You are on page 1of 17

Tehnologia de realizare a bobinelor

Cuprins Argument Cap 1. Generalitati 1.2. Materiale necesare pentru executarea bobinelor 1.3. Parametrii bobinelor Cap 2 Tehnologii de realizare a bobinelor 2.1. Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate 2.2. Tehnologia realizarii bobinelor infasurate pe carcasa 2.3.Tehnologia realizarii bobinelor fara carcasa 2.4.Tehnologia realizarii bobinelor infasurate direct pe miezul magnetic 2.5.Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate din bare 2.6.Prinderea bobinelor concentrate pe miezul magnetic 2.7 Tehnologia de realizare a bobinelor pentru transformatoare Bibliografie

etc.bobine de reactanta.electromagneti. • Dupa domeniul de utilizare: -bobine pentru curenti slabi(telecomunicatii.automatizari) -bobine pentru curenti tari(declansatoare.creeaza in interiorul bobinei un “flux (mobil)magnetic” care depinde de numarul de spire.textolit). Bobinele au o larga utilizare in tehnica atat in domeniul curentilor slabi cat si al celor tari.Argument “Bobina”reprezinta un conductor electric astfel infasurat incat sa formeze una sau mai multe “spire”.transformatoare.de dimensiunile bobinei si de intensitatea curentului.cand numarul spirelor este micsi grosimea conductorului suficienta pentru a asigura rigiditatea bobinei. -bobine cu carcasa.melamina. “Infasurarea” conductorului sub forma unei bobine cu mai multe spire.) -bobine de inductie(aparate electromedicale.din materiale stratificate(pertinax. Daca conductorul este strabatut de un curent electric.din materiale termoplastice si termorigide(bachelita.poliester sau din ceramica/portelan) • Dupa forma: -bobine cilindrice -bobine paralelipipedice -bobine toroidale • Dupa frecventa de utilizre: -bobine de joasa frecventa -bobine de inalta frecventa(radiofrecventa) -bobine de audiofrecventa Proiectul prezintă materiaelele utilizate la realizarea bobinelor și tehnologia lor de realizare 2 .aprinderea amestecurilor explosive) • Dupa constructie: -bobine fara carcasa.uneori realizate direct pe miezul magnetic.se formeaza un “camp magnetic”proportional cu intensitatea curentului electric care-l parcurge.

112-0. paralelipipedice sau toroidale. Conductoare izolate cu hârtie se adaugă in simbol litera H ( Cu-H. 5-0. 12-1. 04-0. a legăturilor flexibile de ieşire.. AlH. 14-0. 71-0. 06-1. 355-0. 65-2. cuprul semitare (2/2 t) si cuprul tare (t). 4-1. prin bobina se intelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel infasurat.Cap 1. Cu-EMU-2-105. Dimensiunile standard pentru diametrul conductoarelor rotunde de uz curent sunt ( in mm): 0. solicitările electrice. 8-3. 25-1. Deosebim in acest sens trei variante: cuprul moale (m). O spira are doua conductoare active: unul de ducere si unul de întoarcere. 18-1. 5-1. din timpul funcţionarii. 032-0. Conductoarele pentru bobine pot avea secţiunea circulara sau dreptunghiulara (pătrata) si pot fi izolate sau neizolate. 56-0. Materialele utilizate sa pot imparti in: materiale electroconductoare. conductoarele izolate cu email se simbolizează ca mai jos: Cu-Em 1(2. 63-0. Materiale necesare pentru executarea bobinelor Materialele din care se executa bobinele se aleg in funcţie de tensiunea de lucru..3)-105. iar cele profilate se simbolizează asemănător: 2 1. conductoarele izolate cu secţiunea circulara se simbolizează cu litere si cifreca. 315-0. 3 . Generalitati In sens larg. Aluminiul este mai puţin utilizat decât cuprul. La unele maşini electrice de putere mare se mai utlizeaza bare din aliaje de cupru.MATERIALE ELECTROCONDUCTOARE Materialele electroconductoare se folosesc pentru realizarea infasurarilor propriuzise.1-0. 071-0. 08-0. Cu-Es 1 (2)-105 (103. raportat la sensul curentului prin spira.5 PE STAS …. 18-0. precum si pentru fabricarea elementelor de racord (borne. Rezistivitatea electrica mai ridica in comparaţie cu cuprul impune mărirea secţiunii conductoarelor si aceasta conduce la soluţii constructive necorespunzătoare pentru unele produse electrotehnice. 85-0.. 224-0. materiale electroizolante. 1. aşa cum va reieşi in cele ce urmează. de exemplu: 0 16 ET SATAS…. întâlnim bobine cilindrice.025-0. . 24-2. Cel mai mult sunt folosite cuprul si aluminiul. Cu P-H. Clasificarea bobinelor se poate face si după alte criterii. 063-0. Cu-ESA 1(2)-105(130). 05-0. Conductoarele izolate cu fire de sticla se simbolizează după cum urmează: Cu-2S1(2)-155(180). Menţionam ca tehnologitatea cuprului depinde de gradul de ecruisare al acestuia. 32-1. 4-0. 25-0. cleme). 16-0. >> In funcţie de dimensiuni si de izolaţia folosita. 9-1-1.155). din cauza problemelor pa care le ridica lipirea sa. materiale auxiliare. 6-2. 36-2. 75-0. 122.45-0. Cu-E2S-1(2)-155(180). 8-0. A. Al P-H). 09-0 . 125-0. încât se formează una sau mai multe spire. 2-0.2. CuP-2S-1(2)-155(180). 28-0. Astfel. Ca forme obişnuite. Aluminiul este utilizat cu precădere pentru realizarea bobinelor la transformatoarele electrice de putere mare. mecanice sau de alta natura. datorita proprietatilor electrice si mecanice ale acestora. dintre care menţionam maşinile electrice rotative. termice.

103 etc. 2-12. 5-5-5. 8-3. rasinile de turnare. 8-2-2. carcasele bobinelor parcurse de curent continuu se pot executa din aluminiu sau din alama. 25-1. textolitul. sa nu străpungă uşor si sa posede o putere de absortie mare pentru lacurile de impregnare. sticlotextolitul etc. tripla 105. sau stratificate. 5-2. bachelita. 35-4-4. 6-1. benzi din poliesteri. 24-2. Pentru confecţionarea carcaselor se utilizează materiale electroizolante termogide. 9-1-1. . Materialele electroizolante nu se utilizează separat decât foarte rar. C. pertinaxul. 15-3.flexibil 2S – doua infatisari de fire de sticla impregnate 3Sy – trei infasurari cu fire de sticla. aliajele de lipit. melamina. micabanda. micafoliul. dubla.cu rezistenta la soc termic imbunatatita U – rezistent la ulei de transformator b – aptitudini de bobine deosebite 1. 8-3. adezivii. 4 . hârtia de mica. – temperatura maxima de funcţionare admisa H – izolaţie de hârtie B – izolaţie de bumbac. 12-1. de acoperire. Pentru anumite construcţii de aparate electrice de joasa tensiune. mătasea. substanţele decapante. b-0. pentru izolarea bobinelor de maşini electrice plasate in crestăturile miezurilor magnetice. benzi si tesaturi de sticla neimpregnate si impregnate. in amestec cu fir sintetic impregnat B. materialele de prindere metalice.izolaţie simpla. 24-2. Materialele folosite pentru izolaţia intre straturi trebuie sa aibă o grosime redusa. 1-8-8-10-11. 5-2. pentru izolarea capetelor de bobina de la maşini electrice rotative.MATERIALE AUXILIARE Dintre materialele auxiliare utilizate la construcţia bobinelor fac parte materialele de consolidare (ex: pene de lemn). 15-3. din lâna artificiala. 55-4-4. pâsla.6. 8-0. a izolaţiei peste stratul exterior al bobinei si ca materialul pentru confecţionarea carcaselor. 5-5-5. prespanul. Materialele frecvent folosite pentru izolare sunt: bumbacul.>> Pentru conductoare dreptunghiulare de uz curent. 3-7.MATERIALE ELECTROIZOLANTE Materialele electroizolante servesc pentru realizarea izolaţiei intre straturi. cel mai adesea se realizează combinaţii de materiale cunoscute sub denumirea de scheme de izolaţie. Schemele de izolaţie se utilizează de exemplu. de secţiune a x b. dimensiunile standardizate sunt (in mm): a-2-2. poliglasul. sau bumbac in amestec cu fibre sintetice f .3. 6-6. termoplaste.2. Semnificaţia simbolurilor folosite este următoarea : Cu – cupru Al – aluminiu E – emailat M – proprietati mecanice ridicate S – sudabil T – foarte stabil termic A – termoaderent F – rezistent la agenţi frigorifici S . 4-1. 5-14-16. lacurile de impregnare.

conform relaţiei: L= φ i • Impedanţa Z a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu tensiunea alternativa si se poate calcula cu relaţia: Z= U I • Reactanţa inductiva XL=2πfL Impedanţa se poate calcula in funcţie de rezistenta si de reactanţa inductiva: Z2=R2+XL2 • Factorul de calitate Q este raportul dintre reactanţa inductiva si rezistenta: Q= X R L 5 . rezulta: R= U I • Inducţia proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia de numărul de spire si de materialul miezului magnetic.3. conform relaţiei: A L=µN2 l Inducţia proprie a bobinei se mai poate calcula in funcţie de fluxul magnetic si de curentul care străbat bobina. Din legea lui Olm.1. Rezistenta R a bobinei este o mărime care se pot evidenţia daca bobina este alimentata cu tensiune continua. Parametrii bobinelor • • • Tensiunea nominal Un este tensiunea maxima pentru care se dimensionează izolaţia bobinei Tensiunea de serviciu Us este tensiunea care se aplica la capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru.

Bobine concentrate Bobinele pot fi realizate cu spirale dispuse la un loc si atunci se numesc bobine concentrate.1. si atunci se numesc bobine repartizate. Bobinele aparatelor electrice sunt bobine concentrate si pot fi infasurate direct pe miezul magnetic. Tipuri de bobine concentrate 6 .4. infasurate fara carcasa/ bobinele infasurate pe polii aparenţi ai maşinilor electrice rotative sunt tot bobine concentrate si se numesc bobine polare. vor fi prezentate separat. Bobinele concentrate ale transformatoarelor electrice. infasurate pe carcasa. sau cu spirale dispuse in cresaturile miezului magnetic. deoarece au unele particularitati constructive.

acoperiri. Redăm mai jos un calcul simplificativ pentru bobine concentrate de curent continuu si de curent alternativ. Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate Pentru realizarea unei bobine corespunzătoare necesitaţilor de funcţionare a unui produs. puterea activa maxima. desenul carcasei. documentaţia trebuie sa cuprindă si o serie de parametrii impuşi sau calculaţi: desenul de ansamblu al bobinei. I=U/R Rezistenta rezulta din relaţia: R=ρl/S Lungimea l a sârmei de relaţia de mai sus se calculează in funcţie de numărul de spire n. suprafaţa de răcire a bobinei. diametru conductorului bobinei. tratamente termice. Bobinele de curent continuu au un număr de spire mare si se realizează din conductoare de cupru cu diametrul mic. impregnări. rezistenta electrica a bobinei. curentul nominal. • Calculul simplificativ al bobinelor de curent continuu. si de diametrul Dm ( diametrul mediu al bobinei) adică: l=πDmn Dm= unde: Di + De 2 Secţiunea conductorului se calculează cu relaţia S= Unde I este densitatea de curent [ A/mm2 ] I J 7 .Cap 2 Tehnologii de realizare a bobinelor 2. Curentul care trece prin bobina se calculează cu legea lui Ohm.1. tensiunea nominala a bobinei (inaltimea si lungimea secţiunii longitudinale). sensul infasurare.

8 . izolat cu bumbac. tensiunea bobinei etc. iar a si b – lungimea si latimea miezului. in funcţie de datele care se cunosc: diametrul sârmei.Calculul se face utilizând oricare dintre relaţiile de mai sus. este necesar sa se cunoască tensiunea U1 pentru care se recalculează.95 si reprezintă coeficientul de împachetare a tolelor.4 fBS U2 U1 Diametrul d2 al conductorului se recalculează cu relaţia: D2=d1 U1 U2 2. Calculul numărului de spire se face in funcţie de inducţia B din miezul magnetic si de secţiune S a miezului de fier. pentru o frecventa f a curentului: n= unde: S=Kuab Ku = 0.9…0. TEHNOLOGIA REALIZARII BOBINELOR INFASURATE PE CARCASA Bobinele se realizează din conductor de cupru flexibil. Procesul tehnologic se realizare a bobinelor infasurate pe carcasa cuprinde următoarele operaţii:  dezizolarea conductorului si infasurarea lui pe firul terminal I. rezistenta bobinei. Noul număr de spire n2 se calculează cu relaţia: n2=n1 U 4. • Calculul bobinelor de curent alternativ. Pentru a se calcula bobinele pentru alta tensiune. numărul de spire n1 si diametrul d1 al conductorului de bobinaj.  decaparea si lipirea cu aliaj de lipit a acestora. aşezarea firului terminal introdus in tub izolant flexibil in carcasa si fixarea lui pe acesta cu banda adeziva.2. email sau fibre de sticla. Valoarea curentului care trece prin bobina se calculează cu relaţia: U − I= Z U R 2 + 4π + 2 f 2 +L 2 Determinarea rezistentei ohmice se face cu aceeaşi relaţie ca si in curent continuu.

2. Şablonul se confectioneaza din lemn sau din matale uşoare. Valorile coeficientului de umflare sunt in funcţie de forma secţiunii conductorului si diametrul acestuia.3.Bobine. termorigide. impregnate. Pentru o bobina cu mai multe straturi.carcasa confecţionata din stratificate Pentru condiţii mai grele de exploatare. in funcţie de dimensiunile bobinelor. Carcasele confecţionate din materiale stratificate ( hârtie stratificata.  infasurarea pe carcasa a conductorului. tesaturi din bumbac. – carcasa turnata b. Carcasele din bachelita se obţin prin presare la cald. Carcasele din materiale termoplaste se obţin prin injecţie. 2-caracsa..clema de intrare Carcase de bobine a. Pentru unele relee sau pentru aparate magnatoelectrice ( cu bobina parcursa de curent continuu ) se mai utilizează carcase din aluminiu sau alama. 3-clema de ieşire. Carcasele se realizează din materiale electroizolante.  montarea si fixarea cu banda adeziva de carcasa a legăturii terminale II. spiralele sunt mai strânse la colturi. materiale 4.TEHNOLOGIA REALIZARII BOBINELOR FARA CARCASA Bobinele fara carcasa se realizează cu ajutorul şabloanelor .  izolarea la exterior cu banda adeziva  dezizolarea. iar la mijloc se produce o umflare.  introducerea carcasei in dornul maşinii de bobinat. dimensiunile vor fi: 9 . carcasele bobinelor se confectioneaza din materiale ceramice. realizata din conductor izolat cu diametrul diz .. La bobinele dreptunghiulare. lipirea firului de conductorul terminal II si introducerea tubului izolat peste acesta.  introducerea de materiale izolatoare printre straturi pentru bobinele cu tensiune înalta. fixarea legăturii terminale prin infasurarea a 4-10 spire peste banda de fixare. termoplaste sau stratificate. Bobina concentrata infasurata pe carcasa 1. tesaturi de sticla presat ) au o utilizare limitata de productivitatea scăzuta a operaţiilor de asamblare a unor piese separate. tinandu-se seama de coeficientul de umflare αu .

lipirea capătului infasurarii de conductorul termina II. plasarea pe laturile şablonului a unei bucati din banda izolatoare de bumbac si fixarea cu banda adeziva. fixarea conductoarelor terminale in locaşurile prevăzute in şablon si lipirea de primul conductor terminal a capătului conductorului de bobinaj.g= n1 dis αu h=n2 diz α u in care: n1 este numărul de straturi ale bobinei n2 numărul de conductoare intr-un strat Procesul tehnologic cuprinde:    montarea şablonului pe maşina de bobinat.      Şablon Izolarea exterioara se poate realiza cu micabanda poroasa peste care se infasoara numai cu banda de contracţie. legarea in banda de consolidare a spirelor consolidarea mecanica si izolarea electrica exterioara. izolarea exterioara cu prespan. prin infasurarea de benzi izolatoare. 10 . infasurarea conductorului si introducerea izolaţiilor intre straturi.

b-cu infasurata cap la cap. la bobinele de curent ale unor contoare de inducţie.dimensiunile bobinei 2. la electromagneţi de acţionare.Bobina având ieşirile: a.TEHNOLOGIA REALIZARII BOBINELOR INFASURATE DIRECT PE MIEZUL MAGNETIC Bobinele de acest tip se utilizează la unele aparate mici.-cu banda suprapus. Bobinele concentrate din bare se construiesc pentru valori ale intensitatii curentului si le întâlnim la declanşatoare electromagnetice de curent... Conductoarele profilate se pot infasura pe lat sau pe muchie. d.-cu cleme consolidate cu banda spirele proprii. b-din conductorul propriu ½ Izolarea bobinelor a.TEHNOLOGIA DE REALIZARE A BOBINELOR CONCENTRATE DIN BARE Bobinele concentrate din bare se executa din conductor izolat sau neizolat de sectiune circulara sau dreptunghiulara – din cupru sau aluminiu.cu banda infasurat rar. Conductorul se infasoara direct pe miezul magnetic gata izolat.5.4. c. 11 . 2. la polii maşinilor electrice.

3-izolatia din exterioara. 4. Bobinele se realizează cu ajutorul şabloanelor.bobina din bara dispusa muchie. b.clema de ieşire dispusa pe lat. iar izolarea intre spire se realizează cu fasii de micabanda sau sticlotextolit subţire in timpul infasurarii conductorului sau după infasuare ( la bobinele intr-un strat ).-clema de intrare..-izolatia miezului. a. Din cauza secţiunii mari a conductorului.Bobina concentrata infasurata direct bare pentru pe miez magnetic 1. 5.-miez magnetic. din cauza tensiunilor mecanice mari care ar apărea in izolaţie si care ar putea duce la deteriorarea acesteia. 12 . Pentru raze de curbura mici si grosimi de conductor de 3-4 mm se utilizează numai bare neizolate.bara Realizarea bobinelor din bare dispuse pe lat. Bobine realizate din maşini electrice. ieşirile bobinelor nu mai pot fi scoase la exterior printre conductoare si din aceasta cauza este necesar ca prima si ultima spira sa se găsească la exteriorul bobinei.. 2.

Calibrarea se face cu placi de otel introduse intre spire.-din conductor dispus pe lat b. curatirea după recoacere. calibrarea pentru îndreptare si obţinerea dimensiunilor cerute.Bobine realizate din conductor Profilat pentru aparate electrice: a. cu doua straturi si mai multe spire 13 . Aceste bobine se executa numai din conductoare neizolate. pe şablon si prin presare cu o piesa hidraulica. ajustarea muchiilor interioare la curburi. După infasurarea conductoarelor pe şabloane cu maşini speciale se executa recoacerea bobinelor. de regula intr-un strat. iar razele de curbura se corelează (pentru a nu apărea ruperi de material).-din conductor dispus pe muchie Dispunerea pe lat cu ajutorul şablonului a conductoarelor din bare Realizarea bobinelor din bare dispuse pe muchie. Ieşirile bobinelor realizate din bare dispusepe lat.

-plasarea ultimilor spire Formarea spirelor la bobinele din bare dispuse pe muchie a.Ieşirile bobinelor concentrate din bare dispuse pe lat cu mai multe straturi si mai multe spire a..plasarea ultimelor spire in mod obişnuit b. – conductorul bobinei c. – cap de bobina semirotunda 14 .– plasarea distantorilor d.

..PRINDEREA BOBINELOR CONCENTRATE PE MIEZUL MAGNETIC 15 .izolaţia fata de masa. Izolarea spirelor muchie la bobinele dispuse pe lat Izolarea intre spire a bobinelor din bare dispuse pe a.cu fasii dretunghiulare..bobinaj. cu latimea cat a bobinei b.izolanta inferioara. cap de bobina drept. 5.şurub de 2.... 6.bobina. 2. supraangrosarea spirei de curbura e.fixarea bobinelor izolate fata de 1.şurub de prindere fata de masa masa rama rama prindere Fixarea bobinelor concentrate pe maşinilor electrice a.. 3. cu puţin mai late decât conductorul.b. cu colturile rotunjite c.pol.6. unde se utilizează fasii de micabanda sau sticlotextolit subţire.. 4. cap de bobina cu raze de îndoire d. 3. la bobinele dispuse pe muchia izolarea spirelor intre ele se face cu benzi de hârtie de azbest electrotehnic. bobina cu placi de hotel introduse pentru calibzarea spirelor Spre deosebire de izolarea intre spire a bobinelor dispuse pe lat. 2.miez.fixarea bobinelor neizolate b. cu latime variabila...izolanta superioara.cu fasii izolante cu latimea cat a conductorului Prinderea unei bobine concentrate pe miezul polii magnetic cu şuruburi 1..

Intre bobinele parcurse de curenţi mari. biconcentrica. realizarea bobinelor prezintă o serie de particularitati datorita tensiunilor diferite la care sunt supuse . din conductoare de cupru cu secţiune rotunda pana la 8 mm2+ si din bare pentru secţiuni mai mari. Bobinele neizolate fata de masa se fixează de polii maşinilor electrice.Bobinele executate pa carcasa izolanta se introduc pe miezul magnetic si se consolidează de regula prin lipire sau şuruburi. In ultimul timp se utilizează si conductoare de aluminiu. La transformatoarele de puteri mai mari. Dispunerea infasurarilor bobinelor pe miezul transformatoarelor poate fi: concentrica. Infasurarea unei bobine se poate face de la stânga la dreapta. cu ajutorul ramelor izolate. alternata. Sensul de infasurare are o mare importanta in funcţionarea bobinelor pentru transformatoare.alternat 16 . la aceste bobine problemele de izolaţie joaca un rol deosebit. –bioconcentric.7 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A BOBINELOR PENTRU TRANSFORMATOARE Aceste bobine se realizează in general. apar forte de interacţiune mari si trebuie acordata o mare atenţie problemelor de consolidare. concentric. b. Bobinele transformatoarelor de curent se infasoara direct pe miezul magnetic si au o forma toroidala.. Dispunerea infasuratorilo pe miezul transformatoarelor a. 2. Bobinele transformatoarelor de putere mica se infasoara pe carcasa din material electroizolant. Bobinele pentru maşini electrice se fixează pe miezul magnetic in funcţie de modul de izolare. c.

spiralate. In comparaţie cu procesul tehnologic de realizare al bobinelor cilindrice. Prin galeţi se inteleg grupe de spire din bobina. la bobinele spiralate se realizează si operaţia de transpunere si de intercalare a distantelor intre spire. in galeţi. dar se evita legăturile de înscriere a galeţilor dubli. Bobinele cilindrice au spirale învecinate pe direcţia axiala strâns lipite de altele si se executa din conductor profilat izolat sau neizolat. Bobinele continue se realizează in mod similar cu cele confecţionate din galeţi jumelati legaţi in serie.După forma constructiva. Bobinele in galeţi. bobinele pentru transformatoare pot fi: cilindrice. continue. pentru a se obţine canalul de răcire . separate intre ele prin canale de răcire sau izolare. Bobina cilindrica intr-un strat bobina spiralata 17 .