pentru mine. Duminica după masă toate magazinele sînt închise. SOȚII PETRESCU FAC CUMPĂRĂTURI Soția: Vreau să merg după masă în oraş şi să fac nişte cumpărături. fiți bună! Cît costă rochia neagră? Vînzătoarea: E ieftină. Soțul: Vrei să mă iei şi pe mine? Soția: Cu plăcere. caşcaval. Vînzătoarea: Cu ce vă pot servi pe Dvs. — Magazinele sînt deschise şi duminica? — Unele magazine alimentare şi magazinele universale sînt deschise duminica pînă la prînz. E fericit că poate să facă această bucurie Elenei. Ele sînt deschise pînă la 9 sau chiar pînă la 10 seara. DIALOGURI INFORMAȚII UTILE — Care este orarul magazinelor la Bucureşti? — Orarul magazinelor cu un schimb este 8—12 şi 16 — 20. Ii mulțumeşte lui Ion care 1-a ajutat cu sfatul. groasă. conserve de peşte. Maria Petrescu: O iau. bonul! Maria Petrescu achită bonul la casă şi spune soțului: — Acum mergem să-ți cumpărăm şi ție un cadou! Mai putem cheltui nişte bani! . — Şi care este programul instituțiilor? — Unele lucrează de la 7 la 15. Saşa are destui bani să le cumpere. alimentarele mari. La raionul de confecții îi întîmpină o vînzătoare amabilă. Unele magazine au două schimburi şi sînt deschise de la 8 dimineața la 8 seara. subțire. Vînzătoarea: Care vă place? Avem destule modele frumoase. Maria Petrescu: Tovarăşă. — Există magazine deschise seara? — Da. de mătase. Vă place acestă rochie neagră. sau acea rochie maro. Soții Petrescu intră în magazinul universal „Unirea". bomboane şi o sticlă de şampanie. Apoi amîndoi prietenii coboară la subsol unde este raionul alimentar şi cumpără acolo cîteva bunătăți pentru cina lor: salam de Sibiu. magazinele cu autoservire. de stofă? Poftiți în cabina de probă să le încercați. nişte fursecuri. măsline. 150 de lei. altele de la 8 sau 8 i jumătate la 4 şi jumătate după masă. magazinele universale.

-ăşi f (de noapte) ( ) cioráp. -e f lenjerie. de bărbați. REȚINEȚI EXPRESIILE clteva lucruri (de Imbrăc&minte) — pauz& de prînz — cabin& de probă — a face bonul — a face bucurie (plăcere) — de bună (de proastă) calitate — ( ) . ~ de feméi ~ de bărbát .. de stófă) ( . modele variate) — ) cu tocul înalt (jos) — ( ) fără toc — a lucra într-un schimb (în două schimburi) — ) cu un schimb (cu două schimburi) — VOCABULAR TEMATIC îmbrăcăminte f .Soțul: Da? Ce cadou? Soția: Ce vrei? O batistă. ) .. Sinonime: orar—program./ încălțăminte f pantofi pl (de femei. * a închide pentru inventar — model. (frumos. ( ( ) bluză. -e f impermeabil. sau poate papuci de casă?. vînzătoare—cumpărător. -i / palton. -e f papuci m pl (de casă) ( ) ) de vâră (de . ). -e n ( pălărie. .. -i m combinezón. -e / cămáşă. Dacă pantofii sînt moderni fac plăcere chiar dacă strîng. o curea de ceas? . ) sandále f pl . -îi / . Obiectele care se procură greu au fost întotdeauna socotite moderAntonime: vînzător. taioáre ( ) umbrélă. Variante: totdeauna — întotdeauna. cumpărătoare. Cuvintele corelative: astăzi (azi) — mîine — poimîine—ieri — alaltăieri. ( ( ( ) . gheátă. . sintétică taiór.. -oáne f costum. ~ de mătáse (de lînă. ) . . pulovere n rochie. -e n jachétă. nou. ghéte f cizmă. ~ subțire (groásă) ( . de copii) ( . ^ iárnă) ( ). -íi f de corp mânuşă. -íi f pulóver. -e n fustă. paltoáne n pardesiu. un pix. . de bumbác. In treac&t ne.

. ( ) ! 9. * Traduceți în româneşte: 1. a) Puneți pronumele din paranteze la cazul şi locul potrivit: b) Alcătuiți cu aceste forme propoziții cu valoare imperativă şi exhortativă. 4. !( . 19. a ajunge. ! .) adevărul! 4. . traduceți în ruseşte: 1. ). ei.§ 1. . (poate că) ! 3. . Exemplu: Să semnăm formularul! Să nu semnăm formularull Să semneze formularul! Să nu semneze formularull 2. Să invităm (ele) la noi! 6. a mulțumi. a intra. Să dea (noi) hîrtia! 3. a cheltui. Să aştep- . Să caute (eu)! Să nu caute (eu)! b) în propozițiile de mai sus puneți adverbul mai. Să nu spunem adevărul (el. ! 14. a citi. mai s&: Să ne aştepte aicil Să-mi mai seriei Să nu vină! Să nu-mi scrie! Să nu-mi mai seriei ) a trăi . 17. a urca. a cumpăra. 3. Să cumpere (eu) nişte pantofi! 2. ( ) . voi)! 5. a) Formați conjunctivul (persoana întîia plural şi a 3-a singular şi plural) de la verbele: a semna. ! 10. 18. . )! 12. ! 15. . ! ) ! . traduceți în ruseşte. . a completa. a mînca. a închide. a trăi. a suna. . a coborî. . . . să « !» ( . 5. 6. a trimite. ! ! 8. a fi. 7. a căuta. - . a plăti. . ! 16. 11. a face. ! . a achita. Să spunem (Dvs. a începe. 13. ( ( . Să mergem! — te! — : . : ). ! 2. . ): Trăiască prietenia româno-sovietică!— ! Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice! — ! Trăiască Republica Socialistă România!— ! Trăiască Partidul Comunist Român!— ! EXERCIȚII 1.

poate să facă aceasta. Mai puneți puțină sare. destul . . destulă. . rochii în dulap. Oraşul are . -uri n)....... Sînt . Am adus destulă apă.. 6.* Traduceți în româneşte: 1. destul : Am destul timp. e timp să acționăm! 10. 15. dar din păcate ştim încă foarte puțin. 11. . ) ? § 2. ! . : Destul! — ! Am vorbit destul. Mergeți . .! 12. . muzee. ( .. .... . ! 22. Am cumpărat .— . sare? — Da. 14.. ardei. ! 10. EI are . Cumpără . vin mulți prieteni. .— . . 12. . 21.. . 11. de: destul de bine — EXERCIȚII 1. 3. 1—08 3 17 . . 5. de repede. de bine româneşte. 4. ( - destul destul : destul. 7. .. Avem . destule: Avem destul timp. Aici sînt destule cărți şi destule caiete. ! 4.... cadouri pentru toți.. . . . 5. 20. destul . elevi în clasă. . ! 8. . 3. 6. varză? 9. Ai pus destul ardei. prieteni. sare şi . 9. .. înlocuiți spațiile punctate prin forma corespunzătoare a adjectivului sau a adverbului destul: 1. vorbă.. . Are .. Avem destui bani.. 13.. destui.... pantofi în magazin. ! . Vorbiți . mîncare.... 2. ) .. Ai pus în ciorbă ... 2. Citim .. ? 7.. 2. . (chibrit. Ai pus . Sîntem . . . : Avem timp destul (bani destui). timp liber. ... 8. 193 .

- : el — el. Pe mine . . 1 . : cu mine. 2. EXERCIȚII 1... de el. . iar pe tine cum te cheamă? Cu ce va pot servi pe Dumneavoastră? — : Pe cine cauți? — Pe tine. : Singular Acuzativ NominaForma neactiv centuată eu tu te d-ta el ea îl 0 dumneata el ea Dvs. noi — noi tine. . . . ea — ea. ei ele Plural Acuzativ Forma neaccentuată ne Forma accentuată noi voi . — . : (eu) — mine. Pe el . nu pe tine. : Eşti fericită ca şi mine. . întrea- . 2 1 . Lucrez mult. ( ( ) : Pe mine mă cheamă Ion. la noi.. 2 . aşteaptă profesorul.. .§ 3. înlocuiți spațiile punctate prin forma corespunzătoare a pronumelui personal neaccentuat: 1. (tu) — » ) . ei ele 1• 1 le mă Forma accentuată mine tine Nominativ noi voi vă Dvs. — . . ca şi tine.

întreabă pe mine? 3..... 18. Pe (el) îl aştepți aici? — Nu. vreau s-o felicit. le-a spus adevărul! 12. ? 10. . cheamă Ion şi Petru. 4. ?— ? 9. 3.) flori? Şi . ! 11.. ( . de aceea tocmai .. vreau să-1 felicit. iar pe ea cum . Ca şi (eu) ai cumpărat flori? — Da... 6. Pe dumneata .* Traduceți în româneşte: 1. Pe ei . .. de ce nu .. - . . Astăzi merg la teatru cu (tu). ? ?— . 7... 7. profesorul vă explică gramatica.. 6. 13.-am mai văzut? 2... . . am adus-o fratelui tău. ( ) ?— . . . Tocmai . i-am invitat şi ... la el? 7.-a invitat şi pe Dvs. Pe ele .. . 195 . . Maria are astăzi ziua ei onomastică. am cumpărat multe flori ca şi (tu). Maria şi Elena ştiu şi ele. Şi . ( ?— . astăzi e sărbătoare! 8.. ? 15. ( ..) ?— . ( ) . la mare? 5. 5... nu . . Cu cine el pleacă la munte? — Cu (eu). 16. . 8.. de la (eu) pînă la (tu) e destul de departe. .-a şi invitat la expoziție. şi . le-a spus toate........ Maria şi Elena vin şi ele. ? 14. 3... — Şi pe (eu)! 10. 5. Pe (noi) ne-a chemat directorul. pe (tu). Ei ...... mi-ai adus cartea? — Nu. 9. Ion are astăzi ziua lui de naştere.. Vă aduce şi . îți plac rochiile cu mînecă scurtă? 4.. . 6.. Ion şi Mihai ştiu toate. a (ci) . Iți place şi . Tocmai . 4.) muzica uşoară? Atunci te pot invita şi . Am plecat de la (tu) la ora zece. înlocuiți spațiile punctate prin forma accentuată a pronumelui personal la dativ sau la acuzativ: 1. 6. cheamă? 5... (a cunoáşte)? — .. . . 9.. Am cumpărat cadouri şi pentru (ea) şi pentru (el). El te ia şi . . le-am invitat şi . a (iar) . . Pe tine unde . 13» .. Aşezați pronumele personal la forma cerută: 1. . 7. i-am adus acest cadou. pe fratele tău. . 4. ? 12. — Da. Ion şi Mihai vin şi ei la noi... cunosc bine... m-ai căutat toată ziua? — Nu . (a preveni).bă. a (ci) . .. i-am adus flori. 8. El stă într-un bloc nou... .) la concert... 17.. ( . 10.. 2..... vă roagă să fiți atenți. . 3. ?— . . ! 13. 14. . El ştie că . 2. De la (ei) pînă la (noi) e aproape. 8. La ce oră ai plecat ieri de la (eu)? 4.) vă felicită cu prilejul sărbătorilor? 11. . . ne place muzica. invită pe noi. ( . ca şi (eu).. 3. .. ne invită astăzi la concert. 2. tocmai la etajul patru ca şi (tu).

) ' . acolo unde trebuie. 6.. 12... 7. 2. Le-am întîlnit ... două prietene. . . . . EXERCIȚII 1. El are . . amîndoi. 10. 7. Amîndóuă prietenele sînt studente. . . Două prietene vin azi la tine. . ? 2. § 4. .. Părinții au trimis . ( ) pe: Vă cunosc pe amîndoi. amîndóuă fetele. . amîndóuă . Doi prieteni merg după (la) cumpărături. două vînzătoare nu. 4. Cunosc pe amîndóuă prietenele. .. 8. . 8. . prin prepoziția pe: 1. doi băieți. Amîndóuă caietele sînt aici. înlocuiți numeralele cardinale doi. . . 4. ) «amîndoi -f» : Amîndoi prietenii mei. amîndoi lucrează Ia uzină. Astăzi am întîlnit . doi frați.. amîndoi prietenii mei să plece cu mine la munte. (= . . 3. ' (numeralul colectiv) amîndói amîndoi ( . 3. . 2. . Cunosc . Doi vînzători sînt amabili. Cunosc .* Traduceți în româneşte: 1. Două etaje sînt ocupate cu raioane de încălțăminte. Două magazine au raioane de confecții pentru copii. 5. 9.. 3. Invit . . 21. 5. Am găsit acolo numai . Amîndóuă prietenele mele. .. două prin numeralul colectiv amîndoi. . «amîndoi -f *.. - . . 5.. amîndóuă sînt ale mele. 20.. amîndoi foarte bine. 6.. înlocuiți spațiile punctate. Două rochii sînt de mătase. amîndóuă la bibliotecă. ?— ..19. . 6. . amîndóuă şi modificați forma substantivului: : ) 1. 4. . Noi doi sîntem foarte mulțumiți. 2. 3. ..) amîndóuă ( .. .. Am invitat la noi . : Amîndoi prietenii sînt muncitori. două fete. îi cunosc . amîndoi frații lui să învețe la Kiev. . amîndóuă învață la universitate... ) . amîndoi băieții. Vin la mine doi colegi.

? 13. lucruri frumoase. Am fost cîndvá aici.. cîtăva vreme — . 16. cuivá — . 14... § 5. . . unde -va : cinevá — ( : pe cineva — . Am întîlnit pe cineva. cîtva cîtva - : Aici sînt multe lucruri frumoase. cîteva din ele — .). - Masculin (neutru) cîtvá Cîtva timp Feminin (neutru) cîtevá Cîteva fete Cîteva caiete ) ) . ) cîtva : Cîțiva prieteni ai mei. cevá — : cîndvá — . Vreau să cumpăr cîteva din ele. ) cîtva : Am întîlnit cîțiva studenți.. 15. . - cftva (numeralul nehotarît) -va : Singular cît . cînd.. Plural Feminin cităvá Cîtăva vreme Masculin cîțivá Cîțiva băieți cîtva. § 6. . cîțiva băieți — . 18.. ! . . . bele nehotărîte) (pronumele şi adver-va cine (cui). ) Ha cîtva : cîtva timp. undevá — . . 17.: Mi-a spus cineva că vrei să cumperi ceva.

..) cere cuiva (Dat. mai învață? 13. iar eu am stat .— . Am fost . Vreau să-ți spun .. . Cîte cărți ai cumpărat? Şi cîte caiete? 2. 6... 9.) .) mulțumi cuiva (Dat. folosiți numeralul. . 2. 7. A stat acolo . apoi plecăm acasă.EXERCIȚII 1. - . ?— . ? 15.) .. 5. 8.. zile. 6. Cît tîmp rămîi la Bucureşti? 2. - - ?— § 7. pronumele sau adverbele nehotărîte cu particula postpozitivă -va: 1. Cînd ai fost în acest oraş? 9. .. 11.) anunța pe cineva ( ..( . 4. 9. . : a a a a a ajuta pe cineva ( . 14. . ții minte? 7.— . . 2. dar nu țin minte cînd. : ! 4.. - ?— 13. - . ? 5.. . Cine ți-a spus aceasta? 6.) . 8. Traduceți în româneşte: 1. înlocuiți spațiile punctate printr-un pronume.) . dar nu spune unde. numeral sau adverb nehotărît (după sens): 1.)?— . 7. . carnetul lui de student. Cui i-ai dat pixul. Răspundeți la întrebări.. Unde pleacă. .. Cîte fete ale Dvs. Unde ai găsit aceasta? 11. prieteni ai noştri pleacă la Moscova. . deschideți uşa. A pierdut ..) . săptămîni. . .?— . A mai venit . Cîți prieteni ai mei au asistat la serata festivă? 12.( ( ..) ( . Astăzi . 12. .. 16. Cîte magazine sînt închise pentru inventar? 3.) sfătui pe cineva ( . Cîți funcționari lucrează seara? 5.. în acest sat. magazine sînt închise. dar nu ştiu cui. Trebuie să transmit această carte . Ce ai adus astăzi? 8. Spune că pleacă . Cîte ghişee sînt în clădirea poştei? 4. ştii? 10.... . 3.. 10. . timp. 3. - . Petrecem acolo ... ..( . -to - - ? . 10.. 3.. (prez.

(Cine) trebuie să mai anunț. 13. 3. 14. . 12. Acum nu pot să mai ajut pe Ion. . De ce nu ai anunțat (prietenii tăi) că plec chiar acum. 18. M-ai sfătuit să nu-i vorbesc despre el. Florica nu (ele)-a anunțat că nu trebuie să vină. Anunță şi (Maria) că şedința nu are loc astăzi. 6. ? 11. 4. Anunță pe părinți că venim mîine. El (eu) mulțumeşte pentru flori. 9. 7. Mulțumim profesorului şi plecăm acasă. nu eu* iar tu îmi mulțumeşti mie! 2. . . 2. 6. Vecina (tu)-a anunțat că ai o telegramă fulger? 8. Funcționara (el)-a sfătuit să nu o trimită. Mihai are dificultăți. 4. Mama a sfătuit (copii) să meargă acasă. 7. Puneți în cazul cuvenit pronumele personale incluse în paranteze: 1. [ . 10. văd că mi-ai dat un sfat bun. 11. 11. Maria şi Elena au venit. 14. (Tu) sfătuiesc să mergi la teatru. ). . 8. Mulțumeşte Măriei. 17. 2. 8. Trebuie să ajut (cineva). - . 15. Am sfătuit (frate) să rămînă în oraş. ajutați-(el)! 12. 6. El cere (soție) să-i cumpere nişte papuci. 8. ea te-a ajutat pe tine.EXERCIȚII 1. vreau (voi) să ajut. ? 10. . Nu-mi mai cereți nimic. 5. nu le-am cerut mare lucru! 3. nu ştiu nimic. . Nu uita să mulțumeşti (Ion). . Mai vreau să mulțumesc (tovarăşul Ionescu). e o piesă de mare succes. - . Vînzătoarea (eu) cere să spun măsura pantofilor. 6. . vreau (tu) să ajut şi pe tine! 3. N-am cerut (prieteni) cine ştie ce. Sfătuieşte (vecin) să deschidă fereastra. 5. . ? . 9. . Nu pot ajuta (aceşti oameni). 3. Te sfătuiesc să nu pleci. ! 4. 13. are loc mîine. 19. (Ea) sfătuiesc să cumpere această rochie. ?— ! 16. 2. îți mulțumesc foarte mult. Olga n-a cumpărat rochia. 11. nu ştiu cum să-i ajut.* Traduceți în româneşte: 1. Mihai n-a trimis telegrama. vînzătoarea (ea) a sfătuit să n-o cumpere. Traduceți în ruseşte: 1. Am cerut lui Ion să nu-i scrie nimic. Cine (tu) ajută să treci strada? 5. Puneți substantivele din paranteze la acuzativ (cu prepoziția pe) sau la dativ: 1. 9. 10. . Cereți-(eu) ce vreți. 15. Pentru ce ai mulțumit (vînzătoare)? 10. ?— . Colegii (el) ajută să învețe pentru examen. 7. 4. 9. 3. Am uitat să te anunț că trenul întîrzie. Trebuie să ajuți (părinți) şi cu banii. 4. . 5. ? 12. Ajută-mă! 2. m-ai ajutat mult! 7. Trebuie să mulțumesc (cineva).

Povestiți ce ați ales şi de ce. De ce Saşa preferă să facă cumpărături tocmai la magazinele universale? 4. . 3. Ce spune? 4. Ce rochii preferați? Ce pantofi? Ce sandale? 19. Ce raioane se află la etajul întîi unde urcă prietenii? 6. Cu ce prilej raionul de încălțăminte are multe modele noi de pantofi şi de sandale? 10. De ce Saşa nu cumpără nimic la raioanele de confecții pentru femei? 8. Cîte magazine universale sînt la Moscova (la Leningrad. treceți prin diferite raioane. Unde coboară amîndoi prietenii apoi? 14. 4. Alcătuiți dialoguri pe tema „Intr-un 5. Cîte magazine universale sînt în Bucureşti? Numiți-le! 3. Ce cere funcționarului? 5. Ce raion este la subsol? 15. Răspundeți la întrebări: 1. Ce vedeți în desen? 2. Ce raioane se află la etajul doi? 9. De ce este nemulțumit omul care a venit la biroul de reclamații? 3. Ce raioane sînt la parter? 5. Pentru ce Saşa îi mulțumeşte lui Ion? 13. 4. Mergeți la magazin. Vine ziua de mîine. Răspundeți la întrebări în legătura cu desen: 1. la Kiev)? 17. (a tatălui Dvs. Povestiți cum a făcut cumpărături tovarăşa Petrescu. Ce a ales Saşa în raionul de încălțăminte? 12. Ce orar de lucru au magazinele universale la Bucureşti? Dar la Moscova? 18.). . Ce vrea să cumpere Saşa surorii sale Elena? 7. ? 20. Ce număr purtați la pantofi? 20. - . Ce cere Saşa vînzătoarei la raionul de încălțăminte pentru femei? . Mergeți des la magazine? 21. Oferiți mamei (tatălui) cadoul Dvs. Cu ce prilej a mers Saşa la magazin şi cu cine? 2. 3.21. Alegeți magazinul în care vreți să cumpărați un cadou. alegeți un cadou. Ce rezolvare a problemei puteți să le propuneți? — Asta numeşti d-ta etanş? . - ? 22. 2. - EXERCIȚII GENERALE 1. Alcătuiți o povestire după planul următor: 1. Ce cumpără prietenii acolo? 16. Mîine e ziua de naştere a mamei Dvs. Ce cumpărați acolo? 2.

. . subsol. confecții . (mai întîi) . 7. raionul . magazin. bărbați şi .... încălțăminte este . Merg .. rafturi. pantaloni şi o pereche . pe — de pe. ... .. clădirea . 10. sandale . Aceste mătăsuri sînt de.. Raioanele de la subsol lucrează. Cărțile sînt .. 3. femei?" Vînzătoarea îi răspunde: „Avem numai modele noi .... raionul de confecții tot ce-mi trebuie şi plec . 2. înlocuiți punctele prin prepozițiile cerute de sens: achitați bonul bună calitate cabina de probă íara pauza pentru inventar cîteva lucruri două schimburi tocul înalt fără toc 1. ... . .. 5. şi încercați rochia De ce nu luați nişte pantofi cu .. pantofi numărul 40... ». soț şi copii.. . zece etaje.... . 13. raionul . . iau . cumpărături.. un sfert de oră Saşa iese .... El pleacă .. 12. 5. . .... 4. apoi ies ... ghişeul de schimb este o funcționară amabilă. Magazinul .. ghişeul de schimb două sute de lei... . 11. Ea cumpără o pereche ... Completați spațiile punctate cu expresiile (cuvintele) din coloana din dreapta: Raionul de încălțăminte este închis . Alcătuiți propoziții. 9... Soția cumpără haine .. drum. folosiți după sens prepozițiile: în — din. - ( . etajul doi.. alimente.* Traduceți în româneşte: ) . 8.... magazin rămîn numai vînzătoarele. ).. poştă o scrisoare „post-restant"... . Urc ... . Apoi tot . Vreau să cumpăr . (conj. Maria urcă ........ 42 « .. 9. . liftul..).. primesc ... Ea întreabă: „Aveți modele noi . unde este raionul . « . parter. raionul de confecții. 7. confecții este .. femei".. Cumpăr .. Ea intră .. Eu prefer pantofi . la — de la 1.. închidere ... masă un vas cu flori..... 42 .. Mergeți la casă şi. copii..... .. 6. masă tacîmurile şi pune . ». Raionul . etajul zece . 4.. 3. pantofi . poştă să dau o telegramă şi să iau . Magazinele lucrează în . magazin.. confecții este . 6.... cabina ..6......... Ospătarul ia .. Intru . stofă........ magazin.. de îmbrăcăminte Intrați în ... liftul cobor . cine cumperi cadoul? 2. 8. probă şi încearcă o rochie ... raft o carte.. ..

.. fără defecte nici unul. . țara mea de dor? 1 a se uita — . ? . prietenul cuminte ne uită cusurile. ? ». ) . . . . ) « . . . . . . . dulce Românie (fragment) Ce-ți doresc eu ție. . ... (a oferi) (din inimă) . — ». Am văzut mulți oameni fără calități. (clipă. :« . ea ne stă foarte adesea sub nas — dacă n-o găsim.. .) )— — — — — — )— — — — — — . Prietenul prost ne numără cusurile. vrăjmaşul cuminte calitățile. . . . dulce Românie. vrăjmaşul prost ne tăgăduieşte calitățile. . (prez. . ( . ! (Poftiți!) ? . . . . . . . Traduceți în ruseşte: Un sfat şi nişte cugetări Ion Luca Caragiale Nu căutați totdeauna inspirația la un kilometru. . .f) . . 10. Mihai Eminescu Ce-ți doresc eu ție.— - . . . . e că poate ne uităm1 pe deasupra ei prea departe.. . . .. .. Țara mea de glorii.

Trec de îndată la baie. Apoi trec în sufragerie şi iau micul dejun. ca a zilei zori1. Cînd plouă. pentru că toate cursurile facultății noastre se țin numai dimineața. DIALOGURI IN AUTOBUZ — Radule. fală şi mîndrie. Mă spăl pe față şi pe corp cu apă caldă şi săpun. arma de tărie. pentru că o veche zicală românească spune: „Cine se scoală de dimineață. Mă uit la ceas. în al doilea rînd. Şapte şi jumătate! E tîrziu! Mă grăbesc să plec. ne plimbăm. La ora şase şi jumătate sună ceasul deşteptător. apoi fac un duş rece..Brațele nervoase. ). După ce m-am spălat pe dinți. Pasagerul bătrîn moțăie. încerc să nu pierd timpul. lîngă un bătrîn. ne uităm la televizor. în stație e prea multă lume. Ionele. bucurie. Din cauza programului nostru diferit ne vedem de obicei seara. In al treilea rînd. beau o cafea neagră sau un ceai cu lămîie. ( . Viața în vecie. Merg puțin. Iau un ou. Vis de vitejie. ascultăm muzică sau discutăm despre o carte nouă. cînd ne odihnim. pentru că de obicei mă culc seara devreme. departe ajunge". mare viitor! .. Arăt taxatoarei abonamentul şi mă aşez pe primul scaun. Cobor la a patra stație şi de acolo iau metroul. stăm de vorbă. Ea are ore numai după amiază. După cinci minute m-am şi sculat. La trecutu-ți mare. glorii. 1 . Dimineața mănînc puțin. coborîm la prima? — Nu ştiu. reuşesc să iau de-abia al treilea autobuz. suflet românesc. m-am bărbierit şi m-am pieptănat mă îmbrac repede. Dacă vremea e frumoasă. Dulce Românie. Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele. deci la ora 8 trebuie să fiu la universitate. o omletă sau ochiuri. El mă aduce în fața facultății. dacă n-am uitat să-1 întorc de cu seară. între timp se scoală şi sora mea şi începe să facă gimnastică. asta ți-o doresc! Lecția 9 16 ZIUA MEA Mă scol totdeauna devreme. Arme cu tărie. ne ducem la cinema sau rămînem acasă. de aceea poate dormi pînă la 7 sau chiar 7 şi jumătate. In primul rînd.

— . — îmi pare foarte bine! Dar cînd? Nu s-a ştiut nimic! Şi nimeni n-a ştiut! — Nu ne-au spus nici nouă. ( . Gluma-i glumă. — De acord! — Iată textul pe care l-am pregătit: „Prietenilor. treaba-i treabă. Atenție la sensul verbelor: a uita— . — Iți mulțumesc că m-ai anunțat. Antonime: devreme — tîrziu.24. — O expediez imediat (de îndată). Radule. să nu întîrzie.ț&. — Te deranjez. a se uita (la) — ( ) a afla — . prietene.. pe mîini. Mărio! îmi pare bine! Ce mai faci? Cum o duci? — Mulțumesc. — Atunci nu coborîm la prima.. — Nu văd nici eu. Timpul pierdut nu se mai întoarce. Ce zici? — Perfect! Se cunoaşte că ai primit şi tu asemenea telegrame. bine! Dar tu? — Şi eu de asemenea. din camera 30. ) a face duş — între timp — . Eu sînt prima care am aflat. ai uitat unde te duci? — N-am uitat. E firesc. să ajungă la timp. Nu văd nimic. în treacăt Niciodată nu e tîrziu să înveți din greşelile altora. Vreau să-ți propun să le dăm o telegramă de felicitare.58? Căminul? — Da. pe dinți) — . coborîm la a doua. CONVORBIRE LA TELEFON — Alo! 17. mulțumesc. pe cine căutați? — Pe Radu Popescu. a se afla — REȚINEȚI EXPRESIILE de cu seară (de cu noapte) — ( ) a se spăla pe cap (pe fa. colegii români din grupa 22 vă urează din toată inima noroc şi fericire". Ferestrele sînt înghețate. Expediaz-o repede. ca să-ți spun că Saşa Ivanov şi Nataşa Petrova s-au căsătorit. imediat — de îndată. dar nu ştiu la ce stație ne aflăm acum. Au ținut totul în secret. — Tu eşti. — Pentru puțin. Eu sînt! Cine mă caută? — Aici e Maria. a merge — a se duce. dar cred că ne aflăm la stația Piața Revoluției. Mărio. Sînt colegii noştri.— Ce. . Sinonime: noroc — fericire.

. . : Mă pieptăn. . . . ) a putea + . 3 . vă.) pare rău — ( . l 2 3 1 2 3 Prezentul indicativului m scol & te scoli se scoală ne sculăm vă sculați se scoală : ) Prezentul conjunctivului să mă scol să te scoli să se scoale să ne sculăm să vă sculați să se scoale Perfectul compus m-am sculat te-ai sculat s-a sculat ne-am sculat v-ați sculat s-au sculat Imperativul (afirmativ) scoală-te PI..) pare bine — ( . : mă.) — ? ( îmi (îți.. .) ?) § 1.— poți scula devreme. .Perrul soana S. (Tu) Vrei să te plimbi.. . .) ( îmi (îți.. (Tu) . îi . : se. . a coborî la prima stație (Ia prima) — a cobori la a doua stație (la a doua) — a c&uta pe cineva — cum o duci? ( . Verbele reflexive 1 .— - ) . a putea: (Eu) Mă pot scula devreme. .— . 2 - .) de acord— ( . .— : (Eu) Vreau să te . ( ) (pronominale) (pronumele reflexive). Mă calc. - § 2.. — .a sta de vorbă— . . sculați-vl (Eu) Vreau să mă plimb. ... Timpul Numă.. — : Se cunosc bine. — . . (Noi) Vrem să vă plimbați (voi). ne.. . plimbi (tu). : . îi . te.. ).— . . — ( ).

. .....-a sculat. Copiii mei . Dimineața nu .-ați pieptănat şi .. odihnim după o zi grea.. înlocuiți spațiile punctate prin forma corespunzătoare a pronumelui reflexiv: 1. Nu te sfătuiesc să pleci. spăl cu apă rece. — 3 . Conjugați la prezent la indicativ şi (sau) la conjunctiv verbele din următoarele propoziții: 1... .. 5. 19. Nu putem să ne mai vedem. Du. 8. Dvs.. nu vă sculați Prez. Fata .. Uitați-. Vreau să . 5... EXERCIȚII 1. 16... — .. nu v-ați sculat Imperativul nu te sculai nu vă sculați! - . încep să mă îmbrac.-au dus la cinema. Vreau să se mai vadă. 12.... Se spune.. Astăzi eu . Dimineața ... Doresc să mă pieptăn frumos. pieptănați frumos. diceți şi Dvs.. Odihniți-. 2. vînd numai ziare şi reviste. Tu .. Numai acum începi să . Cînd . plimb puțin. . . speli cu apă rece sau cu apă caldă? 6. Nu ... : Prez. — . scoală studenții? 2. bine! 22... Mă grăbesc . La ce oră . — . . afle aici. 4.. ): Nu vreau sa mă plimb. Sînteți gata? . ( .. aici! 23.. vîndă la acest chioşc.. aici . Colegul nostru .... 3. 18.. piepteni? 17..... : Cărțile se vînd la chioşc. îmbraci astăzi? 3. — : Se ştie. 15... Biblioteca trebuie să .-am plimbat prin parc.. 7. noi .. duce des la cinema... 2. conjunct.-ați îmbrăcat? 14. pot să .. să nu vi sculați Perfectul comp.. indic. . 21.. -am sculat tîrziu. uite la televizor. nu trebuie să ... . — . 9. plimbăm seara. duc şi eu. Hotărăsc să mă întîlnesc cu acest om.. la concert? — Da. Cum . băiatul nu .. 20. : Nu vreau să se mai vadă... plimbăm.-a sculat încă. 4... Puteți să . .. . Cărțile nu pot să . Vrem să . repede acasă şi îmbracă-.-am plimbat pe stradă. — sfătuiesc să pleci. 11. - § 3. 13.. Vreau să mă plimb.-ai culcat ieri? 10.. . . puțin. Astăzi copiii Dvs.

M-am spălat şi pe față şi pe corp pînă la brîu. In propozițiile următoare puneți unul din verbe (după sens) la forma negativă. Tinerii se iubesc mult. avem multe ore la facultate. . 3. Aici se dau concerte de muzică clasică. Ei se întîlnesc foarte des la bibliotecă. 4. 9. 6. 10. . )? 8. Acum nu mă pot odihni. traduceți în ruseşte: Exemplu: Nu puteți să vă duceți cu noi. Ea vrea (a se scula) devreme şi (a ajunge) la timp la gară. 3. găsiți contextele care justifică locul negației. Vreau să te întîlneşti cu el. 5. Trebuie (a se spăla) şi Dvs. Trebuie să se vîndă aici cărți vechi. Culcă-te repede! 5. puteți rămîne aici. 3. Dumneata trebuie (a se grăbi) astăzi. El îmi cere să mă plimb aici. 8. Trebuie să te duci acolo. 6. 2. Aici se vînd şi se cumpără timbre şi plicuri. 4. 5. Puteți să vă plimbați aici. 9. ). . Trebuie să vă culcați. Totdeauna trebuie să te ții de cuvînt. Acest cuvînt poate să se scrie aşa. Vreau să se spună despre el numai lucruri proaste. (dar) . Trebuie să mă scol devreme. 7. Noi vrem (a se aşeza) la masă repede şi (a termina) repede micul dejun. cu apă rece. . în maşină sînt numai patru locuri. 1. Puteți să nu vă duceți cu noi. . 6. Pot să mă duc acolo. 5. 9. 5. 13. 7. Ziarele s-au vîndut într-un sfert de oră. ? ?— . ?— ? 10. reciproc. Spuneți ce sens au verbele pronominale în propozițiile următoare (reflexiv. 2. 13. Trebuie să mă spăl şi pe picioare. 9. Lucrarea de control poate (a se face) şi aici. 3. 10. Ei vor (a se uita) seara la televizor. 14. 4. 2. 7. . Astăzi noi mergem (a se pieptăna) la coafor. Despre el nu poate (a se spune) aşa ceva. Vreau (a se odihni) bine. 11. Acum nu pot să mă odihnesc. Cum se scrie acest cuvînt? 11. 6. ( ?— ( ? 9. Acest exercițiu poate să se facă cu ajutorul dicționarului. 7. 8.să mă bărbieresc. (a se da) . țin mult unul la altul. Puteți să vă duceți cu noi. M-am odihnit cum nu se poate mai bine. 11. 10. vor (a vedea) un spectacol nou. Iți cer să te duci acolo. 8. 10. 4. Vă cer să vă întîlniți cu el. . 12. Mă pot duce acolo. 6. 8. 9. Se spune că nu mai înveți la universitate. Eu sînt foarte obosită. 3. 8. 2. 12. II. uneori ascultăm opere la conservator. Treceți verbele din paranteze la conjunctiv: 1. 7. * Traduceți în româneşte: 1. Aşezați-vă aici! 15. Nu vor să se mai vadă. Mîine trebuie (a se duce) la oficiul poştal şi (a da) o telegramă. Ne ducem des la filarmonică. 4. Doriți să vă odihniți? 6. Se vede că nu ştii gramatica. pasiv ori nehotărît): 1.

Asemenea cărți se găsesc numai în cîteva biblioteci din lume. ră grábă). Maria rămîne şi ea aici.. EXERCIȚII 1. asemenea fată. 23. 27. Asemenea eroi se găsesc numai în romane. . ) de asemenea : Eu de asemenea n-am învățat limbi străine. Sînt mîndră de asemenea elev! 3. .. — ( ) .— . — . 16. .. asemenea ( .— . 12. . asemenea fete. 7. . . ! . 30. : ) şi. ! 14. . Traduceți în limba rusă: a) 1. : un asemenea băiat. N-am citit . asemenea oameni. asemenea. . ... . ! 26. : - . asemenea . 18. . . . 25. ! 22. asemenea. § 4. asemenea caiet. Asemenea romane nu se mai citesc. Maria nu rămîne nici ea aici. Şi Maria rămîne aici. . ?— . ) asemenea : am văzut asemenea oameni. . 19. — . (fă(a se miră). 13. . . Nici Maria nu rămîne aici. 28. asemenea fată. .— . § 5. 15. . asemenea caiete. ' ( )' : Plec şi eu. De asemenea şi Ion ne scrie foarte rar. . şi nici: Nu plec nici eu. (= )! 21. . . . . ) ) . . . . 29. . : asemenea om. 24. . . . 5. 17. asemenea Mulțumesc. 2. asemenea (de asemenea) ' ( )1: Poftă bună! — de: Se zice de asemenea că. 4. 20.. — ( ) .

. 7. pereții pe care sînt multe tablouri. 2. 6. . . Nu mi-a povestit nimic nici mie. . ..Avem şi noi părinți în vîrstă. . Biletul pe care . Eu de asemenea nu am frați nici surori. 8.. . ! 6. - 1. 10.. Asemenea tablouri sînt numai în muzeul Dvs. . .asemenea versuri. blocurile pe care Ie construiți. 3. Acolo unde trebuie înlocuiți spațiile punctate prin íorma neaccentuată a pronumelui personal: : ( ? ?) ( ) .) . 8. 3. .. Studenta pe care ați întrebat-. 4. De asemenea şi mie nu-mi place această muzică 5.. 8. scrie „seara" e pentru tine.. textul pe care l-am citit. * Traduceți în româneşte: 1. EXERCIȚII 1. cărțile pe care le-ai cumpărat. 9. Studenta pe care . . 6. -esc) . 3. 5.. (la mine) . . nu mai pot mînca peşte. Ai văzut vreodată asemenea fată? — Da. 2. ? 9. dar a fost foarte demult.. Este de asemenea un roman al lui Cezar Petrescu. ? 18.. 16. . banca pe care stăm. Biletul pe care . cunoaşteți nu vine astăzi. 7. 7. Am de asemenea o soră şi un frate.-am cumpărat este pentru tine. 2. (a îndrăzni. 4. Mi-a povestit totul şi mie. (perf. 14—1078 209 . ? 15.. am văzut o dată o asemenea fată. 17. biletul pe care . - - ! 10. ieri la seminar n-a venit astăzi. 14. cartea pe care ai scris-o dumneata. . îmi spui asemenea cuvinte! b) 1. băieții pe careA aşteptați. : băiatul pe care-1 căutați. scrie „dimineața" este pentru mine. 11. ( ) - ?— § 6. ! ? 12. nu mai sînt în viață. 2. . . 4. Asemenea şi eu. 13. La şedință au venit de asemenea şi nişte studenți din anul cinci. Nici noi nu mai avem părinți. : masa pe care stă un vas cu flori.

înlocuiți spațiile punctate acolo unde trebuie printr-o prepoziție: 1. pui tacîmurile. ... Cunosc bărbatul pe care vrei să-.. . care s-a căsătorit Nataşa. Iată cărțile pe care vreau să . 4.. .-am vopsit. ' întíi prim. 5. care stau studenții are multe uşi. care mergem duce la poşta centrală a oraşului... Se spune că romanul pe care am hotărît să-.. Fereastra pe care te-ai grăbit s-.. vedeți sînt noi. . Am pregătit poeziile pe care trebuie să .. citeşti. 4. Unde învață băieții pe care . 2... ? . care I-am chemat a pus bagajele în cărucior şi a plecat spre tren... 10. 6. 6. 7. La gară găsim totdeauna mulți hamali . Strada . . 3. Iată banca pe care am reparat-... Omul .. Mi-a plăcut băiatul . pus) . 8.5.. 2. poți citi.. 6. Spune-mi ziua . 4. Hamalul .. Intru în hol şi văd studenții pe care .. îți dau o carte pe care poți s-.. . 14. 14. citesc este interesant. închizi dă tocmai în grădina botanică.. 9. 13. care au vorbit cu tine ieri sînt aici. .. . . .. 7. Coridorul . 3. . . . care pleci. . învățați pe de rost. inviți la noi. .. Ți-am adus romanele pe care poți să . 15.. Iată masa pe care am pregătit-. țineți minte locul pronumelui: 1. Ieri am vorbit cu tovarăşul . nu sînt grele. . .-am aşteptat în cameră. 5.... 12. . stai este stricată. 3. . .. care te aşteaptă aici stă la noi foarte demult. 4. punem tablourile. (a púne.. 120 .... 2. înlocuiți spațiile punctate prin forma neaccentuaíă a pronumelui personal. . 11. § 7. . îți dau o carte pe care .* Traduceți în româneşte: 1. Am pregătit masa pe care trebuie să. 2.. Fructele pe care începem să ... Studenții . .... Iată pereții pe care . 10... . 8. . care îl cunoşti şi dumneata. .. Ți-am adus exercițiile pe care . 5. . 7.. .. care ne propun să ducă bagajele.. Banca pe care . ' : - : .-am văzut alaltăieri la tine? 9.. citesc. . 3... .. . Iată pereții pe care . 12.. 8.. 8. 6. Blocurile pe care . 9. mîncăm sînt foarte proaspete. 13. .. poți face. 7. .... .. citeşti..

pagina întîi. » - -al doilea.. — . lecția întîi. lecției întîi. 101- . -lea. ) : al . . : etajul în- § 8. 31. Feminin întîia floare prima floare întîii flori primei flori Masculin Plural Feminin întîile flori primele flori întîilor flori primelor flori întîii oameni primii oameni întîilor oameni primilor oameni prim. a douăzeci şi una a o sută una . tîi.Singular Cazul Masculin Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ ^ » întîiul om primul om întîiului om primului om : ) . Masculin al al al al al al al al al a doua stație doilea rînd a treia elevă treilea elev a patra cameră patrulea vagon a cincea vecină cincilea pasager a şasea lecție şaselea copil a şaptea floare şaptelea caiet a opta studentă optulea creion a noua soră nouălea frate a zecea fată zecelea băiat al unsprezecelea (a unsprezecea) al douăzecilea (a douăzecea) al douăzeci şi cincilea student a douăzeci şi cincea studentă al o sutălea (a o suta) al o sută optulea (a o suta opta) al o miilea (a o miia) al o mie zecelea (a o mie zecea) al milionulea (a milioana) ) : al douăzeci şi unulea al o sută unulea 21. al doilea ( — : Feminin « ).. . . . ) întii prim întîi .

. rochie.. — — . întîia lui plecare din țară.. al milionulea.. 2. . 12.593. a doua. 161. al doilea întii : primul meu copil. .. 3. elevă.. 2. al două sutelea.. 41.. gumă. .. Cunosc şi pe primul băiat. . : în prima parte exercițiile sînt uşoare.. ) ) pe: Cunosc pe al doilea băiat : primii băieți ai Măriei. oraş.. .. locuință... stație. . zi. . 1000.. .. 4.. a treizeci şi una. a treia fată a vecinului. copil al prietenilor.... an. a cincea. . a două sute douăzeci şi patra. Traduceți în româneşte: . 2.. . 5. ( . a miia. .. 867. al doilea . .. : al treilea examen al meu. . oră.. 1000000 3. bloc.. . 7. ) prim noastre examene. .* Traduceți în româneşte următoarele îmbinări de cuvinte: .§ 9.. al doisprezecelea. 1025. 10. locuitor. 9. ... ( ): al doilea pasager. înlocuiți spațiile punctate printr-unul din următoarele substantive: copil. . a o suta. Formați numeralele ordinale masculine şi feminine de la numeralele cardinale: 1. foarte bine. . . elev.. : Coborîți la prima? Coborîm la a doua.. 17.. 49. 1.. 183.. 10001. 21. al unsprezecelea. al două sute treizeci şi treilea .. .. .. ) 4*. a douăsprezecea .. .. primele . . 22... a doua stație. al cincizeci şi unulea..... . EXERCIȚII 1.. - . a treia fată a mea. 8. - . — . a două suta. ... . al cincilea. : ) ( . al o sutălea. în partea a doua sînt grele.. 101. . . caiet..274..

16. . La ce oră vă sculați de obicei? 2. 12. e devreme sau tîrziu? 4. . 10. Cum vă spălați. 17. ?. Ce luați de obicei la micul dejun? 13. e bine? — Azi nu citim. tovarăşe. . ? 7. Cu ce întrebare vă adresați pasagerilor din autobuz dacă nu stați lîngă uşă şi trebuie să coborîți? într-o bună zi de odihnă I. . Aveți obiceiul să vă spălați pe picioare înainte de culcare? 12. Ce faceți seara? Cum petreceți duminica? 17. Vă sculați singur(ă) sau întoarceți de cu seară ceasul deşteptător? 9. . . La ce oră v-ați sculat astăzi? 3. Cînd vă culcați seara? 7. . Vă place să vă sculați devreme? De ce? 5. 14. Ce proverb potrivit cunoaşteți în limba română şi în limba rusă? 6. La ce oră vă întoarceți de obicei de la universitate? 15. 6. . Vă spălați pe dinți seara sau dimineața? 11. Ce faceți după ore? 16.8. . La ce oră plecați la universitate? 14. Răspundeți la întrebări: —Citiți ce scrie acolo! — Rămînem aici. azi ne relaxăm. . Cum credeți. . 13. . ? 11. — . 15. numai pe față sau şi pe corp pînă la brîu? Cu apă caldă sau cu apă rece? Faceți şi un duş rece? 10. . La ce oră v-ați culcat ieri? 8. . 9. EXERCIȚII GENERALE 1. . ?— . .

întîlnesc un prieten (o prietenă). Alcătuiți propoziții folosind expresiile: a se spăla pe mîini. îl (o) găsiți acasă (la cămin). . Un coleg al Dvs. 5. 5. Ieşim cu colegii de la universitate după terminarea lecțiilor. Ce proverb rusesc corespunde proverbului românesc: „Gluma-i glumă. cu săpun. Greşelile altora ne pot fi de folos? 2. . cu tatăl. » 7. Dați un telefon prietenului (prietenei) Dvs. . După aceasta povestiți textul lecției. stăm de vorbă. imediat. - . :« . cu apă caldă.* Traduceți în româneşte: ) . de îndată. . . Mă scol dimineața. pe cap. fără săpun. în ce constă caracterul tragic şi caracterul comic al situației oamenilor care au o pană de motocicletă? 3. Pe cine vedeți în primul şi în al doilea desen? 2. (a se trezi. . pe față. -esc). aşteptăm autobuzul. (a trezi. . . . . vine la Dvs. 6. . de cu seară. pe corp pînă la brîu. 3. . . Mergem împreună în autobuz. pe dinți. . are el dreptate? 6. Găsiți şi descrieți situații în care se pot folosi expresiile şi cuvintele următoare: îmi pare bine. Alcătuiți dialoguri după situații următoare: 1. Ce interzicere a încălcat prima familie? 4. . cu sora). . 4. . Puneți întrebări la textul lecției şi răspundeți la aceste întrebări. Timpul pierdut se mai întoarce? 19. . pe picioare. Alcătuiți o povestire pe tema: „Ziua mea". îmi pare rău. vorbiți cu el (cu ea). cum o duci? de acord. Seara Ia televizor vorbiți cu părinții. cu apă rece. de cu noapte. ca să pregătiți lecții împreună. . treaba-i treabă"? 20. Răspundeți la următoarele întrebări în legătura cu două desene: 1. (a se întoárce) . 4. . 2. 6. Omul care face observație primei familii. ». 7. ce mai faceți. 8. . Ce reguli n-au fost respectate de a doua familie? 5.18. vorbim despre lucruri diferite. -esc). vorbesc cu mama (cu fratele. . apoi cu metroul. . Ies pe stradă.. Cum au hotărît prima şi a doua familie să petreacă ziua lor de odihnă? 3. .

) . . M-a întîmpinat sora Elisabeta. ».. Traduceți în ruseşte: Patria (fragment) Patria este țărîna pe o calc. Am aflat că mama a murit azi noapte la ora unu fix. : « acord)». . (a insista). M-am trezit ca de obicei la orele cinci.f). -i f).. . ) (pădúre. : « . (prez.. . . am simțit că mă îneacă un miros greu de tămîie. Acolo m-a găsit peste o jumătate de oră fratele meu Ştefan. Mama (După Zaharia Stancu) Mama a murit în miezul nopții. (situáție.. . m-am îmbrăcat. . am deschis fereastra. Patria e acest cîmp neted ca-n1 palmă Pe care foşnesc lanuri de grîu.. Eu am fost atunci la Bucureşti. Pe la orele nouă am terminat munca redacțională. !» (măcár) . Patria e zumzetul albinelor Care culeg mierea din flori. . . . era ora unu. . (afáră din oraş).. M-am spălat. într-o noapte . am luat micul dejun. am plecat la redacție. am aprins lumina. Patria sînt dealurile cu struguri. 1 ca-n — ca în.« /) . m-am culcat. Am sărit repede din pat. .. Am lăsat ferestrele deschise. . (a fi de : « . . Apele cu peşti de argint şi de aur. (a se trezi. m-am sculat brusc. -ii ) . . care m-a anunțat că mama a murit.. -esc) . M-am uitat la ceas. .. de secară.. am trecut prin camere să văd dacă nu arde ceva. Zaharia Stancu 9. Peste cinci-şase ore am ajuns cu maşina la Omida. E văzduhul pe care îl respir. m-am bărbierit. (motociclétă...... am trecut Calea Victoriei şi am intrat în restaurantul Capsa..

ale liliacului. Nopțile sînt mai scurte şi mai puțin reci. castraveți. „A ruginit frunza din vii şi rîndunelele au plecat. ninsorile mai rare. mai calde. dă contururi ciudate copacilor. ardei. . morcovi. e ger. . . transformînd parcurile şi pădurile în adevărate decoruri de teatru. gerurile mai mici. Natura întreagă revine la viață. Anotimpul cel mai plăcut dintre toate este primăvara. cartofi. ale garoafelor celor roşii. Tot atît de mare este bogăția şi varietatea zarzavaturilor: mazăre. la munte sau la mare. vara. Peisajul se schimbă: zăpada albă se aşterne peste tot. al prunelor. Vara ne aduce belşugul fructelor: al cireşelor. Al primăverii dulce iubit prevestitor" — spun versurile cunoscutului poet Vasile Alecsandri. al vişinelor. Mugurii gingaşi ai pomilor se desfată în razele soarelui blînd de primăvară. Odată cu toamna vine şi anotimpul zilelor celor reci. Vremea se schimbă văzînd cu ochii: ninge. Cu strugurii se încheie sezonul de fructe. „In fund pe cer albastru. mai însorite decît iarna. . 1 — dulci. roşii. în iulie şi august e foarte cald la Bucureşti. La Bucureşti iernile sînt mai puțin aspre decît la Moscova. al merelor. Recoltele bogate de struguri fac bucuria țăranilor colectivişti. se întunecă devreme. Sosesc din țările calde primele păsări călătoare. al perelor. Mulți preferă să plece în concediu.- . La răsărit. adesea plouă şi uneori e foarte frig. fasole.Lecția 9 17 ANOTIMPURILE Cele 12 luni ale anului formează patru anotimpuri: primăvara. vinete. ale trandafirilor. în zarea depărtată. un negru punct s-arată! E cocostîrcul tainic 1în lume călător. Pămîntul se acoperă de iarba cea verbe. Pustii sînt holdele din sat" — spune un cunoscut cîntec românesc. Nopțile devin tot mai lungi. Totuşi temperatura coboară adesea sub zero şi unele zile sînt foarte reci. Primăvara zilele sînt mai lungi. sub soare. Vara este anotimpul cel mai călduros dintre toate. Pustii sînt codri şi cîmpii. în septembrie şi în primele zile ale lui octombrie are loc culesul viilor. toamna şi iarna. ale narciselor celor albe şi gingaşe. în grădini domnesc miresmele primelor flori: ale zambilelor celor parfumate. Nu întîmplător luna iulie are şi altă denumire — luna lui Cuptor.

După aceea vremea se încălzeşte. să consultăm dicționarul de neologisme. Uneori toamna zilele sînt tot atît de însorite ca şi vara şi tot atît de calde ca vara. Nu pot citi nici o scrisoare dea lui fără să consult. început — sfîrşit. gerunziu) -índ -înd.DIALOG ANOTIMPUL PREFERAT — Cum e vremea astăzi? E frumos? E urît? E cald? E frig? E ger? Bate vîntul? Plouă? Ninge? — E tot aşa de frumos ca şi ieri. sîntem obligați... -i. ori de cîte ori ne scrie.. văzînd cu ochii — sub zéro — deasupra lui zero — peste tot — Cum e vrémea? (Cum e timpul?) — bâte vîntul (e vînt) — óri de cîte óri — ( ) . frumos—urît. dar e cam răcoare.. ianuarie. — Ce anotimp vă place cel mai mult? — Cel mai mult îmi place primăvara. venind în septembrie sau octombrie găsiți multe fructe. . -i ( -ind IV . I III -înd: . . § 1.. februarie sînt geruri foarte mari. Dar la Bucureşti cînd sînt căldurile cele mai mari? — De la sfîrşitul lui iulie şi pînă la începutul lui septembrie. carnetul de economii! Antonime: aspru — gingaş. rar—des. îmi place şi toamna aurie cu frunzele ei ruginii şi albastrul cerului. Nu-mi place iarna cu cerul ei cenuşiu şi vîntul ei aspru.. — . . — în ce luni ale anului sînt gerurile cele mai mari la Moscova? — în decembrie. rece — cald Familii de cuvinte: a se întuneca—întunecat—întuneric... — Al meu e mult mai pre(ten)țios. — în ce perioadă a anului e mai bine să vin la Bucureşti ca turist? — Ducîndu-vă la Bucureşti în mai găsiți multe flori. cald — căldură — călduros. ? . a schimba — schimb REȚINEȚI EXPRESIILE nu Intimplătór — odátă cu. soare — însorit. In treacăt Consultație — De cînd fiul nostru e student.

a fi. . a şti -ind -i şti — ştiind.. : vazînd. bînd. cunoscînd. . . a plecat). : ) . fără -ă-* III . casă.— - zînd-o. . -a-. ne-. a sta. căzînd. fără să ieşim. : (Eu) pot face aceasta fără să ies din . : fără + conjunctiv.. (Noi) putem. a bea. : a cădea — a vedea — : (a)fi — fiind. putînd — neputînd (Neputind să aştepte. ( ) . 1 : văzîndu-mă. — . a plecat). ne. explicîndu-le.. : ieşind ştiind fără să ies fără să ştiu Pot face aceasta fără sa ies din casă. nevízînd-o. -d. : vă. : ştiind — neştiind (Neştiind ce să facă. spunîndu-mi.. Am plecat fără să ştiu că el a sosit. a cunoaşte : dînd. .. : fára să mă vaaă... nevăzîndu-l.. stînd. a deschide — deschizînd. ... (Tu) poți face fără . — să ieşi.. să-mi spună.I II III IV a urca a studia a tăcea a face a scrie a coborî a veni urcstudităcfacscricoborven- urcînd studiind tăcînd făcînd1 scriind coborînd venind a da..

a bea. 3... 5. a avea. a expedia. prietenii noştri au ajuns acasă tîrziu. 6.. De ce ați plecat (a-mi spune) nimic? — Am plecat (a vă spune) nimic pentru că nu ştiu ce vă pot spune. 3. a şti. (A merge) încet pe jos. 4. a cădea. . aflați lucruri interesante. . a plăti. Acolo unde trebuie.. a scrie. îmi înapoiați revistele (a le citi). Îmbrăcînd.. .. funcționara le-a dat explicații în ruseşte. a aduce. . : ( . El a spus aceasta (a se uita) la mine. a sta. ). 6. a merge. .. aflați multe.. . a da. 7.) de la următoarele verbe: a avea. a simți.. a mînca. Eu nu pot pleca (a mînca). dar chemînd. văd că este al tău.. a vedea. 8... Nu-mi place să citesc (a se scula) din pat. Formați gerunziul negativ (ne-. (A se aşeza) la masă nu uita să spui „Pofta bună!". (A se duce) la facultate noi am trecut şi pe la bibliotecă.. (A se spăla) cu apă rece întăriți sănătatea.. a închide... 2.... 4.. a fi. 11. a putea. (A se duce) la Maria eu am cumpărat un mare buchet de flori. a deschide. a vedea. De ce ai spus aceasta (a se uita) la el? 4. 4. 3. Sculîndu-se. 7. Formați gerunziul afirmativ al următoarelor verbe: a aştepta. a ierta. (A se scula) devreme poți face multe lucruri înainte de lecții. am văzut că mulți nu pot veni.. Iată revista „Steaua". Sculîndu-se.. 12. 9. . 9. 5. Puneți verbele din paranteze ia forma afirmativă a gerunziului: 1. Am plecat (a se bărbieri).. a studia. a coborî. a dormi.. a urî. Formați perifraza fără -f conjunctiv de la verbele incluse în paranteze. Noi am mîncat (a se aşeza) la masă. .. a simți. . 3. Atenție la acordul verbului şi al pronumelui reflexiv cu subiectul: 1. Ați chemat studenții la consultație? — Da. a cunoaşte. a veni. a şti.. a asculta. . 5.. a face.. Pe masă este o carte. a încălzi. 5. Sculîndu-vă. 8. Vă culcați astăzi (a se uita) la televizor? Se vede că sînteți obosiți. a citi. (A se pieptăna) eu am povestit mamei tot ce s-a întîmplat ieri.. 2. (A pleca) repede la facultate am uitat să închid uşa. Citind. (A întîrzia) seara în oraş am luat taxiul.. a cere.. a cunoaşte. citind. Luînd. a dormi. văd că nu e a mea. a auzi.) .. în dulap este un palton. a plăti. adăugați litera -u-: 1... a tăcea. Scuiîndu-mă.. 2. (A vedea) că nu ştiu româneşte. EXERCIȚII 1. Sculîndu-te. 10. Sculîndu-ne. (A se culca) noi spunem unul altuia „Noapte bună!". înlocuiți punctele prin formele pronumelui personal neaccentuat. (A se duce) la noi Ion şi Maria au cumpărat un buchet de flori. 2.. Citiți neapărat ziarul de astăzi.

. (prez. ín ianuarie e ger. 11. . . ). . « (a repeta) . . !». . . . 4. 16. . vezi că nu plouă nici astăzi. . . « . !» 6. - 13. conj. . . ger ( . . .6*. a fulgeră (fulgeră — ( 3 . . . 7. -i f) . Ieri a fost foarte cald. 3. 2. Unde pleci. . - . indic. Toată ziua plouă! 9. cald . : ) Infinitivul a ploua a ninge a fi frig . ieri a fost frig şi a bătut vîntul. astăzi bate vîntul. a ninge (ninge — ). . plóuă ninge e (este) frig EXERCIȚII í. . . Nu pleca uşor îmbrăcat. Sperăm să nu plouă mîine. . . . Traduceți în limba rusă următoarele propoziții: 1. 5. 2. 13. In septembrie este încă cald la Bucureşti. a fi: frig. numai ieri a plouat. Traduceți în româneşte: . 8. seară ( Prez. . Să mergem repede. 15. 6. plouá (plouă — nă— te ( . . răcoare linişte . noapPerfectul compus a plouát a nins a fost frig Prez. e noapte! 14. a tuná (tu). 10. . Ieri a nins. 2*. . Vezi ce furtună e! Tună şi fulgeră! 12. - . § 2. . . Pe strada noastră e linişte. 3. Astăzi nu plouă. ). Traduceți în româneşte: 1. (régulă. 10. e rece. pe stradă e multă zăpadă. 5. 4. 7. In martie e răcoare. 8. . 9. să plóuă să ningă să fie frig ). e frig. . . Astăzi e soare şi cald. . 14.). ). . ) . 11. 12. . . .

Capitalele (statele socialiste) sînt mari centre politice şi culturale. 6. 2. 6. frumoşii băieți — frumoşilor băieți. împrumutați (un student străin) dicționarul român-rus. 5. Lucrările (un bun student) sînt şi ele bune. 1. . Ieri am asistat la concertul (un mare compozitor român). . EXERCIȚII 1. . 13. . a) Traduceți (cu articolul hotărît) următoarele îmbinări de cuvinte punînd adjectivul înaintea substantivului: . 11.). . după sens). (conj. 7. Belşugul (recolta bogată) face bucuria oamenilor muncii din țara noastră. . 4. . c) Alcătuiți propoziții întrebuințînd aceste îmbinări de cuvinte la nominativ-acuzativ şi la genitiv-dativ (cu articolul hotărît sau nehotărît. M-a încîntat frumusețea (albastra floare). Simt miresmele (dulcea primăvară). . 2. ( ) : un frumos băiat. . La 7 noiembrie sărbătorim aniversarea (Marea Revoluție Socialistă din Octombrie). 3. Păsările călătoare sînt vestitorii (primăvara dulce). frumoasă fată — unui frumos băiat. 8. 7. . unei frumoase fete. ! 8. . ! 10. § 3. ( ) ( ( )— . . b) Puneți aceste îmbinări de cuvinte la genitiv şi dativ. ?— ! 9. 10. . . 3. 14. unor frumoşi băieți. frumoasa fată—frumoasei fete. Azi am asistat la o întîlnire a (vechii prieteni). . . . Aşezați îmbinările de cuvinte incluse ín paranteze la cazul cerut: 1. : . ! . 11. ) - : frumosul băiat — frumosului băiat. . . 9. unor frumoase fete. . 5. . . In sfîrşit avem bucuria (caldele zile). . . Am văzut în vitrină noul volum al (celebra poetă). frumoasele fete — frumoaselor fete. . Astăzi începe sesiunea (Marea Adunare Națională). 2. 12.4. Concertul (marele compozitor român) m-a impresionat mult. Rezultatele muncii (un harnic om) se văd totdeauna. . .

lunii: începutul lui mai.Sing. G. calde. 3. ( . . 5. . 2. Gerurile din primele zile ale (ianuarie) au fost mari. cel celui cea celei cei celor cele . Gen. Căldurile la începutul (august) sînt mari. — . : (articolul determinativ sau adjectivál) . Nopțile la sfîrşitul (iulie) sînt calde. 1. începutul (martie) a fost cald. ). vechi — munții cei înalți—( . ( ) . Puneți substantivele din paranteze în forma genitivului şi a dativului singular.-Dat. 2. Plural Singular Cazul Masculin Feminin Masculin Feminin Nom.-D. .§ 4. - . EXERCIȚII 1. (ultim. . — — - § 5. : : oraşul cel ). 2. — . 3. însorite. ). . . -ă) . dați amîndóuă variantele: 1. Zilele (iunie) sînt lungi. 6. . . Iui ( . . 4.-Ac. în- luna. 6. . 4. . Traduceți în româneşte: 1. Vin la Moscova la începutul (aprilie). — ceputul lunii mai. 5. .

. : lui Ştefan cel Mare ( : lui Ştefan celui ). . S. N.-D. cea de-a doua casă — . . . cea dinții casă. Mircea cel Bătrîn — . : Ecaterina cea Mare — Ecaterinei celei Mari. 1 . .Pl.-Ac. casa cea înaltă — G. lui. cel mai înalt munte — . Petru cel Mare — . ( ). : acoperişul celei de-a doua case. ) . casei celei înalte. . ): Ştefan cel — . . : cel dintîi bloc.-D. întîi . ( . . sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. — . 2. caselor celor înalte. : succesele celor partu studenți. istoria celor 12 facultăți. cele 12 facultăți ale universității — ( — . ( ) : muntele cel înalt — muntelui celui înalt. . : cel de-al doilea război mondial — . 4. de. . . casele cele înalte — G. munții cei înalți — munților celor înalți. . . : N. . . .S. .-Ac. . : cei patru studenți — ( . Pl. blocul cel înalt — blocului celui înalt. . blocurile cele înalte — blocurilor celor înalte.. — : 5. . 3. ) 12 .P1.

ziua cea mare. . drumul cel bun. drumul bun. Ziua . 2. vestitorul cel bun. Alexandru cel Bun. . cei trei oameni. Ecaterina cea Mare. 7. . luna cea călduroasă. (în fundul) (în fața) — . 15. . . 8. (secție. primăvara caldă. Istoria oraşului celui vechi este foarte interesantă. § 6. 13. Radu cel Frumos. (grádele de comparáție) . Profesorul stă de vorbă cu cei 10 studenți şi cele 5 studente care au venit la consultație. . El merge repede. ? 9. 2. 8. XXVI . cei trei. Admirăm bogăția sălilor muzeului celui celebru. cele cinci fete. (în spatele) . — . Alcătuiți propoziții cu grupurile de cuvinte din exercițiul precedent. 6. cei doi soți. (grádul comparativ) : . 4. . Puteți schimba banii în clădirea gării celei noi. Traduceți următoarele propoziții în ruseşte. ? - (a obține tronul) 1400 1432 ( 1981 . 7. domn al Țării Româneşti. (grádul superlativ). 5. cea de-a patra întîlnire. A venit primăvara cea caldă. 12. explicați întrebuințarea articolului determinativ: 1. )? 11. 3. vestitorul bun. . primăvara cea caldă. 4. 2. însorită. 5. cel de-al nouălea congres. cea de-a treia fereastră. Trecem prin sălile muzeelor celor celebre. Mircea cel Bătrîn. ? 3. : Timpul cald. Declinați la singular şi la plural (unde se poate după sens) grupurile de cuvinte: ziua mare.EXERCIȚII 1. (grádul pozitiv).* Traduceți în româneşte întrebuințînd articolul determinativ: 1. 3. Peste tot domnesc miresmele primăverii celei blînde. în cel de-al treilea ghişeu la stînga. a trăit şi a domnit în cel de-al paisprezecelea— cel de-al cincisprezecelea secol (la sfîrşitul celui de-al paisprezecelea şi la începutul celui de-al cincisprezecelea secol). -ii f) — . . 14. 6. . cele două surori. (cu ajutorul) ? . Ecaterina cea de-a doua. 10. lungă. . 4.

). celor mai bune anotimpuri. . ): Singular Cazul Masculin Nom. . ele)..— ): cel mai bun anotimp.. mai. . Ei merg tot atît de (tot aşa de) repede ca şi noi. cea mai bună studentă — . — ... — . mai puțin) lungi ca şi (decît) nopțile.. ) ( ).. : Acum zilele sînt mai (mai puțin) calde dicît în iunie. ..— ( ) . . ca (şi). mai pu'\in) repede ca şi (decît) mine (tine. EI merge cel mai repede..-D. — . : mai puțin... celui mai bun anotimp. ca (şi).... . ei. — ( . .. . decît — . : Mergeți mai repede! — ! ca(şi) decît — : Acum zilele sînt tot atît de (mai.. El merge tot aşa de (mai.. - mai: cel mai frumos băiat — . .-Ac G..tot atît de.. ( . cele mai bune anotimpuri.. . . cei mai buni studenți celor mai buni studenți cele mai bune studente celor mai bune studente Feminin cea mai bună studentă celei mai bune studente ( . G. .. tot aşa de.: Primăvara poate fi tot atît de (tot aşa de) caldă ca şi vara.-Ac. : . . cel mai bun student celui mai bun student Plural Nom. Ei merg mai (mai puțin) repede decît noi.-D. . — . 15—1078 225 .— . ( . decît — . .

El merge foarte repede. Elena este . ( ) ) — - : . greu decît nepoata mea. studentele cele mai bune — studenților (studentelor) celor mai buni (bune). Elena este. : . Mobila (cea mai încăpătoare cameră) este de culoare maro. ei. extrem de mari. studentei celei mai bune.. Este autorul (cele mai interesante romane). 6. 2. 9. El scrie româneşte . . 10. E caietul (cel mai bun student) din grupă.— foarte: Iama îmi place mult (foarte mult). 3. 5. cel mai repede. : : El (ea. El a oferit bomboane (cei mai mici copii). Ion merge cel mai repede din toți.. 2. . Acest băiat e . Maria este cea mai bună studentă din grupă (din grupa noastră).. Introduceți în locul spațiilor punctate adverbele necesare pentru a forma gradul comparativ: . EXERCIȚII 1.. dintre — : Ion este cel mai harnic dintre studenți. 1. 4. extrem de: In februarie gerurile sînt foarte mari (prea mari. ca şi ieri. Clădirile (cea mai mare piață) din oraş sînt impunătoare. 8. studentul cel mai bun. 2. 9. de răcoare. a) Puneți grupurile de cuvinte din paranteze în cazul potrivit: 1. studenta cea mai bună — studentului celui mai bun. foarte mult. Astăzi e. Trimit un pachet (cea mai veche prietenă) a mamei. înalt decît mine.. . El oferă bomboane (cea mai mică copilă)..bine decît Ion.. foarte. El este . ele) merg(e) din.. ( . mult... studenții cei mai buni. 7. Maria este cea mai harnică..de tînără ca şi Maria. . Iată titlul (cea mai nouă carte). Pl. 3.. foarte mult. . .. El scrie numai (cei mai buni prieteni). : Ion este cel mai harnic... 6. Nepotul meu învață.. harnică decît Maria. grozav de mari).în vîrstă decît fratele lui..mult decît tine. § 7. Sîntem la începutul (cel mai plăcut anotimp). El ştie . 7 Această casă este . 4. prea.: Sing. .. 8.de înaltă ca şi casa noastră. Iarna e un anotimp foarte rece. 5.

Iarna se întunecă . . mare.b) Faceți exercițiul de mai sus punînd adjectivele la superlativ după substantiv. . adesea sub zero. 5. Cam mult. ^V ara vremea se încălzeşte . 3. ieftin. 11.. 6. .-: cam rece. multe fructe şi legume. Azi e o căldură . îmi place . - *.... . 7..... 20. mult... 9. 12... — 15» ' ) cam . 8. 19... 8. . Oraşele din țara noastră s-au transformat. . El este cam mai înalt ) . 4. . mulți studenți. . . devreme. 10. - .. . 10. 14. foarte mult. 227 . 2. .. puțin. ( ) . 7. 13. Astăzi e . . Iarna temperatura coboară . - .. -ri ) (conținút ri) . . . devreme. 16. 16.. — prea repede. lungi. . 5. Mergeți cam . 3. . Aici sînt ..* Traduceți în româneşte: 1. mulf. prost. b) Puneți adverbele de mai sus la elativ. ? .. . . .. — . 14. superlativ şi elativ. Iarna temperatura coboară. cam . 6. înlocuiți spațiile punctate prin adverbele foarte. Primăvara este un anotimp . traduceți în ruseşte: 1... 18. bine. . scump. iarna cu zăpada ei albă. . 13.. Vara peisajul se schimbă . frumos. . § 8. 11. li place .. 4.. Vremea s-a schimbat . Vara zilele sînt . Atenție la articularea substantivului: Exemplu: E caietul studentului celui mai bun din grupă. 3.. tîrziu. . 2. Toamna aduce . (titlu. 15. . 4. 17.. ( . această rochie. ). .. a) Formați gradele de comparație ale adverbelor de mai jos şi traduceți în limba rusă: repede. : Azi cam răcoare. . frig. 15. . ) . ( . — ( cam . 12. . — 9. 21. . 5.. c) Alcătuiți propozițiile cu adverbele de mai sus la comparativ. frumoasă. departe. — ( decît mine.. Această rochie este . . . plăcut.. aproape..

Traduceți în ruseşte. 8. Mergem vreo două ore. Cînd sînt nopțile albe la Leningrad? Ați fost la Leningrad în timpul nopților albe? Cum sînt? Fiecare în felul său Suvenir de la munte. 5. 5. - - EXERCIȚII GENERALE 1. Care sînt cele douăsprezece luni ale anului? 3. Nu înțeleg ce ați scris. 6. Vă place toamna aurie? 9. . . 6. scrieți cam mai citeț! 3. ( . Trebuie să plec. ! 12. Metodă de uscat. este cam departe! 4. e cam tîrziu. Răspundeți la întrebări: 1. Ce luni formează primăvara (vara. . - ! 4. ! 2. . toamna. ! 11. Care sînt cele patru anotimpuri ale anului? 2. Vorbiți cam mai tare şi cam mai rar! 2*. 1. . 10. ! 3. -ă). . ). Care este luna cea mai rece (cea mai caldă) dintre lunile anului? 8.EXERCIȚII 1. Cînd sînt zilele mai scurte (mai lungi) decît nopțile? 10. Prin ce se caracterizează fiecare anotimp? 6. Cunoaşteți poezii româneşti închinate anotimpurilor? Le ştiți pe de rost? Vă plac aceste poezii? Ştiți de cine sînt scrise? 7. . Acest om vorbeşte cam mult. 9. (a fi grăbit. Ce anotimp preferați şi de ce preferați tocmai acest anotimp? 5. Traduceți în româneşte: 1. Sînteți cam prea îndrăzneț! 7. Mihai este cam prea înalt. ! 7. 2. iarna)? 4.

. . odată cu. . ! ! . Răspundeți la următoarele întrebări: 1. 3. — ) 1. ? . în ce constă inventivitatea mamei băiatului? 4.11. (în (a înflori. -ez). într-o dimineață însorită de primăvară. într-o bună zi de vară mergeți pe plajă cu un prieten (cu o prietenă) sau cu nişte prieteni (prietene) ca să vă scăldați şi să stați la soare. în ce anotimp sînt personajele din primul şi din al doilea desen? 3. . (a apărea) . . . (a se bronza. un carnet de economii. apoi povestiți textul lecției. peste tot (pretutindeni). într-o zi splendidă de toamnă aurie vă plimbați cu un prieten (cu o prieténă) de-al (de-a) Dvs. -ez). într-o bună dimineață de iarnă plecați cu un prieten al Dvs. . De ce se plîng personajele din gluma „Consultație"? 3. Traduceți în româneşte: ) .f). . . Alcătuiți propoziții folosind expresiile: văzînd cu ochii. . 4. pregătindu-vă să plecați Ia universitate. Ce este în realitate şi ce zugrăveşte pictoru!? 6. Cum e vremea astăzi? 12. vorbiți cu părinții (cu sora. ! . 6. Alcătuiți dialoguri după situații următoare: 1. — ! . . : (fármec . (gladiólă. . cu fratele). . Corespunde realității ceea ce zugrăveşte pictorul? 5. ori de cîte ori. Cum credeți oare se poate folosi experiența celor două personaje ingenioase? 7. ( ) (a patina.) . . Cunoaşteți timpul probabil de mîine? Ați auzit la radio previziunea meteorologică? 2. ). Pe cine vedeți în primul şi în al doilea desen? 2. — . nu întîmplător. 2. să faceți schi afară din oraş. . 5. Cum a fost vremea ieri? 13. 3. în pădure. curfnd) . . (după ciupérci şi fructe). . 2. -esc) (vacánță. . 4. Puneți întrebări la textul lecției şi răspundeți la aceste întrebări. Alcătuiți o povestire pe tema „Cele patru anotimpuri a!e anului".

a fost ca o înflorire de trandafiri fantastici. în oraş este epidemie de gripă. Văzduhul s-a umplut de aburi şi a rămas totuşi curat. decît=numai . Sora de la fişier înmînează tuturor pacienților fişe cu indicarea 1 nu. 7. 11. Şi pe-ntinderea pustie fără urme. stomatologi (dentişti). de ochi.. ( ). împrejur. în depărtare Ca fantasme albe plopii înşirați se pierd în zare. Trebuie să consulte neapărat un medic. (în ánul trecut).. care nu revine decît1 la nouă sute şi nouăzeci şi nouă de ani o dată fiind totuşi altul.. tru lună). ! 10.. Tot e alb pe cîmp. Traduceți în ruseşte: . într-o zi. . ( . Saşa intră în holul luminos şi curat cu multe uşi.. . 8. Policlinica se află în clădirea căminului studențesc.. . Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum.. oprindu-se cam nedumerit în fața acestora. Anii de ucenicie (fragment) Mihail Sadoveanu A fost o primăvară cum n-am apucat niciodată alta. radiologi.. Deodată. 4. O primăvară foarte devreme. Lecția 18 LA POLICLINICA Saşa s-a trezit astăzi obosit şi prost dispus. îl doare capul. gît şi urechi. 5. . de nas.. Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. ). oftalmologi. de radiologie. soarele a rămas stăpînitor în senin. chirurgi. Sînt diferite cabinete medicale: de boli interne. ( ) ! 9. sus. fără drum. Zăpezile s-au muiat în puține ceasuri şi cel dintăi amurg al primăverii excepționale. (pen- Vasile Alecsandri Iarna (fragment) Ziua ninge. noaptea ninge. Ion găseşte că Saşa arată prost şi îl sfătuieşte să nu mai aştepte şi să se ducă de urgență la policlinică. de sfîrşit de februarie. orelişti. pe dealuri. tuşeşte. are guturai. de stomatologie Aici lucrează diferiți medici: internişti. 6. . dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mîndra țară. 7. la ultimul etaj. . de chirurgie. .

O să vă prescriu cîteva medicamente pe o să le cumpărați la farmacie. Sora roagă toate persoanele care au nevoie de consultații la boli interne să mai aibă puțină răbdare şi să nu plece. Dar trebuie să rămîneți în casă. Ce vă supără? Ce va doare? — Sculîndu-mă azi. Dacă n-o să fiți complet sănătos. Să mai veniți totuşi să vă consult la plămîni. o să vă prelungesc concediul. Doi studenți bolnavi vor să capete concediu medical. cerîndu-1 să nu întîrzie. dar nu strică. Saşa o întreabă pe sora de la fişier cînd are să vină doctorul pe care-1 aşteaptă Saşa este al cincilea la rînd la cabinetul de boli interne. tovarăşe doctor. — Vă sînt recunoscător. mă doare gîtul. Saşa neputînd să aştepte pleacă totuşi acasă. Aveți nevoie de certificat medical? — Da. Unora le cere să aducă buletinul de identitate şi apoi să vină la consultație. — Cu bine. Altora le dă rezultatele microradiografiilor sau ale analizelor. E nevoie să fac o radiografie? — Nu e obligator. — E ceva grav? — Nu. — Iată rețeta şi iată certificatul. Peste cîteva zile o să vă simțiți bine. nimic grav. am dureri la stomac. stați jos. Dacă o să vâ simțiți bine. Vă doresc sănătate. — Aveți temperatură (febră)? Ați luat temperatura înainte de a merge la policlinică? — Da. Nu am poftă de mîncare. medicul spune în cele din urmă: — Nu găsesc nimic. — Bună seara. Am să vă dau concediu. Dezbrăcați-vă. celuilalt îi fixează ora cînd trebuie să se prezinte la comisia medicală. Doctorul o să întîrzie pentru că a fost chemat la un pacient grav bolnav acasă. împărțim onorariul pe din două? . Ați răcit şi sînteți deranjat la stomac. Unuia ea îi spune să meargă imediat în cabinetul numărul trei. El o să vină peste o oră. — Deschideți gura! Vai. chiar să stați în pat! Şi să nu uitați să luați în fiecare zi tablete (comprimate) de aspirină şi piramidon. o să mergeți la muncă. am simțit că mă doare capul. Ii spune acestui student că trebuie să se prezinte în cabinetul numărul 10. am treizeci şi şapte cu cinci. Să vă ascult şi la plămîni. vă rog. sînt muncitor şi trebuie să-1 prezint la uzină. fără să ieşiți afară. mă dor încheieturile. nu ştiu ce aveți. ce limbă încărcată aveți! Şi gîtul e roşu. tovarăşe doctor! — Bună seara. In treac&t La medic După ce consultă îndelung pe un [pacient. — Dar dacă vă spun eu ce am. arătînd fiecăruia cabinetul unde se află doctorul care are să-1 consulte. DIALOG DE VORBĂ CU MEDICUL — Bună seara.timpului de vizită la medic.

. -e n ( ) buză -e f cap. -ți m ( ) fátă. oáse păr. a veni la timp —a întîrzia. mijlociu. ) dinte. vérzi) .. coáte n déget. . . obraji m óchi. . ochi m (albáştri. . . -uri n cot. şatén.. . -ți f geánă. ( . alb) ( . Antonime: sănătos—bolnav. ( ( . -ii f braț. -i / limbă. -i ț inimă. mezin) ( . -i / măseá. castaniu.. a fi (a sta) la rînd — a lua loc la rînd — ce vă supără? — ? mă (te.) ..{f) medicálă — buletin de identitate — . »... mîini / ( ) nas. -i f încheietură. este alcoolul. : părul blond — .) de urgénță — . -ți frunte. îl. îl. ? .. -&. e n (máre.. Familii de cuvinte: rece — răcoare — răcit — a răci. « » . genunchi m .Gratitudine Medicul: Cauza bolii dvs.) — ( .) doáre capul (gîtul. — a luá temperatura — a avea limba íncărcátă— ( a avea tensiune ridicáfă (scăzută) — a chemá salváre — nu strică — cu bine — în céle din urmă — . -uri n giira... 1 gît. inelár. . REȚINEȚI EXPRESIILE bine (prost) dispus — ( ) a arătă bine (prost) — ( ) cabinét. ) os. fete / ficát. Sinonime: stomatolog — dentist. că nu dați vina pe mine. Un proverb Lucrul de astăzi nu-1 lăsa pe mîine. cápefe n corp. . a avea nevoie de... arătător. -ă. prim — ultim. . cenuşii négri. oftalmolog — oculist. -ii ( ) medical — fişă.) ( ) ) VOCABULAR TEMATIC FACULTATIV (Părțile corpului omenesc) bărbie. căprui. . . géne f genunchi. Pacientul: Vă mulțumesc.( ) medical — concédiu. : brunét.. -uri n obraz.. peri m1 (blond.) — ( ) mă (te. -éle f mînă. doctore.) dor] óchii (uréchile. ) .( ) medicál— certificát..

picioare n piépt. -uri n şira spinării (şiră. . 7. la toate persoanele Sing. Mă duc la doctor.) de la următoarele verbe: a ajunge. a avea. . Omul pe trebuie să-1 mai vedeți. (am) să învăț limba română — . -uri n plămfn. Doctorul mă con- . spate n sprinceană.: Trebuie să te invit la teatru. Intru în clădirea policlinicii şi caut cabinetul de boli interne. : - a avea: . viito: N-o (n-am) să mai vin la tine. a anunța. Vrea să-1 consulte. b) Alcătuiți propoziții cu verbele de mai sus la viitorul vorbit. a hotărî. a pleca. . a şti. Sora cheamă bolnavii în cabinet. Sora de la fişier îmi dă fişa medicală. (am) să vin la tine. rul vorbit). 6. sprîncéne f stomác. Scot fişa medicală şi iau loc la rînd. 5.— Am să te invit la teatru. . a bea. : ) ) . a) Formați viitorul vorbit (amîndóuă variantele. 3. . Treceți verbele din propozițiile de mai jos de la prezent la perfectul compus şi viitorul vorbit (cele două varrante): 1. ( ( ) : ) . . . 2. a acorda. EXERCIȚII 1. a mulțumi. a sfătui. a cere. a aştepta. a cunoaşte. -i m rinichi. şi Pl. — O sâ-1 consulte. Sora de la fişier îmi cere buletinul de identitate. — . (formele vorbite ale viitorului. a lua. -e f) § 1.picior. a cumpăra. a mînca. . — Omul pe care aveți sâ-1 mai vedeți. 2. 4. rinichi m ( ) spáte. a plăti. 1 2 3 1 2 3 i să vin să vii să vină să venim să veniți să vină am să vin ai să vii are să vină avem să venim aveți să veniți au să vină . . a merge.

. acel .G. Bolnavii iau fişe medicale şi merg la doctor. -esc). . méea).sultă cu atenție. ! 20. Am neplăceri. 3. 9. 5. . acela. § 2. 8. . (a se însănă. 18. 13. toşi. 4. Nu mai mănînc nimic. acest. 6. . . . Plural . din păcate. acest. . Doctorul îmi scrie o rețetă şi îmi dă concediu medical pentru trei zile. 14. . 16. 12. - ) Cazul Masculin N. 22. . Toamna tîrzie. 2. 13. . . acel. . — : acest. . . acest acel Feminin această acea acestei acelei Masculin Feminin aceşti acei | aceste acele acestor acelor acestui acelui ) : acesta. ? 3. 12. 8. . cînd plouă. . Il sfătuim să nu plece. . : Singular . 11. . . 17. 21. . 10. copiii răcesc. Maria cumpără schiuri. . ? 19. . . 7. (a se purta). . Beți numai apă minerală? Vă e frică să nu vă îmbolnăviți? 15. ?— (în Cri( clipă). .* Traduceți în româneşte întrebuințînd cele două variante ale viitorului vorbit: 1. acel . . . ? 15. . 14. 10.-D. . sînt tare necăjit. 9.

fetei acesteia (aceleia) frumoase.-Ac. ) aceasta. . culoarea aceleia e violetă. G.-D. aceiaşi aceloraşi Cazul Mase. : acelaşi băiat. Ho: Iată două flori. . : această (acea) fată frumoasă. acesta acela Feminin aceasta aceea Masculin Plural Feminin acestea acelea aceştia aceia acestuia aceluia acesteia aceleia acestora aceilora . ) . — : acest (acestui) caiet — aceste (acestor) caiete: Iată două caiete. aceleaşi aceeaşi ( ) - . ) ( . — . .Singular Cazul Masculin N. după aceasta — . . acestui (acelui) băiat. - . : băiatul acesta (acela). aceea ( .-D. : acest (acel) băiat. . acestei (acelei) fete frumoase. Culoarea acesteia e roşia. culoarea aceluia e verde. băiatului . G. '. N. acela acelaşi ' acelaşi ( ). -şi [j'j. Acestea nu-mi plac. aceeaşi aceleiaşi Mase. acelaşi Singular Plural Fem. — acestuia (aceluia). acelaşi aceluiaşi Fem. .-Ac. de aceea — . acestea) : Ştiu aceasta. Culoarea acestuia e gri. după zece ani ai rămas acelaşi. . . — . ( : ) ) § 3.

acest perete verde. Spune mereu (acelaşi cuvînt —pl.-Ac. Treceți grupurile de cuvinte din paranteze la cazul şi foima corespunzătoare: 1. acel ziar. 3. 8. Citeşte poeziile (unii şi aceiaşi poeți). acea farfurie adîncă. a) Declinați la singular şi la plural următoarele îmbinări de cuvinte: acest doctor bun.-D. celălalt (la forma potrivită) şi declinați la singular şi la plural. cealaltă celeilalte Mase. Am trimis telegrame de felicitare (aceşti studenți. acel exercițiu greu.: aceeaşi fată frumoasă — aceleiaşi fete frumoase. Dau (această soră medicală) fişa şi intru în cabinetul (acel doctor tînăr). § 4. 2. N. Sora cere (acei pacienți bolnavi. această soră medicală. : Singular Cazul Mase. studenții aceştia). în îmbinările de cuvinte de mai jos puneți pronumele demonstrativ după substantiv şi declinați la singular şi la plural: această zi festivă. 6. pacienții aceia bolnavi) să mai aştepte vreo jumătate de oră. Dați şi (ceilalți) tacîmurile şi paharele. 4. ceilalți celorlalți Fem. această carte interesantă. Doctorul consultă pe fratele (acel student romăn). acest tren internațional. b) înlocuiți pronumele demonstrativ acest prin pronumele demonstrative acel. acelaşi (aceluiaşi) caiet — aceleaşi (aceloraşi) caiete. Ați adus cadouri (cealaltă fată)? 5. G. c) Alcătuiți propoziții cu grupurile de cuvinte de mai sus (cu diferite pronume demonstrative). celălalt : Am adus cartea ) : cealaltă fată frumoase. acea clădire înaltă. această femeie tînără. — Ai adus si celuilalt? ( cealaltă frumoasă — celeilalte fete (celorlalte) caiete. această poetă vestită. . 3. 2. acest roman interesant. acest student bolnav. acelaşi. celălalt (celuilalt) caiet — celelalte EXERCIȚII 1. acest poet vestit. acest nume cunoscut. această limbă.). celelalte celorlalte celălalt celălalt Plural - celuilalt băiat. celălalt celuilalt Fem. 7. acea revistă. această boală gravă.

fiecărui (fiecăruia) Masculin ficare fiecărei (fiecăreia) Feminin . ! 10. .. ( ) fiecare : fiecare fată tînără — fiecărei fete tinere. . . - ( . 6. . 3. .) . ).-Ac.. tot . : Profesorul a dat explicații fiecărui student. ! .— ( ( fiecare . - fiecare . ?— . (după . (din nóu) . ) tot ). 8. 11. 12. tot ( ( : . - . ). 4. . ( fiecare - fiecare (Singular) Cazul Nom. Profesorul a dat explicații fiecăruia din ei.-D. . : ? . .4. 14. G. 9. § 6. ). - — . . 5. : ). . (a recunoaşte) .* Traduceți în româneşte: 1. 13. 15. 2. . 7. § 5.

-Ac. Apărarea patriei este datoria (fiecare). fiecare roman. . Masculin toți Feminin toate tuturor (tuturora) tuturor ). 6. tuturor fetelor.tot (Plural) Cazul N. — toții au venit. înlocuiți pronumele fiecare prin pronumele toți.) şi (fiecare — fem. Gramatica (fiecare limbă străină) este grea. 3. fiecare marfă.).-D. 7. . toate fetele. fiecare mîncare. — Cu toatele au plecat. . Ştie istoria (toate oraşele). 7. cît şi cu pronumele toți» toate. fiecare lecție. . Mulțumeşte (fiecare — mase. toate şi declinați grupurile de cuvinte. Au venit cu toții. — . Profesorul a dat explicații tuturor (tuturora). . a) Declinați următoarele grupuri de cuvinte: fiecare student. Treceți grupurile de cuvinte din paranteze la cazul şi ferma corespunzătoare: 1. fiecare . 4. b) Puneți substantivele şi adjectivele din grupurile de cuvinte de mai sus la plural. tuturora — : Profesorul a dat explicații tuturor studenților.3. 1. - . fiecare stea. » : tuturor ). 4. în fiecare sărbătoare felicită (ioți colegii săi). trimite (toți colegii) telegrame de felicitare. Au plccat cu toatele. 2. Sora dă (fiecare studentă bolnavă) un certificat medical. fiecare pacient bolnav. 3. cu toții. c) Alcătuiți propoziții cu grupurile de cuvinte de rrai sus atît cu pronumele fiecare. ( : tot (acest. . fiecare limbă străină. toate. Doctorul prescrie medicamente (toți bolnavii). 4 ) ' ( toți. fiecare om învățat. cu toatele : Toți au venit.). EXERCIȚII 1. 5. ) . celălalt. Toate au plecat. 6. fiecare femeie tînără. : toți băieții. Traduceți în româneşte: 2. băieților.2. . 5. fiecare studentă. G.

nici n-au să mă întrebe. Cărțile le ține în dulap. ( ): Unora le place vara. L-am adus cu noi şi pe Mihai. 2. prin forma neaccentuată a pronumelui personal: . 7. Lui Titi. spuneți unde repriza pronominală este obligatorie şi unde este facultativă: - 1. 8. ( ) . 5. ) . . : Am citit romanul. ( .) ( ) . acolo unde trebuie. . . — ( . § 7. ) . ( ) . îl cunosc bine pe Andrei. Tuturor copiilor le plac basmele. ) . Iar acest muzeu l-ai vizitat deja? 6. n-ai nimic împotrivă? 4. ( (conj. — ( . ) . . Filmului îi lipseşte ceva. Am invitat pe toți. : Filmul place lui Ion.( . Citiți şi traduceți tn ruseşte propozițiile de mai jos. : îi explic regula Măriei.). Toți îl întreabă cîte ceva pe omul acesta. acest film. Iama le place unora şi nu le place altora. . Aceluia nu i-am spus nimic. Il invit pe Ion la teatru. — Şi eu pe Andrei îl cunosc foarte bine.) . - Lui Ion îi place filmul. 8. Lipseşte ceva filmului. . altora le place toamna. camera i-a plăcut prin ordinea ei. 9. altora le pare uşoară. — ( ) .) : . Unora gramatica limbii române le pare grea. înlocuiți spațiile punctate. 2.—( . ( ) .) ( ) . Pe fată cheamă Elena. . EXERCIȚII 1. .) . Şi ce puteți să le spuneți prietenilor? — Prietenilor nu le spun nimic. hîrtiile le pune pe masă. Explic regula Măriei. I-am invitat pe toți. Invit pe Ion la teatru. 3.) ). —( —( —( .) ( ) .) . . Am văzut . Acest film l-am văzut demult.

tuturor . ceva ( . .. la policlinică. 16. . Avem cinci camere. (şi totuşi) . ....). .... ?— § 8. . 15. Medicamentele necesare . Pe Maria . — . . 14. 18.* Traduceți în româneşte: 1. . place tuturor. Pe Maria am întîlnit . nimic . . ?— .. . 8. .. Pe doctor . - . am găsit medicamentele necesare la farmacia din coltul străzii. nimic : ) .) ceva grav. 10. 4. . . 6.. . - .. 14... . . . Cele două cărți . 7. 19. — ( nimic ( ) : Nimic grav. 16. . ceva. . 9.. 2. 3.— ceva. . 2.. Acest roman . . . Fiecăruia . 10. au dat camerei o altă înfățişare.. - ! 18.. . ... 13. 24. 23. a cumpărat două cărți. ? 21. . . 17. Reparațiile .. 5. . 25.. . . a chemat la ora trei.1. Taxiul . place acest roman.. 7. . ... (a muta) .. a chemat taxiul. 6. am dat un nou aspect. (perf. .. rien de grave.. aduce cîte ceva. 11. . (cordon. .. a chemat acasă. Ieri am întîlnit .— . de: quelque chose de grave. 22. (la adunare).. 5. am dat un nou aspect tuturor. întîlnesc des la bibliotecă. a chemat pe doctor acasă.. 9. Avem cinci camere. . am găsit la farmacia învecinată. a cumpărat aici. 13. 3. 12. 8. Profesorul . explică studenților cum se scrie acest cuvînt. . . . ceva nimic . .... 15. 17.— ? 20.. . -oáne ti). Tuturor . 4... 12. 3. pe Maria la policlinică. . - .

. ? (peri. .. dor urechile? — Nu... .. Unde este doctorul şi cînd el are să vină? 13. (noi) dor măselele. interesant.. acasă? — Nu. ? ? 6. ( ) pe: Pe Maria .... - ? 3.' § 9.. Saşa poate să-1 aştepte? 14. 8. — . - EXERCIȚII GENERALE l.. 9. . Unde se află policlinica? 5.. 12. .) . (tu) doare gîtul. EXERCIȚII - - 1.. . .* Traduceți în româneşte: 1. ( . E ceva . 3.. . 10. 7..... nu e nimic.. E ceva . 6. ?— . - ... nou.. din păcate. . . Ce . greu 1. In ce constă munca surorii medicale? 9. Este ceva .. 3. nu e nimic . Ce 1-a sfătuit Ion.. ce poate fi? 2. . n-o pot ridica... 3. 6.) doare? — Nu . la televizor?— Nu.. Pe băiat . (eu) doare capul. ! 4.. dor ochii. 7. vechi.. (eu) doare nimic... — .. 11 dor picioarele. 4. . - . 2. Răspundeți la întrebări: 1. .. .. Mă doare capul. Ce vor să capete doi studenți bolnavi? 10. (Dvs. Ce cabinete sînt la policlinică? 6. (ea) doare stomacul. uşor. Cum s-a trezit Saşa într-o zi? 2....). Ce înmînează sora de la fişier pacienților? 8. 5. ?— . ' ( a durea . — . 5. 2. . Ce o întreabă Saşa pe sora de la fişier? 12. Ce-i spune sora unuia şi ce altuia? 11.. Completați spațiile libere cu adjectivele: grav.... comp. 3. (el) doare un picior. foarte.) a durea ( dor ) ochii. .. Ce mai e . Este ceva prea . . . Ce medici lucrează la policlinică? 7. în valiză. 4. . dor încheieturile. 2. 5. Puneți pronumele din paranteze la cazul potrivit (forma neaccentuată). .. De ce Ion l-a sfătuit pe Saşa să se ducă de urgență la policlinică? 4. Pe bunică . ? 8. a durea . iar în propozițiile sub numărul 6 şi 8 repetați substantivele prin pronumele corespunzător: 1... . Ai pus ceva . Ce faceți dacă vă simțiți prost? 10—1078 241 .? — Nu e nimic .

Sînteți în vizită la un medic din cauza bolii de la stomac. şi îl (o) bolnav(ă) în pat.? 3. recunoştința animalului îi face plăcere doctorului? 3. Răspundeți la întrebări în legătura cu cele două desene: 1. Aveți adesea guturai? 21. igiena şi moda sînt compatibile între ele? 6. Ce crede băiatul că face frizerul. Ce. Cum credeți.. în al doilea desen. picioarele)? -Vă iubesc fiindcă recomandați să nu se mai mănînce grăsime animalăl. 5. A l c ă t u i o povestire pe tema „La policlinică". plămînii. Cînd răciți mai uşor iarna sau vara? 20. a pierdut frizerul în părul des al băiatului? 4. Cînd prelungeşte doctorul concediul medical? 18. Sînteți adesea bolnav(ă)? 19. Mergeți la policlinică ca să chemați doctorul acasă. Alcătuiți dialoguri după situații următoare: 1. De ce prietenul Dvs. 4. — Nu vă iac frecție. găsiți 2. tuşeşte aşa de tare? Este bolnav de plămîni? 22. Pentru ce animalul îi mulțumeşte doctorului în primul desen? 2. navi. Oare sănătatea. caut foarfeca. După aceasla povestiți textul lecției. Vă plac băieții cu părul lung şi prea des? Cum vă place să fie pieptănat unbăiat de vîrsta Dvs. simțind fricțiunea degetelor lui? 5.15. dinții sau măselele. La ce policlinică mergeți dacă nu vă simțiți bine? 24.. La ce cabinet vă prezentați dacă aveți gripă? Dar dacă vă dor ochii (urechile. Dvs. vorbiți cu ceilalți bol- . 3. 2. Ați venit în vizită la un prieten (o prietenă) a Dvs. nu tuşiți? 23. 4. Unde găsesc bolnavii medicamente? 17. Ce prescrie doctorul bolnavilor? 16. Puneți întrebări la textul lecției şi răspundeți la aceste întrebări. Stați la rînd lîngă cabinetul medicului.

. buletin de identitate (paşaport). . 4. ?— . în cele din urmă 7. (a se îmbolnăvi. a lua loc la rînd.6. . .) doare (dor) . . . 6. Alcătuiți propoziții folosind următoarele expresii: a arăta bine (prost). 9.. ) ) . ?— . 12. . . ?— . . 38. -ă). Veniți cu o rețetă la farmacie. - . . concediu de odihnă. (delegát. ». 8. ? .— — — — . -ți ) ? 10. . (normal. .. - . 1' . de urgență. 6. 5. 14. 13. .. .. . . a chema salvare. 11.— . . (abiá acum) . (termométru. Vă simțiți prost. . 8. concediu medical. 2. (a se apropia de. . dați un telefon prietenului. 7. .. . . ( . . . .. a avea nevoie de. -esc). ? .. — .) . — — — ) 1.. . . . 15. . 3.5. . ? . . . . (totul) . .. . .. — . « ). Găsiți şi descrieți situații în care se pot folosi cuvintele care desemnează părțile corpului omenesc. mă(te. . - ? - ? (a trece). certificat medical. .* Traduceți în ruseşte: ) . 6. îl .. ?— ..

(absolvire. să închiriezi table de şah. a oftat tare şi zice: — Oh! moarte. La acest ştrand din Bucureşti. poți citi o carte interesantă şi mai ales poți găsi amatori să discute performanțele diferitelor meciuri ale selecționatei de fotbal „Ştiința". căci amară este moartea si groaznică e munca. căci singur nu le pot ridica. Bâtrînul si moartea » Un moşneag bătrîn s-a suit într-un vîrf de munte pentru a tăia lemne. o pistă de atletism. Şi s-a întîmplat de a fi cale departe pînă la casa lui. la acea „vedetă" care înseamnă „vede-tot" jocul şi pe care o „vede-tot" stadionul şi o admiră. unde eşti? Vino după mine! Iar moartea îndată i se arată1 şi zice: — Iată-mă! Ce mă strigi? Moşneagul a zis atunci: — Eu te-am chemat. fotbal sau handbal. . Traduceți în ruseşte: . Ridică-mi aceste lemne în spate. 30 de mese de ping-pong. Acest loc de agrement are 13 terenuri de tenis. decît să moară. — Cît priveşte clasamentul — spune altul — selecționata noastră nu poate cîştiga finala campionatului pentru simplul motiv că n-are „vedete". Mă refer la sensul bun al cuvîntului. mai poți consulta colecții de ziare şi reviste. echipament sportiv. Nu se pot obține succese fără şuturi. un cerc de yoga. — Nu poate fi fotbal fără vedete. spune un suporter cu toată seriozitatea. ? 16. Cu ani în urmă aici era numai un lac. să înoți. Pentru a restabili situația. Le-a trîntit jos. pe lîngă odihnă şi sport. popice. Şi a ostenit săracul moşneag aşa că nu le poate duce. Le încarcă în spinare pentru a le duce către casa sa. -i f) 9. Echipele noastre trebuiau să fie reorganizate cu doi ani în urmă de 1 i se arată — . Tîlcul: Aşa tot omul este bucuros a păți orice. Astăzi poți să joci tenis sau volei. — Mi se pare — spune al treilea — că n-avem antrenori buni. aparate pentru gimnastică sportivă şi gimnastică medicală. un centru de sporturi nautice. BAZA SPORTIVĂ „LACUL TEI" Complexul cultural-sportiv „Lacul Tei" a fost construit de studenți şi elevi. 12 coşuri pentru antrenament. echipele noastre de fotbal trebuie să fie reorganizate de un mare specialist în această materie. ambarcațiuni pentru yachting. 7 şalupe.

După micul dejun ne duceam la plajă. n-am fost plecată nicăieri.. nu acesta este motivul principal — intră în vorbă al patrulea. Totul depinde de măiestria jucătorilor! O vizită la complexul „Lacul Tei" este totdeauna prilej de a găsi pe cineva care poate să înțeleagă situația grea a echipei tale preferate şi să-i găsească motivele. Poți să-ți închipui că am şi eu nişte amintiri plăcute din vacanță! > în treacăt La tribună Un suporter: — Dragă. Dar tu unde ai petrecut vacanța? Văd ca şi tu eşti bronzată. Ne întorceam în tabără la prînz şi după ce luam masa ne odihneam un pic şi plecam în excursie. — V-ați dus şi la Histria? — Am fost si acolo. Am să-mi amintesc totdeauna de această vacanță. Antijocul a luat amploare nemaipomenită. Am petrecut acolo tot concediul. ne scăldam ore de-a rîndul. Nataşa! — Unde ai petrecut vacanța? Probabil la mare? Văd că eşti bronzată. De aceea echipele noastre au fost penalizate de arbitru şi primite de spectatori cu răceală. să vizitez mănăstirea Snagov. A fost extraordinar! Ne sculam în fiecare zi dis-de-dimineață să vedem răsăritul soarelui. să mă scald. nu e lucru curat: jucătorii noştri au luat înainte de meci.către antrenori.. Sînt totuşi foarte mulțumită. Am reuşit să stau la soare. Numai duminicile le-am petrecut ori la Snagov ori la baza sportivă „Lacul Tei". tranchilizante! Ce părere aveți? O cîntăreață amatoare îl întreabă pe profesor: — Ce părere aveți. să înot. — Lasă. Ce întrebare! In caz de incendiu sau naufragiu e de neprețuit! . DIALOG AMINTIRI DIN VACANȚA — Lenuța dragă! Te-ai întors din vacanță? Ce bine îmi pare că te văd! Bine ai venit! — Bine te-am găsit. arăți minunat! — Am fost la Costineşti în tabăra studențească internațională. să joc tenis şi volei. Iți poți imagina că noaptea dormeam tun. vocea mea este bună de ceva? — Bineînțeles. Ne-am dus la Constanța să vizităm muzeul arheologic şi celebrul mozaic din secolul al doilea al erei noastre. Cred că are să-mi fie dor de ea. — Din păcate. N-am să uit niciodată aseastă zi! Mi-a rămas pentru totdeauna în suflet Histria. înotam pînă departe în larg fără să obosim...

. studiám. -eai. . închipuiám. studiá. (a închipui. închipuiáu.Antonime: joc — antijoc.. -a. cu doi ani. .-.. scriám.. a fi (cuîva) dor de cineva (de ceva) — mi-e dor (lui Ion îi e dor) de părinți (de mare) -( ) ore de-a ríndul — . Sinonime: a spune — a zice. ) I II. închipuiáți. -ați. Conjugarea Numărul O I — V Pu 1 2 3 1 2 3 I a urca urcám urcái urcá urcám urcáți urcáu : II a tăcea tăceám tăceái tăceá tăceám tăceáți tăceáu III a face fáceám făceái făceá făceám făceá li faceáu a veni veneám veneái veneá veneám veneáți veneáu IV a ccborî coborâm coborái coborá coborâm coborâți coboráu - Sing. III (imperféctul) -î -i : IV : -am. Pl.) ( ( .) — a dormi tun — .... IV : -eam. . -am. scriám. -ai. IV -i. . a se apropia.. a înota în larg — a fi de neprețuit — ( ( ( - .) In urmă — cît priveşte (cît mă priveşte pe mine.) -i: studiám. REȚINEȚI EXPRESIILE cu ani (cu un an. . -ai.) . ) I III -i (a studia. a se sui): închipuiám.) ) ) § 1. 111 . studiái. închipuiá. studiáți. -eau. studiáu. scriái.. închipuiai. scriá. -eați. > ă: a face — făceam.. -ea. jucător — antrenor — arbitru — suporter — spectator. a scrie) (-am. scriáți. -au. scriáu. .. Noțiuni corelative: echipă — selecționată.

: mai auzit această muzică. (a veni) acasă devreme. înainte ne vedeam adesea. Ai fost la expoziție? — ). luam autobuzul şi plecam la . Ei ascultau ce spunea profesorul. — . a da. acum nu ne mai vedem. (a fi) bolnav. . — . . (a se sui) în căruță. : In fiecare seară mă plimbam prin parc. (a tăcea) mereu. . . mă îmbrăcam repede. Conjugați la imperfect verbele din următoarele grupuri de cuvinte: (a asculta) un basm. Am stat la ei două ore. (a sta) pe stradă. Dimineața mă sculam devreme. : Ieri m-am sculat devreme.) .) Persoana 1 2 3 : a fi. explicați întrebuințarea timpurilor: 1. (perfectul compus). Traduceți în ruseşte.) perfectul compus ( ): Ieri te-am aşteptat mult. (a avea) neplăceri. (a coborî) încet. 2. 4. în fiecare zi mă sculam devreme. Ne-am văzut abia ieri. (a se culca) tîrziu. — . pentru că el vorbea prea repede. Mama a lucrat toată viața. . . dar nu-1 înțelegeau. — ? ( : Am . 3. . mîncăm. (a se duce) pe bulevard. (a studia) cu plăcere. . 2. ( ?). (Mergeam pe stradă şi mă uitam la trecători. . — . . (a scrie) poezii. (a da) examene. . a sta a fi a da Plural erám eráți eráu Singular dădeám dădeái dădeá Plural dădeám dădeáți dădeáu a st a Singular stăteám stăteái stăteá Plural stăteám stăteáți stăteáu - Singular erám erái erá . ( . EXERCIȚII 1. .

. 15. 33. de aceea ei nu (a înțelege) nimic. (a crede). 4. 17. 25. 6. . 4. . (la tară). 32. .complexul sportiv. . 12. . ). In fiecare vară ei (a pleca) la mare. . M>ai aşteptat? — Da. Noi (a merge) des la ştrand. 4*. ( dátă) . . . 8. am luat autobuzul şi am plecat la complexul sportiv. numai în această vară (a hotărî) să plece la munte. . ? . (a vizita) muzeele. dar l-(a găsi) închis pentru curățenie. . ( ține) ( . 8. 28. 9. Ieri m-am plimbat o jumătate de oră. — . 2. . . . 11. . 6. 34. 7. Ieri a fost duminică. eu (a sta) la fereastră şi (a admira) peisajul. ? 36. . înainte de a mă culca am citit cîte ceva. . m-am sculat devreme. In fiecare seară citeam cîte ceva înainte de culcare. elevii (a vorbi). Treceți verbele din paranteze la imperfect sau perfectul compus: 1. . . - ?— . . Citeam cînd a sunat telefonul. . ? 14. 26. (încă) . 9. . Profesorul (a explica) lecția şi elevii (a înțelege) totul foarte bine. . 16. 31. . Trenul (a sta) în stație vreo zece minute. ! 35. . . 7. El (a lucra) mult în această instituție. Ați fost în acest oraş? — Nu. 10. . (de mai multe ori). Ieri (a merge) la ştrand. (pe cînd) . . 22. apoi (a ieşi) la pensie. 3. m-am îmbrăcat repede. 11. . 2. te-am aşteptat aproape o oră. 27. ( oră întreágă). . (masă de lúcru). 20. am mîncat. . n-am fost acolo niciodată. 37. 23. Oare pînă acum nu (a se scălda) la mare? 8. Cît timp (a sta) acolo? 9. 30. 29. . Traduceți în româneşte: 1. Trenul (a merge) încet. . . 12. 13. 24. . 3. 19. . 5. 10. 21. Ieri am citit pînă tîrziu. Cînd (a avea) zile libere. Pe cînd profesorul (a explica). 3. . 5. 11. . 5. . ? 18. 6. 10. . 7. (última oáră) .

. . . - EXERCIȚII 1. 18. Avem o maşină de spălat rufe. 17. . - - . . 12. El este de negăsit. a nu uita.'{*. 8. 2. 16. . . - . 12. nu . cartea este de cumpărat — vreme de pierdut — ( ). 3. o maşină de cusut şi . : ne-: d nesuportat— (supínul) . a începe. ! 11. 1 .IK . ? 2. II . maşină de scris — - ). Uşor de /. Acest text e greu de înțeles.icum am mai cumpărat o maşină de scris. Nici nu ştiu ce este de făcut. ! 10. a închide. ?— . de neprețuit — . N-avem vreme de pierdut. ! 20. . . Aceste texte sînt greu de înțeles. Formați supinul (cu prepoziția de) de la următoarele verbe şi alcătuiți propoziții: a explica. 9. Uşa e greu de deschis. 9. . ( I. : Vocea Dvs. . de.is! 14. . . ! 15. 13. explicați funcția supinului: 1. 7. ! 19. Le mai rămîneau cîteva ore de stat la Braşov. 6. 2. Am bilete de dus şi întors. 5. 3. a urca. . Traduceți în româneşte: 1. . a plînge.§ 2. 6. Mai avem cinci minute de mers. este de neprețuit — . a recunoaşte. : ( . 13. Traduceți în ruseşte. a pierde. . 4. . 7. . (participiul trecut). a coborî. In plin soare oraşul era de nerecunoscut. a găsi. Aveți o seîndură de călcat? — Avem numai un fier de călcat. . a călca. . 10. 4. a coase. ! . ) ) . a nu vedea . 11. . Rămîne de rezolvat o 0 problemă gravă. . O asemenea viață nu e uşor de suportat. 5. 8. : .

. 21. ! 29. . Trebuie sâ ne amintim. 25. . a-şi închipui — 1 2 . ) : Trebuie să-mi amintesc. ». îşi închipuie. . — . şi-). îşi închipuie (conj.. 1 2 3 1 2 3 îmi amintesc îți aminteşti îşi aminteşte ne amintim vă amintiți îşi amintesc Irnperf. ! 28. Prez. . să-mi amintesc să-ți aminteşti să-şi amintească să ne amintim să vă amintiți să-şi amintească Imperativul afirmativ aminteşte-ți amintiți-VJ Perf. 26. îți închipui. S. . . (a sta) . : îmi. « . . - a-şi aminti Timpul şi modul Num. . vă închipuiți. (a se scula). . 22. . . Pers. ( . ind. ne închipuim. comp.:\ sl-şi închipuie). mi-am amintit ți-ai amintit şi-a amintit ne-am amintit v-ați amintit şi-au amintit Imperativul negativ nu-ți aminti nu vă arninti(í îmi aminteam îți aminteai îşi amintea ne aminteam VJ aminteați îşi aminteau : ) a-şi închipui : îmi închipui. . aminti — ne. (ocupát. ).24. 30. (a-şi ): îşi (-şi. 1 2 3 2 3 ] Prez. conj. : Vreau să-ți aminteşti — . . § 3. S. 3 . Pl. 1. ! 27.. . — . îți. -ă)? 23.

Noi (a-şi spune) des că trebuie (a se duce) la el. ). a se duce la mare. a-şi aduce aminte de călătorie. Ne închipuim. El nici nu (a-şi da seama) ce repede treceau anii! H*. : mi. 4. . . dar nu mai pot face nimic. dar nu (a se duce) pînă acum. ți. Traduceți în româneşte: 2. Pl. . Eu nici nu pot (a-şi închipui) că noi nu (a se mai vedea). a-şi reproşa lipsa de atenție. § 4.) ) a putea -f. (A-şi aminti — imperativ 2 S. . 5. 6. . Nu-\i aduci aminte. Deodată eu (a-şi da seama) că am rămas singur. . . .. . . ? 3.) de întîlnirea aceasta! 8. - : A/u-mi amintesc. ! 7. . . 1. Treceți verbele din paranteze la unul din timpurile cunoscute (după sens): 1. . Nu vă puteți închipui. — . — ( - ): - EXERCIȚII 1.) niciodată de această convorbire! 9. 3 . Eu nu (a-şi aduce aminte) de nimic. .. — şi: A cumpărat un album frumos şi acum mi-i . 7. ( . . (măcár uneori)! 6. a-şi închipui cine ştie ce. Pl. a-şi spune adevărul. dar tu (a-şi aminti) de ceva? 2. ni. 5. a putea. . 2. li. : Iți poți închipui. ?— . . Deodată el (a-şi închipui) că nu mai vine în casa părintească. í(i închipui. Ei (a-şi da seama) că nu au dreptate. - ( -i). Nu (a-şi aminti— imperativ 2 S. . 8. i. Conjugați la toate timpurile pe care le cunoaşteți verbele reflexive din următoarele îmbinări de cuvinte: a-şi aminti de vacanță. - . a se pieptăna repede. Tu (a-şi <ia bine seama) că eşti acum cel mai mare din familie? Numai peste vreo lună—două (a-şi da seama) ce responsabilitate ai! 10. . ( ^ . 4. ) . ?— . vi.

I se pare că plouă. vi-1 putem arăta. şi-o cumpără neapărat. acum pot să ți-o împrumut. - . şi-o cumpără. încălțămintea mi-o cumpăr numai aici. Arată-mi-1! — Nu ți-1 pot arăta.— . —. Mi s-a părut.. Vi se pare că nu am dreptate? 7. .* Traduceți în româneşte: 1. Mi s-a părut că cineva bate la uşă.. ?— . etc. are să mi-1 ofere. Mi 1-a arătat. La decanat ni s-a spus că nu avem examene. rochiile mi le cumpăr într-un alt magazin universal.. 2. 20. . : mi. Rochiile şi taioarele ea şi le cumpără numai în acest magazin universal. mi-1 oferă. are să mio explice. vi-1 aduc mîine. Am primit un apartament nou.— ( ) ( ). şi-1 cumpără. ( ) . 4. 14. mi se pare. 11. ? . — . . a) Puneți la dativ pronumele din următoarele grupuri de cuvinte la toate persoanele singular şi plural (fără să schimbați persoana verbului): E x e m p l u : mi-1 oferă. . . Citiți propozițiile de mai jos. Ne-ați cerut manualul. Arată-mi-o! Ți-o arăt mîine. 21. 12. . Arată mi-1! — ! Nu mi-1 arăta! — ! . ?— ?— . 18. — . Are să mi-1 arate. 19. explicați forma pronumelui: 1. 2. : pSr neapărat. Ne-ați cerut manualele. Nu i le-am adus. !— . I le aduc mîine. mi-o explică. Cînd ți-1 transmit? 4. Am primit o locuință nouă. ft'] . Ai cumpărat o rochie nouă. ți. Şi le-a cumpărat aici. 15. .. Poştaşul a adus trei scrisori şi mi le-a dat spunînd că sînt adresate mie. 5. 17. . ți-l oferă. Arăți prost. 3. mi-a explicat-o. — . şi-a cumpărat-o. — ( ) EXERCIȚII 1.. . 13. avem numai colocvii. El mi-a cerut cele două dicționare de limba română. — . Am să i le aduc mîine. mi 1-a oferit. mi s-a părut. vi le aduc neapărat. Şi le cumpără aici. vi l-am adus.— .— . V-o putem arăta. . Rochia aceasta i-a plăcut Măriei. b) Alcătuiți propoziții cu grupurile de cuvinte de mai sus. mi se spune. nu e acasă. mi se pare că eşti bolnavă.: Această rochie mi-o cum. Şi mie mi se pare că plouă. Am uitat manualul acasă. 3. Are lucruri foarte frumoase. vi le-am adus. : Mi se pare. traduceți-le în ruseşte. . i-1 oferă. mi s-a spus. Are să mi se pară. Am citit deja această carte. 3. 10. Rochia aceasta Maria şi-a cumpărat-o pentru sărbătoare. Am un pachet pentru tine. 9. 6. Ai cumpărat un costum nou. 16.arată.. 2. . Am uitat manualele acasă.[m']. 8. Şi-o cumpără. şi 1-a cumpărat.

Răspundeți la întrebări: a) 1. tenisul. . Ce sport practicați? 3. Ce păreri pot avea suporterii unei selecționate de fotbal dacă aceasta suferă eşecuri? 7. Oare este o bază sportivă în cartierul Dvs. . . Practicați un sport şi Dumneavoastră? 2. Ce preferați. Ce posedă acest loc de agrement? 5. . . EXERCIȚII GENERALE 1. . . Ce amintiri au păstrat cele două prietene. Ce era în acest loc cu ani în urmă? 3. 14. ! 7.. . 10. 9. fotbalul. . Ce se mai poate face. Ce spune suporterul din gluma „La tribună" văzînd că jucătorii se mişcă prea încet pe cîmpul stadionului? 11. 13. Ce Sportul mai presus de toate . Despre ce vorbesc cele două prietene care s-au întîlnit după o vacanță plăcută de vară? 8. .? 5. 15. Ce se poate juca astăzi la această bază sportivă? 4. ? 8. la acest ştrand din Bucureşti? 6. îndátă) . pe lîngă odihnă şi sport. 5. . de ce lucruri plăcute îşi amintesc? 10. 11. . - . voleiul sau un alt sport? 4. ? (de ? 12. Unde a petrecut vacanța una şi unde a petrecut-o cealaltă? 9. 6. Ce părere are profesorul din gluma „Ce părere aveți?" despre vocea elevei sale? ) 1. De cine a fost construit complexul sportiv „Lacul Tei" din Bucureşti? 2. Cît de des o vizitați? 6.

. Ați rămas vara în oiaş. 4. . 4. . . . . 4. - . . Sînteți suporter al unei echipe? 8. 3. . a dormi tun. . (în mîini) . . ?— — . preferate? 2. : .. . ( ! 6. stați de vorbă cu părinții. duminica mergeți afară din oraş ca să vă odihniți. 3. . ) 1. . . ore de-a rîndul 6. le împărtăşiți impresiile. cît mă priveşte pe mine. Alcătuiți povestiri pe următoarele teme: „La o bază sportivă". ?— . . „Odihna la mare". „Vacanța de vară". . - . vorbiți cu un prieten pe care l-ați întîlnit din întîmplare în autobuz. — . Alcătuiți dialoguri după situații următoare: 1. ?— . 2. . . Care sînt motivele succeselor sau ale eşecurilor echipei Dvs.. V-ați întors din vacanță. .. Ce caz grav a descoperit doctorul din primul desen? 2. Cu ce este plin capul pacientului? 3. .posedă baza sportivă la care obişnuiți să mergeți? 7. . ) . Ce este mai important pentru cel de-al doilea personaj: căsătoria cu fata iubită sau succesele sportive ale echipei lui preferate? Care din aceste două lucruri îi face mai mare plăcere? 3. (a alerga) . . stați de vorbă cu un suporter al echipei care cîştigă (care pierde) meciul. Găsiți şi descrieți situații în care puteți folosi expresiile: cu trei ani în urmă. ^ . 5. 2.* Traduceți în româneşte: . a arăta bine. Asistați la un meci de fotbal. ). Răspundeți la întrebări în legătura cu cele doua desene: 1. . vorbiți în tren cu nişte călători. . . 5. Vă întoarceți de la competiții sportive. (a dansa. a înota în larg. ?— . mi-e dor de. . (pe lîngă) . „Odihna în împrejurimile oraşului". -. -ez).

în Liceul Național. -ețe /).. După asemenea lecturi mă refugiam în luminoasele pagini ale lui Turgheniev unde găseam blîndeță şi poezie.. . (pe mâlul) .. 12. 7. . am cunoscut în traduceri franceze pe Dostoievski şi Tolstoi. pe Gogol şi Turgheniev. 8.. una din cele dintîi mari bucurii spirituale pe care le-am avut a fost contactul cu marea literatură rusească. Armata de strînsurâ. şi mai ales din „Casa Morților" m-au stăpînit multe nopți de gînduri chinuitoare.. .. Atunci.. 11. — povestea mătuşa Uțupăr — într-o zi se adunaseră grecii bogați şi grecii săraci de la noi şi se ridicaseră împotriva turcilor sub conducerea prințului Ipsilanti. . 9. . . ( . ?— ) .. Am citit „Ce-i de făcut" a lui Cernîşevski. Traduceți în ruseşte: Mihail Sadoveanu Cînd am intrat în acel centru simpatic de umanitate care era Iaşii pe la 1900. . Şi cum îți spusesem. Eram îneîntat şi tulburat în acelaşi timp de problemele ce prezentau sufletului meu aceşti mari artişti. (nici . * * Lecția 20 T D R VLADIMIRESCU UO (După Zaharia Stancu) . . din „Idiotul" şi „Crimă şi pedeapsă". s-a dedat la rele. Triştii şi bolnavii lui Dostoievski din „Umiliți şi obidiți". devenită astăzi literatura clasică a popoarelor Uniunii Sovietice. (în prágul) . . 10. » . la petreceri şi nici n-a apucat să treacă Dunarea. i-au speriat pe greci şi i-au risipit. Turcii au venit.. « . (verdeáță. .. .). pe Scedrin şi pe Gorki. . (mai mult de) ... . Dar tot .. . ) . pe Puşkin şi Lermontov. . Evocări (fragment) ti. .

Poporul văzu în el căpetenia mult aşteptată şi-1 numi Domnul Tudor. . Plecară flăcăii sub steagurile răscoalei ca să-şi apere pămîntul. regele dac care a preferat moartea captivității în mîinile romanilor. O spaimă cumplită pătrunse în bogătaşi. Vladimir: Salut. ani Noțiuni corelative: vechi — străvechi.. E adevărat? Saşa: Da. Poporului i-a rămas amintirea lui Tudor Vladimirescu. cu. a bogătaşilor greci. înfricoşați. capitala lui Decebal. care învățase meşteşugul armelor la ruşi. ne încălzesc sufletul. cu iatagane şi tunuri. Tudor lupta vitejeşte şi pe sine nu se cruța de loc. Lacrimile se usucă.. DIALOG Saşa Ivanov este student în ultimul an la facultatea de istorie a universității din Leningrad. De mult visasem să vizitez locurile istorice din Transilvania. a coborî — a se ridica. Dar amintirile trec din veac în veac. Saşa: Desigur. Saşa! Am auzit că ai efectuat practica productivă în România. să văd ruinele vechii cetăți Sarmizegetusa. Aşa a ajuns pînă la noi amintirea lui Tudor Vladimirescu şi a pandurilor săi. Se specializează în arheologie şi istorie antică.. Lucrarea mea de diplomă este consacrată istoriei străvechi a poporului român. Toate acestea s-au petrecut în anul 1821. student în anul trei. ani în urmă —acum. Vladimir: Ai vizitat şi vechea colonie romană Napoca? Am auzit că în România s-au sărbătorit acum cîțiva ani opt secole de existență a acestui oraş.. Crezură atunci oamenii că au să se împlinească nădejdile lor în mai bine. Antonime: bogat — sărac. să termine cu stăpînirea Porții Otomane. Acum colonia romană de altădată este oraşul Cluj. Vladimir Popov este colegul său tînăr. Unde-s doi. ai auzit bine. sub munți. In treacăt Există două feluri de scriitori: unii citiți. Tudor a fost atras în capcană şi omorît. Tudor din Vladimiri. alții citați.. Tudor chemă în jurul lui bărbații cei voinici din sate să doboare puterea boierilor. Sinonime: A termina—a sfîrşi.. I-au rămas lacrimile cele amare să-şi plîngă morții. Aceasta veni în grabă cu steaguri verzi. Le zicea poporul „panduri". în amintirea originii sale i se spune Cluj-Napoca.. Povestesc bătrînii că la chemarea lui Tudor s-a ridicat tot poporul. de la om la om.. chemară armata turcească. Şi duşmanul nu sporeşte. războaielor purtate de romani cu dacii. puterea creşte. Tremurau ca frunza boierii.atunci se sculă dincolo de Olt.

făcu.).). . doi. § 1. . -Î. C S I U i v CU 1 2 3 1 2 3 a urca urcai urcáşi urcă urcárăm urcarăți urcară II a tăcea tăcui tăcúşi tăcú tăcurăm tăcurăți tácúră a face fácúi făcuşi făcu făcurăm făcúrăți făcură Conjugarea III a scrie scriséi scriséşi scrise scríserăm scríserăți scriseră a veni venii venişi veni venírăm venirăți veniră IV a coborî coborî i coborîşi coborî coborîrăm coborírăți coborîră 257 -s (scris). 3 . perfectul simplu . ) a efectua practica productivă — lucrarea de diplomă — de áltădată — . coborî).. ..) . patru. . coborît — coborî-.) — ( . 3 . -u (II III .) student în (din) anul trei (întîi. perfectul simplu Numărul Sing. -ă (I . adevărát (nu adevărat) — ( ) Poarta Otomană — . veni. venit — veni-. 1 . Pl. -s. II—IV (tăcu. perfectul simplu . . . ( ) XX . (scris). -răți. cinci) — .. 2 . <—08 7 17 . -t: urcat — urca-. -şi. 3 ..REȚINEȚI EXPRESIILE a apuca s& facă ceva (a nu apuca să facă. : . (perféctul simplu) III ..-. -î (IV . făcut— făcu-. . .). . ( - ( XV— . perfectul simplu III -s . tăcut — tăcu-. III . 3 . 1 -răm. 2 . III -s. . -i.

mai mult ca perfectul . § 2. : a fi ) . .. . . simplu . 2 . . -s — urcasem. . care învățase meşteşugul armelor la ruşi. 3 . -ră. ) III (scrisésem). (perfectul simplu) -se: . . .— : . I 3 . 3 -şi. 2 .. 3 .. 1 3 . . a fi Numărul Sing. . compus: Turcii au venit. . (mai mult ca perfectul) . . . : Se sculă Tudor din Vladimiri. . Perfectul Perf. . -se -ram. . 1 .a fi. -rați. Dar tot atunci se sculă Tudor din Vladimiri. ( ). . Persoana 1 2 3 1 2 3 fúi fúşi fu fúrăm furăți fură a fi fuséi fuséşi fuse fúserăm fúserăți fúsera perfectul simplu : a sta - a da dădúî dădúşi dădu dădúrăm dădúrăți dădúră stătúi stătúşi stătú stătúrăm stătúrăți stătúră Pl. 1 . ): urcă — - (fuse — fusésem). (tăcusem). a sta .. perfectul compus. . . .( . . a da. .

mai mult ca perfectul Conjugarea Numărul CS I a urca urcasem urcáseşi urcase urcáserăm urcáserăți urcáseră III a face a scrie scrisésem scriséseşi scrisése sc riséserăm scriséserăți scriséseră a veni venisem veníseşi venise veníserăm veníserăți veniseră a da dădúsem dădúseşi dădúse dâdúserăm dădúserăți dădúseră a sta stătúsem stătúseşi stătúse slătúserăm stătúserăți stătúseră IV a coborî coborfsem coborfseşi coborfse coboríserăm cobor fserăți coborfseră II a tăcea tăcusem tăcúseşi tăcúse tăcúserăm tăcúserăți tácúseră / Uh (X Sing. Turcii vin în grabă pe . Ei îl atrag în capcană pe Tudor Vladimirescu. a sta. - EXERCIȚII 1. 6. a da. 2. a continua. 1 2 3 1 2 3 a fi fusesem îuséseşi fusése fuséserăm fuseserăți fuséseră Sing Pl. a răspunde. a avea. Tudor alege pe oamenii cei mai voinici şi mai viteji. a scoate. 3. . 5. Pandurii conduşi de Tudor Vladimirescu luptă împotriva boierilor exploatatori. a petrece. — . a cădea. Pl. Formați perfectul simplu şi mai mult ca perfectul ale următoarelor verbe şi conjugați-Ie la aceste timpuri: a petrece. a rămîne. 2 2 1 3 1 3 făcusem îăcúseşi făcuse făcúserăm făcuserăți făcuseră perfectul) perfectul simplu). Multe sate sînt de partea răsculaților. 2. a atrage. a aduce. a învăța. ( ( mai mult ca : . a face. a doborî. a crede. Turcii trec repede Dunărea. Poporul se ridică la luptă pentru un viitor mai bun. : A povestit că în tinerețe a învățat la Paris. a trece. a bea. Treceți verbele din propozițiile de mai jos la toate cele patru timpuri ale trecutului: 1. 3. a fi. a începe. Găsiți în text toate verbele întrebuințate la diferite timpuri ale trecutului şi explicați folosirea lor. a vedea. 4.

). 12.f) (a sta) . . . .) -i (= . . 1 .)— .f) (a se pune în fruntea. ..)— .— - . .). — Cum nu-i nimic? Unde-s judecătorii? 4. este. Nu-i nimic. Nu-i adevărat. . (= că sînt aşteptat) — . Poporul îl plînge pe Tudor Vladimirescu. 4. 3 . ) - 1 2 . - (eróu. Țăranii coboară din munți. 10. 2. . -i ) a fi : Nu-i aşa. Armata turcească stă aproape de Dunăre. Tudor are în armata sa mulți țărani din satele învecinate. . Fructele tiu-s proaspete. . 11. (= Nu sînt proaspete. fără să simtă că-s obosiți.malurile Dunării. Uşile nu-s închise. Unde-s doi. Nici nu ştiam câ-s aşteptat. 8. nu-i nimic interesant! 9. ( . (= Nu aşa. Frumoasă eşti pădurea mea cînd umbra-i încă rară. . ). . ( (pronumele reflexive) . § 4. Drumul pînă la sat nu-i prea lung. puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte. mergeau mereu. . § 3. nu-s bătrîn! 3. . Nu este aşa. -ți . Ai aflat ceva interesant? — Nu. Țăranii mergeau. 6.* Traduceți în româneşte întrebuințînd perfectul simplu sau mai mult ca perfectul pentru a reda acțiunile din trecut: XV (răscoálă. 3 - 1. 9. Ce-i cu tine? 5. 7. - (răsculát. : Nu ne cruțăm nici pe noi. . 7. .) (a conduce) (experiénță. . 1821 .. Amintirea pandurilor ajunge pînă la noi. EXERCIȚIU Traduceți în ruseşte propozițiile următoare: a fi : -s (= sînt. 8. Tudor dă arme țăranilor răsculați. .

7.-Pl. 4. Numai nouă ne reproşăm aceasta.— . . te iau cu mine. Formele accentuate Numărul Dativ S. Nici sie nu-şi spune adevărul. Traduceți în ruseşte: 1. Mă iei cu tine? — Da. şi [$1] ( ): Taiorul şi 1-a comandat la un atelier de croitorie. : Rochia şi-a comandat-o aici. — .. De ce vecina ta ține pe feciori lîngă sine? 3.— (fericit. îmi spun mie. El numai sie îşi poate spune adevărul. (= Iubeşti specialitatea ta. . . 8. sie Acuzativ sine Dativ îşi (şi-. § 5. 3 . El (ei) numai sie îşi reproşează aceasta. — ( ). Nici sie nu şi-a spus adevărul. . 3. 6. . 2. şi) Acuzativ se (s-) Formele neaccentuate - 3 . : (dativul posesiv) îți cunosc scrisul (= Cunosc scrisul /ău).—Ce îți spui ție? 5. : El (ei) nu s-a (s-au) cruțat nici pe sine. . ? . : Rochia şi-o comandă în atelier de croitorie. — .)— ( ). . .-şi. . 7. . Tudor Vladimirescu nu se cruța nici pe sine. . Adevărul sie şi 1-a spus demult! 2. . 5. -ă)! 2. EXERCIȚII 1. .. şi [£'].* Traduceți în româneşte: 1. îți iubeşti specialitatea. 8. .. 6. îi . . 4.

— Vă cunosc sora. îmi dați voie să iau dicționarul Dvs. 8. îşi cunoaşte defectele. 6. 1. sînt sănătoşi? 3. 12. 16. n-ai nimic împotrivă? 14. o să-mi faceți mare plăcere. Trebuie să cîntăresc valiza mea. I-am recunoscut imediat scrisul. Am pierdut mănuşile mele. 4. Trebuie să cîntăriți valiza mea. Ea invită neapărat şi pe prietenii săi. Maria şi Mihai au pierdut biletele lor. 9. Ne iubim mult patria. De ce nu vreți să ascultați sfatul meu? 18. 10. 7. Maria aşteaptă pe soțul său. Ii iubim foarte mult pe copiii noştri. El caută volumul său de poezii. EXERCIȚII 1. Nu v-ați văzut demult părinții. Profesorul v-a citit lucrările? — Nu. Caut volumul său de poezii. Andrei aşteaptă pe soția sa. îşi iubeşte mult mama. 11. O iubeşte mult pe mama sa. a) Citiți propozițiile de mai jos. 2.? 19. Elena iubeşte foarte mult pe copiii săi. 15. Mama îşi scoate hainele de iarnă din dulap. — ( )1. Mihai intră în sala de curs şi-şi salută colegii. Eu îi stimez mult pe părinții mei. Ți-am văzut prietenul. 5. Intru în cabinet şi-mi salut colegii. 12. 14. b) In propozițiile de mai sus înlocuiți pronumele personale şi reflexive prin forma corespunzătoare a pronumelor posesive: E x e m p l u : Ieri am întîlnit-o pe sora ta la teatru. 10. îmi ştie toate defectele! 6. Invit neapărat şi pe prietenii ei. Dacă-mi mai invitați şi prietenii. 13.cunosc defectele. 5. Ne punem paltoanele în cuier. Din păcate. înlocuiți pronumele posesive prin pronumele personale sau reflexive la dativ la forma potrivită: 1.) — ( ). 2. Copiii trebuie să învețe să-şi iubească patria. 17. 2. 11. Ieri ți-am întîlnit sora la teatru. 7. aşa scrie numai Maria. L-am văzut pe prietenul tău. 13. Continuam drumul meu. - . Copiii trebuie să cunoască bine limba lor maternă. Fac exercițiile mele. 8. 4. Ai primit scrisoarea mea? 3. 1 . ( : : ) cunosc pe sora Dvs. spuneți unde pronumele la dativ este personal şi unde este reflexiv şi traduceți în ruseşte: . Ion face exercițiile sale. 20. (Cunosc defectele lui. nu ne-a citit încă lucrările. Iți pun rochiile în dulap. Nu-ți cunosc adresa. 9.

3.* Traduceți în româneşte-

1. . 3. . 6. . 10. ?— , ?— . 18. 20. § 6. ,

. 2. . 4. . 5. . 8. , ? 14. . 16. ? 17. , . 19. . 9. . 12. , . , . .

?— . 7. .

,

, ? . -

13. 15.

.— ?—

,

.

înaintea, împotriva, contra, asupra, deasupra înaintea ( ), împotriva, contra ( ), asupra ( , , o), deasupra ( ) ( în fața, în jurul): înaintea mesei — , împotriva duşmanului (duşmanilor)— ( ), asupra (deasupra) casei — .
, , .: înainte de masă — ( : înaintea, , ). EXERCIȚII 1. Traduceți în ruseşte: , înainte de, : înaintea mesei — -

a) 1. O ură grozavă îl cuprinse împotriva oamenilor acestora. 2. Două păsări zburau deasupra casei. 3. Luptăm contra tuturor duşmanilor păcii, contra primejdiei de război. 4. El stă mereu aplecat asupra cărții. 5. E greu să faci ceva împotriva opiniei publice. b) 1. înaintea cui plîngi? 2. Am să trec pe la tine înainte de plecare. 3. înainte de război am trăit în Ural. 4. înaintea femeii apăru deodată un om necunoscut. 5. înainte de teatru mergem la cantină. 6. înaintea clădirii teatrului este o mare grădină frumoasă.
2.* Traduceți în româneşte:

1. . 5.

, ? 4. . 7.

. 3.

. 2. . 6.

-

. 8. —

.
EXERCIȚII GENERALE

. 9.

-

1. Răspundeți la întrebări:

1. în ce an a avut loc răscoala poporului român sub conducerea lui Tudor Vladimirescu? 2. împotriva cui a fost această răscoală? 3. Cine a domnit în acea epocă în Țările Româneşti? 4. De unde veni Tudor Vladimirescu? 5. Unde învățase el meşteşugul armelor? 6. Ce văzu în el poporul? 7. Cum îl numi poporul pe Tudor? 8. Pe cine chemă Tudor în jurul lui? 9. Pentru ce chemă Tudor în jurul lui pe oamenii cei mai voinici? 10. Cum lupta Tudor din Vladimiri şi pandurii lui? 11. în ce crezură atunci oamenii? 12. La a cui chemare a venit armata turcească? 13. Cum a pierit Tudor Vladimirescu? 14. Poporul român îşi aminteşte şi acum de Tudor Vladimirescu şi de pandurii lui? 15. Despre ce vorbesc Saşa Ivanov şi colegul lui mai tînăr Vladimir Popov?
2. Povestiți textul lecției şi redați conținutul dialogului dintre cei doi studenți. 3. Alcătuiți dialoguri după situații următoare:

1. Plecați pentru vacanță în România, stați de vorbă cu un student al facultății de istorie care abia acum s-a întors de acolo. 2. Vă interesați de istorie, vorbiți cu un prieten despre istoria României. 3. Stați de vorbă cu un turist român, vorbiți despre istoria României şi a țării noastre.
4. Găsiți şi descrieți situații în care puteți folosi expresiile:

student(ul) în (din) anul...; lucrarea de diplomă ;a efectua practica productivă (pedagogică); săpături arheologice.
5.» Traduceți în româneşte:

1. . 3. ( , ,

. 2. — . ?— , — (a susține) ?— , ,

. ,

, ,

-

). 4. . 6. ,

. 5.

? . 7.

-

-

— -

. 8.

. 9. . 10.

.

, (generáție,-ii f). 11.

6. Traduceți în ruseşte:

Casa boierească După Ion Ghica O casă boierească era o adevărată cetate, un stat în stat, nici poliția, nici justiția domnească nu îndrăznea să treacă pragul porții unui ban sau unui vornic, deşi asemenea drept nu era scris nicăieri. La trebuință boierul putea să închidă porțile şi să trăiască luni întregi cu familia, cu slugile şi cu oamenii casei, optzeci şi o sută de suflete» fără să aibă cea mai mică trebuință de cei dinafară. Avea mălai şi făină în ambare, cămara lui gemea de tot felul de băcănii şi de sărături, avea franzelari, croitori, cizmari etc., la caz putea cu oamenii din curte să se apere contra puterii domneşti. La spatele odăilor logofeților era fînăria, lemnăria şi grădina, în care găseai în abundență cireşe pietroase, caise cît pumnu, piersici roşii, struguri tămîiioşi, mere domneşti şi pere bergamote. Pe lîngă grădină o ulicioară ducea în țigănie, curte cu cîteva odăi în care locuiau şapte-opt familii de țigani de vatră: potcovari, curelari, croitori, spălătorese. Mihai Eminescu Mai am un singur dor (fragment) Mai am un singur dor In liniştea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin.

Lecția

21

PANSAMENTUL

(După Tudor Arghezi) Un vagon de tramvai aglomerat. Apare un copil urmat de o femeie care-l împinge de la spate. Pasagerii le fac loc la amîndoi. Doi lineri se scoală şi îi invită să stea jos pe scaun. Toată lumea priveşte spre copil. Capul copilului este bandajat jur împrejur. Ce ar putea

fi? — se întreabă pasagerii. Un accident grav? Poate o boală necunoscută? Cineva i- fi spart capul? Sau ar fi căzut ceva de sus şi l-ar fi lovit? Mult ar da pasagerii să afle adevărul. Nenorocitul copil e bandajat peste nas, peste urechi, i se vede numai un ochi. Ochiul e vioi. De altfel copilul e cuminte, stă fără să plîngă, rabdă durerile în tăcere. Mama se aşează pe scaun. Spre mirarea tuturor îi înterzice copilului să ia loc alături. — Vei sta în picioare, îi spune ea supărată. Publicul e revoltat. O doamnă ar dori neapărat să intervină, să pună capăt situației. — Sînteți mama copilului, nu-i aşa? întreabă ea pe un ton de anchetă. Toată lumea aşteaptă. Ce va răspunde femeia? Şi mai ales ce va face? Va rămîne copilul mai departe în picioare sau se va aşeza pe scaun? Mama nici nu se uită de unde vine întrebarea, nici nu se gîndeşte să răspundă. Mai mult: dă un ghiont copilului. — Ai vrea să fii pompier... Hai? Ai cerut voie? Şi-i mai dă un ghiont. Pasagerii sînt indignați. Ar învăța ei minte pe mama denaturată, dar nu îndrăznesc. Doamna milostivă revine cu altă întrebare. — Il duceți probabil la doctor? — Dacă ar fi după mine, l-aş duce mai degrabă la tinichigiu. Cred că acesta l-ar ajuta mai mult, răspunde femeia. Stupoare generală. Şi revolta izbucneşte. — Cum vorbiți aşa despre un copil nenorocit, bolnav? Copilul nu se mişcă. Singurul ochi care se vede de sub bandaj rîde. Mama înțelege că va trebui să explice publicului ce se petrece, altfel va avea neplăceri. — Băiețaşul s-a jucat de-a pompieri şi în loc de cască şi-a tras o oală pe cap. A îndesat-o şi acum n-o mai poate scoate. Toată familia a încercat s-o tragă fără rezultat. Am plecat să caut pe cineva care ar putea să ne vină în ajutor. Nici eu nu ştiu cine ar fi acesta: un doctor, un meşter tinichigiu... Şi pentru că ar fi fost grotesc să-1 duc pe stradă cu oala în cap, i-am făcut acest bandaj uriaş.
DIALOG IN CIŞMIGIU

în Cişmigiu primăvara sînt mulți copii care zburdă, se joacă, fac castele din nisip. Două mame tinere stau de vorbă: — Cîți ani are copilul dumitale? — A împlinit alaltăieri trei ani. — Să-ți trăiască! Mulți înaintel — Mulțumesc. Şi fetița dumitale? — A mea e mai mare, peste două luni va împlini cinci ani. La

anul va merge la şcoala. Cred că o voi trimite şi la şcoala de muzică. Ii place mult sa cînte. Toată ziua stă şi ascultă muzică la radio. — E bine că are talent. Şi eu aş dori ca băiatul meu să urmeze şcoala de desen. Am impresia că, deşi este mic, desenează frumos. Vom vedea. Mai avem timp pînă atunci. Poate greşesc. Deocamdată aş vrea să fie cuminte şi mai ascultător. E prea zburdalnic, aleargă mult, nu se odihneşte o clipă. Toată ziua trebuie să stau lîngă el. E foarte obositor. Şi nu am pe nimeni să mă ajute. — Lucrați sau sînteți casnică? — Sînt profesoară, dar de doi ani mi-am luat concediul fără plată ca să-1 pot creşte. Vreau să-1 dau la grădiniță, atunci voi putea să-mi reiau serviciul. — E greu cu copiii. Şi nu va fi mai uşor nici cînd vor creşte mari. Ştiți zicala: „Copii mici, griji mici, copii mari, griji mari".
In treac&t

De ar şti omul De ar şti omul Ața se rupe pe Mai bine tîrziu

Proverbe ce ar păți, dinainte s-ar feri. ce ar păți, nici din casă n-ar ieşi. unde e mai subțire. decît niciodată.

Sinonime: a privi pe (spre) — a se uita la...; a sta jos — a se aşeza; nefericit — nenorocit. Familii de cuvinte: a bandaja — bandajat — bandaj; boală — bolnav — a se îmbolnăvi. Noțiuni corelative: a sta în pat — a sta jos — a sta în picioare REȚINEȚI EXPRESIILE jur împrejur — , a cere voie cuiva — a învăța minte pe cineva — la anul — concédiu fără plată — , ,

§ 1. vrea (voi, vei, va, vom, veți, vor) ,
1 Sing. 2 3 voi urca vei urca va urca mă voi duce te vei duce se va duce

(viitorul întîi) :
1 2 3 vom urca veți urca vor urca ne vom duce vă veți duce se vor duce

-

Pl.

(Vara am să plec Ia mare.) (Vara mă duc la mare. Plecăm peste două zile.).
) — ) : îmi vei spune; ne vom vedea. , : nu voi pleca; nu mă voi duce. mai , : (nu) voi mai veni, (nu) mă voi mai duce. EXERCIȚII 1. a) Conjugați la forma afirmativă şi negativă a viitorului I verbele din următoarele îmbinări de cuvinte: : ) -

,

viitorul I

,

-

a veni la serată; a vorbi la telefon; a se culca după masă; a se aşeza lîngă uşă; a se întîlni cu aceşti oameni.
b) Faceți acelaşi exercițiu adăugind adverbul mai. 2. Treceți verbele din propozițiile următoare de la prezent la viitor:

1. Mîine mai soseşte o delegație. 2. Ii cer o cameră liniştită. 3. Acum d-ta îmi dai paşaportul. 4. Dvs. nu Vă mai duceți la ei?
3. Treceți verbele de la viitorul vorbit la viitorul întîi:

1. Peste trei zile avem să dăm un telefon acasă. 2. La anul fiul meu are să meargă la şcoală. 3. Eu o să urc la ultimul etaj, iar tu ai să mă aştepți aici, la subsol. 4. Ei o să vă invite neapărat la această expoziție. 5. Dvs. o să-mi spuneți tot adevărul, nu-i aşa? 6. Profesorul are să ne explice o regulă nouă. 7. N-am să mă duc acolo.
4. Traduceți în româneşte întrebuințînd mai întîi prezentul, iar apoi formele vorbite ale viitorului şi viitorul 1 pentru a reda acțiunile care se referă la viitor:

1.

. 3. . 6. . 10. ? 5. . 9. . 12.

. 2. . 4. . 8. , , . 7. .

11.

.

§ 2. trecut). :

(modul condițional) . (condițional prezent) (condițional

( ). 1 aş urca ai urca ar urca m-aş duce te-ai duce s-ar duce - Sing. ți-aş spune ( : te-aş vedea. : m-ai vedea.. . Nu m-aş fi dus.. — . 2 3 Pl. ). ai. Aş mai fi spus. 2 3 1 am urca ați urca ar urca ne-am duce v-ați duce s-ar duce Condițional trecut (perfect) ( 1 aş fi urcat ai fi urcat ar fi urcat : a fi (aş fi. . am. ( ). ai fi ). Aş mai spune. i-ați fi mulțumit. ar) . . Condițional prezent . ar. ar. ne. . N-aş spune. N-aş îi spus. l-ar fi văzut. ai. ne-am fi întors mai odihniți. ( . le-ar fi mulțumit). N-aş mai spune. . ( . 2 3 1 am fi urcat ați fi urcat ar fi urcat ne-am fi dus v-ați fi dus s-ar fi dus .Condițional prezent a avea (aş. : Dacă mîine ar fi vreme frumoasă. : Aş cumpăra-ol Aş fi citit-ol : aş cumpăra cu plăcere. 2 3 m-aş fi dus te-ai fi dus s-ar fi dus ) Pl. le. ne-ați fi văzut. . fe. ) ( ): Nu m-aş duce. — ).) Sing. Dacă ieri ar fi fost vreme frumoasă. am putea pleca afară din oraş. ( ) : ( ). ( ) . N-aş mai fi spus. - . . condițional trecut — . ) mal aş. ați. . . — .

— ). a nu pleca aşa de repede. . Dacă ați veni la noi. . l-aş mai fi adus pe el la tine.fi cumva fratele? 14. (A da mult) să-mi mai fie părinții în viață. Iți trimit două poezii pe care le-am scris. la acest concert. (a putea) veni să mă conduceți pînă la gară? 3. — M-aş duce şi eu cu Dvs. a-1 învita şi pe el la serată. Ce mult m-aş fi bucurat primind telegrama la timp. 6. (A rămîne) aici vreo două-trei săptămîni dacă (a găsi) unde să stau.— ( ( . 8. 7. Treceți verbele din paranteze la condițional prezent sau trecut. Ce bine ar fi fost să asistați şi Dvs. 9. a-şi mai aminti de această întîlnire. !— . am putea sta de vorbă fără să fim deranjați. a le citi repede. în aceşti ani parcă ea (a nu mai fi) în oraş. 16. a nu-i mai spune nimic. Dacă ați fi venit la noi. 3. Se spune că atunci i-ar fi . explicați întrebuințarea timpurilor modulul condițional: 1. a nu-şi aminti de nimic. 7. Aş vrea să fac totul pentru dumneata. b) Alcătuiți propoziții cu verbele de mai sus la condițional prezent trecut. Dacă ți-aş spune că niciodată n-am fost atît de emoționat. ar fi un învățător la țară. — . 9. : Ar fi bolnav copilul. 4. . (A rămîne) cu noi dacă (a nu-1 chema) treburi urgente. . . ) ( ). N-ați avea cumva un bilet în plus? 15. 2. 8. Dvs. — ( ( fost bolnav copilul. 5. ). 4. 10. 2. . a nu-i spune adevărul. — . S-ar fi născut şi el acolo. a) Conjugați la condițional prezent şi trecut verbele din următoarele îmbinări de cuvinte: a se scula mai devreme. Parcă ea (a nu fi) în oraş. serata ar íi fost şi mai reuşită. 4. EXERCIȚII 1. (A se duce) şi el cu noi dacă (a avea) timp. 11. Traduceți în ruseşte. 5. ). Nu i-aş mai spune nimic! 12. dar n-a putut afla nimic. M-aş bucura mult să-ți placă. !— . 3. M-aş fi dus atunci şi eu cu Dvs. Explicați folosirea timpurilor: 1. Dar cine este? — Nu ştiu precis. 3. Mihai parcă ar fi venit ieri la ora unu noaptea. această rochie a o cumpăra cu plăcere. N-aş mai vrea să-ți vorbesc despre aceasta. nu m-ai crede. (A pleca) mîine. Dacă nu mi-ai fi spus că nu vrei să-1 mai vezi. (A da) mult să ştiu adevărul. Nu v. a nu se mai duce acolo. (A vrea) să ştie ce s-a întîmplat. N-ar fi cumva fratele Dvs? 13. 2. 6.* Traduceți în româneşte: 1- . 2.

. . . . 48 . ) : . ca să (ca. . . 11.. . . .. 8. . 16. . 20 . . 9.. 21. 14. 18 . .. . 20. 12. . § 4.. . . EXERCIȚIU - - * Traduceți în româneşte: 1. 25 . 18. 24. Vă . 5. să) .— . ?— ? .— . . 4. ! 9. . . 17. : (Eu) împlinesc 20 de ani. ? 12. . . 11. . ca să (+conj. . a împlini ) . 13. - 7. — ( ) 72 . . 2. 10. 7. . . 3. — .. .. . .. 60 50 ! 5. ... 15. să) ( . 21 ? . . ? 4. . a împlini (-esc) ( .). . § 3. ? 6. . . ca să (ca. 19. 8. Am venit (ca) să spun că. 6. ! 22. spun aceasta (ca) să înțelegeți despre ce este vorbă. 23. Bunica împlineşte (a împlinit) 72 de ani. . . ! - ! 10.

Cum este bandajat nenorocitul copil? 5. Ce rezultat a dat experimentul? 3. Vreau ca studenții să învețe bine româneşte. . De ce acest lucru a revoltat publicul? 6.. 2.. Vorbeam încet ca bătrînul să nu se trezească. . Noi am ieşit din cameră în vîrful picioarelor să nu-1 trezim. ştie şi prietenul tău că. Vecina a strigat ca băieții să vină cît mai repede. 5. .. Citesc scrisoarea (ca) să . Părinții au trimis bani ca Maria să-şi cumpere o rochie nouă. să. să înțelegeți. 7. 2. EXERCIȚII 1.. Cine intră într-un vagon de tramvai aglomerat? 2. EXERCIȚII GENERALE 1. Traduceți în ruseşte: 1. 4. . 9. . 4. 3. . Cine face loc femeii cu copilul? 3.. . Cu ce .. Cum se poartă pasagerii? 10.. 3. . . Mai stăm aici vreo două ore ca şi caii să se odihnească puțin.. - . (a nu avea dreptáte). Răspundeți la întrebări: 1.* Traduceți în româneşte: 1. Cum stau lucrurile cu educația copiilor într-o familie de roboți? 6. . Vreau să plecați imediat. 8. .. . . . Părinții au trimis bani Măriei să-şi (ca să-şi) cumpere o rochie nouă. . Cum credeți. . Care este dezlegarea istoriei? 11. să — : Spun aceasta ca Dvs. 12. - ca. 8. Vecina a strigat să vină şi băieții. . (totuşi) . Cum se poartă mama copilului? 8. Cum se poartă băiatul? 9. . — . .. Răspundeți la întrebări în legătura cu cele două desene: 1. Ce presupun pasagerii văzînd capul bandajat al băiatului? 4. Ce măsuri a luat familia din primul desen ca să-şi reeduce fiul? 2. în ce secol trăieşte această familie? Pe ce se bazează presupunerea Dvs. 2.? 5. . 7. 6.. . . Citesc scrisoarea ca prietenul tău să ştie şi el că.. . Ce aflăm despre copilul uneia şi despre cel al alteia? 2. . Ce întrebări îi pune femeii o doamnă din vagon? 7. Cine stă de vorbă şi despre ce într-o zi în Cişmigiu.

(anul trecut) ! 4. 6. ( . 2. Vorbiți la telefon cu o prietenă (un prieten). Veniți la ea pentru prima oară după naşterea copilului. Lîngă Dvs. 5. 3. 2 73 - 18—1078 . „Mai bine tîrziu decît niciodată". 2. . . 3.Educația copiilor — îmi pare foarte rău. Vă cere un sfat. este într-un concediu fără plată. (la țară). cui îi este mai uşor să-şi educe copiii? Celor din primul desen sau celui din cel de-al doilea desen? 3. are un copil de un an. Alcătuiți dialoguri după situații următoare: 1. Găsiți situații în care se pot folosi proverbele de mai jos. Copilul ei (al lui) trebuie să meargă la anul la şcoală. „Ața se rupe pe unde e mai subțire". 4. îl amenință pe fiu un tată-robot? 7. dinainte s-ar feri (nici din casă n-ar ieşi)". 7. Cum credeți. Gata cu lectura! Stați de vorbă. Puneți întrebări la textul lecției şi la textul dialogului „In Cişmigiua şi povestiți conținutul lecției şi al dialogului. Stați într-un parc şi citiți o carte. se aşează pe bancă o bunicuță cu un nepoțel. O prietenă de-a Dvs. povestiți româneşte aceste situații şi întrebuințați proverbele: „De ar şti omul ce ar păți.* Traduceți în româneşte: a) 1. încercați să vorbiți pe tema „Educația copiilor". ). dar fiul Dvs. nu poate fi dresat! —Dacă n-ai să fii cuminte am să te dau moşului de acolo.

iar celelalte le întindea în palmă altor copii. acolo sus. Arăta spre copil şi ducea laba la piept. « . 9. .. 17 . Lua el singur un scaun cu laba. iubea mai ales copiii. îmblînzit ca un miel şi înțelegător ca un om. . . . că le aşteaptă. punînd gheara la bot.. îi făcea semn băiatului să se aşeze. Nu-1 lăsa pe băiat să se urce la loc. 8. care devenea deodată uşoară şi lină ca o mînă de mamă. îl aşeza într-o lojă. . născut în țara zăpezilor şi a ghețurilor veşnice. Cum nu l-ar fi iubit oare toți? Cum să nu fie el oare răsfățatul publicului? . Iar Fram iubea aplauzele. (a se întîmpla). (vfrstă.. . . 5. . : (nici . . că-i fac plăcere. . parcă ar fi ştiut că nu toți au parte prea des de dulciuri. 7. de nici un deget care să-i arate locul şi să-i amintească în fiecare clipă ce are de făcut. Se întorcea apoi către controlori. Iar dacă se întîmpla să capete mai multe bomboane. Pentru el nu era nevoie de nici o cravaşă. iubea publicul. Saluta mulțumind. (a atrage) . unde e înghesuială şi nu se vede nimic. nici. întindea laba să capete şi el.! 6. . . de nici o privire poruncitoare. cu laba Ia cap. ca să înțeleagă şi ei că e ocrotitul lui în acea seară şi că 1-a luat pe a sa răspundere. ) . . ». Iubea aplauzele. ca un soldat. Un copil curajos cobora să primească darul. îl povățuia să stea cuminte şi să n-aibă nici o grijă. Iar dacă băiatul nu îndrăznea.. (neascultător). Fram îl alinta pe creştet. 10. Se vedea bine că înțelege rostul lor. meni) . . pleeîndu-se peste marginea arenei. . Aplauzele era răsplata lui.) .f)\ 8. (ni- . îşi oprea numai una. Traduceți în ruseşte: Fram ursul polar (După Cezar Petrescu) Fram era cel mai mare şi mai puternic animal. cu laba lui mare. atunci îl ridica în brațe şi îl aşeza pe scaun. . Cînd vedea că unul din ei ronțăie o bomboană.

. dar cineva din sală şopti suficient de tare ca să aud şi eu: „Uite. încercai să deschid un ochi. Mă treceau pe rînd sudori cînd reci de gheață. ... . în asemenea costum scărpinatul era imposibil. Să te ții bine!" Apoi spuse sigur. Costică.. în scena duelului. Şi mi-a răspuns cu următoarea istorioară demnă de atenția dumneavoastră. Primul strănut a fost interior. şi în plină scenă lirică. Să-mi puneți praf de strănutat. Şi ştii ce înseamnă douăzeci de minute cînd faci pe mortul şi îți vine să strănuți? îmi muşcai buzele. Nu aveam decît cîteva replici şi apoi trebuia să fiu ucis cu o floretă şi să rămîn pe scenă timp de jumătate de oră. cînd fierbinți de jăratic.. Fui totuşi surprins că cei doi parteneri care se aflau în scenă. — E chiar mort. mă gîdilă^ încercai să-1 suflu cu buzele dar el pătrunse şi mai adînc în nas. între doi îndrăgostiți. Replicile le-am rostit strălucit. mi se hotărîse o farsă. Aşa pătimau pe atunci mai toți „bobocii" . nu poate să mi se întîmple nimic. Cu lacrimi de mînie în ochi. scena duelului magistrală şi m-am prăbuşit „ucis" chiar în fața scenei. ți-am strecurat praf de strănutat. colegului din scenă: „Bietul Robert. îmi şopti: „Acum să te vedem. Dar cei din primele rînduri observaseră ceva: „Fiți cu ochii pe mort că tuşeşte!44 Atît mi-a trebuit! îmi pierdui orice control. mortul a început să mişte!" îmi dădeam seama că mai am de suportat exact douăzeci de minute .. murmurai: — Să-mi faceți una ca asta.Lecția Recapitulare 22 CEL MAI GREU ROL Nicolae Tâutu L-am întrebat cîndva pe regretatul şi talentatul actor Geo Maican care a fost cel mai greu rol pe care 1-a interpretat vreodată. şi. improvizaseră cîteva replici pe care le ascultam cu emoție şi teamă.. cu voce tare. Mi-am spus în gînd: acum sînt salvat. mortule. aşa cum n-a mai reuşit nici un „cadavru" în toată istoria omenirii.. Din palmă căzu un praf albicios. Era cu multe decenii în urmă. Am ajuns în cabină mai mult pe brațe. Eu simțeam cum praful îmi furnică nările. Cei din culise hohoteau cu neruşinare. Robert? Să vedem dacă mai respiră! şi cel care rosti această replică se apropie de mine şi-mi pune mîna lîngă nas. nefericit. după cum vă imaginați. să mă lupt doar cu minerul. Mi-am controlat „costumul medieval44 să fie curat şi pe dinăuntru.. căci un coleg îmi povestise că i-au pus praf de scărpinat. cunoscînd faptul că poate să mă lase fără lamă şi. a murit atît de repede!" Eu simțeam că mă înăbuş... strănutai aşa că răsună toată sala. Mi-am controlat sabia. pe cînd jucam unul din primele mele roluri. Cum venisem nou în teatru..

să nu iasă? Mai bine să se astîmpere.. Dar poate nu era în odaie .. zărind motanul. Dar motanul? E-hei! La motan nu se prea gîndise. apoi se îndreaptă spre poliță.. cu ochii miroase? Şi brînza-i proaspătă.. Ce! Stăpînul! Cîinele se ascunde sub divan. lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea şi de acolo să treacă. Mai mîncase aşa bunătate acum vreun an. Şi. Să se astîmpere.... Corbici vine... pînă în marginea ascunzătoarei lui. ia felia de caşcaval. CIND STAPINUL NU-I ACASĂ (După Emil Gîrleanu) In odaie linişte. şoricelul nu-şi mai găseşte locul. stă uitată o bucată de caşcaval. stă neclintit.. uşor de zis: dar caşcavalul? Să închidă ochii..Cu toții rîdeau în hohote. Vai. Mirosul de brînză proaspătă a străbătut pînă Ia cel mai îngust colțişor al casei. Ar sări în ocniță. . trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.. se repede şi latră cu înverşunare. Al uite-o. obosit de muncă.. Măcar s-o vadă. Şi din trei părți.. bun! Pe urmă. după perna de pe divan. Unde e? De unde-1 vrăjeşte? . De cînd aşteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul şoricuț. măníncă din plin. pe o farfurie. Dacă ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întîi pe lîngă perete pînă la divan. Dar paşi apăsați cutremură sala. adulmecă lacom mirosul de caşcaval. — Ia vezi. Motanul îl priveşte gîndind: „Caşcaval ți-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! Ce bun o să-mi pară mie caşcavalul după ce te voi crănțăni" .. Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală.. Dar efectul psihologic a fost catastrofal. cu poftă. Prostul! Dar ce. ce praf de strănutat ți-am dăruit? Şi aveau dreptate: „praful de strănutat" era de fapt pudră de machiaj. din gaura de după sobă. şi aşteaptă. colo pe farfurie. I-a închis. dar e prea sus. Parcă-1 trage cineva de mustață afară. Linişte şi un miros! Pe polița din dreapta.. pe marginea lăvicerului din perete. Cum să nu fie motanul în odaie? Cu ochii lui galbeni şi lucioşi ca sticla. Păi. se ascunde în gaura lui. muşcînd cînd dintr-una cînd dintr-alta. Aşa. taie o bucată de pîine şi. iar şoarecele. cu mustățile întoarse subțiri şi ascuțite ca oasele de peşte. doamne. Bietul şoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă.. Şi din gaura lui.. mulți fiori i-a mai vîrît motanul acela. mirat că scapă. cîinele! Nu-i vreme de pierduți Din două sărituri motanul e în ocnița sobei. zăpăcit. îşi aruncă pălăria pe un scaun. nebun ca totdeauna. Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra şoricelului. Să iasă.. e Corbici. Stăpînul intră. în mijlocul odăii se opreşte. Face cîțiva paşi mărunți. apoi. pînă la poliță.

— Adică n-a trăit de loc! Atunci. aceştia cu dietetica lor sînt pur şi simplu periculoşi pentru Centrul nostru gastronomic! SĂRACUL ŞI HOȚII La un sărac. Citiți şi traduceți textele de mai sus. un biet om bătrîn şi nevoiaş. faceți analiza gramaticală a formelor şi a construcțiilor din aceste texte . Iancule? Le aplicăm şi noi? — Imposibil.. de ce îl plîngi? N-a avut drept la viață. intră în casă. măi oameni buni. că s-a sfîrşit. — Ai auzit că a murit Chirică? — Am auzit. a băut numai apă." — Auzi.. intră în sală un cetățean.LA O CONFERINȚA. dacă scad sub 130 de kilograme — obligație după statute — mă elimină din cerc.. Iancule? La domiciliu.. îşi începuse expunerea: „Onorat auditoriu. bolile de ficat şi diabetul se pot preveni şi ameliora prin respectarea principiilor dietetice la domiciliu." In acel moment. şi încep a bîjbîi pe întuneric. bată-vă norocul să vă batăl EXERCIȚII 1. am să vă expun cîteva date medicale asupra importanței principiilor dietetice. vin într-o noapte hoții. se recomandă să evitați grăsimile animale. că trebuie să aibă ceva!" Cum vin.. vîrstnic şi rotofei. îşi ziseră ei. Conferențiarul continuă: „Onorată asistență. digestive şi de nutriție sînt cauzate de nerespectarea principiilor dietetice. despre care vă voi vorbi în conferința mea. eu caut ziua şi nu găsesc.. în mijlocul nopții. Putem afirma azi că unele boli. pesemne: „Hai la acela. dragă. Moşul îi simte şi strigă: — Cine-i acolo? Iar hoții: — Noi! Să nu sufli o vorbă.— D-apoi." — Ce zici. lîngă altul de aceleaşi proporții. ca insuficiența cardiacă. Nicolae Dimitriu Conferențiarul. şi voi vreți să-i găsiți noaptea 1 Hei. Iancule? Nu mă aşteptam să te întîlnesc la conferință. n-a petrecut şi n-a iubit. medic reputat în boli de nutriție. — Ce băiat bun a fost! Toată viața lui a ținut dietă. — Nu se putea să lipsesc! Mă interesează principiile dietetice. Dar moşul iar: — Dar ce căutați în ladă? — Banii! — Hm! Bată-vă norocul să vă bată — zice uncheşul rîzînd. Ce simplul Conferențiarul: „în primul rînd. Se aşeză pe un loc în ultimul rînd al amfiteatrului. — Ce faci. bolile cardio-vasculare. — Atunci ce cauți aici? — Am venit să văd dacă nu găsesc vreun trădător.. ulcerul.. Nu uita că eu sînt preşedinte al Centrului gastronomic şi.

. . (spre deosebire de. . . . : . . . . . . Repetați toate proverbele învățate înainte şi găsiți situații în care le puteți folosi. (de . Găsiți în texte cuvintele la care se pot da antonime. . . (plasáre. 4. . Puneți întrebări la textele de mai sus. . . . 3. . . Alcătuiți o povestire după situația pe care o ghiciți din desen.* Traduceți în româneşte: cînd) . (în) . . . . . . răspundeți la aceste întrebări si povestiți textele. - 1821 .). . . . 7. sinonime şi care intră în familii de cuvinte. . 6. .. (mod de viáță) . Repetați expresiile învățate mai înainte şi alcătuiți propoziții cu aceste expresii. . .2. . . .. . . . . -ári f). . . 5. (printre) . . .

». . . . . . (schi- . . ba) .f) ». . .te) . — 23 : « . 8 — . (a compătimi. . . . « . ) . « ». .. . . . . . . « . . . . « ». ». . (cu) { . : . .. . . -ii f).) (ori. . ». . măşti f) (lăbă. (a ține min.. -esc cu) . ( . « « .. « ». . « . .). ori. .. (gerunz. . . . . . . »— XIX (a reproduce) ». . « ». ). (máscă. . « (corespondénță . . « ».f de înót). ) . ( . . . (conversáție. -esc de) . . . (a aprecia. ( . . . (a dezapro) . » . . -i f). « ». . (presupunere. . . -ez) (umór ) (a se izbi. . . « ».

. (perspicacitáte. 1 Că mama te-a legăna Şi pe față te-a spăla1 Cu apă de la izvoare Ca să fii ruptă din soare. . Culcă-mi-te mititel Şi te scoală măricel. nani. te-a spăla — viit. trestioară. -i m). -i f). (în loc de) (creier.ór.. (simț. (pe şantiére). (de) . . (. . Blîndă ca o turturea Şi frumoasă ca o stea. . . -esc). . -ii ) . . nani. (deci). . Să fii naltă. . (a îndrăgi. ( párte din vară) . şcolár. . — ! 8. . 1 2 te-a legăna. nani. . -i m)y . Albă ca o lăcrimioară. -i m) . Creşte-ai2 ca o garofiță. creşte-ai = condiț. puiul mamii. -esc) . *** Nani. .. Traduceți din româneşte în ruseşte: Doine de leagăn Nani. copiliță. -uri ) . Nani. -ez) . (chiar) (dresor. -i m) (minge. (robót. Să te duci cu oile Pe cîmpul cu florile. I: te va legăna (spăla). . Draga mamei garofiță. . (a zîmbi. (a poza. (colocviu. -âți f) . universitar) . . drăguliță. -ți ) . ai creşte cu sensul conjunctivului. (mire. . . .

Dar te strică gurița.Să te duci cu vacile Pe cîmpul cu fragile. Ghicitori Furculiță cu cinci dinți Căpătată din părinți. (mîna) Popa în camară Şi pletele afară. floricea. (morcovul) Strigături Floricică. Nu gîndi că nu se poatel (Din folclorul românesc) . Nu vă uitați că nu-i locl Joacă sîrba mai departe. Că-ți umblă ca melițal *** Hai la joc. la joc. mîndruleana mea. la joc. De frumoasă eşti frumoasă Ş-ai fi bună de mireasă. Mîndră.

. două.. . 1.. . . un. : . - . două.... . . o o o o o o o o o o o masă — două mese şcoală — două şcoli marfă — două mărfuri carte — două cărți mîncare — două mîncăruri muncitoare — două muncitoare lecție — două lecții femeie — două femei muşama — două muşamale stea — două stele zi — două zile -ă -toare -ie | -ea \ -i J -un 1 -uri -toare -le . un un un un un un un student —doi studenți bou — doi boi ministru — doi miniştri frate — doi frați tată — doi tați unchi — doi unchi ardei — doi ardei -& * -i -i . .. : . . .. .. .I.. . un... doi. . .

un chei—două cheiuri. . . . . . . . unii unele unele . unii băieți unele fete unele scaune băieți íete scaune 3. . . un un un un un scaun — două scaune raît — două rafturi fotoliu — două fotolii muzeu — două muzee nume — două nume -iu -uri: (- -iu -eu . -i. . \ -uri • -11• : -ie: un sicriu — două sicrie. (+) -1 } -& * J -001 -1 -le í "1 1 -i (+) i studentul — studenții unchiul — unchii boul — boii tigrul — tigrii fratele — frații tatăl l tata / -lat" . . . un băiat fată un scaun nişte băieți nişte fete nişte scaune . . . 2. .. un cui—două cuie. . un un nişte .

. . tată. (+) -iu 1 / - -( )1 -1 -1 -e -uri -ii -e : (+)le . . . -a: popa. : - . . .(4-) -ă •toare -ie -ea \ -i J -( ) -(i)a -( ) \ -I -uri -i -uri r(+)le -toare -ii -i -le masa — mesele şcoala — şcolile marfa — mărfurile cartea — cărțile mîncarea — mîncărurile muncitoarea — muncitoarele lecția— lecțiile femeia — femeile muşamaua — muşamalele steaua — stelele ziua — zilele . scaunul — scaunele raftul — rafturile fotoliul — fotoliile muzeul — muzeele numele — numele -ă . 4. - . - . .. . vlădica. . . .

. . . . . . 0 nişte o fată nişte fete . marfă mîncare unei mărfi unei mîncări . . . -uri» : . . unui unor unui student unor studenți . . . . . unei unor unei fete unor fete . . . . nişte mărfuri nişte mîncăruri unor mărfuri unor mîncăruri : : . . . . . . . . . . . . un nişte un student nişte studenți .) .

marfă. .+ * -lor . . . .. mîncare . - . : . . . . . . . un scaun un muzeu unui scaun unui muzeu nişte scaune nişte muzee unor scaune unor muzee ) . (o zi — două zile) — zilei. . fata steaua femeia fetei stelei femeii fetele stelele femeile fetelor stelelor femeii or . . . : ( şcoală — două şcoli)—şcolii. . . -(u)lf -ie -i -lui -lor . -1 . . . (o carte — două cărți) — cărții. . . . studentul fratele studentului fratelui studenții frații studenților fraților .

. . . : -ie. . scaunele numele scaunelor numelor scaunului numelui . . . mărfurile mîncărurile mărfurilor mîncărurilor . . . . . . . . . . . . : . . . . . .. - . lecția lecțiile lecției lecțiilor : . marfa mîncarea m&rfii mînc&rii . . . scaunul numele . . . .

. muncitori şi muncitoare copiilor fetelor 6. Ion Petrescu Maria Elena Olga Florica . prieteni. al ai ale al ( .) . . . . tovarăşi. Mărio mamă. : 1) cui - . . frate domnule. 4) . -lor . ( ) - -<u)le prietene. 2) cine). omule -0 -& -a vecino. fată Maria . . tovarăşe. 3) : 1) . . lui Ion lui Petrescu Măriei Elenei Olgăi Olghii Floricăi Florichii 5.

. ). ascultător. ascultători - : . 19—1078 289 . doi băieți ai vecinului.: un băiat al Măriei. 1. . expedierea mandatelor şi a telegramelor. . . al țării viitor. : ascultătoare. ): - bun sovietic frumos destul greu rău bună sovietică frumoasă destulă grea rea buni sovietici frumoşi destui grei răi bune sovietice frumoase destule grele rele ( . 2) : cartierele noi ale oraşului. 4) — ( ): ai primăverii paşi. II. românească cenuşie mică roşie nouă româneşti cenuşii mici roşii noi -tor. .. . ( ( . 3) : Băiatul este al vecinilor. . . . . . ): românesc cenuşiu mic roşu nou : . cel mai mare băiat al lui Ion.

maro. unui băiat frumos unui frumos băiat unei fete frumoase unei frumoase fete băieți frumoşi frumoşi băieți fete frumoase frumoase fete . . . asemenea.. + « » -f . . . un băiat frumos un frumos băiat . . . : . . . < L > c a tr X o * O verde -i mari verzi : . . o fată frumoasă o frumoasă fată nişte nişte nişte nişte unor unor unor unor băieți frumoşi frumoşi băieți fete frumoase frumoase fete . : gri. : . gata. . . » « . — - un fotoliu frumos — două fotolii frumoase un film sovietic — două filme sovietice 2. ) . .

dragă prietene stimate tovarăşe mult stimate tovarăşe profesor . fata frumoasă frumoasa fată băieții frumoşi frumoşii băieți fetele frumoase frumoasele fete băieților frumoşi frumoşilor băieți fetelor frumoase frumoaselor fete . . : stimați ascultători! . iubite cititorule iubite prietene dragă prietenă stimată tovarăşă iubită mamă mult stimată tovarăşă Maria Popescu . . . . . : iubite prieten! tovarăşe director! domnilor scriitorii : iubite prietenei . băiatul frumos frumosul băiat . .) . . . : unei noi clădiri frumoase. ). dragi prieteni dragi prietene stimați tovarăşi mult stimați colegi şi prieteni iubiți colegi . . noii clădiri — . ( ( ) ) - ( . : : ( ) . 19* stimate tovarăşe iubite prietene mult stimate colege şi prietene 291 . băiatului frumos frumosului băiat fetei frumoase frumoasei fete . frumoase. . 3.

5. . Fata cea frumoasă. . . ca şi.... ca şi. : ... Oamenilor celor bătrîni. Maria este tot atît de înaltă ca şi mine. : Omul (blocul) cel înalt.. . . Ştefan cel Mare. ( ) : mai înalt — cel mai înalt. : cartierul cel nou. tot atît de. - . Fetei celei frumoase. Fetele cele frumoase. Blocurile cele noi..): Vezi blocurile noi? Blocul cel galben este con- : un cartier nou. . mai ( ) mai puțin ( ): ( ) Fiul este mai învățat decît tatăl. . cel celui cea celei ( ..4.: Fiul este tot aşa de spătos ca şi tatăl. ( ) El este mai puțin învățat decît tine... . : casele cele înalte. . tot aşa de. . struit nu demult. Oamenii cei înalți. Omului (blocului) celui înalt.. ( . cei celor ) cele . .

. cei mai înalți băieți celor mai înalți băieți cele mai înalte fete cele mai înalte blocuri celor mai înalte fete celor mai înalte blocuri : băiatului celui mai înalt. 1 2 3 eu tu dumneata el ea noi voi Dumneavoastră ei ele mie tie dumitale iui ei nouă vouă Dumneavoastră lor mine fine dumneata el ea noi voi Dumneavoastră ei ele . cel mai înalt băiat cel mai înalt bloc celui mai înalt băiat celui mai înalt bloc cea mai înaltă fată celei mai înalte fete . . . . oamenilor celor mai bătrîni.. . 1. . — - . . . 1 2 3 . III. ) . : . fetei celei mai frumoase. .

Ni s-a părut. de el ( . decît tine. Ne place. ( Mi-a dat-o. Mi-ar plăcea. Pe tine te-au chemat la decanat. . - . N-o văd. . 1 2 2 îmi * « îi ne vă le miți• 1- -mi -ți -i mi ți i ni mă te îl. : îmi place. decît noi. O văd. ) - . Aş vedea-o. Mie mi s-a părut. decît: ca mine. . Ne-ar plăcea. Ne-a arătat-o. Mi s-a părut. Nu ne place. . Am văzut-o. . o ne V m- U - - V- vi \ va le V- li i- -i . Nu-mi place.tine. : Mie îmi place. Mie nu mi-a plăcut. pe ca. Pe mine mă cheamă Ion. — ): Mi-o dai. . Mi s-a spus. ( ): Pachetul ți l-am trimis ieri. Ne-a plăcut. Mi-a plăcut. . Ți-o arăt. 1 2 3 . : — pe): cu mine. ( ) . .

Şi-a adus ceva. . ) . Şi | . Şi-a adus-o. Şi l-a adus din Franța. Nu v-ați cruțat nici pe Dvs. 3 : Îşi aduce ceva. . .( 2. ): cu mine. . . Nu se iartă pe sine. ( pe): îmi spun mie. (Nu ne-am cruțat nici pe noi.. sie sine îşi . de tine 1 2 .) (Pe cine spui că nu poate ierta? — Pe sine. . ). . .. Şi-o aduce. Nu m-am cruțat nici pe mine.). Şi" . i "se spune. (El m-a luat cu sine. Ți-ai adus şi ție un cadou? — Da. cumpărat-o) aici. 3 ( . ....— . : Costumul acesta şi /-a cumpărat demult ( 3 - : Rochia aceasta şi-o cumpără (şi-a : şi le spune. £i-ar aduce ceva. -Şi . . se S- . — ?— . . mi-am adus şi mie un cadou. . .. : . . . ( ): Mie îmi spun că. Nu-şi aduce nimic. : Cui îi place filmul? — Mie.. ). 3 . .) — ( . Nu mă iert pe mine. . îşi spune sie. 11 .

. ale) lor . ai. .3. ale) lui (al. . a. . doi prieteni ai mei. . ietul meu— caietele mele. = Eu îi iubesc pe . ai tăi. . ai. a. 1 2 3 (al) nostru (al) vostru | (ale) noastre | (ale) voastre . : prietenul meu iubit. . ei . (lui — . . (al) meu (al) tău (ai) său | | . . (a) mea M. ai. îşi iubeşte copiii. ai ei stau la Kiev. . . . p. a. tînărul meu prieten. 3 lui. ale) Dumneavoastră (al. ai. ( ): îmi iubesc copiii. (ale) mele | | (ale) tale (ale) sale (ai) mei (a) ta | (ai) tăi (al. : părinții mei. ai. sînt ale mele. ale) Dumitale (a) sa | (ai) săi (al. : Caietele : Copiii mei şi - . : un prieten al meu. a. - . 1 1 2 3 . — : ca- . . ei — ee): Părinții soților nu stau aici. Ai lui stau la Leningrad. . ale) ei (a) noastră (ai) noştri (a) voastră j (ai) voştri (al. a.

acesta acela . : . .uvlui. a) Acesta .copiii mei.i . aceşti acei acestor acelor . caietul acesta (acela)—aceste (acele) caiete. . . acestea acelea I*NIU| II íUrlllI ti iUVsIl'líl . acestea demult acestea. 20—1078 . acest acel acestui acelui . aceste acele .u clrlu : Băiatul acesta învață bine. . . El (ea) îi iubeşte pe copiii săi. .i(Ts!ni. acela învață prost.i . aceştia aceia . . aceasta \'| . . 4. fetei acesteia 297 ( . ': Aceasta nu mă interesează! Ştiam \ i . — : acest (acel) caiet. = Manualul meu l-am uitat acasă. aceleia nu i-ai adus nimic. . : ) (aceleia) frumoase. acestea sînt verzi. : ' aceasta. caietele acestea (acelea). . această acea acestei acelei . . . - . Fetei acesteia i-ai adus ceva. Caietele acelea sînt gri. Manualul mi l-am uitat acasă. acela . ( ) : acestei (acelei) fete frumoase.

celelalte celorlalte acelaşi. . aceeaşi aceleiaşi . . 5. : . celălalt celuilalt : . a) Unul unul — altul . . . . . .: -şi: ) Acelaşi acelaşi acela + - . aceiaşi . iau cealaltă. aceleaşi aceloraşi acelaşi . acelaşi. celălalt: Nu vreau această carte. . . dat aceeaşi carte. : clădirea aceleiaşi universități noi. . . : acelaşi caiet — aceleaşi caiete. ai rămas aceeaşi. ) Celălalt ( ). acelaşi aceluiaşi . . . . ceilalți celorlalji . Cealaltă carte este mai puțin interesantă. . Clădirea celeilalte facult&ți noi. . . cealaltă celeilalte . Celălalt caiet — celelalte caiete. Nu te-am văzut demult. altul : - . Mi-a ți — .

. : un (alt) caiet — unele (alte) caiete. mîine vor aduce două e o e —Merge Ia un muzeu. dar nu găseşte tabloul căutat. un 1 alt unui altui 1 . una alta uneia alteia . . .1 1 lU'IlMUC . . . unii alții unora altora . un — alt . un — alt : un băiat. 299 . moase. . . . alt băiat. 20» un. —Astăzi au adus numai un film. - : 1 fiecare . : — Am văzut un film nou. . . . unele altele ' — ': - . . unele alte alta unei altei . o fată. altă fată. . unii cil ti unor altor «. la alt muzeu. unul altul unuia altuia . unei (altei) fete fru6) Fiecare fiecare . .

toți băieții . : Copilul ) . toate caietele. ) Tot . tot ( ). (= to/i au venit). toată ziua. : . fiecăreia moase.: Tot eu tre? Plecăm tot mîine. tot ' . . — buie să iac aceasta? — : Ştiu toate. . fiecare. toată) . ... toți tuturor (tuturora) . fiecare băiat fiecărui băiat . fiecare fiecăruia . . . ' . : . . toate tuturor băieților tuturor fetelor : tot timpul. tot ( . toatele.. : fiecărei fete fru' ' - . ' ' .. toate: Au venit cu toții : Ştiu totul. . . : Bj . cu toți. toate fetele .. fiecare fată fiecărei fete . : tot timpul. . tot ( ) cu toții. 6.

Munții care sînt în țară. 12. (Despre ce vorbiți?). 16. ) ( - ): cine stai de vorbă? — că? : Al cui este creionul? A cui este cartea?. ( . (Ce vezi?). Cărțile pe care le-am cumpărat. ) . Munții pe văd. - : Cui (îi) dai explicații? ) Ce ? ? . : Cine a venit? cine cine cauți?. 2. 6. . 8. (cui). Eleva care învață bine. Cărțile care sînt pe masă. Eleva despre care vorbim. : Copilul care ai venit. ) . .care plînge. : (Ce stă pe masă?). Eleva pe care am trimis-o după cărți. ): A cui soră pleacui ? cine. (Ce carte citeşti?). : Sora cui pleacă. Camera în care stai. Despre cine vorbiți? . cine ( . . . IV. : cui a) Cine ? cine — (cine). 7. (Ce eşti? — Sînt student). Munții lîngă care este satul nostru. ( ) ( ): Copilul pe care l-am văzut.

Imperfectul I II III IV scriám2 scriái scriá vorbeám vorbeái vorbeá coborâm coborai cobora S. ( Prezentul indicativului I II III IV ) a urcă a lucră a tăcea a fáce a simți j a vorbi S. I II III IV -eá -1 -f tăcea. a cădeá. 1 urcăm lucrăm tăcém fácem simțim 2 urcáți Iucráți tăcéți fáceț i simțiți 3 úrcă lucreáză tac fac simt Perfectul I S. . a veni. a citi 2. 1 2 3 urc úrci úrcă lucréz lucrézi lucreáză tac táci táce fac faci fáce simt símti simte vorbésc vorbéşti vorbéşte vorbim vorbiți vorbésc a cobori a hotărî cobór hotărăsc cobori hotărăşti coboáră hotărăşte coborîm hotărfm coborîți hotărîți coboáră hotărăsc 1. 1 2 3 1 2 3 am urcat ai urcat a urcat am urcat ați urcat au urcat II III compus IV am tăcut am făcút ai tăcut ai făcut a tăcut a făcut am tăcut am făcut ați tăcut ați íăcut au tăcut au făcut am închis1 ai închis a închis am închis ați închis au închis am vorbit ai vorbit a vorbit am vorbit ați vorbit au vorbit am coborît ai coborît a coborît am coborît ați coborît au coborît PI. a fáce.V. a puteá bâte. : a scrie. 1 2 3 1 2 urcám urcái urcá tăceám tăceái tâceá făceám făceái făceá : a închide. 1. a deschide simți.

1 2 3 1 2 3 voi urca vei urca va urca vom urca veți urca vor urca II voi tăceá vei tăcea va tăcea vom ttcea veți ticea vor tăcea III voi face vei face va face vom face veți face vor face voi vorbi vei vorbi va vorbi vom vorbi veți vorbi vor vorbi IV voi cobori vei coborî va coborî vom coborî veți coborî vor coborî Pl. 1 2 3 1 2 3 urcai urcaşi urca urcárăm urcárați urcară 11 tacúi tăcuşi tăcú facúi íácúşi făcu III închiséi închiseşi închise î n ch í seră m închiscrăți închiseră vorbii vorbişi vorbi vorbirăm vorbirăți vorbiră IV coborfi coborîşi coborî coborîrăm coborírăți coborîră PI. . 1 2 3 1 2 3 urcasem urcáseşi urcáse urcáserăm urcáserăți urcáserA II lácúsem tăcuseşi tăcuse tăcuserăm tăcuserăți tăcuseră IV S. tăcurăm făcurăm tăcurăți făcúrați fâcúra tăcură Mai tnuli ca perfectul I S. 1 vorbiserăm 2 vorbiserăți 3 vorbiseră coborfseram coboríserJíți coborfseră făcusem facúscşi făcuse făcuserăm făcuserăți făcúser i III închisésem inchiséseşi închisése închiséserăm încinseserăți închiséseră Pi. Viitorul întîi I S. 1 vorbisem 2 vorbiseşi 3 vorbise coborísem coboríseşi coborfse Pl.PL 1 2 3 urcám urcați urcau íáccám taceáți taceáu f iccám fóceáți faceáu scriám scriați scriau vorbeám vorbeați vorbeáu coborâm coborâți coboráu Perfectul simplu I S.

I ( Prezentul conjunctivului II să lucréz si lucrézi să lucréze să Incram să lucráți să lucréze să tac să táci să tácă III să fac să fáci să fácă si simt să simți să simtă ) IV să cobór să cobori să coboáre să coborfm să coborfți să coboáre s. 1 2 3 aş fi urcat ai fi urcat ar fi urcat II aş fi tăcut ai fi tăcut ar fi tăcut (trecutul) condiționalului III aş fi făcut ai fi făcut ar fi făcut aş íi vorbit ai fi vorbit ar fi vorbit IV aş íi coborît ai íi coborft ar fi coborft . . 1 sl vorbésc 2 să vorbéşti 3 să vorbeáscă să hotărăsc să hotărăşti sá hotăráscă PI. 3 ( .3. 18). să tăcém si fácem să tăcéți sá fáccți să tácă să fácă IV să simțim si simțiți să simtă S. 4. ) IV aş coborî ai coborî ar coborî am coborî ați coborî ar coborî Pl. . 1 s"í urc 2 să urci 3 să urce 1 să urclm 2 să urcáți 3 să urce Pl. 1 2 3 aş urca ai urca ar urca am urca ați urca ar urca . 1 să vorbim 2 să vorbiți 3 să vorbeáscă să hotărfm să hotárfți să hotăráscă să. I S. ( Prezentul condiționalului II aş tăcea ai tăcea ar tăcea am tăcea ați tăcea ar tăcea III aş face ai face ar face am face ați face ar face aş vorbi ai vorbi ar vorbi am vorbi ați vorbi ar vorbi 3 . 1 2 3 Perfectul I S.

. . a-şi închipui). v-. . (ne-). îmi voi aminti). - : mă. . ) ( ( ) 2 : Nu pleca! 2 . 2) : . Cond i ț i ona 1 — prezent şi trecut (m-aş scula. : Pleacă! Plecați! Să plecăm! . Sînt invitată de colegii mei. îmi aminteam). s-. mai mult ca perfectul (mă sculasem. v-. . şi-. 1 2 3 am íi urcai at î fi urcat ar 1fi urcat am íi l cut am fi ttcut ați íi t ic ut at i fi fanit ar (i t icut ar fi făcut am fi vorbit «ti fi vorbit ar 1li vorbit am fi coborît aț i fi coborît ar fi coborît 5. îmi amintii). viitorul I (mă voi scula. (ne-). ți-. (a se scula. te. : Cartea cumpărată aici. a se întîlni. ) . 9. m-aş fi sculat. perfectul simplu (mă sculai. mi-aş aminti. îşi. Noi o să fim invitați. îți. ne. vă. mi-. îmi. : m-. se. (te-). ( a fi . îşî — : prezent (mă scol. îmi amintesc). . ne. se.Pl. îmi amintisem). s-. 6. a se vinde). 1) . şi— : I n d i c a ț i v — perfectul compus (m-am sculat. de: Romanul scris de Mihail Sadoveanu. Tu n-ai fi fost invitată. vă. 7. mi-aş fi amintit). - (a-şi aminti. 13. — prezentul conjunctivului (să mă scol). mi-am amintit). Caietul a fost pierdut. — prezentul conjunctivului (să-mi amintesc). . imperfect (mă sculam.

în jurul. numai. (gerunziu) -înd. mult. noaptea. repede. iată. 302. încă. înapoi. devreme. aici. poimîine. spre. amintíndu-ți. tîrziu. cînd. alături. împrejurul.. aproape. ducîndu-ne. : Merge tot aşa de repede ca şi Ion. VI. -it. de cu. astăzi (azi). prost. : : acum. : adesea (des).şi. seara. amintindu-ne. -s. acolo. ) . fără. înainte. nedormínd. . bine. amintindu-mi. 1) neputfnd. primăvara. 8 perfectul compus . în spatele. împreună. mai. în fața clădirii. . puțin. cu bine. nevăzfnd 2) fără să urc. deloc. de pe. -ut. . în fata. niciodată uneori. din) (de la. Mergi mai puțin repede decît prietenii tăi. fără să-mi amintesc. în curînd. pe. . cu. imediat. chiar. fără să te duci. la stînga. mîine. Ia. demult. toamna. pe la. pentru. ^ (înaintea. alaltăieri. amintindu-vă. încet. unde. fără sa urce fără să mă duc. de cînd. de unde. îără să-ți aminteşti. înainte de). pretutindeni. ducíndu-te. cu prilejul aniversării. înainte de plecare. de obicei. ducîndu-se.): în cameră. . la dreapta. totdeauna (întotdeauna). după masă (după amiază). amintindu-şi ( ) ducfndu-mă. iarna. ducîndu-vă.8. cu prilejul . departe. după. -înd: urcfnd lucrfnd tăcfnd vazfnd făcfnd scriind venind fiind coborínd hotărínd ducîndu-se. pe la opt. lîngă. de. Merge mai repede decît tine. 10. pînă la. fără să se ducă. ieri. ) (participiul trecut) -at. (în. . ît. : acasă. apoi. învață tot atît de bine ca şi tine. atunci. peste. ) : 1) .. 2) . fără să urci. VII. vara. amintindu. dimineața.

: Ion citeşte ) — — carte. . : nouă clădire.) în timp ce. . Măriei i-am adus cartea. . Ion scrie Măriei. 2. . . . . ). - . ( . . . Am adus . vorbeşte bine româneşte. ca. 1. Plecăm la Moscova mîine la ora trei ( — : . Măriei. daca. . . : Cartea am adus-o . ) : ceaşcă de cafea. după ce. am sosit cu bine. . . : cînd. : . unei noi clădiri ( ). . . ca să. : Am . ). : Ce citeşte Ion? Unde pleacă Maria? Cu cine vorbesc prietenii tăi? Al cui este creionul? Cui îi dai explicații? ) . un student din România. . . ( ). . ) . ): scriu cu stiloul. clădirea nouă a universității. .). ( .). ) . pe cînd. . ( Măriei carie. : Noua clădire (noii clădiri) a universității. intru în cameră. VIII. . : Mîine la ora trei plecăm la Moscova ( — ). vine totdeauna cu întîrziere ( . — ( ) - : adus carte Măriei.

condițională. demonstrativ. Daca mîine o sa fiu liber. -e. numere (singular. propoziție. -ii. adjectiv. . posesiv. subordonată: de timp sau temporală. . -e. -e. genitiv. nehotărît. -ii (principală. -uri. -uri (masculin. . : Plecați mîine? Ion pleacă la Iaşi? Ion nu vrea să mai rămînă? Pleacă şi Ion? Slați împreună? 3. indirect. plural). -ări (masculină. nehotărît. -e. Părțile de vorbire: substantiv. topica (ordinea cuvintelor). -e (hotărît. -ii. complement. pronume. -e (numele predicativ — ). Nu ştiu dacă mîine voi avea timp liber. -e. gradele de comparație (comparativ. -ii. elativ. interjecție. interogativ. Sintaxa. reflexiv. declinare. completivă. -e. dativ). Morfologia. . de scop sau finală). acuzativ. Părțile de propoziție: subiect. arăți prost. -e (direct. feminin. determinativ). mama a pus tacîmuriie pe masă. verb. în timp ce íratele lucrează la uzină. relativ). Am venit să-ți spun toate acestea. -e. cazul (nominativ. Am venit ca să-ți spun ceva. Pe cînd lata îşi termina scrisoarea. conjugare. persoană. mod. -ări. posesiv. predicat. timp. Sora învață. -uri. circumstanțial). prepoziție. -uri nominal. : Cînd plouă. (personal: accentuat. Categoriile gramaticale: gen. grup. articol. vin la tine neapărat. număr. Văd că eşti bolnavă. neaccentuat.) ( ) : Bagajele sînt grele? Sînt grele bagajele? . adverb. -e. feminină). -e. superlativ). vocativ. conjuncție. rămînem acasă. neutru). atribut.

§ 3. 11 100. § 5. . § 4. § 6. . . .. . § 2. § 3. cit. a fi. cum . § 6. grupă de studenți : § 1. . . § 7. în oraş : § 1. § 6. . . Ce este (aceasta)? § 7. . ^ . mai. § 1. . cine? ? § 7. celalalt. . La bibliotecă : § 1. a învăța.. § 5. . . § 4.} 55 67 78 . . § 8. . $3 < ț < 1|> 1 ^ . . 3 5 18 24 27 . . | . Apartamentul nostru : § 1. . numai. Lecția 3. . nu. ' Lecția 1. § 4. § 2. a sta. § 2. din . § 2. . . § 2. Familia mea : § 1. § 3. de. § 7. I . § 6. § 6. § 4. . 1 10. § 5. § 3. Lecția 4. Lecția 5. -ie. § 5. lecția 2.. § 5. § 3. II III . § 5. din. . § 2. §2. . § I. § 8. . nu mai. . . din . - 4.1 a avea. § 2. § 9. -iu. . . -i -ă. La universitate : § I. § 4. Lecția 6.

. . La poştă 147 : § 1. -eşte. fiecare. milion. § 4. . . (2 . . a bea. . § 2. . § 11. . § 2. . Lecția 11. ). ( ). La hotel 119 : § 1. a vinde. . § 5. § 5. . . -eu. § 3. pe Ia. . § 8. § 3. § 6. § 7. . § 11. § 4. ou. mi-e foame. Lecția 9. § 2. § 4.mult. . § 4. § 9. IV -i. . . acest. . § 13. de pe. § 10. . § 14. § 3. . Lecția 12. 101 . §6. a mînca. a şti . § 7. § 10. a vrea. Lecția 7. . cu. § 4. . § 12. IV . . § 7. § 5. a putea . § 7. § 10. § 3. §4. § 6. . de la. Republica Socialistă România 89 Lecția 8. tot . §8. (2 . ). inainte de. mai . La restaurant 107 : § 1. a trebui . . § 8. § 9. . într-. § 5. Recapitulare. § 5.". § 10. a tăia. Lecția 13. a cumpăra. Bucureşti 93 : § 1. . IV . § 6. „în fața. -i. tot. §9. § 3. § 6. -I. . . § 12. Lecția 10. . Scrisori şi telegrame 164 : § 1. . § 8. .. . § 3. § 13. . § 4. diferit. cu . dacă « ». § 2. . ( ). § 5. § 7. . § 9. . . § 2. . § 6. §9. § 8. § 2. de . perfectul ccmpus. a scrie. acel . . § 5. . puțin.. La gară 132 : § 1. . -ie. .

. § 3. 1 .! I. § 6. ! tot. . $ > . ( . VIII. . . . nimic a durea. Lecția 20. Recapitulare t Lecția 15. Baza sportivă „Lacul Teiu : § 1. » i*«4i i : § 2. . acelaşi. . La policlinica : § 1. cîfva. ceva. Lecția 14. § 7. asemenea. . (Viitcrul întîi). Pansamentul 2> <í > : § 1. . § 4. hvh. . a fi. l : § 1. §' ( . § 4. . cam. § 5. . § 8. . § 2. contra. • ». .upin. \. . . . . ! . § 8. § 4.i ^ 2. II. Intr-un magazin universal . . împotriva. fiecare. Lecția 16. ^ ). . ). § 8.n . Anotimpurile : § I. Ziua mea .4. § 2. § 6. . . . 1 . acel. . § 4. § 6. . $ . ' ( . înaintea. . Lecția 18. § 9.să) Lecția 22. §3. § 3. ( ) i'un>ii. . a împlini.mi < *mm<loi. Tudor Vladimirescu 2)> : § 1. destul. 4 § 7. . § 3.. ^ 4. ' . . VII. § 2. ( ). 1* II. . . deasupra. IV. ' . § 3. uvihhoi . § 4. § 2. § 7.\ Lecția 17. * . <«6 ).» »< -va. . Recapitulare /» . celălalt. § 4.i|h » asemenea. . asupra. § 7. § 5. VI. 1 ^ 1 . § 6. acest. VII i : § 1. . 244 . § 3. § 9. § 5. 230 2 > 1 cine. ca să (ca. III. Lecția 19.n . V. Lecția 21. § 2. . . .

. . . . . « « . 16. Y 95 .. . 09. .03. .07.4000 . » . . . 20. . 1.83. . . * 7« » . . J ? 1078. 13. 20. . . .82. 60X90Vie. 3193 . 121019. . . . >.82 . . . . 29/14 . . . . . . . -51. . . —338. .I . . 19.5.