AELS ............................................................................................................................................................... 2 Istoric .................................................................................

....................................................................... 2 Statele membre ........................................................................................................................................ 3 Scopul organizaţiei .................................................................................................................................... 4 Instituţii ..................................................................................................................................................... 4 Politica comercială .................................................................................................................................... 5 EVOLUŢIA IMPORTURILOR ŞI A EXPORTURILOR .............................................................................................. 10 Perspective.............................................................................................................................................. 13 CEFTA .......................................................................................................................................................... 14 Istoric ...................................................................................................................................................... 14 Obiectivele generale CEFTA .................................................................................................................... 15 Politica commercială ............................................................................................................................... 16 Evoluţia exporturilor ............................................................................................................................... 18 Evoluţia importurilor ............................................................................................................................... 18 RELAŢIILE CU UE ...................................................................................................................................... 19 STRATEGII ŞI PERSPECTIVE CEFTA ........................................................................................................... 19 CONCLUZII ............................................................................................................................................... 21 OCEMN ........................................................................................................................................................ 22 Istoric ...................................................................................................................................................... 22 Obiectiv ................................................................................................................................................... 23 State membre ......................................................................................................................................... 23 INSTITUŢII................................................................................................................................................ 24 PROIECTE OCEMN ................................................................................................................................... 25 CONTRIBUŢII ALE ROMANIEI LA ACTIVITATILE OCEMN .......................................................................... 27 PERSPECTIVE ........................................................................................................................................... 29 SEECP........................................................................................................................................................... 31 RCC .............................................................................................................................................................. 34 GECT ............................................................................................................................................................ 38 SECI.............................................................................................................................................................. 40 CAER ............................................................................................................................................................ 45 CONCLUZII ................................................................................................................................................... 47 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 48

AELS
Istoric
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) a fost fondată pe premisa de comerţ liber ca un mijloc de realizare a creşterii economice şi a prosperităţii între statele membre ale acesteia, precum şi promovarea cooperării economice mai strânsă între ţările vest europene. De origine AELS este bine ancorată în contextul global al integrării europene. Cei şapte membri fondatori- Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit au început sa exploreze ideea unui acord de comerţ liber între membri, la începutul anului 1959, ca răspuns la formarea Comunităţii Economice Europene (CEE) în 1958. AELS a rezultat din convenţia de la Stockholm, în noiembrie 1959.Acesta a intrat în vigoare la 3 mai 1960. Convenţia de la Stockholm a stabilit un cadru cu anumite principii directoare şi un set de norme minime şi procedurile care urmează să fie aplicate, cu detalii privind dispoziţiile axate pe reducerile tarifare, precum şi eliminarea restricţiilor cantitative şi regulile de origine. În acest cadru şi în conformitate cu un proces asemănător care are loc în CEE, tarifele pentru bunurile industriale comercializate între ţările AELS - cu puţine excepţii au fost eliminate din 1967. Restricţiile cantitative au fost eliminate în 1965. În 1999, miniştrii AELS au decis să iniţieze o actualizare a Convenţiei de la Stockholm pentru a reflecta importanta creşterii în economia mondială a comerţului cu servicii, a investiţiilor străine directe şi a drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul de modificare a Convenţiei AELS, Convenţia de la Vaduz, a fost adoptat în 2001. Revizuirea Convenţiei a consolidat coeziunea în cadrul relaţiilor economice între statele membre AELS şi prevede o platformă comună pentru dezvoltarea relaţiilor cu partenerii comerciali din întreaga lume. De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest

scop a fost atins, in linii generale, în 1977. La mijlocul anilor „80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu mărfuri.Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de a finaliza crearea pieţei interne pana la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile interne ale UE. Între 1984 şi 1989 s-a realizat eliminarea barierelor din calea comerţului, caz cu caz. Totuşi, a devenit dificil pentru statele AELS şi pentru CE să coopereze în conditiile în care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar altele nu. Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene, a propus o nouă formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină Acordul SEE. Statele AELS din acea vreme (Austria, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au fost de accord şi negocierile oficiale au inceput în iunie 1990. Acordul privind Spatiul Economic European a fost semnat la 2 mai 1992 la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994.

Statele membre
Norvegia şi Elveţia au fost printre primele state membre fondatoare ale AELS în 1960. Islanda a aderat la AELS in 1970, urmata de Liechtenstein in 1991. Norvegia, Islanda (din 1994) şi Liechtenstein (din 1995) sunt, de asemenea, părţi ale Acordului privind Spaţiul Economic European ( SEE ), Acordul cu Uniunea Europeană, în timp ce Elveţia a semnat o serie de acorduri bilaterale cu UE . Deşi cele patru ţări AELS sunt mici, ei sunt lideri mondiali în mai multe sectoare vitale pentru economia globală. Cele două ţări AELS Alpine - Liechtenstein şi Elveţia - sunt centre de renume internaţional financiar şi de gazde pentru companii mari si multinationale. Cele două ţări AELS nordice - Islanda şi Norvegia - stau în producţia de peşte, industria metalelor şi de transport maritim.

Scopul organizaţiei
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) este o organizaţie interguvernamentală înfiinţată pentru promovarea comerţului liber şi integrarii economice în beneficiul statelor sale membre: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şiElveţia. Asociaţia are responsabilitatea de gestionare a: Convenţiei AELS; spaţiului Economic European (SEE); reţelei de liber schimb a AELS la nivel mondial şi a acordurilor de parteneriat. Convenţia AELS reglementează relaţiile de comerţ liber între statele membre AELS şi prevede cadrul juridic pentru AELS ca o organizaţie. Acesta acoperă comerţul cu bunuri şi servicii şi include domenii cum ar fi investiţiile şi libera circulaţie a persoanelor. Acordul SEE asigură condiţii egale de afaceri în întreaga piaţă internă, prin reguli privind competiţia şi ajutoarele de stat. De asemenea, conţine prevederi orizontale referitoare la cele patru libertăţi, precum şi la cooperarea în afara celor patru libertăţi, în aşa numitele domenii de flanc. Acestea din urmă acoperă domenii cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, serviciile de informare, educaţia, instruirea şi tineretul, locurile de muncă, întreprinderea şi antreprenoriatul, protecţia civilă. Cooperarea se desfăşoara prin activităţi comune de diferite tipuri, cum ar fi participarea SEE AELS la programe UE.

Instituţii
Comitetul Permanent al statelor AELS acţionează ca un forum în care statele SEE AELS se consultă şi ajung la o poziţie comună înainte de a se întâlni cu UE în Comitetul Comun SEE. Este compus din reprezentanţi ai Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein-ului şi observatori din Elveţia şi ai Autorităţii de Supraveghere AELS. Comitetul Consultativ al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) este un forum pentru sindicatele şi organizaţiile patronale din ţările membre , Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. Prin cooperare cu partenerii sociali în Uniunea Europeană, Comitetul, de asemenea, serveşte ca o legătură între partenerii sociali în AELS şi în UE. Tribunalul AELS, cu sediul la Luxemburg, corespunde Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, pentru probleme legate de statele SEE AELS. Tribunalul se ocupă de acţiuni de încălcare de catre un stat AELS a implementării, aplicării sau interpretării unei reguli SEE, semnalate de Autoritatea de Supraveghere, precum şi de medierea disputelor dintre două sau mai

reflectând competenţele extinse pe care Comisia Europeană le are în aceste domenii în cadrul Comunităţii. . ajutoare de stat şi achizitii publice. Autoritatea de Supraveghere are puteri referitoare la competiţie. dar să-şi păstreze în acelaşi timp deplina suveranitate. generatoare de efecte de creare de trafic. elementul de substituire fiind un sistem de reguli de origine.multe state AELS. indispensabilă. În plus faţă de supravegherea generală privind conformitatea. în vederea unei alianţe comerciale la nivelul Europei Occidentale. Politica comercială a AELS este fundamentată pe ideea că liberul schimb se poate efectua fără tarif extern comun şi fără politici concertate. prin dobândirea unei experienţe practice într-un cadru restrâns domeniului integrării comerciale. Prin formula mai suplă pe care o presupune. Autoritatea de Supraveghere AELS. De asemenea. asigură îndeplinirea de către statele SEE AELS a obligaţiilor stabilite de Acordul SEE. Politica comercială Ca simplă zonă de liber schimb. Ea s-a dorit a fi un front eficient de negocieri cu Piaţa Comună şi bază de lansare spre aceasta. fără a stabili şi un tarif vamal extern comun. zona de liber schimb a fost considerată de către ţările AELS ca răspunzând mai bine decât alte forme de integrare unor interese diferite ale grupurilor ce doresc să-şi lărgească nivelul de cooperare în domeniul comercial. AELS a fost gândită ca etapă intermediară. Efectele favorabile rezultau din dezvoltarea schimburilor externe între ţările partenere şi transformările produse în alocarea resurselor proprii. cu sediul la Bruxelles. Tribunalul audiază apeluri referitoare la decizii luate de Autoritatea de Supraveghere AELS şi oferă consultanţă tribunalelor din statele AELS privind interpretarea regulilor SEE.

Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi-a stabilit o reţea extinsă de relaţii contractuale de liber schimb în toată lumea. Estonia. statele AELS au încheiat acorduri de liber schimb cu un număr de ţări care ulterior au devenit membre ale Uniunii Europene (Bulgaria. aproximativ 80% din comerţul total de mărfuri AELS este astăzi reglementat de acorduri comerciale preferenţiale. Combinând cadrul contractual pe care statele AELS îl au cu Uniunea Europeană şi acordurile de comert liber. precum şi contribuirea la nivel mondial a eforturilor de liberalizare a comerţului şi a investiţiilor. Republica Cehă. Ungaria. pe care AELS le are cu ţările terţe. Acesta este obiectivul AELS din ţările terţe pentru protejarea intereselor economice ale statelor sale membre. Polonia. . sprijinirea şi consolidarea procesului de integrare europeană şi inter-regională. În anii 1990.Relaţiile comerciale AELS ACORDURILE DE COMERŢ LIBER De la începutul anilor 1990. Lituania. România şi Slovenia). Letonia. Aceste acorduri au fost înlocuite cu aranjamentele pertinente existente între statele AELS şi UE.

Aceste acorduri fac parte din instrumentele care guvernează zona de comerţ liber. Republica. în paralel cu acordul principal. Având în vedere că statele AELS nu au o politică agricolă comună. Chile. Peru. Astfel de acorduri bilaterale sunt încheiate între fiecare stat AELS şi ţara parteneră. Taxele pe componentele industriale (prelucrate) sunt eliminate. Turcia. Peşte şi alte produse marine Domeniul piscicol cuprinde aproximativ două treimi din totalul exporturilor Islandei şi este unul dintre principalii contribuabili la PIB-ul Norvegiei.În prezent. un element-cheie în toate acordurile de liber schimb AELS. Hong Kong. Globalizarea proceselor de producţie a făcut identificarea ţării de origine din ce în ce mai complexă. Maroc. China. Autoritatea Palestiniană. astfel încât există puţine produse fără origine străină. Taxele pe aceste produse reflectă diferenţa dintre preţul de pe piaţa internă şi preţul de pe piaţa mondială a componentei agricole de bază (materii prime) ale produsului.Israel. Reguli de origine Într-un accord de liber schimb. Serbia. Canada. Mexic. produsele agricole de bază sunt tratate în acordurile bilaterale. prin urmare. Macedonia. Sud-Africană Uniunea Vamală (Sacu). Statele AELS au liste proprii de produse pentru care se acordă concesii pentru ţara parteneră şi vice-versa. Iordania. Produsele (atât industriale cat şi agricole) trebuie să fie "obţinute integral" sau "suficient prelucrate sau transformate" în ţara partenerului de comerţ liber pentru a fi considerate produse originare. cu următorii parteneri:Albania. Egipt. Ucraina . Liban. statele AELS au 23 de acorduri de liber schimb (care acoperă 32 de ţări). Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). Cele două ţări exportă peşte la mai mult de 170 de ţări. CE CONŢINE UN ACORD DE LIBER COMEŢ AELS ? Agricultură Cele mai multe acorduri de liber schimb AELS conţin protocoale sau anexe privind produsele agricole transformate. ţara de origine a unui produs este determinată pe baza regulilor de origine. Tunisia. Columbia. Croaţia. Singapore. Prin urmare. Coreea. Comerţul liber cu peşte şi alte produse marine este. una .

din funcţiile principale ale regulilor de origine este de a determina în ce măsură produsele naţionale pot conţine materiale importate dintr-o ţară din afara zonei de liber schimb în cauză. deoarece nivelurile inadecvate de protecţie pot împiedica comerţul şi împiedică de buna funcţionare a unei zone de comerţ liber. Normele privind concurenţa asigură că liberalizarea comerţului în temeiul unui acord nu este împiedicată de bariere noi. Acestea includ măsuri care să pună în aplicare protejarea acestor drepturi împotriva încălcării. Drepturile de proprietate intelectuală Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) este foarte importantă în comerţul internaţional. cum ar fi tarifele şi restricţiile cantitative. de asemenea. În recentele acorduri. Acordul de liber schimb AELS oferă standarde ridicate de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală. Dispoziţiile se bazează pe principiile de tratament la nivel naţional şi cea mai favorizată naţiune. Dispoziţiile asigură o protecţie adecvată. Contractele de achiziţii publice Liberalizarea eficientă a pieţelor de achiziţii publice este un obiectiv integrant din acordul de liber schimb AELS. Acest lucru se datorează faptului că eliminarea barierelor din calea schimburilor comerciale tradiţionale. nu este neapărat suficientă. non-discriminării şi transparenţă. restricţiona sau denatura concurenţa. . tratamentul astfel prevăzut în cadrul OMC. contrafacerii şi a pirateriei. fără a pierde statutul lor preferenţial în cadrul acordului de liber schimb. aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Reguli concurenţiale Acordul de liber schimb AELS conţine norme privind concurenţa. sub forma unor acorduri sau practici între întreprinderi sau prin care pot preveni. Dispoziţiile privind concurenţa se aplică. eficientă şi nediscriminatorie a drepturilor de proprietate intelectuală. activităţilor întreprinderilor publice şi a monopolurilor. obligaţiile de liberalizare au fost incluse pe baza principiilor de reciprocitate.

de exemplu. DECLARAŢII COMUNE DE COOPERARE În plus faţă de acordurile de liber schimb statele AELS au încheiat declaraţiile comune de cooperare cu o serie de parteneri.Servicii şi investiţii Acordul de liber schimb AELS cu ţările europene şi mediteraneene conţine o clauză evolutivă privind serviciile şi investiţiile cu scopul de a obţine liberalizarea treptată şi deschiderea reciprocă a pieţelor pentru investiţii şi comerţul cu servicii. cu Mexic. Se adresează cooperării în privinţa problemelor legate de comerţ. Singapore. Mai multe acorduri pot acoperi toate modurile de furnizare de servicii şi conţin secţiuni separate sau anexe referitoare la anumite sectoare.Acestea se bazează pe Acordul General privind Comerţul cu Servicii (GATS) şi să urmeze o abordare similară. Scopul este cooperării sectorului privat. barierele tehnice în calea comerţului. completată prin angajamente specifice consolidate. vamal şi de origine. servicii financiare şi de telecomunicaţii. comerţul cu servicii. Pentru investiţii. transferurile . de a îmbunătăţi condiţiile pentru punerea în aplicare a . Aceste norme cuprind liberalizarea investiţiilor între părţi şi pot acoperi promovarea. statele AELS includ acum dispoziţii pentru liberalizarea comerţului cu servicii. mişcările de capital şi / sau de protecţie. drepturilor de proprietate intelectuală. cum ar fi informaţiile cu privire la comerţul exterior.acordurile de liber schimb încheiate de către statele AELS până în prezent urmează modele diferite în ceea ce priveşte acoperirea de investiţii. În conformitate cu implicarea activă a acestora în alte foruri internaţionale. pieţele de achiziţii publice şi concurenţa. Aceste declaraţii comune de cooperare pot fi un prim pas în relaţiile de comerţ liber cu partenerii în cauză.Prevederile au fost elaborate în legătură cu cel mai recente acorduri de liber schimb încheiate (de exemplu. Chile şi cu alţi parteneri printr-un acord de investiţii conexe). înfiinţarea.

9%. Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). înainte de începerea negocierilor de liber schimb sau privind încheierea unui acord de liber schimb cu urm[torii: Albania. Algeria. Egipt. Peru. Mongolia. În plus.1%. EVOLUŢIA IMPORTURILOR ŞI A EXPORTURILOR Interpretare: În perioada 2007-2008.Declaratiile commune de cooperare AELS se realizează cu urmatorii parteneri comerciali: Malaezia. fiind urmată de o descreştere între anii 2008-2009 de 19. Macedonia Muntenegru. Perioada 2009-2010 este marcată de o uşoară creştere de 11%. Autoritatea Palestiniană. Croaţia. Serbia. Iordania. Liban. AELS a încheiat declaraţii comune de cooperare cu urmatorii parteneri. Mauritius. Columbia. Panama. . Tunisia şi Ucraina. Mercosur. statele AELS au înregistrat o creştere a importurilor şi exporturilor cu restul lumii de 17. Maroc.

fiind precedată de Elveţia şi Islanda.Interpretare: În anul 2010 putem observa supremaţia Elveţiei în comerţul AELS. .

atingând în 20092010 o descreştere de -12. în perioada 2007-2010 Interpretare: În perioada 2007-2009 comerţul AELS cu U. . a avut valori pozitive. urmată de o uşoară descreştere în 2009 şi o creştere în 2010. COMERŢUL CU U.Interpretare: Evoluţia comerţului AELS între anii 2000-2008 a înregistrat o creştere continuă.E.8%.E.

instrumentul punerii în aplicare a altor politici. prezentând 50 de propuneri pentru a revitaliza piaţa internă şi îl returnează la etapa centrul politicii UE. Încercarea UE de recuperare pe termen lung este strategia de creştere Europa 2020. competenţelor.int/ .1 Perspective Un element-cheie al AELS în anii 2008-2010 a fost criza economică şi financiară globală şi impactul acesteia asupra economiilor şi a pieţelor forţei de muncă în SEE. disponibil pe http://www. 2010 cunoscând o uşoara creştere comparativ cu 2009. Strategia Europa 2020 se bazează pe iniţiativele emblematice pentru AELS. Piaţa internă este o parte integrantă din Europa 2020. cum ar fi cele în domeniul inovării.Interpretare: Perioada 2000-2008 a fost marcată de uşoare creşteri fiind precedată de o descreştere în anul 2009. precum şi politica industrială.efta. 1 The European Free Trade Association. UE serveşte drept o bază comună pentru toate iniţiativele emblematice din cadrul Europa 2020. Actul privind piaţa unică a publicat la sfârşitul lunii octombrie 2010.

Iniţiatorii acordului au fost Cehia. Macedonia. Singurul organ de decizie in cadrul acestui Acord este Comitetul mixt. România a aderat la Acordul Central European de Comerţ Liber în 1997. Macedonia este cea mai nouă membră CEFTA. Croaţia. in sesiune ordinara anuala si in sesiuni extraordinare (daca este cazul). Actualmente membrii CEFTA sunt: Albania. Slovacia. Totodată. în ideea facilitării schimburilor si a cooperării economice intraregionale. UNMIK Kosovo. Bosnia şi Herţegovina. membre ale OMC. urmată în 1999 de Bulgaria şi Croatia în 2003. Muntenegru. în mod deosebit prin formarea unei de zone de comerţ liber între ţările asociate la UE. Acesta se intruneste la nivel de ministrii responsabili cu activitatea de comert exterior. In cadrul Acordului Romania gestioneaza evidenta masurilor de salvgardare la nivelul CEFTA. Polonia. Serbia. Ungaria şi Cehoslovacia. CEFTA este o piaţă cu 34 milioane locuitori şi capacitate potenţială de export de 57 miliarde USD şi de 67 miliarde USD la import. iar incepand din acest an detine presedintia Comitetului mixt. care odată cu integrarea în UE în anul 2004 (1 mai) s-au retras din acest cadru. semnând Acordul de aderare la data de 27 februarie 2006.CEFTA Istoric Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) a fost încheiat în 1992 între Polonia. . acordul a fost văzut de la început ca un instrument de pregătire a statelor participante pentru aderarea la Uniunea Europeana. CEFTA a fost creată cu scopul de a pregăti ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. în condiţiile dispariţiei sistemului CAER. Moldova. Slovenia a aderat la CEFTA în 1996 şi s-a retras odată în 2004. Ungaria.

inclusiv a investiţiilor directe.Creşterea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor prin reguli corecte. Ţările participante au fost : Albania. CEFTA 2006. . Republica Moldova.C. . internaţionale. a dezvoltării armonioase a relaţiilor economice dintre statele membre. Obiectivele Acordului comerţ CEFTA liber deja 2006 încheiate între sunt: Părţi. în special a comerţului cu produse industriale.Oferirea de condiţii corecte de competiţie pentru comerţ exterior şi investiţii şi deschiderea treptată cu a pieţelor pentru standardele achiziţii publice ale Părţilor. asigurarea condiţiilor de concurenţă loială între părţi. Bosnia Herţegovina. Macedonia. mecanisme transparente de aplicare a măsurilor de apărare comercială. Montenegro. din 19 decembrie 2006. predictibile. proceduri eficiente de colaborare şi coordonare. tarile participante la reuniune au semnat proiectul Acordului de aderare şi modernizare a Acordului de comerţ liber pentru Europa Centrală. CEFTA 2006 prevede instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului O. Kosovo.M. . . prin inlaturarea barierelor in calea comertului. Croaţia. contributie la dezvoltarea comertului mondial. CEFTA 2006 este un acord cu prevederi moderne cu un grad extins de liberalizare.Eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile Părţilor. .Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerţului realizat prin sistemul străine clare. Obiectivele generale CEFTA    promovarea.În cadrul reuniunii de la Bucureşti a Primilor Miniştri a ţărilor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est. Serbia.Imbunătăţirea în continuare a condiţiilor pentru promovarea investiţiilor. prin expansiunea comerţului. stabile şi acordurilor bilaterale de .Oferirea de protecţie corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate .

73 miliarde USD). Cehia (0. administrarea vamală şi reguli de origine preferenţiale. din care 780.48 miliarde USD ).88 miliarde USD. masini. Exportul romanesc: textile.22 miliarde USD). Între anii 1997-2003. produse agricole. echipamente electrice. procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială.si multilateral.53 miliarde USD) si Bulgaria (0. Polonia (0.Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea şi aplicarea acestui Acord şi contribuţia prin acestea la dezvoltarea armonioasă şi creşterea comerţului mondial. Soldul balantei comerciale. produse agricole.158. disponibil pe http://www. produse chimice. În anul 2003. schimburile comerciale pe ansamblul au crescut de 2. mase plastice. se propune instituirea unui Secretariat CEFTA permanent.48 milioane euro.52 miliarde USD). La import predomina: masini. import 2. achiziţii guvernamentale. in plan bi.24 miliarde USD. care va fi responsabil de pregătirea şedinţelor şi materialelor Comisiei mixte.2 Politica commercială La 1 ianuarie 2002 a fost realizata zona de comert liber pentru produsele industriale si sau extins continuu concesiile la produsele agricole de baza si transformate. aparate. principalii partenerii ai Romaniei in cadrul CEFTA au fost in ordine: Ungaria (1. echipamente electrice. Mai mult ca atât. intre Romania si tarile CEFTA. a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. comertul Romaniei cu tarile CEFTA a inregistrat un volum de 1.5 ori. aparate. a fost de -0. Acordul in cauza conţine prevederi extinse privind comerţul cu servicii.55 miliarde USD la 3.com/new-trade-topics . produse chimice..98 miliarde USD (export romanesc 1. CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export. produse minerale etc. cu un excedent 2 Secretariatul CEFTA .38 milioane euro la exportul si 378. respectiv de la 1.cefta2006. cand CEFTA avea opt membri. În anul 2005.1 milioane euro la import.

iar importurile cu doar 18. iar soldul de + 44.4 milioane euro.comercial total de 402. Exporturile româneşti destinate tarilor CEFTA in ultimul an s-au majorat cu 51. produse chimice. In 2005. alimentare. maşini si echipamente. Balanta comerciala este favorabila Romaniei cu un excedent de 276. Exportul include produse minerale. raportul fiind de 2.ro/acordul-central-european-de-comert-liber-cefta__l1a55985.gov.3 3 Guvernul României.28 milioane euro. cresterea in 2005 a comertului bilateral a fost de 32. fata de anul 2004. fata de un deficit de 6. comertul Romaniei cu Bulgaria a crescut cu 40%.56 milioane euro. chimice. animale vii. fata de doar 8. predomina produsele minerale.Acordul Central European de Comerţ Liber . urmand evolutia ascendenta din ultimii ani. Pe total.9%). Exportul romanesc de produse agricole in tarile CEFTA este semnificativ si reprezintă 9. materiale plastice. La import.2 milioane euro in 2003. In relatia cu Croatia.38% din totalul exportul romanesc de produse agricole.8 milioane euro. excedentul in 2005 a fost de 392.9 procente. La produse industriale. fata de 2004.44 milioane euro. Balanta comerciala cu este favorabila tarii noastre. Romania a inregistrat in anul 2005 un excedent de 10.2 euro la export pentru 1 euro importat.12 milioane euro.07 milioane euro. excedentul total fiind de 125. În comerţul bilateral cu ţările CEFTA cea mai mare pondere o deţine Bulgaria. Ca structura. metale si produsele metalice. cu 78%.01 milioane euro. creşterea a fost de 39 %.4 procente. materialele plastice.21 milioane euro.1% ponderea comerţului cu produse agricole. La produse agricole. din care exportul a fost de 47. metale si articole din metal. disponibil pe http://www.3%.html . importul de 3. se constata menţinerea unei ponderi semnificative a schimburilor cu produse industriale (91. Volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Macedonia a fost de 51. masinile si echipamentele.

433.654.987 3.290.305.967 24.261 3.067 8.457.043.660.099.917.307.260.448 9.541 1.591.616.561.333.576.700 12.487 2.782 18.878 780.212 7.963 786.073.510.053 15.960 2.632.000 1.515 46.Evoluţia exporturilor Totalul exporturilor/ mil Euro 2005 2006 2007 2008 2009 2010 369.661 3.328 279.720 15.810 3.679 4.191 43.817.900 Macedonia 2.000 455.517 3.000 1.463 165.651.616.893 6.000 Kosovo 1.431 16.958 5.923 2.trademap.910 6.500 Sursa: Official national statistics.939 110.354.654.000 1.284.581 3.trademap.017.714.298.221 2.000 416.621.813.028.270 17.435 1.426.641 3.929.017.000 528.450.982 330.448 7.883.236 1.014 10.427 7.796 6.203.995.288.300 Total 35.044.412.058 1.881.997.261.861 2.911.037 6.022 1.700 BIH 5.530.300 7.112 198.639.970.200 1.000 Albania 2.965.599 2.180.339 15.935.811.448.568.600 Croatia 14.082 8.535. www.843.201 7.777 22.074 1.485.728.386 24.400. Evoluţia importurilor Totalul importurilor/ mil Euro Column1 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Montenegro 1. perioada 2009-2010 cunoscând creşteri şi descreşteri.000 2.928.637.662 13.879 1.058 2.431 58.027 8.000 2.286 3.165 9.390.org Interpretare: Exporturile au urmat un trend pozitiv în perioada 2005-2008.750. www.751 6.599.100 11.000 441.095 4.392 20.663.044 1.903.116.064.397 41.465.000 3.839 Column1 Montenegro Croatia Serbia Macedonia Albania BIH Kosovo Total Sursa: Official national statistics.172.127.392 3.629.478.338 19.504.000 Serbia 8.org .208 920.091.681.186 1.899.902.774 165.000 48.379 19.536 630.842 49.000 276.252.

în timp ce CEFTA s-a recomandat ca mecanism eficient de preaderare. CEFTA a servit ca o pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeanădepline. Albania. Slovacia. Statele . Polonia. Negocierea unui nou regim comercial regional pentru statele balcanice candidate şi potenţial candidate de aderare la Uniunea Europeană ar fi consumat mult timp. ca urmare a se potrivi la 1 ianuarie 2007.Croaţia este să adere la UE în 2013. Astfel. Bulgaria. RELAŢIILE CU UE Toate fostele tari participante au semnat anterior acorduri de asociere cu UE. Croaţia. Iniţiativa a aparţinut de această dată Uniunii Europene. Republica Moldova. Macedonia. O mare parte a comerţului exterior CEFTA este cu ţările UE. Croaţia şi Macedonia. respectiv 2010. prin stabilirea zone de liber schimb. Începând cu 1 mai 2004. Ungaria. de fapt. astfel încât. Serbia şi UNMIK/Kosovo semnau la Bucureşti. la 19 decembrie 2006.ţările candidate oficiale ale UE. urmate de uşoare descreşteri şi creşteri în anul 2009. Macedonia şi Muntenegru sunt. în tentativele acesteia de a asigura stabilitatea în regiune prin crearea şi a unui instrument comercial. precum şi în dezvoltarea de instituţii funcţionale. Muntenegru. iar înaintea aderării primelor două la Uniune în 2007 s-a decis extinderea CEFTA pentru a acoperi restul statelor care erau parte a matricei acordurilor comerciale bilaterale în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. în Acord au rămas România. Republica Cehă. La recomandarea UE. viitorii membri pregătite pentru aderare.Interpretare: Importurile au crescut în perioada 2005-2008. Slovenia a aderat la UE la 1 mai 2004. UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA. cu Bulgaria şi România. Bosnia şi Herţegovina. când cinci dintre ţările membre CEFTA au aderat la Uniunea Europeană. de asemenea. în prezenţa coordonatorului Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi a Comisarului European pentru Extindere. STRATEGII ŞI PERSPECTIVE CEFTA CEFTA este considerat o „„anticameră‟‟ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară. Acordul de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber – CEFTA 2006.

a restricţiilor cantitative şi altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agricole. prin anularea tuturor taxelor vamale la import şi export. cu care să formeze o structură regională cu perspective clare de aderare la Uniunea Europeană. exportul de mărfuri catre CEFTA va creşte ceva mai lent. Croaţia are cea mai competitivă industrie de prelucrare (în cazul în care cele mai multe dintre exporturilor commerciale provin de la Croatia. Croaţia se va alătura în curând la UE (2013 pare a fi anul cel mai probabil). investiţiile şi administrarea vamală. strict geografic vorbind. fie negociază cu UE o promovare în ”liga balcanică” şi prinde un val de extindere alături de Macedonia sau Serbia.2020 "" indică rate posibile de creştere a exportului în ţări care fac parte din acordul CEFTA. CEFTA este prin definiţie un acord tranzitoriu. trebuie să evite situaţia de a rămâne să ”stingă lumina” în CEFTA.6% (la 11. Acordul conţine prevederi extinse privind comerţul cu servicii. după ce statele balcanice vor deveni membri ai Uniunii Europene. este Bosnia şi Herţegovina) va deveni noul lider. Estimările cuprinse în " modelul post-criză de creştere economică şi dezvoltare a Serbiei in perioada 2010 . în timp ce Parteneriatul Estic şi Acordurile de Asociere semnate în cadrul acestuia nu prevăd aderarea europeană.semnatare au convenit crearea unei zone de comerţ liber până la 31 decembrie 2010.6% în perioada 2008-2020.1% în UE. fie negociază extinderea CEFTA asupra statelor Parteneriatului Estic serios interesate de integrarea europeană. În orice caz. astfel încât Serbia. Republica Moldova.scăderea ponderii CEFTA de la o treime în 2008 la 27% în anul 2020. nu există nici o îndoială că Croaţia şi Serbia sunt cele două ţări cu cel mai mare potenţial de importanţa economică şi politică. Un val de extindere europeană ”specializat” doar pentru Republica Moldova este greu de anticipat. 8. în acest context. în timp ce un Parteneriat Estic rigid va fi unul nedrept. . Raportul anual indica o rata de creşterea a exporturilor de mărfuri de 10. precum şi instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale. achiziţiile publice. Pe măsură ce reformele interne vor permite. oarecum mai rapid). pe care membrii l-au părăsit odată cu aderarea la UE.ca o puterea centrala CEFTA (deşi.

CONCLUZII Acordul Central European de Comerţ Liber a fost un mecanism util de cooperare în estul Europei şi cu perspectivă în regiunea balcanică. din moment ce schimburile comerciale cu statele din Balcanii de Vest nu sunt spectaculoase. Euro-integrarea în cadrul acordului este mai actuală şi pentru Republica Moldova. care s-a recomandat ca ”anticameră” de aderare la Uniunea Europeană. Este mult mai simplu să negociezi cu Comisia Europeană fiind într-o zonă de liber schimb cu Croaţia. decât într-un Parteneriat cu Belarusul. oferă Republicii Moldova posibilitatea de a accelera integrarea europeană şi a preveni din externalităţile care de regulă o însoţesc. . Cert este că CEFTA. şi poate fi negociată mai eficient din interiorul CEFTA. dar mai curând pe dimensiunea eurointegrării decât a regionalizării.

Bulgaria şi URSS. de introducere a sistemului Troicii ministeriale. şefii de stat şi de guvern din regiunea Mării Negre au marcat. la Yalta. la 25 iunie 1992. lipsită de rezultate şi fără o organizare clară. Membrii fondatori ai CEMN sunt: Albania. Rusia. la Istanbul. La 30 aprilie 1999. la Reuniunea miniştrilor de externe din statele CEMN de la Tbilisi. din anul 1996. La iniţiativă au subscris România. s-a semnat ”Carta CEMN”. de la Marea Adriatică la Oceanul Pacific şi cuprinde în arealul său un număr de opt mări. prin semnarea Declaraţiei de la Istanbul. Azerbaidjan şi Georgia). în cadrul unei reuniuni extraordinare. Moldova. În iunie 1998. La Summit-ul aniversar OCEMN a fost semnată “Declaraţia 4 Organization of Black Sea Economic Coorporation. La 25 iunie 2002. R. 2. urmare adoptării Rezoluţiei A/54/5. disponibil pe http://www. aniversarea a zece ani de la crearea Cooperării Economice a Mării Negre. în cursul unei vizite oficiale în România.bsecorganization.aspx .OCEMN Istoric Crearea unei structuri de cooperare în zona Mării Negre a fost avansată pentru prima oară în 1990. Grecia. Ucraina şi trei ţări caucaziene (Armenia. a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN). 3. Bulgaria. care a devenit o structură regională de cooperare în domeniul economic.org/Pages/homepage. România. Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN) a fost oficial lansată. a durat până la întâlnirea de la Bucureşti. Turgut Ozal. de fostul preşedinte al Turciei. Turcia. când miniştrii de externe au adoptat un ”Plan de acţiune” care a îmbunătăţit cooperarea. în cursul căreia a început finanţarea comună a Secretariatului Internaţional Permanent (PERMIS) de la Istanbul şi s-au intensificat reuniunile la toate nivelele. OCEMN a dobândit statutul de observator la ONU începând cu 8 octombrie 1999.4 Evoluţia cooperării economice în bazinul Mării Negre poate fi împărţită în trei etape: 1. de formare. de asumare a caracteristicilor unei organizaţii regionale. ca suprafaţă. Regiunea CEMN se întinde.

Grecia. R. considerate neadecvate momentului. Bulgaria. Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică recunoscută. Black Sea Commission. Ungaria. Marea Britanie. Federaţia Rusă. Croaţia şi Belarus(din octombrie 2005). Comerţul cumulat al regiunii reprezintă peste 5% din comerţul mondial. ca urmare a declanşării campaniei antiteroriste. Conferinţa Regiunilor Maritime . cum sunt cele legate de securitatea şi stabilitatea regională. Armenia.Decenială” prin care se marchează trecerea organizaţiei într-o nouă etapă şi în care sunt creionate domeniile viitoare de acţiune. Comisia Europeană. România. In mod deliberat a fost evitată includerea unor obiective de natură politică sau de securitate. Israel. a avut loc Summit-ul Aniversar al OCEMN (15 ani de la înfiinţarea organizaţiei). cooperarea cu Uniunea Europeană şi colaborarea cu alte iniţiative şi structuri regionale. La 25 iunie 2007. iar UE îşi substanţiază asistenţa pentru ţările din zonă prin Politica de Nouă Vecinătate.Muntenegru . OBSERVATORI: Austria. Egipt. SUA. Turcia şi Ucraina.Moldova. Serbia . Comisia Dunării. Georgia. Componenta strategică a regiunii s-a accentuat. Iordania. Italia. care este dată de resursele naturale foarte bogate. Germania. Franţa. Cehă. Obiectiv Cele două documente adoptate la Istanbul la 25 iunie 1992 (”Declaration on Black Sea Economic Cooperation” şi ”Bosphorus Statement”) arată că obiectivul central al CEMN îl constituie accelerarea dezvoltării economice şi sociale a statelor membre în scopul realizării unui grad superior de integrare în economia europeană şi mondială. SUA sunt interesate de evoluţiile din regiune. în special petrol şi gaz şi de o piaţă potenţială de peste 350 milioane consumatori. Azerbaidjan. State membre STATELE MEMBRE sunt: Albania. Tunisia. Muntenegru. Slovacia. A fost adoptată o Declaraţie Aniversară. International Black Sea Club (cu statut mai vechi). la Istanbul. Polonia. Rep. Conferinţa Cartei Energiei. în ultimul timp. prin intensificarea cooperării multilaterale şi folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică şi complementaritatea economiilor naţionale. Iranu.

printre care Uniunea Europeană. La reuniunea Consiliului Miniştrilor afacerilor externe al OCEMN de la Baku (22 octombrie 2009) s-a hotărât ca PiE să înceapă la 1 ianuarie şi la 1 iulie ale fiecărui an calendaristic.Periferice Europei şi Uniunea Asociaţiilor Transportatorilor Rutieri din Regiunea OCEMN deţin statutul de partener pentru dialog sectorial cu OCEMN. INSTITUŢII: CONSILIUL miniştrilor afacerilor externe Este forul de decizie al OCEMN (Consiliul Ministerial) care se întruneşte semestrial în ţara care deţine Preşedinţia-în-Exerciţiu. OECD. ONUDI. s-a adoptat o declaraţie comună a miniştrilor de externe ai statelor membre OCEMN cu privire la contribuţia organizaţiei la securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre. BERD.  pentru discutarea problemelor urgente. fiind destinate pregătirii acestora. La reuniunile miniştrilor de externe. La reuniunea specială a Consiliului Ministerial. OIM. excepţie făcând PiE bulgară (1 noiembrie 2009-31 mai 2010) şi PiE elenă (1 iunie31 decembrie 2010). adoptarea sau modificarea regulilor de procedură şi a regulamentelor financiare. Pentru alte decizii este nevoie de o majoritate de 2/3 din voturile exprimate. Alte organizaţii şi instituţii internaţionale. CEE/ONU. Reuniunile CIF pot fi:  Reuniuni Ordinare . OSCE. BEI şi Banca Mondială sprijină activităţile OCEMN.au loc în perioadele premergătoare reuniunilor Reuniuni Extraordinare – pot fi convocate de Preşedinţia-în-Exerciţiu Consiliului Ministerial. Asemenea întâlniri au fost organizate de Federaţia . ceea ce marchează intrarea cooperării în sfera politicului (aspect neabordat iniţial). de la Istanbul din 25 iunie 2004. PNUD. OMC. deciziile se adoptă prin consens pentru primirea unor noi membri. acordarea statutului de observator. FAO. Comitetului Înalţilor Funcţionari (CIF) din ministerele de externe ale statelor membre analizează principalele probleme ale organizaţiei şi formulează propuneri înaintate Consiliului Ministerial. crearea de noi mecanisme sau modificarea structurii acestora. Consiliul Europei.

la care se adaugă întâlniri ale grupurilor create ad- hoc şi ale experţilor. ştiinţă şi tehnologie. 2004 (pentru pregătirea Declaraţiei asupra securităţii şi stabilităţii în zona Mării Negre şi respectiv creşterea eficienţei activităţii OCEMN). organizaţia a început să acorde atenţie sporită proiectelor. finanţe şi bănci. mediu. 2004 (cu scopul reformării instituţionale a OCEMN) şi de Georgia în sem. cu sediul la Istanbul. din 14-15 iulie 2003. a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP) prin contribuţii voluntare ale statelor membre. promovarea şi protejarea investiţiilor. transporturi. din 25 octombrie 2002. Troica este alcătuită din Azerbaidjan. Este formată din statul care exercită preşedinţia. agricultură şi industrie alimentară. Bulgaria şi Grecia. Funcţionează sub autoritatea Preşedintelui în exerciţiu al OCEMN şi această autoritate se exercită de către Secretarul General. combaterea criminalităţii organizate. iar în baza deciziei CM de la Istanbul.Rusă în anul 2000 (pentru finalizarea Agendei Economice a OCEMN si examinarea problematicii lărgirii organizaţiei).II. cooperare industrială şi comercială. situaţii de urgenţă. schimb de date statistice şi informaţii economice. turism. acoperă domeniile: energie.I. comunicaţii.  Grupurile de lucru. Secretariatul Internaţional Permanent ( PERMIS ). cel de la care s-a preluat preşedinţia şi cel care o va prelua. PROIECTE OCEMN La summit-ul din 2002 şi la reuniunile ulterioare ale Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe. Fondul urmăreşte facilitarea elaborării şi promovării proiectelor cu impact economic regional mărit în regiunea OCEMN. . ocrotirea sănătăţii şi domeniul farmaceutic. de Azerbaidjan în sem. s-a înfiinţat un Comitet Director al FDP însărcinat cu gestionarea fondurilor acumulate. IMM.  Troica OCEMN: asistă Preşedinţia-în-Exerciţiu la îndeplinirea mandatului încredinţat de Consiliul Ministerial. In prezent. În baza deciziei Consiliului Ministerial de la Tirana.

000 Euro pentru fiecare proiect în parte. În anul 2006 şi.000 USD. în urma unei decizii a Comitetului Director al Fondului de Dezvoltare a Proiectelor. statele membre OCEMN vor trece la implementarea unor proiecte de dimensiuni mai mari. transportului rutier de mărfuri. . în domeniile comerţului. construirea unor conducte pentru transportul petrolului şi gazelor naturale. fără însă a vira contribuţia respectivă. Grecia.000 Euro.000 USD. 4. Ulterior. interconectarea reţelelor electrice şi conectarea lor la sistemele din vestul Europei. dezvoltare de concept ş.Finanţările din cadrul Fondului se acordă pentru orice fel de operaţiune (studiu. Datorită volumului restrâns de fonduri. Pe măsura degajării consensului politic şi a identificării surselor de finanţare necesare.) ce poate conduce inclusiv către un studiu de prefezabilitate. din fonduri ODA.a.000 USD / proiect şi au servit prioritar pentru finanţarea studiilor de pre-fezabilitate. au mai contribuit cu sume variabile Consiliul de Afaceri al OCEMN şi Centrul Internaţional de Studii privind Marea Neagră. România şi Turcia (cu 30. Federaţia Rusă. Durate de desfăşurare maximă a unui proiect este de 12 luni iar plafonul de finanţare este de 30. Până în prezent. protecţiei mediului înconjurător. respectiv 2007. au fost alocate fonduri pentru implementarea unor proiecte regionale. La 25 noiembrie 2008 România a contribuit suplimentar la FDP cu 20. modernizarea şi interconectarea sistemelor de comunicaţii. sumele ce s-au acordat promotorilor de proiecte regionale au depăşit cifra de 15.000 USD. In cazul unor contribuţii din partea donatorilor externi. sănătăţii şi farmaciei. politicilor energetice. acest plafon poate fi mărit. Într-o primă etapă. 2. după cum urmează: 1.000 USD. cu caracter mai mult de cercetare.000 USD fiecare) şi Azerbaidjanul (cu suma simbolică de 1. În viitor se vor acorda până la 30. iar în anul 2008 Serbia a contribuit cu 30. prin prelungirea către Est a marilor magistrale europene. R. dezvoltarea infrastructurilor de transport. la constituirea FDP au contribuit “voluntar” numai 5 state. FDP rămâne deschis participării şi altor state şi organizaţii interesate din afara zonei.Moldova şi-a anunţat intenţia de a contribui cu o sumă similară. astfel încât fondurile acumulate s-au ridicat la cca 130. 3. Bulgaria şi Georgia au contribuit la FDP cu 30.500 USD) .

după modelul utilizat la plăţile pentru bugetul OCEMN. din 14-15 iulie 2003. În calitate de ţară-coordonatoare a Grupului de lucru pentru cooperare în domeniul combaterii crimei organizate a contribuit substanţial la încheierea unui Protocol Adiţional la . adoptată prin consens. O asemenea abordare este favorizată atât de trecerea OCEMN in faza operaţională cât şi de curentul favorabil creat prin "Politica Europeană de Vecinătate". reforma şi restructurarea OCEMN. În baza deciziei Consiliului Ministerial (CM) de la Tirana.a. acest plafon poate fi mărit. „Declaraţia de la Bucureşti-Către cea de-a 15-a aniversare a OCEMN”. A iniţiat procesul de implicare a OCEMN pe dimensiunea de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre. exprimă acordul statelor membre de a trece la realizarea următoarelor obiective: monitorizarea implementării deciziilor.Notă : În ultima perioadă. dezvoltare de concept ş. A lansat procesul de reformă şi restructurare a OCEMN. iar în baza deciziei CM de la Istanbul. în vederea creşterii eficienţei şi vizibilităţii sale pe plan regional şi internaţional. anuale sau bi-anuale. Durate de desfăşurare maximă a unui proiect este de 12 luni iar plafonul de finanţare este de 15. s-au formulat opinii tot mai insistente de introducere şi a unor “contribuţii obligatorii”. Finanţările din cadrul Fondului se acordă pentru orice fel de operaţiune (studiu. s-a înfiinţat un Comitet Director al FDP însărcinat cu gestionarea fondurilor acumulate. în urma unei decizii a Comitetului Director al Fondului de Dezvoltare a Proiectelor. CONTRIBUŢII ALE ROMANIEI LA ACTIVITATILE OCEMN A susţinut constant necesitatea strângerii relaţiilor de colaborare între OCEMN si Uniunea Europeană. Fondul urmăreşte facilitarea elaborării şi promovării proiectelor cu impact economic regional mărit în regiunea OCEMN. creşterea contribuţiei statelor observatoare la activităţile Organizaţiei.000 USD. din 25 octombrie 2002. In cazul unor contribuţii din partea donatorilor externi. a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP) prin contribuţii voluntare ale statelor membre. contribuind la elaborarea unui concept viabil în materie şi la identificarea mijloacelor de creştere a contribuţiei organizaţiei în acest domeniu. pentru a se stimula participarea tuturor statelor la constituirea resurselor FDP.) ce poate conduce inclusiv către un studiu de prefezabilitate.

Priorităţile României pe durata Preşedinţiei la OCEMN (noiembrie 2005 . un Salon special destinat promovării turismul în regiunea Mării Negre şi o serie de reuniuni ale Grupurilor de Lucru din OCEMN (în total cca 34 evenimente) Atât statele membre. 6. inclusiv Organizaţiei. Dezvoltarea schimburilor comerciale între statele din bazinul Mării Negre. . Extinderea colaborării OCEMN cu alte organizaţii regionale şi internaţionale. 4. de membru al NATO şi al UE. eventual. România a organizat o serie de evenimente la Bucureşti şi la sediul organizaţei din Istanbul. Mobilizarea statelor membre pentru a trece la elaborarea şi implementarea cât mai rapidă a unor proiecte de dezvoltare consistente.aprilie 2006. cu impact şi vizibilitate pentru întreaga regiune. în vederea transferării experienţei acestui centru în zona Mării Negre. cu rezultate notabile în reformarea şi restructurarea OCEMN şi în apropierea de Uniunea Europeană. 5. concomitent cu crearea unui mediu de afaceri sigur şi atractiv. iar obiectivele promovate au fost următoarele : 1. Consolidarea unei perspectiva dimensiunii de securitate relaţii de parteneriat restructurării şi stabilitate în cadrul între OCEMN şi UE.Acordul CEMN în materie. Dezvoltarea din 3.aprilie 2006) România a exercitat preşedinţia OCEMN în intervalul noiembrie 2005 . Pentru îndeplinirea obiectivelor. Prin statutul deţinut pe plan internaţional. îşi aduce o contribuţie semnificativă la promovarea obiectivelor OCEMN în cadrul forurilor internaţionale şi la creşterea vizibilităţii organizaţiei. o Conferinţă regională a Energiei. cu accent particular pe combaterea terorismului şi a iniţiat încheierea unui Memorandum de Înţelegere între OCEMN şi Central SECI de la Bucureşti. cât şi Secretariatul OCEMN au menţionat că România a exercitat o preşedinţie de succes a OCEMN. dintre care menţionăm 4 reuniuni ministeriale (transporturi. OCEMN. finalizarea unui proces de reflecţie asupra viitorului OCEMN. afaceri interne şi afaceri externe). Lansarea şi. Sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est şi Caucaz de consolidare a proceselor democratice şi a reformelor impuse de tranziţia la economia de piaţă. 2. mediu. 7.

2008). SG OCEMN a participat la acest eveniment. protecţiei mediului. La 23 iunie 2008.5 PERSPECTIVE Deşi summit-ul aniversar al OCEMN (25 iunie 2007) a vizat restructurarea şi reorientarea activităţilor OCEMN. Atât aceste divergenţe. lipsa eficienţei activităţii unui număr semnificativ de grupuri de lucru şi lipsa de interes. OCEMN.ro/index. A fost anunţat şi interesul pentru lansarea unei platforme regionale privind migraţia. proiect iniţiat în cadrul CIF OCEMN (semestrul I/2006) şi aprobat la CM Moscova (noiembrie 2006). precum şi cele sectoriale (transporturi şi energie – aprilie 2008). Au fost distribuite conceptele acestor proiecte. precum şi asupra promovării şi instrumentării OCEMN drept singura structură de cooperare regională din regiunea Mării Negre.Cu ocazia reuniunii miniştrilor de externe din statele membre UE şi statele din regiunea Mării Negre (Kiev. Turcia şi Grecia). atât la nivelul secretariatului cât şi al statelor membre. la Bucureşti. precum şi dezbaterile tensionate privind conflictele dintre unele state membre au confirmat criza în care OCEMN se află în prezent. Activitatea organizaţiei a continuat să fie marcată de numeroase conflicte de ordin politic între statele membre. România a anunţat disponibilitatea de a promova patru proiecte noi. are calitatea de partener de proiect cu rol de coordonator pentru celelalte structuri regionale. a avut loc.php?unde=doc&id=7277&idlnk=1&cat=3 . demonstrată de mai mulţi membri. precum şi perspectivele incerte ale Organizaţiei. atât evoluţiile regionale (conflictul din Georgia). la nivel politic. cât şi evoluţiile în plan european şi internaţional au determinat ca direcţiile de acţiune identificate să rămână la nivel declarativ. Rusă. reprezentarea echilibrată a statelor membre în PERMIS). implicit descurajând orice alte iniţiative percepute a avea potenţialul de a o concura. 14.mae. educaţiei şi dezvoltării contactelor dintre societatea civilă. OCEMN. Eforturile actorilor principali (F. alături de OECD şi OSCE.02. Consiliile miniştrilor afacerilor externe de la Kiev (aprilie 2008) şi Tirana (octombrie 2008). prin spectrul larg de activităţi rămâne un cadru 5 Ministerul Afacerilor Externe. disponibil pe http://old. s-au concentrat pe menţinerea coeziunii organizaţiei. Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră. evenimentul de lansare a studiului BSECAO (Black Sea and Central Asian Economic Outlook Study). au relevat divergenţe majore de poziţie în chestiuni de importanţă pentru viitorul OCEMN (interacţiunea cu UE. în domeniul urgenţelor civile.

terenul pentru o angajare viabilă în proiecte mai ambiţioase. pregătind. .util dialogului şi chiar stimulării încrederii reciproce între statele membre şi contribuie la dezvoltarea spiritului de cooperare multilaterală. inclusiv de natură politică. astfel.

Grecia. care au devenit principalul for politic al SEECP.cdep. Serbia şi Muntenegru şi Turcia. Ulterior. organizându-se anual. au intrat în calendarul de acţiuni al acestei iniţiative regionale. prin promovarea intereselor ţărilor participante. Ulterior. cu scopul de a contribui semnificativ la îmbunătăţirea climatului politic din regiune. ţărilor fondatoare mai sus enumerate li s-au alăturat Bosnia şi Herţegovina (februarie 2001) şi Croaţia (2004). principalul for politic al SEECP a fost reprezentat de reuniunile anuale ale miniştrilor afacerilor externe.page?id=415 . Republica Macedonia. neinstituţionalizată. Republica Moldova are statut de observator.ro/pls/dic/site. stabilitate şi cooperare. Obiectivul principal al Procesului de Cooperare Sud-Est European - SEECP-este de a consolida relaţiile de bună vecinătate dintre toate statele din această regiune. securitate. 6 Iniţial. semnată la 12 februarie 2000 la Bucureşti. reuniunile SEECP la nivel înalt. stabilitate. Bulgaria. pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă de pace. securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est. Prima reuniune a şefilor de stat şi de guvern din Europa de Sud-Est a avut loc în 1997. Documentul de referinţă al activităţii SEECP este Carta relaţiilor de bună vecinătate. de securitate şi economice europene şi euro-atlantice. disponibil pe http://www.SEECP Istoric Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură regională de cooperare. care a luat fiinţă în 1996. România. creat şi gestionat exclusiv de Statele participante („regional ownership”). Elementul definitoriu al SEECP este faptul că reprezintă unicul forum din Europa de Sud-Est. cu ocazia unei întâlniri a miniştrilor de Externe din Albania. de integrare în structurile politice. la iniţiativa Greciei. 6 Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentele statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est.

vom coopera în cadrul ONU. investiţii în sectorul privat. combaterii criminalităţii organizate . bazată pe macro-politici sănătoase. Obiectivele privind dezvoltarea cooperării politice şi în domeniul securităţii sunt: . OSCE şi alte forumuri internaţionale pentru dezvoltarea controlului armamentelor şi măsurilor regionale de creştere a încrederii şi a mecanismelor pentru cooperare în domeniul securităţii .crearea condiţiilor pentru deplina integrare individuală a ţărilor noastre în structurile politice.7 7 SEECP Charter on good neighborly relations. precondiţie pentru o stabilitate durabilă.hr/UserDocsImages/zakoniugovorieng/SEECP-Charter. security and cooperation in Southeastern Europe. disponibil pe http://www. economice şi de securitate euro-atlantice. stability. inclusiv prin privatizare.Prevenirea şi încetarea stărilor de tensiune şi a crizelor. pe baza dreptului internaţional . dezvoltarea unor pieţe puternice de capital şi diversificarea formelor de proprietate. ceea ce va conduce la un cadru amplu de prosperitate pentru toţi cetăţenii nostri . NATO. de arme şi al traficului de fiinţe umane. cooperare socială şi culturală . comerţ exterior cât mai dezvoltat. eliminarea terorismului. In ceea ce priveşte întărirea relaţiilor economice obiectivele s-au concretizat în : -crearea unei economii de piaţă viabilă şi puternică. recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor internaţionale existente şi soluţionarea politică a disputelor. promovarea umanitară.pdf .Crearea relaţiilor de pace şi bună vecinatate în regiune prin reconciliere.mingorp.Cadrul acestui proces cuprinde cooperarea politică care include întrebări legate de securitate şi stabilitate. reglementări eficiente şi transparente vamale şi comerciale. cooperare în domeniul justiţiei. traficului de droguri. . dezvoltare economică şi mediu de cooperare. .

Perspective Priorităţile generale pentru perioada 2011-2013 economică şi socială 2 sunt:  CEFTA 2006 şi depăşirea provocărilor prezente datorate unor tendinţe protecţioniste şi obstacolele în asigurarea incluziunii sale. În conformitate cu strategia UE 2020. un obiectiv major pentru regiune ar fi modernizarea pieţelor forţei de muncă care în acelaşi timp să permită oamenilor să îşi dezvolte competenţele de-a lungul ciclului de viaţă cu scopul de a spori participarea forţei de muncă şi o coordonare mai bună între oferta şi cererea forţei de muncă. şi egalitatea de şanse sunt priorităţi majore pentru regiune. promovarea creării de locuri de muncă pentru creşterea economică inclusivă. Accesul insuficient la finanţare rămâne un impediment cheie în ceea ce priveşte creşterea sectorului privat în Europa de Sud-Est.  Explorarea şi dezvoltarea modalităţilor de îmbunatăţire a accesului la finanţare. condiţii decente de muncă. Aceste sarcini ar trebui să fie în principal efectuate de către structurile proprii CEFTA.  În conformitate cu agenda socială reînnoită a UE.8 în ceea ce priveşte dezvoltarea 8 Regional Secretariat for Parlamentary Coorporation in South-East Europe.org/en/pages/read/areas-of-cooperation/economic-and-social-development . disponibil pe http://rspcsee.

la 27 februarie 2008. printr-un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi un reprezentant al Comisiei Europene. Polonia. Finlanda. Consiliul Europei. Grecia. Republica Moldova. Consiliul Bancii Europene de Dezvoltare. Norvegia.Are un Secretariat cu sediul în Sarajevo. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Austria. Activitatea se axează pe domenii prioritare de dezvoltare economică şi socială.rcc. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. precum şi cooperarea parlamentară ca o temă. societatea civilă şi sectorul privat. Slovacia din 46 de ţări membre.int/pages/7/14/structure . ca succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est. disponibil pe http://www.Republica Federală Germania. Organizaţia Internaţională Organizaţia pentru pentru Cooperare Economică şi Migraţie. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. organizaţii internaţionale. Serbia. cum ar fi guverne. CRC se axează pe promovarea şi consolidarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est şi sprijină integrarea europeană şi euro-atlantică a ţărilor care aspiră. Ungaria. energie şi infrastructură. instituţii financiare internaţionale. cooperare în domeniul securităţii. Danemarca.Bosnia şi Herţegovina. Dezvoltare. organizaţii şi instituţii financiare internaţionale. dezvoltarea capitalului uman. România. este compus şi Herţegovina. Republica Cehă. justiţie şi afaceri interne.Canada. Uniunea Europeană (UE). Letonia.Bulgaria.Italia. Consiliului Regional de Cooperare (CRC). Printr-un cadru regional deţinut şi condus. Organizaţia dezvoltă şi menţine relaţii de lucru strânse cu toate părţile interesate în aceste domenii. Croaţia. Banca Europeană de Investiţii. 9 Membrii Consiliului de Cooperare Regională sunt: Albania. Franţa. organizaţiile regionale. condus de către Secretarul General Hido Biscevic. Bosnia 9 The Regional Coorporation Council.RCC Consiliul de Cooperare Regională (CCR) a fost lansat oficial la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai Procesului de Cooperare Sud-Est Europene (SEECP) de la Sofia. Irlanda . Muntenegru.

-Monitorizarea activităţilor regionale: RCC. Statele Unite ale Americii. Elveţia. Suedia. RCC are un rol-cheie în sprijinirea dezvoltării economice şi sociale. schimbul de informaţii şi.Asistarea SEECP: RCC va dezvolta în continuare relaţiile sale cu SEECP. utilizând mecanismele prevăzute de Carta SEECP şi Statutul RCC. metodele de lucru şi domeniile prioritare de acţiune sunt definite prin statutul său şi alte documente adoptate în cadrul reuniunilor anuale RCC şi aprobate în cadrul summiturilor SEECP.Banca Mondială. . Regatul Unit. RCC operează sub îndrumarea politică a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. menţinerea unor contacte. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. în conformitate cu Rezoluţia Consiliului de Securitate 1244 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. sub îndrumarea politică a SEECP.10 Planificarea strategică pentru 2011-2013 -Reprezentarea regiunii: RCC şi Secretarul General va continua să reprezinte regiunea.pdf . Turcia. Raportul anual al Secretarului General RCC cu privire la cooperarea regională în Europa de SudEst Europa va acoperi toate activităţile regionale relevante. va juca un rolcheie în monitorizarea şi raportarea cu privire la multitudinea de activităţi regionale în Europa de Sud-Est. se va încerca să fie bine informaţi cu privire la activităţile regionale planificate şi cele în curs prin participarea. UNMIK în numele Kosovo.Slovenia.rs/upload/dl/Brochure. după caz. În acest scop. în cazul în care este relevant. promovând astfel dezvoltarea socio-economică a regiunii şi integrarea europeană şi euro-atlantică ._Presentations/RCC_Lidija_Topic. prin Secretariatul acestuia. stabilirea de acorduri de lucru cu iniţiativele şi organizaţiile regionale. cooperarea regională fiind o parte esenţială. la întâlniri şi evenimente. Fiind punctul principal pentru cooperarea regională. Comisia Economică pentru Europa.ats. disponibil pe http://www. în plus faţă de cele ale RCC. Organizaţia Naţiunilor Unite Organizaţia Naţiunilor Unite. în iniţiative internaţionale. Spania. foruri şi reuniuni multilaterale şi bilaterale. promovarea integrării regiunii europene şi euroatlantice. inclusiv cele internaţionale care sunt active în regiune. Secretariatul R CC va sprijini SEECP în îndeplinirea sarcinilor sale de lucru pentru elaborarea şi punerea în aplicare a deciziilor reuniunilor SEECP şi / sau a reuniunilor ministeriale._Newsletters. Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană. Obiectivele sale. 10 The Role of RCC to strengthen Regional Cooperation in South East Europe.

promovarea principiului incluziunii. eforturile de dezvoltare economică şi socială în Europa de Sud-Est Europa au fost dominate de agendele de reformă de sprijinire a creşterii economice puternice şi de integrarea în UE. În ciuda progreselor realizate. În perioada următoare.Se adauga. la evoluţiile negative actuale. Aceste sarcini ar trebui să fie în principal efectuate de către structurile proprii CEFTA. identificarea nevoilor şi complementarităţilor. mărirea deficienţelor structurale dezvăluie o nevoie puternică de reforme structurale accelerate. RCC evaluează următoarele priorităţi regionale în domeniul dezvoltării economice şi sociale: -Consolidarea şi dezvoltarea în continuare a CEFTA 2006 şi depăşirea provocărilor prezente datorită unor tendinţe protecţioniste şi obstacolelor în asigurarea incluziunii sale. în strânsă cooperare cu alte părţi interesate.-Exercitarea de conducere strategică în domeniul cooperării regionale: RCC este bine plasată pentru a exercita conducerea extrem de necesară în promovarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est. facilitarea activităţilor noi şi îmbunătăţirea celor existente. Creşterea prognozată pentru perioada 2011-2013 pentru Europa de SudEst Europa va rămâne foarte conservatoare şi va fi nerealist să se aştepte o revenire la rate de creştere pre-criză pe termen scurt. Cooperare mai intensă pe pieţele de capital Sud-Est Europene şi . -Explorarea şi dezvoltarea modalităţilor de îmbunătăţire a accesului la finanţare. Accesul insuficient la finanţare rămâne un impediment cheie pentru creşterea sectorului privat în Europa de Sud-Est. se va pune mai mult accent pe acest rol prin evaluarea activităţilor de cooperare existente. economiile rămân fragile şi structura socială slabă. în special în asistenţa UE în cadrul Instrumentului pentru asistenţa de preaderare (IAP) -Sprijinirea implicarii sporite a societăţii civile în activităţile regionale În ultimii ani. Pieţele regionale de capital sunt în prezent fragmentate prin intermediul a nouă burse de valori în Balcanii de Vest. Pentru perioada următoare 2011-2013. Declinul economic declanşat de criza financiară globală a avut un impact profund negativ asupra economiilor europene de Sud-Est. eliminarea treptată a asistenţei donatorilor bilaterali şi capacitatea modestă a regiunii de a absorbi fondurile UE. cu toate acestea. -Asigurarea unei perspective regionale în asistenţa donatorilor.

pdf .info/fileadmin/documents/RCCStrategyandWorkProgramme2011-13_finalwith_annexes. un fond de Tehnologie Vest Balcanic şi o linie de credit pentru femeile antreprenori ) ar trebui să fie explorate.posibilitatea stabilirii unor noi vehicule de finanţare regională (idei pentru crearea unei Bănci de Investiii Sud-Est Europeană.RCC va contribui la acest lucru.taskforcehumancapital.11 11 Regional Cooperation Council (RCC) Strategy and Work Programme 2011 – 2013 disponibil pe http://www.

. dacă dreptul intern al statului respectiv sau un acord încheiat între Statul Membru si statul terţ permit aceastã asociere. colectivităţile regionale. aceştia incluzând autorităţile regionale sau locale. Entităţi din state terţe pot face parte dintr-o GECT. Atribuţiile GECT se stabilesc de către membrii. prin Convenţie şi Statut. Poate. organismele de drept public. Are. Printre obiectivele GECT se numără simplificarea procesului de cooperare teritorială la graniţele Statelor Membre. regional şi naţional şi preîntâmpinarea barierelor de ordin constituţional.GECT GECT a fost înfiinţată în 2006 de Parlamentul şi Consiliul European.să cumpere şi să vândă bunuri sau să angajeze personal. Fondul Social European şi prin Fondul de Coeziune. La GECT trebuie să participe parteneri din cel puţin două state membre ale UE. prin oferirea un cadru clar şi coerent pentru intervenţiile la nivel local. colectivităţile locale. A fost creată din necesitatea de a promova cooperarea transfrontalieră. transnatională si interregională între membrii Uniunii Europene. cu sau fără contribuţia financiară comunitară. cu scopul de a consolida coeziunea economică şi socială. asociaţii. precum şi asociaţiile celor de mai sus. . deci. dându-le posibilitatea de a solicita şi gestiona direct fonduri europene. cu sprijinul politic al Comitetului Regiunilor.capacitatea juridică recunoscută ca persoană juridică de legislaţiile naţionale. Această organizaţie permite autorităţilor locale şi regionale din diferite state membre să coopereze mai eficient. fie pentru managementul şi implementarea proiectelor co-finanţate de către Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. astfel. guvernele naţionale. dar pot realiza şi alte acţiuni specifice de cooperare teritorială între membrii lor. Din GECT pot face parte statele membre. GECT poate acţiona fie pentru managementul şi implementarea programelor de cooperare teritorială. În limitele obligaţiilor sale. GECT acţionează în numele şi pentru membrii săi. Atribuţiile GECT  furnizarea de servicii de transport sau medicale transfrontaliere. organismele de drept public. legal şi financiar.

evaluarea progresului GECT şi facilitarea schimbului de bune practici prin colectarea de informaţii cu privire la statutele şi convenţiile privind intermediul unui grup de experţi.12 durabilă (inovare şi tehnologie.aspx?view=folder&id=1ae87373-d198-4bf5-b26c7e9930fb813e&sm=1ae87373-d198-4bf5-b26c-7e9930fb813e . gestionarea proiectelor transfrontaliere sau interregionale de dezvoltare consolidarea coeziunii economice şi sociale la nivel transfrontalier.eu/pages/EventTemplate.).  Rolul Comitetului Regiunilor    rol consultativ în domeniul cooperării transfrontaliere.cor. 12 European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC).  GECT.europa. protecţia mediului etc. disponibil pe http://www. sprijin politic pentru GECT şi activităţile acestora.

Republica Moldova.secinet. disponibil pe http://www.13 auspiciile Coordonatorul SECI facilitează crearea de grupuri de proiect care va face recomandări specifice de acţiune. care sunt dispuse să lucreze împreună cu SECI pentru atingerea obiectivelor sale. inclusiv a sectorului privat. precum şi Organizaţia din pentru Securitate ţările şi cu Cooperare în experţii de Europa (OSCE). Comitetul de Agendă este responsabil pentru identificarea zonelor de interes comun referitoare la economia şi mediul din regiune. Coordonatorul mobilizeaza. Croaţia. State membre: Albania. SECI cooperează îndeaproape cu Organizaţia Naţiunilor Unite. care vor fi planificate şi puse în aplicare. 13 SECI Services . Muntenegru. precum şi expertiza necesară pentru grupurile de proiect. Serbia. cum ar fi SUA şi UE. Ordinea de zi cuprinde Comitetul Coordonatorilor Naţional SECI şi oficiali ai guvernului din fiecare stat participant. de Agenda. Acesta reuneşte experţi membre la instituţiile financiare internaţionale sub coordonatorului. Coordonatorul prezintă recomandările de zi şi făcute de către CEE în lor cadrul în conduce eforturile în punerea Comitetului Ordinea aplicare. de asemenea. prin proiecte organizate de decizie proiecte regionali pentru a discuta probleme economice grupuri de motivatoare din comune.CEE oferă asistenţă tehnică la SECI.org/seci/structure. Republica Macedonia. Bulgaria.php . precum şi propunerea listelor succinte de priorităţi pe baza de proiecte. Bosnia şi Herţegovina. Georgia şi-a depus candidatura pentru obţinerea statutului de membru.SECI SECI reuneşte factori de reciproce şi de mediu. resurse financiare din surse bilaterale şi multilaterale. Slovenia. România. şi încurajează implicarea în susţinerea statelor. întâlniri. Comisia Economică pentru Europa (CEE / ONU). Turcia şi Ungaria. Grecia. care conferinţe şi este forţa către Comitetul spatele iniţiativei.

disponibil pe http://www. combaterea traficului de fiinţe umane . Directorul Centrului are rang de ambasador. Georgia.coordonat de Bulgaria.coordonat de Turcia. La reuniunile JCC participă Organizaţia Mondială a Vămilor şi INTERPOL (cu statut de consilieri permanenţi) şi observatori (state şi organizaţii internaţionale). iar membrii instituţiei au statut diplomatic. Japonia.State cu statut de observator permanent: Austria.coordonat de Republica Macedonia. 14 Ministerul Afacerilor Externe. cu statut de misiune diplomatică pe teritoriul României.ro/node/1497 . Security and Justice-EULEC. European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine-EUBAM). Franţa. combaterea contrabandei coordonat de Albania şi Croaţia. combaterea terorismului . combaterea fraudei financiare şi informatice . United Nations Development ProgrammeUNDP.14 Organismul executiv principal al Centrului SECI este Comitetul Comun de Cooperare (Joint Cooperation Commitee . Olanda. România şi Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere. United Nations Mission to Kossovo-UNMIK. United Nations Office on Drugs and Crime UNODC.mae. combaterea traficului de maşini furate . Republica Slovacia.coordonat de România. Germania. Canada.15 În cadrul Centrului funcţionează opt grupuri specializate de lucru pentru: combaterea traficului de droguri . Belgia. Ucraina şi organizaţii internaţionale (European Institute for Freedom. Central Asian Regional Information and Coordination Centre-CARICC. Azerbaidjan.coordonat de Ungaria.JCC) şi reuneşte reprezentanţi ai statelor membre din cadrul administraţiei vamale şi poliţiei. asigurarea securităţii containerelor – coordonat de Grecia. Centrul SECI este o structură de cooperare cu participare internaţională. Israel. Italia. Spania. Republica Cehă. Polonia. combaterea criminalităţii asupra mediului înconjurător şi a naturii – coordonat de Ungaria. SUA. Portugalia. Marea Britanie.

care reuneşte reprezentanţi ai poliţiei şi a vamei.org/m485/SELEC . 16 THE CONVENTION OF THE SOUTHEAST EUROPEAN LAW ENFORCEMENT CENTER (SELEC). La 10 decembrie 2009. în prevenirea detectarea. investigarea. la Bucureşti a avut loc cea de-a 32-a reuniune a Comitetului Comun de Cooperare (JCC) al Centrului SECI. De asemenea. Cu ocazia reuniunii.Avantajele Centrului SECI Unicitatea . la sediul Centrului SECI a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului privind implementarea Convenţiei SELEC. urmărirea penală şi reprimarea criminalităţii transfrontaliere. 16 Centrul SECI oferă sprijin logistic pentru anchete comune. ocazie cu care a fost semnată declaraţia comună privind tranziţia Centrului SECI în SELEC.Centrul SECI este singura organizaţie internaţională de aplicare a legii. s-a celebrat a zecea aniversare de la crearea Centrului SECI. pentru a fi utilizat de către părţi în scopul de o sprijini reciproc. în marja reuniunii JCC. Competenţă . România este pe cale de a ratifica Convenţia SELEC La 7 aprilie 2011. la Bucureşti.utilizarea Centrului SECI accelerează procesul schimbului de informaţii. a fost semnată Convenţia pentru înfiinţarea Centrului Sud-Est European pentru Aplicarea Legii (Convenţia SELEC) de către statele membre ale Centrului SECI. în scopul de a armoniza aplicarea legislaţiei în raport cu cerinţele UE. Acordarea de asistenţă părţilor. Facilitatea .Acordul SECI asigură cadrul juridic necesar pentru toate tipurile de cooperare în domeniul de aplicare a legii Cooperare-Centrul SECI funcţionează ca o platformă pentru schimbul de experienţă şi formări comune Asistenta Obiective: Crearea unui mecanism bazat pe cooperarea consolidată de aplicare a legii la nivel naţional. disponibil pe http://www.secicenter.

.În perioada 2007-2009. comisarul şef de poliţie Ion Gabriel Sotirescu. director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Combaterea Criminalităţii Organizate din Inspectoratul General al Poliţiei Române a ocupat funcţia de director adjunct al Centrului SECI.

.

precizate în Carta semnată de ţările membre la 13 aprilie 1960. CAER a fost chemat să coordoneze planurile de investiţii pentru 1956-1960. 30-50% cu singurul "mare frate sovietic". în calitate de membri deplini. Polonia.CAER a promovat cooperarea economică în comerţul exterior şi coordonarea planurilor economice naţionale.CAER Consiliul interguvernamental înfiinţat în anul 1949 prin acordul semnat de Bulgaria. inclusiv cu ţări din afara sistemului sovietic. Cehoslovacia. complexul Boemia-Silezia. În anul 1975 a fost adoptat un plan de integrare multilaterală care prevedea dezvoltarea proiectelor industriale 17 http://dexonline.17 După 1950. între Polonia şi Cehoslovacia). CAER va dezvolta acorduri multilaterale de comerţ şi de compensare. paradoxal. Partea relativă la schimburi intra-CAER . a statutului. mai mult de 65% în medie pentru democraţiile populare. rolul CAER s-a reactivat. România şi URSS urmărea să amelioreze şi să coordoneze dezvoltarea economică planificată şi integrarea ţărilor membre. Ungaria. După 1956 s-au revigorat relaţiile comerciale cu Occidentul şi. Iugoslavia a participat din anul 1964 ca membru asociat. Înfiinţat în mod ostentativ ca răspuns la PLANUL MARSHALL şi la integrarea economică începută în Europa Occidentală. legăturile în CAER s-au mai înviorat. CAER a contribuit doar în mică măsură la dezvoltarea economică integrată a blocului socialist până la revizuirea. Ulterior au mai fost admise Albania (din 1949 până în 1961). Mongolia (în 1962) şi Vietnam (în 1978).ro/definitie/caer . Republica Democratică Germană (în 1950). în anul 1959. Deci.Europa atingea maximum 51% pentru URSS. prin crearea antantelor regionale internaţionale (ex. care a pus un mai mare accent pe cooperarea economică şi tehnică dintre ţările membre. iar China şi Coreea de Nord sau bucurat de statutul de observator. Din martie 1954. Cuba (în 1972).

disponibil pe http://www.html .Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Refuzul CE de a lua parte la negocieri comerciale inter-blocuri i-a stimulat pe membrii CAER să urmeze exemplul Iugoslaviei şi să-şi creeze legături economice individuale cu ţările vestice. Odată cu revoluţiile din Europa de Est de la sfârşitul anilor '80. pentru că toate deciziile adoptate de CAER trebuiau să fie unanime. Irak (1975) şi Mexic (1975). Totuşi.ro/definitie/termen/vezi/consiliul-de-ajutor-economic-reciproc-caer.capital. CAER a reuşit totuşi să încheie acorduri de cooperare cu Finlanda (1973). CAER a fost desfiinţat. multe dintre planurile şi proiectele propuse au fost respinse de unele ţări membre . în luna februarie 1991.comune. 18 18 Capital.care căutau să ducă o politică economică independentă şi/sau credeau că majoritatea avantajelor de pe urma colaborării erau obţinute de URSS.ca Germania de Est şi România .

CONCLUZII .

net/fta/agreements/cefta.capital. disponibil pe http://www.Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).ro/definitie/caer European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC). stability.org/seci/structure.ro/pls/dic/site.secicenter.com/new-trade-topics . disponibil pe http://www. disponibil pe http://www.org/m485/SELEC  The European Free Trade Association. disponibil pe http://www. disponibil pe http://www.aspx?view=folder&id=1ae87373-d1984bf5-b26c-7e9930fb813e&sm=1ae87373-d198-4bf5-b26c-7e9930fb813e Guvernul României. disponibil pe http://www. Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră.org/Pages/homepage.ro/index.europa. disponibil pe http://www.taskforcehumancapital.cdep.worldtradelaw.aspx  Ministerul Afacerilor Externe. security and cooperation in Southeastern Europe.pdf Ministerul Afacerilor Externe.pdf  SECI Services .bsecorganization. disponibil pe http://www.int/  Secretariatul CEFTA .php  Regional Cooperation Council (RCC) Strategy and Work Programme 2011 – 2013 disponibil pe http://www.secinet.mae.cefta2006.ro/node/1497       Organization of Black Sea Economic Coorporation.mingorp.mae.eu/pages/EventTemplate.efta.info/fileadmin/documents/RCCStrategyandWorkProgram me2011-13-_finalwith_annexes. România şi Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere. disponibil pe http://www.hr/UserDocsImages/zakoniugovorieng/SEECP-Charter. disponibil pe http://www. disponibil pe http://www.php?unde=doc&id=7277&idlnk=1&cat=3  SEECP Charter on good neighborly relations.ro/definitie/termen/vezi/consiliul-de-ajutor-economic reciproccaer. disponibil pe http://old.Acordul Central European de Comerţ Liber .BIBLIOGRAFIE Site-uri  Capital.html Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentele statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est.cor.pdf  THE CONVENTION OF THE SOUTHEAST EUROPEAN LAW ENFORCEMENT CENTER (SELEC).page?id=415 http://dexonline.

disponibil pe http://www. The Regional Coorporation Council. disponibil pe http://www.pd f .ats._Newsletters.rcc._Presentations/RCC_Lidija_Topic.rs/upload/dl/Brochure.int/pages/7/14/structure  The Role of RCC to strengthen Regional Cooperation in South East Europe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful