1

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT ,,BOGDAN PETRICEICU HASDEU”
DIN CAHUL
FACULTATEA DE ECONOMIE, INFORMATICĂ ȘI MATEMATICĂ
CATEDRA DE FINANȚE ȘI EVIDENȚĂ CONTABILĂ


RACOVIȚA TATIANA
PRACTICA
Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată și a uzurii acestora
(în baza materialelor întreprinderii “CahulPan”S.A. Cahul)






Verificat: Donea Sofia
Lector superior universitar


CAHUL, 2012



2
C U P R I N S
Introducere................................................................................................................3
Capitolul I Caracteristica generala …………………………………………….…..3
1.1 Caracteristica generala a S.A. ,,Cahul Pan”………………………….….……..4
1.2 Scurt istoric.........................................................................................................5
1.3 Resursele financiare a S.A. „CahulPan”............................................................7

Capitolul II .Functia de productie…………………………………………………14
2.1 Functia de productie..........................................................................................14
2.2 Relaţiile financiare a S.A. „CahulPan”..............................................................16

Capitolul III Productia in curs de executie a S.A.,,CahulPan „‟..............................23
3.1. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate............23
3.2. Contabilitatea creanţelor………………………………………...……………27
3.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti………………...………………...….…….38

Capitolul IV Relatiile S.A. ,,CahulPan‟‟ cu bugetul de stat....................................44
4.1. Impozitarea S.A. „CAHULPAN”.....................................................................44
4.2. Asigurarea la S.A. „CAHULPAN”..................................................................48

Capitolul V Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare..............55

Bobliografie.............................................................................................................60



3

Capitolul I Caracteristica generala
1.1. Caracteristica generala a S.A. ,,CahulPan”
Lucrarea este axată pe exemplul „CahulPan” S.A. care are ca obiect de
activitate producerea şi comercializarea produselor de panificaţie.
Societatea comercială aplică Reglementările contabile simplificate
armonizate cu directivele M.D. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 306/2002.
Capitalul societăţii este integral privat şi a fost depus integral de către
asociaţi care sunt rezidenţi.
Furnizorii de obecte de mica valoare si scurta durata consumabile sunt din
Moldova.
Desfacerea produselor finite se realizează către clienţi din Moldova şi se
efectuează de la sediul societăţii şi/sau prin delegaţi ai societăţii angajaţi cu
contracte de muncă ca distribuitori.
Societatea comercială utilizează ca metodă de amortizare a imobilizărilor
corporale metoda liniară, iar ca metodă de evidenţă a stocurilor metoda
inventarului permanent.
Contabilitatea analitică a obecte de mica valoare si scurta este organizată
după metoda cantitativ-valorică.
Produsele finite obţinute din procesul de producţie sunt evaluate şi
înregistrate la costul estimat (standard, planificat).
Obectele de la intreprinderea de desfacere cu amănuntul sunt contabilizate
la preţul cu amănuntul. S.A. ,,CahulPan” este aprovizionat cu prin
transferul de produse finite obţinute din procesul de producţie.
4
Operaţiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt
limitate la nivelul unei luni calendaristice, respectiv luna ianuarie a anului
curent.
Pentru înţelegerea metodologiei de înregistrare în contabilitate, operaţiile
sunt prezentate pentru un interval de timp din luna de referinţă pe zile
calendaristice, iar pentru un alt interval de timp în mod cumulat. Prezentarea
în mod cumulat a fost determinată de caracterul de repetabilitate al operaţiilor
economice şi de necesitatea simplificării calculelor, întocmirii documentelor
primare şi înregistrării în contabilitate.

Numele: S.A. “CahulPan”
Genul de activitate: fabricarea produselor de panificatie
Anul infiintarii: 1947, Societate pe actiuni din 1995
Director: Ivan Frant Cuspita, din 1985
Adresa: R. Moldova, 3900 m. Cahul, str. Pacii, 20
Data si numarul Certificatului de inregistrare de stat a titularului de licenta: 26
februarie 2005 MD 0024987
Codul fiscal: 1003603007486








1.2. Scurt istoric
5
In anul 1946 pe baza unei mici brutarii locale a fost organizata fabrica de paine cu
un singur cuptor, a carei capacitate era de 10 tone pe zi. La sfarsitul anului 1946 a
fost instalat primul cuptor de marca FIL-2. In primul semestru al anului 1947 a fost
instalat al doilea cuptor de aceeasi marca.
Astfel, fabrica marindu-si capacitatea de productie devine combinat, in baza
hotararii Ministerului Industriei Alimentare al RSSM pe data de 9 iunie 1947.
In august 1950 cambinatul trece intr-o noua cladire. La acel moment, combinatul
de panificatie din Cahul era considerat unul dintre cele mai modernizate si
mecanizate combinate in acest domeniu.
In decembrie 1977 a fost dat in exploatare, iar din 1978 a inceput sa functioneze
fabrica intr-o asa structura cum o gasim si astazi, cu o capacitate de productie de
32 tone pe zi.
Actele şi normele juridice ce reglementează activitatea S.A. “CahulPan”sunt:
- legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni;
- legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
- legea cu privire la privatizare;
- Certificat de inregistrare anexa nr.2
- statutul societăţii anexa nr.3
- alte acte legislative ale Republicii Moldova.
Impactul acestor acte normative asupra dezvoltării organizaţiei are rolul de a
guverna activitatea întreprinderii,deoarece în baza acestor acte s-a constiutuit
întreprinderea , precum şi funcţionarea întreprinderii are loc conform actelor
normative în vigoare
În perzent mediul juridic al afacerii se bazează pe legislaţia R.M. în vigoare
Aceasta semnifică că toate acţiunile pe care le efctuează întreprinderea zi cu zi are
ca suport un act normativ în domeniu.
Întreprinderea S.A. “ Cahul Pan” este amplasată în oraşul Cahul, str. Păcii 20, pe o
suprafată de 1,16 ha.
Principalele blocuri ale întreprinderii sunt :
1. Blocul Administrativ ;
2. Cazangeria ;
3. Blocul Auxiliar ;
4. Magazinul Angro ;
5. Garajele ;
6. Depozitul de materie primă şi producţie finite ;
Întreprinderea dată se specializează în producerea de produse de panificaţie
franzelarie, covrigi, pesmeti, patiserie, paste fainoase, etc.
6
Scopul principal al, întreprinderii constă în producerea şi comercializarea
produselor.
Prezenţa sortimentului divers impune ca S.A.”cahulpan”să întreţină relaţii de
cooperare cu multe întreprinderi, printre care: S.A. „Combicorm” (s. Moscovei),
S.A. „Fabrica de drojdii” (or. Chişinău); S.A. „Fabrica de brînzeturi din Cahul”, cît
şi cu alţi agenţi economici şi parteneri din ţară şi de peste hotare (de exemplu cu
România). Sarea este importata din Ucraina.
Analizînd mediul de activitate al întreprinderii putem spune că S.A. „Cahul Pan”
are un flux de contracte încheiate cu furnizorii de materii prime şi resurse
materiale.
Fiind fondată în 1946, în partea de sud al Moldovei aceasta este una dintre cele mai
vechi şi mari întreprinderi, care a fost şi este renumită prin calitatea produselor
sale. La momentul actual pentru producerea produselor de panificaţie, foloseşte
materii prime de calitate, şi utilaje noi. De aceea aceste produse se deosebesc prin
calitatea sa şi fac faţă concurenţilor săi.
Deasemeni societatea va desfasura anumite genuri de activitate care necesita
autorizare prin licenta (anexa 1)
Din momentul punerii in exploatare si pana in present fabrica a trecut 5
reconstructii. Actualmente S.A. CahulPan este o intreprindere unica in ramura data
amplasata in regiunea de sud a Moldovei, un mare producator de produse de
panificatie, franzelarie, covrigarie,pesmeti, patisserie, paste fainoase etc.
Productia este bine cunoscuta de consumatori locali, cat si de cei de peste hotare.
La moment intreprinderea produce un sortiment foarte larg de circa 35 feluri de
paine si produse de panificatie, ca de exemplu : “Deosebita”, “paine alba din vatra
din faina de grau”, paine “Cahuleanca”, paine “Din soie”, diverse feluri de colaci,
franzele:”steluta”, “Inelus” etc.
- 10 feluri de covrigi si covrigei: “cu mac”, “micuta cu mac”, “prichindel”,
“macusor”, “covrigei de cozonac”
- 10 feluri de pemeti: “Speciali”, “cu safide”, “cu susan”, “cu mac”, “cu
lamaie”, “cu vanilie”
- 8 feluri de turte dulci: “cu cacao”, “cahul”, “”cu mac”,””zmeura”
- 5 feluri de biscuit: “zaharasi”,”de casa”,”de ovaz si fructe”
- De asemenea combinatul produce mai bine de 35 feluri de torte, rulade,
prajituri, checuri si circa 6 feluri de pasta fainoase.
7
- Actualmente combinatul are o capacitate de 33,5 tone pe zi, cu o cifra de
afaceri de 24 mln, lei annual, si un personal in numar de 220 salariati
Cum a fost mentionat, combinatul reprezinta o societate pe actiuni a carui
numar de actionari este de 579, din ei:
-persoane fizice 576
-persoane juridice 3

Fig.1
In figura 1 este prezentata structura capitalului si se observa ca 60% din actiuni
sunt detinute de catre concernul “SONI-PANPIT”, cu sediu la Chisinau, aceste
din urma a devenit actionar al Combinatului prin achizitionarea actiunilor, in
1999, actiuni pe care le-a detinut statul. Cat priveste celelalte 40% de actiuni,
acestea din urma sunt detinute de un numar foarte mare de persoane fizice, care,
in mare parte reprezinta colectivul de munca al intreprinderii.
1.3. Resursele financiare a S.A. „CAHULPAN”
S.A. „CAHULPAN” este în drept să dispună de următoarele surse de
venituri:
 mijloacele băneşti obţinute în urma producerii şi comercializării produselor de
panificaţie;
 mijloacele obţinute în urma prestării serviciilor neprevăzute, altor servicii şi
activităţi prestate contra plată, admise de actele legislative şi normative;
8
 mijloacele provenite din granturi, sponsorizări, acorduri de cooperare şi alte
donaţii de la persoanele fizice şi juridice ce nu contravin legislaţiei în vigoare;
 alocaţiile financiare ale Acţionarului principal;
 credite bancare;
 alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare.
Gestiunea activelor curente şi a datoriilor pe termen scurt (mijloace
circulante sau capital circulant) reprezintă una din principalele funcţii de gestiune.
Luând decizii manageriale privind finanţarea activelor managerul trebuie să ia în
consideraţie stabilitatea financiară a întreprinderii. Regulile privind gestionarea
finanţelor solicită ca activele pe termen lung să fie finanţate numai din surse
stabile, adică din capitalul permanent (capitalul propriu + datorii pe termen lung).
Gruparea tuturor posturilor bilanţului contabil în câteva blocuri conduce la
bilanţul financiar (Anexa 11):
Activ Pasiv
Active pe termen lung
Active curente
ATL
AC
Capital permanent
Datorii pe termen scurt
CP
DTS

Pe baza acestui bilanţ regula echilibrului financiar minim se prezintă sub
formă de 2 egalităţi: ATL = CP
AC = DTS
Pentru respectarea regulilor echilibrului financiar egalitatea de mai sus nu
este suficientă întrucât stocuri de mărfuri şi materiale se pot devaloriza, iar o parte
din creanţe poate fi nerambursabilă, de aceea este nevoie de a avea o „marjă de
siguranţă”, adică mărimea activelor curente trebuie să depăşească mărimea
datoriilor pe termen scurt. O astfel de marjă de siguranţă se numeşte „capital
circulant net” sau „fondul de rulment”.

ATL Active pe termen lung Capital permanent CP
9

AC

Active curente
CCN
DTS Datorii pe termen scurt

1) CCN = CP – ATL: reprezintă o parte din CP destinată finanţării ATL;
2) CCN = AC – DTS: reprezintă suma cu care AC depăşesc DTS.
Astfel, pe baza datelor bilanţului contabil trimestrial al S.A. „CAHULPAN”
pe perioada anului 2006 sepoate calcula valoarea fondului de rulment:
CP = 14332605 + 9051649 = 23384254 lei
CCN = 23384254 – 25524270 = - 2140016 lei
CCN = 6646433 – 8786449 = - 2140016 lei

În cazul de faţă putem menţiona că în bugetul mijloacelor băneşti a S.A.
„CAHULPAN” există lipsuri, adică încasările băneşti din activitatea operaţională
nu acoperă plăţile băneşti. Situaţia dată se întâlneşte cel mai des la marea
majoritate a întreprinderilor din Republica Moldova. Astfel, pe parcursul
desfăşurării activităţii, S.A. „CAHULPAN” va trebui să mărească CCN:
↑CCN = ↑(CP – ATL)
De unde se observă că în cazul insuficienţei de CCN urmează a mări sursele
finanţării stabile fie pe seama emisiunii suplimentare de acţiuni, fie pe seama
împrumuturilor şi creditelor pe termen lung.
În procesul activităţii economico-financiare la fiecare întreprindere
permanent apare necesitatea efectuării plăţilor cu consumatorii, furnizorii, bugetul
etc. Deoarece momentul plăţii cel mai des nu coincide cu momentul apariţiei
datoriei întreprinderea are atât creanţe reflectate în activul bilanţului contabil, cât
şi datorii comerciale pe termen scurt reflectate în pasivul bilanţului contabil.

10
Analiza şi gestiunea creanţelor este necesară pentru a preveni creşterea
excesivă a creanţelor care va influenţa asupra modificării intrărilor de numerar şi
apariţiei datoriei dubioase capabilă să absorbe integral profitul întreprinderii. Cel
mai imporatnt indicator este viteza de rotaţie a creanţelor în zile, ceea ce reprezită
perioada încasării facturilor. Pentru început este necesar de aflat numărul de rotaţii
a creanţelor pe perioada de raportare:
creante
vanzari
R
cr
= ; 57 , 9
3427660
32832115
= =
cr
R
Viteza de rotaţie a creanţelor va fi:
cr
cr
R
zile nr
Z
.
= ; 3 , 28
57 , 9
271
= =
cr
Z zile (indicator favorabil).
În continuare se va afla şi numărul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt
pentru perioada de raportare, astfel va fi:
DTS
vanzari
R
DTS
= ; 73 , 3
8786449
32832115
= =
DTS
R
Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (perioada medie de
reglementare a facturilor spre plată):
DTS
DTS
R
zile nr
Z
.
= ; 6 , 72
73 , 3
271
= =
DTS
Z zile (indicator favorabil).
Deci, pentru perioada 1.01.2006 – 30.10.2006 viteza de circulaţie a
crenţelor este mai mică decât viteza de circulaţie a datoriilor: 28,3<72,6 ceea ce
reprezintă o situaţie destul de favorabilă pentru S.A. „CAHULPAN”.
În activitatea oricărei întreprinderi o importanţă majoră revine existenţei şi
mişcării mijloacelor băneşti. Pe de o parte pentru fabricarea produselor este
necesar de achiziţionat materii prime, materiale etc. şi aceasta condiţionează
plăţile de mijloace băneşti, pe de altă parte pentru producţia vândută întreprinderea
primeşte bani. În baza datelor contabilităţii, întreprinderea poate avea profit net,
care este reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare” şi totodată deficit de
11
mijloace băneşti. Pentru ca să înţelegem mai bine deosebirea dintre profit şi fluxul
net de mijloace băneşti trebuie să comparăm 2 funcţii:
Profit = Venituri – Consumuri şi cheltuieli;
Flux net MB = Încasări de MB – Plăţi de MB;
Pentru a achita la timp facturile furnizorilor întreprinderea trebuie să atingă
un nivel anumit de lichiditate absolută, adică să dispună de anumite rezerve de
mijloace băneşti (adică soldul total din contul bancar şi din casierie). În afară de
aceasta trebuie să existe şi o oarecare rezervă de asigurare pentru cazurile plăţilor
neprevăzute. Pe de altă parte nu are sens de a crea rezerve excesive de mijloace
băneşti.
„Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” se întocmeşte şi se prezintă de
întreprinderile autohtone în conformitate cu SNC 7. Rezultatul analizei îl
constituie descompunerea factorială a încasărilor nete de mijloace băneşti pentru
perioada de gestiune, adică diferenţa dintre încasările şi plăţile sumare ale acestor
mijloace. Modificarea soldului mijloacelor băneşti pe perioada de gestiune ( MB A )
poate fi prezentată sub forma următorului model:
DCV PMBE ÎMBE PMB ÎMB PMB ÎMB PMB ÎMB PMB ÎMB MB
f f i i op op
± ÷ + ÷ + ÷ + ÷ = ÷ = A ) ( ) ( ) ( ) (
ÎMBop = încasări MB din activitatea operaţională;
ÎMBi = încasări MB din activitatea investiţională;
ÎMBf = încasări MB din activitatea financiară:
ÎMBE = încasări MB excepţionale;
DCV = diferenţe de curs valutar.
Conform Anexei 11, capitolul „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”
soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de gestiune este 262497 lei.
S.A. „CAHULPAN” planifică individual activitatea sa economico-
financiară, astfel, încât să asigure atingerea scopurilor statutare şi dezvoltarea sa
12
ulterioară. S.A. „CAHULPAN” desfăşoară activitatea sa economico-financiară din
cont propriu şi poartă responsabilitate patrimonială proprie, în conformitate cu
legislaţia şi actele normative în vigoare. Mijloacele financiare obţinute de S.A.
„CAHULPAN” se utilizează pentru realizarea scopurilor societăţii, stabilite în
conformitate cu planurile de activitate economico-financiară aprobate pentru
perioada respectivă.
S.A. „CAHULPAN” constituie un fond de rezervă în scopul acoperirii
cheltuielilor neprevăzute, transferând în acest fond câte 15% din mijloacele
financiare obţinute anual. Cuantumul mijloacelor financiare, acumulate în fondul
de rezervă nu poate depăşi cota de 25% din volumul cheltuielilor anuale ale
instituţiei. Modalitatea folosirii mijloacelor băneşti din fondul de rezervă este
stabilită de S.A. „CAHULPAN” şi se aprobă de Acţionarul principal. Mijloacele
financiare din fondurile de rezervă şi de dezvoltare sunt păstrate în cont de depozit
bancar.
S.A. „CAHULPAN” duce evidenţa contabilă în conformitate cu Standartele
Naţionale de Contabilitate, legii contabilităţii, planului de conturi, alte acte
legislative, tinându-se cont de modificările şi completările ulteriroare. Evidenţa
statistică este întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare. „Raporturile
financiare” şi statistice se întocmesc şi se prezintă organele abilitate, inclusiv
Acţionarului în modul şi termenii stabiliţi. Neprezentarea rapoartelor respective
sau prezentarea întârziată a acestora atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în
vigoare.
13


Capitolul II Functia de productie
2.1. Functia de productie:
Dupa cum a fost mentionat mai sus sortimentul este foarte vast, insa, in general,
aceasta se imparte in trei categorii mari: paine, produce de patisserie si paste
fainaose.. In cele ce urmeaza sunt prezentate volumele de productie pe aceste trei
categorii, in expresie naturala, pe parcursul anilor 2000-2004-2009
Volumul de productie in expresie naturala
Denumirea
productiei
Volumul de productie anual
2000 2004 2009
Paine, tone 3618 3693 4362.2
Produse de
patisserie, tone
619 867 1017
Paste fainoase, tone 7 7 1.4
Tabel nr.1
Cresterea relative mica a volumelor de productie pe toate categoriile de produse pa
parcursul anilor 2000-2004 se datoreaza faptului ca populatia in aceasta perioada
cocea painea in conditii casnice, determinat de nivelul scazut al veniturilor
populatiei. Din anul 2004 se observa o crestere a volumelor de productie de
patisserie si a pastelor fainoase, insa volumul de productie de paine continua sa
creasca putin. Acest lucru a fost determinat de faptul ca a inceput sa apara o serie
de mini brutarii in oras, cat si datorita faptului ca a avut loc modificarea structurii
consumului, in ration incepe sa se micsoreze ponderea painii, determinate de
cresterea consumului de alte produse (cartofi, carne,…etc). cu toate ca se observa o
crestere de productie de patisserie, in continuare aceasta crestere, va fi limitata de
capacitatea mica a pietii locale, cat si de termenul redus de realizare a acestor
produse.
Pe parcursul anilor se observa are loc descresterea utilizarii capacitatii de productie
a painii si a pastelor fainoase. Pentru paine gradul de utilizare a capacitaii de
productie de la 56%, la 45%, iar capacitatea de producer a pastelor fainoase este
utilizata foarte putin, in jurul de 8-9 %. Pentru produsele de patisserie are loc
cresterea atat a capacitatii de productie cat si a gradului de utilizare a acesteea..
Independenta energetica:
Mai jos este reprezentata schema care reflecta gradul de independent energetica:
14















fig.nr2


Prezenta generatorului de energie electrica cu capacitatea de 350 W permite
continuarea procesului tehnologic in cazul deconectarii aprovizionarii centralizate
si excluderea pierderilor provocate de deconectare. Cazangeria proprie poate folosi
cat gaze natural , atat si pacura in calitate de combustibil de rezerva. Capacitatile
cazangeriei sunt excessive si se utilizeaza nu numai pentru necesitatile proprii, ci
si pentru prestarea de energie termica intreprinderilor vecine.




2.2. Relaţiile financiare a S.A. „CAHULPAN”
15
S.A. „CAHULPAN” este o întreprindere cu capital privat 100%. S.A.
„CAHULPAN” este persoană juridică care activează în baza „Legii Republicii
Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”, precum şi a „Legii
Republicii Moldova cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1 134-XIV din
2.04.1997 şi a altor acte normative ale Republicii Moldova. Societatea este fondată
în scopul sporirii eficacităţii activităţii economice, comerciale şi de producţie în
domeniul industriei alimentare şi alte activităţi de antreprenoriat îndreptate spre
satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor tuturor persoanelor juridice şi a
cetăţenilor Republicii Moldova. Durata de activitate este nelimitată, cu începere de
la data înregistrării de stat. S.A. „CAHULPAN” este înregistrată la Camera
Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei la 1.06.1995 nr.
1003603007486 (Anexa 2).
S.A. „CAHULPAN” este o instituţie care îşi desfăşoară activitatea pe
principiul autofinanţării, este creată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi Statutul societăţii (Anexa 3).
S.A. „CAHULPAN” posedă calitatea de persoană juridică, din momentul
aprobării statului de către Acţionarul principal (deţinător a 80% din acţiunile
societăţii) şi înregistrării de stat se bucură de toate drepturile ce decurg din această
calitate, are cont propriu în bancă, inclusiv şi cont valutar, are ştampilă, formular
cu antet. S.A. „CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii
Moldova.
Adresa juridică este: Republica Moldova, oraşul Cahul, str.Păcii 20, codul
fiscal: 136018916, codul atribuit ca plătitor TVA: 3400014.
Întreg patrimoniul S.A. „CAHULPAN” este folosit exclusiv pentru
realizarea scopurilor statutare. S.A. „CAHULPAN” planifică individual activitatea
sa economico-financiară astfel încât să asigure atingerea scopurilor statutare şi
dezvoltarea sa ulterioară.
S.A. „CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea sa economico-financiară din
cont propriu şi poartă responsabilitate patrimonială proprie, în conformitate cu
16
legislaţia şi actele normative în vigoare. Mijloacele financiare obţinute de S.A.
„CAHULPAN” se utilizează pentru realizarea scopurilor societăţii, stabilite în
conformitate cu planurile de activitate economico-financiară aprobate pentru
perioada respectivă.
Patrimoniul S.A. „CAHULPAN” este alcătuit din bunuri primite în comodat
sau procurate pe parcursul activităţii, mijloacele financiare obţinute în urma
producerii şi comercializării produselor de panificaţie şi a altor genuri de activitate
permisă. Capitalul social al S.A. „CAHULPAN” constituie 8.176.926 lei divizat în
2.725.642 acţiuni ordinare nominative cu valoare nominală de 3 lei fiecare de
aceeaşi clasă cu drept de vot.
Domenii de activitate:
- Obţinerea produselor de panificaţie, patiserie şi a pastelor făinoase;
- Fabricarea altor produse alimentare şi materiei prime pentru ele;
- Activitate externă;
- Activitate comercială (cu ridicata şi amănuntul) şi intermediară;
- Arendarea şi darea în arendă, operaţiuni cu avere şi patrimoniu.
Acţionarul principal este în drept să ia deciziile de rigoare în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova, în caz de depistare a încălcărilor în activitatea S.A.
„CAHULPAN”. Decizia va conţine motivele emiterii, cererea de înlăturare a
încălcărilor comise sau de evitare a acestora pe viitor. Acţionarul principal este
obligat să respecte principiile de confidenţialitate comercială privind activitatea
financiară şi economică a S.A. „CAHULPAN” şi nu au dreptul să divulge
informaţia confidenţială.
Responsabiltatea pentru ţinerea contabilităţii o poartă contabilul-şef al
societăţii care este numit şi eliberat din funcţie de directorul executiv. În activitatea
sa se bazează pe Constituţia şi Legile Republicii Moldova, Decretele Preşedintelui
Republica Moldova, Hotărârile şi Dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova.
Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor
operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea
17
rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă răspundere pentru respectarea
principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.

S.A. „CAHULPAN” are deschise două conturi bancare în băncile:
 B.C. Moldova Agroindbank;
 B.C. Banca Socială.
Astfel, 95% din activitatea întreprinderii se realizează prin intermediul
transferurilor băneşti. Băncile comerciale au o importanţă majoră în activitatea
viitoare a societăţii prin procesul de acordare a creditelor necesare. Relaţiile
financiare dintre S.A. „CAHULPAN” şi banca comercială creditoare sunt
reflectate în Contractul de credit (Anexa 4) şi Contractul de gaj (Anexa 5).
Relaţiile financiare cu personalul sunt reflectate de către S.A.
„CAHULPAN” în Contractul colectiv de muncă (Anexa 6) unde sunt stipulate
principalele condiţii de desfăţurare a activităţii, cotele procentuale de bază ale
premiilor salariaţilor, ale vechimii în muncă, modalităţi de remunerare a muncii
precum şi alte informaţii necesare părţilor contractate.
Controlul respectării legislaţiei financiare şi fiscale se efectuează de către
organele abilitate ale Ministerului Finanţelor, companiilor de audit şi de alte
organe de stat în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
Anual, Inspectoratul Fiscal local realizează controlul necesar la S.A.
„CAHULPAN” verificând „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi
impozitul pe venit reţinut din acesta” (Anexa 7) care atestă plata impozitelor şi alte
acte importante care reflectă plata taxelor faţă de stat.
S.A. „CAHULPAN” este obligată anual ca să fie auditată de o firmă de
audit. Ultimul Raport de Audit al S.A. „CAHULPAN” a fost realizat de către firma
de audit S.R.L. „Moldauditing” fiind analizată perioada de gestiune a anului 2005.
Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standartele Naţionale de Audit şi a
„Legii privind activitatea de audit” a Republicii Moldova nr.729-XIII din
18
15.02.1996. Conform cerinţelor legislative auditul a fost planificat şi efectuat cu
scopul de a confirma autenticitatea informaţiilor contabile şi de a exclude
posibilitatea existenţei unor date eronate. În urma efectuării auditului specialiştii au
ajuns la următoarea concluzie: „După părerea noastră S.A. „CAHULPAN” la
31.12.2005 a reflectat obiectiv situaţia financiară, rezultatele financiare, circulaţia
capitalului propriu şi a mijloacelor băneşti din anul respectiv în conformitate cu
Standartele Naţionale de Contabilitate, Legea contabilităţii a Republicii Moldova
nr. 426-XIII din 04.04.1995 şi a Codului fiscal”
S.A. „CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea de procurare a materiilor
prime, materialelor etc. pe baza relaţiilor financiare ce le deţine cu furnizorii săi
(Anexa 8), pe parcursul anului 2006 principalii creditori ai societăţii au fost: SRL
„Cahul-gaz”, SRL „Horn”, SRL „Lukoil-Moldova”, SRL „Moara Companion”.
Procesul de comercializare a produselor finite a societăţii sunt realizate pe baza
relaţiilor cu clienţii săi (Anexa 9), pe parcursul anului 2006 principalii debitori au
fost: Î.I. „Uzun Valentina”, SRL „Cvin-com”, SRL „Metro”.
S.A. „CAHULPAN” deţine relaţii financiare şi prin intermediul activităţii de
arendare, documentul de bază fiind Contractul de arendare (Anexa 10).
Reorganizarea activităţii S.A. „CAHULPAN” se adoptă de către Acţionarul
principal sau, în cazurile prevăzute de legislaţie, de către instanţa judecătorească.
Reorganizarea se consideră efectuată numai după înregistrarea S.A.
„CAHULPAN” noi apărute conform legislaţiei în vigoare.
S.A. „CAHULPAN” poate fi dizolvată din motivele:
a) Imposibilitatea atingerii scopurilor statutare;
b) Hotărârea acţionarului principal;
c) Hotărâri judecătoreşti, în cazurile prevăzute de legislaţie;
d) Altor cauze prevăzute de lege.
Procedura de lichidare a S.A. „Cahul-Pan” se efectuează în corespundere cu
legislaţia în vigoare.
19

Mediul concurential:
Furnizorii de materie prima si materiale
Furnizorii de faina
Faina
Intreprinderea Lei Ponderea %
S.A “COMBICORM”
MOSCOVEI
2186911 29
I.I”STOIANOV IMPULS” 1508322 20
S.R.L. “SOLEANI-GRI” 813802 11
S.R.L”ALLFOMIX” 785548 10
S.R.L.”SONIPANPIT” 713323 10
S.A”FRANZELUTA”
CHISINAU
448050 6
S.R.L”DILEVA-LI” 377126 5
I.I”BEZMAN-TRPIC
RACORITOR”
314814 4.4
S.R.L.“ATALB” 301025 4
I.I. “IRINA BOTEZAT” 33049 0.4
I.I. “CIRJEI” 13049 0.2
TOTAL 7495019 100
Tebel nr.2
Furnizorii de margarina
Margarina
Intreprinderea lei Ponderea %
S.R.L..”CUPTORUL
FERMECAT”
230555 59
S.R.L.”ËLIT-PAN” 116191 30
S.R.L.”CLIP” 40837 11
TOTAL 387583 100
Tebel nr.3
Furnizori de ambalaj
Ambalaj
Intreprinderea lei Ponderea %
S.R.L.”EUROCOMPRODEX” 773292 73
S.R.L..”ORIZONT” 192042 18
S.R.L”MOPAK” 95410 9
TOTAL 1060744 100
Tebel nr.4
20
Furnizori de unt
Unt
Intreprinderea lei Ponderea %
I.M”COMBINATUL DE
BRANZETURI”
75503 22
S.A. “FABRICA DE
BRANZETURI”
268450 78
TOTAL 343953 100
Tabel nr.5
Furnizori de zahar

Intreprinderea lei Ponderea %
S.R.L.”SEDIERA” 723707 78
S.R.L”RAMAIANA” 198511 22
TOTAL 922218 100
Tabel nr.6
Din date prezentate in tebelele de mai sus se observa ca faina ocupa o pondere
foarte mare din totalul de materii prime si material pe care intreprinderea pe
achizitioneaza pentru a puatea sa-si desfasoare activitatea. Faptul ca intreprinderea
contracteaza mai multi furnoizori de faina constituie un moment pozitiv, deoarece
are posibilitatea sa aleaga, sa negocieze pretul la faina, cat si faptul ca existenta
unui numar mai mare de furnizori reduce riscul intreprinderii de a se bloca in cazul
cand unul din furnizori nu poate sa furnizeze material prima- faina.
Cat priveste furnizarea de alte material si ingredient, acestea din urma au o pondere
mult mai mica in comparative cu furnizarea de faina, si de aceea numarul
furnizorilor de diverse material e(margarina, unt, ambalaj,…)este mic
Clientii:
Clientii intreprinderii sunt in mare parte populatia din or. Cahul, care are o pondere
foarte mare. Comercializarea produselor in oras se face prin reteaua de magazine
de firma. Intreprinderea dispune de 12 magazine de firma. De asemenea populatia
din or. Chisinau, Balti, Galati sunt clientii Combinatului insa acestea au o pondere
foarte mica.
Concurentii:
In plan local Combinatul de Panificatie Cahul este unica in felul sau, atat dupa
capacitate, cat si dupa sortimentul vast pe care are. Concurentii la paine sunt mini
brutariile locale: Combinatul de Panificatie din Cucoara, S.R.L”Prut” ina acestea
21
au o capacitate de productie foarte mica in comparative cu Combinatul de
panificatie Cahul. cca- 2-3 tone pe zi.
Elaborarea produselor noi: intreprinderea dispune de un sortiment foarte mare,
precum si de un potential inalt pentru a largi sortimentul de productie. Insa in aceea
ce priveste elaborarea produselor noi, radicali noi, un produs de astfel de gen il
constituie fabricarea painii soie, insa acesta se produce in cantitati mici cca 2 tone
pe an, aceasta este determinat de faptul ca la noi in tara nu este dezvoltata cultura
consumului. De astfel de produse.
22


Capitolul III Productia in curs de executie a S.A.,,CahulPan ‘’
3.1. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor
fabricate
Producţia în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze
intermediare de prelucrare sau executare, nefiind încă nici produse finite, nici
semifabricate, precum şi produse necompletate în întregime. Contabilitatea
producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 „Producţia în
curs de execuţie”.
Este de menţionat că producţia (serviciile) în curs de execuţie nu trebuie şi
nici nu poate să facă obiectul înregistrării curente, permanente, pe parcursul
perioadei în cadrul contabilităţii, deoarece:
- producţia (serviciile) în curs de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei,
de regulă, prin inventariere;
- costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină
după încheierea perioadei de fabricaţie sau execuţie.
Aceste caracteristici de gestionare a produselor şi serviciilor în curs de
execuţie organizează contabilitatea astfel:
1. La sfârşitul perioadei de gestiune, în baza lucrărilor de inventariere, se
stabileşte costul efectiv (valoarea de bilanţ) al producţiei (serviciilor) în curs de
execuţie care se înregistrează în evidenţa financiară prin formula contabilă:
Dt 215 „Producţia în curs de execuţie”
Ct 811 „Producţia de bază”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
23
2. La începutul perioadei următoare se scoate din evidenţa financiară
producţia (serviciile) în curs de execuţie, înregistrată la sfârşitul perioadei, întrucât
aceasta este în continuă mişcare, transformare şi finalizare, iar informaţiile
înregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pentru
intervalul imediat următor, creditând contul 215 prin debitul contului 811
„Producţia de bază” sau 812 „Activităţi auxiliare”.

Conform „Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile” contul
215„Producţia în curs de execuţie” se mai debitează sau se creditează în
următoarele cazuri:
1. Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia
inventarierii:
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit 612 „Alte venituri operaţionale”
2. Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia
inventarierii:
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie”
3. Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vândute:
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie”
4. Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma evenimentelor
excepţionale:
Debit 723 „Pierderi excepţionale”
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie”
24
Informaţiile privind producţia şi serviciile în curs de execuţie se
generalizează în registrul pentru contul 215 „Producţia în curs de execuţie”. La
sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărţii mari datele din registrele
folosite se trec în Bilanţul contabil pe rîndul 220 „Producţia în curs de execuţie”.
S.A. „CAHULPAN” nu dispune de produse în curs de execuţie, deoarece se
ocupă cu obţinerea produselor de panificaţie şi patiserie, produse care nu necesită o
perioadă lungă de timp pentru a fi fabricate. Deci, în contabilitatea S.A.
„CAHULPAN” contul 215 „Producţia în curs de execuţie” practic nu este utilizat
niciodată.
Produsele cuprind semifabricatele, produsele finite şi produsele reziduale
operaţiunile economice specifice mişcării şi gestiunii produselor, sunt:
- obţinerea produselor şi semifabricatelor din secţiile de producţiei şi
predarea lor la depozit;
- efectuarea controlului calităţii şi identificarea produselor rebutate sau
necorespunzătoare sub aspect calitativ;
- prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor pentru alte întreprinderi;
- vânzarea produselor către clienţi;
- eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consum intern;
- verificarea integrităţii stocurilor de produse finite şi semifabricate.
Operaţiunile specificate se înregistrează în bonul de predare, bonul de
consum (Anexa 74), bonul de transport sau în alte documente primare interne
(Anexa 75) care justifică mişcarea produselor între secţii, magazine şi depozite. În
cazul constatării rebutului se întocmeşte nota de rebut în care se consemnează
produsele sau semifabricatele rebutate definitiv sau constatate ca produse
reziduale. Eliberarea produselor şi semifabricatelor din depozite pentru vânzare se
consemnează în factura fiscală sau factura de expediţie după caz în baza
25
contractului de cumpărare La eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru
consumul intern sau preluarea ulterioară se întocmeşte bonul de consum.
Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor şi produselor
reziduale destinate vânzării se ţine cu ajutorul contului 216 „Produse” care este un
cont de activ. În debit se înregistrează costul efectiv al produselor reziduale intrate
în gestiune, obţinute din producţia proprie prin creditul conturilor 811 „Producţia
de bază” etc. :
Debit 216 „Produse”, subcontul 216.1 „Produse finite” la suma de
270591,75 lei;
Credit 211 „Materiale” la suma de 271,03 lei;
Credit 217 „Mărfuri” la suma de 106371,90 lei;
Credit 711 „Costul vânzărilor” la suma de 163948,82 lei.
Se creditează:
Credit 216 „Produse”, subcontul 216.1 „Produse finite” la suma de
310663,76 lei;
Debit 811 „Producţia de bază” la suma de 310663,45 lei;
Debit 821 „Adaos comercial” la suma de 9,51 lei;
Debit 825 la suma de -9,20 lei.
Evidenţa analitică a produselor finite, semifabricatelor şi produselor
reziduale şi organizează cu ajutorul fişelor sau cartelelor şi se poate dezvolta pe
tipuri de produse semifabricate şi produse reziduale. La sfârşitul perioadei de
gestiune informaţiile privind produsele se generalizează în registrul pentru contul
216 „Produse”, iar după perfectarea Cărţii mari informaţiile privind stocurile de
produse se reflectă în Bilanţul contabil pe rândul 230 „Produse”. Mărfurile sunt
contabilizate cu ajutorul contului 217 „Mărfuri” .
26
3.2. Contabilitatea creanţelor

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de
relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate,
beneficiarii de servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata
impozitelor şi taxelor, alte persoane juridice şi fizice. Creanţele reprezintă drepturi
juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele
întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale
ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.
Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul
când momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra
produselor, mărfurilor şi altor active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu
coincide cu momentul achitării acestora.
Livrarea produselor (mărfurilor) şi prestarea serviciilor în urma cărora apar
creanţele comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente primare:
- factura fiscală;
- factura de expediţie;
- procesul - verbal de primire-predare a serviciilor;
- dispoziţia de plată;
- bonul de primire;
- procesul - verbal de inventariere, etc.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale
se ţine pe fiecare debitor, pe termen de formare şi de achitare a acestora.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa formarea şi achitarea
creanţelor cu o durată mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi
clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate, serviciile prestate şi avansurile
27
acordate pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanţe pe
termen scurt”.
221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”;
222 „Corelaţii la datorii dubioase”;
223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Conturile de activ 221 şi 223 sunt destinate pentru înregistrarea valorii
contractuale a produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate, inclusiv TVA.
În debitul conturilor nominalizate se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt
aferente facturilor comericale, iar în credit – achitarea lor. Soldurile acestor conturi
sunt debitoare şi reprezintă sumele creanţelor pe termen scurt ale părţilor nelegate
şi legate la finele perioadei de gestiune.
Formule de achitare în contabilitate a creanţelor comerciale sunt:
a) contra mijloacelor băneşti;
b) prin cambiile emise de cumpărător;
c) prin schimb de active;
d) pe seama avansurilor primite.
În cazul când valoarea materialelor primite depăşeşte valoarea produselor
livrate, la suma diferenţei achitate de către vânzător prin mijloace băneşti se
întocmeşte formula contabilă:
Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit 242 „Cont de decontare”
Pentru a facilita achitarea creanţelor şi a stocurilor, creşterea vînzărilor,
întreprinderile pot acorda cumpărătorilor diferite reduceri şi înlesniri (reduceri de
preţ pentru clienţii permanenţi, pentru achitarea înainte de termenul de plată stabilit
28
în contracte, în cazul necorespunderii calităţii mărfurilor cu cerinţele stipulate în
contracte, etc.)
Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de preţuri acordate depinde
de perioada în care au fost înregistrate reducerile, de faptul dacă întreprinderea
formează sau nu rezerve pentru acoperirea pierderilor din reduceri, de preţuri şi
returnări de mărfuri şi utilizează sau nu contabilităţii de gestiune 822 „Returnarea
şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”. Reducerile la preţ pot fi acordate:
- în momentul vînzării mărfurilor;
- după vânzarea mărfurilor;
 până la reflectarea veniturilor în Rapoartele financiare anuale;
 după reflectarea veniturilor în Rapoartele financiare anuale.

Creanţele pot apărea nu numai la livrarea mărfurilor (serviciilor), ci şi la
acordarea creanţelor pentru procurarea activelor (serviciilor). Acordarea şi
utilizarea avansurilor se reflectă în contabilitate prin întocmirea următoarelor
formule contabile:
1) acordarea avansurilor în contul livrării activelor (prestării serviciilor):
Debit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Cont de decontare”
Credit 243 „Cont valutar”
2) Utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor faţă
de furnizori şi antreprenori:
Dedit 521 „ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Debit 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
29
Credit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
3) Restituirea avansurilor în cazul în care livrarea mărfurilor sau prestarea
serviciilor nu a avut loc:
Debit 241 „Casa”
Debit 242 „Cont de decontare”
Debit 243 „Cont valutar”
Credit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Pentru majorarea volumului de vânzări întreprinderile acceptă vânzările de
mărfuri şi servicii cu achitarea în rate. În astfel de situaţii unele sume nu vor fi
achitate de cumpărători (clienţi), adică vor deveni datorii dubioase. Decontarea
creanţelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se efectuează în baza
următoarelor documente:
- lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;
- ordinul conducăorului întreprinderii privind decontarea creanţelor;
Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin:

- raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei;
- decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase
create anterior.
Metoda decontării directe a creanţelor dubioase prevede raportarea acestora
la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost constatate. Însă aplicarea ei în
practică conduce la încălcarea principiilor concordanţei şi prudenţei, deoarece
suma creanţelor dubioase nu se referă la veniturile constatate anterior în perioada
respectivă, în baza principiului specializării exerciţiului. Conform metodei
30
specificate, suma creanţelor reflectată în bilanţ nu poate fi considerată reală,
întrucît include şi suma care se consideră dubioasă şi probabil nu va fi achitată.
La suma datoriilor dubioase anulate prin decontarea directă se întocmeşte
formula contabilă:
Debit 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Metoda decontării creanţelor pe seama rezervelor create în aceste scopuri
este mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind datoriile
dubioase în Rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care s-a constatat că
clientul nu este în stare să achite datoria.
Lista creanţelor comerciale stă la contabilizării datelor
Creanţele privind decontările cu bugetul au particularităţi datorită
reglementării normative specifice a modului de determinare şi de achitare a
creanţelor şi datoriilor faţă de bugetul de stat. Creanţele bugetului faţă de
întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate şi achitate la
buget ale impozitelor şi taxelor, a căror mod de administrare şi de contabilizare are
un aspect complex. Situaţiile de apariţie a creanţelor sunt în dependenţă de
specificul operaţiunilor economice, tipul impozitului şi cuprind sumele:
- impozitul pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut la
sursa de plată, plătit în cursul anului în străinătate, reţinut în cazul plăţii anticipate
a dividentelor intermediare;
- TVA pentru trecerea în cont, TVA de recuperat, TVA calculată de la avansurile
primite;
- accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont;
- alte impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în plus.
Sumele calculate şi achitate a creanţelor bugetului se înregistrează în
contabilitate în baza documentelor primare: calcule şi note contabile, facturi
31
fiscale, dispoziţii de plată trezorială, ordine şi decizii ale unităţilor economice sau
organelor de stat, etc.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
creanţelor aferente decontărilor cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget,
conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen
scurt privind decontările cu bugetul”. În debitul acestui cont se înregistrează
avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia
TVA), sumele plătite în plus la buget, precum şi diferenţelor dintre sumele TVA
plătite sau de plătit, primită sau de primit, iar în credit – sumele trecute în cont
pentru stingerea diferenţelor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în
perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate
din buget. Soldul acestui cont este debit şi reprezintă datoriile bugetului de stat faţă
de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Suma impozitului pe venit de achitat se determină la sfărţitul anului de
gestiune de către întreprindere de sinestătător, în funcţie de mărimea impozitului
pe venit achitat în cursul anului de gestiune care poate fi plătit direct, în rate
trimestriale şi/sau indirect, prin reţineri la sursa de plată care reprezintă avansuri
ale impozitului pe venit.
Virarea la buget a plăţilor în rate a impozitului pe venit în cursul perioadei
de gestiune se reflectă în felul următor:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Cont de decontare”
Credit 243 „Cont valutar”

Creanţele personalului repezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere
şi apar în urma:
32
- acordării avansurilor spre decontare (titularii de avans);
- procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
- altor datorii (privind pensiile alimentare şi alte titluri executorii, privind
plăţile efectuate în folosul angajaţilor pentru serviciile comunale, etc.)
Creanţele personalului se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor
documente primare:
- dispoziţia de plată;
- lista de plată;
- documentele cu titluri executorii;
- lista inventarierii a creanţelor şi datoriilor;
- decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;
- angajamentul de plată.
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt ale personalului şi
utilizează contul de activ 227 „Creanţe scurt ale personalului”. În debit se reflectă
apariţia creanţelor pe termen scurt ale personalului, iar în credit – achitarea
acestora. Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele personalului faţă de
întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Eliberarea avansului spre decontare:
Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Cont de decontare”
Credit 243 „Cont de decontare”
Trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularii de avans:
Debit 712 „Cheltuieli comerciale”
33
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Dacă titularul de avans nu a folosit toată suma avansului acordat sau a
efectuat cheltuieli din contul avansului, dar care nu sunt confirmate în modul
stabilit, la suma respectivă se întocmesc formulele:
- la suma restituită a avansului:
Debit 241 „Casa”
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
- la suma reţinută din salariu:
Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Creanţele privind veniturile calculate reprezintă sume datorate
întreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate în baza contractelor
încheiate sau legislaţiei în vigoare. Veniturile calculate ale întreprinderii cuprind:
- venituri privind arenda;
- veniturile privind dobînzile;
- veniturile privind dividentele calculate;
- alte venituri.
Creanţele privind veniturile calculate se determină şi se reflectă în
contabilitate în baza contractelor comerciale, de arendă curentă, contractelor de
depozit sau de împrumut, notelor şi calculelor contabile, deciziilor privind plata
dividentelor, dispoziţiilor de plată, etc.
Evidenţa analitică a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe tipuri de
venituri înregistrate, pe debitori şi perioade de încasare acestor creanţe. Pentru
34
generalizarea infirmaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor
curente privind veniturile calculate este destinat contul de activ 228 „Creanţe pe
termen scurt privind veniturile calculate”. În debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor privind veniturile calculate, iar în credit – achitarea
acestora. Soldul este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente
veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.
Operaţiunile privind determinarea şi încasarea creanţelor aferente veniturilor
calculate se reflectă în registrul pentru contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate” elaborat de fiecare înreprindere de sine stătător. Acest registru
este structurat pe tipuri de venituri şi cheltuieli.
Lista creanţelor comerciale stă la contabilizării datelor
Debit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” la suma
de 36439,42 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” la suma de 6073,22 l.
Credit 611 „Venituri din vânzări” la suma de 30366,20 lei.
În momentul creditării contului:
Debit 241 „Casa” la suma de 1197,92 lei;
Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
S.A. „CAHULPAN” foloseşte şi contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.
În baza listei creanţelor se întocmesc formulele contabile.

Schema tehnologica a intreprinderii de panificatie contine 3 comportamente
principale:
- Depozitul de faina si pentru materie prima si auxiliara
- Sectiile de producere
- Expeditie si magazine
35
Faina din autocamion cu ajuotul unui furtun M-121 unit la panoul de primire si cu
ajutorul aerului comprimat se pompeaza in unul din buncherele M-118 din deposit.
Din buncherul M-118 cu ajutorul aerului comprimat ce vine de la statia de
compresoare KC faina trece pei alimentatorul rotativ M-122 in buncherul de
rezerva, apoi in cernatorul S2-HMV, cantar- automat. DM-100, apoi in buncherul
sub cantar. Prin conducta de faina se transporta in buncherele de producer
intermediare, apoi- in buncherele de producer.
Pentru curatarea aerului fiecare buncher este inzestrat cu filter M-102, buncherele
de producer-HE-161.
Alimentarea cu apa are loc din reteaua orasaneasca de alimentare cu apa, deci sunt
recipient pentru apa rece si pentru apa calda. Apa este folosita pentru necesitatile
gospodaresti si de producer. Apa calda este incalzita. Ea trece prin filter cu
cationii, unde este livrata si solutie de sare pentru curatirea acestor cationi. Cu
ajutorul unei pompe centrifuge apa este livrata in cazan pentru obitinerea aburilor.
Cu ajutorul acestui abur are loc incalzirea apei reci cu ajutorul unei serpentine
instalate in recipientul dat.
Sarea se utilizeaza sub forma de solutie. Ea se pompeaza in recipient pentru
pastrare, apoi in vase de nivel constant. Solutia de zahar se prepara in instalatia
pentru preparare T1-XCP. Solutia este transmisa in vase unde se acumuleaza, apoi
trece in vas cu nivel constant de unde se trimite spre producere.
Concentratul de drojdie se adduce cu autocisterna, se pompeaza cu ajutorul
pompei- centrifuga in tancuri si se depoziteaza in vasuri de tip RVO, mai apoi se
pompeaza in vasuri de nivel constant.
Uleiul la fel se depoziteaza in vasuri RVO-2500, apoi in vasuri de nivel constant
Laptele praf se adduce in saci de hartie si se pastreaza in deposit.
Aluatul pentru prepararea franzelei se pregateste pe bza maielei lichide sarate, care
se amestica in malaxorul de tipaI 8-HTM. Faina se dozaeaza cu ajutorul
dozatorului, componentele se pomepeaza un cuva de fermentare a maielei lichide
36
ce 5 sectii. Prin pompa HSM-10 maiaua se pompeaza in masaina de framantat
aluat A2-HTT. Apoi prin scurgere nimereste in palnia divizorului A2-HTM, unde
are loc divizarea aluatului unde are loc divizarea aluatului. Bucatile de aluat prin
intermediul transportului trec in masina de rotunjit aluat T1-HTM. Dupa ce isi iau
forma bucatile de aluat nimeresc cu ajutorul aranjatorului in dulap de dospire T1-
HRZ-140 si in sfarsit, din dulap dup ace semifabricatele cu dospit nimerec pe vatra
cuptorului. La iesirea din cuptor painea se transporta la masa circular, de unde se
aseaza in rastele si se transmite la depozitare si la expeditie.
3.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti
Mijloacele băneşti reprezintă activele lichide ale întreprinderii şi se clasifică:
a) în funcţie de valuta în care sunt exprimate:
- mijloacele băneşti în valută naţională;
- mijloacele băneşti în valută străină;
b) în funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
- mijloace băneşti în numerar;
- mijloace băneşti în conturi bancare;
- alte mijloace băneşti (documente băneşti etc.).
c) în funcţie de posibilitatea utilizării:
- mijloace băneşti legate;
- mijloace băneşti nelegate.
Pentru păstrarea numerarului şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere este destinată casieria. În casieria întreprinderii numerarul poate fi
primit din contul de decontare, ca rambursare a avansurilor neutilizate de către
titularii de avans, sub forma venitului în urma vânzării în numerar a producţiei.
Numerarul în casierie este primit din contul de decontare de către casier în baza
documentului ”Cec bănesc”. La intrările de mijloace băneşti se perfectează
„Dispoziţie de încasare” cu chitanţă. Eliberarea numerarului din casă este legat
de achitarea salariilor, premiilor şi altor plăţi salariaţilor, de eliberarea
37
avansurilor spre decontare titularilor de avans, documentul de bază care se
întocmeşte la eliberarea banilor din casă este „Dispoziţie de plată”
Achitarea salariului se efectuează perfectând un „Borderou de plată” La vărsarea
mijloacelor băneşti în contul de decontare se perfectează un „Aviz la plata în
numerar”, în care se indică numărul contului, suma, denumirea întreprinderii,
numele deponentului.
La sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi plăţi sunt
înscrise de către casier în „Registrul de casă” care poate fi perfectat manual sau în
mod automatizat. Registrul de casă se completează în două exemplare prin foaia de
indigo. Primul exemplar rămâne în registrul de casă, iar al doilea serveşte în
calitate de raport al casierului.
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din
casieria companiei se ţine în contul activ 241 ”Casa”. În debitul acestui cont se
reflectă toate încasările de mijloace băneşti în casă, iar în creditul – plăţile în
numerar. Operaţiunele economice privind debitul şi creditul contului 241 se
reflectă în registre analitice şi sintetice, care se elaborează de sinestătător de fiecare
întreprindere şi se organizează pe tipuri de activităţi pentru a facilita selectarea
informaţiei necesare pentru întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti.
Mijloacele băneşti încasate în casierie se reflectă prin întocmirea formulelor
contabile
Debit 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în valută naţională” la suma de
97885,00 lei;
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1 „Facturi de primit din ţară” la suma de 20061,00 lei;
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.1
„Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii” la suma de
38
440,00 lei;
Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4 „Creanţe pe
termen scurt privind alte operaţii” la suma de 225,00 lei;
Credit 241 „Casa” la suma de 77159 lei.

Ieşirea mijloacelor băneşti din casierie se contabilizează prin formulele
contabile (Anexa 91) :
Debit 242 „Cont de decontare”, subcontul „Mijloace băneşti nelegate” la
suma de 96005,00 lei;
Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul
521.1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 3034,00 lei;
Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirae muncii”, subcontul
531.1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma de 3714,00 lei;
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administartive”, subcontul 713.5
„Cheltuieli în scopuri de binefacere şi spozorizare” la suma de 1600 lei;
Credit 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în valută naţională” la suma de
104353,00 lei.
Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor,
întreprinderile deschid conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate
operaţiile de decontare. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi
mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională, înregistrate în contul de decontare
al companiei la bancă, este destinat contul de activ 242 ”Contul de decontare”. În
debiutul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit –
utilizarea mijloacelor băneşti.
39
Documentele primare sunt: ordin de plată (Anexa 92), extras din cont
(Anexa 93), borderou însoţitor la geantă (Anexa 94) etc.
S.A. „CAHULPAN” dispune de 2 conturi bancare deschise la :
- Banca Socială;
- Banca Agricolă.
Încasările în contul de decontare al companiei se reflectă prin formula
contabilă:
Debit 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Mijloace băneşti nelegate”
la suma de 219330,96 lei;
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 162749,96;
Credit 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în valută naţională” la suma de
48940 lei;
Credit 245 „Transferuri băneşti în expediţie” la suma de 7600 lei;
Credit 612 „Alte venituri operaţionale” la suma de 41 lei.
Plăţile din contul de decontare se reflectă astfel:
Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul
521.1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 154600,00 lei;
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.7 „Datorii
privind impozitul pe venit al pers. fizice” la suma de 50000,00 lei;
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 713.9 „Alte
cheltuieli generale şi administrative” la suma de 32,50 lei;
Credit 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Mijloace băneşti
40
nelegate” la suma de 204632,50 lei.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile pe teritoriul Republicii
Moldova şi din străinătate este destinat contul de activ 243 ”Cont valutar”. În debit
se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în creditul – utilizarea
acestora. Diferenţele de curs valutar sunt reflectate de către bancă în extrase de
cont speciale. Operaţiunele privind încasarea mijloacelor băneşti la contul valutar
se reflectă în contabilitatea prin formula contabilă:
Debit 243 ”Cont valutar”
Credit 221, 223, 224, 227, 228, 229.
În afară de contul de decontare şi contul valutar, compania poate deschide la
bancă şi alte conturi. În aceste conturi se ţine evidenţa mijloacelor băneşti atât în
valută naţională, cât şi străină alocate, în acreditive, în carnete de cecuri cu limita
de sumă, în mijloace pe cartele de credit şi magnetice. Pentru generalizarea
informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în acreditive, în
carnete de cecuri cu limită de sumă, mjloace pe cartele de credit şi magnetice, este
destinat contul 244 ”Conturi speciale la bancă”.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în expediţie depuse în casieriile băncii sau oficiilor poştale, cu scopul
înregistrării în contul de decontare sau în alt cont bancar, este destinat contul de
activ 245 ”Transferuri băneşti în expediţie”. Drept bază documentară pentru
înregistrarea operaţiilor în acest cont pot servi chitanţele oficiului poştal, copia
borderoului de însoţire a numerarului.
La suma numerarului vărsat în casa oficiului poştal, predat încasatorului sau
caselor băncii, cu scopul virării şi înregistrării în conturile bancare ale companiei,
se întocmeşte formula contabilă:
Debit 245 ”Transferuri băneşti în expediţie”
Credit 241 „Casa”
41
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
În contabilitate pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea
documentelor băneşti este destinat contul de activ 246 ”Documente băneşti”.
Procurarea documentelor băneşti:
- prin achitarea nemijlocită:
Debit 246 ”Documente băneşti”.
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Cont de decontare”
- prin achitarea ulterioară:
Debit 246 ”Documente băneşti”.
Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt”
S.A. „CAHULPAN”, în procesul de utilizare a mijloacelor băneşti, foloseşte
doar casieria şi conturile bancare deschise în cele două bănci comerciale, astfel în
contabilitate se utilizează mai mult conturile 241 „Casa” şi 242 „Cont de
decontare”.
42


Capitolul IV Relatiile S.A. ,,CahulPan’’ cu bugetul de stat
4.1. Impozitarea S.A. „CAHULPAN”
Relaţiile S.A. „CAHULPAN” cu bugetul de stat se concretizează în
procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal
al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:
 Generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele,
impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier;
 Locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale,
taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a oraganiza
licitaţii locale şi loterii, taxa hotelieră etc.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora,
facilităţile acordate, precum şi subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt
reglementate de „Codul fiscal”, „Legea privind taxele locale” nr. 186-XII din
19.07.1994, cu modificările şi completările ulterioare, „Legea bugetului de stat” pe
anul respectiv şi alte acte normative.
Datele contabilităţii sunt utilizate pentru stabilirea multiplelor impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice.
Ansamblul legislaţiei fiscale aplicabilă instituţiilor se bazează pe informaţiile
furnizate de contabilitate, în măsura în care stabilirea rezultatului impozabil
depinde în primul rînd de corecta determinare a rezultatului contabil. Apoi aceasta
din urmă este rectificat, extracontabil, pentru a ţine cont de diferenţierile care apar
între regulile cu specific contabil şi cele fiscale. În plus, contabilitatea oferă datele
necesare calculului taxei pe valoarea adăugată, datorată bugetului, a celorlalte
impozite şi taxe.
Impozitul pe venit: un loc important în cadrul decontărilor cu bugetul îl
ocupă impozitul pe veniturile persoanelor care desfăşoară activitatea de
43
întreprinzător. Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe venit se
reglementează de SNC 12 „Contabilitatea impozitului pe venit” şi „Codul fiscal”.
Conform „Legii bugetului de stat pe anul 2006” cota procentuală a impozitului pe
veniturile persoanelor juridice este de 15% care se aplică venitului impozabil. S.A.
„CAHULPAN” lunar predă Inspectoratului fiscal local „Darea de seamă privind
suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta”.
Venitul impozabil se determină în baza venitului contabil ( pierderea
contabilă) în decursul perioadei de gestiune şi pentru impozitarea profitului se
corectează cu diferenţele permanente şi temporare (impozabile, deductibile). De
aceea standartul numit nu este definitiv lămurit şi comentat teoretic şi nu este uşor
înţeles în contabilitate şi pot fi comise greşeli şi erori depistate sub acest aspect.
În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi
cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. – reguli de calcul şi constatare în
scopurile contabilităţii financiare. De aceea există:
1. venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale, dar care nu sunt
recunoscute de regulile S.N.C.
2. venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de
regulile legislaţiei fiscale.
Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor
fiscale. Deci, venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul contabil al
perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia
fiscală. Aceasta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al
perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.
S.A. „CAHULPAN” îndeplineşte „Declaraţia cu privire la impozitul pe venit”, în
cazul dat pentru perioada fiscală 2005 .
Este dovedit că dacă erorile au fost depistate sau plăţile privind impozitul pe
venit nu s-au efectuat la timp atunci apariţia acestor cazuri poate fi lămurită prin
lipsa de atenţie sau lipsa mijloacelor băneşti în contul de decontare. În cazurile
date întreprinderea, neavând posibilitatea reală de achitare pentru greşelile comise
44
la calcularea şi plata impozitului pe venit ocolesc informaţia corectă şi deplină a
veniturilor şi profitului până la impozitare pentru diminuarea impozitului.
În cazul depistării de către întreprinderea după 31 martie în declaraţia
prezentată organelor fiscale a greşelilor care au drept consecinţă necesitatea
introducerii corectărilor în declaraţia fiscală, întreprinderea este obligată să
prezinte o nouă declaraţie cu corectările respective, pentru anul fiscal în care au
fost admise greşelile cu indicarea penalităţilor şi/sau amenzii, dacă greşelile au dus
la diminuarea venitului impozabil. În cazul cînd o oarecare sumă a impozitului pe
venit nu este achitată în termenul stabilit la prezentarea declaraţiei, pentru această
sumă se plăteşte o penalitate calculată în mărime stabilită de BNM.
Datele oferite de conturile anuale ce constituie într-un instrument, care
favorizează controlul de către organele administraţiei fiscale, în scopul achitării la
timp a obligaţiilor pe care le are unitatea faţă de societate şi prevenirii evaziunii
fiscale. Pentru a asigura îndeplinirea acestui obiectiv, legiutorul a intervenit prin
multe acte normative care stabilesc obligaţiile contabile ale întreprinderilor,
condiţiile de deductibilitate a cheltuielilor (prin înregistrarea lor în contabilitate) şi
dreptul organelor fiscale de a verifica contabilitatea întreprinderii. Această
verificare are ca obiect examinarea documentelor contabile ale unei întreprinderi şi
de a le confrunta cu situaţia, de fapt, pentru a controla declaraţiile depuse de
unitate şi eventual de a determina impozitele suplimentare. Controlul stabilirii
impozitelor şi taxelor urmăreşte astfel întărirea disciplinei financiar-fiscale a
întreprinderilor. Ca urmare, rolul controlului anual al societăţii este de prim ordin,
constatând un suport şi o garanţie a calităţii informaţiilor conţinute, pentru luarea
deciziilor atât de către utilizatorii interni cât şi de cei din afara unităţii.
Taxa pe valoarea adăugată: TVA reprezintă un impozit indirect care,
potrivit normelor în vigoare, se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor, precum şi prestările de servicii. Aceasta
este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare sediu al circuitului economic.
Ea se calculează pentru livrările de bunuri şi servicii. Conforl titlului III din „Codul
fiscal”, TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării
45
exerciţiilor (metodei de calcul). Livrările de produse şi servicii pot fi grupate în
livrări impozabile cu TVA la cota standart – 20%, cotele reduse – 8% şi la cota
zero, în funcţie de tipul mărfurilor, consumatorilor şi caracterul operaţiunii, şi
livrări scutite de TVA (neimpozabile).
Data obligaţiei fiscale apare la momentul livrării bunurilor sau serviciilor, fie
la momentul eliberării facturii fiscale sau primirii plăţii, în funcţie de faptul ce a
avut loc. Livrările impozabile trebuie să fie însoţite de factura fiscală – document
cu regim special care justifică operaţiunea economică, suma TVA şi atestă dreptul
trecerii în cont a TVA la cumpărător, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în
numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, în cazul când
eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurările şi livrările sunt înregistrate
cronologic, respectiv, în „Registrul de evidenţă a procurărilor” şi „Registrul de
evidenţă a livrărilor” în baza cărora se întocmeşte „Declaraţia privind TVA”
Fiecare subiect impozabil este obligat să întocmească şi să prezinte
„Declaraţia privind TVA” pentru fiecare perioadă fiscală nu mai târziu de ultima zi
a lunii care urmează după perioada fiscală.
Alte taxe şi impozite: S.A. „CAHULPAN” este obligată să achite
următoarele taxe şi impozite:
- „Impozitul pe bunurile imobiliare” (Anexa 27): este un impozit care se
achită trimestrial şi reprezintă 0,1% din valoarea medie de bilanţ a clădirilor şi
construcţiilor;
- „Darea de seamă pe taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii
de deservire socială” (Anexa 28): este o taxă care se achită trimestrial şi suma
necesară spre achitare se calculează funcţie de suprafaţa unităţilor de comerţ.
- „Darea de seamă pe taxa pentru amenajarea teritoriului” (Anexa 29): este o
taxă ce se achită trimestrial, iar suma necesară achitării se aclculează funcţie de
numărul de salariaţi ai S.A. „CAHULPAN”.
- „Darea de seamă pe taxa de aplicare a simbolicii locale” (Anexa 30): este
o taxă ce se achită trimestrial şi cota taxei reprezintă 0,1% din venitul din vânzări a
46
producţiei fabricate căreia i se aplică simbolica locală.
- „Darea de seamă la taxa pentru apă” (Anexa 31): este o taxă ce se achită
trimestrial şi cotele taxei pentru
3
1m reprezintă 0,50 lei pentru apa utilizată din
orice sursă şi 8,00 lei pentru apa utilizată din orice sursă destinată îmbutelierii.


4.2. Asigurarea la S.A. „CAHULPAN”
În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a afctorilor de
producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile
asigură bunurile, personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de
incertitudine excepţionale. În conformitate cu „Legea privind sistemul public de
asigurări sociale” nr. 489-XIV din 8.07.1999, cu modificările şi completările
ulterioare, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a
persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii,
prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi
alte prestaţii prevăzute de legislaţie.
Tarifele cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pe anul
2006 reprezintă 26% la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru
întreprinderile care angajează persoane prin contract individual de muncă. Cotele
de asigurare socială obligatorie ale cetăţenilor constituie 2% din salariu şi alte
recompense şi se transferă de către persoanele fizice şi juridice în termenele de
recepţionare a mijloacelor pentru achitarea salariilor. Contribuabilul trebuie să
prezinte „Darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi achitarea contribuţiilor de
asigurări sociale de stat” (Anexa 32).
Fiecare angajat al S.A. „CAHULPAN” în conformitate cu Codul Muncii are
dreptul la concediul de odihnă anual cu păstrarea locului de muncă şi salariul
mediu lunar. Concediul de muncă nu trebuie să fie mai mic de 24 de zile.
Concediul pentru primul an de muncă se acordă după expirarea a 6 luni de muncă
la unitatea respectivă. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau în
baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în două părţi una dintre care
47
va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Indemnizaţia de concediu nu
poate fi mai mică decât salariul pentru perioada respectivă şi trebuie plătită cu cel
puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. Indemnizaţia
de concediu se calculează în conformitate cu modul de calculare a salariului mediu,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Pepublicii Moldova nr.31 din 11 ianuarie 1994,
cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează perioadele, sumele şi
tipurile de plăţi incluse la determinarea salariului mediu. Calculul indemnizaţiei
pentru concediul anual se efectuează în “ Fişa de calculare a drepturilor băneşti
pentru concediu” (Anexa 33).
Pentru persoanele încadrate în câmpul muncii , dar care nu au atins vârsta de
18 ani li se acordă un concediu suplimentar de 4 zile calendaristice. Salariaţii aflaţi
în sesiunea de reper li se acordă concediu de studii numai în cazul în care fac prima
facultate, cu plata acestuia în felul următor:
 60 % din salariul tarifar, pentru persoanele care fac studii medii;
 75 % din salariul tarifar, pentru persoanele care fac studii superioare.
Personalul se poate afla şi în următoarele tipuri de concedii:
 concediu pe cont propriu;
 concediu de maternitate;
 concediu pentru îngrijirea copilului, şi alte cazuri.
Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului
medical eliberat potrivit legislaţiei în vigoare şi tabelul de evidenţă a timpului de
lucru .Stabilirea indemnizaţiei se face astfel:
 60 % din salariul tarifar dacă salariatul are o vechime în muncă până la 5ani;
 70% dacă salariatul are o vechime în muncă între 5 - 8 ani;
 100 % din salariul tarifar dacă salariatul are o vechime în muncă mai mult de 8
ani, dacă e bolnav de SIDA sau de cancer.
Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se achită de
întreprindere prestaţiilor de asigurări sociale. Este necesar de remarcat momentele:
48
 la suma concediului medical nu se calculează contribuţia la Asigurările sociale
de stat în mărime de 26%;
 din indemnizaţiile pentru impozitarea temporară de muncă nu se calculează
contribuţiile individuale în mărime de 3 %;
 nu se calculează contribuţiile obligatorii privind Asigurarea medicală de 2%.


Întreprinderea poate asigura bunurile şi personalul contra cazurilor de risc în
companiile de asigurări. Aceste asigurări pot fi benevole sau obligatorii. Calculul
primelor de asigurare se efectuează conform cotelor de asigurare stabilite de
companiile de asigurări ăn condiţiile legislaţiei. Deducerea cheltuielilor de
asigurare ale persoanelor juridice se permite numai în cazul în care acestea sunt
efectuate în cazul în care acestea sunt efectuate în baza contractelor de asigurare
încheiate în conformitate cu „Legea cu privire la asigurări” nr. 1508-XII din
15.06.1993, cu modificările şi completările ulterioare.
S.A. „CAHULPAN” dispunde de următoarele contracte de asigurare:
1. Contract despre asigurarea obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor
de transport din 11.07.2006 încheiat cu compania de asigurări ASIVIT (Anexa 36);
2. Contract de asigurare a bunurilor pentru pagube produse de incendii şi alte
calamităţi din 23.01.2006 încheiat cu compania de asigurări ASIVIT (Anexa 37);
3. Contract de asigurare de accidente din 10.01.2006 încheiat cu compania de
asigurări ASIVIT (Anexa 38).
În urma încheierii contractului de asigurare compania de asigurări
eliberează S.A. „CAHULPAN” poliţa de asigurare (Anexa 39). În anul 2006 la
S.A. „CAHULPAN” a avut loc un accident de muncă, în urma acestei situaţii
persoana vătămată Boghean Lilia a fost compensată cu suma de 784 lei (Anexa
40), iar intreprinderea a primit bani din partea Agenţiei de asigurări
Cheltuielile şi veniturile S.A. „CAHULPAN”. Rentabilitatea S.A.
„CAHULPAN”
49
Activitatea S.A. „CAHULPAN” se dezvoltă pe baza atât a cheltuielilor cât şi
a veniturilor. Pe parcursul activităţii sale S.A. „CAHULPAN” dispune de
principalele venituri:
 Venituri de la realizarea mărfurilor (Anexa 12);
 Venituri din încasările creditelor (Anexa 13);
S.A. „CAHULPAN” dispune şi de următoarele cheltuieli principale care
ajută la dezvoltarea activităţii:
 Plata conturilor prezentate de furnizori (Anexa 14);
 Plata salariului (Anexa 15);
 Plata impozitelor (Anexa 16);
 Plata serviciilor comunale (Anexa 17);
 Rambursarea creditelor (Anexa 18);
 Plata dividendelor (Anexa 19);
 Cotizaţii de asigurare (Anexa 20).
Conform „Raportului privind rezultatele financiare” a S.A. „CAHULPAN”
pentru perioada 1.01.2006 – 30.10.2006 au fost stabilite următoarele date: -
venituri: 33469857 lei;
- cheltuieli: 32638991 lei.
Pentru ca S.A. „CAHULPAN” să-şi poată continua şi dezvolta activitatea pe
care o desfăşoară este nevoie ca ea să îndeplinescă 2 condiţii de bază :
1) Rentabilitatea - este capacitatea societăţii de a obţine un surplus monetar
care îi va permite să facă faţă angajamentelor şi să-şi asigure dezvoltarea.
Rentabilitatea este o condiţie care se manifestă sub două aspecte diferite, dar care
interacţionează între ele:
1.1. venitul care permite remunerarea unor factori de producţie şi mai ales
recuperarea capitalului investit;
1.2. eficacitatea în alocarea resurselor limitate ale instituţiei; sub acest aspect
rentabilitatea exprimă un raport între rezultatele obţinute şi mijloacele puse în
50
acţiune pentru obţinerea acestor rezultate. Rezultatele şi mijloacele puse în acţiune
pot fi cuantificate, în diferite moduri, dintre care menţionăm:
 din punct de vedere economic, rentabilitatea măsoară performanţa mijloacelor
de exploatare;
 din punct de vedere financiar, rentabilitatea permite remunerarea, sub o formă
sau alta a capitalului (dividente sau antofinanţare). Această remunerare este
indispensabilă pentru continuitatea activităţii societăţii;
Din punct de vedere contabil, rentabilitatea exprimă capacitatea firmei de a
recupera în mod integral resursele investite şi de a realiza concomitent un
excedent, un venit net, respectiv un plus de valoare.
Rentabilitatea financiară a S.A. „CAHULPAN” o putem calcula pe baza
datelor din Raportul financiar cu ajutorul formulei:
% 100 · =
CP
PN
Rf , unde: PN = profit net, CP = capital propriu;
% 6 100
14332605
836959
= · = Rf
Situaţie destul de favorabilă pentru societatea analizată.

2) Echilibrul financiar - care exprimă în general capacitatea societăţii de a
organiza formarea resurselor şi modul lor de utilizare. Acest termen se poate
exprima în mod concret prin:
 Solvabilitate, adică capacitatea societăţii de a face faţă scadenţelor în
materie de angajamente;

PC
AC
tate Ksolvabili = e bine să fie 1 > Ks ,
unde AC = active curente
PC = pasive curente
51
75 , 0
8786449
6646433
= = Ks
Putem observa că acest indicator este mai mic decât ar fi necesar pentru
o solvabilitate perfectă, dar este o cifră destul de satisfăcătoare.


 Lichiditate, adică atitudinea instituţiei de a-şi transforma activele în bani.
PC
SMM AC
ea Lichiditat
÷
= , este bine să fie ~ 0,7 – 0,8
unde: SMM = stocuri;
42 , 0
8786449
2929485 6646433
=
÷
= a Lichiditae

Echilibrul financiar presupune examinarea:
- riscului de exploatare de natură economică exprimat prin probabilitatea
unui rezultat negativ;
- riscului financiar privind probabilitatea ca rentabilitatea capitalurilor
proprii să fie inferioară aşteptărilor acţionarilor.
Aceste riscuri nu sunt independente. În aparenţă, echilibrul financiar se
analizează pornind de la bilanţ şi rentabilitatea pe baza contului de rezultate. Spre
exemplu: o îndatorare foarte importantă va antrena cheltuielile financiare care
diminuiază puternic rentabilitatea. Printre alte consecinţe, aceasta va împedica
obţinerea de suficiente lichidităţi pentru onorarea angajamentelor. Diferitele
instrumente de analiză a riscului confirmă interrelaţiile între aceste noţiuni.
52



Capitolul V Rapoartele financiare a S.A. ,,CahulPan’’
Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare.
Rapoartele financiare (Anexa 4) ale întreprinderii reprezintă o totalitate de
indicatori, prezentaţi în formularele stabilite pentru utilizatori şi care reflectă
situaţia financiară şi patrimonială a agentului economic sau a instituţiei bugetare şi
rezultatele activităţii economice a aceestora.
Componenţa rapoartelor financiare este determinată de perioada pentru care
acestea sunt prezentate. La toate întreprinderile perioada de gestiune pentru care se
întocmesc şi se prezintă rapoartele financiare sunt trimestrul şi anul. Anul de
gestiune se începe la 1 ianuarie şi se finalizează la 31 decembrie a anului
calendaristic, cu exepţia primului an de gestiune pentru întreprinderile nou-create
şi ultimului an de gestiune pentru întreprinderile ce se lichidează.
În cursul anului calendaristic se întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte
financiare trimestriale:
1. Bilanţul contabil;
2. Raportul privind rezultatea financiare;
3. Raport privind fluxul mijloacelor băneşti.
Conform rezultatelor anului de gestiune întreprinderile sunt obligate să
întocmească şi să prezinte rapoartele financiare anuale, în componenţa cărora, în
afară de rapoartele financiare nominalizate mai sus, sunt incluse:
a) Raportul privind fluxul capitalului propriu;
b) Anexa la bilanţul contabil;
c) Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
d) Nota explicativă.
53
Rapoartele financiare trebuie să conţină indicatorii corespunzători pentru
perioadele curentă şi precedentă. Termenele de prezentare a rapoartelor financiare
trimestriale sunt stabilite prin Legea contabilităţii: de la data 15 până la 25 a lunii
următoare după trimestrul de gestiune, ale celor anuale: de la 25 ianuarie până al
15 martie a anului următor după anul de gestiune.
1. Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă
patrimoniul şi situaţia economico-financiară a companiei la un moment dat.
Exigenţele conţinutului informaţional al bilanţului sunt foarte mari, iar
regulile de întocmire foarte precise, astfel că pentru finalizarea lui este obligatorie
parcurgerea unor lucrări premergătoare a căror executare se desfăşoară succesiv
într-o ordine logică şi anume:
- verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi
financiare efectuate în timpul anului sau în perioada pentru care se
întocmeşte bilanţul;
- întocmirea primei balanţe de verificare (a rulajelor şi a soldurilor)
înaintea inventarieii;
- inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componente ale
patrimoniului administrat, precum şi resurselor de provenienţă a
capitalului, drepturilor de creanţă şi datoriilor;
- verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea
constatată la inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar;
- stabilirea rezultatellor financiare ale exerciţiului;
- întocmirea bilanţului contabil şi anexelor la bilanţ.
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de
Ministerul Finanţelor al R Moldova. Posturile bilanţiere sunt grupate după
destinaţie, nu se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv.
Conform S.N.C. bilanţul contabil cuprinde trei elemente principale, legate
nemijlocit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii, şi
anume:
54
1. active;
2. capital propriu;
3. datorii.
2. Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile
economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioada de gestiune.
Întreaga totalitate de indicatori prezentaţi ăn acest raport poate fi subdivizată în trei
grupe:
- venituri, structura, modul de evaluare, de constatare şi contabilizare;
- cheltuieli, definiţia şi criteriile de constatare;
- rezultate financiare (profit sau pierdere), care reprezintă diferenţa dintre
venituri şi cheltuieli.
În conformitate cu S.N.C.5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, acest raport
cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile şi profituirile (pierderile)
realizate în cursul perioadei curente de gestiune şi perioadei corespunzătoare a
anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat
caracterizează veniturile, cheltuielile şi rezultatele din activitatea operaţională a
companiei, determinată de statutul acesteia. Apoi în raport sunt prezentate
rezultatele financiare aferente activităţii companiei, care nu constituie pentru ea o
activitate de bază. Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele financiare
constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri
şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale planului de conturi contabile. În procesul
completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se
înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative – în paranteze.
3. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul din formulare de
bază ale rapoartelor financiare în care se reflectă toate modificările în resursele
finanicare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor
băneşti în perioada de gestiune respectivă. Acest raport spre deosebire de alte
formulare de rapoarte financiare întocmite după metoda specializării exerciţiilor, se
întocmeşte în baza metodei de casă. Toate încasările şi plăţile mijloacelor băneşti şi
ale echivalentelor acestora se contabilizează la sumele încasate efectiv în casierie
55
sau înscrise în conturile evidenţei lor. Plăţile mijloacelor băneşti se reflectă în
sumele eliberate efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare.
Operaţiunele se consideră finalizate în ziua în care au fost suportate cheltuieli
efective sau au fost primiţi bani reali în casierie sau în conturile bancare. În
practica internaţională se aplică două metode de întocmire a Raportului privind
fluxul mijloacelor băneşti:
1. metoda directă = prin intermediul căreia în raport se prezintă încasările şi
plăţile totale ale mijloacelor băneşti pe direcţiile activităţii întreprinderii. Această
metodă permite a arăta sursele principale ale afluxului şi direcţiile retragerii
mijloacelor băneşti, a trage concluzii operative privind suficienţa mijloacelor
pentru plăţile aferente datoriilor curente, stabileşte legătura reciprocă între suma de
vânzare ţi încasările băneşti;
2. metoda indirectă = prin intermediul căreia profitul net (pierderea) din
activitatea operaţională se ajustează, ţinând cont de modificările operate în cursul
perioadei de gestiune în mărimea stocurilor de materiale, datoriilor şi creanţelor
legate de activitatea operaţională, posturilor nebăneşti (amortizarea, amînarea
impozitelor), precum şi a tuturor posturilor legate de activitatea de investiţii şi
financiară în mijloace băneşti reale. Această metodă permite a arăta legătura
reciprocă dintre diferite tipuri de activităţi ale companiei.
a) Raportul privind fluxul capitalului propriu caracterizează valoarea
patrimoniului companiei format pe seama surselor financiare proprii. Această
reprezintă o garanţie pentru creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării
companiei. Anume la această parte a activelor au dreptul să pretindă membrii
cooperativei după satisfacerea pretenţiilor patrimoniale ale creditorilor. Astfel deşi
proprietarii sunt expuşi unui risc maximal, specific activităţii companiei, ei au
dreptul la tot patrimoniul rămas. Raportul constă din 4 capitole, care cuprind date
privind soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub
aspectul grupării prevăzute de capitolul 3 al bilanţului contabil:
1. capital statutar şi suplimentar;
56
2. rezerve;
3. profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
4. capital secundar.
Tehnica întocmirii raportului constă în completarea fiecărui rând în baza
soldurilor şi rulajelor conturilor din clasa 3 a planului de conturi contabile.
b) Anexa la bilanţul contabil constituie o parte componentă a rapoartelor
financiare anuale, ce conţine informaţia privind existenţa şi mişcarea activelor şi
pasivelor întreprinderii în cursul anului de gestiune. Anexa se întocmeşte în baza
datelor conturilor şi subconturilor privind evidenţa activelor şi pasivelor
întreprinderii şi a altor informaţii.
c) Anexa la raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte pentru
aprofundarea şi specificarea posturilor separate din Raportul privind rezultatele
financiare şi este compusă din 5 capitole:
1. activitatea operaţională;
2. activitatea de investiţii
3. activitatea financiară;
4. activitatea financiară; rezultatul exepţional;
5. cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
Acest formular constituie o descifrare a tuturor indicatorilor din raportul
privind rezultatele financiare. Aici sunt reflectate datele generale privind vânzările
nete şi costul vânzărilor din activitatea operaţională (de bază) a întreprinderii. Se
dezvăluie structura elementelor din raportul privind rezultatele financiare aferente
veniturilor şi cheltuielilor pe toate tipurile de activităţi ale întreprinderii şi surse de
formare, precum şi veniturile şi pierderile exepţionale. Aici este de asemenea
prezentată informaţia referitoare la cheltuielile (economiile) privind impozitul pe
venit. Informativ se dezvăluie suma veniturilor, primite în urma schimbului
producţiei, mărfurilor, serviciilor, altă informaţie.
d) Nota explicativă constituie un capitol independent din rapoartele
financiare anuale, care se întocmeşte de toţi agenţii economici şi se prezintă tuturor
57
categoriilor de utilizatori. Nota explicativă cuprinde descrierea generală sau
analiza detaliată a sumelor, reflectate în bilanţul contabil, raportul privind
rezultatele financiare şi anexele la acestea, raportul privind fluxul capitalului
propriu, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, precum şi informaţii
suplimentare, ce sunt importante pentru utilizatorii rapoartelor financiare.
58

Bobliografie

Isfanescu A „analiza economico- financiara” editura Rconomica. Bucuresti 1999
Nederita A. „contabilitatea manageriala” ACAP 2000
Nicolaiescu Ovidiu „sisteme, metode, tehnici manageriale ale organizatiei” editura
Economica, Bucuresti 2000
„Contabilitate si audit” nr.7, 1998
„contabilitate si audit” nr. 4, 1997

CUPRINS

Introducere................................................................................................................3 Capitolul I Caracteristica generala …………………………………………….…..3 1.1 Caracteristica generala a S.A. ,,Cahul Pan”………………………….….……..4 1.2 Scurt istoric.........................................................................................................5 1.3 Resursele financiare a S.A. „CahulPan”............................................................7

Capitolul II .Functia de productie…………………………………………………14 2.1 Functia de productie..........................................................................................14 2.2 Relaţiile financiare a S.A. „CahulPan”..............................................................16

Capitolul III Productia in curs de executie a S.A.,,CahulPan „‟..............................23 3.1. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate............23 3.2. Contabilitatea creanţelor………………………………………...……………27 3.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti………………...………………...….…….38 Capitolul IV Relatiile S.A. ,,CahulPan‟‟ cu bugetul de stat....................................44 4.1. Impozitarea S.A. „CAHULPAN”.....................................................................44 4.2. Asigurarea la S.A. „CAHULPAN”..................................................................48

Capitolul V Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare..............55 Bobliografie.............................................................................................................60

2

Capitolul I Caracteristica generala 1.1. Caracteristica generala a S.A. ,,CahulPan”

Lucrarea este axată pe exemplul „CahulPan” S.A. care are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor de panificaţie. Societatea comercială aplică Reglementările contabile simplificate armonizate cu directivele M.D. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002. Capitalul societăţii este integral privat şi a fost depus integral de către asociaţi care sunt rezidenţi. Furnizorii de obecte de mica valoare si scurta durata consumabile sunt din Moldova. Desfacerea produselor finite se realizează către clienţi din Moldova şi se efectuează de la sediul societăţii şi/sau prin delegaţi ai societăţii angajaţi cu contracte de muncă ca distribuitori. Societatea comercială utilizează ca metodă de amortizare a imobilizărilor corporale metoda liniară, iar ca metodă de evidenţă a stocurilor metoda inventarului permanent. Contabilitatea analitică a obecte de mica valoare si scurta este organizată după metoda cantitativ-valorică. Produsele finite obţinute din procesul de producţie sunt evaluate şi înregistrate la costul estimat (standard, planificat). Obectele de la intreprinderea de desfacere cu amănuntul sunt contabilizate la preţul cu amănuntul. S.A. ,,CahulPan” este aprovizionat cu prin transferul de produse finite obţinute din procesul de producţie.

3

Operaţiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt limitate la nivelul unei luni calendaristice, respectiv luna ianuarie a anului curent. Pentru înţelegerea metodologiei de înregistrare în contabilitate, operaţiile sunt prezentate pentru un interval de timp din luna de referinţă pe zile calendaristice, iar pentru un alt interval de timp în mod cumulat. Prezentarea în mod cumulat a fost determinată de caracterul de repetabilitate al operaţiilor economice şi de necesitatea simplificării calculelor, întocmirii documentelor primare şi înregistrării în contabilitate.

Numele: S.A. “CahulPan” Genul de activitate: fabricarea produselor de panificatie Anul infiintarii: 1947, Societate pe actiuni din 1995 Director: Ivan Frant Cuspita, din 1985 Adresa: R. Moldova, 3900 m. Cahul, str. Pacii, 20 Data si numarul Certificatului de inregistrare de stat a titularului de licenta: 26 februarie 2005 MD 0024987 Codul fiscal: 1003603007486

1.2.

Scurt istoric
4

In anul 1946 pe baza unei mici brutarii locale a fost organizata fabrica de paine cu un singur cuptor, a carei capacitate era de 10 tone pe zi. La sfarsitul anului 1946 a fost instalat primul cuptor de marca FIL-2. In primul semestru al anului 1947 a fost instalat al doilea cuptor de aceeasi marca. Astfel, fabrica marindu-si capacitatea de productie devine combinat, in baza hotararii Ministerului Industriei Alimentare al RSSM pe data de 9 iunie 1947. In august 1950 cambinatul trece intr-o noua cladire. La acel moment, combinatul de panificatie din Cahul era considerat unul dintre cele mai modernizate si mecanizate combinate in acest domeniu. In decembrie 1977 a fost dat in exploatare, iar din 1978 a inceput sa functioneze fabrica intr-o asa structura cum o gasim si astazi, cu o capacitate de productie de 32 tone pe zi. Actele şi normele juridice ce reglementează activitatea S.A. “CahulPan”sunt: - legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni; - legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; - legea cu privire la privatizare; - Certificat de inregistrare anexa nr.2 - statutul societăţii anexa nr.3 - alte acte legislative ale Republicii Moldova. Impactul acestor acte normative asupra dezvoltării organizaţiei are rolul de a guverna activitatea întreprinderii,deoarece în baza acestor acte s-a constiutuit întreprinderea , precum şi funcţionarea întreprinderii are loc conform actelor normative în vigoare În perzent mediul juridic al afacerii se bazează pe legislaţia R.M. în vigoare Aceasta semnifică că toate acţiunile pe care le efctuează întreprinderea zi cu zi are ca suport un act normativ în domeniu. Întreprinderea S.A. “ Cahul Pan” este amplasată în oraşul Cahul, str. Păcii 20, pe o suprafată de 1,16 ha. Principalele blocuri ale întreprinderii sunt : 1. Blocul Administrativ ; 2. Cazangeria ; 3. Blocul Auxiliar ; 4. Magazinul Angro ; 5. Garajele ; 6. Depozitul de materie primă şi producţie finite ; Întreprinderea dată se specializează în producerea de produse de panificaţie franzelarie, covrigi, pesmeti, patiserie, paste fainoase, etc.
5

Sarea este importata din Ucraina. care a fost şi este renumită prin calitatea produselor sale. „Fabrica de brînzeturi din Cahul”.pesmeti. Actualmente S. franzelarie. Productia este bine cunoscuta de consumatori locali. Chişinău).A. şi utilaje noi. 6 . Fiind fondată în 1946. printre care: S.”de casa”.A. în partea de sud al Moldovei aceasta este una dintre cele mai vechi şi mari întreprinderi. „Combicorm” (s. Prezenţa sortimentului divers impune ca S. “macusor”. “cu mac”. „Cahul Pan” are un flux de contracte încheiate cu furnizorii de materii prime şi resurse materiale. “paine alba din vatra din faina de grau”. cît şi cu alţi agenţi economici şi parteneri din ţară şi de peste hotare (de exemplu cu România). checuri si circa 6 feluri de pasta fainoase. Deasemeni societatea va desfasura anumite genuri de activitate care necesita autorizare prin licenta (anexa 1) Din momentul punerii in exploatare si pana in present fabrica a trecut 5 reconstructii. “cu lamaie”.A. La moment intreprinderea produce un sortiment foarte larg de circa 35 feluri de paine si produse de panificatie. “micuta cu mac”. S. diverse feluri de colaci. Analizînd mediul de activitate al întreprinderii putem spune că S. La momentul actual pentru producerea produselor de panificaţie. cat si de cei de peste hotare.Scopul principal al. S.  10 feluri de covrigi si covrigei: “cu mac”. paine “Cahuleanca”.A. “Inelus” etc. “prichindel”. “”cu mac”.A. Moscovei).A.”cahulpan”să întreţină relaţii de cooperare cu multe întreprinderi. „Fabrica de drojdii” (or. “covrigei de cozonac”  10 feluri de pemeti: “Speciali”. întreprinderii constă în producerea şi comercializarea produselor. foloseşte materii prime de calitate. prajituri. CahulPan este o intreprindere unica in ramura data amplasata in regiunea de sud a Moldovei. paste fainoase etc. “cu vanilie”  8 feluri de turte dulci: “cu cacao”. rulade. De aceea aceste produse se deosebesc prin calitatea sa şi fac faţă concurenţilor săi. patisserie. “cahul”. covrigarie. franzele:”steluta”. un mare producator de produse de panificatie. ca de exemplu : “Deosebita”. “cu susan”.”de ovaz si fructe”  De asemenea combinatul produce mai bine de 35 feluri de torte. “cu safide”. paine “Din soie”.””zmeura”  5 feluri de biscuit: “zaharasi”.

„CAHULPAN” S. combinatul reprezinta o societate pe actiuni a carui numar de actionari este de 579. lei annual. admise de actele legislative şi normative.A. actiuni pe care le-a detinut statul.  mijloacele obţinute în urma prestării serviciilor neprevăzute. in 1999. si un personal in numar de 220 salariati Cum a fost mentionat.3. altor servicii şi activităţi prestate contra plată. din ei: -persoane fizice 576 -persoane juridice 3 Fig. Resursele financiare a S. care.5 tone pe zi. aceste din urma a devenit actionar al Combinatului prin achizitionarea actiunilor. cu sediu la Chisinau. 1. „CAHULPAN” este în drept să dispună de următoarele surse de venituri:  mijloacele băneşti obţinute în urma producerii şi comercializării produselor de panificaţie. Actualmente combinatul are o capacitate de 33. Cat priveste celelalte 40% de actiuni. acestea din urma sunt detinute de un numar foarte mare de persoane fizice.A.1 In figura 1 este prezentata structura capitalului si se observa ca 60% din actiuni sunt detinute de catre concernul “SONI-PANPIT”. in mare parte reprezinta colectivul de munca al intreprinderii. 7 . cu o cifra de afaceri de 24 mln.

acorduri de cooperare şi alte donaţii de la persoanele fizice şi juridice ce nu contravin legislaţiei în vigoare. de aceea este nevoie de a avea o „marjă de siguranţă”. adică din capitalul permanent (capitalul propriu + datorii pe termen lung). Luând decizii manageriale privind finanţarea activelor managerul trebuie să ia în consideraţie stabilitatea financiară a întreprinderii.  credite bancare. mijloacele provenite din granturi.  alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare. Gestiunea activelor curente şi a datoriilor pe termen scurt (mijloace circulante sau capital circulant) reprezintă una din principalele funcţii de gestiune.  alocaţiile financiare ale Acţionarului principal. ATL Active pe termen lung Capital permanent CP 8 . Regulile privind gestionarea finanţelor solicită ca activele pe termen lung să fie finanţate numai din surse stabile. iar o parte din creanţe poate fi nerambursabilă. O astfel de marjă de siguranţă se numeşte „capital circulant net” sau „fondul de rulment”. sponsorizări. Gruparea tuturor posturilor bilanţului contabil în câteva blocuri conduce la bilanţul financiar (Anexa 11): Activ Active pe termen lung Active curente ATL AC Pasiv Capital permanent Datorii pe termen scurt CP DTS Pe baza acestui bilanţ regula echilibrului financiar minim se prezintă sub formă de 2 egalităţi: ATL = CP AC = DTS Pentru respectarea regulilor echilibrului financiar egalitatea de mai sus nu este suficientă întrucât stocuri de mărfuri şi materiale se pot devaloriza. adică mărimea activelor curente trebuie să depăşească mărimea datoriilor pe termen scurt.

CCN AC Active curente Datorii pe termen scurt DTS 1) CCN = CP – ATL: reprezintă o parte din CP destinată finanţării ATL. adică încasările băneşti din activitatea operaţională nu acoperă plăţile băneşti. Deoarece momentul plăţii cel mai des nu coincide cu momentul apariţiei datoriei întreprinderea are atât creanţe reflectate în activul bilanţului contabil. „CAHULPAN” există lipsuri. „CAHULPAN” pe perioada anului 2006 sepoate calcula valoarea fondului de rulment: CP = 14332605 + 9051649 = 23384254 lei CCN = 23384254 – 25524270 = . pe baza datelor bilanţului contabil trimestrial al S. pe parcursul desfăşurării activităţii. cât şi datorii comerciale pe termen scurt reflectate în pasivul bilanţului contabil.2140016 lei CCN = 6646433 – 8786449 = .A.A. 2) CCN = AC – DTS: reprezintă suma cu care AC depăşesc DTS.2140016 lei În cazul de faţă putem menţiona că în bugetul mijloacelor băneşti a S. 9 . fie pe seama împrumuturilor şi creditelor pe termen lung.A. furnizorii. S. bugetul etc. În procesul activităţii economico-financiare la fiecare întreprindere permanent apare necesitatea efectuării plăţilor cu consumatorii. Astfel. „CAHULPAN” va trebui să mărească CCN: ↑CCN = ↑(CP – ATL) De unde se observă că în cazul insuficienţei de CCN urmează a mări sursele finanţării stabile fie pe seama emisiunii suplimentare de acţiuni. Situaţia dată se întâlneşte cel mai des la marea majoritate a întreprinderilor din Republica Moldova. Astfel.

Cel mai imporatnt indicator este viteza de rotaţie a creanţelor în zile.2006 – 30.57 3427660 Viteza de rotaţie a creanţelor va fi: Z cr  nr.73 zile (indicator favorabil). Pentru început este necesar de aflat numărul de rotaţii a creanţelor pe perioada de raportare: Rcr  vanzari . materiale etc. pe de altă parte pentru producţia vândută întreprinderea primeşte bani. RDTS Z DTS  271  72 . Deci. În baza datelor contabilităţii.2006 viteza de circulaţie a crenţelor este mai mică decât viteza de circulaţie a datoriilor: 28. pentru perioada 1.zile . Rcr Z cr  271  28. întreprinderea poate avea profit net. creante Rcr  32832115  9. şi aceasta condiţionează plăţile de mijloace băneşti. În activitatea oricărei întreprinderi o importanţă majoră revine existenţei şi mişcării mijloacelor băneşti.6 3. ceea ce reprezită perioada încasării facturilor.Analiza şi gestiunea creanţelor este necesară pentru a preveni creşterea excesivă a creanţelor care va influenţa asupra modificării intrărilor de numerar şi apariţiei datoriei dubioase capabilă să absorbe integral profitul întreprinderii.01.3<72.57 zile (indicator favorabil).3 9. care este reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare” şi totodată deficit de 10 . DTS RDTS  32832115  3. astfel va fi: RDTS  vanzari .A. În continuare se va afla şi numărul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt pentru perioada de raportare. Pe de o parte pentru fabricarea produselor este necesar de achiziţionat materii prime.zile .6 ceea ce reprezintă o situaţie destul de favorabilă pentru S.73 8786449 Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (perioada medie de reglementare a facturilor spre plată): Z DTS  nr. „CAHULPAN”.10.

capitolul „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de gestiune este 262497 lei. ÎMBi = încasări MB din activitatea investiţională. Conform Anexei 11. S. „CAHULPAN” planifică individual activitatea sa economicofinanciară. Pentru a achita la timp facturile furnizorilor întreprinderea trebuie să atingă un nivel anumit de lichiditate absolută. Pe de altă parte nu are sens de a crea rezerve excesive de mijloace băneşti.mijloace băneşti. „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” se întocmeşte şi se prezintă de întreprinderile autohtone în conformitate cu SNC 7. Rezultatul analizei îl constituie descompunerea factorială a încasărilor nete de mijloace băneşti pentru perioada de gestiune.A. În afară de aceasta trebuie să existe şi o oarecare rezervă de asigurare pentru cazurile plăţilor neprevăzute. Flux net MB = Încasări de MB – Plăţi de MB. Modificarea soldului mijloacelor băneşti pe perioada de gestiune ( MB ) poate fi prezentată sub forma următorului model: MB  ÎMB  PMB  (ÎMBop  PMBop )  (ÎMBi  PMBi )  (ÎMBf  PMBf )  (ÎMBE  PMBE)  DCV ÎMBop = încasări MB din activitatea operaţională. DCV = diferenţe de curs valutar. adică diferenţa dintre încasările şi plăţile sumare ale acestor mijloace. adică să dispună de anumite rezerve de mijloace băneşti (adică soldul total din contul bancar şi din casierie). Pentru ca să înţelegem mai bine deosebirea dintre profit şi fluxul net de mijloace băneşti trebuie să comparăm 2 funcţii: Profit = Venituri – Consumuri şi cheltuieli. astfel. încât să asigure atingerea scopurilor statutare şi dezvoltarea sa 11 . ÎMBf = încasări MB din activitatea financiară: ÎMBE = încasări MB excepţionale.

A. Cuantumul mijloacelor financiare. „CAHULPAN” desfăşoară activitatea sa economico-financiară din cont propriu şi poartă responsabilitate patrimonială proprie. „CAHULPAN” se utilizează pentru realizarea scopurilor societăţii. Evidenţa statistică este întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare. planului de conturi. stabilite în conformitate cu planurile de activitate economico-financiară aprobate pentru perioada respectivă. Mijloacele financiare din fondurile de rezervă şi de dezvoltare sunt păstrate în cont de depozit bancar. în conformitate cu legislaţia şi actele normative în vigoare. „Raporturile financiare” şi statistice se întocmesc şi se prezintă organele abilitate. acumulate în fondul de rezervă nu poate depăşi cota de 25% din volumul cheltuielilor anuale ale instituţiei.ulterioară. alte acte legislative. transferând în acest fond câte 15% din mijloacele financiare obţinute anual. Mijloacele financiare obţinute de S. legii contabilităţii. tinându-se cont de modificările şi completările ulteriroare. S. „CAHULPAN” constituie un fond de rezervă în scopul acoperirii cheltuielilor neprevăzute. Modalitatea folosirii mijloacelor băneşti din fondul de rezervă este stabilită de S. „CAHULPAN” duce evidenţa contabilă în conformitate cu Standartele Naţionale de Contabilitate.A. S. S.A. inclusiv Acţionarului în modul şi termenii stabiliţi.A. „CAHULPAN” şi se aprobă de Acţionarul principal. 12 .A. Neprezentarea rapoartelor respective sau prezentarea întârziată a acestora atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.

tone Paste fainoase. insa. carne.4 Cresterea relative mica a volumelor de productie pe toate categoriile de produse pa parcursul anilor 2000-2004 se datoreaza faptului ca populatia in aceasta perioada cocea painea in conditii casnice. produce de patisserie si paste fainaose. Pe parcursul anilor se observa are loc descresterea utilizarii capacitatii de productie a painii si a pastelor fainoase. Acest lucru a fost determinat de faptul ca a inceput sa apara o serie de mini brutarii in oras. in general. Din anul 2004 se observa o crestere a volumelor de productie de patisserie si a pastelor fainoase. cat si datorita faptului ca a avut loc modificarea structurii consumului. in expresie naturala.2 1017 1. in ration incepe sa se micsoreze ponderea painii. aceasta se imparte in trei categorii mari: paine. determinate de cresterea consumului de alte produse (cartofi. cu toate ca se observa o crestere de productie de patisserie.1. in continuare aceasta crestere.. In cele ce urmeaza sunt prezentate volumele de productie pe aceste trei categorii.Capitolul II Functia de productie 2. insa volumul de productie de paine continua sa creasca putin.1 Volumul de productie anual 2000 2004 3618 3693 619 867 7 7 2009 4362. Functia de productie: Dupa cum a fost mentionat mai sus sortimentul este foarte vast. va fi limitata de capacitatea mica a pietii locale. cat si de termenul redus de realizare a acestor produse. determinat de nivelul scazut al veniturilor populatiei. tone Produse de patisserie. pe parcursul anilor 2000-2004-2009 Volumul de productie in expresie naturala Denumirea productiei Paine. Pentru produsele de patisserie are loc cresterea atat a capacitatii de productie cat si a gradului de utilizare a acesteea.. in jurul de 8-9 %. tone Tabel nr.…etc). la 45%. Independenta energetica: Mai jos este reprezentata schema care reflecta gradul de independent energetica: 13 . Pentru paine gradul de utilizare a capacitaii de productie de la 56%. iar capacitatea de producer a pastelor fainoase este utilizata foarte putin.

fig. Capacitatile cazangeriei sunt excessive si se utilizeaza nu numai pentru necesitatile proprii.nr2 Prezenta generatorului de energie electrica cu capacitatea de 350 W permite continuarea procesului tehnologic in cazul deconectarii aprovizionarii centralizate si excluderea pierderilor provocate de deconectare. „CAHULPAN” 14 . 2. Relaţiile financiare a S. ci si pentru prestarea de energie termica intreprinderilor vecine.A. Cazangeria proprie poate folosi cat gaze natural .2. atat si pacura in calitate de combustibil de rezerva.

„CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea sa economico-financiară din cont propriu şi poartă responsabilitate patrimonială proprie. str.A. în conformitate cu 15 . cu începere de la data înregistrării de stat.1995 nr. S. „CAHULPAN” planifică individual activitatea sa economico-financiară astfel încât să asigure atingerea scopurilor statutare şi dezvoltarea sa ulterioară. Durata de activitate este nelimitată. S.A. codul atribuit ca plătitor TVA: 3400014.06. S.Păcii 20. S. „CAHULPAN” este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei la 1. Societatea este fondată în scopul sporirii eficacităţii activităţii economice. Întreg patrimoniul S. din momentul aprobării statului de către Acţionarul principal (deţinător a 80% din acţiunile societăţii) şi înregistrării de stat se bucură de toate drepturile ce decurg din această calitate. S. are ştampilă. are cont propriu în bancă. Adresa juridică este: Republica Moldova. „CAHULPAN” este o întreprindere cu capital privat 100%. este creată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Statutul societăţii (Anexa 3). „CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. inclusiv şi cont valutar.A. „CAHULPAN” este o instituţie care îşi desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării. S.A. „CAHULPAN” posedă calitatea de persoană juridică. comerciale şi de producţie în domeniul industriei alimentare şi alte activităţi de antreprenoriat îndreptate spre satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor tuturor persoanelor juridice şi a cetăţenilor Republicii Moldova. precum şi a „Legii Republicii Moldova cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.A. 1003603007486 (Anexa 2).1 134-XIV din 2.A. formular cu antet.A.A. codul fiscal: 136018916.04. „CAHULPAN” este persoană juridică care activează în baza „Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”.A.1997 şi a altor acte normative ale Republicii Moldova. S. „CAHULPAN” este folosit exclusiv pentru realizarea scopurilor statutare.S. oraşul Cahul.

Decizia va conţine motivele emiterii. „CAHULPAN”.  Fabricarea altor produse alimentare şi materiei prime pentru ele. mijloacele financiare obţinute în urma producerii şi comercializării produselor de panificaţie şi a altor genuri de activitate permisă.A. Acţionarul principal este în drept să ia deciziile de rigoare în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Capitalul social al S.A. prezentarea informaţiei operative şi întocmirea 16 şi nu au dreptul să divulge . în caz de depistare a încălcărilor în activitatea S.A. Acţionarul principal este obligat să respecte principiile de confidenţialitate comercială privind activitatea financiară şi economică a S. Domenii de activitate:  Obţinerea produselor de panificaţie.  Activitate comercială (cu ridicata şi amănuntul) şi intermediară.  Arendarea şi darea în arendă. Decretele Preşedintelui Republica Moldova. Mijloacele financiare obţinute de S. patiserie şi a pastelor făinoase. „CAHULPAN” constituie 8.725. Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate.A. cererea de înlăturare a încălcărilor comise sau de evitare a acestora pe viitor. Responsabiltatea pentru ţinerea contabilităţii o poartă contabilul-şef al societăţii care este numit şi eliberat din funcţie de directorul executiv.176.926 lei divizat în 2. operaţiuni cu avere şi patrimoniu. Hotărârile şi Dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova.642 acţiuni ordinare nominative cu valoare nominală de 3 lei fiecare de aceeaşi clasă cu drept de vot. „CAHULPAN” informaţia confidenţială. „CAHULPAN” se utilizează pentru realizarea scopurilor societăţii. În activitatea sa se bazează pe Constituţia şi Legile Republicii Moldova.legislaţia şi actele normative în vigoare.  Activitate externă. Patrimoniul S. „CAHULPAN” este alcătuit din bunuri primite în comodat sau procurate pe parcursul activităţii. stabilite în conformitate cu planurile de activitate economico-financiară aprobate pentru perioada respectivă.A.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standartele Naţionale de Audit şi a „Legii privind activitatea de audit” a Republicii Moldova nr.A. companiilor de audit şi de alte organe de stat în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. „CAHULPAN” a fost realizat de către firma de audit S. modalităţi de remunerare a muncii precum şi alte informaţii necesare părţilor contractate. „Moldauditing” fiind analizată perioada de gestiune a anului 2005. „CAHULPAN” are deschise două conturi bancare în băncile:  B. S. Banca Socială. Astfel.A. cotele procentuale de bază ale premiilor salariaţilor. 95% din activitatea întreprinderii se realizează prin intermediul transferurilor băneşti. Relaţiile financiare dintre S. „CAHULPAN” este obligată anual ca să fie auditată de o firmă de audit.L. „CAHULPAN” şi banca comercială creditoare sunt reflectate în Contractul de credit (Anexa 4) şi Contractul de gaj (Anexa 5).729-XIII din 17 .C.A.A.C.A. Ultimul Raport de Audit al S.A. ale vechimii în muncă.  B.R. Anual. Băncile comerciale au o importanţă majoră în activitatea viitoare a societăţii prin procesul de acordare a creditelor necesare. Moldova Agroindbank. Relaţiile financiare cu personalul sunt reflectate de către S. S. poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii. Inspectoratul Fiscal local realizează controlul necesar la S. „CAHULPAN” în Contractul colectiv de muncă (Anexa 6) unde sunt stipulate principalele condiţii de desfăţurare a activităţii.rapoartelor financiare în termenele stabilite. „CAHULPAN” verificând „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” (Anexa 7) care atestă plata impozitelor şi alte acte importante care reflectă plata taxelor faţă de stat. Controlul respectării legislaţiei financiare şi fiscale se efectuează de către organele abilitate ale Ministerului Finanţelor.

„CAHULPAN” noi apărute conform legislaţiei în vigoare. 18 . materialelor etc. Conform cerinţelor legislative auditul a fost planificat şi efectuat cu scopul de a confirma autenticitatea informaţiilor contabile şi de a exclude posibilitatea existenţei unor date eronate.A. SRL „Moara Companion”. 426-XIII din 04. circulaţia capitalului propriu şi a mijloacelor băneşti din anul respectiv în conformitate cu Standartele Naţionale de Contabilitate. pe parcursul anului 2006 principalii debitori au fost: Î.I. „CAHULPAN” se adoptă de către Acţionarul principal sau.A. Reorganizarea se consideră efectuată numai după înregistrarea S.12. c) Hotărâri judecătoreşti. „Uzun Valentina”. documentul de bază fiind Contractul de arendare (Anexa 10). Procedura de lichidare a S. Procesul de comercializare a produselor finite a societăţii sunt realizate pe baza relaţiilor cu clienţii săi (Anexa 9). b) Hotărârea acţionarului principal.A.A. SRL „Metro”. d) Altor cauze prevăzute de lege.1995 şi a Codului fiscal” S.04. în cazurile prevăzute de legislaţie. Legea contabilităţii a Republicii Moldova nr. În urma efectuării auditului specialiştii au ajuns la următoarea concluzie: „După părerea noastră S. pe parcursul anului 2006 principalii creditori ai societăţii au fost: SRL „Cahul-gaz”. SRL „Lukoil-Moldova”.A. „CAHULPAN” la 31. în cazurile prevăzute de legislaţie.15. „CAHULPAN” îşi desfăşoară activitatea de procurare a materiilor prime.A.1996. „CAHULPAN” poate fi dizolvată din motivele: a) Imposibilitatea atingerii scopurilor statutare. rezultatele financiare. S. „CAHULPAN” deţine relaţii financiare şi prin intermediul activităţii de arendare. Reorganizarea activităţii S. „Cahul-Pan” se efectuează în corespundere cu legislaţia în vigoare. SRL „Cvin-com”. de către instanţa judecătorească. pe baza relaţiilor financiare ce le deţine cu furnizorii săi (Anexa 8). S.02.A. SRL „Horn”.2005 a reflectat obiectiv situaţia financiară.

A”FRANZELUTA” CHISINAU S.”CLIP” TOTAL Tebel nr.Mediul concurential: Furnizorii de materie prima si materiale Furnizorii de faina Faina Intreprinderea S. “SOLEANI-GRI” S.R.L.R.A “COMBICORM” MOSCOVEI I.L.R.I.I”BEZMAN-TRPIC RACORITOR” S.R.”EUROCOMPRODEX” S.R.L”DILEVA-LI” I.“ATALB” I.L. “IRINA BOTEZAT” I.I”STOIANOV IMPULS” S.2 Furnizorii de margarina Margarina Intreprinderea S.R.2 100 lei 230555 116191 40837 387583 Ponderea % 59 30 11 100 .R.4 0.L.R.”SONIPANPIT” S.3 Furnizori de ambalaj Ambalaj Intreprinderea S.L”MOPAK” TOTAL Tebel nr.L.R.”CUPTORUL FERMECAT” S.L.L..L”ALLFOMIX” S..4 lei 773292 192042 95410 1060744 Ponderea % 73 18 9 100 19 Lei 2186911 1508322 813802 785548 713323 448050 377126 314814 301025 33049 13049 7495019 Ponderea % 29 20 11 10 10 6 5 4.R.”ORIZONT” S.4 4 0.”ËLIT-PAN” S.R.I.L. “CIRJEI” TOTAL Tebel nr.

si de aceea numarul furnizorilor de diverse material e(margarina.L.…)este mic Clientii: Clientii intreprinderii sunt in mare parte populatia din or. unt. ambalaj. De asemenea populatia din or.”SEDIERA” S. care are o pondere foarte mare. Concurentii la paine sunt mini brutariile locale: Combinatul de Panificatie din Cucoara. Balti. cat si faptul ca existenta unui numar mai mare de furnizori reduce riscul intreprinderii de a se bloca in cazul cand unul din furnizori nu poate sa furnizeze material prima.faina. acestea din urma au o pondere mult mai mica in comparative cu furnizarea de faina.5 Furnizori de zahar Intreprinderea S.A.L”RAMAIANA” TOTAL Tabel nr. sa negocieze pretul la faina. Intreprinderea dispune de 12 magazine de firma. atat dupa capacitate. Cahul. Galati sunt clientii Combinatului insa acestea au o pondere foarte mica.6 lei 723707 198511 922218 Ponderea % 78 22 100 Ponderea % 22 78 100 Din date prezentate in tebelele de mai sus se observa ca faina ocupa o pondere foarte mare din totalul de materii prime si material pe care intreprinderea pe achizitioneaza pentru a puatea sa-si desfasoare activitatea. “FABRICA DE 268450 BRANZETURI” TOTAL 343953 Tabel nr.Furnizori de unt Unt Intreprinderea lei I. Chisinau.L”Prut” ina acestea 20 . Concurentii: In plan local Combinatul de Panificatie Cahul este unica in felul sau.R.M”COMBINATUL DE 75503 BRANZETURI” S.R. Faptul ca intreprinderea contracteaza mai multi furnoizori de faina constituie un moment pozitiv.R. Cat priveste furnizarea de alte material si ingredient. Comercializarea produselor in oras se face prin reteaua de magazine de firma. deoarece are posibilitatea sa aleaga. S. cat si dupa sortimentul vast pe care are.

cca. Insa in aceea ce priveste elaborarea produselor noi. 21 .2-3 tone pe zi. aceasta este determinat de faptul ca la noi in tara nu este dezvoltata cultura consumului.au o capacitate de productie foarte mica in comparative cu Combinatul de panificatie Cahul. precum si de un potential inalt pentru a largi sortimentul de productie. radicali noi. Elaborarea produselor noi: intreprinderea dispune de un sortiment foarte mare. De astfel de produse. un produs de astfel de gen il constituie fabricarea painii soie. insa acesta se produce in cantitati mici cca 2 tone pe an.

Este de menţionat că producţia (serviciile) în curs de execuţie nu trebuie şi nici nu poate să facă obiectul înregistrării curente. pe parcursul perioadei în cadrul contabilităţii. precum şi produse necompletate în întregime. se stabileşte costul efectiv (valoarea de bilanţ) al producţiei (serviciilor) în curs de execuţie care se înregistrează în evidenţa financiară prin formula contabilă: Dt 215 „Producţia în curs de execuţie” Ct 811 „Producţia de bază” Ct 812 „Activităţi auxiliare” 22 . prin inventariere. Aceste caracteristici de gestionare a produselor şi serviciilor în curs de execuţie organizează contabilitatea astfel: 1. în baza lucrărilor de inventariere.. La sfârşitul perioadei de gestiune.A. permanente. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 „Producţia în curs de execuţie”..producţia (serviciile) în curs de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei.1. de regulă. deoarece: .costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină după încheierea perioadei de fabricaţie sau execuţie. nici semifabricate.CahulPan ‘’ 3. . Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate Producţia în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze intermediare de prelucrare sau executare. nefiind încă nici produse finite.Capitolul III Productia in curs de executie a S.

Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vândute: Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Credit 215 „Producţia în curs de execuţie” 4. Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma evenimentelor excepţionale: Debit 723 „Pierderi excepţionale” Credit 215 „Producţia în curs de execuţie” 23 . creditând contul 215 prin debitul contului 811 „Producţia de bază” sau 812 „Activităţi auxiliare”. Conform „Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile” contul 215„Producţia în curs de execuţie” se mai debitează sau se creditează în următoarele cazuri: 1. înregistrată la sfârşitul perioadei. transformare şi finalizare. Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii: Debit 215 „Producţia în curs de execuţie” Credit 612 „Alte venituri operaţionale” 2. Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii: Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Credit 215 „Producţia în curs de execuţie” 3. La începutul perioadei următoare se scoate din evidenţa financiară producţia (serviciile) în curs de execuţie.2. întrucât aceasta este în continuă mişcare. iar informaţiile înregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pentru intervalul imediat următor.

S. produsele finite şi produsele reziduale operaţiunile economice specifice mişcării şi gestiunii produselor.eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consum intern. Deci. Operaţiunile specificate se înregistrează în bonul de predare.obţinerea produselor şi semifabricatelor din secţiile de producţiei şi predarea lor la depozit.A. În cazul constatării rebutului se întocmeşte nota de rebut în care se consemnează produsele sau semifabricatele rebutate definitiv sau constatate ca produse reziduale. . . sunt: .Informaţiile privind producţia şi serviciile în curs de execuţie se generalizează în registrul pentru contul 215 „Producţia în curs de execuţie”. bonul de transport sau în alte documente primare interne (Anexa 75) care justifică mişcarea produselor între secţii. La sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărţii mari datele din registrele folosite se trec în Bilanţul contabil pe rîndul 220 „Producţia în curs de execuţie”. bonul de consum (Anexa 74). „CAHULPAN” nu dispune de produse în curs de execuţie. magazine şi depozite. .prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor pentru alte întreprinderi. .verificarea integrităţii stocurilor de produse finite şi semifabricate.A. produse care nu necesită o perioadă lungă de timp pentru a fi fabricate. deoarece se ocupă cu obţinerea produselor de panificaţie şi patiserie. Eliberarea produselor şi semifabricatelor din depozite pentru vânzare se consemnează în factura fiscală sau factura de expediţie după caz în baza 24 . .vânzarea produselor către clienţi. Produsele cuprind semifabricatele. în contabilitatea S. „CAHULPAN” contul 215 „Producţia în curs de execuţie” practic nu este utilizat niciodată.efectuarea controlului calităţii şi identificarea produselor rebutate sau necorespunzătoare sub aspect calitativ.

03 lei. Debit 825 la suma de -9.contractului de cumpărare La eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consumul intern sau preluarea ulterioară se întocmeşte bonul de consum. Credit 711 „Costul vânzărilor” la suma de 163948. subcontul 216. Se creditează: Credit 216 „Produse”. Debit 811 „Producţia de bază” la suma de 310663. Contabilitatea stocurilor de produse finite. Debit 821 „Adaos comercial” la suma de 9. Credit 217 „Mărfuri” la suma de 106371. Mărfurile sunt contabilizate cu ajutorul contului 217 „Mărfuri” . semifabricatelor şi produselor reziduale şi organizează cu ajutorul fişelor sau cartelelor şi se poate dezvolta pe tipuri de produse semifabricate şi produse reziduale.76 lei. obţinute din producţia proprie prin creditul conturilor 811 „Producţia de bază” etc.82 lei. 25 .20 lei.1 „Produse finite” la suma de 270591.75 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune informaţiile privind produsele se generalizează în registrul pentru contul 216 „Produse”. semifabricatelor şi produselor reziduale destinate vânzării se ţine cu ajutorul contului 216 „Produse” care este un cont de activ. În debit se înregistrează costul efectiv al produselor reziduale intrate în gestiune.1 „Produse finite” la suma de 310663. Credit 211 „Materiale” la suma de 271. Evidenţa analitică a produselor finite. iar după perfectarea Cărţii mari informaţiile privind stocurile de produse se reflectă în Bilanţul contabil pe rândul 230 „Produse”. : Debit 216 „Produse”.90 lei. subcontul 216.45 lei.51 lei.

mărfurilor şi altor active livrate. Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul când momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor. Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite. bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor. Contabilitatea creanţelor Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate. precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa formarea şi achitarea creanţelor cu o durată mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate. . .verbal de inventariere. Livrarea produselor (mărfurilor) şi prestarea serviciilor în urma cărora apar creanţele comerciale. .procesul .2.bonul de primire. personalul angajat. . pe termen de formare şi de achitare a acestora.verbal de primire-predare a serviciilor.procesul .factura fiscală. Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe fiecare debitor. cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani. alte persoane juridice şi fizice. etc.dispoziţia de plată. serviciile prestate şi avansurile 26 .factura de expediţie. se efectuează în baza următoarelor documente primare: . beneficiarii de servicii prestate. .3.

la suma diferenţei achitate de către vânzător prin mijloace băneşti se întocmeşte formula contabilă: Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Credit 242 „Cont de decontare” Pentru a facilita achitarea creanţelor şi a stocurilor. c) prin schimb de active. 222 „Corelaţii la datorii dubioase”. 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. În cazul când valoarea materialelor primite depăşeşte valoarea produselor livrate. iar în credit – achitarea lor. inclusiv TVA. b) prin cambiile emise de cumpărător. În debitul conturilor nominalizate se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comericale. d) pe seama avansurilor primite. pentru achitarea înainte de termenul de plată stabilit 27 . întreprinderile pot acorda cumpărătorilor diferite reduceri şi înlesniri (reduceri de preţ pentru clienţii permanenţi. 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” Conturile de activ 221 şi 223 sunt destinate pentru înregistrarea valorii contractuale a produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate. Soldurile acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele creanţelor pe termen scurt ale părţilor nelegate şi legate la finele perioadei de gestiune. Formule de achitare în contabilitate a creanţelor comerciale sunt: a) contra mijloacelor băneşti.acordate pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanţe pe termen scurt”. creşterea vînzărilor.

) Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de preţuri acordate depinde de perioada în care au fost înregistrate reducerile. Creanţele pot apărea nu numai la livrarea mărfurilor (serviciilor). Acordarea şi utilizarea avansurilor se reflectă în contabilitate prin întocmirea următoarelor formule contabile: 1) acordarea avansurilor în contul livrării activelor (prestării serviciilor): Debit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” Credit 241 „Casa” Credit 242 „Cont de decontare” Credit 243 „Cont valutar” 2) Utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori: Dedit 521 „ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Debit 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” 28 .  după reflectarea veniturilor în Rapoartele financiare anuale. .în momentul vînzării mărfurilor. ci şi la acordarea creanţelor pentru procurarea activelor (serviciilor).  până la reflectarea veniturilor în Rapoartele financiare anuale.după vânzarea mărfurilor. în cazul necorespunderii calităţii mărfurilor cu cerinţele stipulate în contracte. Reducerile la preţ pot fi acordate: . de preţuri şi returnări de mărfuri şi utilizează sau nu contabilităţii de gestiune 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”. de faptul dacă întreprinderea formează sau nu rezerve pentru acoperirea pierderilor din reduceri.în contracte. etc.

decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior. Decontarea creanţelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se efectuează în baza următoarelor documente: . Însă aplicarea ei în practică conduce la încălcarea principiilor concordanţei şi prudenţei.ordinul conducăorului întreprinderii privind decontarea creanţelor. Conform metodei 29 . În astfel de situaţii unele sume nu vor fi achitate de cumpărători (clienţi). adică vor deveni datorii dubioase. deoarece suma creanţelor dubioase nu se referă la veniturile constatate anterior în perioada respectivă. Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin: . Metoda decontării directe a creanţelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost constatate. . .Credit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” 3) Restituirea avansurilor în cazul în care livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor nu a avut loc: Debit 241 „Casa” Debit 242 „Cont de decontare” Debit 243 „Cont valutar” Credit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” Pentru majorarea volumului de vânzări întreprinderile acceptă vânzările de mărfuri şi servicii cu achitarea în rate. în baza principiului specializării exerciţiului.raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei.lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor.

accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont. . . reţinut la sursa de plată. TVA de recuperat. Sumele calculate şi achitate a creanţelor bugetului se înregistrează în contabilitate în baza documentelor primare: calcule şi note contabile. suma creanţelor reflectată în bilanţ nu poate fi considerată reală. a căror mod de administrare şi de contabilizare are un aspect complex.impozitul pe venit plătit în plus. achitat în avans în decursul anului. Situaţiile de apariţie a creanţelor sunt în dependenţă de specificul operaţiunilor economice. tipul impozitului şi cuprind sumele: .specificate. facturi 30 . . TVA calculată de la avansurile primite. La suma datoriilor dubioase anulate prin decontarea directă se întocmeşte formula contabilă: Debit 712 „Cheltuieli comerciale” Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Metoda decontării creanţelor pe seama rezervelor create în aceste scopuri este mai acceptabilă. plătit în cursul anului în străinătate. întrucît include şi suma care se consideră dubioasă şi probabil nu va fi achitată. Lista creanţelor comerciale stă la contabilizării datelor Creanţele privind decontările cu bugetul au particularităţi datorită reglementării normative specifice a modului de determinare şi de achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de bugetul de stat. reţinut în cazul plăţii anticipate a dividentelor intermediare.TVA pentru trecerea în cont.alte impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în plus. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind datoriile dubioase în Rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite datoria. Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate şi achitate la buget ale impozitelor şi taxelor.

înregistrarea şi achitarea creanţelor aferente decontărilor cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget. conform legislaţiei în vigoare. în funcţie de mărimea impozitului pe venit achitat în cursul anului de gestiune care poate fi plătit direct. prin reţineri la sursa de plată care reprezintă avansuri ale impozitului pe venit.fiscale. Suma impozitului pe venit de achitat se determină la sfărţitul anului de gestiune de către întreprindere de sinestătător. iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea diferenţelor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare. sumele plătite în plus la buget. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA). precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debit şi reprezintă datoriile bugetului de stat faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune. în rate trimestriale şi/sau indirect. este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. ordine şi decizii ale unităţilor economice sau organelor de stat. etc. Virarea la buget a plăţilor în rate a impozitului pe venit în cursul perioadei de gestiune se reflectă în felul următor: Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” Credit 241 „Casa” Credit 242 „Cont de decontare” Credit 243 „Cont valutar” Creanţele personalului repezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în urma: 31 . precum şi diferenţelor dintre sumele TVA plătite sau de plătit. dispoziţii de plată trezorială. primită sau de primit.

iar în credit – achitarea acestora. Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.lista de plată.documentele cu titluri executorii. privind plăţile efectuate în folosul angajaţilor pentru serviciile comunale. .altor datorii (privind pensiile alimentare şi alte titluri executorii. Eliberarea avansului spre decontare: Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Credit 241 „Casa” Credit 242 „Cont de decontare” Credit 243 „Cont de decontare” Trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularii de avans: Debit 712 „Cheltuieli comerciale” 32 .procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate.) Creanţele personalului se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: . . .lista inventarierii a creanţelor şi datoriilor. etc. Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt ale personalului şi utilizează contul de activ 227 „Creanţe scurt ale personalului”. .dispoziţia de plată. . În debit se reflectă apariţia creanţelor pe termen scurt ale personalului.angajamentul de plată..decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate. . .acordării avansurilor spre decontare (titularii de avans).

contractelor de depozit sau de împrumut. de arendă curentă. la suma respectivă se întocmesc formulele: . Evidenţa analitică a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe tipuri de venituri înregistrate.venituri privind arenda. . pe debitori şi perioade de încasare acestor creanţe.alte venituri.veniturile privind dobînzile.Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie” Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Dacă titularul de avans nu a folosit toată suma avansului acordat sau a efectuat cheltuieli din contul avansului.la suma reţinută din salariu: Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Creanţele privind veniturile calculate reprezintă sume datorate întreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate în baza contractelor încheiate sau legislaţiei în vigoare. dispoziţiilor de plată. . Veniturile calculate ale întreprinderii cuprind: . Creanţele privind veniturile calculate se determină şi se reflectă în contabilitate în baza contractelor comerciale.la suma restituită a avansului: Debit 241 „Casa” Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” . dar care nu sunt confirmate în modul stabilit. . notelor şi calculelor contabile. Pentru 33 .veniturile privind dividentele calculate. etc. deciziilor privind plata dividentelor.

Operaţiunile privind determinarea şi încasarea creanţelor aferente veniturilor calculate se reflectă în registrul pentru contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” elaborat de fiecare înreprindere de sine stătător.Expeditie si magazine 34 . Credit 611 „Venituri din vânzări” la suma de 30366. Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.22 l. S. Acest registru este structurat pe tipuri de venituri şi cheltuieli. Soldul este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.Depozitul de faina si pentru materie prima si auxiliara . iar în credit – achitarea acestora.Sectiile de producere .20 lei.A. „CAHULPAN” foloseşte şi contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.42 lei Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” la suma de 6073. Schema tehnologica a intreprinderii de panificatie contine 3 comportamente principale: .generalizarea infirmaţiei privind existenţa. În momentul creditării contului: Debit 241 „Casa” la suma de 1197. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor privind veniturile calculate.92 lei. înregistrarea şi achitarea creanţelor curente privind veniturile calculate este destinat contul de activ 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”. Lista creanţelor comerciale stă la contabilizării datelor Debit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” la suma de 36439. În baza listei creanţelor se întocmesc formulele contabile.

DM-100.automat. buncherele de producer-HE-161. Aluatul pentru prepararea franzelei se pregateste pe bza maielei lichide sarate. apoi in cernatorul S2-HMV. Alimentarea cu apa are loc din reteaua orasaneasca de alimentare cu apa. apoi in buncherul sub cantar. apoi trece in vas cu nivel constant de unde se trimite spre producere. Cu ajutorul acestui abur are loc incalzirea apei reci cu ajutorul unei serpentine instalate in recipientul dat.in buncherele de producer. deci sunt recipient pentru apa rece si pentru apa calda. Sarea se utilizeaza sub forma de solutie.Faina din autocamion cu ajuotul unui furtun M-121 unit la panoul de primire si cu ajutorul aerului comprimat se pompeaza in unul din buncherele M-118 din deposit. mai apoi se pompeaza in vasuri de nivel constant. apoi in vase de nivel constant. apoi. Concentratul de drojdie se adduce cu autocisterna. Din buncherul M-118 cu ajutorul aerului comprimat ce vine de la statia de compresoare KC faina trece pei alimentatorul rotativ M-122 in buncherul de rezerva. Uleiul la fel se depoziteaza in vasuri RVO-2500. Ea trece prin filter cu cationii. unde este livrata si solutie de sare pentru curatirea acestor cationi. Faina se dozaeaza cu ajutorul dozatorului. Apa este folosita pentru necesitatile gospodaresti si de producer. se pompeaza cu ajutorul pompei. Apa calda este incalzita. Prin conducta de faina se transporta in buncherele de producer intermediare. care se amestica in malaxorul de tipaI 8-HTM.centrifuga in tancuri si se depoziteaza in vasuri de tip RVO. Cu ajutorul unei pompe centrifuge apa este livrata in cazan pentru obitinerea aburilor. componentele se pomepeaza un cuva de fermentare a maielei lichide 35 . Ea se pompeaza in recipient pentru pastrare. Pentru curatarea aerului fiecare buncher este inzestrat cu filter M-102. Solutia este transmisa in vase unde se acumuleaza. cantar. apoi in vasuri de nivel constant Laptele praf se adduce in saci de hartie si se pastreaza in deposit. Solutia de zahar se prepara in instalatia pentru preparare T1-XCP.

ce 5 sectii. premiilor şi altor plăţi salariaţilor. Pentru păstrarea numerarului şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere este destinată casieria. b) în funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă: . Apoi prin scurgere nimereste in palnia divizorului A2-HTM. Prin pompa HSM-10 maiaua se pompeaza in masaina de framantat aluat A2-HTT. Numerarul în casierie este primit din contul de decontare de către casier în baza documentului ”Cec bănesc”. . ca rambursare a avansurilor neutilizate de către titularii de avans.mijloacele băneşti în valută naţională. .3. . de eliberarea 36 .mijloace băneşti în numerar. Dupa ce isi iau forma bucatile de aluat nimeresc cu ajutorul aranjatorului in dulap de dospire T1HRZ-140 si in sfarsit. de unde se aseaza in rastele si se transmite la depozitare si la expeditie.). Eliberarea numerarului din casă este legat de achitarea salariilor.mijloace băneşti nelegate. Bucatile de aluat prin intermediul transportului trec in masina de rotunjit aluat T1-HTM. La intrările de mijloace băneşti se perfectează „Dispoziţie de încasare” cu chitanţă. sub forma venitului în urma vânzării în numerar a producţiei.mijloace băneşti legate. .mijloacele băneşti în valută străină. În casieria întreprinderii numerarul poate fi primit din contul de decontare. Contabilitatea mijloacelor băneşti Mijloacele băneşti reprezintă activele lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în funcţie de valuta în care sunt exprimate: .mijloace băneşti în conturi bancare. din dulap dup ace semifabricatele cu dospit nimerec pe vatra cuptorului. La iesirea din cuptor painea se transporta la masa circular.alte mijloace băneşti (documente băneşti etc. unde are loc divizarea aluatului unde are loc divizarea aluatului. c) în funcţie de posibilitatea utilizării: . 3.

1 „Casa în valută naţională” la suma de 97885. Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din casieria companiei se ţine în contul activ 241 ”Casa”.avansurilor spre decontare titularilor de avans. subcontul 227. subcontul 221. care se elaborează de sinestătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de activităţi pentru a facilita selectarea informaţiei necesare pentru întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti. iar al doilea serveşte în calitate de raport al casierului. documentul de bază care se întocmeşte la eliberarea banilor din casă este „Dispoziţie de plată” Achitarea salariului se efectuează perfectând un „Borderou de plată” La vărsarea mijloacelor băneşti în contul de decontare se perfectează un „Aviz la plata în numerar”. La sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi plăţi sunt înscrise de către casier în „Registrul de casă” care poate fi perfectat manual sau în mod automatizat. în care se indică numărul contului.00 lei.1 „Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii” la suma de 37 . denumirea întreprinderii. Operaţiunele economice privind debitul şi creditul contului 241 se reflectă în registre analitice şi sintetice. iar în creditul – plăţile în numerar. Primul exemplar rămâne în registrul de casă. Mijloacele băneşti încasate în casierie se reflectă prin întocmirea formulelor contabile Debit 241 „Casa”.00 lei.1 „Facturi de primit din ţară” la suma de 20061. numele deponentului. subcontul 241. Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”. Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în casă. Registrul de casă se completează în două exemplare prin foaia de indigo. suma.

Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. subcontul 241. în credit – utilizarea mijloacelor băneşti. Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere. întreprinderile deschid conturi de decontare la bănci. Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 3034. Debit 713 „Cheltuieli generale şi administartive”.5 „Cheltuieli în scopuri de binefacere şi spozorizare” la suma de 1600 lei. efectuarea plăţilor şi încasărilor. subcontul 713.00 lei. Credit 241 „Casa” la suma de 77159 lei. prin care sunt efectuate operaţiile de decontare.00 lei.00 lei. În debiutul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională.00 lei. Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirae muncii”.00 lei. subcontul 531.1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma de 3714.1 „Casa în valută naţională” la suma de 104353. înregistrate în contul de decontare al companiei la bancă. subcontul 229. subcontul „Mijloace băneşti nelegate” la suma de 96005. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională. 38 .00 lei. Credit 241 „Casa”.4 „Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii” la suma de 225. este destinat contul de activ 242 ”Contul de decontare”. Ieşirea mijloacelor băneşti din casierie se contabilizează prin formulele contabile (Anexa 91) : Debit 242 „Cont de decontare”. subcontul 521.440.

Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”.00 lei. subcontul 534. Credit 612 „Alte venituri operaţionale” la suma de 41 lei. subcontul 241. subcontul 221.1 „Casa în valută naţională” la suma de 48940 lei. borderou însoţitor la geantă (Anexa 94) etc. Credit 241 „Casa”.1 „Mijloace băneşti nelegate” la suma de 219330. extras din cont (Anexa 93). „CAHULPAN” dispune de 2 conturi bancare deschise la : . Credit 245 „Transferuri băneşti în expediţie” la suma de 7600 lei.Documentele primare sunt: ordin de plată (Anexa 92). fizice” la suma de 50000. .1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 162749. Credit 242 „Cont de decontare”.96 lei. subcontul 242.00 lei.50 lei.A.Banca Socială. subcontul 713.7 „Datorii privind impozitul pe venit al pers.1 „Mijloace băneşti 39 . subcontul 521. subcontul 242. Plăţile din contul de decontare se reflectă astfel: Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.9 „Alte cheltuieli generale şi administrative” la suma de 32. Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. Încasările în contul de decontare al companiei se reflectă prin formula contabilă: Debit 242 „Cont de decontare”.1 „Facturi de achitat în ţară” la suma de 154600. S.Banca Agricolă.96.

mjloace pe cartele de credit şi magnetice. În aceste conturi se ţine evidenţa mijloacelor băneşti atât în valută naţională. Operaţiunele privind încasarea mijloacelor băneşti la contul valutar se reflectă în contabilitatea prin formula contabilă: Debit 243 ”Cont valutar” Credit 221. Drept bază documentară pentru înregistrarea operaţiilor în acest cont pot servi chitanţele oficiului poştal. în mijloace pe cartele de credit şi magnetice. 223. iar în creditul – utilizarea acestora. copia borderoului de însoţire a numerarului. în carnete de cecuri cu limita de sumă. este destinat contul 244 ”Conturi speciale la bancă”. cu scopul înregistrării în contul de decontare sau în alt cont bancar. 229. predat încasatorului sau caselor băncii. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în expediţie depuse în casieriile băncii sau oficiilor poştale.50 lei. În debit se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină. în carnete de cecuri cu limită de sumă. 224. cât şi străină alocate. La suma numerarului vărsat în casa oficiului poştal. cu scopul virării şi înregistrării în conturile bancare ale companiei. este destinat contul de activ 245 ”Transferuri băneşti în expediţie”. 228. Diferenţele de curs valutar sunt reflectate de către bancă în extrase de cont speciale.nelegate” la suma de 204632. 227. se întocmeşte formula contabilă: Debit 245 ”Transferuri băneşti în expediţie” Credit 241 „Casa” 40 . Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile pe teritoriul Republicii Moldova şi din străinătate este destinat contul de activ 243 ”Cont valutar”. compania poate deschide la bancă şi alte conturi. În afară de contul de decontare şi contul valutar. în acreditive. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în acreditive.

foloseşte doar casieria şi conturile bancare deschise în cele două bănci comerciale.prin achitarea ulterioară: Debit 246 ”Documente băneşti”.Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” În contabilitate pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea documentelor băneşti este destinat contul de activ 246 ”Documente băneşti”. 41 . Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt” S. Credit 241 „Casa” Credit 242 „Cont de decontare” .prin achitarea nemijlocită: Debit 246 ”Documente băneşti”. astfel în contabilitate se utilizează mai mult conturile 241 „Casa” şi 242 „Cont de decontare”. Procurarea documentelor băneşti: . în procesul de utilizare a mijloacelor băneşti. „CAHULPAN”.A.

cu modificările şi completările ulterioare. Datele contabilităţii sunt utilizate pentru stabilirea multiplelor impozite. precum şi subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de „Codul fiscal”. taxa pe valoarea adăugată. taxa pentru amenajarea teritoriului. accizele. „CAHULPAN” cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare.A.A.1. impozitul privat. extracontabil. pentru a ţine cont de diferenţierile care apar între regulile cu specific contabil şi cele fiscale. cotele acestora. „CAHULPAN” Relaţiile S. a celorlalte impozite şi taxe. Impozitarea S. taxa hotelieră etc. Ansamblul legislaţiei fiscale aplicabilă instituţiilor se bazează pe informaţiile furnizate de contabilitate. în măsura în care stabilirea rezultatului impozabil depinde în primul rînd de corecta determinare a rezultatului contabil. Impozitul pe venit: un loc important în cadrul decontărilor cu bugetul îl ocupă impozitul pe veniturile persoanelor care desfăşoară activitatea de 42 . taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice. taxele percepute în fondul rutier.. taxa pentru dreptul de a oraganiza licitaţii locale şi loterii. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:  Generale de stat: impozitul pe venit. . „Legea bugetului de stat” pe anul respectiv şi alte acte normative.  Locale: impozitul funciar. datorată bugetului. achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor.07. impozitul pentru folosirea resurselor naturale. facilităţile acordate. taxa vamală. În plus. Apoi aceasta din urmă este rectificat. Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor.CahulPan’’ cu bugetul de stat 4. „Legea privind taxele locale” nr.A. 186-XII din 19.Capitolul IV Relatiile S. contabilitatea oferă datele necesare calculului taxei pe valoarea adăugată.1994.

N.întreprinzător. 2. S. Conform „Legii bugetului de stat pe anul 2006” cota procentuală a impozitului pe veniturile persoanelor juridice este de 15% care se aplică venitului impozabil. De aceea standartul numit nu este definitiv lămurit şi comentat teoretic şi nu este uşor înţeles în contabilitate şi pot fi comise greşeli şi erori depistate sub acest aspect.A. Venitul impozabil se determină în baza venitului contabil ( pierderea contabilă) în decursul perioadei de gestiune şi pentru impozitarea profitului se corectează cu diferenţele permanente şi temporare (impozabile. Aceasta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.C. În cazurile date întreprinderea. S. „CAHULPAN” lunar predă Inspectoratului fiscal local „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta”.C. În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale.A. neavând posibilitatea reală de achitare pentru greşelile comise 43 . Deci. – reguli de calcul şi constatare în scopurile contabilităţii financiare. venituri şi cheltuieli recunoscute de S. Este dovedit că dacă erorile au fost depistate sau plăţile privind impozitul pe venit nu s-au efectuat la timp atunci apariţia acestor cazuri poate fi lămurită prin lipsa de atenţie sau lipsa mijloacelor băneşti în contul de decontare. iar în S. „CAHULPAN” îndeplineşte „Declaraţia cu privire la impozitul pe venit”. venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul contabil al perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală. Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe venit se reglementează de SNC 12 „Contabilitatea impozitului pe venit” şi „Codul fiscal”.C. De aceea există: 1.N. în cazul dat pentru perioada fiscală 2005 . dar care nu sunt recunoscute de regulile S. venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale. Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale. dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale.N.. deductibile).

rolul controlului anual al societăţii este de prim ordin. constatând un suport şi o garanţie a calităţii informaţiilor conţinute. Conforl titlului III din „Codul fiscal”. pentru luarea deciziilor atât de către utilizatorii interni cât şi de cei din afara unităţii. Ea se calculează pentru livrările de bunuri şi servicii. precum şi prestările de servicii. se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor.la calcularea şi plata impozitului pe venit ocolesc informaţia corectă şi deplină a veniturilor şi profitului până la impozitare pentru diminuarea impozitului. dacă greşelile au dus la diminuarea venitului impozabil. Taxa pe valoarea adăugată: TVA reprezintă un impozit indirect care. Această verificare are ca obiect examinarea documentelor contabile ale unei întreprinderi şi de a le confrunta cu situaţia. Controlul stabilirii impozitelor şi taxelor urmăreşte astfel întărirea disciplinei financiar-fiscale a întreprinderilor. Datele oferite de conturile anuale ce constituie într-un instrument. legiutorul a intervenit prin multe acte normative care stabilesc obligaţiile contabile ale întreprinderilor. care favorizează controlul de către organele administraţiei fiscale. întreprinderea este obligată să prezinte o nouă declaraţie cu corectările respective. pentru anul fiscal în care au fost admise greşelile cu indicarea penalităţilor şi/sau amenzii. pentru a controla declaraţiile depuse de unitate şi eventual de a determina impozitele suplimentare. pentru această sumă se plăteşte o penalitate calculată în mărime stabilită de BNM. În cazul cînd o oarecare sumă a impozitului pe venit nu este achitată în termenul stabilit la prezentarea declaraţiei. de fapt. potrivit normelor în vigoare. Pentru a asigura îndeplinirea acestui obiectiv. în scopul achitării la timp a obligaţiilor pe care le are unitatea faţă de societate şi prevenirii evaziunii fiscale. TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării 44 . Ca urmare. În cazul depistării de către întreprinderea după 31 martie în declaraţia prezentată organelor fiscale a greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii corectărilor în declaraţia fiscală. condiţiile de deductibilitate a cheltuielilor (prin înregistrarea lor în contabilitate) şi dreptul organelor fiscale de a verifica contabilitatea întreprinderii. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare sediu al circuitului economic.

Livrările impozabile trebuie să fie însoţite de factura fiscală – document cu regim special care justifică operaţiunea economică. cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. cotele reduse – 8% şi la cota zero. respectiv. şi livrări scutite de TVA (neimpozabile). Livrările de produse şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standart – 20%.exerciţiilor (metodei de calcul).A.1% din valoarea medie de bilanţ a clădirilor şi construcţiilor. în „Registrul de evidenţă a procurărilor” şi „Registrul de evidenţă a livrărilor” în baza cărora se întocmeşte „Declaraţia privind TVA” Fiecare subiect impozabil este obligat să întocmească şi să prezinte „Declaraţia privind TVA” pentru fiecare perioadă fiscală nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după perioada fiscală. Alte taxe şi impozite: S.1% din venitul din vânzări a 45 . fie la momentul eliberării facturii fiscale sau primirii plăţii.A. „CAHULPAN”. suma TVA şi atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător.  „Darea de seamă pe taxa de aplicare a simbolicii locale” (Anexa 30): este o taxă ce se achită trimestrial şi cota taxei reprezintă 0.  „Darea de seamă pe taxa pentru amenajarea teritoriului” (Anexa 29): este o taxă ce se achită trimestrial.  „Darea de seamă pe taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială” (Anexa 28): este o taxă care se achită trimestrial şi suma necesară spre achitare se calculează funcţie de suprafaţa unităţilor de comerţ. Data obligaţiei fiscale apare la momentul livrării bunurilor sau serviciilor. consumatorilor şi caracterul operaţiunii. iar suma necesară achitării se aclculează funcţie de numărul de salariaţi ai S. în funcţie de faptul ce a avut loc. Procurările şi livrările sunt înregistrate cronologic. „CAHULPAN” este obligată să achite următoarele taxe şi impozite:  „Impozitul pe bunurile imobiliare” (Anexa 27): este un impozit care se achită trimestrial şi reprezintă 0. în cazul când eliberarea facturii nu este obligatorie. în funcţie de tipul mărfurilor.

ajutoare. 489-XIV din 8. utilizarea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat” (Anexa 32).50 lei pentru apa utilizată din orice sursă şi 8. „CAHULPAN” În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a afctorilor de producţie. Asigurarea la S.2. În conformitate cu „Legea privind sistemul public de asigurări sociale” nr. poate fi divizat în două părţi una dintre care 46 . întreprinderile asigură bunurile.1999. Tarifele cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pe anul 2006 reprezintă 26% la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru întreprinderile care angajează persoane prin contract individual de muncă. Fiecare angajat al S.  „Darea de seamă la taxa pentru apă” (Anexa 31): este o taxă ce se achită trimestrial şi cotele taxei pentru 1m 3 reprezintă 0.00 lei pentru apa utilizată din orice sursă destinată îmbutelierii. pensii. 4. asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate. „CAHULPAN” în conformitate cu Codul Muncii are dreptul la concediul de odihnă anual cu păstrarea locului de muncă şi salariul mediu lunar. prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de legislaţie. constând în acordarea de indemnizaţii.producţiei fabricate căreia i se aplică simbolica locală. Cotele de asigurare socială obligatorie ale cetăţenilor constituie 2% din salariu şi alte recompense şi se transferă de către persoanele fizice şi juridice în termenele de recepţionare a mijloacelor pentru achitarea salariilor.A. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau în baza unei cereri scrise a salariatului. Contribuabilul trebuie să prezinte „Darea de seamă privind calcularea.A. garantării unei continuităţi a activităţii economice. cu modificările şi completările ulterioare. Concediul pentru primul an de muncă se acordă după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.07. personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale. Concediul de muncă nu trebuie să fie mai mic de 24 de zile.

Pentru persoanele încadrate în câmpul muncii . Personalul se poate afla şi în următoarele tipuri de concedii:  concediu pe cont propriu. sumele şi tipurile de plăţi incluse la determinarea salariului mediu.  75 % din salariul tarifar. pentru persoanele care fac studii superioare. pentru persoanele care fac studii medii.  100 % din salariul tarifar dacă salariatul are o vechime în muncă mai mult de 8 ani. Indemnizaţia de concediu se calculează în conformitate cu modul de calculare a salariului mediu. Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se achită de întreprindere prestaţiilor de asigurări sociale.  concediu pentru îngrijirea copilului.  concediu de maternitate. care reglementează perioadele. Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât salariul pentru perioada respectivă şi trebuie plătită cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. cu modificările şi completările ulterioare.8 ani. Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislaţiei în vigoare şi tabelul de evidenţă a timpului de lucru .va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.31 din 11 ianuarie 1994.Stabilirea indemnizaţiei se face astfel:  60 % din salariul tarifar dacă salariatul are o vechime în muncă până la 5ani. şi alte cazuri.  70% dacă salariatul are o vechime în muncă între 5 . Salariaţii aflaţi în sesiunea de reper li se acordă concediu de studii numai în cazul în care fac prima facultate. dar care nu au atins vârsta de 18 ani li se acordă un concediu suplimentar de 4 zile calendaristice. aprobat prin Hotărârea Guvernului Pepublicii Moldova nr. Este necesar de remarcat momentele: 47 . Calculul indemnizaţiei pentru concediul anual se efectuează în “ Fişa de calculare a drepturilor băneşti pentru concediu” (Anexa 33). dacă e bolnav de SIDA sau de cancer. cu plata acestuia în felul următor:  60 % din salariul tarifar.

A.2006 încheiat cu compania de asigurări ASIVIT (Anexa 36).A. Contract de asigurare de accidente din 10.A. 3. „CAHULPAN” a avut loc un accident de muncă. iar intreprinderea a primit bani din partea Agenţiei de asigurări Cheltuielile şi veniturile S.01.01. Calculul primelor de asigurare se efectuează conform cotelor de asigurare stabilite de companiile de asigurări ăn condiţiile legislaţiei.A. În urma încheierii contractului de asigurare compania de asigurări eliberează S. „CAHULPAN” dispunde de următoarele contracte de asigurare: 1.A. „CAHULPAN” 48 . în urma acestei situaţii persoana vătămată Boghean Lilia a fost compensată cu suma de 784 lei (Anexa 40).06. 1508-XII din 15. Deducerea cheltuielilor de asigurare ale persoanelor juridice se permite numai în cazul în care acestea sunt efectuate în cazul în care acestea sunt efectuate în baza contractelor de asigurare încheiate în conformitate cu „Legea cu privire la asigurări” nr. cu modificările şi completările ulterioare.  nu se calculează contribuţiile obligatorii privind Asigurarea medicală de 2%. Aceste asigurări pot fi benevole sau obligatorii.  din indemnizaţiile pentru impozitarea temporară de muncă nu se calculează contribuţiile individuale în mărime de 3 %. În anul 2006 la S. Rentabilitatea S.1993. la suma concediului medical nu se calculează contribuţia la Asigurările sociale de stat în mărime de 26%. „CAHULPAN”. Contract de asigurare a bunurilor pentru pagube produse de incendii şi alte calamităţi din 23.2006 încheiat cu compania de asigurări ASIVIT (Anexa 38). 2. S. Întreprinderea poate asigura bunurile şi personalul contra cazurilor de risc în companiile de asigurări.2006 încheiat cu compania de asigurări ASIVIT (Anexa 37). „CAHULPAN” poliţa de asigurare (Anexa 39). Contract despre asigurarea obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor de transport din 11.07.

Pe parcursul activităţii sale S.  Venituri din încasările creditelor (Anexa 13).2006 au fost stabilite următoarele date: venituri: 33469857 lei.  Plata impozitelor (Anexa 16).  Plata dividendelor (Anexa 19). Pentru ca S. . 1.2. S.  Cotizaţii de asigurare (Anexa 20). dar care interacţionează între ele: 1. „CAHULPAN” dispune de principalele venituri:  Venituri de la realizarea mărfurilor (Anexa 12). „CAHULPAN” pentru perioada 1.  Plata serviciilor comunale (Anexa 17).A.A.01.A. sub acest aspect rentabilitatea exprimă un raport între rezultatele obţinute şi mijloacele puse în 49 .A.  Plata salariului (Anexa 15).Activitatea S.este capacitatea societăţii de a obţine un surplus monetar care îi va permite să facă faţă angajamentelor şi să-şi asigure dezvoltarea.10. Conform „Raportului privind rezultatele financiare” a S. Rentabilitatea este o condiţie care se manifestă sub două aspecte diferite.  Rambursarea creditelor (Anexa 18).2006 – 30.cheltuieli: 32638991 lei. „CAHULPAN” dispune şi de următoarele cheltuieli principale care ajută la dezvoltarea activităţii:  Plata conturilor prezentate de furnizori (Anexa 14).A. „CAHULPAN” să-şi poată continua şi dezvolta activitatea pe care o desfăşoară este nevoie ca ea să îndeplinescă 2 condiţii de bază : 1) Rentabilitatea . „CAHULPAN” se dezvoltă pe baza atât a cheltuielilor cât şi a veniturilor. eficacitatea în alocarea resurselor limitate ale instituţiei.1. venitul care permite remunerarea unor factori de producţie şi mai ales recuperarea capitalului investit.

CP Rf  836959  100  6% 14332605 Situaţie destul de favorabilă pentru societatea analizată. respectiv un plus de valoare.acţiune pentru obţinerea acestor rezultate. unde: PN = profit net. dintre care menţionăm:  din punct de vedere economic.A.care exprimă în general capacitatea societăţii de a organiza formarea resurselor şi modul lor de utilizare. în diferite moduri. CP = capital propriu. Rezultatele şi mijloacele puse în acţiune pot fi cuantificate. 2) Echilibrul financiar . rentabilitatea permite remunerarea.  din punct de vedere financiar. Din punct de vedere contabil. Rentabilitatea financiară a S. un venit net. „CAHULPAN” o putem calcula pe baza datelor din Raportul financiar cu ajutorul formulei: Rf  PN  100% . Această remunerare este indispensabilă pentru continuitatea activităţii societăţii. rentabilitatea măsoară performanţa mijloacelor de exploatare. adică capacitatea societăţii de a face faţă scadenţelor în materie de angajamente. unde AC = active curente PC = pasive curente 50 . rentabilitatea exprimă capacitatea firmei de a recupera în mod integral resursele investite şi de a realiza concomitent un excedent. Ksolvabilitate  AC PC e bine să fie Ks  1 . sub o formă sau alta a capitalului (dividente sau antofinanţare). Acest termen se poate exprima în mod concret prin:  Solvabilitate.

7 – 0. Aceste riscuri nu sunt independente.  Lichiditate. Printre alte consecinţe.Ks  6646433  0.42 8786449 Echilibrul financiar presupune examinarea: .riscului financiar privind probabilitatea ca rentabilitatea capitalurilor proprii să fie inferioară aşteptărilor acţionarilor.75 8786449 Putem observa că acest indicator este mai mic decât ar fi necesar pentru o solvabilitate perfectă. este bine să fie  0. Spre exemplu: o îndatorare foarte importantă va antrena cheltuielile financiare care diminuiază puternic rentabilitatea. 51 . adică atitudinea instituţiei de a-şi transforma activele în bani.8 PC unde: SMM = stocuri. aceasta va împedica obţinerea de suficiente lichidităţi pentru onorarea angajamentelor.riscului de exploatare de natură economică exprimat prin probabilitatea unui rezultat negativ. . Lichiditatea  AC  SMM . În aparenţă. dar este o cifră destul de satisfăcătoare. echilibrul financiar se analizează pornind de la bilanţ şi rentabilitatea pe baza contului de rezultate. Diferitele instrumente de analiză a riscului confirmă interrelaţiile între aceste noţiuni. Lichiditaea  6646433  2929485  0.

52 . în componenţa cărora. în afară de rapoartele financiare nominalizate mai sus.CahulPan’’ Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare. Rapoartele financiare (Anexa 4) ale întreprinderii reprezintă o totalitate de indicatori. La toate întreprinderile perioada de gestiune pentru care se întocmesc şi se prezintă rapoartele financiare sunt trimestrul şi anul.A. prezentaţi în formularele stabilite pentru utilizatori şi care reflectă situaţia financiară şi patrimonială a agentului economic sau a instituţiei bugetare şi rezultatele activităţii economice a aceestora. Anul de gestiune se începe la 1 ianuarie şi se finalizează la 31 decembrie a anului calendaristic. .. Conform rezultatelor anului de gestiune întreprinderile sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoartele financiare anuale. b) Anexa la bilanţul contabil. 3. Raportul privind rezultatea financiare. cu exepţia primului an de gestiune pentru întreprinderile nou-create şi ultimului an de gestiune pentru întreprinderile ce se lichidează. d) Nota explicativă. Componenţa rapoartelor financiare este determinată de perioada pentru care acestea sunt prezentate.Capitolul V Rapoartele financiare a S. sunt incluse: a) Raportul privind fluxul capitalului propriu. Bilanţul contabil. 2. c) Anexa la Raportul privind rezultatele financiare. Raport privind fluxul mijloacelor băneşti. În cursul anului calendaristic se întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare trimestriale: 1.

bilanţul contabil cuprinde trei elemente principale. stabilirea diferenţelor de inventar. Conform S. Posturile bilanţiere sunt grupate după destinaţie. .stabilirea rezultatellor financiare ale exerciţiului. iar regulile de întocmire foarte precise. Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al R Moldova.verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare efectuate în timpul anului sau în perioada pentru care se întocmeşte bilanţul. drepturilor de creanţă şi datoriilor. . Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a companiei la un moment dat.verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea constatată la inventariere.întocmirea primei balanţe de verificare (a rulajelor şi a soldurilor) înaintea inventarieii. . astfel că pentru finalizarea lui este obligatorie parcurgerea unor lucrări premergătoare a căror executare se desfăşoară succesiv într-o ordine logică şi anume: . ale celor anuale: de la 25 ianuarie până al 15 martie a anului următor după anul de gestiune. Termenele de prezentare a rapoartelor financiare trimestriale sunt stabilite prin Legea contabilităţii: de la data 15 până la 25 a lunii următoare după trimestrul de gestiune. 1. legate nemijlocit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii.Rapoartele financiare trebuie să conţină indicatorii corespunzători pentru perioadele curentă şi precedentă.C.N. . şi anume: 53 . nu se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv.întocmirea bilanţului contabil şi anexelor la bilanţ. precum şi resurselor de provenienţă a capitalului. componente ale patrimoniului administrat. Exigenţele conţinutului informaţional al bilanţului sunt foarte mari.inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti. .

iar cele negative – în paranteze. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat caracterizează veniturile. În conformitate cu S. 2. fără paranteze.cheltuieli.1.5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. structura. datorii. capital propriu. 3. Toate încasările şi plăţile mijloacelor băneşti şi ale echivalentelor acestora se contabilizează la sumele încasate efectiv în casierie 54 . care reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. se întocmeşte în baza metodei de casă. rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite. . Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul din formulare de bază ale rapoartelor financiare în care se reflectă toate modificările în resursele finanicare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti în perioada de gestiune respectivă. modul de evaluare. determinată de statutul acesteia. În procesul completării raportului nominalizat. numit perioada de gestiune. Acest raport spre deosebire de alte formulare de rapoarte financiare întocmite după metoda specializării exerciţiilor. 3. acest raport cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile. cheltuielile şi rezultatele din activitatea operaţională a companiei.C. care nu constituie pentru ea o activitate de bază. . 2.venituri. Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale planului de conturi contabile.N. active. Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret. cheltuielile şi profituirile (pierderile) realizate în cursul perioadei curente de gestiune şi perioadei corespunzătoare a anului precedent. Întreaga totalitate de indicatori prezentaţi ăn acest raport poate fi subdivizată în trei grupe: . de constatare şi contabilizare. Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii companiei.rezultate financiare (profit sau pierdere). definiţia şi criteriile de constatare.

Astfel deşi proprietarii sunt expuşi unui risc maximal. amînarea impozitelor). Raportul constă din 4 capitole. datoriilor şi creanţelor legate de activitatea operaţională. Această reprezintă o garanţie pentru creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării companiei. posturilor nebăneşti (amortizarea. care cuprind date privind soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul 3 al bilanţului contabil: 1. a) Raportul privind fluxul capitalului propriu caracterizează valoarea patrimoniului companiei format pe seama surselor financiare proprii. a trage concluzii operative privind suficienţa mijloacelor pentru plăţile aferente datoriilor curente. ţinând cont de modificările operate în cursul perioadei de gestiune în mărimea stocurilor de materiale. Anume la această parte a activelor au dreptul să pretindă membrii cooperativei după satisfacerea pretenţiilor patrimoniale ale creditorilor. 55 . specific activităţii companiei. stabileşte legătura reciprocă între suma de vânzare ţi încasările băneşti. metoda indirectă = prin intermediul căreia profitul net (pierderea) din activitatea operaţională se ajustează. Operaţiunele se consideră finalizate în ziua în care au fost suportate cheltuieli efective sau au fost primiţi bani reali în casierie sau în conturile bancare. metoda directă = prin intermediul căreia în raport se prezintă încasările şi plăţile totale ale mijloacelor băneşti pe direcţiile activităţii întreprinderii. Această metodă permite a arăta sursele principale ale afluxului şi direcţiile retragerii mijloacelor băneşti. capital statutar şi suplimentar.sau înscrise în conturile evidenţei lor. 2. precum şi a tuturor posturilor legate de activitatea de investiţii şi financiară în mijloace băneşti reale. Această metodă permite a arăta legătura reciprocă dintre diferite tipuri de activităţi ale companiei. ei au dreptul la tot patrimoniul rămas. Plăţile mijloacelor băneşti se reflectă în sumele eliberate efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare. În practica internaţională se aplică două metode de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti: 1.

c) Anexa la raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte pentru aprofundarea şi specificarea posturilor separate din Raportul privind rezultatele financiare şi este compusă din 5 capitole: 1. activitatea financiară. rezultatul exepţional. b) Anexa la bilanţul contabil constituie o parte componentă a rapoartelor financiare anuale. d) Nota explicativă constituie un capitol independent din rapoartele financiare anuale. Tehnica întocmirii raportului constă în completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor conturilor din clasa 3 a planului de conturi contabile. altă informaţie. capital secundar. Informativ se dezvăluie suma veniturilor. 3. 4. mărfurilor. Anexa se întocmeşte în baza datelor conturilor şi subconturilor privind evidenţa activelor şi pasivelor întreprinderii şi a altor informaţii. profit nerepartizat (pierdere neacoperită). precum şi veniturile şi pierderile exepţionale. ce conţine informaţia privind existenţa şi mişcarea activelor şi pasivelor întreprinderii în cursul anului de gestiune. 4. Acest formular constituie o descifrare a tuturor indicatorilor din raportul privind rezultatele financiare.2. 2. primite în urma schimbului producţiei. Se dezvăluie structura elementelor din raportul privind rezultatele financiare aferente veniturilor şi cheltuielilor pe toate tipurile de activităţi ale întreprinderii şi surse de formare. serviciilor. care se întocmeşte de toţi agenţii economici şi se prezintă tuturor 56 . activitatea de investiţii 3. Aici este de asemenea prezentată informaţia referitoare la cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit. cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit. activitatea financiară. activitatea operaţională. 5. Aici sunt reflectate datele generale privind vânzările nete şi costul vânzărilor din activitatea operaţională (de bază) a întreprinderii. rezerve.

raportul privind fluxul capitalului propriu. ce sunt importante pentru utilizatorii rapoartelor financiare. reflectate în bilanţul contabil. 57 . raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Nota explicativă cuprinde descrierea generală sau analiza detaliată a sumelor. precum şi informaţii suplimentare. raportul privind rezultatele financiare şi anexele la acestea.categoriilor de utilizatori.

financiara” editura Rconomica. metode. 1998 „contabilitate si audit” nr. tehnici manageriale ale organizatiei” editura Economica. Bucuresti 1999 Nederita A. Bucuresti 2000 „Contabilitate si audit” nr. „contabilitatea manageriala” ACAP 2000 Nicolaiescu Ovidiu „sisteme.Bobliografie Isfanescu A „analiza economico. 4.7. 1997 58 .