COXARTROZA

CUPRINS Capitolul I Capitolul II Capitolul III - Generalitati - Anatomia articulatiei coxo-femurale - Particularitati biomecanice si clinice ale articulatiei coxo-femurale Capitolul IV - Coxartroza
-

- Definitie
Etiopatogenie Anatomie patologica Simptomatologie Semne radiologice Evolutie si prognostic Tratament

Capitolul V

- Tratament fizical – kinetic al coxoartrozei - Rolul asistentei medicale

Capitolul VI Capitolul VII

- Prezentarea cazurilor. Generalitati - Concluzii

BIBLIOGRAFIE METODA DE RECUPERARE MEDICALA IN COXARTROZA Motto:

Paracelsus ' Medicina este nu numai o stiinta, ci este, de asemenea, o arta. Ea nu consista din facerea de pilule si plasturi, ea se ocupa cu adevarat la procese ale vietii, care trebuie bine cunoascute inainte ca acestea sa fie bine calauzite.' 'Pentru a fi desavarsite, arta si mestesugul medicinii trebuie sa izvorasca din dragoste.'

CAPITOLUL I GENERALITATI
Definirea notiunii de reumatism Provenind din grecescul rheuma, care inseamna curgere, scurgere a umorilor, reumatismul este o denumire generica pentru o serie de afectiuni ale aparatului 1ocomotor (in special ale articulatiilor si ale tesuturilor inconjuratoare). Dupa cum afirma d. Stefan Suteanu1 'nu exista reumatism, ci boli reumatice, fiecare dintre ele avand anumite cauze si beneficiind de masuri profilactice si curative specifice'. Din punct de vedere istoric boala este cunoscuta din antichitate. Hippocrat (sec. V i.Hr.) varbea de artrita. Numele de reumatism i 1-a dat Gallenus (131 - 210 d.Hr.). Abia in sec. al XVI-lea Baillou descrie mai corect acest grup de afectiuni, incluzand insa printre acestea guta si tuberculoza articulara. In concluzie, sub termenu1 generic de reumatism sunt incluse numeroase boli, care au unele trasaturi comune, dar care prezinta si numeroase deosebiri. 1.Clasificarea bolilor reumatismale Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati medicinei, deoarece nu exista un criteriu unic dupa care sa se poata face ordine in varietatea nesfarsita a acestor boli. Cea mai acceptabila clasificare la noi in tara (elaborate de

R. coxartroza este deosebit de frecventa.Nevrite Mialgii .Academia de Stiinte Medicale si Ministerul Sanatatii in 1963) imparte reumatismul. care priveste tesutul conjunctiv. (poliartrita cronica evolutiva sau poliartrita reumatoida) Spondilita anchilozanta Artroze (caracter degenerativ) Spondiloze Artroze . In stadiul actual al cunostiintelor noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare . La randul sau reumatismul articular cuprinde doua mari grupe: • • reumatismul inflamator si infectios reumatism degenerativ Prezentam in tabelul urmator o clasificare a bolilor reumatismale: 1.Miozite Neuromialgii Tendinite Bursite Tenosinovite 2. Bouillaud Sokolski R. care intereseaza articulatiile. Dintre afectiunile artrozice.Poliartroze Periatrite Nevralgii . Reumatism abarticular (nearticular) inflamator sau degenerativ Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articulara din intreaga lume.E.P. si reumatismul nearticular sau abarticular. secundar infectios . Reumatism articular Artrite (caracter inflamator) .C. ca boala in doua mari categorii: reumatism articular.

malum coxae senile. neansotite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. morbus coxae senilis sau juvenilis (in functie de varsta). impotenta functionala si prin deformari articulare. De aceea orice contributie cat de modesta. osteoartritis. intereseaza de predilectie articulatiile memberelor inferioare si ale coloanei vertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense. Artrozele sunt afectiuni neinflamatoare ale articulatiilor mobile. poate fi benefica. De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de artrita cronica a soldului (coxartrie). Artrozele cuprind o serie de manifestari care au ca substrat anatomic o degenerescenta mai mult sau mai putin intinsa a tesutului mezenchimal. artrozele cresc ca frecventa paralel cu varsta. artroza hipertrofica sau degenerativa. uneori bilaterale. Monoarticulare. Avand in vedere tendinta actuala de crestere a proportiei subiectilor de varsta a treia. artrita deformata. adusa in planul modalitatilor de tratament si recuperare in aceasta boala. artritis sau artrosis deformans. caracterizate prin deteriorarea si abraziunea cartilajului articular precum si prin leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase.articulara cu o individualitate definita. ele se traduc clinic prin dureri. este de asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor. osteofitoza subcondrala si uneori zone circums0rise de osteoporoza. termeni care sunt utilizati inca si astazi si care au incercat sa defineasca ceea ce numim azi coxartroza. Acest tip lezional-produs in primul rand prin uzura. caracterizata printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru functional. osteoartroza a soldului. iar radiologic prin pensarea spatiului articular. CAPITOLUL II ANATOMIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE . de imbatranire a populatiei.

de a oferi rezistenta la presiune si tractiune. EXTREMITATEA SUPERIOARA A FEMURULUI SI CAPSULA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE . si cavitatea articulara.Aparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular. ambele asigurand si deplasarea corpului. Una dintre cele mai importante articulatii este articulatia coxo-femurala. o diartroza. forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 indeplinesc in organism: de a participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului. reprezentata de capul femurului. reprezentata de acetabulul coxalului. Organele de legatura dintre capetele osoase se numesc articulatii. Este o articulatie mobila si solida. realizata intre doua suprafete articulare: una sferoida.

in afara si in jos. triunghiular la femei. Aceste scobituri corespund punctelor de jonctiune ale celor trei piese osoase eare constituie osul coxal: ilionul. neregulat. La extremitatea anterioara a spancenei colitoide. priveste in sus inauntru si putin inainte. spranceana cotiloida care prezinta trei scobituri. format din doua lame de tesut compact care acopera un strat de tesut spongios de grosime variabila. Ea este limitata de un rebod ascutit. Osul coxal este un os plat. Scobitura anterioara ilio-pubiana si cea posterioara ilio-ischio-pubiana este larga si profunda. pubisul si ischionul. Extremitatea superioara a femurului Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular. o mare si o mica tuberozitate. nearticulara numita fundul cavitatii cotiloide si care se continua in jos cu scobitura ischio-pubiana. in vecinatatea suprafetei articulare se afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene (VALLOIS). orificiu ovalar la barbati. Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una centrala de forma patrulatera (deprimata). rugoasa.SISTEM OSOS Cavitate cotiloida (acetabulum) Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte. El este circumscris de o linie sinuoasa. a caror concavitate se dirijeaza in . Capul femoral (capot femoris) este o suprafata neteda ce reprezinta doua treimi de sfera de raza de 20-25 milimetri. un gat. compusa din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioara si alta inferioara.

foseta digitala unde se insera muschiul obturator extern. Ea da insertie muschiului psoas iliac. Foseta ligamentului rotund nu prezinta cartilaj de acoperire. aplatizat dinapoi inauntru se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului. este strabatuta de sus in jos si inainte de o escavatie rugoasa in forma de virgule.135o. iar unghiul format de ele se numeste unghi de inclinatie. formand un unghi ascutit deschis in afara. . Marea tuberozitate sau marele trohanter de forma patruletara. Axa lunga a gatului este inclinata fata de axa lunga a diafizei femurale cu 125o . Fata externa a marelui trohanter. Acestea fac ca suprafata sa se intinda inspre col mai mult inainte si inapoi decat in sus si jos. ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza scobitura ischiopubiana. Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una articulara in forma de semiluna. Suprafete articulare Acestea sunt de o parte femoral. Micul trohanter este o apofiza conica situate la unirea colului cu fata interna a corpului femurului. Putin dedesupt si inapoi de centrul capului se afla depresiunea numita foseta ligamentului rotund care da insertie ligamentelor cu acelasi nume. iar de cealalta cavitate cotiloida a osului coxal marita de un fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian . Gatul femoral uneste capul cu cele doua tuberozitati.afara pentru a reuni anterior si posterior. Capul femoral este acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat in jumatatea superioara decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la periferie. convexa.

pe portiunea intrarticulara a colului intre insertia capsulei si suprafata cartilajinoasa a capului femural. Ea se insera de partea cotiloidinala pe fata externa a bureletului. iar de partea femurala. Capsula articulara Insertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si fata externa a bureletului cotiloidian. fibre circulare si anulare care abunda mai ales in partea postero- inferioara si in straturile profunde ale capsulei. capsula articulara intarita de ligamente si musculatura periarticulara. o suprafata interna. Ligamente . MIJLOACE DE UNIRE Suprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala. concava. mai bine evidentiate anterior. articulara. iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene pe fata externa a ligamentului transvers al acetabulului. in continuitate cu suprafata articulara a cavitatii cotiloide si o fata externa convexa care da insertie capsulei articulare.Bureletul cotiloidal este un fibro cartilaj ce inconjoara cavitatea cotiloida. capsula este constituita din doua feluri de fibre: fibre longitudinale de la coxal la femur. El are in sectiune forma de prisma triunghiulara si prezinta o suprafata aderenta sau bazala prin care se insera de marginea acetabulului. Sinoviala Imbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile coxale si femurale ale capsulei inconjurand suprafetele articulare.

porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta in sus si in afara. Ligamentul pubo-femural. Ligamentul rotund. situat pe fata posterioara a capsulei articulare. prin doua portiuni bine dinstincte: fasciculul superior iliotrohanterian si fasciculul inferior ilio-trohanterian. Considerat ca vestij otogenic al muschilor ambieni. Ligamentul ischio-femural. iar de partea femurala pe linia interohanteriana. TESUTURILE PERIARTICULARE Muschii soldului Descriptia anatomica a muschilor ce vin in raport cu articulatia coxofemurala si care actioneaza asupra ei. pubo-femural. ischio. Ligamentul ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN. Fata anterioara . pe fata posterioara a colului si se insera inainte a fosetei digitale a marelui trohanter. in afara si putin posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii pretrohanteriene. ligamentul rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de aproximativ 3 cm care se intinde de la foseta capului femural la scobitura ischio-pubiana a osului coxal. oblic.femural.Capsula articulara este intarita inainte. are forma de evantai care acopera fata anterioara a capsulei articulare si se insera la nivelu1 osului coxal putin dedesubtul spinei iliace antero inferioare. situate pe fata inferioara a capsulei se insereaza in sus pe eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a santului subpubian de unde fibrele sale merg in jos. inauntru si inapoi prin trei benzi ligamentare cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural.

-cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun. inserat pe fata laterala a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre lombare si muschiul iliac inserat in fosa iliaca pe care o captuseste. L3. Alcatuit in partea superioara din doua portiuni muschiul psoas. iar prin tendonul reflectat pe spranceana cotiloida in partea supero interna. actiunea principala o are asupra articulatiei coxo-femurale. Actiune: Desi muschi pluriarticular. iliopsoasul mai are o actiune secundara de rotatie externa a coapsei. Are insertia superioara prin tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare. care trece succesiv prin regiunea lombara si pelviana. Inervatie: Iliopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul 1ombar si cateva ramuri din nervul femural L2. care adesea comunica cu sinoviala articulara. . iese din bazin prin lacuna musculara si ajunge la coapsa unde se insera printr-un tendon comun pe micul trohanter. Pe langa actiunea principala de flexor. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin. Actiune: Flexor al coapsei pe bazin. Distal formeaza tendonul quadricepsului impreuna cu vastul intern (vastus internus) vastul extern (vastus externus) si cruralul (vastus intermedius).Fata anterioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul psoas iliac (iliopsoas) de care este separata prin una sau doua burse seroase. L4. Inervatie: Ramura quadricepsului din nervul crucal. Muschiul drept anterior (Rectus femoris).

0 bursa seroasa separa fesierul mijlociu de mare trohanter. Fata superioara Fata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu muschiul fesier mic (Gluteus minimus). Contractia fasciculului posterior determina rotatia externa a coapsei. Actiune: E1 este un puternic abductor si rotator inauntru. Cand isi ia punct fix pe femur. Are o mare importanta in mers. larg si plat se insera pe creasta oblica a fetei externe a marelui trohanter. Actiune: Micul fesier este abductor al coapsei. Inervatie: Ramura a fesierului inferior. situate inaintea liniei semicirculare anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se insera pe marginea anterioara a marelui trohanter. Inervatie: Inervat de ramuri ale nervului femural.Muschiul croitor (Sartotius). De aici fibrele sale converg catre marele trohanter unde printr-un tendon. Insertia superioara este la nivelul spinei iliace antero superioare de unde merge oblic in jos si inauntru pentru a se insera in jos pe fata interna a extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus). Muschiul fesier mijlociu(Gluteus medius) se insera pe portiunea fosei iliace externa cuprinsa intre cele doua linii semicirculare. Este stabilizator lateral al soldului. Actiune: Flexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in afara al coapsei pe bazin. Intre acest muschi si trohanter se afla o bursa seroasa. El se insera sub campul osos al fosei iliace externe. Fata posterioara . el ridica bazinu1. Contractia izolata a fasciculului anterior produce rotatia interna a coapsei.

de forma patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a obturatorului intern. pe fata anterioara a sacrului. pelvi-trohanterieni. fiindca se insera pe spina sciatica iar cel inferior numit si tuberal fiindca se iasera pe tuberozitatea ischionului. Ca si abductorul intern este un stabilizator al soldului. a 3-a si a 4-a). Actiune: Este un puternic rotator in afara al coapsei. Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt muschi subtiri. Muschiul obturator extern se prinde pe fata externa a cadrului osos al gaurii. Actiune: Sunt rotatori in afara. Actiune: Ca si ceilalti muschi. . El se insera in interiorul bazinului. roteste coapsa afara. Daca coapsa este flectata. Gemenul superior este numit spinal. Muschiul obturator intern se insera pe fata interna a membranei obturatoare si pe periferia osoasa a gaurii obturatoare. este un abductor al acesteia. Inervatie: Nervul piramidal din plexul sacrat. ies din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina printr-un tendon pe marginea superioara a marelui trohanter. fasciculele musculare merg in afara. de forma triunghiulara cu baza in bazin. ramura dia plexul sacrat. iar varful la marele trohanter. Muschi alungit. Inervatie: E inervat de nervul obturator intern. in vecinatatea gaurilor sacrate (a 2-a.Fata posterioaraa articulatiei coxo-femurale este acoperita de muschii rotatori externi care de sus in jos sunt: Muschiul piramidal (Piriformis). Inervatie: Ramuri din plexul sacrat. Dupa situatia lor fata de acest tendon unul este superior si altul inferior.

Fata externa . Inervatie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Muschiul patratul crural (Quadratus femoris) pleaca de la tuberozitatea ischiatica. adductorul mijlociu si adductorul mare. Actiune: Este aductor al coapsei. trece pe sub colul femural spre fata posterioara a articulatiei si se termina printr-un tendon in fundul cavitatii digitale a marelui trohanter. flexor si rotator in afara. Insertiile lor superioare sunt pe ramura ischio-pubiana de unde coboara pe fata interna a diafizei femurale. Inervatie: E inervat de ramuri din nervul crural. Actiune: Un puternic rotator in afara al coapsei. Inervatie: Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul lombar). Actiune: Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita pozitiei sale sub colul femural este un veritabil coaptor articular. Dedesuptul acestui muschi se etajeaza micul adductor. fiind principalul stabilizator inferior al soldului.Obturatoare. merge pe partea posterioara a articulatiei coxo-femurale si se insera in afara pe creasta intertrohanteriana. Fata inferioara Fata iaferioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul pectineu (Pectineus) care se insera in sus pe creasta pectineala si pe ligamentul lui COOPER de unde fibrele lui merg in jos in afara si putin inapoi si se termina pe creasta pectineala a femurului. Acesti muschi sunt acoperiti de muschiu1 mare fesier. Actiune: Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara.

. iar in jos fibrele sale se confunda cu cele ale fasciei lata. Actiune: Este abductor si flexor al coapsei. Inervatie: Primeste ramuri din gluterul superior. acopera fesierul mijlociu si marele trohanter si coboara pe fata externa a coapsei. in partea anterioara a acestei lame aponevrotice intr-o dedublare a sa se afla muschiul tensor al fasciei lata care se insera sus pe spina iliaca anterosuperioara.Fata externa a soldului este acoperita de expansiunea aponevrotica a fasciei lata denumita si bandelata lui MAISSIAT. care porneste de la creasta iliaca. ajuta la mentinerea pozitiei verticale la tendinta de cadere inainte. spre gamba. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul mare. Preia presiunea exercitata asupra trohanterului impinge capul femural in articulatie devenind stabilizator extern al soldului.

.

.

.

.

.

Capul. care joaca rol de brat de . de forma semisferica este acoperita de cartilaj numai pe partea sa periferica. inauntru si inainte . Ea este orientata in afara. ci prin intermediul colului femural. Axul colului femural este oblic in sus. nu se transmite direct axului diafizar. in schimb fiind dotata cu o stabilitate mai mare. care permite abductia-adductia. Prin centrul geometric al capului femural trec trei axe de miscare. formand cu orizontala un unghi de 30o. foarte importante in locomotie. articulatia coxo. in jos si inainte . un ax sagital.femurala are o mobilitate mai redusa. care permite miscarile de rotatie interna si externa. La nivelul acoperisului cotilului. fundul cavitatii neintrand in contact cu capul femural. formand un 'unghi de inclinatie' de 125' cu axul diafizar si unul de 'declinatie' de 10o-30o (deschis inauntru si inainte ). Diafiza femurala se situeaza deci inapoi a planului frontal vertical. Cavitatea cotiloida (acetabulara).40o. colul si diafiza femurala formeaza un ansamblu biomecanic caracterizat prin faptul ca greutatea corpului. capul exercita cea mai mare presiune. foarte mobila.CAPITOLUL III RTICULARITATI BIOMECANICE SI CLINICE ALE ARTICULATIEI COXO-FEMURALE Spre deosebire de articulatia scapulo-humerala. Acesta face ca partea superioara a cotilului sa acopere in parte fata externa a capului. un ax vertical. repartizata la nivelul capului femural. trecand prin centrul capului femural si axa condililor. un ax transversal (frontal) in jurul caruia se efectueaza flexia-extensia.

In extensie ligamentele sunt intinse si cooptatia coxo-femurala este ferma. Astfel. Pe spranceana cotiloidiana se insera un inel fibrocartilaginos. In cazul articulatiilor sanatoase. in timp ce in flexie ligamentele sunt destinse si capul femural nu mai apare asa de puternic aplicat pe cotil. cartilajul se ulcereaza. Articulatia coxo-femuralp este supusp la o presiune permanentp prin tonusul musculaturii periarticulare. In acest caz. rotund. Ori de cate ori se produce o hiperpresiune concentrata pe o zona mai restransa a capului. mijlocul fesier exercita o puternica presiune. care sporeste profunzimea cavitatii cotiloide. presiunea se transmite pe intreg capul femural. • • daca spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeasi orizontala. in timp ce greutatea corpului se sprijina pe un singur picior. un manson cilindric format din tesut fibros este intarita prin ligamentele ilio-femurale.parghie. De aceea baza colului este supusa frecvent la fracturi. EXAMENUL CLINIC SI FUNCTIONAL AL SOLDULUI Examenul clinic al soldului trebuie facut sistematic si minutios. se verifica pozitia reperelor oaselor si a axelor membrului inferior.valga. marele trohanter fiind prea apropiat de centrul capului femural. Mai intai se efectueaza examenul clinic in ortostatism. Capsula articulara. ischio-femural. fiind bine suportata de cartilaj. . presiunea suportata de capul femural la fiecare pas este de 6-7 ori mai mare decat greutatea corpului. daca exista o basculare a bazinului intr-o parte sau alta. S-a demonstrat cp in timpul mersului articulatia coxofemurala sufera o presiune intermitenta. coxofemurala suportand alternativ o presiune de patru ori mai mare decat greutatea corpului. pubo-femura1. In coxa . pentru a putea depista orice anomalie.

trohanteriene si ischio-trohanteriene). In acest ultim caz trunchiul se inclina de partea piciorului de sprijin cu mijlocul fesier deficitar (semnul Trendelemburg). cu Activa Pasiva 30o genunchiul 20o intins . tendinta la retractii. Examenul clinic din pozitia culcat • Prin palpare atenta se localizeaza sediul durerilor (inghinale. • Se apreciaza apoi daca durerea este de tip inflamator (durere continua. masurand goniometric fiecare miscare fundamentala. • Urmeaza palparea tesututului subcutanat si masele musculare. apoi in statiune unipodala. picioarelor. pe fesierul superior.F. Studiul bazinului se efectueaza mai intai cu pacientul stand pe un taburet. pe fata interna a coapsei. cu accentuari nocturne si radiere matinala prelungita) sau de tip mecanic (calmata de repaus si accentuate de ortostatism sau mers). pe genunchi. daca exista atitudini vicioase la nivelu1 soldului. • Se masoara lungimea comparativa a membrelor inferioare in raport cu maleola interna. existenta unor tulburari trofice de origine venoasa. Se efectueaza apoi bilantul articular. genunchiului. notand grupele hipotone. Coxopatiile pot fi insotite de iradiatii dureroase posterioare.• • daca este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare. EXTENSIA IN COXOFEMURALE Extensia C. hipertone. anterioare. apoi perimetrul coapsei (masurat la 10 cm deasupra bazei rotulei).

Extensia C.F. cu genunchiul indoit 14o 60o .

F. in extensie 45o - . cu genunchiul indoit 90o 120o 120o 140o Activa Pasiva Abductia C.FLEXIA IN COXO-FEMURALE ABDUCTIA IN COXO-FEMURALE Activa Pasiva Extensia C.F.F. cu genunchiul intins Extensia C.

. permite o flexie mai mare a articulatiei coxo-femurale.F. 30o interna in semiflexie 60o - Pe marginile acestor imagini notam ca: • Flexia genunchiului.F.Rotatie C. 60o externa in semiflexie Rotatie C. relaxand ischio-gambierii. 30o interna in extensie peste Rotatie C.ADDUCTIA IN COXOFEMURALE Activa Pasiva Adductia C. in extensie 30o . ROTATIA INTERNA SI EXTERNA IN COXO-FEMURALE Activa Pasiva externa in extensie peste Rotatie C.F. • La flexie se imobilizeaza bazinul cand se calculeaza amplitudinile.F.F.

• Abductia este limitata prin muschii adductori. Prin exersare.4 = coeficient 0.45o 45 .3 = coeficient 0.• Extensia este mai redusa cand genunchiul este flexat. • Pentru testarea rotatiei se prefera pozitia in decubit ventral sau asezat pe marginea mesei cu genunchiu1 in unghi drept. . ligamente si prin contactul colului femural cu spranceana cotiloidala. In continuare se face bilantul muscular.30o Peste 30o Rotatia externa 0 . masurandu-se amplitudinea fiecarei miscari si inmultind-o cu coeficientii mentionati in tabelul urmator: Flexia 0 .2 Totalul (raportat la 100) reprezinta coeficientul functional al articulatiei.1 = coeficient 0. Se calculeaza apoi coeficientul functional de mobilitate.6 = coeficient 0.30o Peste 30o = coeficient 0.4 = coeficient 0. Ducerea gambei in afara permite masurarea rotatiei externe. care se masoara inainte si dupa recuperarea medico-chirurgicala.130o . intrucat ischio-gambierii fiind angajati in flexia genunchiului sunt mai putin eficace ca extensori. amplitudinea abductiei poate atinge 120o .1 = coeficient 0.1 Rotatia interna adductia.extensia = coeficient 0.6 = coeficient 0.90o Peste 90o Abductia 0 -15o 15 .

dreptul anterior. in care sunt implicati muschii flexori (psoasiliacul. ca si in rotttia interna (ischiogambierii. deasupra genunchiului. Se testeaza saptamanal forta flexorilor. croitorul) se aplica contrarezistenta pe fata anterioara a coapsei. atasatp la membrul inferior intins. ischio-gambierii) contrarezistenta se aplica pe fata posterioara a gambei. abductorilor. pentru obiectivizarea eficacitatii tratamentelor de recuperare aplicate. In adductie (muschii adductori. Pentru evaluarea rotatiei externe (muschii rotatori fiind fesierii. marele fesier avand rolu1 principal) rezistenta se aplica pe fata interna a genunchiului. extensorilor. adductorilor. Pentru extensie (muschii extensori fiind fesierii.Pentru evaluarea flexiei. ischio-gambierii. poate fi ridicata de 10 ori. . prin tatonari progressive la instalatia de scripeti. Unghiul de oblicitate al acoperisului cotilului. In sfarsit. Pentru testarea fortei musculare se determina. care este greutatea maxima care. tensorul fasciei lata). In abductie. Se repereaza pe fotografie: 1) locul de unire al acoperisului cu fundul cotilului (T). in timp ce cu mana cealalta se imobilizeaza bazinul. se aplica rezistenta pe fata externa a genunchiului. Parametrii principali care trebuie masurati pe radiografia de fata sunt: a. care e asigurata de fesierul mic si mijlociu si de muschii accesori. drept intern si croitorul) rezistenta se aplica deasupra gleznei. Unghiul de inclinatie dintre axa diafizei si axa colului femural (normal: 130o) b. examenul clinic functional se completeaza cu examenul radiographic (coxometria).

Unghiul de declinatie a cotilului femural (intre axa colului si axa cotililor femurali). care face un unghi de peste 25o. Arcul cervico-obturator e intrerupt in cazul displaziilor insotite de subluxatii. f.15o. e. De obicei se efectueaza o radiografie de fata si una de profil.2) cel mai extern punct al partii condensate a cotilului (E). Unghiul de acoperire externa a capului femural de catre cotil. normal de 10 . CAPITOLUL IV COXARTROZA . apoi se masoara unghiul format de dreapta TE si orizontala care trece prin T (sub 10o) c. Din centrul capului femural C se ridica o verticala. este marit in subluxasii sau luxatii si redus in protruzii. d. In displazia coxo-femurala impactul cade asupra si in afara punctului T. Axul cotilului prelungit trebuie sa atinga cotilul intern si dedesubtul punctului T.

diabet) sau profesionali (ortostatism prelungit). datorata unor necroze aseptice ale capului femural. coxa vara. cu fractura capului sau colului femural si. care poate fi localizata in fese. dupa majoritate statisticilor. rezultatul unui proces inflamator cronic in articulatia soldului. • forma malformativa. Ea apare la mers. ca cei metabolici (obezitate. dar la care concura si alti factori. coxa vulga). datorata unor anomalii congenitale: luxatii sau subluxatii congenitale (coxa plana. • Coxartroza secundara cunoaste la randul ei mai multe forme: forma traumatica. care nu mai au o coaptare articulara. ETIOPATOGENIE In primul rand se descriu doua forme: coxartroza primara si secundara. mai rar. 2. datorata unui traumatism major. cauza a 90 % din suferintele adultului trecut de 50 ani. dar mai ales la urcatul si coboratul scarilor. din aceasta cauza urmand distrugerea cartilajului articular si apoi deteriorarea articulara cu rezultatul imediat in cele doua functii ale soldului: stabilitatea si mobilitatea. ANATOMIA PATOLOGICA Toate cauzele amintite mai sus determina alterari profunde ale capului femural si ale cotilului. SIMPTOMATOLOGIE Semnele clinice sunt aceleasi cu ale celorlalte artroze: • durerea. • forma postnecrotica. 1. in creasta iliaca sau la genunchi. Coxartroza primara sau senila. • forma postinflamatorie. . a unor microtraumatisme repetate.Coxartroza constituie. numita si 'morbus coxae senilis' datorita involutiei articulatiei legata de varsta.

nu poate sta picior peste picior. care are simptome asemanatoare. cu iradierea durerii spre marele fesier. in 1 . Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei. cu dificultati la mers aparitia cracmentelor. Bolnavul nu poate incrucisa picioarele. deformarea bazinului. prin accentuarea impotentei functionale.15 ani mai mult. La multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe 10 . la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta. ca si prin agravarea deformarilor: scurtarea membrului inferior. El prezinta: • • • osteoscleroza marginala. coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil. nu se poate incheia la pantofi. Dintre toate artrozele. • • scurtarea membrului inferior de partea afectata.2 ani. de unde prognosticul rezervat.• limitarea algica a miscarilor active. dar nu prezinta limitarea miscarilor in articulatia coxo-femurala. ingustarea spatiului articular hipertrofie osoasa. agravanta. • limitarea algica a miscarilor pasive. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC In baza unor masuri terapeutice adecvate. cu ingrosarea sprancenei cotiloide. urmata de rotatia sau adductia coapsei. a examenului clinic si a celui radiologic. TRATAMENT . SEMNE RADIOLOGICE Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza. Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita trohanteriana. evolutia coxartrozei este lent progresiva. Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor. abductia fiind cea mai limitata.

dieta echilibrata (hipocalorica in cazul obezilor). indometacin.Obiectivele tratamentului coxartrozelor sunt: combaterea durerilor diminuarea redorii si a impotentei functionale mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale. . ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe mijloace: 1. diclofenac. ketoprofen c) gel-urile si unguentele: ketoprofen (flexene). celebrex. tenoxican. Tratamentul medicamentos. tramadol) antiinflamatoarele nesteroidiene: ibuprofen. movalis. 2. In tabelul urmator prezentam principalele grupe de medicamente folosite in tratamentul artrozelor: 1. cu actiune de scurta durata a) b) analgeticele (paracetamo1. Fastum gel. iar pe de alta parte in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase Modifying Osteo Arthritis Drugs DMOAD). care consta pe de o parte in folosirea unei medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament simptomatic). totale) micsorarea handicapului. Masurile igienico-dietetice si educative: micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea ortostatismului prelungit.Tratamentul simptomatic A. a mersului pe scari sau pe teren accidentat. diclofenac. In tratamentu1 coxozelor. piroxicam.

intraarticular: triamcilonon acidul hialuronic 2. Tratamentul balneo-fizioterapic are cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate. corticosteroizii depozit. 4. CAPITOLUL V TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC . care nu mai raspund la tratament medical. Tratamentul ortopedico-chirurgical poate fi precoce sau tardiv. termoterapie ca si kinetoterapia. Medicamentele DMOAD: glucozaminosulfat condroitinsulfat pentosansulfat orgoteina extracte de avocado si soia tetraciclinele terapiile experimentale. b. Acestora li se implementeaza proteze totale de sold. cu actiune de lunga durata a. Cel precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii congenitale. carora li se efectueaza osteotomii corectoare. ca displazia subluxanta de sold. Tratamentul ortopedico-chirurgical tardiv se adreseaza bolnavilor cu artroze de sold evoluate. Pot fi folosite toate formele si metodele de tratament: electroterapie. hidroterapie. 3.B.

Fie ca lucram cu rece local sau cu cald. curenti diadinamici (monofazat) fix si perioada lunga. aplicatiile de cald local pot aduce o usurare notabila. totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii. flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan orizontal si apoi usor inclinat). torpide. asigurarea unor unghiuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii atitudinilor vicioase. medicatie analgetica si decontracturanta.Tratamentul fizical-kinetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor obiective: combaterea durerii. pragul lui de sensibilitate la durere etc. Aplicam cu preponderenta kinetoterapia la pat (gimnastica posturala. stabilirea tipului de reactivitate al bolnavului. Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat 1ocal sau crioterapia. aceste tratamente trebuie . asigurarea unei bune stabilitati a soldului. Dupa ameliorarea durerilor si contracturii musculare asociem baile kinetoterapice si dussl subacval. cu durere de mai mica intensitate dar totusi sacaitoare. Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de posturarea antalgica. mobilizarii active ajutate. Pentru combaterea durerii. In suferintele cronice. medicina fizica ofera o gama foarte larga de proceduri. exercitii izometrice. In criza dureroasa se recomanda repausul la pat. depinde doar de substratul morfo-patologic caruia ne adresam. apoi solux albastru urmat de masaje usoare decontracturante.

). Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce insotesc de obicei coxartroza. baia calda generala. 0 incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie: punga cu sare de bucatarie incalzita. (relaxarea musculaturii. dusul subacval. fie sub forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in jur de 30 min. este de preferat utilizarea curentilor de medie frecventa si a curentilor interferentiali. Acolo unde exista aparatura necesara. de aici. unde scurte. respectarea cu mare riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor chimice care vor compromite tot programul de recuperare. Aceleasi precautii se iau pentru orice aplicatie de curenti de joasa frecventa. relaxare musculara. ultrasunet. tonifiant. intensitati relativ mari ale curentului. prin asigurarea conditiilor esentiale (descarcarea articulatiei. Pentru incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de aparatura medicala specifica: microunde. Masajul. in functie de manevrele utilizate. perna electrica.aplicate in pozitie de decubit (descarcare articulara) cu soldul intr-o flexie lejera sustinuta pasiv prin perne. locul in care nasc stimuli durerosi). pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau. calmarea durerilor este mult mai placuta. sedare). Formulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese si/sau alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic). baia cu namol. Fara a intra in toate detaliile tehnicilor . daca se doreste. Dacaaexista posibilitatea tratamentului in apa. sac de nisip etc. Utilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla.

Se executa succesiv tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala). Decubitul lateral fiind o pozitie destul de instabila este folosita mai rar si pentru timp scurt. pot fi utile cateva consideratii practice. . fascii.de masaj. Forta de tractiune va fi moderata deoarece este iluzoriu sa se creada ca prin tractiune manuala s-ar putea realiza o decoaptare articulara reala. permite cel mai bun abord pentru musculatura coapsei si a regiunii trohanteriene. Fiind cunoscut faptul ca una din sursele generatoare de durere o constituie staza venoasa din medulara osului spongios. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structuri ce trebuie masate. dar este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum important al articulatiei coxo-femurale. Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand. Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi. Aceste manevre se alterneaza cu respiratii profunde care de asemenea favorizeaza intoarcerea venoasa. tesut celular subcutanat. Fiecare sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior. tendoane si muschi.spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele. in prezenta unui teren sugestiv (varice hidrostatice ale membrelor inferioare) se efectueaza manevre de drenaj venolimfatic din pozitia antidecliva a membrelor inferioare. Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombo-sacrate si retrotrohanteriene.

analitic sau global. incarcarea progresiva a solicitarii la efort. stabilizarea ritmica. ritmul de pedalare. In cazul in care se lucreaza manual. pe langa tehnicile manuale de mobilizare articulara. abductie si rotatie interna. Asadar.care permit o durata mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei externe de actiune. sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor. Miscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri. Mobilizarea pasiva insoteste masajul. Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care avantajeaza toate miscarile. cum ar fi: alternanta contractie izometrica-izotonica. dupa tractiunea si comprimarea articulatiei. Se porneste din pozitia de amplitudine maxima permisa de redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungita in timp se incearca cresterea amplitudinii unghiurilor de miscare. kinetoterapia este arma terapeutica de baza care permite recastigarea unor amplitudini functionale. hold-relax. Aceste posturi pot fi realizate manual sau cu ajutorul unor montaje de scripeti. Posturile completeaza programul de mobizare pasiva in lupta impotriva redorii articulare. Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in care deja redoarea s-a instalat. Exercitiile la bicicleta ergonomica se indica cu conditia sa se tina seama de parametrii de lucru ce trebuie individualizati pentru fiecare bolnav in parte: inaltimea seii. se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice . cu exceptia extensiei.Impotriva redorii articulatre. durata . Ca regula generala. se folosesc cu succes unele tehnici de facilitare neuro-musculara proprioceptiva. mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie. al doilea element important al deficitului functional a1 bolnavului. Acolo unde este posibil.

Tehnica de lucru este clasica. programul de kinetoterapie devine mai mult global. adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara ascensiunea hemibazinului). decat analitic. Un aspect important ce nu trebuie neglijat il constituie invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa. la inceput sub control constient si mai apoi automat. fesierul mare si ischiogambierii .sedintei.stabilitatea soldului in plan frontal. chiar daca s-a ajuns la o forta de contractie normala. sau cat mai aproape de normal. Daca se asociaza si o gonartroza se va acorda atentia necesara incarcarii adecvate pentru a nu decompensa genunchiul. .stabilitate in plan sagital si contracararea flexum-ului de sold. in special a muschilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si in plan sagital) trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-un program de intretinere a tonusului si fortei musculare. Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti. exercitiile izotetrice si izodinamice rezistive contra unor rezistente crescute progresiv (De Lorme). functional. Programul de kinetoterapie prezentat pana acum este mai mult analitic si se adreseaza refacerii unghiurilor normale de miscare si a fortei musculare care stabilizeaza soldul si asigura performarea miscarilor. urmatoarele activitati motorii: flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice. in amplitudine completa. Se insista asupra tonifierii urmatorilor muschi: fesierul mijlociu .pentru a conserva extensia completa de genunchiului. pentru a reintegra articulatia coxofemurala in schemele normale de miscare. Odata ce aceste obiective au fost atinse. cvadriceps .

cat mai normal. evolutia este lenta.- rotatie pura. efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de intretinere musculara si articulara. functional si se pot face . fara a rota intreg bazinul. evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt. toate aceste 3 exercitii pasive. Din aceasta cauza tratamentul fizical-kinetic trebuie efectuat intr-un serviciu de specialitate de doua ori pe an. La fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza. izolata strict in articulatia coxo-femurala. folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav. In coxartrozele primitive simple. functionale. evitarea purtarii de greutati. muscular. Cu aceasta ocazie se refac bilanturile articular. kinetoterapeutul are obligatia sa faca educatia bolnavului privind igiena soldului. active izometrice. in toate conditiile pe care le ofera viata de zi cu zi. cateva consideratii practice referitoare la tratamentul fizical-kinetic pot fi utile. pentru odihna se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate deasupra planului patului. Corelate. evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului) precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune joase. sunt posibile mai multe pusee de exacerbare a durerii si a redorii articulare. izodinamice. Data fiind diversitatea formelor clinice ale coxartrozei. trebuie sa se reflecte in redobandirea mersului.

tratamentul fizical kinetic nu reprezinta decat o parte a tratamentului complex al afectiunii de fond. subluxatia ssldului). ROLUL ASISTENTEI MEDICALE Responsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt: promovarea si pastrarea sanatatii. inlaturarea suferintei. credinta individului sunt respectate. care este de obicei nedureroasa. are un caracter simptomatic si urmeaza in general. va beneficia de un program continuu de kinetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase. scopul tratamentului este de a asigura un teren favorabil interventiei chirurgicale corective. In coxartrozele evaluate. tratamentul este in principa1 antalgic si de mentinere a unui tonus muscular bun in perspectiva artroplastiei totale. restaurarea sanatatii. In cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA. PR. Cand acest lucru devine imposibil. infectii specifice sau nespecifice). obiceiurile. Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careia valorile. Acelasi mod de abordare este valabil si pentru formele clinice de coxartroza cu evolutie degenerativa rapida. evolutia bolii cauzale. religia.aprecieri corecte asupra evolutiei si a eficientei programului terapeutic de intretinere. In coxartrozele secundare de origine mecanica (displazii. prevenirea imbolnavirilor. tratamentul fizical-kinetic se efectueaza intr-o prima perioada pentru a mentine soldul compensat. Coxartroza anchilozanta. cu durere cvasicontinua si redoare articulara severa. este legata prin secretul profesional si .

de a indura si de curajul lor . Asistenta medicala va avea mereu dreptul la interventii autonome. ci sub stricta indrumare a unui medic cu care trebuie sa se consulte indeaproape pentru sanatatea si mai presus viata pacientilor. Va fi intotdeauna alaturi de pacient. iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta imediat si remediata. in ce masura si cui sa le comunice. cu siguranta si atentie sporita. indiferent de starea acestuia. A fi nursa inseamna: sa nu fii nicodata plictisita sa fii deseori frustata sa fii inconjurata de probleme sa ai multe de facut si atat de putin timp sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai putina autoritate sa intrii in vietile oamenilor si sa marchezi o diferenta unii te vor binecuvanta. altii te vor blestema vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai buna nu vei inceta niciodata sa fii uluita de capacitatea oamenilor. de a iubi. Nu trebuie sa ia niciodata deciziile singura. va incerca sa-i asigure o buna postura. Toate interventiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate. dar mai ales la cele delegate pe care medicul le prescrie.analizeaza indea-proape informatiile detinute despre bolnav. si mai ales un confort psihic si intelegere.

inainte! (Pro – Nurse. • Valorile medii normale ale tensiunii arteriale: T maxima copil T minima 75 – 110 mmHg 50 – 65 mmHg . D. Factrori de evaluat: 1. 5.Presiunea exercitata de masa sanguina circulanta asupra peretilor arteriali. 3.vei vedea viata incepand si sfarsindu-se vei reputa triunfatoare si esecuri devastatoare vei plange mult vei rade mult vei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman. Washington. arteriala minima hipertensiunea arteriala – cresterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale.C. 2. tensiunea arteriala sistolica – tensiunea maxima tensiunea arteriala diastolica – tensiunea minima tensiunea diferentiala – diferenta dintre tensiunea arteriala maxima si tensiunea 4. hipotensiunea arteriala – scaderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale. Cu dragoste si incredere. USA). SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE TENSIUNEA ARTERIALA .

Frecventa . varsaturi. diaree. amplitudine: celeritate. hemoragii. cefalee. Aparate pentru masurarea valorilor tensiunii arteriale: tensiometre cu mercur – metoda Riva – Rocci. etc. miocardite. Factori de evaluat: frecventa. hipotensiunea arteriala: sub 100 / 65 mmHg apare in afectiuni ca: endocardite. . tensiometre cu manometru: tensiometre electronice.reprezinta numarul pulsurilor pe minut. varsaturi.adolescent adult varstnic • • - 90 – 120 mmHg 65 – 75 mmHg 115 – 150 mmHg 75 – 90 mmHg 150 mmHg 90 mmHg Hipertensiunea arteriala HTA: peste 140 / 90 mmHg simptome: durere toracica. tulburari endocrine. PULSUL Unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafetele rezistente. ritmicitate. dispnee.

afectiuni cardiace (insuficienta aortica determina puls celer).undele pulsatile nu sunt uniforme iar pauzele dintre pulsatii sunt inegale. Amplitudinea . Puls aritmic . Scaune .puls accelerat – pulsatiile depasesc valorile de 100 – 150 – 200 / minut Puls bradicardic .reprezinta cursivitatea. eliminate din organism prin defecatie. ELIMINARILE NORMALE Diureza . regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele. .puls scazut – pulsatiile scad sub valoarea de 60 – 40 / minut Ritmicitate .- Puls tahicardic . elasticitatea vaselor arteriale (arterioscleroza vasculara determina puls tard).undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii egale. puls tard puls celer depinde de: tromboza vaselor arteriale.reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aspritie si disparitie.este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul circulator arterial in timpul unei sistole. Celeritatea . substante minerale si substante organice.materiile fecale reprezinta resturile alimentare din procesul de digestie formate din apa 60 – 65 %. Puls ritmic .reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei de catre si din organism in decursul a 24 ore.

2.Traspiratia – dupa rinichi si tubul digestiv pielea are rol in excretia diferitelor substante din organism prin intermediul glandelor sudoripare. frecventa respiratorie scazuta 8 – 12 / minut. 4. tohipnee – respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 / minut. amplitudine scazuta. Kussmaul . 6. activitate. . iar procesul de secretie al glandelor sudoripare este sudoarea. Tipuri de respiratie: 1. Miros – variabil in functie de dieta. eupneea – respiratia normala dispnee – act reflex constinet in care subiectiv pacientul simte „sete de aer”. 5. respiratie superficiala si ritmica. insotite de tiraj si cornaj. amplitudine si ritm respirator.respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza – expiratie – pauza. Cheynes – Stokes – respiratie caracterizata prin alternanta si periodicitatea dintre polipnee (respiratie accelerata) si apnee (oprirea temporara a respiratiei). inspiratiile sunt profunde . RESPIRATIA Functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolis-mului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism. climat. 3. cu miros neplacut si jena fiziologica. iar obiectiv respiratiile sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii. sex si obiceiuri igienice ale individului. avand o durata de 3 – 5 – 7 zile si o cantitate cuprinsa intre 50 – 200 gr. Menstra – scurgerea biologica temporara si periodica de sange de origine uterina prin vagin la interval de 25 – 31 zile. brodipnee – respiratie cu ritm rar. varsta. amplitudine crescuta. imbracaminte.

pneumotorax. Bauchut – ciclurile de respiratie sunt inversate. respiratie profunda – respiratie cu presiune pozitiva adica cu buzele stranse. Dispnee de decubit – pacientul nu poate sta culcat fiind obligt sa adopte pozitia sezand. 12. respiratie diafragmatica – consta in amplificarea rolului diafragmului in procesul respirator. 8. Dispnee de efort – in timpul efortului prin perturbarea circulatiei pulmonare apare saturatia insuficienta a organismului cu oxigen. 9. • • • dispnee vesperala – cauzata de insuficienta ventricolului stang. reprezinta respiratia agonica constituind stadiul preletal. • dispnee matinala – cauzata de contractia spastica a branholelor cu timp expirator mai ingreunat. 10. Prezentare farmaceutica: . Biot – ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre 10 – 12 secunde. Dispnee permanenta – respiratie deficitara permanenta. Dispnee paroxistica – este reprezentata prin accese respiratorii repetate ziua / noaptea. determinata de insuficienta cardiaca avansata.7. 11. Respiratie normala pe minut – 16 – 20 respiratii / minut. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA Administrarea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei digestive. inspiratia prelungindu-se iar expiratia devenind mai mica.

20 g sirop. MOD DE ADMINISTRARE Medicamente lichide • • • • • • cu pahare gradate pentru a masura doza unica cu pipete pentru tincturi. . 2. 6. este necesar a se obtine efect rapid. tincturi. Prafurile sunt administrate pe limba pacientului si sunt inghitite cu ceai. comprimatele sau drajeurile ca atare. 4. apa.5 g ulei 1 lingurita = 5 g apa. Contraindicatii (nu se administreaza atunci cand): sunt inactive sau descompuse de sucurile digestive. au efect iritant asupra mucoasei gastrice. emulsii. limonada. decocturi. Forma solida: tablete. extracte. extracte cu lingura pentru solutii. Medicamente solide • • • Granulele se administreaza cu lingurita. uleiuri. Forma lichida : ceaiuri. uleiuri medicamentele ce sedimenteaza se agita inainte de utilizare ceaiurile se prepara proaspat Doze 1 lingura = 15 g apa.1. capsulele. siropuri. comprimate. 12. Tabletele. prafuri. infuzii. drajeuri.5 g sirop. infuzii. capsule. solutii. granule. lapte. decocturi.5 g ulei 1 pahar apa = 200 g apa 1 ceasca cafea = 50 g apa.

biochimic sunt evidentiate prin examinarile de laborator ale produselor biologice si patologice.- refuz din partea pacientului. fiziologic. evitarea sistemului venei porte. lipsa reflexului de deglutitie atat pentru solide cat si pentru lichide. Obtinerea unor rezultate de laborator obiective si de ajutor pretios depinde de: recoltarea produselor efectuarea analizelor. interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv. RECOLTAREA ANALIZELOR Modificarile organismului din punct de vedere morfologic. completand simptomatologia afectiunilor cu elemente si alte obiective. afectiuni ale mucoasei bucale sau mucoaselor digestive. Recoltarea produselor este prescrisa de medic in functie de: urgenta medicala conduita terapeutica conduita profilactica prognostic cercetare stiintifica Examenele minimale de neinlocuit reprezentand cele trei examene morfotinetoriale sunt: examenul sangelui . calea digestiva nu asigura resorbtia.

7 .0. Examenul sangelui: Valori admise Laborator biochimie Valori minime Valori maxime • • • • • • • • • • • • • • uree .9 mii/ul 5.3 sodiu .5 mg/dl 7.46 u/l 46 .2 GOT GPT .5 mm/l 5 fier .15.30 mg/dl 170 acid uric .2 mg/dl 1.800 eritrocite .3. 1.3 mg/dl 10.135 mg/dl 145 ptasiu .1 g/dl 17.9 u/l 66 blirubina totala .65 mg/% 110 colesterol .50 ug/dl 170 Laborator hematologie Valori minime Valori maxime • • • hemoglobina .3.1.- examenul sedimentului urinar examenul produselor patologice care provin din sau de la focarele infectioase.2 leucocite .6 mg/dl 2.2.8.12.3 calciu .4 trigliceride .130 mg/dl 270 magneziu .4300 ul 10.15 mg/dl 45 creatinina .5 mg/dl 1.0.5 glicemie .

3 trombocite VSH 1h 150 mii/ul 450 .3 mm/1 h 12 . 13. Examenul sedimentului urinar Laborator biochimie • • Examen urina 1002 – 1030 5–6 negativ < 30 mg/dl < 50 mg/dl negativ normal negativ densitate PH • • • • • • nitriti proteine glucoza corpi cetonici urobilinogen bilirubina Sediment: rare celule epiteliale.200 mg/dl 400 2.37 % 50.80 1.0 INR APTT . 27 fibrinogen .0.12 % 50 eozinofile .0 % 2 hematoerit . Laborator bacteriologie • • urocultura Proba Addis .1 % 4 bazofile . relativ frecvente celule epiteliale rotunde.negativa .21 sec.• • • • • • • • • • linfocite .10. rare leucocite.20 Timp Qwik .7 sec.

intre 2.intre 1.00 / 24 ore leucocite .pana la 5000 /24 ore. CAPITOLUL VI PREZENTAREA CAZURILOR STUDIU DE CAZ I COXARTROZA PRIMARA DREAPTA Nume: Tanase Prenume: Marin Varsta: 57 ani Stare civila: casatorit .000 si 500. Proba BK urina 3.000. Examenul produselor patologice Laborator Microbiologie • • • • • • hemocultura exudat faringian si exudat nazal examen coproparazitologic si coprocultura examen sputa examenul lichidului gastrointestinal examenul secretiilor purulente.000 / 24 ore cilindri .• hematii .000.000.000 si 1.

Nr.Ocupatie: mecanic auto Adresa: Str. greutate la deplasare. Analize laborator: .75 m. durere inghinala cu iradire pe fata anterioara a coapsei drepte. hernie inghinala operata in 2001.2008 Diagnostic: Coxartroza primara dreapta Istoricul bolii: pacientul in varsta de 57 ani se interneaza pentru tratament.01. nu poate incrucisa picoarele. Pacientul acuza dureri in pozitia de ortostatism. Bucuresti Data internarii: 20. 3. impotenta functionala. anxietate. Sistem aganglionar: nepalpabil Tegumente si mucoase: normal colorate Obiective terapeutice: inlaturarea durerii posibilitatea de deplasare normala inlaturarea anxietatii efectuarea corecta a exercitiilor fizice medicale sub supraveghere. greutate 80 Kg. Sector 5. limitarea miscarilor active. recuperator. Antecedente heredo – colaterale: neaga Antecedente personale (fiziologie si patologie): TBC pulmonar din 1998. Iliada. Motivele internarii: deficit de deplasare. Conditii de viata si de munca: bune Examen fizic: inaltime 1.

i./l 28 u.Glicemie: Uree: TGO: TGP: HLG: HDL colesterol: 110 mg/dl 26 mg/dl 46 u./l Hb = 12.8 g/dl. HT =39 g/dl 120 mg/dl .i.

17 res. EMA DE DIFICUL TATE VE DELEGATE ENTII AUTON OME RE bolnavul respecta regimul prescris se reia tranzitul . constip dificultat normaliz administrarea urmaresc v e in a Nevoia area de purgative la scaunele la indicatia medicului se administreaza oxigenoterapie si repaos la pat in decurs de 3 zile bolnavul are o respiratie normala. aerisesc salonul. torace normal. 3./min.Nevo dificult modifica sa aiba o ia de a ate in a ri buna respira respira respirato respiratie si a rii avea o buna postura masor functiile vitale ale pacientul ui. ma Nevoia atie a. ajut bolnavul sa se aseze intr-o pozitie confortab aliment inapetent combater Administrarea ila 2. fara raluri. ea la indicatia asigur ca de a pacientul ingestie inapetent medicului bea si a insufici ei.NEVO PROBL SURSA OBIECTI INTERVENTII INTERV EVALUA IA FUND AMENT ALA 1234567 1. perfuzie cu 5% are un de manca enta lichide hidratare glucoza si ser regim alimentar insuficie corespun fiziologic cantitat zatoare pentru hipercalo nte echilibrarea ric si iv si hidrohipergluc calitati electrolitica idic.

/zi si masaj inpozitie zona dureroasa corecta.ulei de ricin si intestinal frecventa lor 4. ajut cu IBUPROFEN pacientul sa-si pasGEL treze tonusul muschilor prin miscari pasive si indepartindicatia active. Nevo ia de a dorm i si a se odih ni Somn dificitar datorita durerilor treziri frecvente epuizare Limitarea miscarilor datorita durerilor la mobilizare la indicatia sa nu mai medicului prezinte administrez: durere MOVALIS 2 astenie. DIAZEPAM corespunz 1 a-toare oboselii tb.de a atie defeca scaune elimin tari si a rare 1234567 tranzitulu indicatia i medicului intestinal ciocolax 3 tb. greutate in Nev miscare oia de a se misc a si a avea o buna post ura 5./seara fara si epuizare psihica a obiect iv nereal izat datorit a dureril or persist ente nelinisti i de 2 seri pacien tul se odihn este in liniste si nu mai prezin ta dureri noctur ./zi . la ma asigur sa aiba o area medicului administrez odihna asteniei. oboseala neliniste educarea pacientulu i pentru asi pastra o tb.

ne. ingrijit si a pastra tegumentele curate 9. are o igiena in stare buna .ma igiena asigur proprie ca adeguat pacientu a. 6.sa aiba temperat ura in limite normale la indicatia medicului masor temperatura pacientului ii explic pacientu lui necesita tea de asi pastra tempera tura in limite normale tempera tura este in limite normale pacientu l prezinta tegume nte normal colorate respecta reguli de igiena proprie pacientu administrez la ma durer risc de acciden l sa nu indicatia medicului asigur pacient ul nu prezinta o dificult ate referito r la propria igiena nu prezinta leziuni ale pielii. Nevoia de a mentine tempera tura corpului in limite normale 8. Nevoia pacientu l nu prezinta tempera tura crescuta . l - . Nevoia de a fi curat. Nevo ia de se imbr aca si a se dezbr aca greutate in mobilitatea sa se a se membrului poata imbraca si inferior imbraca dezbraca si dezbrac a singur .ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace si ii asigur intimitate a corespunz atoare. - 1234567 7.

. .bolnavul este Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12. dificultate incapabilitatea recapatarea . comunica cu personalul medical o persoana credin-cioasa si participa la serviciul religios - 11...bolnavul este o persoana comunicativa sociabila. /zi tie nivelul ROMERGAN articulat nelin iilor iste e ca pacientu l nu prezinta risc de accident are 1234567 10. Nevoia de a comunica ./zi complic prezinte DIUAZEPAM agita atii dureri la 1 tb.de a evita pericole le t si de mai NOVALIS 3 tb.discut cu familia si Nevoia de a se de a-si increderii ii explic de a fi realiza termina in propria ca preoproblemele persoana pacientul cupat in are vederea nevoie de realizarii sprijinul familiei si incredere ......

.pacientul are propriile sale activitati recreative 1234567 14.. Nevoia de a se recrea .ii explic ca sanatatea este cea mai importanta si este bine sa citeasca si sa acumuleze cunostinte referitoare la nevoile sale. bolnavul este preocupat de starea de sanatate si incearca sa se ingrijeasca Recomandari la externare: evitarea ortostatismului efectuarea de exercitii fizice pastrarea greutatii corporale regim hipocaloric si hipoglicemic Revine la control peste 2 luni . cerere de Nevoia informatii de a invata sasi pastreze sanatatea cunostinte insuficiente asupra boliii si a diagnosticului medical sa aiba cunos-tinte suficiente despre diagnos-tic si despre satisfacerea propriilor sale nevoi ...13.

7.13 ani 3. . Greutate: 67 Kg.55 m.2008 Diagnostic: Coxartroza secundara instalata si neoperata Istoricul bolii: pacienta in varsta de 52 ani cunoscuta cu coxartroza se interneaza pentru investigatii si tratament. Bucuresti Data internarii: 01. Antecedente heredo – colaterale: mama . nr. 3 copii Ocupatie: pensionara pe caz de boala Adresa: B-dul Magheru.02.STUDIU DE CAZ II COXARTROZA SECUNDARA INSTALATA SI NEOPERATA Nume: Ilie Prenume: Maria Varsta: 52 ani Stare civila: casatorita.diabet Antecedente personale (fiziologie si patologie): Menarha Nasteri: . Motivele internarii: durere. imobilitate dificultate la mers. avort 1 Instalarea menopauzei la 48 ani Conditii de viata : bune Examen fizic: inaltime: 1.

Aparat respirator: normal functionabil nu prezinta alte afectiuni Obiective terapeutice: combaterea durerii miscare adequata inlaturarea starii de anxietate.i.6 mg/dl 6.La internare: Tegumente si mucoase normal colorate.8 mg/dl 36 u. sistem ganglionar nepalpabil. Analize laborator: Glicemie: Uree: HL: Calciu: TGO: TGP: VSH: Colesterol: 109 mg/dl 24 mg/dl 13./l 12 mm/h 205 mg/dl .i./l 24 u.

.NEVOI A FUNDA MENTA LA PROBLE SURSA MA DE DIFICULT ATE OBIECT INTERVE INTERVE EVALU IVE NTII TE NTII ME ARE DELEGA AUTONO 1234567 1.. Nevoia de a bea si a manca 3.masor functiile vitale si constat ca sunt in limite normale ------ pacienta are o buna respiratie si nu prezinta modificar i unaoara miscari constipatlimitate ie normaliz area tranzitulu i intestinal administrar ma asigur se reia ea de ca a avut tranzitul purgative scaune intestinal si clisma la regulate indicatia medicului 5 67 1234 4.. Nevoi a de a se imobilita te postura neadegva dificultat e de a sta in ortosta- reluarea la indicatia medicului ma asigur ca bolnava mobilitaturmeaza tratament fizical-kinetic cu participa ii caldura locala pentru la .Nevoi a de a respira si a avea o buna postura 2. Nevoia de a elimina .

fizicalmasaj mecanic vibrator kinetice si si exercitii pentru continui crestrerea mobilitatii masurarea avand ca principiu functeii refacerea functiei vitale. inlaturare se a dure-rii continua si trataposibilita mentul -tea fizicalsatisfacer kinetic la ii nevoii indicatia de ase medicului imbraca cu masaj si vascular dezbraca al membrul ui. TA si pulsul 1234567 6./zi gaseasca o misca ta tism timp indelunga si a t. soldului epuizare 5.relaxarea musculatu-rii sedintele si scaderea durerii. inlaturar la indicatia medicului se asigur un Nevoi datorita dificultat ea continua trata-mentul climat a de a e de a insomni fizical-kinetic si adecvat in durerilor dormi dormi ei si a administrez salon. Nevoia de se imbraca si a se dezbraca dificulta te in a se imbraca si dezbraca greutate in miscare datorita imobilitat ii membrul ui membrul ui inferior bolnava incepe sa-si recapete mobilitat ea membrul ui . avea absenta o activitatil buna or fizice postu ra insomnie i pozitie cat mai confortabi la. oboseala. masaj antialgic in puseu si executare de administrrar ea tratamentulu i conform prescriptiei -masor temperatura. o si a se si oboselii MEDAZEPAN ajut sa odihni 2 tb.

ingrijit si a proteja tegumentele si mucoase 9. pericolel pierderea durerea. administre pacienta az pezinta medicatia diminuar prescrisa ea durerii si si . miscari de a ingreunat evita e. Nevoia de a mentine temperatu ra corpului in limite normale 1234567 ..inlaturarea pierderedure-rii. Nevoia de a fi curat.7. inlaturarea a negaticasentimentul ui de a se administrea za conform prescriptiei ANXIAR. sa fie curata si ii spun ca igiena este foaret importanta pacienta are o buna igiena si continua tratament ul iritabilitat Nevoia e. le dezintere s fata de masurile de igiena refuzul de a indeplin i regulile de igiena reeducarea pacientei pentru a avea o buna igiena .ajut pacienta sa-si faca toaleta..se miscari prin flexie si extensie precum si administrarea de medicamente antialgice continua medicatia prescrisa si tratament fizicalkinetic -- 8.

2 tb/zi. functiilo se continua r sale tratamentul fizicalkinetic cu frictiuni pe punctele dureroase si mers pe bicicleta 1234567 sfatuiesc mobilitat pacienta e sa-si crescuta recapete increderea in sine. i de sine. singuratat aparenta reintegrare e trista si a in mediul Nevoia izolare de social si de a anturaj si familial comuni mediu ca - - culpabilitat e .e integritati propriul frustare. ui corp inlaturarea CALMEP Anxietate si a anxietatii AN 2 tb/zi. continui tratament ul si masor functiikle vitale pe care le notez in foaia de 11. neliniste grija fata indepartare la indicatia observati incerc sa Nevoia fata de de sensul a medicului o fac sae se continua tratamentul si exercitiile cu perna electrica si masaj umed decontractur ant precedat de termoterapie de a actiona confor m propriil or credinte si valoria semnifica vietii si tia al mortii propriei existente conduc sentimentu la pacienta lui de un consult psihologic si capete incredere in prorpia persoana si sa-si reia activitatil e religioas 10..

pacientul pacienta sa aiba minmul de informatia cunostinte referitoare la pastrarea propriei sanatati Medicul decide intrerupere a tratamentului medical si a exercitiilor fizicalkinetice ii explic pacientei necesitate a pastrarii propriei sanatati este reabilitat a si poate fi externata are propriile sale activitati recreativ pacienta e .e 12. . CALMEPA N masaj prin tehnica Cyriax 1234567 13. Nevoia de a se recrea vorbesc cu familia carora le explic problema pacientei si ii rog sa discute cu ea pentru a o sustine in ceea ce isi doreste pacienta nu mai prezinta dureri accentua te dezintere de refuzul s in a participa la indeplini activitati -rea recreativeactivita14. Devaloriza sentiment de re Nevoia incopeten de a fi ta si respinger preoe de catre cupat in ceilalti vederea realizari i .se continua tratamen-tul medicament os cu ANXIAR. tilor dificultate dificultat recreativ e Nevoia de a a de a invata intelege de a e invata sa-si pastreze sanatate a participare a la activitati recreative- .

consideran d pacienta reabilitata Recomandari la externare: esa-si mentina greutatea corporala normala sau chiar sub valorile obisnuite sa evite statul prelungit in ortostatism sa evite mersul prelungit pe jos odihna sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaune evitarea incaltamintei inalte Revine la control peste 3 luni .

mobilitate scazuta a membrului stang. iar in urma investigatiilor i s-a pus diagnosticul de artroza + artrita stanga.2007 Diagnostic: Artroza + artrita stanga Istoricul bolii: bolnavul in varsta de 51 ani se prezinta la camera de garda cu durere inghinala cu iradire pe fata anterioara a coapsei. Motivele internarii: deficit de deplasare. Nr. Antecedente personale (fiziologie si patologie): amigdalectomie la 26 ani ruptura de piramida nazala la 28 ani . acuza durere la mers. dureri la mers si la miscari. mers ingreunat. Arad. Mama: reumatism poliarticular acut (RPA). Bucuresti Data internarii: 15. 1 copil Ocupatie: operator calculator Adresa: Str. 3.STUDIU DE CAZ III ARTROZA + ARTRITA STANGA Nume: Crangu Prenume: Stelica Varsta: 51ani Stare civila: casatorit.12. Antecedente heredo – colaterale: tatal decedat de cancer bronhopulmonar cu metastaze osoase.

i. Obiective terapeutice: combaterea durerii scaderea TA scadere ponderala Analize laborator: VSH: HL: TGO: TGP: Acid uric: 19 mm/h 13. Examen radiologic osteocreloza marginala si ingustarea spatiului interarticular in urma disfunctiei de cartilaj. Conditii de viata si de munca: bune Examen fizic: inaltime 1.i.80 m.5 g/dl 41 u. greutate 103 Kg.6 Puls = 94 Respiratiii / minut = 22 Examen aparate : normal Tegumente si mucoase normale Sistem ganglionar nepalpabil.apendicectomie la 29 ani.3 mg/dl ./l 4. TA = 16./l 36 u.

Colesterol: Trigliceride: Fibrinogen: Glicemie: 380 mg/dl 208 mg/dl 285 mg/dl 101 mg/dl .

NEVO PROBL SURSA OBIEC INTERVENTII INTERVENT EVAL IA FUND AMENT ALA 1234567 1. si suprimarea e hipolipidic alcolului si hidratare normala 3. constip dificultat normaliadministrarea urmaresc atie e in a zarea de purgative la scaunele si Nevoia defeca frecventa lor tranzitu indicatia de a scaune medicului lui tari si elimin intestin ciocolax 3 tb. exercitii fizice mancar manca scazut hipoglucidic.assezarea bolnavu-lui in pozitie pofta deficit pacient administrearea confortabila 2./zi rare EMA DE DIFICUL TATE TIVE DELEGATE II AUTONOME UARE scadere la indicatia a TA medicului se pana la administreaza limite antihipertensiv: fiziolog CAPTOPRIL 2 tb. /zi ice in decurs de 5 zile TA incepe sa scada bolnavu l respecta regimul prescris a se reia tranzitu l intestin al al .Nevo scadere modifica ia de a a TA ri respira cardiace si a avea o buna postura . a caloric hipocaloric.masurarea functiei vitale aerisirea salonului. . asigur un Nevoia exager ul regim metabolisa la indicatia de a aiba medicului alimentar ata de c bea si aport regim echilibrat.

pentru a-si satisface aceasta nevoie - . e in a se insomnii. execs ponderal dificultat durere. deoarece din cauza durerii ii este greu si ii explic ca trebuie sa adopte o pozitie optima. odihni somn insomniei. neindem dificultate sa se se continua a-narea a de a se poata tratamentul Nevoia de a se imbraca si imbraca si prescris de de se imbraca dezbraca dezbraca medic si singur si imbraca dezbraca fara si a se probleme scaderea indicatia la medicului se in face masaj greutategeneral. Nevoia de a dormi si a se odihni greutate mobilitate in greoaie a miscare membrulu i inferior.1234567 4. administreaz agitat cu combatere a oral treziri a durerii ROMERGA frecvente N 2 tb/zi si continua masajul si sauna terapeutica 6. si sauna combatare si exercitii a fizice imobilitati inlaturare la indicatia i a medicului se supraveghe pacient z ul nu efectuarea mai corecta si obosest constanta a e foarte exercitiilor repede fizice administre z medicatia prescrisa - dezbrac a ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.

tb/zi si masaj aeri-sesc cu salonul. Nevoia de a mentine temperat ura corpului in limite normale usoara amorteli indepart la indicatia area medicului hipotermsi hipoterm administrez ie furnicatur iei si i ale revenire a la extremitat temperat ura ilor normala datorate a corpului inflamarii articulatie i 8.singur 1234567 7. ingrijit si a pastra tegumentele curate alterarearosata si eriteni tegument elor si mucoasel or indepart area eritemul ui si a roselii de pe fata anterioar aa coapsei ajut pacientul sa antiinflamatoar gaseasca e: pozitia KETOPROFE optima N 2 in pat. Nevoia de a fi curat. calda supraveg hez si notez in foaia de observati e: temperat la indicatiaura. 2 sa se tb/zi si aplic ridice unguent cu pentru a evita KETOPROFE aparitia eventual N elor escare de decubit dupa 24 ore pacientu l perezint a temperat ura normala pacientu l nu prezinta escare si eritemul nu mai este accentua t . TA ajut si puls medicului pacientul sa administrezschimbe NOVALIS pozitia. DICLOFENAC asigur gel precum si confort sticle cu apa termic.

sau plagi 1234567

durere, deplasar 9. diminuarea administrez durerii Nevoia astenie si greoaie si la indicatia e asteniei emdicului de a risc de si teama ROMERGA evita N 1 tb./zi si de pericole accidentar a nu conduc e se le pacientul accident a
pentru efectuarea trataemntulu i cu curenti dinamici pentru relaxarea musculaturii membrului continua tratamentul prescris de medic atat cel medicament os cat si cel cu curenti dinamici

10. comunica re Nevoia ineficace de a comunic a

dificultatalmarea e de a se durerii si concentr comunicar a din ea cu pacientul cauza durerii accentua te

ma asigur ca pacientul nu se deplaseaza in zone in care ar putea suferii accidentra ri si supravegh ez in continuare functiile vitale si le notez in foaia de discut cu observatii familia si le explic lipsa de interes in a comunica si ii rog sa accepte sai inteleaga suferinta

nu prezinta risc de accident e

-

1234567 11. Nevoia dificultate a de a

amaraciune posibilitat continua ajut tratamentu pacientul ea ,

-

de a actiona conform propriilo r convinge ri si valori si a-si practica religia

incapacitate practicarii l prescris sa se deplasez a de a-si propriei e cu practica religii ajutorul propria scaului religie cu rotile in Biserica din curtea spitalului pentru a participa la slujbe si a avea in continuar e incredere in credinta de care devalorizasentiemnt sa se conduc pacient 12. continua da dovada ul pare Nevoia re obisnuiasc tratamentu pacientul de de a fi a multum incompeten cu starea l, masajul la preode si ta psiholog it de cupat in sanatate gimnastic dicutia pentru a cu vederea actuala si a si se realizarii sa se recomand sta de psiholo reintegrez a consult vorbba si-guil e in psihologic ma dorind societate asigur casa mai vina si isi nu mai continua este asa masajele de depresi si

actiona dupa credintele si valorile sale si a-si practica activitatea religioasa

gimnasti ca

v 13. Nevoia de a se recrea - - - adimistrez in continuare medicatia

1234567 14. cunostinte Nevoia insuficiente de a invata sa-si pastreze sanatatea medicul doreste sa decide stie cat mai oprirea tratamentului multe si externarea despre sanatatea si pacien-tului, diagnosticul considerand ca starea sa sau de sanatate io permite si da pacientului informatii referitoare la diagnos-ticul sau pentru a-l intelege mai La externare i se recomanda: bine. - pacientul

ul este activ si particip a la activitat i recreative alaturi de ceilalti vorbesc cu pacientul familia si prezinta o pacienti ii rog sa-i stare de . fie alaturi, sanatate
sa-l sprhjine si sa-l inteleaga, precum si sa-l ajute in tot ceea ce doreste sa faca buna, analize bune, si este externat urmand sa revina la control peste 3 luni

- pacient

esa continue tratamentul balnear la Eforie Nord sa evite statul indelung in picioare sa evite eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult piciorul La examinare pacientul nu mai prezinta dureri .

sunt indispensabile pentru toate formele. evitarea oboselii articulare. este nu numai utila. a purtarii de greutatii. in decubit. In fina1.CAPITOLUL VII. a mersului prelungit. Prescriptiile igienico-dietetice. nici un tratament conservator. -mentinerea unei mobilitati articulare maxime. cauze ale limitarii amplitudinii miscarilor. . care inevitabil. prin gimnastica zilnica. sau a-i stabiliza evolutia. de coxartroza. prin folosirea bicicletei si pe cat posibil practicarea inotului. etiologice. va merge spre o agravare pregresiva. CONCLUZII Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza populatia varstnica. nu are pretentia de a vindeca coxartroza. cu precadere cea feminina. Ele se rezuma la: evitarea obezitatii. Folosirea bastonului sau a unei carje. prin evitarea ortostatismului. Trebuie mentionat de la inceput. dar si inteleapta. ortopedic. putem spune ca scopul tuturor formelor de tratament este intreruperea lantului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea conditiilor de regenerare articulara. fizioterapeutic sau medicamentos. tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor. ca pana in prezent. valabile atat pentru pacientii operati cat si pentru recalcitranti. Actiunile terapeutice vizeaza suprimarea durerii si a contracturii musculare.

Electroterapie. 1994 . Editura APP. Bucuresti.Manual de medicina interna. Colegiul sanitar BIBLIOGRAFIE Albu Roxana Maria Suteanu Stefan Teoderescu Dem Berlescu E. 1995 Crangulescu N. si Pedagogica.Medicina interna. Bucuresti. Editura All. Utilizand . Bucuresti. Editura Corint.Editura Stiintifica si Enciclopedica.Masaj si kinoterapie. de anatomie umana. 2000 Maru V. 1972 Radulescu Andrei Sidenco Elena Luminita . Editura All. viata profesionala si sociala. (coord. a reintegrprii in 1999 familiala. -.Hidrotermoterapie. Editura Medicala.Dictionar enciclopedic de balneoclimatologie.Masajul pentru toti.Masajul. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. . Editura Sport Turism. 1999 . 1999 .Sbenghe Tudor metodele si tehnicile de recuperare expuse ale kinetoterapiei. .Bilantul articular si muscular.) . Editura Aquila 1982 Oradea 1993.Diagnosticul bolilor reumatismale.Bolile aparatului locomotor. curs. XXX Borundel Corneliu 'Carol Davila' Anatamiasi fiziologia omului. Editura Stiintifica si Tehnica. bolnavii au sansa ameliorprii evidente a bolii. Bucuresti. Bucuresti. Editura Medicala -Bucuresti. Editura Didactica Mic atlas 1982 . Bucuresti. Editura Coresi. 1983 Nestor Remus . Noul atlas de anatomie umana. Editura Medicala. Bucuresti. Editura Medicala . Soare Mihaela . 1998 Ionescu Adrian Ivan Sabin .Bazele teoretice si practice in lucrarea de fata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful