HISTOLOGIE SISTEMICĂ

Sistemul respirator Traheea este compusă din mucoasă ce conţine un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, celule caliciforme şi glande sero-mucoase şi inele cartilaginoase formate din cartilaj hialin. Bronchiile sunt tapetate de un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, cu celule caliciforme puţine şi glande sero-mucoase şi prezintă în perete cartilaj hialin şi muşchi neted. Bronchiolele au un epiteliu simplu cubo-cilindric ciliat cu absenţa celulelor caliciforme şi prezintă în perete ţesut muscular neted şi celule Clara. Bronhiolele extralobulare prezintă şi piese cartilaginoase incomplete (fig.1), în timp ce bronhiolele intralobulare nu prezintă decât ţesut muscular neted (fig.2). Bronhiola respiratorie este tapetată de un epiteliu simplu cubic ciliat cu celule Clara şi săculeţi alveolari . Alveolele (fig.2) sunt tapetate de de 2 tipuri de pneumocite: pneumocite tip I (turtite, cu rol în schimbul de gaze şi care acoperă 95% din suprafaţa alveolară, dar reprezintă ~ 40% din populaţia pneumocitelor) şi pneumocite tip II (cuboidale, ce produc surfactant şi reprezintă ~ 60% din totalul pneumocitelor, acoperind numai 5% din suprafaţă). Sistemul muscular Muşchiul striat scheletic (fig.3) pe secţiune longitudinală prezintă nuclei periferici, striaţii transversale (miofibrile) şi nu au ramificări; pe secţiune transversală prezintă nuclei periferici cu multă citoplasmă. Fibra musculară are câţiva cm, cu sute de nuclei alungiţi, turtiţi, subsarcolemali şi striaţii transversale (miofibrile) Muşchiul neted pe secţiune longitudinală are un nucleu central (fusiform) cu aspect de “reţea”, fără striaţii; pe secţiune transversală prezintă un nucleu central şi raport citoplasmă : nucleu scăzut. Fibra musculară are 40-200 μm, cu 1 nucleu central, alungit, rotunjit la capete (aspect în “trabuc” – în relaxare, sau în “tirbuşon” – în contracţie). Sistemul cardiovascular Muşchiul striat cardiac (fig.4) pe secţiune longitudinală are un nucleu ovalar central (cu aspect de “minge de rugby”), striaţii transversale, ramificaţii şi discuri intercalare (joncţiuni gap), iar pe secţiune transversală are un nucleu central cu raportul citoplasmă : nucleu crescut. Vasele sangvine sunt constituite din 3 tunici : intima, media şi adventicea; între intimă şi medie se află limitanta elastică internă, iar între medie şi adventice se găseşte limitanta elastică externă. Vase sangvine pot fi de 3 tipuri: artere (elastice - de conducere, musculare - de distribuţie, arteriole şi metaarteriole), capilare (continui - în cord, fenestrate = cu pori - în rinichi, sau sinusoide - în ficat) şi vene (mari - venele cave, mijlocii şi mici - vena brahială, vena poplitee, şi venule postcapilare). Sistemul nervos central Citoarhitectonica scoarţei cerebrale (de la suprafaţă în profunzime) este reprezentată de: stratul molecular (plexiform), stratul granular extern, stratul piramidal extern, stratul granular intern, stratul piramidal intern, stratul polimorf (Fig.5). Cerebelul prezintă următoarele straturi de la exterior la interior: stratul molecular (fibrilar), stratul granular şi stratul celulelor Purkinje (fig.6). Tubul digestiv şi glandele anexe

Esofagul prezintă o mucoasă cu epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat, o submucoasă cu glande de tip mucos, muculara propria alcătuită din muşchi striat scheletic (în 1/3 superioară), muşchi scheletic şi muşchi neted (în 1/3 medie) şi muşchi neted (în 1/3 inferioară). Toate celelalte segmente ale tubului digestive prezintă asemănător o mucoasă, o submucoasă, o musculară şi seroasă, în continuare fiind prezentate numai caracteristicile histologice de diagnostic. Stomacul se caracterizează prin absenţa celulelor caliciforme şi prezintă glande lungi şi drepte cu cripte scurte (ce conţin celule parietale care secretă HCl şi celule principale care secretă pepsinogen) în regiunea fundică (fig.7, 8) şi glande scurte, sinuoase cu cripte lungi în regiunea pilorică (ce conţin celule mucoide). Duodenul (fig.9) prezintă vilozităţi şi cripte cu celule caliciforme şi glandele mucoase Brunner în submucoasă (tubular ramificate). Jejunul (fig.10) prezintă vilozităţi şi cripte cu glande Lieberkuhn precum şi celule caliciforme. Ileonul (fig.11) are vilozităţi şi cripte cu celule caliciforme şi plăci Payer în submucoasă. Colonul (fig.12) are numai cripte (vilozităţile sunt absente) cu celule caliciforme numeroase. Vezica biliară prezintă pliuri mucoase asemănătoare vilozităţilor, tapetate de un epiteliu simplu cilindric, fără cripte, iar celulele caliciforme sunt absente. Ficatul are ca unitate morfologică lobulul clasic hexagonal compus din trabecule hepatice (cordoanele Remack) ce converg spre vena centrolobulară şi spaţii porte Kiernan cu triada lui Glieson: arteriola, venula şi ductul biliar interlobular (fig.13, 14, 15). Pancreasul exocrin (fig.16) prezintă acini seroşi şi celule centro-acinare, iar pancreasul endocrin (fig.17) este format de insulele Langerhans (cuiburi de celule de tip A – secretoare de glucagon sau de tip B – secretoare de insulină). Glandele salivare mari (fig.18) sunt reprezentate de glanda parotidă, glanda submandibulară şi glanda sublinguală. Glanda parotidă prezintă acini seroşi, ducte striate mari şi ţesut adipos. Sub-mandibulara prezintă acini micşti seromucoşi şi semiluna Gianuzzi Ebner, în timp ce sublinguala are acini micşti mucoseroşi şi semiluna Gianuzzi Ebner. Aparatul urinar Rinichiul prezintă zona corticală (fig.19, 20) compusă din corpusculii renali Malpighi (glomeruli acoperiţi de capsula Bowmann) şi tubii contorţi proximali şi distali şi zona medulară (fig.21) compusă din tubi colectori şi anse Henle. Vezica urinară (fig.22) prezintă o mucoasă tapetată de uroteliu (epiteliu de tranziţie) formată din stratul bazal (celule cubice), stratul celulelor în rachetă şi stratul celulelor umbeliforme (acoperă 2-3 celule în rachetă), o submucoasă şi musculara propria cu muşchi neted. Aparatul genital masculin Testiculul conţine tubi seminiferi (fig.23, 24) tapetaţi de celulele germinale: spermatogonii (tipul A – regeneratoare şi tipul B – de diferenţiere), spermatocite (de ordinal I şi II), spermatide şi spermatozoizi. Epididimul (fig.25) este tapetat de un epiteliu pseudostratificat cu stereocili. Prostata este compusă din acini cu excrescenţe epiteliale şi simpexioni şi ţesut conjunctiv cu fibre musculare netede (fig.26). Aparatul genital feminin

Vaginul este tapetat de un epiteliu stratificat scuamos compus din stratul bazal, stratul parabazal, stratul intermediar şi stratul superficial şi nu conţine glande. Colul uterin prezintă endocolul tapetat de un epiteliu cilindric înalt simplu mucinos şi exocolul cu aceleaşi straturi ca ale epiteliului vaginal. Endometrul este tapetat de un epiteliu cilindric simplu ce se invaginează şi formează glandele endometriale. În faza proliferativă (estrogenică) glandele sunt drepte, tubulare, cu stromă puţină; în faza secretorie (progesteronică) glandele sunt sinuoase cu aspect “în dinţi de fierăstrău”. Trompa uterină este compusă dintr-o mucoasă cu epiteliu simplu ciliat şi plici mucoase arborescente bogate şi musculara propria cu muşchi neted. Ovarul conţine o stromă conjunctivo-vasculară bogată şi prezintă o zonă corticală şi o zonă medulară. Corticala ovariană conţine foliculii ovarieni: foliculul primordial (ovocit primar cu 1 strat de celule foliculare), foliculul primar (ovocit mărit, celule foliculare cuboidale, celule granuloase cu zona granuloasă), foliculul secundar (antrul folicular ce apare la nivelul zonei granuloase, şi se dezvoltă teaca internă şi externă) şi foliculul terţiar de Graaf (antrul folicular mărit cu lichid folicular ce conţine estrogeni, ovocit secundar înconjurat de zona pellucida, cu celulele granulare care formează coroana radiata în porţiunea superioară şi cumulus ooforus în porţiunea inferioară) (fig.27). După ovulaţie, reminiscenţele foliculului terţiar se transformă în corp galben (format din celule de granuloasă poligonale ce conţin luteină) (fig.28) şi care ulterior involuează spre corp albicans pe care se depune hialin (fig.29). Tiroida este formată din foliculi mari tapetaţi de epiteliu cubic simplu, cu coloid în interior (fig.30). Sistemul limfatic Amigdalele prezintă ţesut limfoid şi epiteliu. Ganglionii limfatici (fig.31) prezintă ţesut limfoid, ţesut conjunctiv şi sinusul marginal subcapsular. Zona corticală este compusă din foliculi limfatici (primari şi secundari) şi conţine celule B, zona paracorticală conţine celule T, iar zona medulară este formată din cordoane medulare cu sinusuri medulare şi conţine macrofage. Foliculul limfatic primar (nestimulat antigenic) este omogen şi întunect compus din limfocite mici. Foliculul limfatic secundar (fig.32) (stimulat antigenic) conţine o zonă centrală clară – centrul folicular (compus din centroblaste şi centrocite) şi o zonă periferică întunecată (zona de manta). Splina este formată din pulpa albă şi pulpa roşie (fig.33, 34). Pulpa albă prezintă ţesut limfoid, ţesut conjunctiv, corpusculi splenici Malpighi (foliculi limfatici adiacenţi unei arteriole centrale); pulpa roşie conţine cordoanele splenice ale lui Billroth şi sinusurile venoase. Timusul este compus din ţesut limfoid, ţesut conjunctiv şi corpusculi Hassall. Pielea (fig.35, 36) Epidermul cuprinde de la suprafaţă în profunzime: stratul exfoliativ, stratul cornos (masă amorfă cu celule keratinizate fără nucleu), stratul lucidum (umbre celulare cu nucleu picnotic sau dispărut cu citoplasmă ce conţine eleidină), stratul granulos (celule romboidale ce conţin granule de keratohialin), stratul spinos (celule stratificate scuamoase, poligonale cu spini = desmozomi care formează podul lui Bizzozzaro şi stratul bazal (celule cubice dispuse pe un rând pe mebrana bazală). Dermul cuprinde dermul papilar (superficial) şi dermul reticular (profund). Hipodermul este compus din ţesut conjunctiv subcutanat şi ţesut adipos alb. Unitatea pilosebacee este compusă din foliculul pilos, glanda sebacee şi muşchiul erector al firului de păr.