Predimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare (etapa1) Determinarea soluţiei luminotehnice pentru o încăpere se va realiza în două

etape: • Etapa 1: predimensionarea sistemului de iluminat cu metoda factorului de utilizare; • Etapa 2: verificarea cantitativă a sistemului de iluminat adoptat. Pe planul de parter şi pe planul de subsol se vor numerota încăperile având destinaţii conexe destinaţiei clădirii cu P01, P02, ....S01, S02... Pentru predimensionarea sistemelor de iluminat aferente încăperilor clădirii, prin metoda factorului de utilizare, se va completa tabelul de calcul aferent, după cum urmează: Coloana 1 – conţine numărul încăperii, începând cu încăperile de la parter P01, P02,... şi continuând cu cele de la subsol S01, S02,...S0n. Se va completa acest tabel numai pentru trei încăperi principale şi diferite ca destinaţie. Pentru dimensionarea sistemelor de iluminat din celelalte încăperi se va utiliza programul de calcul DIALUX. Coloana 2 – conţine destinaţia încăperii Se specifică destinaţia pentru fiecare încăpere în funcţie de destinaţia clădirii (de ex., într-o universitate sunt: săli de curs, săli de seminarii, săli de laboratoare, birouri, secretariat...). Deoarece acest proiect este un proiect didactic, se va considera că planurile aferente etajelor sunt identice cu cel de la parter. Pentru subsol, trebuie se prevadă în mod obligatoriu, următoarele încăperi tehnice, în care vor fi amplasate receptoarele de forţă: • centrală termică • centrală de ventilare • staţie de hidrofor • camera tablourilor electrice Camera tabloului electric (S=20mp) trebuie să se afle situată mai aproape de centrul de simetrie al planului clădirii, la subsol, pentru o distribuţie echilibrată a sarcinii electrice în clădire. Celelalte încăperi de la subsol vor avea destinaţii conforme destinaţiei clădirii.

1

cu temperatura de culoare mai mică de 3500K). în funcţie de destinaţia încăperii şi implicit de activitatea desfăşurată acolo. Sursele de lumină ce vor fi utilizate pentru sistemul de iluminat vor fi cele studiate în cadrul cursului de iluminat. (a se vedea curs) În cazul încăperilor unde redarea culorilor este necesară (atelier de pictură. trebuie să se aleagă surse având o culoare a luminii emise adecvată destinaţiei încăperii. In general. Nivelul de iluminare pe planul util este dat de normativul NP-06102. se disting 3 grupe (a se vedea curs): • grupa lămpilor care emit o lumină caldă (cu o tentă alb galbuie. în cazul clădirilor socio-culturale administrative se recomandă utilizarea cu preponderenţă a surselor fluorescente. acestea având o eficacitate luminoasă foarte bună (a se vedea curs). de asemenea.Coloana 3 Conţine nivelul de iluminare normat pe planul util. Din punct de vedere a culorii luminii emise. Se face precizarea că. • grupa lămpilor care emit o lumină rece (cu o tentă albalbăstruie. Tk=4000K. se recomandă utilizarea lămpilor cu 2 . se recomandă să se utilizeze. iar înălţimea planului util este precizată. Ra=60 pentru încăperi cu destinaţii tehnice etc. Se pot utiliza. de asemenea. • grupa lămpilor care emit o lumină neutră (cu o tentă albă. In funcţie de criteriile enunţate vor fi putea fi utilizate atât surse cu incandescentă cu halogen (SH) cât şi surse fluorescente (SF)...). Coloana 4 In aceasta coloana se notează tipul sursei de lumină utilizate.2 m de la nivelul solului. aceasta fiind aleasă de către proiectant în funcţie de caracteristicile tehnico-economice ale sursei de lumină şi bineînţeles în funcţie de destinaţia clădirii şi a încăperii. datorită eficacităţii luminoase superioare celor cu incandescenţă. Înălţimea planului util este cuprinsă între 0 şi 1. cu temperatura de culoare între 3500K şi 4500K). în cadrul aceluiaşi normativ. lămpi care emit o lumină de culoare albă. în funcţie de destinaţia încăperii. atelier de croitorie etc. cu temperatura de culoare superioară valorii de 4500K). surse cu leduri (LED) după caz. şi surse cu leduri. Pentru destinaţiile din cadrul proiectului didactic. în general. În cazul utilizării surselor fluorescente. pentru destinaţiile întâlnite în proiectele didactice indicele de redare a culorilor este de Ra=80 pentru încăperi cu activitate intelectuală.

Ra >90). Coloana 5 În această coloană trebuie să se precizeze tipul sistemului de iluminat (direct. mixt. semiindirect sau indirect).o redare excelentă a culorilor (au un indice de redare a culorilor foarte bun. semidirect. 3 . În tabelul alăturat se poate observa tipul distribuţiei în funcţie de forma curbei fotometrice a corpului de iluminat Curbe fotometrice Distribuţie Flux luminos emis in emisfera superioară 0-10% Flux luminos emis in emisfera inferioară 90-100% directă semi-directă 10-40% 60-90% mixtă 50% 50% semi-indirectă 60-90% 10-40% indirectă 90-100% 0-10% Coloana 6 • se notează tipul corpului de iluminat ales.

Corpurile de iluminat se aleg în funcţie de activitatea desfăşurată în încăperea pentru care se dimensionează sistemul de iluminat sau/şi de mediul existent în încăpere. FIPA etc. exemplu: FIRA 02 2 36/840 (a se vedea la pagina 10 explicaţiile notaţiilor). IP40. se pot utiliza corpuri de iluminat fără protecţie optică sau fără reflector (CIL tip FIA 11 etc. IPX2. L [m] Coloana 8 • lăţimea încăperii. săli de clasă. Pentru sălile destinate activităţii intelectuale. IPX1.. IP6X). IPX6. IPX7. trebuie să se utilizeze corpuri de iluminat care să asigure protecţia vizuală a utilizatorilor (CIL tip FIRA. Corpul de iluminat trebuie să fie bine specificat.suprafaţa încăperii . In încăperile în care există degajări de praf sau umiditate (de ex. în cazul în care se doreşte o soluţie mai ieftină. centrala de ventilaţie. staţia de hidrofor etc. iar „4” fiind una din cele 9 clase de protecţie la umiditate (IPX0. cu grad mare de protectie la praf şi/sau umiditate (CIL tip FIPRA.). Simbolul IP XX reprezintă gradul de protecţie la praf şi umiditate. IP3X. IP1X. Pentru spaţiile destinate circulaţiei persoanelor. IP65 etc.. staţie hidrofor) se vor utiliza corpuri de iluminat etanşe.. Corpurile de iluminat care asigură protecţia vizuală sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie optică cum ar fi: grătarele. FIDA etc. atelier mecanic.). săli de proiectare etc). unde se consideră că nu sunt degajări de praf importante şi umiditatea este neglijabilă de recomandă CIL cu având gradul de protecţie IP20.. pentru o bună eficacitate a sistemului de iluminat. Pentru încăperile cu activitate intelectuală (birouri. IP5X.). Exemplu: IP 54 semnifică gradul de protecţie la praf şi umiditate al corpului de iluminat considerat. Se recomandă alegerea unor CIL o distribuţie directă sau semidirectă. FIPAD.l [m] Coloana 9 . centrala termică. se recomandă alegerea unor corpuri de iluminat care au gradul de protecţie IP54. IP44. „5” fiind una din cele 7 clase de protecţie la praf (IP0X. Pentru încăperi unde degajările de praf şi umiditate pot fi importante (centrala termică. IP4X. Coloana 7 • lungimea încăperii. IP2X.S [m2] 4 . IPX5. IPX3. FIRI.).înălţimea încăperii . pentru grupurile sanitare. IPX8). difuzoarele translucide etc. IPX4.h [m] Coloana 10 . pentru holuri.

ha – înălţime de atârnare. Coloana 14 Se notează indicele încăperii “i”. Coloana 13 • se notează înălţimea liberă care este stabilită prin calcul. hu – înălţime plan util. acesta poate provoca disconfort vizual. Se consideră φ . i= Coloana 15. se notează înălţimea planului util (hu).fluxul luminos care cade pe o suprafaţă reflectantă (pereţi sau plafon). se recomandă următoarele valori pentru ha: ha = 0.16 În aceste coloane se notează factorii de reflexie pentru plafon şi pereţi.1 m – pentru corpul de iluminat echipat cu sursă liniară. care este precizată în normativul NP-061-02 pentru fiecare încăpere. Se recomandă ca ha să nu fie mai mare de 1.2m. Coloana 12 Notăm ha (înălţimea de atârnare) care este înălţimea între plafon şi centrul fotometric al corpului de iluminat. În caz contrar.15 m – pentru corpul de iluminat echipat cu sursă punctuală. Înălţimea de atârnare este stabilită de către proiectant. în funcţie de destinaţia ei.Coloana 11 În coloana 11. Dacă se consideră corpul de iluminat montat aparent pe plafon. L⋅l h( L + l ) (2) 5 . Moroldo s. Pentru nivelul de iluminare şi înălţimea planului util poate fi consultată şi cartea “Iluminatul exterior şi interior” autori Bianchi.a. care se calculează cu ajutorul relaţiei (2) şi care va fi utilizat pentru determinarea factorului de utilizare. Mira. Dacă proiectantul consideră că este necesar ca înălţimea de atârnare să fie mai mare (din raţiuni de ordin economic) trebuie să se ia în consideraţie faptul că CIL nu trebuie să se găsească în câmpul vizual central al observatorului. cu ajutorul următoarei relaţii: h = H-hu-ha (1) unde: H –înălţimea încăperii (s-a precizat prin temă). ha = 0.

5 ρ pereţi = 0. Acest factor depinde de: factorul de reflexie al plafonului.În funcţie de natura şi culoarea lor.7 ρ pereţi = 0.3 Considerăm pentru încăperile de la subsol: ρ plafon = 0. o parte din fluxul luminos care cade pe suprafaţa reflectantă este dirijat către interiorul încăperii. Valoarea factorului de utilizare se determină din tabelul aferent fiecărui corp de iluminat.fluxul luminos reflectat în interiorul încăperii ρ . definit ca raportul dintre fluxul luminos primit de planul util şi fluxul luminos emis de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat. în fişa tehnică a acestuia. precum şi de indicele încăperii. 6 .3 Coloana 17 În coloana 17 trebuie specificat factorul de utilizare “u”.3 ρ podea = 0.factorul de reflexie Considerăm pentru încăperile de la parter: ρ plafon = 0. pus la dispoziţia beneficiarului de către producătorul de corpuri de iluminat. prin fenomenul de reflexie φr = φ ⋅ ρ φ ρ= r φ φ .fluxul luminos care cade pe suprafaţa reflectantă a elementului de construcţie φr .5 ρ podea = 0. al pereţilor şi al podelei.

este 0.56. în timp. se calculează cu relaţia (2) şi cel din exemplu are valoarea 1. Factorul de menţinere este subunitar.Figura 1.1 Explicativă asupra modului de detrminare a factorului de utilizare În figura 1. iar cel al podelei este de 0. Valoarea factorului de utilizare. iar valoarea acestuia se stabileşte în funcţie de mediul în care a fost montat corpul de iluminat şi de perioada de timp care se scurge între două curăţări ale acestuia. se notează factorul de menţinere MF. al pereţilor este 0. depunerile de praf pe corpul de iluminat şi pe sursa de lumină conduc la scăderea fluxului luminos emis de corpul de iluminat.1 se dă ca exemplu modul de citire al factorului de utilizare pentru un corp de iluminat din fişa căruia s-a extras acel tabel.7. trebuie să se facă o interpolare liniară pentru a găsi valoarea factorului de utilizare. 7 . citit din tabel.5. Introducerea acestui factor în calcul se face din cauza faptului că.3. Dacă indicele încăperii se află între 2 valori consecutive.50. factorul de reflexie al plafonului este 0. Indicele încăperii “i”. Coloana 18 În această coloană. « îmbătrânirea » sursei de lumină.

8 . φnec = Coloana 20 Em ⋅ S MF ⋅u [ lm] Se notează puterea electrică consumată de sursa de lumină Pl precum şi pe cea consumată de ansamblu „sursă de lumină + balast”. acesta depinzând de puterea sursei de lumină şi se măsoară în lumeni [lm]. Coloana 22 În această coloană se va nota numărul necesar de surse de lumină pentru a obţine în planul util nivelul de iluminare impus de normativ. Pt .6 1. puterile electrice consumate sunt: Pl [W] 18 36 58 Pt [W] 25 50 70 Фl [lm] 1150 2700 4400 ll [m] 0.7 Coloana 19 În această coloană se calculează fluxul necesar pentru iluminatul încăperii. ll . Coloana 21 Se notează fluxul lămpii ( φ l).puterea totală a ansamblului sursă-balast. clase) MF = 0. pentru a determina corect necesarul de flux luminos. Pentru sursele de lumină fluorescente. trebuie să introducem acest factor în formula de calcul a acestuia.8 • pentru încăperi cu destinaţii tehnice MF = 0.5 Pl – puterea nominală a sursei de lumină. Se citeşte din fişa tehnică a corpului de iluminat. Se recomandă a se utiliza următoarele valori ale factorului de menţinere MF: • pentru încăperi curate (birouri.lungimea CIL echipat cu o asemenea sursă. φ l – fluxul luminos emis de sursa de lumină.Deci.2 1.

se alege o valoare superioară numărului de surse rezultat din calcul.3 sau 4 Coloana 25 Puterea electrică totală instalată pentru fiecare încăpere. care se poate calcula cu ajutorul relaţiei: Ptotala = nl ⋅ Pt [W ] Coloana 26 Puterea electrică specifică este calculată cu relaţia: 9 . φ l . se va rotunji numărul de surse obţinut din calcul la o valoare întreagă apropiată.fluxul luminos al sursei. De obicei. no – numărul surselor de lumină cu care este echipat CIL. Rezultatul obţinut va fi probabil un număr zecimal. Rotunjirea numărului de surse se va face şi în funcţie de numărul surselor care se montează în corpul de iluminat. nl Coloana 24 Se calculează numărul necesar de corpuri de iluminat: N= nl no nl – numărul surselor de lumină. Se va ţine seamă şi de posibilitatea amplasării uniforme a CIL luând în consideraţie forma încăperii.Numărul surselor de lumină se determină utilizând relaţia: φnec φl φ nec – fluxul luminos necesar. În acest caz. no = 1.2. pentru a obţine o valoare a iluminării superioară (în anumite limite) valorii iluminării impuse de normativ. n= Coloana 23 În această coloană. se va nota numărul de surse de lumină (valoarea rotunjită).

se va recalcula fluxul luminos total emis de sursele de lumină. nl : φtotal = nl ⋅ φl Coloana 28 [ lm] Se calculează fluxul luminos specific care reprezintă raportul dintre fluxul total şi suprafaţa încăperii. luând în considerare rotunjirea făcută când s-a stabilit numărul de surse d e lumină. luând în consideraţie rotunjirea făcută pentru a stabili numărul necesar de surse de lumină: Em = Coloana 30 Se calculează eroarea cu relaţia: u ⋅ M F ⋅ φtotal S [ lx] ε% = E − Em ⋅ 100 Em Dacă valoarea iluminării medii normate este mai mare decât cea stabilită prin calcul în urma predimensionării sistemului de iluminat. valoarea acesteia în modul nu trebuie să depăşească 5%. eroarea este negativa şi în acest caz. eroarea este pozitivă şi valoarea acesteia în modul nu trebuie să fie mai mare de 10%. Dacă valoarea iluminării medii normate este mai mică decât valoarea iluminării E.p= Coloana 27 Ptotală S W   m2    În această coloană se va calcula valoarea fluxului luminos. 10 . obţinută din calcul. Deci. ϕ= Coloana 29 φtotal S  lm   m2    În această coloană se va recalcula nivelul de iluminare.

numărul de surse de lumină cu care este echipat corpul de iluminat.: 5 FIRA – 02 – 236/840 5 – numărul de corpuri de iluminat rezultat din calcul. Pl .Coloana 31 În această coloană se notează soluţia fotometrică. 840 .varianta de realizare a corpului de iluminat. De ex. 2 . FIRA – simbolul utilizat pentru corpul de iluminat. 02 .indicativ privind indicele de redare a culorilor si temperatura de culoare 11 . 36 .puterea sursei de lumină.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful