Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania

Introducere
Solul este definit drept stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Solul este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. În natura ca si în societatea umana, solul îndeplineste importante functii globale (economica, ecologica, energetica, industriala si informatica), care sunt esentiale pentru asigurarea existentei pe Terra, prin acumularea si furnizarea de elemente nutritive si energie organismelor vii si prin asigurarea celorlalte conditii favorabile dezvoltarii acestora. Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”. Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. Toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala. Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa din diferitele zone biochimice. Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.[*] Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala(potentiala), in practica ele nu se pot separa intrucat definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal al bonitarii terenurilor agricole. Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea solului se intelege aprecierea calitativa a acestuia(aprecierea fertilitatii).[b] Bonitarea terenurilor agricole este conceputa ca o operatie complexa de cunoastere aprofundata a insusirilor si conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare planta si respectiv folosinta in parte(deoarece un teren poate fi nefavorabil pentru anumite folosinte si culturi,dar favorabil pentru altele).[4,6]
1

[6] În timp ce spaţiul şi comunitatea rurală furnizează.[d] In interpretarea practica a cercetarii conditiilor naturale pentru nevoile productiei agricole se deosebesc doua laturi si anume : bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor.[6] Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre Teren . Avand in vedere faptul ca fertilitatea solului. bonitarea terenurilor agricole ia in consideratie faptul ca fertilitatea solului. bonitarea terenurilor agricole trebuie actualizata in permanenta pentru a raspunde exigentelor fiecarei etape de dezvoltare a agriculturii si a economiei in ansamblu. baza materială a fertilităţii solului si ansamblul proceselor biologice ce se desfăşoară în sol şi care constituie factorul dinamic al fertilităţii. reprezinta. încă. cu toate insusirile lui ecologice. Sub aspect economic si social. tehnologiile. În loc de a capitaliza efectele benefice ale elementelor componente ale mediului natural. dependent de conţinutul in materie organică. 2 . a tipurilor de folosinţe agricole. Într-un agroecosistem. sau mai corect capacitatea de productie a terenului. omul tinde să reducă diversitatea pentru obţinerea unor cantităţi cât mai ridicate de recoltă din speciile pe care le planifică pentru cultură. Aici intervine bonitarea terenurilor care are rolul de a exprima favorabilitatea pentru diferite plante prin intermediul notelor de bonitare. poate distruge bunuri naturale valoaroase şi de neînlocuit. ca pe un sistem biologic deschis.Culturi agricole – Valoare economică şi care presupune cunoaşterea însuşirilor terenurilor studiate. agricultura modernă şi mai ales agricultura care implică folosirea intensivă a pesticidelor. din ce în ce mai sofisticate au multiplicat consecinţele agresiunii umane asupra mediului. care actioneaza simultan pe fiecare portiune de teritoriu. respectiv capacitatea de productie a terenului nu raman neschimbate in decursul timpului ci se modifica atat sub influenta factorilor naturali cat mai ales sub influenta activitatilor antropice. solul nu trebuie considerat un simplu suport inert pe care omul îl chimizează. un bogat şi variat peisaj semi-natural. ci ca un organism viu. seamănă şi strânge recolta. a modului lor de organizare şi exploatare de către proprietari. o relatie sociala cu implicatii largi in economie. in afara fenomenului fizic masurabil. neutilizarea îngrşămintelor organice şi cultivarea în condiţii nefavorabile de umiditate a solului.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania Obiectul bonitarii il constituie pamantul/terenul agricol conceput ca habitat pentru plante. In acest context.

Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 1.[1. 122. hidrologie si antropici.[5] Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea.[4] Lucrarea de bonitare se face numai pentru terenurile productive. pe baza indicatorilor de relief. rezerva de humus) se manifestă uniform. • terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele. prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative. desecări. clima.000 TEO-uri (scara 1: 50. textura. în urma aplicării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri. pH. bonitarea terenurilor se face pe baza sistemului elaborat si imbunatatit de catre Dumitru Teaci. gradini)pana la 1. Ulterior. • terenuri proprietate de stat. drenaj. combaterea poluării) se realizează potenţarea notelor de bonitare naturală adică se obţine o bonitare potenţată. si practic defineste capacitatea de productie a terenurilor. combaterea salinităţii şi alcalinităţii.[7] Dupa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste harta de bonitare. Bonitarea terenurilor In tara nostra . indiferent de categoria de folosinta.2. afânarea adâncă. delimitarea. folosindu-se cifre arabe de la 1 la numarul care individualizeaza ultima unitate TEO delimitata. Notarea TEO . irigaţii. volum edafic. cu exceptia urmatoarelor categorii: • suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se face prin note de bonitare in conditii naturale si prin potentarea notelor de bonitare. prevenirea şi combaterea eroziunii) şi a unor lucrări ameliorative (amendarea cu calcar şi gips. • terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie). precipitatii medii anuale. deoarece pentru acestea nu se percepe impozit.lor este arbitrara. caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol).[4] Bonitarea se face iniţial pentru condiţiile naturale de vegetaţie.000 m2.000). peste harta cu unitati cartografice delimitate. 1 teritoriu ecologic omogen 3 . numite TEO1. Terenurile agricole din Romania sunt cuprinse in cca.4] Bonitarea naturală se face pentru porţiuni de teritoriu pe care fiecare din factorii naturali(temperatura medie anuala.

reactia în 0-20 cm . în scopul aprecierii capacitatii de productie.porozitatea totala în orizontul restrictiv .volumul edafic .[4] 1. Cele 10 clase se notează cu 4 .adâncimea apei freatice .inundabilitatea . cu ajutorul cărora se calculeaza o notă de bonitare şi se face încadrarea terenurilor în clase de calitate.excesul de umiditate la suprafata [6] La bonitarea terenului fiecare indicator participă la stabilirea notei de bonitare cu un coeficient care variază între 0 şi1 dupa cum şi însuşirea respectivă este total nefavorabilă (0) sau optimă (1) pentru planta respectivă. de hidrologie si de însusirile fizico-chimice ale solului.[1.alunecari .textura în 0-20 cm .c.panta .6.e] Aşadar.poluarea .rezerva de humus în stratul 0-50 cm .Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania În atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se i-au în considerare toţi factorii care influenţează capacitatea de producţie a terenurilor.3. 1.**. se utilizeaza indicatorii de potentare. Indicatorii de bonitare Având în vedere multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren(UT sau TEO).2. de resursele climatice.4.gleizarea . Notele de bonitare Pentru calcularea notelor de bonitare in conditii naturale se folosesc anumiti indicatori. În cadrul acestor grupe de factori se folosesc urmatorii indicatori de bonitare mai importanti: .gradul de saturatie în baze 0-20 cm .precipitatii medii anuale . conditiilor legate de relief. prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative.2.continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm . se iau în considerare cele mai importante elemente si anume. Nota de bonitare pe folosinţe şi culturi se obţine înmulţind cu 100 produsul coeficienţilor indicatorilor care participă la stabilirea notei de bonitare şi se exprimă în puncte de la 1 la 100. denumiti indicatori de bonitare.stagnogleizarea (pseudogleizarea) .1. iar pentru potentarea notelor de bonitare.salinizarea (alcalizarea) . în cazul bonitării terenurilor pentru condiţii naturale (maxim 100 puncte) vor rezulta 10 şi respectiv 5 clase de bonitare.temperatura medie anuala .

piersic(PC).Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania cifre de la I-X (I-pentru clasa cea mai bună cu 100 la 90 puncte. iar X-pentru clasa cea mai slaba cu 10 la 1 puncte). par (PR). Tabel Nr. Clasele de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare XV XIV XIII XII XI I II III IV > 141 131 – 140 121 – 130 111 – 120 101 – 110 91 – 100 81 – 90 71 – 80 61 – 70 A+ > 101 A B 81 – 100 61 – 80 V VI VII VIII IX X 51 – 60 41 – 50 31 – 40 21 – 30 11 – 20 1 . prun (PN).1.10 C D E 41 – 60 21 – 40 1 – 20 [2. cires-visin (CV). cu 81-100 puncte. vie- 5 .e] Culturile care se iau în considerare sunt urmatoarele: pasuni (PS). mar (MR). iar cele 5 clase cu litere majuscule A la E (Apentru clasa cea mai buna. fânete (FN). cais (CS).***. iar E pentru clasa cea mai slaba cu 120 puncte).

x2. x1.……x18 .C.5. cartof (CT). legume (LG). . porumb (PB).[6] Când toti acesti factori sunt în optim fata de cerintele plantei luate în consideratie (toti indicatorii au coeficient egal cu 1) nota de bonitare va avea valoarea maxima egala cu 100.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania vin (VV). Repartizarea terenurilor agricole pe clase de calitate in Romania 2 Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 6 .cânepa (CN). se stabilesc 5 clase de bonitare ale terenului notate cu cifre romane de la I la V: . .clasa a II a 61-80 puncte. lucerna (LU). Cu cât valoarea coeficientilor se apropie mai mult de valoarea 0 (zero) si limita inferioara a notei de bonitare va tinde spre 0. vie struguri de masa (VM). in-fuior (IF). în functie de folosinta sau de cultura sunt în "Instructiunile de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole"elaborat de I.clasa I .6] Tabel nr.nota de bonitare. soia (SO).clasa a V a 0-20 puncte.[4.[4.P.5.6] În functie de valoarea notei de bonitare. trifoi (TR). . ·x18) · 100 . grâu (GR).clasa a III a 41-60 puncte. floareasoarelui(FS). în care: y .[**] Tabelele cu scarile valorice si marimea coeficientilor de bonitare pentru fiecare indicator.valorile coeficientilor indicatorilor.clasa a IV a 21-40 puncte.81-100 puncte. sfecla de zahar (SF). orz (OR). inulei (IU). mazare-fasole (MF). .A2.2. Pentru a obtine notele de bonitare pe folosinte si culturi se înmulteste cu 100 produsul coeficientilor celor 18 indicatori: y = (x1· x2 ·x3……….

unele insusiri negative ale terenurilor. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate in Romania 2. evaluarea valorică a terenurilor agricole efectuarea unor lucrări ameliorative etc. Fig. Potentarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative Prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a tehnologiilor curente de ameliorare.Determinarea claselor de calitate pentru diferite folosinţe este foarte importantă în cazul stabilirii impozitului pentru teren la arendarea terenurilor agricole.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara). Se pot executa diferite harţi cu calităţile terenurilor putând astfel oferi o mai bună analiză asupra necesarului efectuării unei investiţii. precum deficitul/excesul de apa.1. 7 .

lucru care se realizeaza prin potentarea notelor de bonitare.7] Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari care au un efect de durata si care modifica substantial starea generala de productivitate a terenurilor. pentru excesul de umiditate de suprafata si pentru stagnogleizare. Îndiguirea are ca principal scop apararea terenurilor de revarsarea apelor curgatoare. Potentarea consta in marirea valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora se actioneaza astfel incat sa fie marita nota finala de bonitare.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania salinitatea sau alcalinitatea ridicata. Irigatia elimina efectul negativ al deficitului umiditate datorat precipitatiilor insuficiente si poate determina cresterea notei de bonitare la peste 100 ( maximul celui mai bun teren în conditii natural). Desecarea de suprafata elimina efectul negativ al stagnarii apei la suprafata solului. Aceasta lucrare anuleaza penalizarile introduse de coeficientii de bonitare prin inundabilitate. Irigatia realizeaza aprovizionarea solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite în mod natural din precipitatii. Lucrari de îmbunatatiri funciare: 1.[4] La bonitarea terenurilor amenajate şi ameliorate. iar cele cu peste 100 puncte cu XI . > 101 puncte (vezi Tabel nr. 4. 3. Lucrarile de imbunatatiri funciare si tehnologiile curente de ameliorare necesita informatii cat mai precise asupra posibilitatilor reale de crestere a capacitatii de productie a terenurilor. 8 . 2. conducand la ameliorarea starii de stagnogleizare al solurilor. Coeficientii de potentare pentru desecarea de suprafata anuleaza penalizarile produse de coeficientii de bonitare pentru precipitatii medii anuale. Notarea claselor până la 100 de puncte se face ca şi la bonitarea nepotenţată.[4. nota de bonitare poate ajunge pană la 150 puncte şi vor rezulta 15 şi respectiv 6 clase de bonitare. Drenajul de adâncime se efectueaza pentru coborârea nivelului apei freatice si elimina efectul negativ al apei freatice situata la mica adâncime si a starii de gleizare a solului. sunt corectate sau inlaturate astfel incat terenul respectiv isi mareste productivitatea. atât al apei provenite din precipitatii cât si din alte surse.XV (XI-pentru 101-110 puncte şi 15 puncte pentru >141 puncte) şi respectiv A+.1).6.

7. 6. Terasarea terenurilor în panta are ca rezultat reducerea pantei naturale si favorizeaza în acelasi timp retinerea în sol a unei cantitati mai mari din apa din precipitatii. 3. 4.[1. Afânarea adânca a solului (fara întoarcerea brazdei) îmbunatateste porozitatea totala a solului si diminueaza penalizarile datorate porozitatii scazute a solului. cum ar fi: • reducerea rapida a continutului de humus in solurile irigate.***. [4.3.3.***.**. fara finalizarea investitiilor de ameliorare si mai ales fara terminarea irigarii pe suprafetele necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare. 2. inclusiv irigarea intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare. se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitatii de productie a terenurilor care sa depaseasca cu 45-60% pe cea actuala.**.[5] Comparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii efective. bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare. refacerea capacitatii productive si înlatura penalizariile determinate de indicatorul de poluare a solului. pana in prezent. Prevenirea si combaterea eroziunii solului determina reducerea penalizarilor determinate de panta terenului si alunecarile de teren. Aceste lucrari anuleaza penalizarile determinate de diferite grade de salinizare si alcalizare. se poate aprecia ca. • continuarea proceselor de eroziune si alunecari. Combaterea poluarii solului urmareste depoluarea acestuia.6] 9 . Amendarea cu calcar si gips urmareste corectarea în sens favorabil a reactiei solului si anuleaza penalizarile produse de reactia acida sau alcalina a solului.[1] In ansamblu. Fertilizarea ameliorativa contribuie la cresterea continutului de materie organica a solului si anuleaza penalizarile produse de rezerva mica de humus.a] Lucrari agropedoameliorative: 1. • inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 5. Combaterea salinitatii si alcalinitatii solului se realizeaza prin îndepartarea sarurilor solubile sau a ionului de Na+ din sol. [1.a] Potentarea notelor de bonitare naturala este valabila numai pentru situatiile în care au fost executate lucrari de ameliorare a solurilor iar acestea sunt functionale pentru scopul în care au fost proiectate.

taxa pe teren. Variabilitatea nivelelor de productie la acelasi nivel al cheltuielilor de munca si materiale.a.ZONELE AGRICOLE DEFAVORIZATE Zonele defavorizate din România – caracteristici generale Caracterizarea zonelor defavorizate are ca sursă de bază date furnizate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie. pretul pamantului etc.e] In ansamblul agriculturii se realizeaza o echilibrare a cheltuielilor la hectar si a venitului global. venitul net la hectar. 45 de puncte .[2. a costurilor. ”Valoarea ” economica a notelor de bonitare poate fi folosita cu succes in fundamentarea economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant. 10 . marimea arendei. diferentierile sunt chiar in cadrul parcelelor de la cativa metri distanta. In toate cazurile situate sub acest nivel. respectiv sub cca.c. costul productiei la hectar (cheltuielile la hectar). a costurilor de productie si deci a nivelului rentabilitatii productiei agricole. costul unei unitati de produs. impozitul pe venitul agricol.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 3. la nivel global si net la hectar. Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA). conduce la o diferentiere puternica.se obtin rezultate economice negative. a impozitelor agricole etc. In zonele foarte complexe sub aspect geomorfologic si pedologic. de o importanta majora sunt: valoarea productiei unitatii de produs. 4.VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta.[**. Dintre indicatorii economici. nici pierderi la nivelul claselor 1-3 de bonitare. neobtinandu-se nici venituri. ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare si pentru interpretarea acestora.7] Valoarea economica a notelor de bonitare si notele in sine pot fi folosite pentru fundamentarea economica a tuturor masurilor care reglementeaza impozitul pe teren. valoarea pamantului.nivel mediu calculat pentru teren arabil . Aceasta diferenta se manifesta de la o parte de hectar la alta sau chiar de la o tarla sau o parcela la alta.

47% 34. calitatea solurilor si a hibrizilor de plante.40% 2. se pot face previziuni ale evolutiei productiei.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania Declararea zonelor defavorizate (agricol) a ţinut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999.biologia. calitatea pamantului si a climei . Pondere SAU3 INDICATOR Pondere SAU defavorizata din SAU Romania Pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania Total pondere SAU defaforizata din SAU Romania Total pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania ZMD 20.3. În baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montană Defavorizată (ZMD). iar terenurile agricole sunt încadrate în clase de calitate. Metodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in Romania. 3 Suprafata Agricola utila 11 . • B.e] 5. dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent atunci cand studiaza terenul pentru bonitare deoarece se cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a terenului.94% 9. ci o functie complexa data de cele 3 grupe de factori: • N. În urma efectuarii lucrarilor de bonitare se poate stabili potentialul productiv al solurilor pentru diferite culturi.e] Tabel Nr. prezinta o deosebita importanta pentru evaluarea terenurilor agricole. pe baza însusirilor intriseci ale solurilor. stabilirea cât mai corecta a folosintelor si alegerea culturilor celor mai indicate pentru anumite teritorii.26% ZDS 12.93% ZSD 1. CONCLUZII Bonitarea terenurilor agricole de pe un anumit teritoriu.14% 29. Zona Semnificativ Defavorizată (ZSD) şi Zona Defavorizată de Condiţii Naturale Specifice (ZDS).86% [****.natura.48% 42.[****.

Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania • M. plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale. Prin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme: • Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura. 12 .cantitatea de munca vie si materializata care se depune pentru obtinerea recoltei. • Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele. • Fundamentarea masurilor economice pentru asigurarea echitatii socialeconomice pentru toti lucratorii din agricultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful