Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

CAPITOLUL 1
SCURT ISTORIC PRIVIND PREOCUPARILE OMENIRII

PENTRU COLECTAREA ŞI DEPOZITARE DEŞEURILOR

Încă din timpurile trecute omenirea a fost preocupată de problema deşeurilor casnice. S-a apreciat încă din antichitate că este o strânsă legătură între gunoaiele casnice şi răspândirea unor boli şi chiar a unor epidemii. Aceste aprecieri sunt rezultatul unor observaţii empirice şi de aceea din toate timpurile omenirea a acordat o atenţie specială depozitării gunoaielor. Astfel, cercetările arheologice făcute în valea Indului în oraşele Mohenjo-Nard şi d’Haroppo, au scos la iveală faptul că încă de acum 4000 de ani în aceste localităţi au fost preocupări pentru depozitarea gunoaielor. S-au găsit dovezi arheologice care demonstrau că încă de acum 4000 de ani în aceste localităţi existau servicii de colectare a gunoaielor, folosind căruţe speciale ce erau plasate în diferite zone ale oraşului şi periodic căruţele erau deplasate şi descărcate în locuri special amenajate în afara cetăţilor. Aceleaşi preocupări deosebite pentru depozitarea şi utilizarea ulterioară a gunoaielor au fost găsite de către arheologi şi în China antică. Documentele găsite au scos la iveală faptul că încă de circa 5000 de anii, chinezii utilizau procesul tehnologic de compostare a gunoaielor menajere şi vegetale. Ţăranii chinezi utilizau acest compost pentru fertilizarea solului. În Europa documente istorice referitoare la utilizarea gunoaielor menajere în diverse scopuri s-au găsit preponderent în Olanda , ţară care deţine puţin teren agricol, teren care este sărac sub aspectul fertilităţii. Dovezile istorice au consemnat faptul că încă din anul 1556 exista în oraşul Amsterdam o organizaţie care se ocupa de strângerea deşeurilor solide şi lichide. Aceste deşeuri erau colectate periodic din oraş, erau amestecate cu deşeuri vegetale, cu plante, cu cenuşă şi cu rumeguş de lemn, după care acest amestec era depozitat în locuri special amenajate. Se obţinea după fermentarea amestecului, un compost, foarte fertil, care era vândut ţăranilor, iar încasările obţinute erau utilizate pentru finanţarea unor orfelinate.

-1-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

Încă din antichitate au fost şi preocupări pentru incinerarea gunoaielor şi a cadavrelor, dar nu pentru obţinerea energiei termice. Considerentul principal pentru incinerarea gunoaielor au fost frica de epidemii, sau măsuri pentru combaterea unor epidemii. Un prim astfel de document datează din anul 1120 î.H., când filistinii obligau soldaţii întorşi din campaniile de lupte să-şi ardă toate reziduurile şi hainele, ca o măsură de precauţie împotriva declanşării unor epidemii, cunoscând faptul ca ectoparaziţii şi şobolanii sunt principalii vinovaţi pentru propagarea ciumei. Dionisos din Halicarnos prin secolul III î.H. , relevă în scrierile sale rolul pe care l-au avut mlaştinile şi depozitele de gunoaie în îmbolnăvirile, care produc febră mare. Oraşele mari au început să aibă probele în ceea ce priveşte curăţenia şi evacuarea gunoaielor din oraş. Grija de a îndepărta din faţa caselor murdăria este foarte veghe în oraşul Paris. În anul 1348 o ordonanţă emisă de conducerea oraşului Paris obliga locuitorii Parisului să-şi măture locuinţa şi exteriorul locuinţei şi să transporte gunoaiele solide şi lichide în locuri special amenajate. În anul 1388 apare o nouă ordonanţă a conducerii oraşului, care reaminteşte locuitorilor oraşului că trebuie să păstreze străzile curate. Ciuma declanşată în Paris în anii 1500, 1510 şi 1522 au determinat autorităţile oraşului să intervină cu poliţia pentru curăţirea străzilor, transportul gunoaielor în afara oraşului şi arderea acestora. Începând cu anul 1608 în Paris funcţionau antreprenori care se ocupau cu curăţirea străzilor şi transportul gunoaielor. Municipalitatea oraşului Caen au introdus în anul 1699 un sistem de colectare a gunoaielor utilizând coşuri speciale din nuiele, care au fost distribuite tuturor locuitorilor. Într-un mod similar s-a rezolvat problema gunoaielor în oraşul Lyon, unde conducerea oraşului a realizat o serie de cutii metalice, care au fost plasate în diferite zone şi în care populaţia, precum şi cei ce executau curăţirea oraşului depuneau deşeurile. Aceste apoi erau transportate şi depozitate în afara oraşului. Sistemul aplicat în oraşul Lyon a fost introdus şi în Paris începând cu anul 1883. Iniţiatorul aplicării acestei metode în Paris a fost prefectul Senei pe nume Poubelle şi probabil de la numele acestei persoane containerele pentru colectarea gunoaielor se numesc „pubele”. În ţara noastră preocupările pentru păstrarea curăţeniei oraşelor apar doar în documentele din secolul XVI-lea unde se citează introducerea podirii uliţelor principale cu trunchiuri de copaci şi ulterior cu grinzi de stejar. Nu s-au găsit documente referitoare al colectarea şi transportul deşeurilor, decât în perioadele de epidemii de ciumă sau holeră, -2-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

când se organizau acţiuni masive pentru colectarea transportul şi arderea deşeurilor. În octombrie 1790, Divanul Ţării Româneşti dă o poruncă Agiei să silească locuitorii să cureţe străzile şi curţile şi afirmă : „ Curăţenia unei politii pline de norod şi de alişveriş are deosebire la sănătatea obştei şi la buna ocârmuire de orânduiala ţării”. Ultimul an de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza aduce oraşului Bucureşti primul regulament complet şi modern de salubritate, „Regulament pentru menţinerea curăţeniei în stradele şi pieţele Capitalei”. Acest regulament a fost întocmit de către doctorii Iacob Felix şi Anastasie Fătu şi a fost publicat la 11 martie 1866. Contribuţia acestor doi doctori igienişti a fost imensă pentru asigurarea curăţeniei în capitală. Pe lângă regulile de bază pentru curăţatul străzilor ei impuneau prin regulament construirea de puţuri absorbante, pentru evacuarea apei murdare din gospodării şi se fac corelări între nivelul aceste puţuri şi râul Dâmboviţa. De asemenea se fac primele precizări în ceea ce priveşte zonele de protecţie sanitară.

-3-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

CAPITOLUL 2
ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Poluarea şi protecţia mediului sunt considerate la ora actuală probleme de mare importanţă, cu care se confruntă umanitatea în general. Transformările care au loc la nivel global in ceea ce priveşte mediul înconjurător impun găsirea unor soluţii fundamentate teoretic şi conceptual, pentru menţinerea echilibrului ecologic al planetei. Revoluţia tehnico - ştiinţifică desfăşurată concomitent cu explozia demografică, a dus inevitabil la creşterea necesităţilor de materii prime, energie, alimente, apă, etc. Acest fapt a accentuat conflictul dintre om şi natură, a dus în foarte multe cazuri la apariţia unor dezechilibre în natură cu urmări deosebit de grave asupra mediului în care trăim. Se poate afirma cu certitudine că, dezvoltarea industrială neraţională, urbanizarea excesivă, explozia demografică, distrugerea masivă a pădurilor, constituie permanent un potenţial de presiune cu efecte negative asupra mediului. Primul semnal de alarmă privind situaţia sistemului ecologic al planetei a fost tras la Conferinţa Internaţională asupra Mediului de la Stokholm din anul 1972. Treptat omenirea a început să fie conştientă de importanţa problematicii protecţiei mediului înconjurător, dar şi de faptul că aceste probleme ale mediului nu pot fi separate de activitatea economică şi socială şi că acestea au implicaţii directe asupra calităţii vieţii. Ca urmare, a luat fiinţă pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite “ COMISIA MONDIALĂ ASUPRA MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII “. Rolul acestei comisii este de a supraveghea evoluţia calităţii mediului înconjurător şi de a atenţiona statele care prin activităţile lor economice pun în pericol echilibrul ecologic al planetei. In aceste condiţii, în care Comisia Mondială asupra Mediului şi Dezvoltării, precum şi o serie de organizaţii nonguvernamentale fac presiuni asupra guvernelor care nu se preocupa în suficientă măsura de problematica mediului, a apărut un nou concept şi anume “ Conceptul Dezvoltării Durabile “ . Acest concept are ca idee centrală acel mod de dezvoltare economică care asigură folosirea resurselor naturale aflate în cantităţi mari, care asigură folosirea raţionala a resurselor de energie convenţionala, care asigură folosirea cu precădere a resurselor

-4-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. dar şi stocul de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice. Este necesar să înţelegem că dezvoltarea durabilă trebuie să se implice în găsirea de soluţii optime privind dimensionarea economică în toate domeniile. care generează mai puţine deşeuri. mai mult ca oricând ca şi România să se alinieze la acest concept. Esenţa conceptului dezvoltării durabile este dată de ideea de a conserva patrimoniul existent în favoarea bunăstării generaţiilor prezente şi viitoare. în general pentru protecţia mediului pe tot globul pământesc. respectiv capitalul material precum şi stocul de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice. Un rol important în realizarea acestui concept îl au agenţii economici care trebuie să-şi reorienteze tehnologiile spre acele tehnologii mai puţin poluante. dar în acelaşi timp şi capitalul natural. nu numai în câteva ţări dezvoltate ale globului şi doar pentru câţiva ani. astfel încât să includă acţiuni de -5- . care au consumuri materiale şi energetice reduse. adică mediul înconjurător. precum şi cele ecologice să fie corelate. neconvenţionale de energie şi mai ales resursele regenerabile. există mai multe opinii în lume.A. Referitor la conceptul privind dezvoltarea durabilă. patrimoniu ce este constituit din capitalul natural. Esenţa dezvoltării durabile este dată de conservarea acelui patrimoniu favorabil bunăstării generaţiilor prezente şi viitoare. concomitent cu protejarea şi conservarea mediului înconjurător. pentru dezvoltarea unei agriculturi ecologice. BRANTNER S. unele pledând pentru stoparea dezvoltării economice. Este esenţial. pentru aplicarea unor tehnologii nepoluante. In acel raport se pledează pentru o reconciliere între problematica dezvoltării economice şi problematica mediului. care cuprinde nu numai capitalul produs prin munca oamenilor.23642/2007 cu S. pentru descoperirea şi aplicarea tehnologiilor nepoluante. capitalul produs prin munca oamenilor. ci pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat. dar şi pentru găsirea soluţiilor optime pentru dimensionarea economică în toate domeniile şi în toate ţările. În primul raport al Clubului de la Roma privind dezvoltarea omenirii se susţine ideea de a nu se absolutiza rolul mediului în detrimentul dezvoltării economice. altele absolutizând rolul mediului. a unei agriculturi ecologice şi a unei urbanizări raţionale.C. care au un impact cât mai redus asupra mediului şi care prezintă riscuri ecologice reduse. în sensul că se susţine ideea că acest concept al dezvoltării durabile trebuie să susţină progresul uman. pentru protejarea mediului. De aceea este necesar să înţelegem că dezvoltarea durabilă trebuie să se implice în realitatea concretă nu numai prin definirea conceptului. în sensul ca obiectivele economice.

care au un impact mult mai scăzut asupra mediului şi care prezintă riscuri ecologice minore. mai ales a ţărilor în curs de dezvoltare. Această contradicţie de suprafaţă dintre economic şi ecologic poate fi soluţionată pe baza conceptului dezvoltării durabile. Un rol important în realizarea acestui concept îl au agenţii economici.  reorientarea tehnologiilor spre acele tehnologii mai puţin poluante. protecţie a mediului încă din faza de proiectare a unui obiectiv economic sau social. Dificultăţile care se ridică sunt generate de faptul că aceste resurse financiare sunt necesare imediat. Aceste priorităţi sunt următoarele:  redimensionarea creşterii economice. descoperirea şi diversificarea resurselor naturale. supravegherea impactului activităţilor economice asupra mediului -6- .C. cu scopul de a minimiza efectele negative ce le-ar putea produce asupra mediului. conservarea. fie privaţi. care generează mai puţine deşeuri.  . concomitent cu realizarea unor programe pentru creşterea calităţii produselor . BRANTNER S. creşterea economică trebuie să rămână obiectivul principal a oricărui guvern. realizarea unei creşteri economice continue fără acordarea unei atenţie deosebite problematicii protecţiei mediului nu poate asigura o dezvoltare durabilă a societăţii. fie ai statului. având în vedere o distribuţie echitabilă a resurselor naturale existente. întreţinerea diversităţii ecosistemelor. care au consumuri materiale şi energetice cât mai reduse. mai ales din punct de vedere economic este pe termen lung şi mai greu de cuantificat. Un rol important în această direcţie îl au ţările bogate care dispun de resursele financiare necesare şi care pot şi trebuie să ajute ţările sărace pentru că. In actuala situaţie economică a societăţii omeneşti.23642/2007 cu S. în timp ce efectul acestor investiţii.A. Printr-o legislaţie adecvată trebuie să li se impună agenţilor economici respectarea unor priorităţi în ceea ce priveşte activitatea lor tehnico-economică.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. dar se pot face paşi mici în funcţie de resursele financiare. Totuşi astăzi. tot mai multe personalităţi politice sunt conştiente că. în privinţa poluării mediului se fac vinovate în primul rând ţările foarte dezvoltate. problema protecţiei mediului este o problemă globală şi de situaţie deosebit de gravă din aceste ţări. Tehnologiile nepoluante sunt scumpe dar şi măsurile de depoluare a mediului solicită sume însemnate. Desigur că aplicarea acestui concept nu se poate face imediat şi în toate domeniile. Toate aceste programe solicită surse financiare ridicate.

care prin reglementări legale au impus proiectanţilor ca la realizarea unui proiect de tehnologie. pentru recuperarea unor componente şi pentru prelucrarea deşeurilor rezultate în urma prelucrării componentelor.23642/2007 cu S. ştiinţa şi tehnica pot descoperii noi tehnologii mai puţin poluante. Datorită acestui lucru statul trebuie să intervină şi să sprijine agenţii economici în implementarea acestor tehnologii. Un exemplu concret în acest sens este Statele Unite ale Americii. există şi păreri că acest concept de dezvoltare durabilă este o utopie. care sunt cel mai puţin poluante pentru mediul înconjurător şi care în viitor trebuie să se extindă în toate ţările. însă şi păreri că. deoarece pe de o parte utilizează resursele pământului. le extrage şi le prelucrează. să economisească energia şi resursele minerale. că sunt state sărace ce nu-şi pot permite respectarea principiilor prevăzute în acest concept şi ca urmare este nevoie de o stagnare a dezvoltării economice. tehnologiile viitoare trebuie să urmărească reducerea consumurilor de materii prime şi energie. să elimine orice utilizare iraţională a tuturor resurselor. impunere acestei reglementari nu se poate face uşor şi că va necesita cheltuieli suplimentare. limitele de creştere economică în etapa actuală de dezvoltare a societăţii omeneşti sunt în concordanţă cu capacitatea mediului de a suporta toate emisiile poluante şi că mediul înconjurător poate primii încă multe reziduuri rezultate din procesele industriale. Există. Desigur că. a unui proiect de instalaţie industrială sau utilaj. Întreprinderile economice trebuie stimulate să-şi schimbe tehnologiile. BRANTNER S. să realizeze şi proiectul pentru dezmembrarea utilajului. să-şi prelucreze propriile -7- . pot găsi noi surse de materii prime şi energie şi ca urmare poate contribui eficient la realizarea unei creşteri economice pe fondul dezvoltării durabile.A. să evite pierderile tehnologice.C. cantităţi însemnate de reziduuri gazoase. deci le consumă şi pe de altă parte elimină conform principiului conservării masei şi energiei. să reducă la maximum emisiile poluante şi deşeurile. Tehnologiile curate. Pe de altă parte. Creşterea gradului de poluare a mediului poate fi stopată printr-o politică în concordanţă cu conceptul dezvoltării durabile. lichide sau solide.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. dacă nu dorim să punem în pericol mediul înconjurător. să-şi reducă volumul deşeurilor. sunt relativ costisitoare şi deci nu sunt la îndemâna ţărilor sărace. care afectează mai mult sau mai puţin mediul înconjurător. pot găsi tehnologii pentru prelucrarea tuturor deşeurilor. că deocamdată acest concept nu se poate impune tuturor statelor lumii. Economia mondială este în strânsă legătură cu mediul şi cu resursele sale. In acest sens. Realizările deosebite în ştiinţă şi tehnică din ultimele decenii pe linia tehnologiilor nepoluante şi a valorificării deşeurilor ne permit să afirmăm cu certitudine că.

Cauzele celor mai frecvente situaţii privind degradarea semnificativă a mediului se găsesc în dezvoltarea necontrolată a diferitelor activităţi economice. Deşeurile indiferent că sunt industriale sau casnice constituie un factor de poluare a mediului. CAPITOLUL 3 EFECTUL DEŞEURILOR ASUPRA CALITAŢII MEDIULUI -8- . Ca urmare. fie activităţilor din agricultură. dar nu sunt suficiente. Eforturi se fac în acest sens. pentru că fără participarea activă a tuturor factorilor implicaţi în producerea acestora nu vom avea realizări pe măsura cerinţelor Comunităţii Europene. Desigur că putem afirma cu certitudine că. deşeuri. acestor ramuri industriale le revine în primul rând sarcina de a găsii soluţii tehnice şi tehnologice pentru a reduce efectul negativ al acestor activităţi asupra mediului şi în acelaşi timp trebuie să facă eforturi pentru readucere la viaţă a tuturor zonelor afectate de poluare.C. principalele cauze ale degradării mediului se datorează activităţilor economice. în lipsa unei legislaţii corespunzătoare privitoare la mediul.A. chiar dacă nu sunt toxice. astfel încât să se reducă la minimum efectul negativ al activităţii economice asupra mediului înconjurător. să-şi monteze sisteme de filtrare a aerului şi instalaţii de tratare a apelor reziduale. fie de natură industrială.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Există o legislaţie europeană privind gestionarea deşeurilor. legislaţie la care România trebuie să adere şi să o respecte.23642/2007 cu S. dar şi în distorsiunile economice datorate unei politici economice guvernamentale. construcţii sau transport. BRANTNER S.

În aceste substanţe muştele depun ouă şi astfel se vor înmulţii foarte repede. ouă a diverşilor helminţi etc). Deşeurile. unii agenţi patogeni din deşeuri pot să rămână în viaţă timp foarte îndelungat. care conţin materiale ce constituie hrana acestora. insuficient tratate. dar şi atmosfera este contaminată de produsele gazoase rezultate în urma descompunerii -9- . în râuri. Un efect de amploare al faptului că nu s-au asigurat condiţii ecologice de depozitare a gunoaielor este gradul ridicat de poluare al solului. Înmulţirea rozătoarelor este favorizată de grămezile de gunoaie. Condiţia cea mai importantă pentru evitarea epidemiilor şi transmiterea bolilor este organizarea unui sistem integrat de gestionare a acestor deşeuri şi constă în colectarea zilnică a acestora. iar deşeurile ce conţin aceşti agenţi patogeni sunt considerate ca fiind medii de propagare a infecţiilor.A.etc. putând provoca infecţii şi chiar epidemii şi în general degradează calitatea mediului. Deşeurile depuse pe sol în condiţii neecologice.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. conţin foarte des o gamă variată de microorganisme. Ciclul de reproducere al muştelor în condiţii favorabile este de 4 – 5 zile. Produsele finele rezultate în urma descompunerii substanţelor organice intră în contact cu apele râurilor şi a pânzelor freatice unde formează suspensii sau se dizolvă. Deşeurile pot fi vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. De aceea în prezent se fac demersuri pentru închiderea gropilor de gunoi şi asigurarea unui sistem de protejare a zonei de efectele negative al acestor depozite neecologice. apelor de suprafaţă şi a apelor freatice din zonele de depozitare. mai ales cele rezultate de la spitale. bacterii. Muştele sunt atrase de mirosul produs de descompunerea deşeurilor ce conţin substanţe organice. chiar şi ani de zile. iar când ajung în condiţii prielnice de dezvoltare se înmulţesc foarte rapid. sulfuri. Atât insectele cât şi rozătoarele sunt bine cunoscute ca purtători şi răspânditori de boli infecţioase. De asemenea deşeurile oferă condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi a rozătoarelor. În condiţii naturale fără o neutralizare. cât şi produsele de descompunere netratate sunt spălate de precipitaţii şi astfel se accelerează pătrunderea substanţelor poluante în sol şi de aici în pânzele freatice. În condiţii prielnice agenţii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat ( zile sau luni). nitruri.23642/2007 cu S. de unde pot pătrunde în sol . printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi.C. BRANTNER S. ducând la modificări semnificative a calităţii acestor ape prin creşterea concentraţiilor acestor ape în cloruri. care afectează zone întinse. tratarea ecologică şi depozitarea controlată în gropi ecologice. Nu numai solul şi apele sunt poluate de deşeurile depozitate necorespunzător. selectarea. Agenţii patogeni din deşeuri sunt un real pericol pentru mediu. în pânzele freatice.

mai menţionăm şi faptul că există un risc permanent de îmbolnăvire a locuitorilor şi a animalelor domestice. întrucât sunt distruse culturile sistematic. -10- . datorită prezenţei rozătoarelor.C. În faţa acestei situaţii. Deficitul de materii prime prin care trece omenirea în momentul de faţă impune noi orientări privind utilizarea acestora. au un aspect deprimant şi afectează grav cadrul natural. poluând şi mai mult atmosfera cu un fum înecăcios. resturi menajere. textile şi pielărie. ar putea deveni deficitare într-un viitor apropiat. înlocuirea materiilor prime deficitare prin materii şi materiale mai abundente. dar şi gaz metan. iar cele epuizabile. respectiv nu pot utiliza terenurile pentru cultura unor cereale. putem aprecia nivelul ridicat al gradului de afectare a zonei de către depozitul de gunoi. BRANTNER S. cum ar fi mase plastice. nemetalice (materiale lemnoase. deşeurile depozitate necorespunzător. Materiile prime pot fi împărţite în două categorii: “deficitare” şi “epuizabile”.etc). Locuitorii ce dispun de gospodării în zonele din apropierea unor astfel de gropi de gunoi gestionate neecologic suportă anumite consecinţe neplăcute. gazele. bunuri de uz personal şi casnic uzate care sunt supuse procesului de distrugere naturală. cauciuc. a ciorilor şi muştelor. Gradul de civilizaţie atins în prezent. ambalaje. prelucrarea şi recircularea deşeurilor materiilor prime consumate.A. reziduuri stradale. hidrogen sulfurat. Astfel se degajă gaze rău mirositoare: amoniac.. tehnicienii şi cercetătorii au determinat căile de soluţionare ca fiind:   recuperarea. de produse chimice. Din punct de vedere estetic. reziduuri agroalimentare. hârtie. deşi se găsesc din abundenţă. mai puţin cunoscute. Practica demonstrează că economia mondială dispune de importante resurse de materiale recuperabile: metalice (feroase şi neferoase). Cele deficitare sunt pe cale de dispariţie. halde. precum şi presiunea comunităţii locale şi a organizaţiilor ecologice impune factorilor de decizie orientarea eforturilor spre găsirea unor soluţii de gestionare ecologică a deşeurilor. ţesături etc. sau prin înlocuitori mai uşor de găsit şi de preparat. oamenii de ştiinţă. hârtie. substanţelor organice. care se poate aprinde foarte uşor şi produce aprinderea şi a altor substanţe combustibile aflate în deşeuri.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S. Vântul şi curenţii ascendenţi de aer ridică fumul. iazuri de decantare. Aceste materiale se pot recupera din: resturi materiale din procesele de producţie. de unde acestea sunt purtate pe distanţe mari şi astfel se extinde zona de poluare. sticlă. etc. precum şi praful la înălţimi. Dacă la aceste inconveniente prezentate.

78/2000 privind regimul deşeurilor. inclusiv tratarea şi eliminarea deşeurilor -11- . La noi în ţară. Legea prevede modul de administrare a deşeurilor. conform decretului 465/1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile. utilizarea şi circulaţia ambalajelor ( articolul3). zgurile. • deşeuri de construcţie şi demolări.A. instalaţiilor. Parlamentul României a elaborat şi a aprobat Legea pentru Ordonanţa de Urgenţă nr. c) piesele şi subansamblele rezultate în urma dezmembrării maşinilor. e) apele industriale uzate. care după folosire se valorifică prin reparare sau recondiţionare. pulberile. Conjunctura mondială actuală în care se desfăşoară aprovizionarea cu materii prime. refolosibile ca atare sau prin recondiţionare. Ca urmare a marii importanţe ce trebuie acordate deşeurilor. haldele. • deşeuri periculoase. resturile menajere şi stradale şi alte materiale refolosibile. BRANTNER S. altor fonduri fixe şi a bunurilor de folosinţă îndelungată de la populaţie. b) materialele refolosibile care se utilizează ca atare sau prin prelucrări simple. materiale şi combustibili a determinat ca în multe ţări ale lumii să se desfăşoare acţiuni complexe de ridicare a gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice. utilajelor. autorizarea activităţilor legate de deşeuri. iazurile miniere. Conform acestei legi deşeurile se clasifică astfel : • deşeuri menajere. • deşeuri de producţie.C. precum şi orice alte produse care pot fi recondiţionate. de organizare a unor sisteme şi organisme specializate în recuperarea şi reintegrarea în circuitul economic a materialelor refolosibile. inclusiv în ţara noastră au fost elaborate acte normative cu privire la resursele materiale care trebuie recuperate şi valorificate. trebuiesc valorificate următoarele: a) materiile prime vechi şi unele resurse materiale primare. modul de gestionare a deşeurilor. d) bunurile de folosinţă îndelungată şi cele de uz personal uzate.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S. În majoritatea acestor ţări.

precum si mai multe acumulări eterogene provenite din deşeuri -12- . BRANTNER S. CAPITOLUL 4 GENERAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE Se definesc ca deşeuri urbane solide masa eterogenă de deşeuri aruncate de comunitatea urbana.23642/2007 cu S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.C.A.

1 Deseurile solide Materii prime Resturi reziduale Deseuri de materiale reziduale Fabricare secundara Fabricatie Prelucrare si recuperare Consumator Dispozitiifinale Materiiprime. producere si ambalare a produselor. este limitarea consumului de materii prime la fabricarea şi ambalarea produselor precum si creşterea ratei de recuperare şi reciclare a deşeurilor materiale. industriale. efectuarea acestor schimbări intr-o societate modernă.C. BRANTNER S. In figura 1 se reda un depozit intermediar de deşeuri solide. care sunt evacuate. -13- . agricole şi minerale.23642/2007 cu S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. 2 Modul de generare a deseurilor solide Una din problemele deosebit de importantă pe care societatea tehnologică o are in vedere este reducerea cantităţii deşeurilor solide încă din faza de proiectare.A.produsesi . deşi conceptul este simplu. Fig. O metodă de reducere a cantităţi de deşeuri solide. puternic tehnologizată. s-a dovedit extrem de dificilă. Însă. O indicaţie despre cum si unde sunt generate deşeurile solide in societatea actuală bazată pe tehnologie este arătata in figura 2. materiale recuperate Deseuri materiale Fig.

colectării. Aceste schimbări continue ridica probleme în proiectarea tehnologiilor şi instalaţiilor de ambalare şi manipulare deoarece structurile inginereşti sunt astfel create încât sa fie funcţionale pentru aproximativ 25 de ani. iar cantitatea de teren disponibil pentru asimilarea acestor deşeuri era mare. în apă. Relaţia dintre sănătatea publică si stocarea improprie. 4. absorbi. 4. incluzând un mare volum de capital. BRANTNER S. muştele şi alţi factori provocatori de boli se hrănesc din deşeurile aruncate. colectarea şi evacuarea deşeurilor solide este foarte clară. Un factor particular semnificativ este creşterea utilizării plasticului si a alimentelor congelate. aceste animale şi insecte fiind purtătorii nenumăratelor maladii. dezechilibrul ecologic a apărut atunci când asimilarea naturală a acestor reziduuri a fost depăşită. fapt ce reduce cantitatea de deşeuri rezultate din ambalarea şi manipularea produselor alimentare.23642/2007 cu S. prelucrării si -14- . evacuarea deşeurilor umane şi a altor deşeuri nu a pus o problema majoră. iar acumulările de deşeuri încep să devină o consecinţa a vieţii oamenilor.1 Scurt istoric a problemei managementului deşeurilor urbane In primii ani ai societăţii omeneşti. Deşi natura are capacitatea de a dilua. în depozitele alimentare. transferului si transportului.C. Autorităţile responsabile cu sănătatea publică au arătat că în cazul aruncării deşeurilor în aer liber. Tehnologia avansată în împachetarea de bunuri creează un set de parametrii ce se modifica constant în funcţie de evoluţia facilităţilor de prelucrare a deşeuri solide. sau în pământ.2 Generarea deşeurilor in societatea tehnologizata Odată cu beneficiile tehnologiei moderne au apărut de asemenea probleme serioase asociate cu evacuarea deşeurilor rezultante. datorită numărului mic al populaţiei.3 Managementul deşeurilor solide Managementul deşeurilor solide poate fi definit ca o disciplină asociată cu „controlul generării. şobolanii. 4. Aceeaşi problemă se pune şi în cazul caselor slab construite sau slab întreţinute. stocării. degrada.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. dispersa. sau altfel spus de a reduce impactul reziduurilor nedorite în atmosfera. şoarecii. Primele problemele privitoare la evacuarea deşeurilor încep din timpurile in care oamenii încep sa se adune in comunităţi mai mari.A. precum şi in multe alte locuri unde asemenea animale şi insecte găsesc adăpost şi alimente depozitate sau aruncate în condiţii improprii.

prelucrarea si transformarea deseurilor solide. Corpul de Ingineri al Armatei Statelor Unite şi-au modernizat programele (metodele) de evacuare a deşeurilor solide. un sistem de management al deşeurilor cuprinde în general 6 elemente funcţionale şi anume: generarea deşeurilor. -15- . In timpul celui de-al doilea război mondial.A.23642/2007 cu S. evacuarea pe pământ. esteticii şi altor consideraţii ale protecţiei mediului. In jurul anilor 40. managementul edificat al deşeurilor solide în Statele Unite şi. fiind în acelaşi timp compatibil cu atitudinea publică”. fiind un pericol pentru sănătatea publică. 4. 10 ani mai târziu în Marea Britanie. Specificarea obiectivelor managementului deşeurilor solide au fost făcută în 1906 de către H.C. – transfer si transport. inclusiv poluarea aerului şi resurselor de apa. conservării. economiei.4 Metode de evacuare a deşeurilor Metodele comune cele mai cunoscute pentru evacuarea finală a deşeurilor solide. CAPITOLUL 5 MANAGEMENTULUI DESEURILOR Aşa după cum este arătat în figura 3. după o revizuire completă a practicilor de management în evacuarea deşeurilor solide. – valorificarea. sortarea. BRANTNER S. 2. îngroparea în sol. . s-a orientat spre bascularea controlată (acum cunoscută sub numele de “sanitary landfilling”) în gropi de gunoi. în jurul anilor 60 municipalităţile nu au urmat în mod riguros aceste programe. practicată la începutul secolului au fost: 1. Parsons în The Disposal of Municipal Refuse care ar putea fi prima carte care tratează exclusiv subiectul deşeurilor solide din punct de vedere riguros ingineresc. evacuarea si depozitarea.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. de B. – mânuirea si separarea. etc. însă. evacuării deşeurilor solide în aşa manieră încât sa fie în acord cu principiile sănătăţii publice. Congresul American a ajuns la concluzia ca metodele ineficiente şi improprii de evacuare a deşeurilor solide sunt o adevărata nenorocire. acestea servind ca model în evacuarea deşeurilor pentru comunităţile de orice mărime. evacuarea în apă 3.colectarea. Încă din 1965. stocarea si prelucrarea la sursa a deşeurilor.

În prezent. etc.1 Manipularea si preseparerea deşeurilor Aceste faze includ activităţi asociate cu managementul deşeurilor până la stadiul când acestea sunt stocate pentru colectare. Cetăţenii sunt din ce în ce mai conştienţi de importanta separării hârtiei şi cartonului. Generarea deşeurilor cuprinde activităţi în care sunt identificate materialele care nu mai pot fi utilizate.A. se pune la modul cel mai serios problema. BRANTNER S. generarea deşeurilor este o activitate care nu este controlabilă într-un mod acceptabil. Separarea componentelor deşeurilor este un pas important în transferul şi stocarea deşeurilor solide la sursa. G E N E R AR E A D E S E U R IL O R M a n u ire a . ca prin anumite modalităţi sa se poată institui un control constant şi eficient exercitat asupra generării de deşeuri. p re s e p a ra re a .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Mânuirea cuprinde de asemenea şi transferul (mutarea) cosurilor de colectare până la punctele de colectare. p ro c e s a re s i tra n s fo rm a re a d e s e u rilo r s o lid e Fig. 3 Sistemul managementului V AL O R IF IC AR E s i deşeurilora re evacu 5. Pentru viitor. deşeurilor menajere. s to c a re a s i p re lu c ra re a la s u rs a a d e s e u rilo r C O L E C T AR E T ra n s fe r s i tra n s p o rt S e p a ra re . conservelor de aluminiu şi a materialelor feroase. după care sunt aruncate sau sunt adunate împreună pentru evacuare. sticlei.C. -16- .23642/2007 cu S.

2 Presepararea la sursa si stocarea la fata locului (on-site) Fig. iar în figura 5 se prezintă un mijloc de transport convenţional utilizat la transportul deşeurilor solide.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. sau de managementul comercial si proprietăţile industriale. ci şi transportul acestor materiale după colectare în locurile în care vehicolele -17- . Mijloc utilizat la transportul deşeurilor solide presortate.23642/2007 cu S. În figura 4 este redat un container de capacitate mare pentru stocarea la sursă a diferitelor sortimente de deşeuri solide. Container utilizat pentru depozitarea deşeurilor solide 5.C.4.3 Prelucrarea deşeurilor la sursă Include activităţi cum ar fi compactarea si procesarea deşeurilor în staţii speciale. 5. Costurile privind realizarea stocării la sursa a deşeurilor solide sunt suportate de proprietarii de case sau apartamente în cazuri individuale. Colectarea deşeurilor nu înseamnă doar adunarea deşeurilor solide şi a materialelor reciclabile. In mod curent. presepararea la sursă a diferitelor deşeuri de către cetăţeni este pe larg discutată şi aplicată la diverse nivele. 5. Stocarea « on-site » este prima faza de importanta deosebită atât pentru sănătatea publică cât şi din considerente estetice. BRANTNER S.A. Fig.

5. procesa şi valorifica materii prime şi materiale cu valoare economică ridicată.5 Transformarea deşeurilor. separarea metalelor feroase cu ajutorul magneţilor.23642/2007 cu S. pornind de la serviciile municipale până la firmele private cu care se stabileşte diferite tipuri de contracte. este mai mare de 25 km. ele putând avea loc în spaţii sau staţii situate departe de orice sursă de generare a deşeurilor. colectoare sunt golite. Prelucrarea deşeurilor include adesea separarea elementelor adunate grămadă. In oraşele mari însă. In cazul oraşelor mici transportarea deşeurilor nu constituie o problema deosebită. reducerea volumului prin compactare şi combustie.A. Acest element funcţional include doi paşi: -18- . Transferul si transportul deşeurilor. separarea manuală sau mecanică a componentelor după mărime si natura lor. spre punctele de evacuare. proces care este utilizat în conjuncţie cu recuperarea energiei sub formă de căldură.C. BRANTNER S. sau spaţii de evacuare în aer liber. Cheltuielile colectării reprezintă aproximativ 50 % din costul anual total al managementului deşeurilor solide urbane. transportarea deşeurilor poate avea implicaţii economice foarte serioase. Aceste locuri pot oferi facilitaţi de prelucrare a materialelor. unde distanta de transport.4 Separarea deşeurilor. reducerea mărimii acestora. prelucrarea si transformarea lor Aceste operatiuni reprezinta alte faze ale sistemului de management al deşeurilor solide. Procesul de transformare biologica cel mai folosit este compostingul aerobic (aerobic composting). Separarea si prelucrarea deşeurilor care au fost deja presortate la sursă se practică în cazul când din aceste deşeuri se pot sorta.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Colectarea este asigurată sub diferite aranjamente de management. 5. Procesul de transformare chimică cel mai des folosit este combustia. Transformări chimice si biologice. staţii de transfer. Părţile organice din deşeurile solide municipale (UW) pot fi transformate prin diferite procese chimice şi biologice. Procesele de transformare sunt utilizate pentru a reduce volumul si greutatea deşeurilor care urmează a fi evacuate şi pentru recuperarea unor materii prime şi materiale cu valoare economică ridicată sau recuperarea energiei.

C. Cel mai înalt rang în ierarhia ISWM . adică o ierarhizare a activităţilor şi priorităţilor (aranjare în ordinea rangului) în managementul deşeurilor care poate fi utilizată pentru stabilirea ordinii acţiunilor în vederea implementării programelor în interiorul comunităţii. sau contaminarea apei freatice. O groapă ecologică de gunoi (landfill). Reducerea surselor. EPA . a costului cu manipularea şi de reducere a impactului asupra mediului. cum ar fi apariţia bolilor propagate de şobolani şi insecte. un volum de material -19- . de obicei pe distanţe mari. astfel încât produsele sa fie cu un conţinut toxic minim. Graficul ierarhiei ISWM. 4. deoarece este cea mai eficientă metodă de reducere a cantităţii deşeurilor. este o bază inginerească utilizată pentru evacuarea deşeurilor solide pe pământ sau în interiorul scoarţei terestre fără a crea pericol sau accidente în ceea ce priveşte siguranţa sau sănătatea publică.Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite adoptă Ierarhia ISWM care este compusă din următoarele elemente: reducerea surselor. Prevenirea si minimizarea desurilor Reciclare si refolosire Transformare Landfill Fig. reciclarea. modernă si sanitară.A. 5. BRANTNER S. 6. transformarea deşeurilor si utilizarea gropilor ecologice.reducerea surselor.23642/2007 cu S. Graficul ierarhiei ISWM este redat in figura 6. transportul deşeurilor.6 Evacuarea deşeurilor. Reducerea deşeurilor poate avea loc în timpul proiectării.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. • • transferul deşeurilor dintr-un vehicol mic de colectare într-un echipament mare de transport. fabricării şi împachetării produselor. include reducerea cantităţii şi/sau toxicităţii deşeurilor care sunt acum generate. în spaţiile de prelucrare sau evacuare.EPA.7 Conceptul de Managementul Integrat al Deşeurilor Solide (ISWM) Ce înseamnă Ierarhia ISWM ? Acronimul ISWM înseamnă Integrated Solid Waste Management.

Catalogul European de Deşeuri a stabilit prin Directiva Consiliului 75/442/EEC din 20 Decembrie 1993 catalogul EWC (European Waste Catalogue). De obicei.C. Al patrulea rang in ierarhia ISWM este depozitarea reziduurilor neutilizabile în gropile ecologice.evacuarea pe fundul oceanului. în scopul îmbunătăţirii eficientei activităţilor din domeniul managementului deşeurilor. minim sau cu o durată de viaţă mai mare. Exista numai doua alternative disponibile pentru depozitarea pe termen lung a deşeurilor solide: prima . Reducerea deşeurilor poate avea loc şi în casele cetăţenilor.evacuarea pe sau în scoarţa terestra. BRANTNER S. sau în întreprinderile industriale prin selecţia modelelor de produse ce urmează a fi cumpărate şi prin reutilizarea produselor şi materialelor Al doilea in rang.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Reciclarea este un factor important în reducerea nevoii de resurse şi a cantităţii de deşeuri care sunt evacuate spre gropile ecologice. -20- . armonizată de deşeuri. Oricum. care include: –separarea şi colectarea pe sortimente a deşeurilor materiale.23642/2007 cu S. chimice si biologice care pot fi aplicate deşeurilor solide sunt aplicate pentru: îmbunătăţirea eficienţei operaţiilor si sistemului managerial al deşeurilor solide. includerea unui material pe lista EWC nu înseamnă ca materialul respectiv este un deşeu în orice circumstanţă. Aceasta implică degradarea fizică. in ierarhia ISWM este reciclarea. –prepararea acestor materiale pentru refolosire. Catalogul EWC trebuie sa fie un nomenclator de referinţă oferind o terminologie comună întregii comunităţii. care este o listă neîncheiată. recuperarea materialelor reutilizabile şi reciclabile. include evacuarea controlata a deşeurilor pe sau în interiorul scoarţei terestre. reprocesare şi refabricare.A. transformările fizice. Este considerat deşeu doar atunci când îndeplineşte condiţiile din definiţia deşeurilor. în sectorul comercial. procesarea şi refabricarea acestor materiale. –refolosirea. altfel spus o lista care va fi periodic verificată. Al treilea rang in ierarhia ISWM este transformarea deşeurilor. iar dacă este necesar revizuită în concordanţă cu procedurile comitetului. a doua . chimică sau biologică a deşeurilor. şi este de departe cea mai utilizată metodă de evacuare finală a deşeurilor reziduale. Depozitarea în gropile ecologice.

lemn şi gunoi menajer. Ca exemplu. mai puţin deşeurile speciale şi accidentale. resturi de lemn Deşeuri provenite din industria textilă Deşeuri petroliere Acid nitric si nitraţi Surse de deşeuri solide. Deşeurile solide rezidenţiale şi comerciale.Unele aspecte referitoare la sursele de deşeuri. carton pliat.C. plastic de toate felurile.8. îmbogăţire şi alte tratări şi extrageri minerale Noroi provenit din ape reziduale Organe metalice. EWC CODE 01 00 00 02 02 04 03 02 03 04 02 12 05 01 05 06 01 05 DESCRIERE Deşeuri rezultate din exploatare. sunt bazele proiectării şi operării elementelor funcţionale asociate managementului deşeurilor solide (Tabelul 2). minerit. Deşi pot fi dezvoltate o mulţime de clasificări ale surselor de deşeuri. Informaţii despre sursele de deşeuri şi tipurile de deşeuri solide. hârtie de toate felurile. Fiecare deşeu are un cod pe lista EWC. constau din deşeuri organice (pot fi arse) şi anorganice provenite din zone rezidenţiale şi comerciale. piele. instituţionale. comerciale. următoarele categorii sunt utilizate: rezidenţiale. EWC defineşte ca “deşeu” orice substanţă sau obiect din categoriile stabilite în Anexa I (din catalog) pe care deţinătorul le aruncă sau are intenţia sau obligaţia să le arunce”. Tabelul 1 se refera la câteva deşeuri diferite si codurile lor. Partea organică a deşeurilor rezidenţiale şi comerciale consta din materiale cum ar fi deşeurile alimentare. 5. Aceasta înseamnă că marea parte a acestor deşeuri sunt produse în mediul urban.A. textile. cauciuc. Tabelul 1. împreuna cu datele referitoare la compoziţia şi rata de generare a acestora. BRANTNER S. citirea oricărui cod individual de pe lista nu trebuie sa fie independentă fata de numele deşeului. industrie. -21- .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S. construcţii si demolări. servicii municipale. prelucrări uzinale. agricultură.

vechituri . W em ood.sticla . stradale . plastic. Principala sursa de deşeuri putrescibile este mânuirea. preparare. m etale deseuri speciale diverse deseuri . Food w astes. Deşeuri putrescibile (alterabile). piete . textiles. alte zone de recreere -22- D eseuri deseuri deseuri plaje si speciale . zone de drumin renovare . deseuri speciale (incluzand o gram ada de articole . etc. în special în condiţii de vreme caldă. S ervici m unicipale (excluzand bazele de tratam ent ) C uratarea strazilor . carton. generale din parcuri . cauciuc ).Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. paper. H artie . Partea anorganică constă din articole cum ar fi sticla. hartie .23642/2007 cu S. birouri . Tabelul 2 TabelulSursa 2 R esidentiale U nitati . spitale . plastics. inchisori guvernam entale si .C.activitati sau locuri tipice unde sunt generate deseurile O fam sau m ilie ai m ulte fam ilii in locuinte separate. diverse . deseuri m enajere . cladiri daram ate prabusit reparatie . statii service. hârtie împachetată si neîmpachetată. curatarea bazinelor . piele . conserve. alim entare . lem . vesela. m agazine de reparatii auto. gătirea şi consumul de produse alimentare. ulei sticla . deseuri . restaurante . n conserve. atunci amestecătura acestor deşeuri e cunoscută ca şi “conglomerate de deşeuri urbane” comerciale şi industriale. De cele mai multe ori. care traiesc in apartam ente (blocuri ) de diferite m arim . caram ida . otel . standuri de vanzare presa . metale feroase şi praf. centre D eseuri alim entare . şi carton striat. Daca componentele deşeurilor nu sunt separate la aruncare. etc. aluminiu.A. textile. zone de recreere . imprimate comerciale. descompunerea va conduce la apariţia mirosurilor neplăcute şi a muştelor Deşeurile de hârtie. care se pot găsi în componenţa deşeurilor urbane sunt de obicei compuse din ziare. am enajarea locala . praf . steel. cărţi şi reviste. piese electronice . carton. deseuri m enajere colectate lem . i T ipuri de deseuri solide C erciale om M agazine. alte m etele . m otele . pavaj sau L n . . alum iniu . Identic cu cele com erciale Institutionale C onstructii dem olari S antiere . Deşeurile care se vor descompune rapid. alte deseuri casnice . hotele . cardboard. plastic n separat baterii . frunze . sunt cunoscute ca deşeuri putrescibile. parcuri si banci . S coli . . etc. şerveţele şi prosoape de hârtie. BRANTNER S. cenusa .

D u ese ri in u d stria le .e .d u ese ri sp c le . d e e ia iv rse a lte d u ese ri . –Polyvinyl chloride (PVC). fa ric tie b a . BRANTNER S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. frag e te mn m te le a ria (fie v c i ). p d o u o ei o g rii ferm . u e c im e so fin zin h ic d o ri em la . v c itu e h ri . –Low-density polyethylene (LDPE). d se ri e u d d o re in em la sa co tru u n ctie . ra arii . Id n e tic c c le d m i su u e e a s c c le d m i su u e e a s Cn c o tru tii . P cra relu ri –Polystyrene (PS).A. e r eh tc. liv z . Deşeurile speciale provenite din surse rezidenţiale şi comerciale -23- . e tc. Materialele plastice (Figura7. Deseuri tipice de recipiente colectate din diferite sorturi de mase plastice Deşeurile rezidenţiale si comerciale au în componenţa lor şi deşeuri speciale şi deşeuri periculoase. d seu e ri d e iv rse d se ri e u A ric ltu g u ra Cmu a p ri v e a s. in u d stria u ara . z a c ato rem rii –Alte materiale mn a u icip le D se ri e u mn a u icip le In u d strie plastice.23642/2007 cu S. a a re u la p p zid a si tra e te tam n p lu ra re c re in u d striala . ca u n sa . –High-density polyethylene (HDPE). .).C. a ric le g o . o o e g are . –Polypropylene (PP). A a . Fig.7. D u ese ri n -in u le e d stria in lu an c z d alim n e te . in y rd c rec lta . tc g a si re . u in le .e tc d e D u ese ri d p cra in relu ri co p se mu inp c a d rin ip l in n ro re u l o i zid a Id n e tic u in le z a . găsite în deşeurile urbane se împart în următoarele şapte categorii: –Polyethylene Terephthalate (PETE). D u ese ri d mn a e a c re d terio ta e ra .

o varietate de sisteme de clasificare şi liste de priorităţi au fost adoptate de către diferite agenţii reglementatoare pentru a defini deşeurile periculoase. Principala sursa de ulei provine de la repararea automobilelor şi a altor vehicole rutiere de către proprietarii lor. Deşeurile electronice includ şi alte articole nedorite cum ar fi radiouri.C. Metalul provenit din baterii poate cauza contaminarea apei freatice prin prezenta plumbului şi acidului sulfuric. Principalele surse de baterii de acumulatoare provin din case şi automobile precum şi unităţi de service pentru automobile. în grupurile sanitare. Deşeurile de ulei care nu sunt colectate pentru reciclare sunt de obicei absorbite în pământ. Dintre ele amintim “EPA”. sau în containere de gunoi. agregate. ulei şi cauciucuri. Articolele voluminoase pot fi articole de mobilier.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. aragaze. Deoarece cauciucul nu se poate compacta. BRANTNER S. deşeuri menajere colectare separat. pot fi mortale. maşini de spălat şi de uscat. sunt toxice şi pot fi periculoase pentru sănătate şi pentru mediu.A. Colectate separat aceste bunuri vor fi supuse dezmembrării şi recuperării diferitelor parţi componente. lămpi. frigidere şi refrigeratoare. produse pentru grădinărit. elemente funcţionale. Deşeurile de ulei deversate în pământ sau în canalele colectoare municipale. dulapuri şi alte articole asemănătoare. etc. deoarece aceste deşeuri nu sunt degradabile sau persistă în natura. -24- . produsele personale. de cele mai multe ori contaminează suprafaţa apei şi apa freatică precum si solul. aparatura interioară. Acestea pot de asemenea sa contamineze aerul prin emisiile si cenuşa provenită din unităţile de ardere a deşeurilor. Deşeuri periculoase au fost definite ca deşeurile sau combinaţia de deşeuri care prezintă un potenţial pericol pentru oameni sau pentru alte organisme vii. Intre 230 si 240 milioane de cauciucuri uzate sunt aruncate anual în gropile ecologice sau în depozite de cauciucuri. baterii. „The International Agency for Research on Cancer” şi “National Cancer Institute” (USA). pot cauza de asemenea sau au tendinţa de a cauza efecte nedorite. piese electronice. şi televizoare. rafturi.23642/2007 cu S. casetofoane. cum ar fi: maşinile de spălat casnice. evacuarea lor în gropile ecologice este costisitoare şi ocupa mult spaţiu. Din rândul echipamentelor casnice şi de birou face parte aparatele electrocasnice stricate sau ieşite din uz. Aceste deşeuri sunt de obicei manevrate separat de restul deşeurilor rezidenţiale şi comerciale. vopsele. In prezent. În funcţie de natura lor. aceste deşeuri pot cauza urmări biologice. cuprind: articole voluminoase. La sursele rezidenţiale multe din produsele utilizate în case. produse motoare. în fiecare zi.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

La sursele comerciale exemplele tipice include cerneala provenită de tipografii, solvenţii de la spălătorii, solvenţii de la unităţile de service şi spălătorii auto, vopsele şi dizolvanţi de la vopsitorii. Sistemele de colectare sunt clasificate conform modului lor de operare în trei categorii: –mai mult de 100 kg, dar mai puţin de 1000 kg de deşeuri periculoase neurgente; –mai puţin de 100 kg de deşeuri periculoase urgente sau provenite din spălarea reziduurilor periculoase urgente; –mai puţin de 1 kg de deşeuri periculoase urgente. S-a estimat ca în anul 1992 cantitatea deşeurilor periculoase găsite în tona de deşeuri solide urbane variază de la 0.01% la 1 % din greutate, cu o valoare tipică de 0.1 %. Cea mai buna cale de eliminare a cantităţilor mici de deşeuri periculoase găsite în deşeurile solide municipale este separarea acestora încă de la punctul de generare. Numărul şi tipul componentelor periculoase va depinde de stocarea, colectarea, prelucrarea şi unităţile de evacuare a deşeurilor periculoase provenite din cadrul comunităţii. Mânuirea, şi stocarea deşeurilor periculoase casnice – DPC - depind de natura produselor. Evacuarea DPC nu este reglementata în prezent. Ca o consecinţa, multe dintre aceste produse cuprinse în diferite categorii generice, după utilizare sunt stocate si evacuate necorespunzator. Singura metodă eficientă de comportare în cazul DPC este educarea cetăţenilor in vederea utilizării, stocării şi evacuării corecte a DPC şi de a le oferi opţiuni convenabile pentru evacuarea acestor deşeuri. Pentru minimizarea evacuărilor improprii a DPC, au fost instituite de către numeroase comunităţi. programe de predare a produselor, zile pentru colectări speciale şi spaţii de colectare permanentă. Deoarece produsele de vopsitorie formează o parte majoră a DPC, pentru reducerea costurilor cu evacuarea lor, au început sa fie introduse programe de predare a acestor produse în numeroase comunităţi. Refolosirea vopselelor bazate pe latex sa dovedit a fi de mare succes, fiind raportate o groapă ecologica pentru deşeuri periculoase. Managementul deşeurilor periculoase. Una din cela mai comune abordări a managementului DPC este prin « stabilirea zilelor de colectare » a deşeurilor. În zilele de recuperari de pana la 50%. Vopsaua nerecuperabilă trebuie sa fie arsă într-un incinerator de deşeuri periculoase sau evacuată într-

-25-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

colectare, membrii comunităţii sunt înviaţi să aducă personal DPC, gratuit sau la un preţ foarte mic, la o locaţie specifică pentru reciclare, prelucrare, sau evacuarea acestor deşeuri. In comunităţile mari, sunt utilizate câteva locuri în zile succesive. Pentru ca aceste “zile de colectare” sa fie un succes, trebuie întreprinsă o campanie de promovare şi educare a populaţiei asupra acţiunilor. Pentru a creşte convenabilitatea programelor de colectare a DPC din ce în ce mai multe comunităţi au stabilit spaţii permanente de colectare (de ex. staţiile de benzină, gropile de gunoi, staţiile de colectare orăşeneşti şi de întreprindere). Programele care implică facilităţile de colectare permanentă permit cetăţenilor să arunce deşeurile când doresc. Din acest motiv unităţile de colectare permanentă s-au dovedit a fi mai eficiente în colectarea DPC decât programele cu zile de colectare. Termenul «colectare », nu include doar adunarea şi ridicarea deşeurilor solide de la diferite surse, ci şi transportarea acestor deşeuri în locurile în care vehicolele de colectare sunt golite. Deşi activităţile asociate cu transportarea şi descărcarea sunt similare cu cele din majoritatea sistemelor de colectare, adunarea şi ridicarea deşeurilor solide vor varia în funcţie de caracteristicile unităţilor, activităţilor şi a locurilor unde deşeurile sunt generate.

CAPITOLUL 6.
COLECTAREA DEŞEURILOR URBANE
Cele mai comune tipuri de servicii de colectare rezidenţiala includ: colectarea „la bordură” (setout-setback) si colectarea „la alei” (setout). Servicii la bordură In serviciile la bordura, proprietarii sunt responsabili cu plasarea containerelor pentru a fi golite la bordura străzii în zilele de colectare şi readucerea containerelor goale în spaţiile de stocare proprii până în următoarea zi de colectare. Stocarea la alei. Deoarece aleile sunt componente de baza a oraşului sau a zonelor rezidenţiale, sistemul aleilor de stocare a containerelor de deşeuri solide este o metodă obişnuită. Serviciul setout-setback. In acest tip de serviciu, containerele sunt expuse de către proprietari în afara proprietăţii lor şi retrase după ce acestea au fost golite de o echipa -26-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

adiţională care lucrează în corelaţie cu echipa de colectare responsabilă cu încărcarea vehicolelor de colectare. Serviciul setout. Acest serviciu este în esenţă identic cu serviciul setuot-setback, cu excepţia că proprietarii sunt responsabili pentru returnarea containerelor în locul lor de stocare. Metodele de colectare manuală a deşeurilor rezidenţiale include ridicarea containerelor încărcate si transportarea directă pentru golire la vehicolul de colectare; rostogolirea pe margine pentru golire a containerelor încărcate la vehicolele de colectare. În cazul colectării mecanizate sunt folosite vehicole de colectare pentru încărcare mecanizată, containerele utilizate pentru stocarea deşeurilor trebuind aduse la bordură sau în alte spaţii adecvate pentru colectare. Colectarea de la bordură în cazul locuinţelor de dimensiuni mici şi medii este cel mai frecvent utilizata. De obicei, personalul de întreţinere este responsabil cu transportul containerelor pa străzi în vederea colectării manuale sau mecanizate de la bordura. Unde sunt folosite containere mari, acestea sunt descărcate mecanizat utilizându-se vehicole echipate cu mecanisme de descărcare. In cazul colectării de la blocuri de apartamente, de obicei sunt utilizate containere mari pentru colectarea deşeurilor. In funcţie de mărimea si tipul containerelor folosite, conţinutul acestora este golit mecanizat cu ajutorul vehicolelor echipate cu mecanism de încărcare-descărcare. Containerele încărcate pot fi transportate spre alte spaţii (unităţi de recuperarea a materialelor) în care acestea sunt descărcate. Ambele metode, atât cea manuală cât şi cea mecanizată sunt utilizate pentru colectarea deşeurilor de la unităţile comerciale. Pentru evitarea congestionării traficului în timpul zilei, deşeurile comerciale din spaţiile comerciale ale orăşelelor mari sunt colectate seara târziu sau în primele ore ale dimineţii. În cazul colectării manuale, deşeurile de la unităţile comerciale sunt puse în saci de plastic, cutii de carton sau în alte containere aflate la dispoziţie, şi sunt plasate la bordură petru colectare. Colectarea deşeurilor este în sarcina echipelor de colectare de câte trei sau, în unele cazuri patru persoane, fiecare echipă având un şofer şi doi sau trei muncitori colectori, care încarcă deşeurile de la bordura în vehicolele de colectare. Daca aglomeraţia nu este o problema majoră şi spaţiul pentru stocarea containerelor este suficient, serviciul de colectare oferă unităţilor şi centrelor comercialindustriale containere mobile.

-27-

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S.C. BRANTNER S.A.

Colectarea şi presepararea deşeurilor la sursa. Unele programe impun ca proprietarii să separe încă de la evacuare diversele deşeuri după natura lor. Acestea deşeuri sunt stocate în containere diferite, marcate separat şi cu facilităţi de presortarea a deşeurilor: plastic, hârtie, sticlă. (Figura 8),

Fig. 8. Containere utilizate pentru colectarea deseurilor de sticla, hartie si plasticului, presortate la sursa.

Figura 8 6.1 Sistemele de colectare Sistemele de colectare sunt clasificate după modul lor de operare în doua categorii: –sisteme de containere transportate (SCT); –sisteme de containere staţionare (SCS). În sistemele SCT, containerele utilizate pentru stocarea deşeurilor sunt transrtate la staţiile de evacuare, golite şi readuse în locul iniţial sau în alte locuri. In sistemele SCS, containerele utilizate pentru stocarea deşeurilor rămân în punctele de generare, cu excepţia momentelor în care acestea sunt mutate la bordură sau în alte locuri pentru a fi golite. Avantajele SCT. Sisteme de containere transportate sunt ideal concepute pentru înlăturarea deşeurilor de la sursele unde rata de generare este mare, deoarece containerele utilizate în acest caz sunt relativ mari. Utilizarea containerelor mari reduce timpul de mânuire precum şi acumulările nedorite. Deasemenea diminuează condiţiilor nesanitare asociate cu utilizarea mai multor containere mai mici. Un alt avantaj al sistemelor de containere transportate este flexibilitatea acestora: containere de diferite mărimi şi forme sunt disponibile pentru colectarea tuturor tipurilor de deşeuri. -28-

şi remorci de gunoi. Sunt disponibile diverse tipuri de containere mari pentru utilizarea cu vehicole de colectare cu cadru basculant: –containerele deschise sunt utilizate pe ruta dintre depozite şi staţiile de depozitare.Sistemul container cu cadru basculant foloseşte vehicole de încărcare cu cadru basculant şi containere mari. Sistemele de containere staţionare pot fi utilizate pentru colectarea tuturor tipurilor de deşeuri. serviciilor comerciale şi a staţiilor de transfer Datorita volumului mare care trebuie transportat. Mărimea containerelor şi utilizarea acestora sunt de o mare importanta economică. Deşi sistemele de containere transportate au avantajul că necesită doar un singur camion şi un singur şofer pentru a îndeplini ciclul de colectare.A. dărâmaturile din construcţii. –sisteme în care sunt utilizate vehicole de colectare cu încărcare manuală. BRANTNER S. container cu cadru basculant. Sistemul este aplicabil şi pentru colectarea grămezilor de articole şi a resturilor industriale cum ar fi bucăţi de metal. Mergând mai departe. Avantajele SCS.23642/2007 cu S. fiecare container ridicat necesită un drum pana la spaţiul de evacuare.C. Datorita avantajelor economice. . Sistemele diferă în funcţie de tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează a fi manevrată şi de numărul punctelor de generare a deşeurilor. Există doua tipuri principale: –sisteme în care sunt utilizate vehicole de colectare cu încărcare mecanizată. majoritatea vehicolelor de colectare utilizate sunt echipate cu mecanism interior de compactare.Sistemul camion tip macara este aplicabil în puţine cazuri. avantajele economice sunt evidente. care se potrivesc ideal pentru colectarea tuturor tipurilor de deşeuri solide şi a vechiturilor din locurile unde rata de generare necesită utilizarea containerelor mari. Tipurile SCT. toate aceste deşeuri nefiind potrivite colectării cu vehicole compactatoare. sunt folosite în cazul complexelor de apartamente. utilizarea sistemului de containere cu cadru basculant s-a răspândit în special în rândurile firmelor particulare de colectare a gunoiului.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. -29- . din care cel mai important este pentru colectarea deşeurilor de către un colector care are puţini operanţi şi colectează doar din puţine puncte de colectare. Există trei tipuri principale de sisteme de containere transportate: camioane tip macara. . –containerele mari. Dezavantajele SCT. când este colectată o masă uriaşă de deşeuri compresibile ce vor fi transportate pe o distanţă considerabilă. unde exista o cantitate considerabila de deşeuri. împreună cu compactoare staţionare.

utilizate în aceste scopuri sunt: cantitatea uriaşă de deşeuri care trebuie transportată pe o distanţă mare. în general se face o planificare într-o formă primară a traseelor de colectare.A. Această planificare este experimentată. • coordonarea caracteristicilor existente ale sistemelor de colectare. -30- . Rutele de colectare.2 Economia operaţiilor de transfer Operaţiile de transfer îşi dovedesc avantajele şi eficienţa economice dacă: – - sunt utilizate utilaje (mijloace de colectare) de dimensiuni gabaritice relativ mici . În timpul în care vehicolele satelit sunt încărcate. Intr-o altă fază. dar şi în cazul în care distanţa pe care urmează a fi transportat este relativ mare. echipa vehicolului principal ridică deşeurile de la bordură situate de-a lungul traseului.Sisteme de colectare cu vehicole-satelit. care la rândul său este analizat după mai multe criterii. aceasta în cazul când se colectează deşeuri problemele care le ridică utilizarea în mod economic a mijloacelor de transport rezidenţiale. 6. urmărind parametrii care s-au înregistrat în prealabil.Sistemul remorcilor de gunoi este utilizate pentru colectarea în special a molozurilor.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In urma acestei etape de experimentare se pot trage concluzii cu privire la alegerea traseului optim. remorcile fiind frecvent utilizate pentru colectarea deşeurilor provenite din şantierele de construcţii. cum ar fi mărimea echipei de lucru care participă la acest tip de acţiune şi tipul vehicolelor utilizate. cum ar fi nisip. o echipă colector-şofer este folosită pentru vehicolul de colectare principal şi câte o echipă colector-şofer pentru fiecare vehicol-satelit de colectare. bucăţi de metal. Câteva îndrumări euristice ar trebui luate în considerare în cazul stabilirii rutelor de colectare: • identificarea politicilor şi regulamentelor locale existente referitoare la unele elemente cum ar fi de exemplu punctele impuse de colectare şi frecvenţa colectării deşeurilor. material lemnos. daca o singură staţie de transfer poate deservi mai multe utilaje de colectare a deşeurilor. BRANTNER S. după care este analizată eficienţa traseului si se consemneaza performanţele atinse de acest traseu. . În acest tip de sisteme cu un vehicol-satelit.C.23642/2007 cu S. . se concepe un al doilea traseu. Pentru toate utilajele care deservesc o staţie de transfer. sistemul lor de alimentare este manual. Indrumări euristice.

-31- . • deşeurile generate în locuri cu trafic aglomerat ar trebui colectate dacă este posibil în primele ore ale zilei. • punctele de ridicare dispersate (unde sunt generate cantităţi mici de deşuri solide) şi care sunt colectate cu aceeaşi frecvenţă. bazele de transfer pot fi clasificate în trei grupe. BRANTNER S. In cazul statiilor de transfer cu încărcare directă deşeurile din vehiculele de colectare sunt golite direct în vehiculele care sunt folosite pentru a le transporta mai departe sau a le încărca în utilajele de compactare a deşeurilor în staţiile de eliminare sau la MRF-uri. (mai mult de 500 de tone pe zi). ar trebui dacă este posibil să fie servite în timpul aceluiaşi drum sau în aceeaşi zi. (între 100 şi 500 de tone pe zi) .mică.3 Staţiile de transfer In funcţie de metoda folosită pentru încărcarea vehiculelor de transport.C. In functie de capacitatea lor. .mare. • acolo unde este posibil. după cum urmează: . . (mai puţin de 100 de tone pe zi) .23642/2007 cu S.baze în cadrul cărora se combină încărcarea directă cu cea de încărcare – stocare.A. • traseele trebuie astfel stabilite încât ultimul container care urmează a fi colectat de pe ruta respectivă să fie plasat cel mai aproape de locul de evacuare. utilizând barierele fizice şi topografice ca limită a rutelor. 6. şi anume: .baze cu încărcare-stocare. cartiere. rutele vor fi stabilite astfel încât ele să pornească şi să se sfârşească în apropierea arterelor de străzi. . bazele de transfer pot fi clasificate din punct de vedere al capacităţii pe care o au şi în funcţie de cantitatea de materiale care poate fi transportată.baze cu încărcare directă.medie. • în zonele deluroase traseele trebuie să înceapă din punctul cel mai înalt şi să coboare în timp ce vehicolul este încărcat. campusuri) ar trebui să aibă prioritate trebuind sa fie colectate în prima parte a zilei. .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. • sursele de depozitare cu o cantitate foarte mare de deşeuri (din zone dens populate.

sau chiar cu compactoare. Mijloacele de transport cum ar fi cele care rulează pe calea ferată. Dea lungul timpului transportul deşeurilor solide pe calea ferată a cunoscut perioade când era frecvent utilizat după care a fost abandonat din diverse motive. Diferenţa dintre bazele de transfer cu încărcare directă şi cele de încărcare-stocare este aceea că cel de-al doilea este conceput să aibă o capacitate de stocare a deşeurilor mai mare pe o perioadă de timp de cel putin 1 – 3 zile. metodele folosite pentru descărcare trebuie să fie simple şi eficiente.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In bazele de transfer cu încărcare-stocare deşeurile sunt descărcate direct în gropile de stocare. Folosind acest transportul pe -32- . pot fi utilizate vehicule auto care pot fi dotate cu remorci. Ca urmare a utilizării unei asemenea combinaţii rezultă că ele servesc unui număr mare de utilizatori şi nu servesc numai unui singur utilizator. iar acestea să se poată deplasa şi în zonele unde există semne de circulaţie care impun restricţii de greutate. In general. capacitatea vehiculelor trebuie să fie proiectată astfel încât să nu fie depăşite limitele de greutate în stare de sarcină maximă.23642/2007 cu S. Atunci când transportul deseurilor se face la distante relativ mici (sub 50 km). Cerinţele pentru vehicule. Această bază multifuncţională poate sa includă şi operaţia de recuperare a materialelor. Acum însă.C. s-a revenit la reconsiderarea transportului deşeurilor solide pe calea ferată în special în zonele unde există tendinţa de izolare a rampelor de depozitare sau unde traficul pe sosele si pe autostradă este dificil şi costisitor în acelaşi timp. semiremorci. de unde ele sunt preluate apoi spre încărcate de alte vehicule de transport care alimenteaza MRF-ul. vehiculele folosite pentru autostrădă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: pentru ca transportul sa fie rentabil din punct de vedere economic. schema de transport si mijloacele folosite trebuie sa asigure costurile cele mai mici .A. Bazele cu incărcarea directă şi încărcare-stocare combina ambele operaţii şi anume cea de încărcare directă şi cea de încărcare-descărcare in gropi tampon. Transportul pe calea ferată. BRANTNER S. deşeurile trebuie să fie acoperite în timpul operaţiunii de transport . şi pe rutele maritime sau cele oceanice sunt mijloace folosite acum pentru a transporta la mare distanta deşeurile solide. vehiculele de transport va trebui sa aiba asemenea performante incat sa nu îngreuneze circulaţia pe sosele sau autostrazi .

Alte sisteme. Sistemul pneumatic se foloseşte cu succes în locurile în care exista o densitate mare a populaţiei (sau unde se desfăşoară activităţi comerciale) şi în consecinţă se acumulează cantităţi mari de deşeuri menajere care sunt absorbite şi transportate cu ajutorul unor sisteme acţionate pneumatic.Printre sistemele de transport care folsesc ca agent de acţionare aerul comprimat la presiune scazuta şi respectiv cele care folosesc conducte de vacum şi-au dovedit eficienţa economică în toate cazurile cand distanta de transport este foarte mica. tip de transport se evită poluarea cu mirosuri neplăcute degajate. a habitatelor din zonele imediat invecinate.. deşeurile trebuie să fie stocate in depozite tampon. In aemenea cazuri. Transportul efectuat cu mijloace naturale cum este apa.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.A. BRANTNER S. este acum în mod curent folosit pentru transportul unei cantităţi mari ale deşeurilor lemnoase. hidraulică.23642/2007 cu S. Conceptul de a folosi apa ca agent de transport a deşeurilor nu este o noutate. Şlepurile. Una dintre problemele majore înregistrate atunci când sunt folosite vasele oceanice pentru transportul deşeurilor solide este aceea că adeseori este imposibil ca acestea sa asigure o fluenta a transportului mai ales in perioadele cu furtuni si mare agitata. şi alte tipuri de acţionări. Transportul hidraulic. Vasele oceanice. impunându-se construirea unor statii de stocare costisitoare. In orice caz adoptarea solutiei de transport maritim a deseurilor trebuie foarte bine studiata. Transportul pneumatic. Transportul pe ape.C. astfel incat toate deseurile sa fie evacuate si colectat -33- . şi bărcile speciale au fost folosite în trecut pentru a transporta deşeurile solide la locaţiile pentru procesare şi la staţiile de evacuare din zona litoralului şi a coastelor oceanelor. destinaţia finală fiind încărcarea lor în vhicole de transport. In această categorie se pot enumera sistemele care au la baza acţionare pneumatică. Una dintre problemele cele mai mari legată de această metodă este aceea ca în final apa sa fie filtrata in mod corespunzator. barjele.

CAPITOLUL 7 .C. -34- . Daca este posibil. compatibil cu necesităţile şi pretenţiile cumpărătorilor. Materiale pentru conversia biologică si chimică a produselor vor fi alese după posibilităţile comunitaţilor locale de producere a compostului şi fabricare pe această cale a biogazului. mobila.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Producţia metanului în reactoare controlate şi alţi compuşi organici necesită ca materialule care sunt parte organică a deşeurilor sa fie separate de restul deşeurilor urbane.23642/2007 cu S.RECUPERAREA MATERIALELOR REUTILIZABILE Multe din materialele separate din deşeurile urbane pot fi reutilizate direct. etc. Materiile prime pentru refabricare şi reprelucrare trebuiesc selecţionate după anumite criterii: detalii specifice cum ar fi puritatea produsului. Exemple de astfel de materiale include cheresteaua. densitatea si condiţiile de transportare. paletele de lemn. reutilizarea directa ar trebui încurajată.A. BRANTNER S.

BRANTNER S. de obicei nu sunt restrictive ca în cazul producerii combustibililor. etc.C. obţinute prin programele de colectare la bordură. Separarea suplimentară este necesară atunci când: –viitoarele prelucrări a deşeurilor preselectate la sursă. Separarea suplimentară. Separarea poate fiind îndeplinită atât la sursă cât şi la Fabricile de Reciclare a Materialelor. 7.) care pot fi stocate şi utilizate local sau transportate pe diverse pieţe enegetice.1 Separarea materialelor Se introduc următoarele noţiunile: MRF – Materials Recycling Factories (Fabrici de Reciclarea Materialelor) MR/TF .A. de obicei înainte ca aceste materiale sa fie refolosite sau reciclate.Materials Recycling and Transport Factories (Fabrici de Transport şi Reciclare a Materialelor) Separarea deşeurilor este o operaţie necesară în recuperarea materialelor refolosibile sau reciclabile. cât şi pentru utilizarea directă ar putea deveni mai stringente. –îmbunătăţirea calităţii recuperării deşeurilor materiale. sau bloc si centrele de predare-valorificare a deşeurilor fără facilităţile de procesare locală.23642/2007 cu S. -35- . –separarea si recuperarea materialelor refolosibile şi reciclabile din grămada deşeurilor. gaz. Oricum specificaţiile pentru îmbunătăţirea tehnicilor de ardere şi stocare. Numărul si tipul de componente care trebuiesc separate va depinde de diversele scopuri stabilite prin program si de specificul zonei. –prin convertirea deşeurilor în deferite forme de combustibili (ulei. Chiar daca deşeurile materiale au fost preseparate la sursă. Surse de combustibili. separarea suplimentară în MRFs şi prelucrarea lor vor fi necesare. Specificaţiile în folosirea directă a deşeurilor pentru producerea aburilor. Energia poate fi obţinută din deşeurile municipale în doua forme: –prin combustia (arderea) părţii organice a deşeurilor urbane si/sau a deşeurilor menajere şi recuperarea căldurii produse. Presepararea deşeurilor la sursa de generare este de obicei îndeplinită manual de către cetăţenii care elimină deşeurile.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.

MRF poate funcţiona ca o unitate centralizată de separare. muncitorii selecţionează şi dirijează manual aceste deşeuri spre gurile de evacuare. atât cea manuală cât şi mecanizată. spălare. unde în mai multe posturi de sortare. În figura 11 sunt reprezentate depozitele categoriilor de deşeuri.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. -36- . manuală.C. Separarea deşeurilor materiale din deşeurile urbane se poate realiza manual sau mecanizat. mecanizată şi manuală În figura 9 este redat un depozit de deşeuri solide din incinta MRF înaintea fazei de sortare Separarea manuală se realizează pe cele două laturi ale unui transportor (Figura 10). Separarea manuală este folosită aproape exclusiv pentru preselectarea deşeurilor la sursa de generare. BRANTNER S. Fig. 9 Deseuri solide in asteptarea separarii Tendinţele curente sunt ca proiectarea MRF-urilor sa fie bazata pe integrarea ambelor funcţii de separare. împachetare şi transport a unui volum mare de materiale recuperate din deşeurile urbane.A. Separarea manuala si separarea mecanizată. În cei mai simplii termeni. de la care alte benzi transportoare le vor dirija la depozitele de deşeuri pe categorii. mixte. ordonate după tipurile de deşeuri ce trebuiesc separate.23642/2007 cu S.

-37- .23642/2007 cu S. BRANTNER S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.C.10 Separarea manuala a deseurilor urbane Separarea magnetică este practicată pentru îndepărtarea materialelor feroase din reziduurile arse atunci când grămezile de deşeuri urbane sunt arse în crematorii. Fig. Fig. In figura 12 este redat un separator magnetic tipic utilizat in Fabricile de Reciclarea Materialelor. Sistemul de recuperare magnetică este utilizat şi la gropile ecologice de gunoi.A. 11 Depozitele intermediare de deşeuri pe categorii. înainte ca deşeurile nerecuperabile să fie depozitate definitiv în aceste gropi.

23642/2007 cu S. Aceasta operaţie poate fi efectuată atât la sursă -la locul de colectare al deşeurilor cât şi la MRF’s. de componenta sociala a cetatenilor din zona dar si de densitatea de populatie.2 Recuperarea materialulelor direct reutilizabile Multe din materialele separate din deşeurile urbane pot fi reutilizate direct. se impune o separare suplimentară a acestora la -38- . în funcţie de cerinţele care se impun. ar trebui să existe o politică în acest sens care să încurajeze această procedură. Separarea materialelor in vederea recuperarii. containere pentru depozitarea deşeurilor de hârtie şi cartoane. dupa specificul materialelor ce se doresc a fi separate (vezi fig. pentru reutilizarea directă a acestor materiale.A. Exemple de astfel de materiale ar putea fi cheresteaua. 13 Depozit de hatrie recuperata După sortare. Numărul şi tipul componentelor care pot fi separate va depinde de specificul zonei respective. Aceste containere pot fi pentru flacoane din material plastic. containere pentru sticle. În funcţie de obiectivele separării. unele MRF’s sau MR/TF’s pot fi dezvoltate mai mult sau mai puţin. containere pentru deşeuri menajere etc. Cum poate fi scos pe piaţă materialul recuperat? poate fi donat rezidenţilor comunităţii. Dacă este posibilă. separarea la sursa are la baza utilizarea unor containere cu destinatie precisa. categoriile de deşeuri ajung la prese. ce pot deja fi valorificaţi ca şi materie primă recuperată spre sectoarele de producţie. 12 Separator magnetic Fig. etc.C. poate fi folosit ca şi acoperire intermediară a rampelor de depozitare. cum este conversia biologică şi chimică a produselor este un subiect la care multe comunităţi au reflectat şi au decis în diferite moduri pentru atingerea diferitelor scopuri cum ar fi producerea compostului care să poată fi scos direct pe piaţă. Chiar dacă deşeurile materiale au fost separate la sursă. BRANTNER S. care în funcţie de tipul deşeului le compactează şi le leagă sub formă de baloţi. poate fi utilizat în proprietatea oraşului.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. paletele din lemn. Fig. 7. Separarea deşeurilor la sursa de generare este de obicei îndeplinită manual de catre cei ce beneficiaza de sistemul de colectare – locuitorii zonei de colectare respectiva.8). Operaţia de separare este necesară în procesul de recuperare a materialelor refolosibile şi reciclabile. În figura 13 este redat un depozit de baloţi de hartie recuperata. Stocul de materiale pentru diverse servicii. mobila. Asa dupa cum s-a mai aratat anterior.

astfel ca dupa aducerea lor la MRF si depozitarea intermediara (vezi fig. gradul de omogenitate a aceluiasi tip de deseu sa fie mult mai bun.9). MRF’s Pentru deşeuri urbane amestecate vor avea funcţiile şi echipamentul necesar pentru sortarea totala a deseurilor. tipul de materiale ce vor fi recuparete. MRF’s pentru materiale preseparate la sursă asigura recuperarea si procesarea hârtiei şi cartonului. cum ar fi combustibil pentru utilajele de combustie. -39- . a MRF-urilor pentru deşeurile urbane amestecate este înlăturarea elementelor de contaminare din deşeuri şi pregătirea acestora pentru utilizările ulterioare.C. subsecvenţe. MRF pentru deşeuri urbane amestecate. cutiilor de conserve din tabla cositorita şi aluminium precum şi a deşeurilor menajere. materialelor plastice.A. BRANTNER S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Separarea suplimentara manuala la MRF’s & MR/TF’s atinge doua scopuri principale: separarea şi recuperarea materialelor refolosibile şi reciclabile din grămada deseurilor urbane presortate le sursa. sau materia primă pentru compost. pe toate treptele de separare. 7.23642/2007 cu S. sticlei. Inlăturarea deşeurilor contaminate din materialele deşeu este cunoscută sub numele de “negative sort” “ sortare negativă”. forma în care materialele care urmează a fi recuperate vor fi livrate la MRF. O utilizare comună. Funcţiile MRF-ului depinde direct de: modul deservire în cadrul sistemului de management integrat al deşeurilor. obişnuită. îmbunătăţirea calităţii recuperării deşeurilor materiale. deci sunt cele mai complexe. containerizarea şi depozitarea materialelor prelucrate pentru valorificate la cumpărător. MRF’s & MR/TF’s inainte ca aceste materiale sa fie in continuare supuse procesarii in vederea refolosirii lor.3 Tipuri costructive de MRF-uri In practica recuperarii si reciclarii deseujrilor exista două tipuri de MRF-uri: • • MRF pentru materiale preseparate la sursă. prin separarea suplimentara.

definirea vitezei de încărcare a materialelor. consideraţii ale specificaţiilor si cantitatilor necesare materialele recuperate acum şi în viitor. Intocmirea documentaţiei tehnice şi proiectarea utilajelor fizice care completează utilajele de prelucrare. şi stabilirea aproximativă a vitezei de încărcare. 7.4 Dezvoltarea schemelor procesului tehnologic de separare Odată luate deciziile asupra felului în care urmează ca materialele reciclabile sa fie recuperate din deşeurile urbane. Factori importanţi în elaborarea proiectului unui MRF şi a sistemelor aferente sunt: metodele şi mijloacele prin care deşeurile vor fi aduse la utilaje. In dezvoltarea schemelor procesului tehnologic de perelucrare. tipurile disponibile de echipamente. Vitezele de încărcare pentru majoritatea proceselor sunt exprimate în tone pe oră. -40- . BRANTNER S. Pentru a selecta şi dimensiona corect echipamentul corespunzător trebuie ca vitezele de încărcare acceptate să fie cunoscute.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.C. estimarea vitezei de aducere a materialelor. dezvoltarea unor criterii performante pentru selectarea echipamentelor şi utilajelor. vor depinde de tipul şi cantitatea de materiele care urmează să fie prelucrate si de vitezele de incarcare. următorul pas în proiectarea MRF este estimarea cantităţilor de materiale care pot fi recuperate.A.23642/2007 cu S. Echilibrările materialelor şi vitezele de încărcare Odată ce schemele procesului tehnologic de prelucrare au fost dezvoltate. Factori care tebuie luaţi în considerare. instalatii şi utilaje. trebuie să fie dezvoltate schemele procesului tehnologic pentru separarea materialelor dorite şi prelucrarea acestor materiale. Proiectarea sistemului. trebuie luaţi în considerare următorii facori: identificarea caracteristicilor materialelor deşeu care urmează a fi prelucrate. elaborarea fluxului materialelor şi a schemelor de manevrarea în interiorul utilajelor MRF.

Surse rezidendiale Hartie si carton amestecate (20t/d) Vehicol de colectare Utilaj de imprastiere a deseurilor pentru presortare Deseuri diverse (0. hartia tiparita sau netiparita de orice fel. 14. înainte de a se hotărî varianta optimă de proiect final. -41- .A. dar şi costul pe care îl implică achiziţionarea lor. este extrem de important să se analizeze foarte bine performanţele tehnice ale utilajelor ce urmează a fi achizitionate.C.15 t/d) Contaminanti (0.35 t/d) Sortare manuala Surse comerciale: Carton (15t/d) Spatiul de primire Carton (2t/d) (17. hartia de ambalaj.15 t/d) Contaminanti (0.5 t/d) Sortare manuala (16 t/d) Deseuri diverse (0.23642/2007 cu S. Materialele care urmează a fi procesate sunt ziarele. Deoarece exista multe combinaţii posibile în care utilajele unui proces de separare pot fi grupate.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. şi cartoanele de diferite sortimente amestecate.35 t/d) Compactare Depozitare interioara a balotilor de hartie Elevator cu furca Transportare Depozitare exterioara a balotilor de carton Elevator cu furca Transportare Fig. Schema procesului de recuperare si reciclare a cartonului amestecat cu deseuri de hartie. BRANTNER S. Hârtia şi cartonul. Schema procesului tehnologic de separare si procesare a cartonului amestecat cu hartie este reprezentata in figura 14 .

23642/2007 cu S.A. recuperarea si valorificarea acestora putand aduce beneficii insemnate fabricilor de sortare recuperare.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.C. In figura 15 este prezentată schema procesului tehnologic de prelucrare a -42- . BRANTNER S. CAPITOLUL 8 RECUPERAREA MATERIALELOR DIN CUTIILE METALICE PENTRU CONSERVE Aluminiul reprezinta una din cele mai importante metale reciclabile cu valoare economica foarte ridicata.

-43- . BRANTNER S.23642/2007 cu S. Baloti din ambalaje de aluminiu recuperate si presate in vederea valorificarii Recipientele din plastic şi sticla amestecate sunt separate conform schemei prezentata in figura 16. cutiilor din aluminium şi tabla cositorita. iar in figura 16 este reprezentat depozitul de baloti de aluminiu recuperat pregatit pentru valorificare Fig.15. plasticul este transferat pe banda pentru sortarea acestuia pe tipuri de plastic.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Dupa separare. iar sticla separata este zdrobita si depozitata in vederea valorificarii spre fabricile de sticlă.C.A.

16. sticla mixta Zdrobitoare de sticla Elevator cu furca Zdrobitoare de sticla Elevator cu furca Transportare Fig. Schema procesului tehnologic de sortare si procesare a deseurilor din plastic si sticla amestecate Plastic separat in functie de tip Sticla curata. la elaborarea proiectului unei MRF se poate renunta la activitatea oamenilor in procesul de sortare. prevazand in schimb diferite instalatii pentru automatizarea separarii suplimentare.A. acolo unde natura deseurilor permite acest lucru.C. -44- .23642/2007 cu S. presati si balotati in vederea valorificarii.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. in functie de natura deseurilor colectate. de pericolul ca acestea sa fie contaminate cu substante daunatoare omului. Desi separarea suplimentara este procesul primar de stricta necesitate in incinta fiecarui MRF. Plastic si sticla amestecate Vehicol de colectare Spatiul de primire Conveior Sortare manuala Conveior Sortare manuala Conveior Ciur vibrator Conveioare pt. zdrobita pentru sortare Hartie Materiale reziduuale pentru rampe de gunoi In figura 17 se prezinta depozitul de material plastic recuperat sub forma recipientilor de diferite dimensiuni. BRANTNER S.

Fig. vor separa si dirija manual spre alte benzi transportoare deseurile de separarea carora raspund. indiferent de natura plasticului sau de culoarea lui. aluminiu de diferite forme provenit din ambalajul bauturilor sau cel alimentar amestecat sau nu cu alte ambalaje metalice care nu sunt de aluminiu. unde de o parte si de alta a ei. cutii de conserve din tabla cositorita. inca de la aducerea lor in cadrul MRF –ului se procedeaza la prima lor sortare grosiera. Materiale preseparate la sursă şi care în continuare sunt separate suplimentar în cadrul MRF pot include hârtie şi carton presortate sau amestecate. Recipienti de plastic recuperati. Tendinţele actuale în proiectarea si implementarea unor noi MRF-uri. atât cea manuală cât şi cea mecanizată. Deasemenea. dar şi cu sticlă de diferite culori. -45- . BRANTNER S. se bazeaza pe interferarea ambelor funcţii de separare.A.C. Aceasta inseamna ca toate deseurile vor intra pe o banda transportoare. cu cutii de conserve de aluminiu. presati si balotati in vederea valorificarii MRF’s pentru deşeuri presortate la sursă. deseurile presortate la sursa pot fi materiale plastice amestecate. In cazul deseurilor urbane amestecate. MRF’s pentru deşeurile urbane amestecate. muncitorii intr-o ordine prestabilita in functie de proportia fiecarui tip de deseu din amestec.23642/2007 cu S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. 17.

pentru producere de -46- . hartie de ziar.MRF pentru recuperarea materialelor din deşeuri urbane colectate amestecat.A. şi pentru prelucrarea materialelor preseparate la sursă. In MRF’s pentru deşeurile urbane amestecate. Separarea materiaelor provenite din deşeuri amestecate şi prelucrarea lor sunt operaţii necesare în recuperarea materialelor pentru refolosirea directă şi reciclare. . ca de exemplu : banda de sortare pentru caron-hartie.MRF pentru pregătirea materiei prime din deşeurile urbane amestecate. Deşeuri urbane amestecate şi materialele separate la sursă Multe comunităţi şi-au dezvoltat planuri pentru MRF-uri care pot fi utilizate atât pentru separarea materialelor din deşeuri urbane amestecate cât şi pentru prelucrarea materialelor colectate conform programelor de preseparare la sursă.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S. aceasta prima sortare nu este suficienta din cauza volumului mare de deseuri care se vehiculeaza in cadrul primei etape. La fel se poate proceda si pentru palstic. carton de diferite grosimi si structuri. Rezidurile care nu apartin grupei respective vor fi dirijate la sfarsitul benzii spre depozitul de deseuri nerecuperabile. Pentru simplificarea si eficietizarea proceselor de sortare in MRF-uri. Oricum.C.înlăturarea componentelor specifice şi a agenţilor contaminanţi din deversările reziduale. . sortarea se va organiza dupa: . MRF’s cu separare mecanizată şi manuală. care dupa caz pot fi : .prelucrarea şi prepararea deseurilor prin maruntire sau macinare daca MRF-ul dispune in continuare de instalatii care realizeaza separarea automata numai din acest tip de deseuri. de la care poate rezulta hartia pe dieferite grade de alb. asupra gramezilor de deseuri amestecate se pot aplica operatiuni specifice. Tipuri de MRF-uri utilizate într-un asemenea proces: . BRANTNER S.scopurile urmărite şi stabilite în cadrul programului de recuperare a deşeurilor. MRF’s pentru deşeuri amestecate. dar cu destinatie precisa. dar şi ca materie primă folosită energie şi producerea compostului. . urmatoarele sortari suplimentare se vor face pe benzi transportoare asemanatoare. daca acestia sunt cunoscuti si se pot identifica in graemzile respective. Deci. etc. In figura 19 este prezentatata schema procesului tehnologic de prelucrare pentru MRF în cazul când acesta decurge manual iar separarea materialelor din deşeuri urbane colectate amestecat se face mecanizat.cantitatea şi tipurile de componente care urmează a fi separate. si sticla in functie de culori.

Conserve de tabla Fig. inclinat. plan. Conserve de aluminiu. Diverse deseuri. M ateriale separate la sursa puse in saci transparenti. Alti contam inanti Carton Alte deseuri Prima etapa de resortare manuala A doua etapa de presortare manuala Conveior inclinat Utilaj de scoatere a deseurilor din saci Conveior Prima etapa de sortare manuala Conveior A B Hartie. Macinarea deseurilor Conveior Separarea prin selectarea dupa marime Utilaj de incarcare Material de dimensiuni mari Combustibil..23642/2007 cu S. gresie si faianta sparta. conveior de ridicare Spatiul de prim ire Carton. BRANTNER S. Plastic."biomass Transportare Material maruntit Windrow composting Fig. -47- .C. 19.. Carton.A. Deseuri menajere Utilaj gheara de prindere si vehicol de colectare Colectare Vehicol de colectare Spatiul de primire Utilaj de incarcare Indepartarea manuala a contaminantilor Utilaj de incarcare Plastic. Sticla. Schema fluxului tehnologic intr-un MRF in care separarea este mixta. manuala si mecanizata. etc. "White goods".Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. 18 Schema procesului tehnologic de procesare a deseurilor menajere Gramezi de deseuri sortate manual Vehicol de colectare Utilaj de im prastiere a deseurilor pentru presortare Utilaj de incarcare.

C. Procesul de sortare manuala in dreptul conveiorului de transfer pentru deseurile amestecate Procesul de sortare manuala se desfasoara conform figurii 20 in dreptul conveiorului de transfer pentru deseuri amestecate. respectiv de o parte si de alta a benzii conveiorului muncitorii selecteaza deseurile nominalizate pentru fiecare post de lucru. 8.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In cazul cand deseurile sunt presortate la sursa. 20. Principala fracţiune organică a deşeurilor urbane care rămân după sortarea si procesarea realizata in cadrul MRF-ului este cunoscută ca şi reziduu combustibil. procesul tehnologic de procesare a deseurilor se desfasoara conform schemei din figura 23. BRANTNER S.1 Separarea rezidurilor ce pot fi transformate prin incinerare in energie.23642/2007 cu S. -48- .A. pe care le trage spre gurile de evacuare deasupra altor conveioare care le dirijeaza in continuare spre depozitele intermediare de deseuri recuperate. Fig.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. BRANTNER S. Schemele prezentate in figurile 21 si 22 reprezintă doua vriante de procesele tehnologice de separare mecanizată a componentelor din deşeuri urbane amestecate. Partea organica a deseurilor urbane poate fi utilizata pentru obţinerea în reactoare a metanului sau altor compusi organici.2 Produsele secundare ale recuperarii meterialelor Producţia metanului. colectate pentru producerea materiei prime necesară obţinerii prin incinerare a energiei.Sticla.C. 21.A. Functionarea reactoarelor trebuie sa fie foarte sigura necesitand o atenţie deosebita din partea celor ce le aprovizionează cu materialele care sunt parte organică a deşurilor urbane. Conserve de aluminiu. Prezenta altor -49- . A B Materiale separate la sursa Selectare (ciur rotativ sau disc) Materiale reciclabile impachetate in saci Vehicol de colectare Conveior Conveior Deseuri mari Etapa a doua de sortare manuala Conveior Separare magnetica Metale fieroase Hartie. Schema procesului tehnologic pentru separarea deseurilor preseparate la sursa.23642/2007 cu S. Plastic. Conserve de tabla Camion Conveior Maruntire Rampa de gunoi Combustie Compost pentru acoperire intermediara a rampelor de gunoi Fig. 8.

23642/2007 cu S.A. 22. Energia poate fi obtinuta din deşeurile municipale solide în două forme: - prin combustia (arderea) părţii organice a deşeurilor urbane şi/sau a deşeurilor menajere. sistem de conveioare M aruntire Conveior A er in atm osfera Separare (jet de aer) Partea grea Conveior Partea usoara Gram ezi de diverse deseuri.surse de energie. Gram ezi de M SW Vehicol de colectare Spatiul de prim ire Utilaj de incarcare Indepartarea m anuala a m aterialelor U tilaj de incarcare. - deseurile solide urbane pot fi convertite în diferite forme de combustibili (ulei. Varianta a procesului tehnologic pentru separarea rezidurilor combustibile -50- . BRANTNER S.) care pot fi stocate şi utilizate local sau pot fi transportate pe diverse pieţe enegetice. - recuperarea căldurii produse ca urmare a procesului de incinerare. materiale în reactorul de producere a metanului poate conduce la riscul unor reacţii chimice neaşteptate care ar putea fi dăunătoare şi chiar periculoase. căldură care poate fi utilizată în alte procese tehnologice sau altor necesităţi care se desfăşoară în zona imediat apropiată centrului de incinerare. etc.C. Deseurile urbane solide . Carton M etale fieroase Separare m agnetica C onveior pneum atic C olectarea prafului Separare ("cyclone") Conveior Reziduuri catre ram pe de gunoi Praf Principala fractiune organica Fig. gaz.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.

Imbunatăţirea terenurilor Aplicarea deşeurilor în/pe pământ este una din cele mai vechi şi utilizate tehnici în managementul deşeurilor solide.23642/2007 cu S. Alta varianta a procesului tehnologic pentru separarea rezidurilor combustibile Producerea aburilor Specificaţiiile în folosirea directă a deşeurilor pentru producerea aburilor de obicei nu sunt restrictive ca în cazul producerii combustibililor (metanul).A. Tehnologia evacuării deşeurilor în/pe pământ s-a dezvoltat până la punctul în care comunităţile locale au intervenit in sensul planificării acestora. Oricum sunt asteptate in continuare imbunătăţiri ale tehnicilor de ardere şi stocare precum si a specificaţiile pentru utilizarea directă a elementelor rezultate. sis te m d e c o n v e io a r e C R e z id u u ri s p re ra m p e d e g u n oM a ru n tito r p rin fo rfe c a reo n v e io r i C o n v e io r S e p a r a re (c iu r r o ta t iv ) D e s e u ri m a ri C o n v e io r P a rte a u so a ra S e p a ra re m a g n e tic a C o n v e io r G ra m e z i d e d iv e rs e d e se u r i. C a rto n S ita M a ru n tire S e p a ra re m a g n e tic a M e ta le fie ro a s e M e ta le fie r o a s e P ra f S e le c ta re ( je t d e a e r) R e z id u u ri s p re ra m p e d e g u n o i P rin c ip a la fra c t iu n e o rg a n ic a S e p a ra re ( "c y c lo n e ") C o le c ta re a p ra fu lu i A e r in a tm o s fe ra Fig.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. prin utilizarea ca ingrasaminte chimice a rezidurilor obtinute din incinerarea deseurilor urbane solide. 23. în sensul că nu este necesară o sortare foarte amănunţită a materialelor solide care urmează să fie introduse în incinerator. G r a m e zi d e M S W V e h ic o l d e c o le c t a re S p a t iu l d e p rim ire U tila j d e in c a r c a re In d e p a rta re a m a n u a la a m a te ria le lo r U tila j d e in c a rc a re .C. Proiecte de îmbunătăţire a calitatii terenurilor. BRANTNER S. vor ţine seama de problemele -51- .

avand dimensiuni rezonabile şi volum considerabil mai redus în comparaţie cu forma şi diminesiunile iniţiale. Echipamentele utilizate in practica pentru reducere dimensiunilor pot fi: prese de diferite tipuri si capacitati. fiind foarte scump. Pentru a reduce costurile de stocare şi transport.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. împachetare si balotare. in prezent sortarea optică nu este utilizată pe scara larga. Echipamentul de reducere al mărimii. iar in cazul MR/TF’s chiar si a transportului volumului de materiale recuperate din deşeurile urbane. spălare. posibile care pot aparea cu privire la elementele nocive continute in acestea. Din motivul aratat mai sus. Obiectivul reducerii dimensiunilor deşeurilor este acela de a obţine un amestec final care să fie uniform. dar şi pentru a preveni alte cheltuieli suplimentare. etc. dimensiunile şi volumul materialelor reziduale.C. BRANTNER S. În cei mai simplii termeni. masini de măcinat lemn. dar şi pe post de material fin care poate fi compostat. Sticla zdrobită poate fi separată in continuare după culoare (colorată şi necolorată) prin metode optice. foarfece de maruntire.4 Scopurile reducerii dimensiunilor deşeurilor. tocatoare.A. MRF-urile pot funcţiona ca unitati centralizate de separare. Zdrobitoarele de sticlă sunt utilizate pentru maruntirea prin spargere a produselor din sticlă ce se găsesc în deşeurile urbane. zdrobitoare de sticlă. Utilajele de macinare a deseurilor sunt utilizate pentru prelucrarea deşeurilor menajere.23642/2007 cu S. transferul lor in culturi si influentarea sănătatii populaţiei din zona respectiva. nu este posibil a fi totdeauna achiziţionat de cei care se ocupă de gestionarea deşeurilor. mori pentru materiale plastice si deseuri soide nedefinite. dar din motive economice şi financiare echipamentul pentru sortarea optică a sticlei. Pentru maruntire se pot utiliza: mori cu ciocane. Utilaje de măcinare a lemnului In cele mai multe cazuri utilajele folosite la procesul de măcinare a lemnului. se obisnuieste ca sticla sa fie zdrobită după ce a fost separată de restul deşeurilor. 8. dezintegratoare. deşeuri care de fapt pot fi folosite ca şi combustibil. -52- . ele putând să modifice forma. şi alte echipamente auxiliare. toba de pulverizare. Acest lucru este relevant in cazul cutiilor metalice de orice fel care prin compactare (presare) ajunge la un volum mult mai redus. prelucrează materia primă rezultata de la fabricarea cheresteelei şi altor deşeuri sub formă de aşchii şi rumeguş.

de exemplu pentru înlăturarea materialelor de dimensiuni mici separate la sursă. daca au gradul de omogenitate si puritate necesar. separarea pietrei şi a altor resturi de mărimi mai mari provenite din excavări de pe şantierele de contrucţie. Principalele aplicaţii ale instalatiilor de selectare în prelucrarea deşeurilor urbane includ: înlăturarea materialelor care au o mărime prea mare (necorespunzătoare cu cea necesară şi stabilită în proiect). Sitele cu disc au câteva avantaje faţă de alte tipuri de site. Selectarea este o operaţie unică folosită pentru a separa materiale amestecate. separarea sticlei. operatorul intervenind manual sau automat în reglarea distanţei dintre discurile de rotaţie. pietrişului şi nisipului de materialele combustibile. BRANTNER S. aceasta executand mişcarea de vibraţie in directia transversala. Selectarea mecanica a deseurilor pe categorii. incluzând auto-curăţirea şi ajustibilitatea. Aplicaţiile selectării materialelor. Sitele cu disc au în construcţia lor mecanică un set de arbori orizontali paraleli echipaţi cu discuri (a caror profil poate fi in forma de stea) cu came interblocabile. Sitele vibratoare sunt utilizate în procesul de selectare al deşeurilor în funcţie de dimensiuni. -53- . plasticului. înlăturarea materialelor care au o mărime prea mică.C. în funcţie de dimensiuni de mărime.A. sau separarea din deşeuri amestecate a unor componente de o anumită dimensiune. înlăturarea materialelor mari din cenuşa de combustie in vederea brichetarii acesteia. în două sau mai multe grupe diferite.23642/2007 cu S. Cea mai utilizata variantă constructivă este aceea în care poziţia de funcţionare a sitei vibratoare este cea înclinată. nisip. Materialele de dimensiuni mici (care trec prin sită) pot fi folosite în continuare in constructii. cu vibraţii pe direcţie verticală. Sitele de rotaţie numite selectoare şi ciururile rotative sunt întâlnite în prelucrarea deşeurilor unde se cere separarea materialelor în fracţiuni de diferite mărimi.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. şi a altor materile uşoare din sticlă şi metal. În funcţie de direcţia de vibrare a sitele vobratoare pot fi: cu vibraţii orizontale alternante. recuperarea hârtiei. Materiale de diferite mărimi pot fi separate cu acest tip de separator. acestea fiind stabilite încă din faza de proiect a MRF-ului. cu sita inclinata si vibraţii transversale. precum si în funcţie de necesesităţi. pietris. praf.

C. In MRF’s. în timp ce materialele mai grele se vor prelinge (aluneca) în direcţia curentului. Sitele cu discuri sunt utilizate în aceleaşi aplicaţii ca şi ciururile rotative.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. astfel încât acestea să poată fi stocate şi transportate mai eficient. cubaj. -54- . avantaje care rezultă din spaţiul dintre discurile aşezate pe arborele motor. Dacă materiale de diferite greutăţi sunt puse într-un curent de aer în mişcare cu o viteză suficient de mare. Sistemul de recuperare magnetică a fost uilizat. Separarea magnetică se mai practica pentru separarea deşeurile metalice feroase din reziduurile ce rezulta de la incinerarea deseurilor menajere. Separarea magnetică este utilizată pentru recuperarea materialelor feroase separate la sursă dar amestecate si cu alt fel de deseuri sau a deşeurilor urbane maruntite.A. des utilizat in tehnica separarii magnetice Densificarea “Densificarea este o operaţie unitară ce urmareste compactarea si micsorarea volumului materialelor rezultate prin recuperare. şi la locurile de evacuare si depozitare definitiva in cadrul rampelor de depozitare a deşeurilor. separarea pe principiul densităţii este folosită pentru separarea materialelor organice . fie in vederea valorificarii lor pe piata de materiale refolosibile. Separarea magnetică este o singură operaţiune în care metalele feroase sunt separate de alte deşeuri prin utilizarea proprietăţilor magnetice ale acestora (de exemplu separarea metalului din cauciucurile uzate). bazându-se pe diferenţa de greutate (densitate) a materialelor într-un curent de aer.fractiunea grea. fie pentru utilizarea lor in instalatiile de ardere si de producere a energiei”. Tehnologii de densificare.23642/2007 cu S. Tehnologiile disponibile pe piaţa la ora actuală în domeniul densificării deşeurilor se bazează pe procedee de împachetare. paletizare (granulare. de asemenea. In figura 13 este redat un separator tip. Separarea magnetică este utilizată frecvent pentru separarea cutiilor de conserve din tabla cositorită (cu proprietati magnetice) din deseurile de aluminiu si a altor deseuri nemetalice. materialele uşoare vor fi luate odată cu curentul de aer. Separarea materialelor utilizând aerul (Separarea pe principiul densităţii). BRANTNER S. “Separarea în funcţie de densitate (“Density Separation”) este o operaţie unică utilizată pentru separarea materialelor uşoare cum ar fi hârtia şi masele plastice de metalele grele precum metale feroase. pe directia de separare.fracţiunea uşoară. tabletare). de cea grea a materialelor anorganice .

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. cutiile de conserve din aluminiu sunt zdrobite şi aruncate în remorci mari pentru transportarea lor. pe baza de vibrator pneumatic.23642/2007 cu S. cartonul. Utilajele de cântărire sunt elemente componente importante şi necesare de materiale deşeu recuperate. Conveioarele pneumatice oferă o flexibilitae mare de utilizare.5 Manevrarea. Echipamentul mobil de manevrare a deşeurilor presupune: utilizarea încărcătoarelor cu cupă frontală şi a stivuitoarelor cu furcă pentru a muta materialele. aluminiu şi cutii de conserve din cositor. livrate si vândute. De obicei. Principalele tipuri de conveioare utilizate pentru transportul deşeurilor solide pot fi : cu rotor cu paletă. sunt utilizate: conveioare. Stivuitoarele cu furcă sunt utilizate aproape exclusiv pentru mutarea materialelor compactate de la maşinile de împachetare (compactare) la ariile de stocare. crescând astfel densitatea acestora. Acete încărcătoare au aplicabilitate pe scară largă în cadrul operaţiilor din cadrul MRF-urilor.C. Materialele cele mai adecvate compactarii sunt : hârtia. Există două tipuri de conveioare şi anume: cu bandă orizontală sau înclinată. care se regăsesc în orice MRF. evacuate. unde materialul este purtat pe bandă . produsele din material plastic. mutarea şi stocarea deşeurilor urbane Pentru manevrarea. Presele de împachetare (balotare) reduc volumul deşeurilor pentru stocare. Zdrobitoare de cutii de conserve sunt utilizate pentru zdrobirea cutiilor de conserve din aluminiu precum şi a celor din tabla cositorita. Incărcătoare cu cupă frontală şi stivuitoare cu furcă. BRANTNER S. echipamente de manevrare mobile şi fixe. Conveioarele pneumatice p ot fi definite ca transportoare de materiale utilizând ca agent de transfer a deseurilor-aerul. Sunt utilizate diverse tipuri de cântare pentru măsurarea cantităţilor -55- . 8.A. Conveioarele transferă deşeurile dintr-o locaţie în alta. cu bandă de trgere. mutarea şi stocarea deşeurilor materiale la MRF’s. instalaţii aferente conveioarelor în conjuncţie cu sectia de separarea manuală a deşeurilor. precum şi componente metalice mari. care de obicei este sub forma deşeurilor solide. pregătesc deşeurile pentru comercializare. şi măresc densitatea deşeurilor reducând astfel costul transportului. şi utilaje de stocare. conveioarele de tragere echipate cu cupe sau bare transversale (opritoare) pentru a trage (a târî) materialul. deoarece conductele pe care se face transportul pot fi rotite în funcţie de necesităţi.

în colaborare cu cumpărătorii de materiale recuperate pentru a reduce la maximum operatiunile de transport intermediar. Pentru dezvoltarea şi implementarea cu succes a MRF –urilor sau MR\TF–urilor este necesar a se acorda o atenţie deosebită atât consideraţiilor inginereşti cât şi problemelor de implementare de altă natură decât a celor ingineresti. Considraţii tehnice ce trebuiesc avute in vedere sunt : • ? • • • cu ce frecvenţă va ridica şi duce cumpărătorul materialele pregatite în MRF ? este posibilă închirierea temporară a unor capacitati de stocare în afara ce alte disponibilitati de stocare există in comunitate ce pot fi utilizate pentru va asigura cumpărătorul containerele de stocare pentru materialele recuperate MRF ? depozitarea materialelor recuperate. -56- . BRANTNER S. selectarea echipamentelor şi utilajelor care vor fi utilizate. determinarea ratelor procesului de încărcare.6 Stocarea materialelor recuperate Materialele care au fost separate şi prelucrate trebuie să fie stocate până când se pot valorifica pe piata. până la platformele de cântărire utilizate pentru cântărirea vehicolelor de colectare. Consideratii de care se ţine seama la implementarea MRF –ului includ: definirea precisa a funcţiilor MRF-ului.C. selectarea materialelor care urmează a fi separate (acum şi în viitor).23642/2007 cu S. dezvoltarea schemelor procesului de separare tehnologică.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Utilajele de cântărire utilizate în cadrul MRF-urilor diferă de la cântare mici utilizate pentru cântărirea cantităţilor de deşeuri aduse individual. fiind prudent să se asigure o capacitate de stocare suficientă pentru păstrarea materialelelor prelucrate pentru 1-3 luni. Dimensiunile spaţiului de stocare care va fi alocat in cadrul MRF-ului este stabilit de operatorul de sistem a MRF-ului.A. atunci când spaţiul de depozitare în MRF nu este suficient ? Dimensionarea fiecarui MRF trebuie să asigure depozitarea materialelor în conformitate cu specificul individual si conditiile locale de colectare si desfacere. identificarea specificaţiilor de material ce trebuiesc recuperate acum şi în viitor. 8.

descris în acestă secţiune.proiectare preliminară. Sunt prezentate deasemenea estimările surselelor disponibile pentru finanţarea MRF-ului (vânzarea deşeurilor reutilizabile la preţuri accesibile). In proiectul MRF-ului va fi prezentată o analiză care arată cele mai bune variante de proprietate si de utilizare pentru fabrica. Dreptul de proprietate şi de operare. Uneori.23642/2007 cu S. Trebuie inclusa si o analiză sensibilă a efectelor fluctuaţiilor de preţ pentru deşeurile reutilizabile şi impactul schimbărilor în compoziţia deşeurilor. sau proprietatea privată cu operaţia de contract. -57- .7 Planificarea şi proiectarea proceselor din cadrul MRF-ului Planificarea şi proiectarea MRF-ului include trei etape de bază: . care materiale vor fi prelucrate acum şi în viitor. analiza posibilităţilor a fost deja realizată ca parte componentă a procesului de planificare a managementului integrat a deşeurilor integrate. 8. ce tip de MRF ar trebui să se construiască . In etapa de proiectare conceptuala trebuie precizat . . ce capacităţi de functionare a MRF-ului ar trebui luate în discuţie.analiza posibilităţii de realizatre si implementare a fabricii. BRANTNER S.A.proiectare finală.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Scopul analizei posibilităţilor este să decidă dacă MRF ar trebui să se construiască sau nu. O analiză tipică a posibilităţilor poate conţine secţiuni sau capitole referitoate la următoarele aspecte: planul de management al deşeurilor integrate. proiectarea solutiilor de asigurare a protectiei mediului.C. coordonarea functionarii MRF-ului cu planul de management al deşeurilor integrate pentru comunitate. . Este de discutat si acordarea responsabilitatilor în proiectarea şi construcţia MRF-ului. Etapele planificării şi proiectării sunt aproape comune tuturor proiectelor de investitii publice cum ar fi de exemplu rampele de depozitare a deşeurilor sau uzinele de tratare a apei reziduale. proiectarea solutiilor de asigurare a consideratii estetice. proprietatea privată. Din punct de vedere economic sunt prezentate şi discutate capitalul şi costurile de operarare. Opţiunile tipice care sunt luate în considerare includ proprietatea publică. - proiectarea si achizitionarea utilajelor si instalatiilor tehnologice.

operatorii trebuie să fie deosebit de atenţi dacă MRF-urile sunt acceptate din punct de vedere estetic sau al conditiilor de protectie a mediului inconjurător.23642/2007 cu S. Minimizarea impactului asupra mediului. Proiectarea preliminară Include dezvoltarea schemei procesului tehnologic al materialelor. pentru minimizarea impactului functionarii MRF-ului ar fi ca aceasta sa fie situata în locuri mai indepărtate de zonele locuite sau rezidentiale.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Există multiple opţiuni inclusiv definitivarea procesului de contractare în care proiectarea şi construcţia sunt executate de o simgură firmă şi un contract full-service (service complet) în care un singur contractor proiectează. ecrane.) care completează MRF. Aşezarea MRF-ului. măcinătoare. MRF-urile sunt situate în locaţiile rampelor de depozitare finala (gropile ecologice de gunoi). Aceasta estimare va fi folosită pentru evaluarea preţurilor contractorului dacă se utilizeaza procurarea tradiţională. BRANTNER S. Se va realiza si o estimare inginerească detaliată a costurilor bazata pe reducerea cantitatii materialelor şi a cotelor de vânzare. siguranţa şi sănătatea publică. Emisii în mediul înconjurător. dezvoltarea balanţei de masă a materialelor şi vitezele de încărcare pentru operaţiile unice (conveioare. O atenţie speciala trebuie acordată solutionarii acestora probleme inainte de a se proceda la planurile finale pentru oricare utilaj propus a fi cumparat sau realizat. In multe comunităţi.C. etc. Referitor la locurile în care sunt situate MRF-urile. Deşi a fost posibilă construirea şi operarea MRF-urilor într-o situare apropiată dezvoltărilor rezidenţiale şi industriale. emisiile posibile în mediul înconjurător. o atenţie deosebită trebuie acordată operaţiilor implicate. Problemele care apar în operarea MRF-urilor Principalele probleme ne-inginereşti asociate implementării MRF-urilor sunt legate de: aşezarea MRF-ului. construieşte şi operează MRF-ul. economia fabricii. dacă sunt acceptate din punct de -58- . unde zonele tampon adecvate din jurul fabricii pot fi întreţinute.A. Ideal. precum şi întocmirea documentaţiei tehnice a utilajelor fizice ce trebuiesc achizitionate sau construite Proiectarea finală include pregătirea planurilor şi specificaţiilor finale care vor fi utilizate pentru construcţie.

o atenţie deosebită trebuie acordată fluxului de materiale şi implicarii muncitorilor în fiecare etapă a procesului. pentru a avea termeni de comparaţie. Economicitatea MRF-urilor. O bună întreţinere şi operare a MRF-urilor poate fi un stimulent pentru participarea cetăţenilor în cadrul programelor de reciclare.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Două tipuri de probleme principale sunt de evidentiat în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea publică în proiectarea MRF : Probleme de siguranţă şi sănătate a personalului de operare. deversari de lichide. accesul public trebuie să fie interzis sau pus sub o atentă observare. Datorită echipamentelor mobile şi a conveioarelor utilizate în majoritatea MRF-urilor. MRF-urile reprezinta un mediu de lucru cu un pericol potenţial dacă nu sunt luate măsurile preventive adecvate în faza proiectării sau în timpul operarii. Practicile adecvate de curăţare (housecleaning) şi stocarea (depozitarea) adecvată a materialelor reciclabile vor reduce nemulţumirile populaţiei. Acest lucru se impune si in timpul vizitelor supravegheate. In ceea ce priveşte problemele de siguranţă şi sănătate publică. A doua problemă se referă la siguranţa şi sănătatea publică generală. Evitarea accesului public. BRANTNER S. aspect vizual inestetic. praf. zgomot. instalaţiile suplimentare necesare pentru controlul emisiilor în mediu ambiant şi managementul problemelor -59- .C.23642/2007 cu S.A. a prezenţei mastilor de filtrare a aerului şi a mănuşilor de protecţie. Potenţialele pericole ale MRF-urilor. Cele mai multe MRF-uri au capitalul datorat constrângerilor economice locale. Siguranţa şi sănătatea publică. etc. deoarece activităţile din cadrul operaţiilor unui MRF sunt un potenţial pericol pentru sănătatea celor care lucrează in interiorul sau viziteaza aceste sectoare. MRF-urile reprezinta relativ un tip nou de facilităţi industriale şi nu au o istorie lungă a experienţei în ceea ce priveşte problemele de siguranţă şi sănătate publică. Din considente economice. Cea mai bună abordare a acestor probleme de proiectare este vizitarea a cât mai multe MRF-uri înainte de stabilirea proiectului final. Prima problemă se referă la siguranţa şi sănătatea publică a angajaţilor MRF. In cazul sortării manuale o atenţie deosebită trebuie sa se acorde echipamentului de protecţie. Când este vorba de siguranţa şi sănătatea publică. în special pentru MRF-uri care sunt utilzate şi ca centre de colectare dar şi ca centre de cumpărare de produs final “drop-off” şi “buy-back”. miros. vedere al protecţiei mediului şi anume trafic.

Deasemenea trebuie avut in vedere ca procesele de transformare in cadrul unui MRF sunt concepute pentru reducerea volumului şi greutăţii deşeurilor şi pentru realizarea procesului de recuperare a produselor. Această analiză trebuie făcută pentru aprecierea fiabilităţii economice a MRF sau a MR/TF care trebuie sa faca fata unei game largi de schimbări viitoare. în ceea ce priveşte caracteristicile şi cantitatea deşeurilor. siguranţei şi sănătăţii publice. se impune o analiză detaliată a fezabilitatii fabricii. Facilităţile de control al mediului. nu sunt încorporate de cele mai multe ori în proiectarea centrelor unde se amplasează MRF-ul. Analiza fezabilitatii MRF-ului. Deoarece există incertitudini cu privire la viitoarele cantităţi şi caracteristici ale deşeurilor ce pot fi colectate si valorificate. Trebuie acordată o atenţie deosebită proiectării şi implementării facilităţilor de control a emisiilor în mediu ambiant. Un MRF poate fi închis datorită problemelor care se ridică şi au ca ţintă mediul înconjurător sau siguranţa sănătăţii publice.23642/2007 cu S.A.C. -60- .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. BRANTNER S. Partea organică a deşeurilor urbane poate fi transformată in energie sau alte produse folosind o mulţime de procese chimice şi biologice. conversie şi de recuperare pe cale energetica.

Incinerarea rezidurilor combustibile se face in statii de incinerare.23642/2007 cu S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. schimbatoarele de caldura pentru producerea de abur sub presiune sau de apa calda. O asemenea statie de incinerare. incarcarea mecanizata controlata pe conveioarele de transport spre cuptoarele de incinerare. BRANTNER S.C. CAPITOLUL 9 INCINERAREA DESEURILOR NERECUPERABILE 9. situata in regiunea orasului Porto din Portugalia. este reprezentata in figura 24 .chiar dacă sunt îndeplinite strict cerinţele în ceea ce priveşte controlul poluării aerului în cazul utilizării tehnologiilor existente. dozarea automata a deseurilor si a combustibilului de adaos. recuperarea de energie sub formă de căldură aste o altă caracteristică atractivă a procesului de ardere (incinerare). care sunt adevarate uzine prevazute cu toate facilitatile de la primirea si depozitarea deseurilor. . Acest proces poate fi utilizat pentru reducerea volumului deşeurilor urbane până la 85 -95 % si recuperarea energiei ce poate fi dirijata in sistemul energetic national sau utilizata in diferite sectoare de activitate conectate la MRF-ul respectiv. -61- . este arderea (incinerarea). Deşi tehnologia de ardere a avansat în ultimele două decenii. instalatiile de evacuare automata a zgurii ca produs secundar al arderii. Impactul arderii asupra mediului. controlul arderii. In plus.1 Arderea deşeurilor Cel mai des utilizat proces de transformare chimică a deşeurilor menajere colectate. turbinele si generatoarele de curent pentru recuperarea energiei sub forma de electricitate.impactul asupra sănătăţii este mai mare şi mai imediat la nivelul comunităţii sau “household” şi are tendinţa să se diminueze dacă scara spaţială creşte. controlul poluării aerului rămâne o preocupare majoră atuci când se hotărăşte amplasarea unui asemenea incinerator. brichetarea zurii si transportul automat in buncarele pentru evacuare.A. problema unui incinerator de reziduri rămâne o problemă majoră pentru cei care hotărăsc zona de amplasare a acestor utilaje. Ţinând seama de scara spaţială a impactului se obeservă câteva probleme importante pentru ţările în curs de dezvoltare: .

C. Statia de incinerare din zona orasului Porto Portugalia 9. 24. -62- . oxigenul. Reacţiile arderii. masurate cu metoda stochiometrică de măsurare a emisiilor în aer. apă (H20. nitrogenul şi sulful.2 Procesul de ardere (incinerare) Principalele elemente emanate in cazul incinerarii deşeurilor solide sunt : carbonul. un epurator uscat pentru eliminarea SO2. produsele gazoase derivate rezultate în urma procesului de incinerare a deşeurilor solide.23642/2007 cu S. Cantităţi mici de alte elemente se vor găsi în cenuşa rezultantă după procesul de ardere.A.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. nitrogen (N2). Echipamentul de control al poluării aerului poate include “injectarea de amoniac pentru controlul NOx (oxid de azot). “flue gas”). Fig. In cazul îndeplinirii condiţiilor ideale. BRANTNER S. hidrogenul. vor conţine dioxid de carbon (CO2). şi mici cantităţi de dioxid de sulf (SO2). controlul aciditatii gazului şi a sacilor de filtrare pentru inlaturarea particolelor in suspensie.

9. Secvenţele de reacţie.C. Cuptoarele cel mai des utilizate pentru arderea deşeurilor sunt cele destinate arderii în masă a deşeurilor.4 Recuperarea energiei.Sunt posibile diferite secvenţe de reacţie.23642/2007 cu S. iar in figura 26 este redat focarul unuia din cuptoarele de incinerare ale statiei.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. 27. 9. In figura 25 este redat buncarul de incarcare a cuptoarelor de incinerare de unde rezidurile combustibile sunt preluate mecanizat si dirijate pe conveioarele de alimentare a cuptoarelor.A. sau din deşeuri urbane neprelucrate.3 Tipurile de cuptoare pentru incinerare Cuptoarele de ardere a deşeurilor solide pot fi proiectate să opereze cu două tipuri de combustibili proveniţi din arderea deşeurilor solide: grămezi de deşeuri urbane neseparate (ardere în masă) şi deşeuri urbane prelucrate cunoscute ca RDF (combustibil derivat din deşeuri). Transportul deseurilor combustibile la statia de incinerare -63- . prin două metode: Fig. In funcţie de natura exactă a deşeurilor şi de caracteristicile de operare ale reactorului de combustie. Energia poate fi recuperată din degăjrile de gaz fierbinte generat de procesul de ardere a deşeurilor solide sau a brichetelor de combustibil solid (ex. BRANTNER S. RDF).

5 Reducerea volumului rezidurilor Factorii care trebuie luaţi în considerare în stabilirea procesului de ardere sunt cantitatea de reziduri rămasă după ardere (în funcţie de natura deşeurilor care sunt arse) şi dacă este nevoie de combustibil auxiliar.C.23642/2007 cu S. când recuperarea căldurii nu este posibila sau nu este principala preocupare. putând fi utilizaţi atât pentru încălzire dar şi pentru obţinerea electricităţii in turbinele cu aburi. 25. Pot fi generate astfel atât apă fierbinte cât şi aburi.In general prin arderea rezidurilor in statiile de incinerare. Fig. 5% pana la 10% din volumul initial al deseurilor introduse.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. volumul acestora este redus la cca. Focarul unui cuptor de incinerare Fig. Produsele arderii sunt: energia. Aburii au mai multe domenii de aplicaţie. BRANTNER S.A. 26. Apa fierbinte poate fi utilizată pentru aplicaţii de încălzire a spaţiului industrial unde se desfăşoară activitatea sau se poate livra unor consumatori din vecinatatea sectiei de incinerare. Preluarea deseurilor combustibile pentru a fi trimise spre cuptoarele de incinerare 9. gezele de ardere si cenusa care se evacueaza din focarele cuptoarelor de ardere. utilizarea schimbatoarelor de caldura gaze de ardere-apa . -64- . - utilizarea incintelor de ardere in cazane “cu perete de apa” (water-wall).

A. dupa ce aceasta a fost supusa fazei de brichetare. 27. Principalele probleme asociate procesuluii de ardere a deşeurilor solide în vederea transformării acestora in energie sunt legate de: amplasamentul statiei de incinerare. evacuarea reziduurilor.23642/2007 cu S. Fig. Colectarea cenusii rezultata in urma arderii deseurilor -65- . şi produse auxiliare ca efect în urma spălării acestor unităţi. cenuşa este evacuata în rampa de depozitare a statiei.C. economia operatiilor. utilizarea arderii ca mijloc de reducere a dimensiunilor deşeurilor colectate. scurgerile de lichide. are un viitor incert. emisiile în aer. includ depunerile de cenuşă. 9. De obicei. BRANTNER S. Rezidurile solide rezultate în unităţile de ardere.6 Evacuarea rezidurilor. In figura 27 sunt redate containerele de colectare a cenusii rezultate in urma arderii. In cazul în care întrebările referitoare la aceste probleme nu sunt soluţionate în totalitate in mod corespunzator.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.

sau în rampele de depozitare.23642/2007 cu S. 9.C. In figura 31 este redata groapa de depozitare – «landfill» a statiei de incinerare din regiunea Porto-Portugalia. cu graniţa dublă dedicată întru-totul evacuării de cenuşă. singulare. In multe comunităţi. sunt posibile scurgeri de agenţi comtaminanţi în apa subterană. în anumite condiţii. incineratoarele trebuie construite în locuri mai îndepărtate de concentrările urbane. 9. In mod ideal. cenuşa din dispozitivele de ardere este evacuata la graniţele rampelor de depozitare a deşeurilor urbane sau în rampele de depozitare speciale.7 Rampele de depopzitare a rezidurilor incinerarii Principala preocupare privind evacuarea cenuşii în rampe de depozitare -“landfills” este aceeea că.A.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. trebuie să se acorde o mare atentie modului de operare a statiei. a fost posibilă construirea şi operarea facilităţilor de ardere în imediata apropiere a dezvoltărilor rezidenţiale şi industriale. pentru minimizarea impactului datorat operaţiilor rezultate în urma procesului de ardere. acestea sunt situate în locuri îndepărtate de oraşe si de aglomerari locuite. dacă se doreste ca aceste facilităţi să fie acceptate din punct de vedere al protectiei mediului şi al sănătăţii persoanelor care sunt în preajmă.8 Amplasamantul statiei de incinerare In ceea ce priveşte amplasarea MRF-ului.9 Minimizarea impactului asupra mediului. -66- . BRANTNER S. 9. Ca o consecinţă. In timpul operaţiei de ardere.

apa uzată provenită din spălarea incintelor de ardere. complexitatea sistemelor de control al emisiilor în mediu sunt egale sau chair mai mari ca şi cost decât instalatiile propriuzise ale unitatatilor de aredere. 10-12 mm. BRANTNER S. Sisteme de control. In unele cazuri. curăţare. Proiectarea corespunzătoare a sistemelor de control pentru aceste emisii este o parte critică în proiectarea sistemelor de ardere. Economicitatea statiilor de incinerare si a sistemelui de ardere propus trebuie să fie atent evaluată astfel încât să permită o alegere avantajoasă între sistemele concurente din acelaşi domeniu. -67- . Emisiile în aer. Scurgerile lichide.10 Alte probleme legate de securitatea functionarii statiilor de incinerare.28 Groapa de depozitare (“Landfill”) a statiei de incinerare din regiunea Izolatia gropilor de depozitare a cenusii trebuie sa respecte anumite standarde Porto-Portugalia referitoare la posibilitatea penetrarii lor de catre apele pluviale care pot antrena din zgura depozitata diferite componente acide. cenusa se bricheteaza sub forma sferoidale la diametre de cca. Fig. spălare.23642/2007 cu S. inainte de evacuarea in groapa de depozitare. 9. Gropile de depozitare a cenusii rezultate din statiile de incinerare sunt astfel dimensionate incat sa asigura spatiul necesar depozitarii pe o durata de cel putin 20 de ani si sa garanteze siguranta depozitarii rezidurilor pe o perioada de cel putin 50 de ani.pot proveni din următoarele surse: • • • • apa reziduală din instalatiile de îndepărtare a cenuşei.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. iar depozitarea in groapa se face in celule de volum care se izoleaza complet in folii de plastic ce asigura o etansare perfecta la penetratia apei pluviale. Rezultatul operaţiilor din cadrul statiilor de incinerare este producerea a diferite emisii de gaze şi particule. Scurgerile lichide din dispozitivele de combustie . Din acelasi motiv.C. şi alte activităţi de întreţinere. apa reziduală provenită din sistemele de tratare utilizate pentru producerea apei încălzite.A. apa reziduală provenită din pompe de apă. Multe din acestea au un impact serios asupra sănătăţii oamenilor.

23642/2007 cu S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.C. partea organică a majorităţii deşeurilor urbane se consideră că este compusă din proteine. lichide şi gazoase sunt generate în fiecare etapă a ciclului de viaţă a statiei de incinerare. Alternative. carbohidraţi. celuloză. BRANTNER S.A. aminoacizi. lignină şi cenuşă. In figura 29 sunt prezentate deseurile organice rezultate in urma separarii din cadrul MRF-ului. Analiza ciclului de viaţă este un inventar care permite celui interesat să cuantifice câtă energie şi materii prime sunt utilizate şi câte deşeuri solide. Cea mai bună cale de a compara alternativele posibile este analizarea costurilor ciclului de viaţă. cauciucului. -68- . şi articole din piele. CAPITOLUL 10 VALORIFICAREA DESEURILOR ORGANICE PRIN COMPOSTING AEROBIC Cu excepţia plasticului. care sunt adecvate procesului de composting aerobic. care cuprinde costurile cu operaţiile şi întreţinerea în tot timpul de viaţă al sistemului.

C. produsul final rămas în urma activităţii microbiologice. Fig. BRANTNER S. fosfor şi potasiu).A. distrugerea agenţilor patogeni (insecte.1 Compostul Dacă aceste materiale oragnice sunt supuse descompunerii mirobacteriene. Materialul compostabil intr-o prima faza de oxidare -69- .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. reţinerea unui maxim de elemente bionutritive (nitrogen. este un material humos în general cunoscut ca şi compost. Dupa macerarea si amestecarea repetata in prezenta oxigenului materialele organice ce vor fi supuse procesului de composting ajung intr-o stare vascoasa de semioxidare ca in figura 30. producerea unui produs care să poată fi utilizat ca îngrăşământ pentru plante sau sol. ouă) şi alte organisme nedorite şi a seminţelor de buruieni care ar putea fi prezente în deşeurile urbane.2 Scopurile compostingului aerobic Obiectivele generale ale compostului sunt: transformarea materialelor biodegradabile în materie stabilă din puct de vedere biologic prin procesul de reducere a volumului iniţial al deşeurilor. 30. Fig.23642/2007 cu S. 29. 10. care în mod esenţial a încetat. Deseurile organice adecvate procesului de composting aerobic 10.

32 si 33. sistem de conveioare Utilaj de scoatere a deseurilor din saci Conveior Indepartarea manuala a deseurilor reciclabile Conveior Separare (ciur rotativ sau disc) Conveior Hartie. 10. Sticla. 10. Carton Fig.23642/2007 cu S.3 Proprietăţile compostului Compostul se utilizeaza pentru imbunatatirea proprietatilor solurilor sarace sau al pământurilor uşor nisipoase precum si pentru a creşte capacitatea de reţinere a apei a majorităţii gunoaielor de pământ. -70- .C.4 Procesul de composting Cele mai multe moderne procedee de producere a compostului.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Schema procesului tehnologic dupa care se desfasoara compostingul aerobic. descompunerea părţii organice a deşeurilor urbane.A. Sistemele de composting. 31.5 Schema procesului tehnologic Schemele generale dupa care decurge procesul tehnologic de composting. Gramezi de MSW Vehicol de colectare Spatiul de primire Utilaj de incarcare Indepartarea manuala a materialelor Utilaj de incarcare. BRANTNER S. de la separarea suplimentara pana la preparare mecanica preliminara cat si fazele fizico-chimice si cele finale in vederea valorificarii sunt arătate în figura 31. Conserve de aluminiu si tabla Sticla sparta Alte mici reziduuri materiale Gramezi de diverse deseuri. studiul pieţei si pregătirea pentru desfacere a produsului final (a compostului). 10. constau în trei faze: prelucrarea deşeurilor urbane. Plastic.

relaţia dintre particule în masa de composting rămâne aceeaşi pe tot parcursul procesului. rezervoarele (tancuri) orizontale rectagulare şi circulare şi tancurile circulare rotative.23642/2007 cu S. sunt total sau parţial acoperite.sisteme cu curgerea discontinua în blocuri (sarje). perioada minimă de timp în care se poate desfăşura procesul ar putea fi de la trei până la cinci ani. Un strat de material compostat cernut este adesea plasat pe vârful gramezii formate pentru izolare şi pentru controlul mirosului ce se degajă. In forma sa primară. Un asemenea sistem ar emite priobabil mirosuri neplăcute. Materialul este compostat pe durata a aproximativ trei până la patru săptămânii. BRANTNER S. In forma sa simplă.A.5m). la fel cum părţi din aranjarea pe rânduri ar fi foarte probabil anaerobe. Acest proces poate fi utilizat insa acum si pentru a composta o largă varietate de deşeuri organice incluzând deşeurile menajere sau deşeurile urbane separate.2.sisteme dinamice cu curgere continua. Compostarea in vase speciale .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.8 ft (2. Din aceste motive se poate trage concluzia că acest tip de compostare este dezavantajos. Sistemul este alcătuit dintr-un grătar de aerisire sau o ţeavă de insuflare a oxigenului peste care este plasată fracţiunea organică procesată a grămezii de deşeuri urbane. unele părţi componente ale sistemului sau chiar toate uneori. Compostarea in grămezi statice aerisite (pile). un sistem de compostare prin aranjare pe rânduri poate fi construit prin aşezarea şi aranjarea materialului organic pe rânduri de 8-10 ft (picioare) înalţime şi de 20-25 picioare lăţime la bază. acest procedeu a fost dezvoltat pentru compostingul aerob al noroiului deşeurilor de apă. Ca reactor în aceste sisteme se poate utiliza orice fel de tip de vas. Inălţimea tipică a pilonului este de aproximativ 7 . Pentru un sistem de acest tip. în cazul în care se doreşte ca degradarea să fie completă. sistemul operand pe principiul -71- . incluzând turnurile verticale. Dupa metoda de intruducere a materialului si de evacuare a compostului se practica doua sisteme principale: . Composting prin aranjarea pe rânduri (brazde) Este una dintre cele mai vechi metode de composting. . In cazul sistemelor de compostare in reactoare. Sistemele în care toate fazele procesului se produc intr-un“ reactor” sunt cunoscute ca sisteme de “composting în vas”.C. Pentru un proces înbunătăţit şi pentru un mai bun control al mirosului.reactoare Compostingul în vas este realizat în interiorul unui container sau vas închis.

Popularitatea acestui tip de sistem de composting a crescut în ultimii ani.23642/2007 cu S. pile statice sau compostare in vase Separator cu discuri Conveior Separare magnetica Conveior Conveior Post procesare uscare.fracţiunile organice ale deşeurilor urbane .C. şi cerinţe de arii tehnologice mai restrânse. costuri mai reduse. Macinare A Conveior Material peste dimensiuni Conveior Macinare Fermentare de maturizare AER Windrow.A. macinare Amestecare Fig. o viteza de composting mai mare. Motivele care stau la baza creşterii frecvenţei de utilizare sunt : eficacitatea procesului în sine şi posibilităţile de control a mirosului. 33. BRANTNER S. Fazele procesarii mecanice a deseurilor supuse procesului de composting Conveior Fig. FazeleCompost si de chimice preparare finala a compostului macinat si uscat Valorificare A -72- . 32.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Intr-un.fracţiunilor organice ale deşeurilor urbane cu noroiul deşeurilor de apă reziduală. dupa care urmeaza o perioada postcomposting de 4 până la 12 săptămâni in care se realizeaza restul fazelor necesare pentru ca compostul sa capete proprietatile normale valorificarii. . Procesului de compostare se poate aplica pentru: . asemenea sistem materialul composat este amestecat mecanic în tot timpul procesului.deşeurile menajere . . primul venit primul servit. Pentru sistemele de composting de tip « în vas » timpul de compostare activa variază de la 1 până la 2 săptămâni.

34 Compostingul in pile de fermentare Tehnicile de composting In figura 34 este redat procesul de composting in pile de fermentare.) pentru a menţine porozitatea materialului aflat în compostor. şi ajustarea proprietăţilor deşeurilor sunt paşi esenţiali în prelucrarea deşeurilor urbane pentru composting. şi compostingul în vas. Metoda care are la bază fenomenul de agitare. 10. Acolo unde noroiul desecat provine de la instalaţiile de tratare a apelor uzate. BRANTNER S.Primirea.C. este necesară prezenţa unui anumit tip de agent “bulking“ (cu rol de material de umplutură-bulking agent. Prin aceasta metoda.23642/2007 cu S. acesta avand rolul de a controla temperatura si viteza de reactie în timpul procesului. Un exemplu de agent care are rol de umplutură în cadrul procesului de composting ar putea fi aşchiile de lemn. Cele două metode principale de composting pot fi clasificate ca fiind cea de agitare şi cea statică . Porozitatea materialului. iar aerul va fi suflat prin materialul supus procesului de compostare. materialul care va fi compostat este agitat în mod periodic pentru a se introduce oxigen.A. Metoda statica. îndepărtarea materialelor reciclabile. grămezi statice. materialul care va fi compostat rămâne static.Pentru a realiza paşi de descompunere a deseurilor pana la compost. reducereea mărimii. şarjă.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. cat şi pentru amestecarea materialului in scopul obţinerii unui produs mai uniform. Gradul de prelucrare depinde de specificaţiile pentru produsul final (compostul final). care se bucură de folosirea în mod curent în acest domeniu. Prin metoda de agitare. s-au dezvoltat câteva tehnici care includ aranjarea pe rânduri. Fig. -73- .6 Pregătirea pentru desfacere.

granularea. Alte variabile de care se ţine seama la proiectarea unui proces de recuperare şi reciclare sunt : programele de amestecare sau răsturnare cerute. cererile de oxigen.23642/2007 cu S. respiraţia.C. umiditate satisfăcătoare. gradul de descompunere al deşeurilor. amestecarea cu diferiţi aditivi.7 Proiectarea şi controlul statiilor de compostare Esistă cateva variabile importante ale procesului care trebuiesc luate în considerare în proiectarea instalaţiilor componente dar şi in operarea instalaţiilor de composting. 10. cantitate de carbon-nitrogen a deşeurilor care vor fi supuse procesului de compostare.8 Composting-ul deşeurilor menajere.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. coeficientul (RQ). nivelul pH-ului. Fig. şi controlul acentilor patogeni. temperetura şi controlul de temperatură. deoarece de acestea depinde satrea de sănătate a persoanelor implicate care deservesc maşinile şi instalaţiile integrate procesului. separarea. Statia de livrare a compostingului macinat si uscat. care dupa uscare si macinare poate fi livrat in vrac sub forma de granule sau poate fi ambalat in saci. Pregătirea şi studierea proprietatilor compostului este cel de-al treilea pas ce intervine o dată ce compostul a fost preparat şi stabilizat. 35.A. 10. uscarea. -74- . In figura 38 este redata statia finala de livrare a compostului. etc. Trebuie să se ţină cont de toate aceste variabile. BRANTNER S. Prepararea şi scoaterea pe piaţă a produsului trebuie să includă şi măcinarea finală.

Acolo unde mijloacele mecanice sunt folosite pentru a separa materialele necompostabile de materialele compostabile. BRANTNER S.23642/2007 cu S. Compostingul namolului din apele reziduale.A.C.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Reactia de descompunere pe cale anaeroba a deseurilor urbane Produsul final ce se obţine este metanul. Rădăcinile şi lemnul sunt deasemenea compostate. Compostingul grămezilor de deşeuri urbane parţial procesate a fost sugerat ca un mijloc de reducere a volumului de deşeuri plasate în rampele de depozitare.Conţinutul total de metal al materialelor compostate este în mod considerabil mai mare decât al namol compostat singur.9 Compostarea fracţiunilor organice ale deşeurilor urbane. dar numai după ce au fost măcinate în bucăţi mai mici. este o dezvoltare relativ recentă. Au fost încercate ambele sisteme de compostare. bucăţi de arbuşti. dar conţinutul de alte deşeuri să fie minim pentru a nu creea alte probleme. Este recomandată o amestecare de 2:1 a deşeurilor urbane compostabile cu namol. Aceste containere sunt prevăzute cu un orificiu de aerisire şi sunt echipate în partea de jos a lor cu orificii care permit circulaţia aerului. materialul compostat este adeseori inaceptabil din punct de vedere al contaminări cu metale şi a prezenţei unor cantităţi de deşeuri menajere neglijate. dioxidul de carbon. urme de amoniac şi sulfat de hidrogen. Alte produse rezultate în urma procesului sunt deşeurile de noroi. cu o mărime aproximativ uniformă. respectiv sistemul static şi cel cu amestecare. Materie organică + H2O ® -75- . Amestecarea namolului cu fracţiuni organice de deşeuri urbane este a combinaţie frecvent utilizata. frunzele de arbori. Deoarece calitatea produsului materialelor introduse în procesul de compostare este cheia pentru ca produsul compostat din deşeurile municipale să fi acceptat de public. Compostingul namolului provenit din instalaţiile de tratare a apelor reziduale şi al deşeurilor urbane. şi crengi care provin de la arbori care au fost curăţaţi sunt cele mai comune reziduuri menajere. majoritatea operatorilor sistemului de composting municipal îşi axează activitatea şi eforturile pe separarea deşeurilor. Deşeurile menajere colectate separat. 10. Colectarea deşeurilor urbane şi a altor deşeuri provenite de la curăţarea spaţiilor verzi. în containere cu un design special este o noutate.

23642/2007 cu S. . BRANTNER S. Fermentarea anaerobă a solidelor cu conţinut scăzut este cel mai convenţional sistem al fermentaţiei anaerobe a deşeurilor urbane care foloseşte concentraţii solide între 4 şi 10 In mod tipic se obtine un gaz cu 50 până la 70% concentraţie de metan şi ratele de producere într-un şir de reacţii de la 1.5 până la 2. Imprăştierea de catre curentii de aer a materialelor de hârtie şi de plastic este o problemă destul de serioasa în compostingul de aranjare pe rânduri.10 Efectele secundare ale procesului de compost .producerea mirosului . Fiecărui utilaj existent în cadrul procesului de composting i se va face un test al mirosului degajat în timpul funcţionării. Fermentarea anaerobă a deşeurilor cu un conţinut bogat este un proces anaerob unde conţinutul solidelor aflate în reacţie sunt de 25 până la 35%. . Hydrolysis (Hidroliza). Obţinerea de gaz metan Există două tipuri de bazine de fermentare anaerobă: fermentarea anaerobă a deşurilor solidelor cu conţinut scăzut. 10.C. Aceste filtre pot fi folosite în pre-amestecarea deşeurilor urbane organice pentru a crea un « sluny feedstock » ce va fi supus in continuare procesului de composting.prezenţa agentilor patogeni . Pot de asemenea să fie folosite ca un îngrăşământ lichid.5 m3 gaz /m3 compost. ® celule noi + CO2 + CH4 + NH3 + H2S = Metanul Deşeurile de namol produse pot fi uscate pentru a produce un pământ cu calităţi deosebite sau un filtru ca un burete. Fără un control corespunzător şi riguros al procesului de composting. fermentarea anaerobă a solidelor cu conţinut bogat. Acidificarea (Baie acidă). care are rol de fertilizator ce prezinta efecte benefice pentru fertilizarea solului. Procesul de prelucrare pe cale anaerobă Prelucrarea în bazine de fermentare anaerobe poate fi descrisă în trei faze.prezenţa materialelor grele .Timpul ciclului este de 16 până la 21 de zile şi producţia de biogaz în reacţie este de 5 până la m3 gaz /m3 compost. producerea de mirosuri poate deveni o problemă. Producerea de mirosuri.A. Acolo unde mirosurile degajate sunt puternice sau pericliteaza sanatatea -76- .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.

Tipul instalatiilor de producere a compostului. pentru ca amestecul supus procesului sa aiba acoperire după cerinţele impuse de nivelul limită superior de oxigen necesar. intensitatea acestora. si controlul temperaturii trebuie să fie eficient cantităţilor cuprinse în masa de composting. BRANTNER S. Studierea si cunoasterea conditiilor de microclimat local.A. Compostul neamestecat va suferi o descompunere anaerobă. proiectarea procesului tehnologic.C. cum ar fi de exemplu cei nutritivi precum şi capacitatea de umezire pentru ca materialul deşeu să poată fi compostat în condiţii optime. neperformant al temperaturii.23642/2007 cu S. In statiile de composting o atenţie sporită trebuie să fie acordată si aspectelor de tipul: modul de inţiere a procesului. amestecare neeficienta. Echipamentul de aerisire trebuie sa faca fata mărimii instalatiei de composting. conducând la producerea mirosurilor. controlul de temperatură. operatorilor care activeaza in statiile respective. si alti factori de acest fel vor fi luati in considerare la stabilirea locului de amplasare a statiilor de composting precum si a marimii acestora. Cauzele mirosului în operaţiunile de composting pot fii: cantităţi mici (reduse) de carbon şi nitrogen ( C/N) . daca instalatiile respective sunt instrumentate suficient. Echipamentul folosit pentru a amesteca şi a roti compostul dar şi pentru a asigura oxigenarea necesara. Echipamentul de aerisire.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Utilajele folosite pentru prelucrarea deşeurilor ce urmeaza a fi supuse procesului de composting trebuie să aibă capacitatea corespunzatoare de a amesteca complet şi omogen materialul primar cu orice aditivi ceruţi. directia de circulatie a curentilor de aer. Urmările posibile pentru sănătatea publicului. şi cerinţele de amestecare (mixare). dar şi din punct de vedere al municipalităţii. şi managementul mirosului biologic sunt de o importanţă deosebită atât din punct de vedere al angajaţilor. O atenţie specială trebuie acordată factorilor care ar ar putea să afecteze producerea de mirosuri. -77- . Utilajele de composting trebuie să fi instrumentate adecvat pentru a asigura controlul temperaturi în mod efectiv şi pozitiv. Controlul agenţilor patogeni poate fi realizat relativ uşor in timpul operaţiei procesului de compostare. Prezenta organismelor patogenice este critică dacă produsul este prelucrat pentru a fi comercializat şi utilizat pentru aplicaţii unde publicul ar putea fi expus la efecele negative ale compost-ului. cerinţele de aerisire. control slab. se vor introduce masuri suplimentare de izolare si de exhaustare a instalatiilor respective.

Pe rând.20 de zile).11 Transferul şi transportul produselor rezultate Operaţia de transfer şi transport a devenit o problema deosebita când distanţele de transport la centrele de prelucrare disponibile cresc.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In final. particulele metalice de praf sunt generate de acţiunea de fărâmiţare. Deasemenea calitatea compostului mai poate fi apreciata si prin prezenţa unor corpuri străine. folosirea unui sistem de colectare neadecvat. 10. Calitatea produsului. sunt distruse la temperaturile recomandate (tipic este 550 C) şi in timpii de expunere folosiţi în operaţiunile de compostare controlate (15. un pH adecvat.A. aceste particule de metal ar putea să ajungă ataşate materialelor din fracţiunea uşoară. BRANTNER S. unde nu se poate ajunge direct de pe autostadă. operaţiile de transport pot fi preluate cu success de toate tipurile de vehicule pentru a îndeplini funcţia de colectare şi pe cea de transport a produselor rezultate. utilizarea vehiculelor de colectare cu capacitate mică (în general sub 8 m3). vor fi îngropate. Când metalele din deşeurile solide sunt fărâmiţate. prezenţa organismelor patogene. existenţa unor arii pentru servicii domiciliare cu o densitate mică. Toxicitatea metalelor grele.C. un grad de umezeală. miros rezidual. Când centrele de prelucrare sunt aşezate în locaţii îndepărtate. utilizarea unui sistem de transport care are în componenţă containere cu capacitate relativ mică pentru colectarea deşeurilor de la sursele comerciale. Factorii adiţionali care tind să facă operaţiile de transfer neatractive includ: posibilitatea de a depozita gunoiul în mod ilegal datorita în primul rând distanţelor de transport excesiv de lungi . -78- . Materialul compostat poate fi definit în termeni ai conţinutului ca fiind ‘nutritiv‘. ceea ce presupune că materialul compostat are un bogat conţinut organic. existenţa unei concentraţii de metale grele. o textura normala. astfel încât transferul direct nu mai prezinta în continuare o solutie rentabilă din punct de vedere economic.23642/2007 cu S. Majoritatea organismelor patogene aflate în deşeurile urbane şi în alte materiale organice care vor fi compostate. Cu avantajele oferite de maşinile de colectare a gunoiului depozitat în containere şi cu posibilitatea de a alimenta utilajele de colectare cu combustibil la un preţ convenabil. locaţia staţiilor de sortare situate relativ departe de rutele de colectare. după compostare.

Având în vedere preocupările autorităţilor locale pentru securitatea persoanelor care deservesc astfel de staţii dar şi a populaţiei din zonă. în concordanţă cu cerinţele în vigoare. tendinţa actuala este de a promova din nou obişnuitele staţii de transfer. datorită activităţii crescânde de orice natura. proiectanţii unor asemenea rampe au gândit baze de transfer care să îndeplinbească condiţiile impuse de legislaţia în vigoare dar şi condiţiile impuse de autorităţile locale. incinerare si evacuare in rampe ecologice a deseurilor finale. care pe langa serviciile si procesele pe care le dezvolta cele descrise anterior. -79- .C.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. operaţiile de transport în majoritatea oraşelor s-au dovedit nerentabile. O tendinta mai noua este aceea de a realiza MR\TF’s îmbunătăţite. Utilizarea largă a MR\TF’s îmbunătăţite este atractivă si datorită faptului că utilizaea lor conduce la realizarea unor economii financiare care rezultă din faptului că un MR\TF’s presupune o variantă optimă a managementului colectării deşeurilor şi prelucrării lor într-o singură instalaţie. adoptandu-se alte solutii. cele imbunatatite include si statiile de composting. In aceste condiţii încă din faza de proiectare a unui asemenea complex MR\TF. Astăzi. Prin eliminarea deseurilor particulare periculoase (elemente componente ale deşeurilor care au restricţii pentru reciclare sau recuperare). precum şi numeroasele restricţii care guvernează în zona rampelor de depozitare.A. a costului combustibilului şi absenţei staţiilor de eliminare a deşeurilor din apropiere.23642/2007 cu S. sunt îndeplinite. condiţiile cerute la fiecare fază de desfăşurare a procesului. BRANTNER S. potenţialul de apariţie a accidentelor la locul de muncă în cadrul unei rampe de depozitare este redusă semnificativ.

cea mai comună metodă pentru deversarea deşeurilor urbane in mediu. inchiderea. reciclarii materialelor si a transformarilor tehnologice. Termenul de rampa sanitara de depozitare a fost folosit pentru a indica o rampa in care deseul era acoperit cu pamant la sfarsitul fiecarei operati zilnice. Rampele de depozitare sunt dezvoltari fizice create pentru evacuarea deseurilor reziduale solide in solul de la suprafata pamantului. sau la cele de incinerare.1 Norme generale privind deversarea in natura a deseurilor Reziduurile deşeurilor solide sunt acele componente ale deseului care nu pot fi reciclate si care raman dupa procesarea in statiile de sortare si recuperare. privind influenta asupra mediului inconjurator. proiectate si operate pentru a minimaliza impactul asupra sanatatii publice si asupra mediului . Chiar cu politicile adoptate de diminuare a cantitatii deseurilor. pe departe. operarea. si controlarea inchideri ulterioare a rampelor de depozitare. In trecut. Astazi.23642/2007 cu S. rampele de depozitare ecologice se refera la o creatie inginereasca de evacuare a deseurilor. BRANTNER S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. deversarea deseurilor reziduale solide in rampele de depozitare ramane in continoare o componenta importanta al strategiei de management integrat al deseurilor solide. CAPITOLUL 11 DEPOZITAREA ECOLOGICA A DEŞEURILOR URBANE 11. Rampele de depozitare sunt astăzi. rampele de depozitare au fost considerate ca metoda cea mai economica si avantajoasa pentru evacuarea deseurilor solide. -80- . Managementul rampelor de depozitare incorporeaza planificarea.A.C.

sa colecteze apa in curgere libera. in sensul ca celulele se pot cladi una peste alta. soarecilor si a mustelor. Granitele sunt de obicei compuse din straturi de argila sau materiale impermeabile compactate in mod corespunzator pentru -81deseurilor.C.A. si sa sustina vegetatia de la suprafata . In rampele de depozitare adanci. Emanatiile de gaz. lesia este des colectata la puncte intermediare. Pentru o utilizare rationala a terenului.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. Lesia contine o varietate de elemente constitutive chimice provenite din solubilitatea materialelor depozitate in rampa de depozitare si din rezultatele reactiilor chimice si biochimice in interiorul rampelor de depozitare .23642/2007 cu S. cat si pentru a preveni inmultirea sobolanilor. Lichidul care se colecteaza pe fundul rampei de depozitare este cunoscut sub numele de « lesie ». BRANTNER S. Gazul emanat de rampele de depozitare este un amestec a gazelor care se gasesc si care se produc in interirul lor. plasamentul si compactarea monitorizare a mediului sau a variatiilor sale. Acest proces include organizarea si monitorizarea intrarii deseurilor. rampele ecologice se pot dezvolta si pe verticala. si irigari apei in rampele de depozitare. O celula include deseurile solide depozitate zilnic si materialul de acoperire aferent. In general. Acoperirea zilnica are rolul limitarii emenatilor materialelor depozitate. lesia este rezultatul penetrarii precipitatiei. Stratul de acoperire final care este aplicat pe suprafata superioara a celei mai de sus celule trebuie sa fie suficient de gros pentru a asigura protectia riguroasa a mediului si in acelasi timp sa poata servi dezvoltarii in continuare a activitatilor agricole deasupra rampei. Acoperirea finala este alcatuita de obicei din multiple straturi de pamant si alte materiale « geomembrane » proiectate sa mareasca suprafata de scurgere. pe o inaltime adecvata posibilitatilor tehnologice. precum si limitarea posibilitatii de raspandire a bolilor si a purtatorilor acestora. fiecare celula fiind acoperita cu pamant la sfarsitul zilei. « Celula » este termenull folosit pentru a descrie volumul de material plasat in rampa de depozitare in timpul desfasurarii unei operatii. Granitele rampelor de depozitare sunt realizate din materiale naturale sau sunt prelucrate in asa fel incat sa limiteze conturul ariei. Depozitarea in rampe este procesul prin care deseurile solide reziduale sunt plasate in incinta rampei. deversarilor necontrolate. si instalarea instumentelor de . Este compus din metan si dioxid de carbon ca principale produse rezultante din descompunerea anaerobica a fractiuni organice biodegradabile a deseului urban .

a preveni migrarea lesiei si a gazului rampei de depozitare. 37.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In figura 36 sunt redate detaliile de structura a unei membrane de etansare realizata pe baza a trei elemente compozite. Detalii de structura a unei membrane de etansare formata din doua elemente compozite 11.C.A. Conditiile solului si topografia. iar in figura 37 se prezinta o detaliile de structura a unei membrane de etansare formata numai din doua elemente compozite. -82- . Hidrologia apelor de suprafata. BRANTNER S.23642/2007 cu S. 39. Accesul la site-uri pe care vor fi infiintate rampele. Conditele climaterice. Terenurile disponibile . Detalii de structura a unei membrane de etansare formata din trei elemente compozite Fig.2 Amplasarea rampelor de depozitare ecologice este una dintre cele mai dificile sarcini cu care s-au confruntat majoritatea comunitatilor in implementarea unui program de management integrat al deseurilor solide. Factorii care trebuie sa fie luati in considerare in evaluarea potentialelor site-uri (locuri) pentru eliminarea pe termen lung a deseurilor solide include: • • • • • • • Distantele de transport . Fig. Restrictiile de locatie . In multe cazuri pentru formarea unor bariere de calitate se utilizeaza materiale speciale cu anumite proprietati privind permeabilitatea si rezistenta la agentii naturali.

Conditiile locale ale mediului inconjurator. care sunt potrivite pentru a fi folosite ca rampe de depozitare. se bazeaza de obicei pe rezultatele unor cercetari detaliate. nu este lipsita de interes solutia pentru folosirea transportului pe cale ferata a deseurilor la aceste site-uri izolate . transportul pe distante lungi nu mai constituie problema principala. pentru amplasarea rampelor ecologice. Oricum. Deoarece caile ferate trec in cele mai multe cazuri pe langa site-urile izolate.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. 11. in zonele cu impact seismic. pe studiile privind proiectarea inginereasca si costurile posibile si pe evaloarea impactului asupra mediului inconjurator. in ariile cu perturbatii cunoscute. Restrictiile locale se aplica in primul rand la situarea rampelor in apropierea aeropoartelor. sit-ul respectiv trebuie sa dispuna si de cantitatea necesara de pamant pentru acoperirea curenta si pentru acoperirea finala. Desi sunt de dorit distante de transport minime. BRANTNER S. utilizarea solului respectiv pentru acoperire este determinata pe baza caracteristicilor geologice si hidrogeologice ale acestuia. construirea cailor de acces spre aceste arii si utilizarea echipamentelor de transport pe distante lungi a devenit o necesitate reala. -83- .23642/2007 cu S. fiind de dorit sa existe arii suficiente ce trebuie sa includa si o zona intermediara adecvata.3 Conditiile solului si topografia. in terenurile cu umiditate crecuta. este important sa se asigure ca ariile de pamant disponibile sunt suficiente. Cu toate acestea nu exista reguli precise. • • • Conditiile geologice si hidro-geologice.C. se va depozita pe terenuri din imediata vecinatate a rampei. Deoarece situarea rampelei ecologice este de obicei determinata de preocuparile politice si cele de mediu. Posibilitatile de folosinta finala dupa acoperirea rampei cu pamant. alti factori trebuie de asemenea luati in considerare.A. si in ariile instabile . care impreuna sa asigure un timp de exploatare de cel putin 5 ani . In selectarea terenurilor adecvate. Daca rampa este semiangropata. Deoarece este necesar sa se acopere in fiecare zi deseurile solide plasate in rampa si sa se aduca stratul final de acoperire dupa ce operatia de umplere a fost terminata. in vaile inundabile. solul de sub aria rampei care in prealabil a fost excavat. Selectarea finala a site-ului de eliminare. Deoarece de obicei ariile de teren de marimi adecvate nu sunt disponibile langa partile carosabile a soselelor si la periferia orasele existente.

La fel se pune problema si pentru pamantul imprumutat din alte gropi.4 Conditiile climaterice locale trebuie de asemenea luate in considerare in evaluarea oportunitatii deschiderii unei rampe in locul respectiv. Pentru a evita imprastierea resturilor marunte.A. Pentru economicitatea organizarii si exploatarii rampei. conditiile grele din sezonul de iarna vor afecta acesul la rampa. Topografia locala trebuie luata in considerare deoarece va afecta tipurile de operatii practicate in rampa de depozitare. 11. BRANTNER S.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr. In multe locatii. -84- . cerintele de echipamente si extinderea necesitatilor de lucru pentru a face sitr-ul folosibil. Hidrologia apelor de suprafata e ste importanta si in stabilirea existentei asanarilor naturale si a caracteristicilor de scurgere care trebuie luate in considerare 11. pamantul de acoperire pentru rampa in explatare curenta se obtine din sapaturile ce se executa pentru organizarea rampei urmatoare si asa mai departe.23642/2007 cu S.C. Ariile inghetate si v remea umeda ar putea impune deschiderea unor rampe separate. Intensitatea vantului si directa acestuia tebuiesc luate de asmenea in considerare cu grija. 11. Datele despre acesti factori sunt cerute pentru evaluarea potentialului de poluare al siteurilor propuse si pentru a stbili ce trebuie facut pentru a se asigura ca eliminarea lesiei si a gazului din rampa nu va conduce la deteriorarea calitatatii apei subterane locale sau va contamina alte ape de suprafata sau chiar contaminarea rocilor de baza.6 Conditiile locale de mediu inconjurator .5 Conditiile geologice si hidrogeologice sunt cei mai importanti factori in stabilirea ariilor posibil a fi folosite pentru amenajarea rampelor. Acolo unde inghetul este sever materialul de acoperire al rampei trebuie sa fie disponibil in garmezi stocate din timp. trebuie cunoscute variatiile si intensitatea maxima a vantului.

-85- . care sunt folosite pentru a monitoriza evolutia emisiei si a miscarii gazului si a lesiei rampei de depozitare. a sistemele de colectare si de extractie a lesiei. acestea trebuie sa fie exploatate cu o foarte mare raspundere. Inchiderea rampelor de depozitare este termenul folosit pentru a descrie pasii care trebuie urmati pentru a inchide si a asigura site-ul rampei de depozitare. Post-inchiderea rampelor de depozitare se refera la activitatile asociate cu monitorizarea pe termen lung si pentru mentinerea rampei de depozitare in conditiipe prescrise de siguranta. 11. sa nu incalce valorile si legile proprietatii. Unul dintre avantajele rampelor ecologice este acela ca odata ce exploatarea rampei a fost terminata. Preocuparile pentru supravegherea rampelor ecologice sunt legate de: Eliberarea necontrolata a gazelor care ar putea migra in afara site-ului si ar putea cauza mirosuri si alte potentiale efecte periculoase. odata ce operatia de umplere a fost terminata . sa nu faciliteze imprastierea de catre vant a resturilor mici. a sistemelor de colectare si de extractie a gazului. Pentru a minimaliza impactul operatiilor de depozitare a deseurilor in rampele ecologice. BRANTNER S. de a nu influenta in mod negativ traficul din zona.C. Posibilitatea ca terenurile de deasupra rampelor ecologice sa fie redate circuitului agricol este studiata inca de la inceput si va fi luata in considerare la proiecatre. sa nu degaje mirosuri neplacute. acestea vor fi situate totusi in locuri mai izolate. sa nu aiba un impact vizual nepotrivit. Desi a fost posibil sa se construiasca si sa functioneze rampe ecologice in apropierea extinderilor industriale si chiar a celor rezidentiale.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.23642/2007 cu S. a nu fi ele insasi puternice surse de galagie. Monitorizarea mediului implica activitatile asociate cu colectarea si analiza apei si a mostrelor de gaz. de obicei de la 30 la 50 de ani.A. Aceasta implica acele masuri amintite anterior. o suprafata mare de teren de deasupra sa devine disponibila pentru agricultura.7 Controlul rampelor de depozitare se efectueaza asupra granitelor rampei. precum si a depunerii straturilor zilnice si finale de acoperire. sa nu prezinte factori de risc pentru sanatate.

A. . -86- . Telul pentru proiectarea si exploatarea rationala a rampelor de depozitare moderne- ecologice este de a elimina sau a minimaliza impactul asociate cu aceste preocupari . Cresterea si intretinerea a diferiti germeni de propagarea a bolilor in rampele de intretinute impropriu.23642/2007 cu S.Eliberarea necontrolata a lesiei care poate sa migreze in interiorul solului in panzele de apa freatica sau in apele de suprafata.C.Impactul eliberarilor necontrolate de gaze ce pot cauza efectele de sera. BRANTNER S. .Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Contract de cercetare nr.