ADOPŢIA

Noţiune Adopţia este o ficţiune juridică prin care filiaţia firească şi raporturile de rudenie firească sunt înlocuite cu o filiaţie civilă, respectiv cu legături de rudenie civilă. Potrivit definiţiei date în art. 451 din noul C.civ., „adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legătura de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.” Principiile adopţiei Art. 452 din noul C.civ. enunţă principiile care trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopţiei: • principiului interesului superior al copilului; • principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial; • principiul continuităţii în educarea copilului, ţinând seama de originea sa etnică, culturală si lingvistică. Dintre acestea, principiul interesului superior al copilului se detaşează ca fiind de importanţă primordială, fiind considerat etalon al fiecăreia din acţiunile, măsurile sau deciziile luate în legătură cu înfăptuirea adopţiei. Condiţiile de fond ale adopţiei Noul Cod civil detaliază în art. 455 - 468 condiţiile de fond ale adopţiei, fiind preluate aproape identic vechile cerinţe din Legea nr. 273/2004. 1. Cerinţe de fond privitoare la persoana adoptatului Termenul „adoptat” desemnează persoana care a fost sau urmează a fi adoptată. Art. 455 din noul C.civ. stabileşte cerinţe cu privire la persoana ce poate fi adoptată. Privitor la persoana adoptatului, sunt de întrunit următoarele cerinţe: • vârsta adoptatului. Art. 455 pct. (1) din noul Cod civil consacră faptul că adopţia vizează copilul, copilul fiind persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu. Excepţia de la regulă este adopţia persoanei majore, permisă numai dacă adoptatul a fost crescut pe timpul minorităţii de persoana sau familia care doreşte să adopte, conform art. 455 pct. (2) din Codul civil. •consimţământul adoptatului, dacă a împlinit vârsta de 10 ani, conform art. 463 pct. (1) lit. b) din noul C.civ. reprezintă o altă cerinţă.

1

459 şi urm. 3. cu toate că. Cerinţele de fond privitoare la persoana sau familia adoptatoare Legea privind regimul juridic al adopţiei stabileşte. c) din noul C. (2). 19-21 din Legea nr. cerinţă impusă de art. Acestea sunt: * capacitatea deplină de exerciţiu. • adopţia se referea la copilul firesc sau adoptat al celuilalt soţ. de asemenea. conform art. * vârsta adoptatorului. 461 din noul C. potrivit aprecierii aceleiaşi instanţe. Pentru motive temeinice. Condiţia atestatului privind aptitudinea morală şi materială de a adopta era regula în concepţia Legii nr. (2) din noul C. Părinţii fireşti sau tutorele îşi vor putea exprima consimţământul numai după trecerea a 60 de zile de la naşterea copilului.civ.civ. că aceştia refuză în mod abuziv să-şi dea consimţământul. în cazul copiilor abandonaţi. Cerinţe legate de consimţământul altor persoane implicate în adopţie Art. dacă părinţii sunt necunoscuţi.civ. din noul C.civ. declaraţi morţi sau puşi sub interdicţie. 463 pct. 273/2004. Instanţa poate trece peste împotrivirea părinţilor fireşti sau a tutorelui de a consimţi la adopţie.2. adopţia este în interesul superior al copilului. 463 din noul C. cu două excepţii când obţinerea atestatului nu era necesară: • adopţia privea o persoană majoră. potrivit datei înscrise în certificatul său de naştere şi. * condiţii materiale şi morale necesare pentru creşterea. cu precizarea că acest 2 . condiţii prevăzute în art. condiţiile pentru calitatea de adoptator. aptitudini atestate de autorităţile competente. * o cerinţă deosebit de importantă din perspectiva noii reglementări a Codului civil este aceea a diferenţierii de sex pentru adoptatori. 460 pct. dezvoltarea armonioasă a copilului. stabileşte că pentru încheierea unei adopţii mai este necesar consimţământul părinţilor fireşti ai adoptatului minor sau al celui ce exercită ocrotirea părintească. 273/2004. poate fi încuviinţată adopţia chiar dacă diferenţa de vârstă este mai mică de 18 ani.. dar în nici o situaţie mai mică de 16 ani conform art. Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doreşte să îl adopte. două persoane de acelasi sex neputând adopta împreună. dacă se dovedeşte. prin orice mijloc de probă.civ. * consimţământul la adopţie al adoptatorului. în mod expres. lit. morţi. Procedura atestării adoptatorului sau a familiei adoptatoare era reglementată minuţios prin art.

consimţământ este revocabil în termen de 30 de zile de la exprimarea lui. * este interzisă adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare.civ. • a. Legiuitorul îngăduie două categorii de excepţii de la impedimentul enunţat: • adopţia simultană sau succesivă de către adoptatorii soţ şi soţie. adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat. din orice motiv. Când ambii părinţi sunt într-o asemenea situaţie. consimţământul celuilalt părinte este suficient. necunoscut ori dacă este în imposibilitate din orice motiv de a-şi manifesta voinţa. declarat mort.civ. Astfel: * este interzisă adopţia între fraţi conform art. conform art. * este interzisă adopţia simultană sau succesivă de către mai mulţi adoptatori. conform art. 462 din noul C. • Persoana căsătorită care a adoptat un copil trebuie să consimtă la adopţia aceluiaşi copil de către soţul său.civ. adopţia succesivă în cazul încetării.civ. Părinţii fireşti ai adoptatului minor sau cel ce exercită ocrotirea părintească trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la consecinţele adopţiei. a adopţiei anterioare. Adopţia încetează fie prin desfacere. caz în care este obligatoriu şi consimţământul celui ce exercită autoritatea părintească.. * este interzisă adopţia propriului copil firesc. • b. Impedimente la adopţie Legiuitorul indică în mod expres acele situaţii în care adopţia este interzisă. fie prin declararea nulităţii acesteia. precum şi adopţia între soţi sau între foşti soţi. caz în care nu mai este necesar consimţământul părinţilor fireşti. conform art. adopţia se poate încheia fără consimţământul lor. 466 din noul C. 4. 3 . argument adus în doctrină prin analizarea de ansamblu a condiţiilor de derulare a adopţiei. • Dacă unul din părinţi este decedat. * este interzisă adopţia de către persoane cu boli psihice şi handicap mintal. fără a deosebi după cum fraţii sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei şi fără să intereseze dacă sunt fraţi buni (cu acelaşi tată şi aceeaşi mamă). • Părintele ori părinţii decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti ori cărora li s-a interzis exerciţiul drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului. fraţi consangvini (numai după tată) ori couterini. 457 din noul C. 458 din noul C.

ceea ce înseamnă că încetează numai legătura de filiaţie a copilului faţă de părintele firesc necăsătorit cu adoptatorul. 469-474. Adoptatul intră în familia părintelui său adoptiv asemenea unui descendent firesc al acestuia. efectul extinctiv nu se manifestă în privinţa rudeniei fireşti dintre fraţii adoptaţi de către acelaşi părinte sau familie adoptivă. efectul extinctiv este doar parţial.Civ. raporturile de rudenie civilă astfel născute alăturându-se celor deja existente prin efectul adopţiei anterioare. 4 . precum şi de relaţii de rudenie civilă între adoptat şi rudele părintelui sau părinţilor adoptivi. Adopţia produce efecte numai de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti prin care a fost încuviinţată ( art. pe de o parte. care continuă să existe între adoptat şi descendenţii acestuia. pe de altă parte. şi adoptator sau adoptatori. şi rudele sale fireşti. fie despre cel major. De asemenea. pe de o parte. adopţia se referă la copilul firesc al celuilalt soţ. este generat efectul extinctiv în ceea ce priveste filiaţia firească între adoptat şi părinţii săi fireşti. precum şi rudenia firească între adoptat şi rudele sale fireşti. 1. în art. însă. fie că este vorba de o primă adopţie încuviinţată anterior căsătoriei părinţilor adoptatori. sunt rude cu adoptatorul sau adoptatorii şi cu rudele acestora. cât si descendenţii săi.Efectele adopţiei Efectele adoptiei sunt regelemenetate în noul C. efectul constitutiv este solitar în cazul adopţiei copilului adoptiv al celuilalt soţ. Relaţiile de filiaţie şi de rudenie ale adoptatului Efectul principal al adopţiei este acela constitutiv de legături de filiaţie civilă între adoptat. afară de impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie. Dacă. Concomitent si simetric opus. raporturile de rudenie civilă nou create se vor ataşa. pe de altă parte. Filiaţia şi rudenia firească a aceluiaşi adoptat nu prezintă interes. relaţiilor de rudenie adoptivă preexistente. fără să afecteze. fiindcă au încetat pe data încuviinţării irevocabile a adopţiei anterioare. descendenţii săi. în timpul căsătoriei. În cazul adopţiei copilului (descendentului) adoptiv al celuilalt soţ.469). fie de o adopţie realizată numai de către unul dintre soţi. precum şi raporturile de rudenie firească faţă de rudele acestui părinte firesc. Atât adoptatul. fie că este vorba despre adoptatul minor.

atât drepturile şi îndatoririle privitoare la persoană. aplicării pedepsei interzicerii drepturilor părinteşti sau a neputinţei. persoana adoptată se bucură de tratamentul asigurat descendentului firesc. cât şi cele referitoare la bunurile copilului. în primul rând. are loc împreună cu drepturile şi îndatoririle fondate pe aceste legături. are dreptul la protecţie alternativă. Obligaţia legală de întreţinere Afară de obligaţia legală de întreţinere a copilului în cadrul înfăptuirii ocrotirii părinteşti. precum şi. cetăţenia adoptatului. Ocrotirea părintească a copilului adoptat Din momentul încuviinţări irevocabile a adopţiei. fie prin luarea unei măsuri de protecţie specială. modalităţile de executare. Atât în cazul adoptatorilor soţ şi soţie. Raporturile dintre adoptat şi adoptator ( art. Audierea copilului este obligatorie. modificarea numelui şi. de către celălalt părinte. drepturile şi îndatoririle părinteşti vor fi preluate. însă numai dacă părinţii adoptatori au decedat. dispariţiei. În situaţia decesului. temporar sau definitiv. Din punct de vedere juridic. Condiţiile. din orice motive. eventual. între membrii familiei există obligaţia legală de întreţinere. adoptatorul are faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său. dacă acest lucru este necesar în vederea desăvârşirii învăţăturii sau a pregătirii sale profesionale. precum şi a raporturilor de rudenie adoptivă. de ocrotirea părinţilor. care se va putea realiza fie prin instituirea tutelei. Obligaţia de a da întreţinere copilului este. integral. părinţii vor exercita drepturile şi îndatoririle părinteşti împreunăsi în mod egal. 471) Naşterea relaţiilor de filiaţie adoptivă. Dacă amândoi părinţii se află în vreuna din aceste situaţii. a unuia dintre părinţi de a-şi manifesta voinţa.2. cât şi al adoptatorului căsătorit cu părintele firesc al copilului. a prenumelui celui adoptat. vocaţia succesorală între rudele civile. 5 . cu precizarea că protecţia alternativă poate însemna adopţia succesivă a copilului. obligaţia legală de întreţinere în cadrul familiei adoptive. fiind lipsit. În cazul în care adoptatorul este soţul părintelui firesc al copilului. în cazul adopţiei internaţionale. cuantumul. drepturile şi îndatoririle părinteşti se exercită de către adoptator şi părintele firesc căsătorit cu acesta . Avem în vedere transferul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti în favoarea părintelui sau părinţilor adoptivi. copilul. decăderii din drepturile părinteşti. în sarcina părinţilor. stingerea obligaţiei legale de întreţinere sunt stabilite prin norme deopotrivă aplicabile copilului firesc şi celui adoptiv.

perfect integrat în familia sa adoptivă. adoptatul cu capacitate deplină de exerciţiu fiind. In cazul adopţiei unei persoane căsătorite care poartă un nume comun în timpul căsătoriei. ori de către soţul părintelui firesc. la rândul lor. firească sau adoptivă. adoptatul va purta acest nume. Întrucât relaţiile de rudenie firească au încetat prin efectul adopţiei. În caz de divergenţe. Vocaţia succesorală legală În dreptul nostru. îşi poate valorifica dreptul la întreţinere. iar soţii au nume comun. Adoptatul are nu doar dreptul de a primi întreţinere. Când numai unul dintre soţi are cetăţenie română.cu caracter reciproc. adoptatul dobândeşte numele de familie al adoptatorului. în funcţie de echilibrul condiţiilor cerute pentru a fi creditor sau debitor al obligaţiei. ordinea în care se datorează întreţinerea. Persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere. dobândeşte cetăţenia română. Ulterior încuviinţării adopţiei. schimbarea cetăţeniei părinţilor adoptivi are în privinţa cetăţeniei copilului adoptat aceleaşi consecinţe ca şi schimbarea cetăţeniei părinţilor fireşti. adoptatul şi descendenţii săi nu au chemare legală la moştenirea lăsată de părinţii fireşti sau de rudele acestora. precum şi condiţiile generale ale obligaţiei legale de întreţinere sunt cele stabilite de dreptul comun în materie . În virtutea principiului reciprocităţii vocaţiei legale generale. Adoptatul major aflat în continuarea studiilor are drept la întreţinere în aceleaşi condiţii în care descendentul firesc. va decide instanţa judecătorească odată cu încuviinţarea adopţiei. instanţa va decide. în caz de neînţelegeri între aceştia. persoanele la a căror moştenire este chemat adoptatul au. ei sunt obligaţi să declare instanţei care încuviinţează adopţia numele pe care urmează să îl poarte adoptatul. Numele şi prenumele adoptatului ( art. chemare generală la moştenirea adoptatului. aflat în aceeaşi situaţie. 473) Prin adopţie. Dacă adopţia se face de către soţi. soţul adoptat poate primi pe timpul căsătoriei numele 6 . Cetăţenia adoptatului Copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie adoptat de un cetăţean român sau de soţii având cetăţenie română. adoptatorii vor decide cetăţenia copilului sau. transmisiunea succesorală legală are ca temei rudenia. ci şi obligaţia de a da întreţinere. iar dacă soţii nu au un nume comun. cu excepţia ipotezelor particulare semnalate mai sus şi în limitele rudeniei fireşti rămase neatinsă. şi din acest punct de vedere.

în cazul desfacerii căsătoriei. Dreptul la informare. cu excepţia. Este reglementată şi posibilitatea desfacerii adopţiei la cererea adoptatului. presupunând că nu va opta. Noul Cod civil -art. nu şi în cazul persoanei majore. în acest ultim caz. 475). Informaţiile cu privire la adopţie sunt confidenţiale Noul Cod civil stabileste. 477 . va lua numele dobândit prin adopţie. adoptatul rămâne cu numele comun din căsătorie (care poate fi chiar numele său de familie. Este considerată fictivă adopţia încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii intereselor superioare ale copilului. în art. a unei sancţiuni cu nulitatea relativă prevăzute de lege. Odată cu încuviinţarea adopţiei.aduce în atenţie şi posibilitatea desfacerii adopţiei la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare. instanţa poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat. Încetarea adopţiei Legea privind regimul juridic al adopţiei stabileste două cazuri de încetare a adopţiei. Faţă de redactarea textului. dacă adoptatul a atentat la viaţa lor ori a descendenţilor lor. Nulitatea adopţiei * Adopţia este nulă absolut dacă este fictivă ori dacă s-a încheiat cu încălcarea cerinţelor de formă sau de fond. însă. sau. 462 din noul C. în condiţiile legii. Desfacerea adopţiei Desfacerea adopţiei intervine de drept prin decesul adoptatorului sau al soţilor adoptatori. anume desfacerea adopţiei şi declararea nulităţii acesteia (art. precum şi atunci când el se face vinovat de săvârşirea unor fapte penale pedepsite cu închisoare de minimum 2 ani faţă de adoptatori. cererea poate fi făcută de cei ce ar veni la moştenire împreună cu adoptatul sau în lipsa lui. se pare că schimbarea prenumelui în cadrul procedurii adopţiei este admisibilă numai în cazul copilului adoptat. pentru păstrarea numelui comun din căsătoriei. conform art. acordat în faţa instanţei care încuviinţează adopţia. 7 . cu consimţământul celuilalt soţ. pentru motive temeinice.adoptatorului. în condiţii identice cu cele mai sus descrise. la cererea părintelui sau a părinţilor adoptivi şi cu consimţământul copilului care a împlinit 10 ani. dacă adopţia a încetat din orice alte motive. Dacă urmare a acestor fapte adoptatorul a decedat. adică numele său „firesc”). 474 că prin lege specială se vor stabili condiţiile concrete de acces la aceste informaţii.civ. Dacă nu există acordul celuilalt soţ.

civ. „nu este valabil consimţământul dat în considerarea promisiunii sau obţinerii efective a unor foloase. dol sau violenţă. drepturile şi îndatoririle părinteşti vor fi. 465 din noul C. dreptul la acţiune este prescriptibil în termen de 6 luni socotit de la data descoperirii erorii ori dolului sau a încetării violenţei. eroarea poate întemeia o acţiune în anularea adopţiei pentru vicierea consimţământului adoptatorului numai dacă priveşte identitatea fizică a adoptatului. după caz.civ. al unuia dintre soţii adoptatori sau a consimţământului copilului care a împlinit 10 ani. Potrivit art. (3) din noul C. dol sau violenţă.. consimţământul fiind liber dacă nu a fost viciat prin eroare.(2).Nulitatea absolută ar putea surveni în cazul lipsei consimţământului la adopţie al părinţilor firesti sau. Efectele încetării adopţiei Conform art. În ceea ce priveşte nulităţile indicate de art. în principiu. Instanţa poate respinge cererea privind nulitatea dacă menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat. dispunând nulitatea adopţiei. al tutorelui copilului. afară numai dacă instanţa. Acesta va fi obligatoriu ascultat. Nulitatea relativă a adopţiei poate interveni şi în alte situaţii: vicierea consimţământului la adopţie al adoptatorului. indiferent de natura acestora. 482 din noul C..civ. Conform art. cu aplicarea dispoziţiilor art. redobândite de către părinţii fireşti ai copilului.” * Cazurile de nulitate relativă a adopţiei expres prevăzute vizează vicierea consimţământului prin eroare.. Potrivit art. 479 din noul C. 264. iar sancţiunea tipică în cazul alterării consimţământului prin oricare dintre viciile voinţei este nulitatea relativă a actului juridic încheiat. 480 pct. Regimul juridic al nulităţii adopţiei Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a adopţiei poate fi formulată de orice persoană interesată conform art. 8 . 463 pct. nu a decis instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a copilului. 479 din noul C. părinţii fireşti ori tutorele trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat. dar nu mai târziu de 2 ani de la încheierea adopţiei. la încetarea adopţiei.civ.civ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful