You are on page 1of 61

UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ELITEC – ŞCOALA ECONOMICĂ POSTUNIVERSITARĂ SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI AUDIT ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

ÎNDRUMĂTOR PROF. DR. SILVIA PETRESCU ABSOLVENT

2

FEBRUARIE 2008

UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ELITEC – ŞCOALA ECONOMICĂ POSTUNIVERSITARĂ SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI AUDIT ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

CONTABILITATEA ŞI ANALIZA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

ÎNDRUMĂTOR PROF. DR. SILVIA PETRESCU ABSOLVENT

FEBRUARIE 2008

3

Cuprins
CAP.1 PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUŢIEI.........................................5
1.1 Scurt istoric al instituţiei................................................................................................................................5 1.2 Obiectul de activitate al instituţiei................................................................................................................6 1.3 Structura organizatorică şi funcţională a instituţiei...................................................................................7 .................................................................................................................................................................................9 1.4 Funcţiile instituţiei........................................................................................................................................10 1.5 Relaţiile de parteneriat ale instituţiei ........................................................................................................10 1.6 Reglementările legale aplicate în cadrul instituţiei...................................................................................11 1.6.1 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului completată de Hotărârea de Guvern 3/2007...........................................................................................................................................11 1.6.2 Legea 448/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap modificată de Legea 275/2007..........................................................................................................................................13 1.6.3 Legea 17/ 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice modificată de Legea 281/2006...14 1.6.4 Legea 82/1991 legea contabilităţii modificata de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 102/2007. .15

CAP. 2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR INSTITUŢIEI PUBLICE........................................................................................................... 18
2.1 Delimitări privind cheltuielile şi veniturile şi instituţiei publice ............................................................18 2.2 Contabilitatea cheltuielilor instituţiei publice..........................................................................................21 2.2.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile....................................................................................22 2.2.2 Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate de terţi.............................................24 2.2.3 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul.........................................................................................25 2.2.4 Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale......................................................................................27 2.2.5 Contabilitatea cheltuielilor financiare...............................................................................................28 2.2.6 Contabilitatea altor cheltuieli finanţate din buget ............................................................................28 2.2.7 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările.......................................................................................29 2.3 Contabilitatea veniturilor instituţiei publice.............................................................................................29 2.3.1 Contabilitatea veniturilor din alte activităţi operaţionale..................................................................30 2.3.2 Veniturile financiare.........................................................................................................................31 2.3.3 Finanţările.........................................................................................................................................32 Aplicaţie practică privind cheltuielile, veniturile şi finanţările instituţiei publice.....................................35

CAP. 3 ANALIZA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR INSTITUŢIEI PUBLICE ........................................................................................................................... 42
3.1 Analiza structurii cheltuielilor....................................................................................................................42

................57 BIBLIOGRAFIE ...49 3..............................................................................................................................59 .....4 3.......................................5 Analiza cheltuielilor cu personalul.......................................................46 3.................................53 CONCLUZII..................................................................................4 Analiza cheltuielilor materiale..............2 Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor.......51 3............................................................................................................................................................................3 Analiza efectului creşterii (reducerii) cheltuielilor la 1000 lei venituri........

aplicarea şi urmărirea măsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate.5 Cap. punând bazele unui nou sistem de protecţie. a organismelor răspunzătoare de stabilirea. prin înfiinţarea. În anul 2003 au fost desfiinţate majoritatea centrelor de plasament iar copii au fost încredinţaţi unor asistenţi maternali profesionişti angajaţi ai Direcţiei. printr-o hotărâre proprie. 1. precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. În anul 2005 Direcţia Generală de Protecţie a Copilului a comasat cu Direcţia de Asistenţă Socială care realiza măsurile de asistenţă socială în domeniul protecţiei persoanelor singure. persoanelor vârstnice. ce funcţiona în cadrul său şi aplica strategiile guvernamentale în domeniul protecţiei copilului. În anul 1998 acest serviciu şi-a mutat sediul într-o clădire proprie şi a încorporat leagănele de copii ce aparţineau Ministerului Sănătăţii şi casele de copii ce aparţineau Ministerului Muncii transformându-le pe acestea în centre de plasament şi devenind astfel Direcţie Judeţeană de Protecţie a Copilului. în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale municipiului Bucureşti.26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate. întemeiat pe principiul descentralizării puterii de decizie şi a responsabilităţilor.1 Prezentarea generală a instituţiei Instituţia în cadrul căreia s-a realizat documentarea pentru prezenta lucrare de disertaţie este o Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului care îşi realizează obiectul de activitate la nivelul unui anumit judeţ al ţării. Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. devenind astfel Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În această perioadă au luat fiinţă complexele de servicii comunitare care . Consiliul Judeţean a înfiinţat un serviciu de asistenţă socială.1 Scurt istoric al instituţiei În iunie 1997. În anul 1997. În anii 1999 – 2000 au fost preluate părţile de asistenţă socială ale şcolilor speciale (hipoacuzici şi ajutătoare) iar instituţia a devenit Direcţie Generală de Protecţie a Copilului. persoanelor cu handicap (copii şi adulţi).

acordarea de asistenţă în realizarea şi exercitarea drepturilor lor şi acordarea de sprijin familiei pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului. 1. Solidarităţii Sociale şi Familiei. servicii alternative de protecţie de tip familial. centre de plasament de tip familial. Obiectul de activitate al instituţiei pentru componenta de asistenţă socială este realizarea ansamblului de măsuri. Obiectul de activitate al instituţiei pentru componenta de protecţie a copilului îl constituie asigurarea protecţiei copiilor aflaţi în dificultate. centre maternale. • persoane vârstnice. În anul 2006 centrele de plasament ce cuprindeau copii din şcolile speciale au fost returnate în îngrijirea Inspectoratului Şcolar şi tot în acest an au fost înfiinţate locuinţe protejate şi centre pentru combaterea traficului de fiinţe umane. obţinute cu ajutorul unor proiecte realizate în cadrul unui compartiment specializat în acest domeniu. • persoane singure. . care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă. fondurilor PHARE şi altor fonduri. componenta de protecţie a copilului şi componenta de asistenţă socială. grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale. centre de primire în regim de urgenţă. activităţi profesionale. Serviciile de asistenţă socială se adresează următoarelor categorii de persoane: • persoane cu handicap. aflate în dificultate şi întrun grad de risc social. Trebuie precizat faptul că o parte din aceste subunităţi au fost create de către direcţie prin intermediul fondurilor de la Ministerul Muncii. programe. • familia şi copilul. cabinete de consiliere şi sprijin pentru părinţi. • oricare persoană aflată în nevoie. servicii specializate de protejare a persoanelor. familiilor.2 Obiectul de activitate al instituţiei Obiectul de activitate al instituţiei poate fi scos în evidenţă ţinându-se cont de cele două componente ce caracterizează instituţia.6 încorporau următoarele tipuri de servicii: centre îngrijire de zi.

Iaşi. • Biroul de Control. 2004.3 Structura organizatorică şi funcţională a instituţiei Prin diviziunea muncii pe orizontală şi verticală.. Trafic. Contencios. a atribuţiilor fiecărei componente în cadrul ansamblului şi a relaţiilor dintre componente. Iftimescu A. • Compartimentul Protecţia Muncii.S. Directorul General care coordonează următoarele servicii şi compartimente: • Serviciul Resurse Umane. 2.7 1. Centre de Orientare şi Supraveghere a Copilului Delincvent. Centre de Primire în Regim de Urgenţă pentru Copilul Abuzat. Editura Sedcom Libris. Servicii Alternative de Protecţie de tip Familial. • Serviciul de Evaluare Complexă. • Compartimentul Relaţii cu Publicul şi Mass-Media. Neglijat şi Exploatat. Case de tip Familial – Casă cu Grădină. pagina 270 . Directorul General Adjunct pe Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Case de tip Familial pentru Copilul cu Dizabilităţi Neuro-Psiho-Motorii Medii şi Grave). 1 Nica P. Salarizare. Unitatea este o instituţie publică al cărei for superior este Consiliul Judeţean şi care este condusă de un colegiu director format din directorul general şi directorii generali adjuncţi. Programe. stabilirea autorităţii şi delegarea ei pe diferitele niveluri de organizare şi departamentarea activităţii se obţine structura organizatorică1. Deci structura organizatorică urmăreşte precizarea elementelor componente. Migraţie – Telefonul Copilului. Management concepte şi aplicaţii. 3. Colegiul Director.I. Centre de Plasament de tip Familial. Prodan A. • Serviciul de Evaluare şi Monitorizare. Proiecte. Neglijare.. Centre de Primire în Regim de Urgenţă a Copiilor care Trăiesc pe Stradă.. Trebuie menţionat faptul că toate aceste centre sunt incluse în cadrul unor Complexe de Servicii Comunitare. Centre de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament. şi Apărare Civilă. P. • Compartimentul de Audit Intern. • Biroul de Intervenţie în Regim de Urgenţă pentru Copii în Situaţie de Abuz. • Serviciul Strategii. Structura organizatorică a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se prezintă astfel: 1. • Serviciul de Protecţie de Tip Familial (Centre Maternale.

• Birou Tehnic. • Serviciul de Protecţie de tip Familial a Persoanelor Adulte. Serviciul de Asistenţă Maternală – Asistenţi Maternali Profesionişti. Centre de Recuperare şi Reabilitare a Copilului Delincvent.8 Biroul de Adopţii. Informatic. Cabinete de Consiliere a Mamelor Predispuse să-şi Abandoneze Copii. Locuinţe Protejate. • Secretariatul Comisiei pentru Protecţia Copilului. Servicii de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice). Centre de Primire pentru Victime ale Traficului de Fiinţe Umane. • Birou de Asistenţă Socială pentru Familii. Deservire. • Complexe de Servicii Comunitare care cuprind pe lângă centrele prezentate mai sus şi următoarele: Centre de Îngrijire de Zi. Persoane Singure şi Persoane Vârstnice. • Serviciul Financiar – Contabilitate. Serviciul de Protecţie de tip Familial (Biroul de Pregătire şi Sprijinire a Reintegrării sau Integrării Copilului în Familie. • Serviciul Administrativ Secretariat. Centre de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Vârstnice. • Birou Buget – Licitaţii. 4. Centre de Servicii de Recuperare Neuromotorie. Cabinete de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii. • Secretariatul Comisiei de Expertiză Medicală pentru Persoanele Adulte cu Handicap. • Serviciul de Protecţie de tip Rezidenţial a Persoanelor Adulte (Centre de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoana Adultă cu Handicap. Directorul General Adjunct Economic Administrativ. Centre de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică. Biroul Plasamente). Investiţii. Centre de Recuperare şi Reabilitare a Copilului cu Handicap/Dizabilităţi. • • . • Compartiment Antisărăcie şi Prevenire a Marginalizării Sociale. Centre de Plasament de Tip Familial pentru Copiii cu Handicap. • Serviciul Aprovizionare. Cabinete de Consiliere Mame şi Copii Victime ale Violenţei Domestice. Centre de Recuperare pentru Copilul cu Dizabilităţi Neuro-Psiho-Motorii Medii şi Grave. Centre de Asistenţă şi Suport pentru Femeia Gravidă Predispusă la Abandonul Copilului.

P. INFORMATIC DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BIROU BUGET. ŞI APĂRARE CIVILĂ COMPLEXE DE SERVICII COMUNITARE DIRECTOR GENERAL COMPARTIMENT RELAŢII CU PUBLICUL ŞII MASS-MEDIA SECRETARIATUL COMISIEI PENTRU PROTECŢIA COPILULUI SERCICIUL STRATEGII. PERSOANE SINGURE ŞI PERSOANE VÂRSTNICE CONSILIUL JUDEŢEAN SERVICIUL DE PROTECŢIE DE TIP REZIDENŢIAL A PERSOANELOR ADULTE SERVICIUL DE PROTECŢIE DE TIP FAMILIAL A PERSOANELOR ADULTE COMPARTIMENT PROTECŢIA MUNCII. NEGLIJARE.I.9 SERVICIUL ADMINISTRATIV. SALARIZARE. PROGRAME. SECRETARIAT DIRECTOR GENERAL ADJUNCT ECONOMIC-ADMINISTRATIV SERVICIUL APROVIZIONAREDESERVIRE OBSERVATOR JUDEŢEAN PENTRU DREPTURILE COPILULUI COLEGIU DIRECTOR BIROU TEHNIC. TRAFIC ŞI MIGRAŢIETELEFONUL COPILULUI SERVICIUL RESURSE UMANE. PROIECTE SERVICIUL DE PROTECŢIE DE TIP FAMILIAL COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU PROTECŢIA COPILULUI COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP SERVICIUL DE EVALUARE ŞI MONITORIZARE BIROU ADOPŢIE COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN SERVICIUL DE PROTECŢIE DE TIP REZIDENŢIAL BIROUL DE CONTROL BIROU DE INTERVENŢIE ÎN REGIM DE URGENŢĂ PENTRU COPII ÎN SITUAŢIE DE ABUZ.S. LICITAŢII SECRETARIATUL COMISIEI DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP SERVICIUL FINANCIARCONTABILITATE COMPARTIMET ANTISĂRĂCIE .ŞI PREVENIRE A MARGINALIZĂRII SOCIALE DIRECTOR GENERAL ADJUNCT ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BIROU ASISTENŢĂ SOCIALĂ PENTRU FAMILII. INVESTIŢII. CONTENCIOS SERVICIUL EVALUARE COMPLEXĂ .

medicamente.1. cheltuieli materiale şi cheltuieli capitale. recepţia cantitativă şi calitativă a bunurilor. Proiecte care realizează proiectele. donaţiilor şi fondurilor. donaţii şi fonduri cu ajutorul proiectelor. Cu ajutorul acestei funcţii se pot atinge obiective precum: condiţii bune de muncă. rechizite. Funcţia comercială se referă la aprovizionarea cu alimente. organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului. mobilier şi tot ceea ce este necesar atât direcţiei cât şi centrelor şi complexelor din subordine. Această funcţie este exercitată în cadrul Serviciului Aprovizionare Deservire. iar din categoria funcţiilor operaţionale se regăseşte doar funcţia comercială. ocuparea locurilor de muncă vacante cu personal calificat corespunzător posturilor şi stabilirea modului de salarizare.5 Relaţiile de parteneriat ale instituţiei . Salarizare. Programe.4 Funcţiile instituţiei Fiind o instituţie publică. dar şi aceasta nu este reflectată în întregime. Funcţiile care predomină sunt cele de suport (funcţia de cercetare şi dezvoltare. întocmirea documentelor de plată pentru cheltuieli cu personalul. etc. buna desfăşurare a activităţii financiar contabile. Funcţia financiar contabilă se ocupă cu organizarea şi exercitarea controlului financiar. stimulare. aprovizionarea este periodică şi se realizează pe bază de comenzi. Această funcţie este exercitată în cadrul Serviciului Financiar Contabilitate. Funcţia de resurse umane se referă la stabilirea sarcinilor specifice fiecărui angajat. întocmirea contului de execuţie şi a bilanţurilor contabile. funcţia financiar-contabilă şi funcţia de resurse umane). Funcţia de cercetare şi dezvoltare este funcţia prin intermediul căreia instituţia îşi asigură o mai bună desfăşurare a activităţii prin obţinerea unor contracte de sponsorizări. 1. în cadrul direcţiei nu se regăsesc toate funcţiile unei întreprinderi. evidenţa sponsorizărilor. se prelucrează şi datele obţinute din contabilitatea primară a centrelor din subordine. elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Această funcţie este realizată de către Serviciul Strategii. Această funcţie este realizată de către Serviciul Resurse Umane.

Legea 448/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.1 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului completată de Hotărârea de Guvern 3/2007 Legea reglementează cadrul legal privind respectarea.6.). de obiecte de inventar. Sunt enunţate categoriile de copii care beneficiază de dispoziţiile legii. apă. care prevalează în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii. În categoria clienţilor instituţiei intră persoanele vârstnice care sunt beneficiare ale serviciilor prestate de către aceasta prin intermediul Centrelor de Îngrijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice şi pentru care li se reţine acestora o cotă parte din pensie sub formă de contribuţie. Legea 82/1991. pe care aceasta pe foloseşte pentru plata anumitor servicii. 1. combustibili-.11 Pentru a-şi putea desfăşura activitatea şi pentru a exista instituţia încheie contracte cu diverse tipuri de furnizori (de utilităţi -gaz. Din multitudinea de acte normative am ales pentru detaliere Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea 17/ 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi deoarece această lucrare are specific contabil am ales şi legea contabilităţii. Contribuţile reţinute devin venituri proprii ale instituţiei.6 Reglementările legale aplicate în cadrul instituţiei Cadrul legislativ privind asistenţa socială şi protecţia copilului este constituit dintr-un număr însemnat de acte normative care reglementează şi fundamentează problemele de asistenţă socială şi protecţia copilului. crescut şi educat de aceştia. principiile care stau la baza respectării şi garantării drepturilor copilului şi drepturile copilului (dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii. dacă este posibil. telefonie mobilă şi fixă. etc. promovarea şi garantarea drepturilor copilului. de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit. energie electrică. canalizare. Contractele cu aceşti furnizori sunt încheiate în urma unor licitaţii organizate de către instituţie prin intermediul Compartimentului Buget Licitaţii. dreptul de a dobândi o cetăţenie şi. subordonându-se cu prioritate principiului interesului superior al copilului. de furnituri de birou. de materiale de curăţenie. precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. 1. întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate. dreptul de a menţine relaţii personale şi .

adaptată nevoilor sale pentru copilul cu handicap. nu poate fi lăsat în grija acestora. a aptitudinilor şi personalităţii sale. de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care. adopţie. dreptul de a beneficia de asistenţă socială şi de asigurări sociale. În lege mai sunt prezentate informaţii despre: protecţia copiilor refugiaţi. înfiinţată în subordinea consiliului . prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit. protecţia copilului împotriva consumului de droguri. comisia pentru protecţia copilului. de conştiinţă şi de religie. dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte dacă este capabil de discernământ. în funcţie de resursele şi de situaţia în care se află acesta şi persoanele în întreţinerea cărora se găseşte. protecţia copilului împotriva exploatării economice. temporar sau definitiv. precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. rudele. dreptul la odihnă şi vacanţă). dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept. dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime. protecţia copilului care a săvârsit o faptă penală şi nu răspunde penal. dreptul la libertate de exprimare. protecţia copilului împotriva răpirii sau oricăror forme de traficare. de ocrotirea părinţilor săi reprezintă ansamblul măsurilor. spirituală. temporar sau definitiv. în vederea protejării intereselor sale. protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei. dreptul să crească alături de părinţii săi. Protecţia specială a copilului lipsit. dreptul la protecţie alternativă – tutelă. private şi familiale. dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică. tipologia protecţiei speciale (plasament. morală şi socială. dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. plasament în regim de urgenţă.12 contacte directe cu părinţii. dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. protecţia copiilor în caz de conflict armat. dreptul la libertate de gândire. supraveghere specializată) şi cum se monitorizează aplicarea măsurilor de protecţie specială. Sunt prezentate condiţiile în care se acordă protecţia specială şi cât durează aceasta. Instituţiile cu atribuţii în protecţia copilului sunt: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. în condiţii nediscriminatorii. dreptul la îngrijire specială. mentală. instituţie publică cu personalitate juridică. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea.

acces liber şi egal la orice formă de educaţie. plata fiecărui dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat. • donaţii. amenajarea mediului de viaţă personal ambiant. gradul de handicap şi nevoile educaţionale. sportive şi de petrecere a timpului liber. la un asistent personal. accesul la valorile culturii. le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene. asistenţă medicală în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. mentale sau senzoriale. asigurarea continuităţii în măsurile de protecţie. 1. scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren. locuinţă. în comunitate şi în centre de zi şi centre rezidenţiale. Prevenirea separării copilului de familia sa. informaţional şi comunicaţional. asistenţă de recuperare/reabilitare. dreptul. motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor. asistenţă socială sub formă de servicii sociale la domiciliu. în baza evaluării sociopsihomedicale. protecţie împotriva neglijării şi abuzului.2 Legea 448/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap modificată de Legea 275/2007 Legea reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap. Drepturile persoanelor cu handicap sunt: protecţia sănătăţii fizice şi mentale. asigurarea transportului în comun. • bugetele locale ale judeţelor. turistice. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. dreptul la îngrijire şi protecţie 2 *** Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului completată de Hotărârea de Guvern 3/2007 . publice sau private. indiferent de vârstă. scutire de impozit pe veniturile din salarii. datorită unor afecţiuni fizice. oraşelor şi municipiilor. acces la mediul fizic. de ocrotirea părinţilor săi se finanţează din următoarele surse: • bugetul local al comunelor. temporar sau definitiv. transport. necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării. sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti.13 judeţean. precum şi protecţia specială a copilului lipsit. adaptate handicapului. integrării şi incluziunii sociale. scutire de la plata taxei hoteliere. scutire de la plata taxei asupra autoturismelor. bilete de tratament balnear gratuit. • bugetul de stat. persoane cărora. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. permise de lege2. la obiectivele de patrimoniu. în conformitate cu tipul.6.

pentru evaluare şi reevaluare.14 într-un centru din localitatea/judeţul în a cărei/cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa. domiciliu sau resedinţă. în condiţiile legii. Instituţiile cu atribuţii în promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. orice modificare cu privire la gradul de handicap. 1. din oficiu sau la solicitare. în condiţiile legii3. starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege. sponsorizări şi alte surse. autorităţile administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap. • contribuţii lunare de întreţinere a persoanelor cu handicap care beneficiază de servicii sociale în centre.3 Legea 17/ 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice modificată de Legea 281/2006 Sunt considerate persoane vârstnice. să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă. în raport cu pregătirea. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. autorităţile administraţiei publice centrale. • donaţii. în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă. să aducă la cunostinţă. Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii: să se prezinte. Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică care se găseşte în una dintre următoarele situaţii: 3 *** Legea 448/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap modificată de Legea 275/2007 . pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu. societatea civilă şi familia sau reprezentantul legal al persoanei cu handicap. să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea. Protecţia persoanelor cu handicap se finanţează din următoarele surse: • bugetul local al comunelor. posibilităţile fizice şi psihice.6. Sunt prezentate gradele şi tipurile de handicap şi cum se realizează încadrarea într-un anumit grad de handicap. la comisiile cu competenţă în domeniu. • bugetele locale ale judeţelor. persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege. oraşelor şi municipiilor. reabilitarea. orientarea profesională şi integrarea socială. • bugetul de stat.

• 1. precum: • îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu. suspendare şi încetare a drepturilor de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice4.4 Legea 82/1991 legea contabilităţii modificata de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 102/2007 4 *** Legea 17/ 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice modificată de Legea 281/2006 . precum şi altele asemenea. condiţiile de locuit. precum şi veniturile efective sau potenţiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii. Asistenţa socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin servicii şi prestaţii sociale. • nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată.15 nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta. • îngrijirea în centre de zi. apartamente şi locuinţe sociale. case de îngrijire temporară. • nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii. • se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale. Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială care se elaborează pe baza datelor cu privire la afecţiunile ce necesită îngrijire specială. • nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare. datorită bolii ori stării fizice sau psihice. Măsurile de asistenţă socială sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurărilor sociale. Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice se asigură pe principiul împărţirii responsabilităţii între administraţia publică centrală şi cea locală. şi procedura de stabilire. În lege mai sunt prezentate şi informaţii în ceea ce priveşte: contribuţia persoanelor vârstnice sau a susţinătorilor legali ai acestora. capacitatea de a se gospodări şi de a îndeplini cerinţele fireşti ale vieţii cotidiene. • îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice. cluburi pentru vârstnici.6.

• persoanele juridice cu scop lucrativ. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat. care răspund potrivit legii. fondurilor speciale. • regiile autonome. • instituţiile publice. respectiv contabil autorizat. patrimoniul aflat în administrare. precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale. • societăţile cooperatiste. fonduri speciale şi venituri extrabugetare asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective în compartimente distincte sau pe bază de contracte de prestări de servicii şi de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil. dobândind astfel calitatea de document justificativ. Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii. • persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente. Pentru instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativteritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi anuală. Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedă naţională.16 Au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. Contabilitatea se ţine în partidă dublă şi trebuiesc întocmite situaţii financiare anuale. potrivit prezentei legi şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii: • societăţile comerciale. Pentru finanţarea cheltuielilor în limita . respectiv contabilitatea financiară. • institutele naţionale de cercetare-dezvoltare. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. potrivit bugetului aprobat. Contabilitatea instituţiilor publice finanţate din credite bugetare. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. • societăţile/companiile naţionale.

se publică. cuprinzând domeniul public şi cel privat. cont de execuţie bugetară şi anexe. inclusiv solul. a cheltuielilor efectuate şi a veniturilor extrabugetare. Situaţiile financiare anuale. ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite. după aprobare. Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale. după caz5. Instituţiile şi serviciile publice de subordonare locală. organizează şi conduc contabilitatea veniturilor încasate. potrivit bugetului aprobat.17 prevederilor din bugetele aprobate instituţiile publice au obligaţia organizării şi conducerii evidenţei angajamentelor bugetare în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în acest scop. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. 5 *** Legea 82/1991 legea contabilităţii modificată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 102/2007 . la termenele stabilite de acesta. Obiectul principal al bilanţului instituţiilor publice îl constituie patrimoniul statului şi al unităţilor administrative teritoriale. care au personalitate juridică şi ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite. care se compun din bilanţ. autoritate a administraţiei publice centrale sau locale. evaluate în expresie bănească. după metodologia stabilită de fiecare minister. zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic. La instituţiile publice rezultatul execuţiei bugetare se stabileşte anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate. Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice. bogăţiile naturale.

să organizeze şi să conducă contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate. • după programul sau scopul pentru care sunt făcute cu informaţii suplimentare despre natura cheltuielilor. Ed. • plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente pentru care anterior plăţii nu a fost înregistrat angajamentul de plată. 2 Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor instituţiei publice Organizarea contabilităţii de angajamente în instituţiile publice determină ca unităţile administrativ-teritoriale.18 Cap. de consum de active sau apariţie de datorii care au ca rezultat descreşteri în active nete/capitaluri proprii altele decât cele legate de distribuirile către proprietari6. • achiziţii de bunuri nestocabile. 6 7 *** Standardul Internaţional de Contabilitate nr. Deva. lucrări. 2. Modalităţile de formare a cheltuielilor sunt în principal următoarele: • consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare. Pop. În situaţiile financiare cheltuielile sunt prezentate utilizând una din metodele de mai jos: • după natura cheltuielilor. Intelcredo. pagina 938 . utilităţi şi servicii. instituţiile şi serviciile publice de subordonare locală care au personalitate juridică. precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate potrivit bugetului aprobat.1 Delimitări privind cheltuielile şi veniturile şi instituţiei publice Cheltuielile reprezintă descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de ieşiri. • încorporarea în cheltuielile curente a amortizărilor imobilizărilor7. 1 Prezentarea situaţiilor financiare A. 2002. Contabilitate financiară românescă armonizată.

2006. pagina 388 9 *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Pitulice. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Bucureşti. se verifică condiţiile de exigibilitate. Ordonanţarea este faza prin care se confirmă că operaţiunea a avut loc şi plata poate fi realizată. Tudorache. iar pentru efectuarea propriu-zisă trebuiesc parcurse mai multe faze şi anume: angajarea. 2. aceasta îmbracă două forme. Gisberto Chiţu. Şendroiu. 8 A. M. Angajarea este faza în care se urmăreşte ca sumele prevăzute în buget pe partea de cheltuieli să nu fie depăşite. pe baza documentelor justificative. • cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Cheltuielile bugetare pentru a fi angajate şi efectuate. Bucureşti. • cheltuielile de capital se recunosc lunar sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic pe parcursul duratei de viată utile a activului fix. Lichidarea este faza în care se verifică existenţa angajamentelor şi realitatea sumelor datorate. pagina 72 . prime. Ed. • cheltuielile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. 2005. Contabilitatea instituţiilor publice după noul sistem contabil. 1. indiferent de momentul în care a fost efectuată plata acestora. Lumina Lex. S. lichidarea. Cheltuielile sunt recunoscute în contabilitate astfel: • cheltuielile de personal (salarii în bani şi în natură. având destinaţie precisă şi limitată8. • consumul propriu trebuie recunoscut în momentul consumului efectiv. Ed. ordonanţarea şi plata. se recunoaşte drept cheltuială a perioadei în care acest eveniment a avut loc9. trebuie să fie stipulate într-o bază legală. Glăvan. • cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. contribuţii aferente acestora) se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. C. valoarea rămasă neamotizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. 3. C. Irecson. angajament bugetar (actul prin care se afectează fonduri publice unei destinaţii) şi angajament legal (actul juridic prin care se creează sau se constată obligaţii de plată pe seama fondurilor publice).19 Cheltuielile efectuate de instituţiile publice mai pot fi numite şi cheltuieli bugetare deoarece efectuarea acestora are la bază un buget ce nu trebuie depăşit.

creanţelor şi datoriilor. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. Ed. studii. • veniturile din dobânzi se recunosc pe măsura înregistrării veniturilor respective. 2007. Contabilitate. Bucureşti. I. pagina 75 . aferente unei perioade de timp12. Bucureşti. Creţoiu. Potrivit contabilităţii de angajamente. concursuri artistice. veniturile reprezintă impozite. evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale 11 Ghe. publicaţii. după caz. veniturile din diferenţele de curs valutar şi veniturile din dobânzi aferente fondurilor externe nerambursabile obţinute de către instituţie prin intermediul proiectelor desfăşurate. taxe. valorificări de produse din activităţi proprii) se recunosc în momentul apariţiei lor. Bucur. prestaţii editoriale. Fundamente şi noul cadru juridic. 10 *** Ordinul 1792 /2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea. precum şi organizarea. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor11. • veniturile proprii (chirii. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. • veniturile din diferenţele de curs valutar trebuie recunoscute în perioda în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare.20 4. Ed C H Beck. pagina 213 12 *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. lichidarea. Lumina Lex. Plata este faza în care instituţia publică îşi achită efectiv obligaţiile faţă de terţi10. organizarea de manifestări culturale şi sportive. proiecte. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. 2006. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. al livrării lor pe baza facturii. veniturile proprii reprezentate de contribuţiile persoanelor ce se află în îngrijire în cadrul Centrelor de Îngijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice din subordinea instituţiei. În cadrul instituţiei publice analizate pentru prezenta lucrare de disertaţie din toate categoriile de venituri prezentate mai sus se regăsesc. Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. Veniturile sunt recunoscute în contabilitate astfel: • veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători.

Scorţescu. 13 Gh. Sedcom Libris. după caz. finanţare din fonduri externe nerambursabile şi din fonduri cu destinaţie specială. 2005. pagina 444 15 I. Ed. structura unui cont de cheltuieli va cuprinde: • simbolul contului din planul de conturi. Scorţescu. M. Gisberto Chiţu. Pitulice. • din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetele locale. pagina 292 . din subordine. • efectuarea de plăţi de casă din mijloacele bugetului de stat sau a bugetelor locale. • alte surse de finanţare respectiv fonduri externe nerambursabile. Irecson. F. Iaşi. Editura Dosoftei. Iaşi. Bucureşti. Elemente de contabilitate publică. Glăvan. C. Finanţarea cheltuielilor instituţiilor publice presupune următoarele etape: • deschiderea creditelor bugetare pe seama ordonatorilor principali de credite şi repartizarea de către aceştia a creditelor bugetare aprobate pe ordonatorii de credite secundari şi terţiari. Finanţarea instituţiilor publice potrivit legislaţiei în vigoare se poate asigura astfel: • integral din bugetul de stat. Contabilitatea instituţiilor publice după noul sistem contabil. 2003. • capitolul. disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale14. bugetele fondurilor speciale. după caz. Georgescu. Tudorache. de către ordonatorii de credite13. în instituţiile publice. 2004. după caz. 2. Contabilitatea analitică a cheltuielilor. bugetul asigurărilor sociale de stat. D. Şendroiu. În cadrul instituţiei publice analizate pentru prezenta lucrare de disertaţie finanţarea se face din următoarele surse: finanţare de la bugetul local. C. se ţine pe structura clasificaţiei bugetare.2 Contabilitatea cheltuielilor instituţiei publice Clasificaţia economică grupează cheltuielile în două categorii: cheltuieli curente şi cheltuieli de capital ocazionate de întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor publice15. bugetele locale. Astfel.N. Elemente de contabilitate aplicate în societăţile comerciale şi instituţiile publice. bugetul asigurărilor sociale de stat. Mardiros. bugetele fondurilor speciale. • integral din venituri proprii. S. pagina 166 14 A. Ed.21 Finanţarea cheltuielilor instituţiilor publice se face în fiecare an în baza creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat sau bugetele locale.

alte cheltuieli cu impozitele. Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” care se grupează astfel: • grupa 60 .cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.alte cheltuieli operaţionale. • grupa 61 . • grupa 67 . • grupa 64 .cheltuieli cu personalul. • grupa 65 . .22 sursa de finanţare a cheltuielilor. venituri proprii. respectiv: bugetul de stat.2. alte surse. • 2. • grupa 66 . subvenţii. • alineatul. • subcapitolul.cheltuieli extraordinare.cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. taxele şi vărsăminte asimilate. • grupa 63 . bugetele locale. bugetul asigurărilor sociale de stat. • 603 “cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. • titlul.cheltuieli financiare. dar acestea se regăsesc într-o anumită proporţie şi în cadrul instituţiei publice analizate şi privesc: cheltuielile cu materialele consumabile. cheltuieli privind animalele şi păsările.. • articolul.cheltuieli privind stocurile.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile Cheltuielile ocazionate de consumul elementelor stocabile sunt specifice unităţilor care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializare. etc. evidenţa acestor cheltuieli se asigură în contabilitate cu ajutorul grupei 60 “cheltuieli privind stocurile” care în cadrul instituţiei analizate se împarte pe următoarele conturi sintetice de gradul I: • 602 “cheltuieli cu materialele consumabile”. amortizări şi provizioane. • 606 “cheltuieli privind animalele şi păsările”. • grupa 69 . cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.alte cheltuieli finanţate din buget. Potrivit structurii prevăzute în planul de conturi. • paragraful. • grupa 62 .cheltuieli de capital. • grupa 68 .

• 6024 “cheltuieli privind piesele de schimb”. 603. combustibililor. 6028. • 6027 “cheltuieli privind hrana”. În debitul contului 602 “cheltuieli cu materialele consumabile” se evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a furniturilor de birou.30 “cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru întreţinere funcţionare”.1 “cheltuieli privind medicamentele” şi 6029. În creditul contului se înregistrează totalul cheltuielilor transferate asupra contului de rezultate patrimonial.2 “materiale de curăţenie”. materialelor cu caracter funcţional. pieselor de schimb. În debitul contului 603 “cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” se înregistrază valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli cu ocazia constatării lipsurilor la inventar şi cu ocazia casărilor. contul 603 care în cadrul instituţiei analizate se defalcă pe următoarele sintetice 603. • 6026 “cheltuieli privind furajele”. prestări servicii cu caracter funcţional”.1 “cheltuieli privind uniformele şi echipamentul”. cont în debitul căruia se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a animalelor .3 “cheltuieli privind lenjeria şi accesoriile de pat” şi 603. materialelor de curăţenie.11 “cheltuieli cu cărţi şi publicaţii”. Cheltuielile privind animalele şi păsările sunt reprezentate în planul de conturi prin contul 606 “cheltuieli privind animalele şi păsările”. carburanţilor. alimentelor.23 Cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate în planul de conturi prin grupa 602 care în cadrul instituţiei analizate se defalcă pe următoarele sintetice: • 6021 “cheltuieli cu materialele auxiliare” care se desparte pe alte două analitice 6021. 6028. trecute la cheltuieli cu ocazia constatării lipsurilor la inventar sau cu ocazia consumului pentru desfăşurarea activităţii direcţiei şi a centrelor din subordine.30 “cheltuieli privind alte obiecte de inventar”.1 “furnituri de birou” şi 6021. • 6022 “cheltuieli privind combustibilul”. Cheltuielile privind materialele de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate în planul de conturi prin.2 “cheltuieli privind materialele sanitare”. furajelor. În creditul contului se înregistrează totalul cheltuielilor transferate asupra contului de rezultate patrimonial. • 6029 “cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare” care se desparte pe alte două analitice 6029. cărţilor. • 6028 “cheltuieli privind alte materiale consumabile” care se desparte pe alte trei analitice 6028. medicamentelor şi materialelor sanitare.9 “cheltuieli materiale.

2 Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate de terţi Toate utilităţile necesare desfăşurării activităţii instituţiei sunt procurate de la unităţi specializate. • 623 “cheltuieli de protocol. grupa 61 “cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”: • 610 “cheltuieli privind energia şi apa” care se desparte pe două analitice 610. • 614 “cheltuieli cu deplasări. În cadrul utilităţilor procurate din exterior o categorie distinctă o reprezintă lucrările şi serviciile care sunt reprezentate de: energie şi apă. • 613 “cheltuieli cu primele de asigurare”. evidenţa acestor cheltuieli se asigură în contabilitate cu ajutorul grupelor: 1. reclamă şi publicitate”. 2. locaţii de gestiune şi chirii.2. Potrivit structurii prevăzute în planul de conturi.2 “cheltuieli cu deplasările în străinătate”.4 “cheltuieli privind apa”. • 627 “cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” folosit doar pentru evidenţierea dobânzilor şi a comisioanelor aferente fondurilor primite de instituţie de la organisme externe pentru desfăşurarea proiectelor de dezvoltare a acesteia. comisioane şi onorarii. prestări de servicii de către colaboratori. prime de asigurare. deplasări. alte servicii executate de terţi.24 şi păsărilor trecute pe cheltuieli cu ocazia constatării lipsurilor de inventar. transport de bunuri şi persoane. • 624 “cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” care se desparte pe două analitice 624. întreţineri şi reparaţii. • 626 “cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”. . reclamă şi publicitate.1 “cheltuieli cu deplasările interne” şi 614. grupa 62 “cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”: • 622 “cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”. În creditul contului se înregistrează totalul cheltuielilor transferate asupra contului de rezultate patrimonial.2 “cheltuieli cu transportul de personal”.1 “cheltuieli cu transportul de bunuri” şi 624.3 “cheltuieli privind energia” şi 610. • 611 “cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”. detaşări şi transferări. studii şi cercetări. servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. activităţi de protocol. redevenţe. detaşări şi transferări” care se desparte pe două analitice 614. 2. servicii bancare şi asimilate.

Totalitatea drepturilor cuvenite salariaţilor pentru munca depusă sau în virtutea calităţii de angajat reprezintă fondul de salarii al instituţiei.3 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul Pentru munca prestată de angajaţi instituţia înregistrează obligaţii de plată a salariilor sau a altor sume cuvenite salariaţilor potrivit legislaţiei din domeniu. În categoria acestor drepturi se includ: indexări de salarii. Mardiros. Berheci. 2002. ajutoare de deces etc.2. Sedcom Libris. Evidenţa cheltuielilor ocazionate de folosirea forţei de muncă de către instituţie se asigură cu ajutorul grupei 64 “cheltuieli cu personalul” dezvoltată pe trei conturi sintetice de gradul I: • 641 “cheltuieli cu salariile personalului”.13 “cheltuieli cu pregătirea profesională”. • 646 “cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare. compensări pentru creşterea preţurilor. C.6 “cheltuieli privind transmiterea drepturilor” folosit pentru evidenţierea taxelor poştale aferente drepturilor persoanelor cu handicap (indemnizaţii). Conturile din grupa 61 se debitează cu cheltuielile efectuate de instituţie legate de lucrările şi serviciile executate de terţi şi se creditează la finele anului prin repartizarea acestor cheltuieli asupra contului de rezultate patrimonial. D. indemnizaţii pentru concedii de odihnă sau incapacitate temporară de muncă. Ed. Contabilitate Financiară I. I. pagina 72 . Gh. Scorţescu.14 “cheltuieli privind protecţia muncii” şi 629. Fondul se constituie într-o cheltuială pentru instituţie şi. Dumitrean. care se desparte pe trei analitice 629. Iaşi.12 “cheltuieli de consultanţă şi expertiză” şi 628. Toma. 629. De asemenea. în acelaşi timp. • 645 “cheltuieli privind asigurările sociale”.25 628 “alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” care se desparte pe două analitice 628. • 2.30 “alte cheltuieli cu bunuri şi servicii”. detaşare”. întro obligaţie faţă de salariaţi. • 629 “alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale” este un cont specific contabilităţii instituţiilor publice şi are rolul de a evidenţia cheltuielile autorizate prin diverse dispoziţii legale. fondul de salarii reprezintă baza de calcul a contribuţiilor instituţiei la diverse organisme publice sau sociale16. iar conturile din grupa 62 se debitează prin colectarea cheltuielilor care reflectă felul lucrării sau serviciului primit şi se creditează la finele anului. 16 E. prin repartizarea acestor cheltuieli asupra contului de rezultate patrimonial.N.

• 641. din această contribuţie se plătesc concediile de boală. • 641. • 641. • 641. • 641. • contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii în cotă de 0. tot aici se adaugă şi contribuţiile personalului la asigurările şi protecţia socială. • 641.8 “fond de premii”. Pentru evidenţierea tuturor contribuţiilor prezentate mai sus în cadrul instituţiei analizate contul 645 se desparte în următoarele analitice: . • contribuţia la fondul asigurărilor sociale de sănătate în cotă de 6. Contribuţiile plătite de către instituţie sunt: • contribuţia la asigurările sociale în cote de 19. pentru utilizarea personalului angajat.12 “indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii”. • contribuţia la fondul de şomaj în cote de 2% (personalul contractual) şi 2. acestă contribuţie este aplicată asupra fondului de salarii aferent personalului contractual deoarece acestei categorii de personal i se aplică o cotă de contribuţie la fondul de şomaj de 2%. • 641. către bugetul asigurărilor sociale. adică salariul de încadrare la care se adaugă sporurile şi indemnizaţiile.779%.9 “prime de vacanţă”.5% şi 24%.2 “salarii de merit”. • 641.30 “alte drepturi salariale”. bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru fondul de şomaj. • 641. • 641. Contul 645 “cheltuieli privind asigurările sociale” ţine evidenţa contribuţiilor plătite de instituţie.1 “salarii de bază”.26 Contul 641 “cheltuieli cu salariile personalului” ţine evidenţa salariilor în bani datorate personalului.25%. În cazul instituţiei analizate pentru prezenta lucrare. • contribuţia pentru fondul de garantare în cotă de 0.7 “ore suplimentare”.11 “fond aferent plăţii cu ora”.4 “spor de vechime”.85%. acest cont este separat pe următoarele conturi sintetice: • 641. din această contribuţie se plătesc concediile medicale aferente accidentelor de muncă. precum şi impozitul pe venit datorat de acesta. la valoarea brută a acestora.3 “indemnizaţii de conducere”. din această contribuţie se deduc ajutoarele de deces.5%. • contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale în cotă de 0.5% (funcţionarii publici).5 “spor pentru condiţii de muncă”.

Contul 646 “cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare. • • 2. • 6456 “contribuţia angajatorului pentru fondul de garantare”. cu indemnizaţiile de detaşare. deplasare. • 6454 “contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli profesionale”. transferurile de bunuri cu titlu gratuit. pe bază de documente justificative. • 6453 “contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de sănătate”. Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale se realizează cu ajutorul contului 658 “alte cheltuieli operaţionale”. Aceştia pot efectua deplasările şi fără a primi avans. cont care se debitează cu valoarea transferurilor cu titlu gratuit de bunuri ale instituţiei şi cu valoarea neamortizată a activelor fixe corporale şi necorporale. amortizabile cedate iar la finele lunii se creditează prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial. iar în urma decontării cheltuielilor. angajaţii pot primi avansuri de trezorerie pe care le decontează după efectuarea deplasării. 6452 “contribuţia angajatorului la fondul de şomaj”. Pentru deplasări şi detaşări.4 Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale În categoria altor cheltuieli operaţionale se includ: valoarea despăgubirilor. valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate. iar la finele lunii se creditează prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial. amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite. • 6455 “contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii”. detaşare” evidenţiază cheltuielile efectuate de angajaţi cu deplasările şi detaşările efectuate în interesul de serviciu. Conturile din grupa 64 “cheltuieli cu personalul” se debitează în cursul lunii cu salariile brute calculate şi datorate personalului (pentru luna precedentă) cu contribuţiile angajatorilor la asigurările şi protecţia socială. primesc banii de deplasare. . cedate sau scoase din activ. valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale sau necorporale.27 6451 “contribuţia angajatorului la asigurările sociale”.2.

Dintre toate tipurile de cheltuieli financiare prezentate mai sus în cadrul instituţiei analizate pentru prezenta lucrare se regăsesc doar cheltuielile aferente diferenţelor de curs valutar rezultate din reevaluarea disponibilităţilor nerambursabile puse la dispoziţia acesteia pentru desfăşurarea proiectelor de dezvoltare a activităţii. dar aceste cheltuieli apar şi atunci când se înregistrează facturile cu facilităţi pentru persoanele cu handicap (bilete pentru transportul în comun în judeţ şi în afara judeţului). cont care se debitează cu diferenţele de curs valutar rezultate din reevaluarea disponibilităţilor în valută. alte cheltuieli. În categoria cheltuielilor financiare sunt incluse cheltuielile cu dobânzile.6 Contabilitatea altor cheltuieli finanţate din buget În categoria altor cheltuieli finanţate de la buget sunt incluse: subvenţiile. transferuri interne. 2. ajutoare sociale. pierderi din creanţe legate de participaţii. dobânzile aferente împrumuturilor primite.2. cont care se debitează cu valoarea indemnizaţiilor plătite persoanelor cu handicap cu mandate poştal sau prin cont în bancă deschis de acestea şi cu valoarea facturilor de facilităţi pentru persoanele cu handicap trimise de transportatori iar la finele lunii se creditează prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial. determinate de activitatea financiară a instituţiei. transferurile curente între unităţi ale administraţiei publice. transferuri în străinătate.28 2. Contabilitatea cheltuielilor cu ajutoarele sociale se realizează cu ajutorul contului 677 “ajutoare sociale”. de către diferite organisme naţionale şi internaţionale.5 Contabilitatea cheltuielilor financiare Cheltuielile financiare sunt descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare. asigurări sociale. diferenţele de curs valutar rezultate în urma reevaluării disponibilităţilor datoriilor şi creanţelor în valută. . transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. Contabilitatea cheltuielilor din diferenţe de curs valutar se realizează cu ajutorul contului 665 “cheltuieli din diferenţe de curs valutar”. etc.2. Dintre toate cheltuielile finanţate de la buget prezentate mai sus în cadrul instituţiei analizate se regăsesc doar cheltuielile aferente ajutoarelor sociale (indemnizaţii) pe care aceasta le plăteşte persoanelor cu handicap din fondurile primite de la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. reevaluare ce se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru şi se creditează la finele perioadei prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial.

Berheci.2 “cheltuieli privind amortizarea instalaţiilor tehnice. Ed. cu caracter reversibil sau ireversibil. a influenţei factorilor de mediu şi a progresului tehnic. 2002. Scorţescu. Toma. pagina 85 . • 6811. În general. D. 6811 “cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”. alocaţii bugetare cu 17 E.N. 2. după natura şi sursa lor. transferuri. biroticii”. Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. Pentru evidenţa cheltuielilor ocazionate de amortizări în cadrul instituţiei analizate se foloseşte contul din clasa 68 “cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”. Gh. C. Contul 6811 “cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale şi se creditează la finele perioadei prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial. venituri din contribuţii de asigurări.1 “cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor necorporale”. mijloacelor de transport şi animalelor”. Dumitrean. venituri din producţia de active fixe. • 6811. Mardiros. Sedcom Libris. subvenţii. • finanţări. imobilizările de natura mijloacelor fixe se depreciază definitiv ca urmare a utilizării în activitatea de exploatare. veniturile pot fi grupate astfel: • venituri din activităţi de exploatare.3 “cheltuieli privind amortizarea mobilerului. Contabilitate Financiară I. finanţări. Acest tratament este impus de aplicarea prudenţei în evaluare şi se concretizează în cheltuieli17. • venituri financiare.7 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările Unele elemente ce formează patrimoniul pot înregistra în timp deprecieri. cont ce se desparte pe trei analitice: • 6811.3 Contabilitatea veniturilor instituţiei publice Având în vedere cerinţele standardelor privind situaţia performanţei financiare a instituţiilor.29 2.2. Iaşi. depreciere care este înregistrată în contabilitate sub forma amortizării. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. I. venituri financiare. alte venituri operaţionale. aparaturii. venituri nefiscale. venituri fiscale.

Ed. Lumina Lex. • paragraful. Structura contului de venituri va fi următoarea: • simbolul contului din planul de conturi. valoarea tichetelor de masă neutilizate. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. transferuri. • grupa 74 “venituri din contribuţii de asigurări”. 18 *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Bucureşti. • grupa 77 “finanţări. venituri extraordinare18. • capitolul. • grupa 71 “venituri din alte activităţi operaţionale”. • grupa 73 “venituri fiscale”. sume datorate de personal ce devin venituri ale unităţii. În cadrul instituţiei publice analizate pentru prezenta lucrare de disertaţie din toate categoriile de venituri prezentate mai sus se regăsesc. • grupa 75 “venituri nefiscale”. 2006. veniturile din diferenţele de curs valutar. • grupa 72 “venituri din producţia de active fixe”.3. venituri din provizioane. venituri din creanţe reactivate. subvenţii. • grupa 76 “venituri financiare”. toate acestea se constituie în venituri din alte activităţi operaţionale. 2. • subcapitolul. Conturile de venituri şi finanţări reflectă veniturile operţionale şi financiare obţinute de instituţie şi se regăsesc în clasa 7 de conturi “conturi de venituri şi finanţări” care se împarte pe următoarele grupe de conturi: • grupa 70 “venituri din activităţi economice”.30 destinaţie specială. veniturile proprii. din fonduri externe nerambursabile şi din fonduri cu destinaţie specială. venituri din datorii prescrise sau anulate. • grupa 78 “venituri din provizioane”. veniturile din dobânzi aferente fondurilor externe nerambursabile obţinute de către instituţie prin intermediul proiectelor desfăşurate şi finanţările de la bugetul local. instituţiile publice pot folosi şi alte surse de finanţare precum: venituri din vânzarea activelor fixe. • bugetul căruia îi aparţine venitul. fonduri cu destinaţie specială”. fonduri cu destinaţie specială. • grupa 79 “venituri extraordinare”. pagina 76 .1 Contabilitatea veniturilor din alte activităţi operaţionale Pentru desfăşurarea activităţii lor.

• 765 “venituri din diferenţe de curs valutar”. M. • 767 “sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar”. S. astfel: • se varsă la bugetul finanţator şi cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv. C. iar aceste venituri majorează bugetul de venituri şi cheltuieli şi sunt folosite pentru plata unor facturi de alimente. Şendroiu. Gisberto Chiţu. contul se creditează cu sumele primite de la persoanele asistate care se află în Centrele de Îngijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice din subordinea instituţiei.2 Veniturile financiare Veniturile financiare sunt venituri ale instituţiei publice provenite din activitatea financiară desfăşurată de aceasta. Din această grupă fac parte următoarele conturi: • 763 “venituri din creanţe imobilizate”. 2005. C. pentru instituţiile finanţate integral de la buget. Tudorache. în funcţie de modul de finanţare al acestora. Contabilitatea instituţiilor publice după noul sistem contabil. 2. Bucureşti. urmând a se utiliza potrivit legii. • 764 “venituri din investiţii financiare cedate”. Pitulice. Glăvan. Din toate categoriile de venituri prezentate mai sus în cadrul contabilităţii instituţiei analizate se regăsesc doar veniturile din diferenţele de curs valutar. Irecson. pagina 434 . • majorează bugetele de venituri şi cheltuieli în cazul instituţiilor finanţate din venituri proprii sau din venituri proprii şi subvenţii de la buget19. Pentru evidenţierea în contabilitate a acestor venituri se foloseşte contul 719 “alte venituri operaţionale”. Ed. • 769 “sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi”. • 766 “venituri din dobânzi”. Din toate categorile de venituri prezentate mai sus în cadrul instituţiei analizate se regăsesc doar veniturile din sume datorate (contribuţii) de persoanele ce se află în îngrijire în cadrul Centrelor de Îngijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice din subordinea instituţiei. pe bază de angajament de plată semnat de către acestea şi se debitează la finele perioadei prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial.3.31 Aceste venituri se utilizează diferit de către instituţiile publice. • 768 “alte venituri financiare”. veniturile din dobânzi aferente fondurilor externe 19 A.

3. Finanţarea propriu-zisă din credite bugetare se realizează în două moduri şi anume: • pentru plăţi nete de casă. Aceste venituri apar în momentul efectuării raportărilor financiare şi sunt determinate de cursul valutar mai mic decât cel de la raportarea anterioară. care cuprind totalitatea operaţiunilor prin care trezoreriile eliberează numerar instituţiei publice ce are contul deschis la aceasta sau plăţile prin virament efectuate de trezorerie în numele instituţiei către terţi. • integral din venituri proprii. de forţă de muncă.3 Finanţările Finanţarea instituţiilor publice potrivit legislaţiei în vigoare se poate asigura astfel: • integral din bugete. • alte surse de finanţare respectiv fonduri externe nerambursabile. de către diferite organisme naţionale şi internaţionale. 2. pentru disponibilităţile nerambursabile puse la dispoziţia acesteia pentru desfăşurarea proiectelor de dezvoltare a activităţii. • din venituri proprii şi subvenţii acordate de la diversele bugete. operaţie care se referă la acoperirea cheltuielilor instituţiilor publice legate de consumurile de materiale. .32 nerambursabile obţinute de către instituţie prin intermediul proiectelor desfăşurate. reevaluare ce se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru şi cu dobânzile aferente disponibilităţilor în valută calculate la sfârşitul fiecărei luni şi se debitează la finele perioadei prin repartizare asupra contului de rezultate patrimonial. disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale. Contul 766 “venituri din dobânzi” este utilizat pentru reflectarea veniturilor din dobânzi în momentul generării lor şi nu al încasării. Contul 765 “venituri din diferenţe de curs valutar” evidenţiază veniturile rezultate din reevaluarea disponibilităţilor nerambursabile puse la dispoziţia acesteia pentru desfăşurarea proiectelor de dezvoltare a activităţii. • pentru efectuarea cheltuielilor efective ale instituţiei. etc. de către diferite organisme naţionale şi internaţionale. operaţii efectuate pe baza cecurilor sau a ordinelor de plată primite de trezorerie de la instituţia publică. Conturile de venituri financiare se creditează cu diferenţele de curs valutar rezultate din reevaluarea disponibilităţilor în valută. de energie.

33 Conturile utilizate pentru evidenţierea finanţărilor. Contul de finanţare de la buget este contul cu ajutorul căruia instituţia publică finanţată de la bugetul local ţine evidenţa plăţilor efectuate din creditele bugetare. deplasări. 05 “bunuri de natura obiectelor de inventar”. • 7702. deschise pentru realizarea sarcinilor prevăzute ăn buget. • 776 “finanţare cu destinaţie specială”.3. • 778 “venituri din cofinaţare de la buget aferentă programelor sau proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile”.20 “finanţarea bunurilor şi serviciilor”: 01 “bunuri şi servicii”. 03 “hrană”. iar pentru fiecare categorie de buget în parte contul 770 se împarte în analitice de la 7701 până la 7705. transferurilor şi alocaţiilor bugetare sunt: • 770 “finanţare de la buget”. 04 “medicamente şi materiale sanitare”.10 “finanţarea cheltuielilor de personal”: 01 “cheltuieli cu salariile”.1 Finanţarea de la buget Finanţarea de la buget poate fi din unul dintre bugetele: de stat. • 774 “finanţare din fonduri externe nerambursabile”. Deoarece instituţia analizată este finanţată de la bugetul local. • 779 “venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”. 06 “detaşări. În cadrul instituţiei publice analizate din toate categoriile de finanţări prezentate mai sus se regăsesc doar: finanţarea de la buget. • 771 “finanţare pe baza unor acte normative speciale”. local. • 773 “venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”. al asigurărilor sociale de stat. 11 “cărţi. contul de finanţare de la buget folosit este 7702 “finanţare de la bugetele locale”. 03 “asigurări sociale”. 2. materiale documentare”. subvenţiilor. 02 “reparaţii curente”. transferări”. finanţarea din fonduri externe nerambursabile şi fondurile cu destinaţie specială. 12 . • 772 “venituri din subvenţii”. al asigurărilor pentru şomaj sau al Fondului naţional unic de asigurări sociale de stat. publicaţii.3. Contabilitatea analitică a finanţării de la buget se ţine pe articole şi aliniate în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol al clasificaţiei bugetare şi împarte contul 7702 în cinci subcategorii care la rândul lor se defalcă în funcţie de clasificaţia bugetară astfel: • 7702.

14 “protecţia muncii”. iar în debitul contului se înregistrează sumele recuperate din finanţarea anului curent (reconstituiri ale creditelor bugetare) şi prin repartizarea asupra contului de rezultate patrimonial.3. sume virate altor unităţi pentru executarea unor operaţii de mandat. Acest cont poate fi detaliat pe două conturi sintetice de gradul II: • 7741 “finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani”.55 “alte transferuri” – 01 “susţinere programe cu finanţare nerambursabilă”. prin natura lor. • 7702. • 7702. pentru lucrări executate şi servicii prestate. reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări şi lucrări cu plata în rate şi pentru alte obligaţii. • 7742 “finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natură”. obiecte de inventar. • 7702. 13 “pregătire profesională”. 2. sume achitate reprezentând contribuţii ale instituţiei şi ale angajaţilor acesteia.57 “asistenţă socială” – 01 “ajutoare sociale”. 30 “alte cheltuieli”.3. sumele plătite din contul de finanţare care. se înregistrează direct pe contul de cheltuieli. sumele virate pentru deschiderea acreditivelor pentru procurarea de bunuri. plăţile pentru aprovizionări de materiale. animale.71 “finanţarea activelor” – 01 “active fixe”. cont care se creditează cu contribuţiile provenite din finanţare externă nerambursabilă şi se debitează cu sumele rămase disponibile din finanţarea externă nerambursabilă şi sumele cheltuite repartizate asupra contului de rezultate patrimonial. timbrelor fiscale şi poştale.3.3 Fonduri cu destinaţie specială . 2. Contul cu care se realizează evidenţa finanţărilor din fonduri externe nerambursabile este contul 774 “finanţarea din fonduri externe nerambursabile”. bonurilor valorice plătite din cont. valoarea tichetelor de călătorie. În creditul contului 7702 se înregistrează ridicarea unor sume din cont în scopul efectuării plăţilor prin caserie.2 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile Finanţarea din fonduri externe nerambursabile reprezintă sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă de la instituţiile financiare externe ca urmare a proiectelor şi programelor de finanţare susţinute de instituţie.3.34 “consultanţă şi expertiză”.

pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Fondul de rulment se constituie din excedentul anual al bugetului local care se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. • fondul de risc. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. în creditul contului se înregistrează creanţele faţă de persoanele fizice şi juridice ce au obligaţia participării la aceste fonduri. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Aplicaţie practică privind cheltuielile. • cote defalcate din impozitul pe venit. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar. • sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. iar în debitul contului se înregistrează repartizarea acestor fonduri asupra contului de rezultate patrimonial. • fondul de rulment. veniturile şi finanţările instituţiei publice . Fondurile mai sus menţionate sunt: • taxe speciale. privind finanţele publice locale. • sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe.35 La nivelul unităţilor administrativ teritoriale se constituie o serie de fonduri în afara bugetului local. Contul 766 “fonduri cu destinaţie specială” evidenţiază veniturile instituţiei provenite din fonduri cu destinaţie specială. ca urmare a prevederilor legii 108/2004 pentru aprobarea OUG 45/2003. precum şi sumele încasate direct pentru aceste fonduri. În cadrul instituţiei analizate dintre toate fondurile prezentate mai sus se regăseşte numai fondul de rulment.

118.00 51.50 123.37 199.911.318. în luna decembrie a anului 2007.98 19. veniturile şi finanţările sunt redate de registrul jurnal prezentat mai jos: 6021 = 3021 se înregistrează consumul de materiale consumabile (furnituri de birou şi materiale de curăţenie) 6022 = 3022 se înregistrează consumul de combustibili 6024 = 3024 se înregistrează consumul de piese de schimb şi de carburanţi 6026 = 3026 se înregistrează consumul de furaje 6027 = 3027 se înregistrează consumul de hrană în centrele din subordinea instituţiei 6028 = 3028 se înregistrează consumul de: materiale cu caracter funcţional.94 686.36 În cadrul instituţiei studiate.13 133.559.911. accesorii de pat şi alte obiecte de inventar) 606 = 361 se înregistrează lipsurile de animale şi păsări cauzate de calamităţi 610. alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare 6029 = 3029 se înregistrează consumul de medicamente şi materiale sanitare 603 = 303 se înregistrează consumul de materiale de natura obiectelor de inventar (uniforme.318.68 51.68 .95 533.761. echipament.42 133.94 19.13 39.00 40.473.302.559.30 686.3 = 401 39.948.948.30 129.50 40.42 129.98 123.473. lenjerie.95 533.761. fluxurile contabile privind cheltuielile. cărţi şi publicaţii.118.302.37 199.

425.530.00 36.00 292.220. cablu.00 .37 610.307.00 36.20 se înregistrează plata taxelor poştale aferente indemnizaţiilor plătite.499.507.425.40 196.722.62 1.62 111.507.317.875.530. radio.875.049.33 264.18 35.499.220. prin mandat poştal 641 = 421 se înregistrează drepturilor cuvenite salariaţilor pentru munca depusă 26.317.307.00 1. persoanelor cu handicap.18 35.31 28.50 68.4 = 401 se înregistrează facturile cu energia şi apa consumate 611 = 401 se înregistrează facturile de reparaţii emise de furnizori 614 = 542 se înregistrează justificarea avansurilor spre decontare 622 = 401 se înregistrează primirea unei unei facturi ce priveşte o expertiză tehnică 626 = 401 se înregistrează facturile ce privesc efectele poştale.92 26.049.50 111.33 25.92 264.63 25.40 68.31 196. internet 627 = 515 se înregistrează cheltuielile cu serviciile bancare aferente fondurilor externe nerambursabile 628 = 401 se înregistrează facturile de pregătire profesională şi de consultanţă 629 = 7702.63 28.00 6451 = 4311 se înregistrează contribuţia instituţiei pentru asigurări sociale 6452 = 4371 292. telecomunicaţii.722.

00 104.49 113.679.80 13.19 46.679.42 .11 46.49 51.610.00 32.38 se înregistrează contribuţia instituţiei la fondul de şomaj 6453 = 4313 se înregistrează contribuţia instituţiei pentru asigurările sociale de sănătate 6454 = 4315 se înregistrează contribuţia instituţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale 6455 = 4317 se înregistrează contribuţia instituţiei pentru concedii şi indemnizaţii 6456 = 4373 se înregistrează contribuţia instituţiei la fondul de garantare 646 = 542 se înregistrează cheltuieli cu indemnizaţia de delegare (diurne) 658 = 212 se înregistrează cheltuielile rezultate în urma scoaterii din evidenţă a unui mijloc de transport neamortizat integral 665 = 515 se înregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor externe nerambursabile 666 = 515 se înregistrează dobânzile aferente disponibilităţilor externe nerambursabile 677 = 401 se înregistrează primirea de facturi ce privesc transportul persoanelor cu handicap 6811 = 21 se înregistrează amortizarea 104.00 8.20 12.713.336.00 7.00 32.11 1.283.105.524.283.336.713.42 51.622.80 1.622.00 8.610.00 7.20 12.19 113.00 13.105.524.

39 activelor fixe 461.20 = 719 se înregistrează creanţele de încasat de la persoanele asistate (contribuţii întreţinere) 515 = 765 se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor externe nerambursabile 515 = 766 se înregistrează dobânzile aferente disponibilităţilor externe nerambursabile % = 7702.10 421, 423, 427, 431, 437, 444 .... se înregistrează plăţi în legătură cu personalul (salarii, contribuţiile angajaţilor, contribuţiile instituţiei, şi altele) 401 = 7702.20 se înregistrează plăţi ce privesc bunurile si serviciile contractate 401 = 7702.55 se înregistrează plăţi din contul de susţinere a programelor cu finaţare nerambursabilă (T.V.A.-ul facturilor ce se plătesc din disponibilităţile externe nerambursabile) 677 = 7702.57 se înregistrează plata indemnizaţiilor aferente persoanelor cu handicap 404 = 7702.71 26.388,90 26.388,90

31.222,71

31.222,71

128,39

128,39

3.794.863,60

3.794.863,60

3.391.036,80 78.791,21

3.391.036,80 78.791,21

2.432.096,60

2.432.096,60

43.260,69

43.260,69

se înregistrează plata unor furnizori de active fixe

40 515 = 774 se înregistrează primirea unor contribuţii provenite din finanţare externă nerambursabilă % 6021 6022 6024 6026 6027 6028 6029 603 606 610.3 610.4 611 614 622 626 627 628 629 641 6451 6452 6453 6454 6455 6456 646 658 665 666 677 6811 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli 121 = 5.086,54 5.086,54

4.403.753,37 39.318,13 133.302,42 129.118,37 199,95 533.559,30 686.948,94 19.761,98 123.473,50 40,00 51.911,68 26.317,92 264.507,33 25.307,18 35,63 28.875,31 196,40 68.425,50 111.220,62 1.499.530,00 292.049,00 36.722,00 104.679,00 7.336,00 32.524,00 8.283,00 13.610,20 12,80 1.622,11 46,19 113.105,49 51.713,42

% 719 765 766 7702.10

=

121 26.388,90 31.222,71 128,39 3.794.863,60

9.797.788,90

41 7702.20 7702.55 7702.57 7702.71 774 se înregistrează închiderea conturilor de venituri şi finanţări 3.391.036,80 78.791,21 2.432.096,60 43.260,69 5.086,54

Conform ultimelor două articole contabile prezentate mai sus rezultatul patrimonial al instituţiei este un deficit, cheltuielile depăşesc veniturile, acestă situaţie se poate datora şi faptului că unele cheltuieli provin şi din exerciţiile anterioare în timp ce veniturile / finanţările privesc doar exerciţiul în curs. Pentru o evidenţă mai analitică a conturilor de venituri şi cheltuieli acestea sunt însoţite de unele simboluri pentru a diferenţia sursele de provenienţă: de la buget .01, din fonduri externe nerambursabile .08, la fel se întâmplă şi în cazul contului de rezultate patrimonial.

• analiza eficienţei cheltuielilor. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii. deoarece fiind o instituţie publică. 3 Analiza cheltuielilor şi veniturilor instituţiei publice Analiza cheltuielilor reprezintă o etapă premergătoare diagnosticării performanţelor întreprinderii. 3. unitatea are puţin motive pentru utilizarea lor. Obiectivele analizei cheltuielilor sunt următoarele: • analiza structurii cheltuielilor. Veniturile operaţionale deţin şi ele o pondere mare şi se compun în cadrul instituţiei analizate din: finanţări şi alte venituri operaţionale. energie şi apă. Analiză economico-financiară.42 Cap. Analiză economico-financiară. Cheltuielile operaţionale deţin cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor şi reprezintă expresia valorică a consumului de resurse materiale şi a prestărilor de serviciide terţi şi se compun din21: • materii prime şi materiale. pagina 297 . Mironiuc. care explică formarea rezultatului exerciţiului în urma comparării veniturilor cu cheltuielile care sunt expresia consumurilor materiale. pagina 190 21 L. deoarece facilitează înţelegerea rezultatelor sale în corelaţie directă cu dinamica. Ed. • obiecte de inventar. • amortizare. • combustibil. 2004. structura şi eficienţa cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţii. Cheltuielile şi veniturile financiare deţin o pondere exterm de mică în totalul cheltuielilor şi veniturilor. Contul de rezultate patrimonial împarte cheltuielile şi veniturile în trei categorii: operaţionale. financiare şi umane efectuate20. Spătaru. Acestea sunt folosite doar în 20 M. Iaşi. • alte cheltuieli operaţionale. Economică. Ed. Bucureşti. 2006. financiare şi excepţionale. • analiza principalelor elemente de cheltuieli. iar în cadrul instituţiei analizate se regăsesc doar primele două categorii. Sedcom Libris.1 Analiza structurii cheltuielilor Analiza structurii cheltuielilor are la bază informaţiile oferite de Contul de rezultate patrimonial. • lucrări şi servicii prestate de terţi.

86 16. Analiza structurii cheltuielilor şi veniturilor implică determinarea ponderii fiecărei categorii de cheltuieli şi venituri în totalul cheltuielilor şi veniturilor conform relaţiilor: SChi = (Chi /Cht) * 100 (%) SVi = (Vi/Vt) * 100 (%)22 Nr. pagina 110 . Diagnostic economico-financiar.18 34834 53690 40 3487 4 98 5378 8 Tabelul 1 Analiza structurii cheltuielilor şi veniturilor Analiza factorială a structurii cheltuielilor 1. Metodologie.06 24.59 51.58 0.86 0.19 1.89 0.35 6625 12214 2691 4531 21192 26920 24 - 9887 24160 445 581 40864 68406 171 109 4103 6851 5 5 34626 53415 208 275 99. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Indicatori Cheltuieli privind stocurile Chs Cheltuieli cu lucrările şi serviciile Chl Cheltuieli cu personalul Chp Alte cheltuieli operaţionale Achop Alte cheltuieli finanţate de la buget Achbug Cheltuieli cu amortizările Cha Cheltuieli operaţionale Chop Cheltuieli financiare Chfin Cheltuieli totale Cht Finanţări F Alte venituri operaţionale Avop Venituri operaţionale Vop Venituri financiare Vfin Venituri totale Vt 2006 2007 -mii leiS2006 (%) S2007 (%) 17. Iaşi. 2004.40 0.43 cazul disponibilităţilor externe nerambursabile pentru care se calculează dobânzi şi diferenţe de curs valutar (favorabile şi nefavorabile).16 6.62 39.49 0.60 99. Studii de caz.21 6. Petrescu. Ed.85 99.84 0.82 0. Sedcom Libris.32 0. analiza structurii cheltuielilor operaţionale treapta I 22 S.51 99.11 99.09 99.42 35.

66.(171 / 41035) * 100 = 0.15 % .58 = .26 % ∆ Chfin = (Chfin 1 /Cht 0) * 100 .96 % ∆ Achop = [(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0 +Achop 1 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0]* 100 .27 .(Chop 0 /Cht 0) * 100 = (68406 / 41035) * 100 .84 .70 .(40864 / 41035) * 100 = 134.(40864 / 41035) * 100 = 166.36 .42 = -0.99.33 = 67.0.62 + 4.SChop 0 = 99.54 .86 = 0.66.[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = = (55135 / 41035) *100 .0.16 .44 SChop = (Chop /Cht) * 100 SChop 0 = (Chop 0 /Cht 0) * 100 = (40864 / 41035) * 100 = 99.70 = .12 .58 = 13.99. analiza structurii cheltuielilor financiare SChfin = (Chfin /Cht) * 100 SChfin 0 = (Chfin 0 /Cht 0) * 100 = (171 / 41035) * 100 = 0.20 .84 .58 = 13.91 .58 = 67.49 % ∆ Chp= [(Chs 0 +Chl 0 +Chp 1 +Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 .12 % /Cht 1) * 100 .42 = .(Chfin 0 /Cht 0) * 100 = (109 / 41035) * 100 .78 + 0.166.58 = 4.58 % SChop 1 = (Chop 1 /Cht 1) * 100 = (68406 / 68515) * 100 = 99.26 % ∆ Chop = (Chop 1 /Cht 0) * 100 .(68406 / 41035) * 100 = 99.12 % treapta II Chop = Chs + Chl +Chp +Achop+ Achbug +Cha ∆ Chs = [(Chs 1 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 .99.0.06 + 34.99.86 % ∆ SChop = ∆ Chop + ∆ Cht = 67.99.62 % ∆ Chl = [(Chs 0 +Chl 1 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 .(40864 / 41035) * 100 = 99.33% ∆ Chop = ∆ Chs + ∆ Chl + ∆ Chp + ∆ Achop + ∆ Achbug + ∆ Cha = 13.[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = = (40840 / 41035) *100 .[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = (46592 / 41035) *100 .07 .84 % ∆ SChop = SChop 1 .96 .[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = (42704 / 41035) *100 .99.0.(40864 / 41035) * 100 = 99.(Chop 1 /Cht 0) * 100 = (68406 / 68515) * 100 .[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = (46453 / 41035) *100 .16 % 1 ∆ Cht = (Chop ∆ SChfin = SChfin 1 .(40864 / 41035) * 100 = 104.99.42 % SChfin 1 = (Chfin 1 /Cht 1) * 100 = (109 / 68515) * 100 = 0.SChfin 0 = 0.(40864 / 41035) * 100 = 113.49 + 13.58 = 34.26 % 2.52 .78 % ∆ Cha = [(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 1) /Cht 0] * 100 .99.0.(40864 / 41035) * 100 = 113.58 = 0.58 = 0.06 % ∆ Achbug = [(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0 +Achop 0 + Achbug 1 +Cha 0) /Cht 0]* 100 .[(Chs 0 +Chl 0 +Chp 0+Achop 0 + Achbug 0 +Cha 0) /Cht 0] * 100 = (41000 / 41035) *100 .

45 ∆ Cht = (Chfin 1 /Cht 1) * 100 .54. 0.76 .07 % ∆ Vfin = (Vfin 1 /Vt 0) * 100 .(Chfin 1 /Cht 0) * 100 = (109 / 68515) * 100 .(Vop 0 /Vt 0) * 100 = (53690 / 34874) * 100 .27 = -0.32%) .18 .0.99.95 = -54.0.06 ∆ Vt = (Vop 1 /Vt 1) * 100 .[(F0 + Avop 0) / Vt 0] * 100 = (53623 / 34874) * 100 .07 % 4.89 % SVop 1 = (Vop 1 /Vt 1) * 100 = (53690 / 53788) * 100 = 99.28 = .99.0.SVop 0 = 99.17.07 Din datele tabelului se poate observa că predomină cheltuielile operaţionale şi că acestea au o pondere în creştere de la un an la altul (99.11 % SVfin 1 = (Vfin 1/Vt 1) * 100 = (98 / 53788) * 100 = 0. 35.06 % treapta II Vop = F + Avop ∆ F = [(F1 + Avop 0) / Vt 0] * 100 .(Vfin 1 /Vt 0) * 100 = (98 / 53788) * 100 (98 / 34874) * 100 = 0.11 % ∆ SChfin = ∆ Chfin + ∆ Cht = -0.08 .(34834 / 34874) * 100 = 153.17 % ∆ Vt = (Vfin 1/Vt 1) * 100 .11 = 0.95 .[(F0 + Avop 0) / Vt 0] * 100 = (34901 /34874) * 100 .0.13 = .87 % ∆ Avop = [(F0 + Avop 1) / Vt 0] * 100 . analiza structurii veniturilor operaţionale treapta I SVop = (Vop /Vt) * 100 SVop 0 = (Vop 0 /Vt 0) * 100 = (34834 / 34874) * 100 = 99.82 .0.58%.82 % ∆ SVop = SVop 1 .(34834 / 34874) * 100 = 100.28 .99. analiza structurii veniturilor financiare SVfin = (Vfin /Vt) * 100 SVfin 0 = (Vfin 0 /Vt 0) * 100 = (40 / 34874) * 100 = 0.87 + 0.89 = 54.(Vfin 0 /Vt 0) * 100 = (98 / 34874) * 100 (40 / 34874) * 100 = 0.(109 / 41035) * 100 = 0.0.10 = 0.(34834 / 34874) * 100 = 153.18 .16 .84 %).0.11 = .18 % ∆ SVfin = SVfin 1 .16%) şi asta deoarece fiind o instituţie publică.82 . iar cheltuielile financiare au o pondere extrem de mică şi în scădere (0.(Vop 1 /Vt 0) * 100 = (53690 / 53788) * 100 . 39.13 % ∆ SVop = ∆ Vop + ∆ Vt = 54. În cadrul cheltuielilor operaţionale o pondere importantă o au cheltuielile cu personalul dar care sunt în scădere de la un an la altul (51.0.06 .19%.35%) şi alte cheltuieli finanţate de la buget care sunt în creştere de la an la an (24. 99.86%.99.(53690 / 34874) * 100 = 99.07 % ∆ Vop = (Vop 1 /Vt 0) * 100 .0.42%. unitatea are puţine motive pentru utilizarea lor.SVfin 0 = 0.15 .0.26 % 3.10 % ∆ SVfin = ∆ Vfin + ∆ Vt = 0.89 = .19 = 54.89 = 53.19 % ∆ Vop = ∆ F + ∆ Avop = 53.89 = 0.11 = 0.153.

66. 0. 13. Din datele tabelului se poate observa că predomină veniturile operaţionale şi că acestea au o pondere în scădere minoră de la un an la altul (99. iar în cadrul acestora o pondere majoritară o au finaţările care aproximativ se menţin de la un an la altul (99. a factorilor care influenţează evoluţia lor şi a ceea ce se poate face pentru reducerea lor şi menţinerea în limite de eficienţă.0.87 % de creşterea finanţărilor cu 18789 mii lei şi cu 0. • ponderea cheltuielilor financiare s-a modificat cu .18%) şi asta deoarece fiind o instituţie publică.49%) în timp ce veniturile financiare au o pondere extrem de mică (0.26 %.0.49 % de creşterea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile cu 1840 mii lei.12 % a fost influenţată: cu 13.11%.40%. . 0.06 % de dispariţia altor cheltuieli operaţionale. dar şi deoarece valoarea acestei indemnizaţii a mai crescut. 99.13 % de creşterea veniturilor totale cu 18914 mii lei.12 % de creşterea cheltuielilor operaţionale cu 27542 mii lei şi cu .10 % creşterea veniturilor totale cu 18914 mii lei.46 deoarece s-a mărit numărul de persoane beneficiare de indemnizaţii pentru handicap.06 % a fost influenţată: cu 53. -0.17 % de creşterea veniturilor financiare cu 58 mii lei şi cu .33% de creşterea cheltuielilor cu amortizările cu 136 mii lei. 3.0. • creşterea cheltuielilor operaţionale cu 67.15 % de creşterea cheltuielilor totale cu 27480 mii lei.62 % de creşterea cheltuielilor cu stocurile cu 5589 mii lei.11 % de scăderea cheltuielilor financiare cu 62 mii lei şi cu . iar scăderea a fost influenţată cu . 34. unitatea are puţin motive pentru utilizarea lor (disponibilităţile externe nerambursabile). • creşterea veniturilor operaţionale cu 54.07 %. 99.82%). Din analiza factorială se pot desprinde următoarele concluzii: • ponderea veniturilor operaţionale s-a modificat cu -0. iar creşterea a fost influenţată cu 0. iar creşterea a fost influenţată cu 67.78 % de creşterea altor cheltuieli finanţate de la buget cu 14723 mii lei. Din analiza factorială se pot desprinde următoarele concluzii: • ponderea cheltuielilor operaţionale s-a modificat cu 0. 4.0.19 % de creşterea altor venituri operaţionale cu 67 mii lei. iar scăderea a fost influenţată cu 54. • ponderea veniturilor financiare s-a modificat cu 0.96 % de creşterea cheltuielilor cu personalul cu 5728 mii lei.86 % de creşterea cheltuielilor totale cu 27480 mii lei.89%.2 Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor urmăreşte evoluţia cheltuielilor.26 %.06 % de creşterea veniturilor operaţionale 18856 mii lei şi cu -54.07 %.

98 ‰ treapa II Cht = Chop + Chfin 23 S.80 ‰ ∆ It = It 1 .(Cht 0/ Vt 0) * 1000 = (68515 / 34874) * 1000 . comparativ cu veniturile totale.1176. Atunci când indicatorul nu se modifică în perioada analizată. -mii leiNr.80 . înseamnă că nu s-au înregistrat modificări la nivelul cheltuielilor şi veniturilor totale. It = (Cht/ Vt) * 1000 (‰)23 Pentru a reflecta eficienţa. Ed.11 1274.47 Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor se realizează cu ajutorul indicatorului cheltuieli totale la 1000 lei venituri. M.09 109 4275. crt 1 2 3 4 5 6 Indicatori Cheltuieli operaţionale Chop Cheltuieli financiare Chfin Cheltuieli totale Cht Venituri operaţionale Vop Venituri financiare Vfin Venituri totale Vt 2006 40864 171 41035 34834 40 34874 2007 I2006 I2007 (‰) (‰) 68406 1173.66 = 97. valoarea indicatorului trebuie sa fie mai mică decât 1000 lei.(41035 / 34874) * 1000 = 1964. determinat. ceea ce se poate explica prin creşterea mai rapidă a veniturilor comparativ cu cheltuielile totale în perioada analizată. respectiv tendinţa crescătoare a indicatorului.64 . Tiparul.1176. 2002 . teorie şi aplicaţii.14 ‰ treapta I ∆ Cht = (Cht 1/ Vt 0) * 1000 .24 68515 53690 98 53788 1176.It 0 = 1273. Indicatorul reflectă creşterea eficienţei atunci când valoarea sa are tendinţă descrescătoare. Situaţia inversă reflectă diminuarea eficienţei cheltuielilor.66 ‰ It 1 = (Cht 1/ Vt 1) * 1000 = (68515 / 53788) * 1000 = 1273.8 0 Tabelul 2 Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor Analiza factorială a eficienţei cheltuielilor la 1000 lei venituri It = (Cht/ Vt) * 1000 It 0 = (Cht 0/ Vt 0) * 1000 = (41035 / 34874) * 1000 = 1176. Analiză economico-financiară. după relaţia.6 6 1273. Mironiuc. pe baza informaţiilor din Contul de rezultat patrimonial. datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale.66 = 787.00 1112. Iaşi. Petrescu.

66 = -1.64 = -3.38 1964. scăderea a fost influenţată cu 787.06 1964. În anul 2007 faţă de 2006 indicatorul analizat a scăzut (din punct de vedere economic).64 = -690.84 = 97.98 ‰ treapta I ∆ Vt = (Cht 1/ Vt 1) * 1000 . dar este o scădere de valoare mai mică.66 = 789.98 ‰ de creşterea cheltuielilor totale cu 27480 mii lei şi cu -690.(41035 / 34874) * 1000 = 1174.8‰.76 ‰ ∆ Chfin = [(Chop 0 + Chfin 1)/ Cht 0] * 1000. ce gestionează fondurile de la buget în domeniul asistenţei sociale.3.690.67 % IVt = [(Vt 1/ Vt 0) * 100 .100] = [(68515/41035) * 100 .26 ‰ ∆ Vt = ∆ Vop + ∆ Vfin = -687.84%).64 = -687. aceasta s-a datorat creşterii cheltuielilor într-un ritm puţin mai rapid (66.98 .100] = [(53788/34874) * 100 .67%) decât ritmul de creştere al veniturilor (64.84 ‰ de creşterea veniturilor totale cu 18914 mii lei.42 1176.78 = 787.(68515 / 34874) * 1000 = 1961.(41035 / 34874) * 1000 = 1966.74 ‰.84 ‰ 0 ∆ It = ∆ Cht + ∆ Vt = 787.(68515 / 34874) * 1000 = 1273.[(Chop 0+ Chfin 0) / Cht ] * 1000 = (68577 / 34874) * 1000 .100] = 66.80 .(Cht 1/ Vt 0) * 1000 = (68515 / 53788) * 1000 .76 .58 .26 = -690.88 1176. . Activitatea instituţiei este ineficientă.78 ‰ ∆ Cht = ∆ Chop +∆ Chfin = 789.84 ‰ treapta II Vt = Vop + Vfin ∆ Vop = [Cht 1 / (Vop 1 + Vfin 0 )] * 1000 . şi aceasta deoarece scopul acesteia nu este de a obţine profit şi asta tocmai pentru că este instituţie publică. Cheltuielile au valori mai mari deoarece acestea provin şi din exerciţiile anterioare în timp ce veniturile şi finanţările privesc doar exerciţiul în curs. Din analiza factorială se poate constata faptul că eficienţa a scăzut (din punct de vedere economic) 91.66‰ şi 1273.1964.[Cht 1 / (Vo p 0+ Vfin 0 )] * 1000 = (68515 / 53730) * 1000 .58 ‰ ∆ Vfin= [Cht 1 / (Vop 0 + Vfin 1 )] * 1000 .1.100] = 64.[(Chop 0+ Chfin 0) / Cht 0] * 1000 = (40973 / 34874) * 1000 .[Cht 1 / (Vo p 0+ Vfin 0 )] * 1000 = (68515 / 34932) * 1000 .14 ‰ ICht = [(Cht 1/ Cht 0) * 100 .84% Din datele tabelului se poate observa că valorile indicatorului pe cei doi ani analizaţi sunt: 1176.48 ∆ Chop = [(Chop 1 + Chfin 0)/ Cht 0] * 1000 .(68515 / 34874) * 1000 = 1277.

pentru care se doreşte creşterea cantitativă a serviciului public. de optim social atunci când: • este posibilă alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare. Toate acestea conduc la bunăstarea vieţii sociale. • It = 1000. deci. • puterea de previziune în cadrul unui orizont de timp stabilit. Diferenţa 1000 . preţuri accesibile plătite de consumatori. care reprezintă de fapt beneficiul obţinut la 1000 de lei venituri. numai astfel este posibil să se realizeze o economie (reducere) de cheltuieli. în raport cu rezultatul final al serviciului public.3 Analiza efectului creşterii (reducerii) cheltuielilor la 1000 lei venituri Pentru a reflecta eficienţa.49 Eficienţa cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiţii. Cu cât economia de cheltuieli este mai mare. 3.It = R reprezintă rata de reducere a indicatorului de eficienţă şi permite determinarea efectului creşterii eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor. • maximizarea utilităţii la consumator. 1000 . cu atât beneficiul va fi mai mare.It = 0.It = . ceea ce permite costuri sociale minime. • modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public în vederea maximizării utilităţilor la consumator. 1000 . Coroborarea acestor aspecte implică minimizarea costurilor obiectivelor de finanţat. dată de satisfacţia performanţelor. creşterea calităţii consumului de bunuri publice şi. comportând şi latura economică (cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost de utilizare).It = R. Economia de cheltuieli se poate determina pe ansambulul veniturilor şi cheltuielilor sau pe categorii de venituri şi cheltuieli. . • It > 1000. 1000 .R. a satisfacţiei consumului public. sub formă de beneficii cau pierderi. nu se înregistrează beneficii sau pierderi. În funcţie de valorile indicatorului cheltuieli la 1000 se înregistrează beneficii sau pierderi astfel: • It < 1000. indicatorul cheltuieli la 1000 lei venituri trebuie să înregistreze valori mai mici decăt 1000 lei. se înregistrează beneficii la 1000 lei venituri. se înregistrează pierderi la 1000 lei venituri.

26 54.24 -176.66) / 1000] * 34874 = -0.8 1273.66 34874 -273.5178.80 53788 Tabelul 3 analiza efectului creşterii / reducerii eficienţei cheltuielilor Analiza factorială a efectului creşterii / reducerii cheltuielilor la 1000 lei venituri B = [(1000 – It) / 1000] * Vt B0 = [(1000 – It 0) / 1000] * Vt 0 = [(1000 – 1176.50 . Petrescu.66) / 1000] * 34874 = -9548.[(1000 – 1273.50 mii lei ∆ B = ∆ It + ∆ Vt = -3387.[(1000 – It 1) / 1000] * Vt 0 = [(1000 – 1273. Ed.50 mii lei ∆ Vt = [(1000 – It 1) / 1000] * Vt 1 .50 = -8566 mii lei În anii 2006 şi 2007 cheltuielile la 1000 lei venituri. 1 2 3 4 Indicator Efectul creşterii / reducerii eficienţei cheltuielilor (B) Rata de reducere a indicatorului de eficienţă (R) Eficienţa cheltuielilor totale (It) Veniturile totale (Vt) 2006 -6161 2007 -14727 Abateri ∆ (%) 139. crt.50 + 6161 = .3387.80) / 1000] * 34874 .24 %.mii lei Nr.66 şi 273.80) / 1000] * 34874 = -14727 + 9548. CECCAR.80) / 1000] * 53788 = -0.04 54.80) / 1000] * 53788 .[(1000 – 1176.66 1176. 24 S. 2006 .8566 mii lei ∆ It = [(1000 – It 1) / 1000] * Vt 0 .6161 mii lei B1 = [(1000 – It 1) / 1000] * Vt 1 = [(1000 – 1273. Scăderea beneficiului aferent veniturilor totale a fost consecinţa scăderii ratei de reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri într-un ritm mai rapid 54.99% (din punct de vedere economic) decât ritmul de creştere a veniturilor 54. depăşesc limita de 1000 lei cu 176.27 * 53788 = -14727 mii lei ∆ B = B1 .80 ceea ce înseamnă că se înregistrează pierderi. Analiză şi diagnostic financiar contabil.17 * 34874 = .B0 = -14727 + 6161 = .[(1000 – It 0) / 1000] * Vt 0 = [(1000 – 1273.50 Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1000 lei venituri se determină cu ajutorul relaţiei: B = (R/1000) * Vt = [(1000 – It) / 1000] * Vt24 . Bucureşti.50 = -5178.99 8.

pagina 125 26 S. Mironiuc. Ponderea cheltuielilor materiale se determină cu ajutorul relaţiei: SChm = (Chm /Chop) * 100 (%)25. Tiparul.21 1. Din analiza factorială rezultă că efectul creşterii cheltuielilor a crescut cu 8566 mii lei.4 Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale sunt reprezentate de: cheltuieli cu materialele consumabile.51 Scăderea ratei de reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri a fost consecinţa scăderii eficienţei acestor cheltuieli. 2004. 3. crt 1 2 3 25 Indicatori Cheltuieli privind stocurile Chs Cheltuieli cu energia şi apa Chea Cheltuieli cu amortizările Cha 2006 6625 588 445 2007 12214 733 581 S2006 (%) 16.mii leiNr.50 mii lei de creşterea veniturilor totale. 2002 . Analiza eficienţei cheltuielilor materiale se realizează cu ajutorul indicatorului cheltuieli materiale la 1000 lei venituri operaţionale. Petrescu. Sedcom Libris.85 S. cheltuieli privind energia şi apa. Iaşi. iar relaţia de calcul este următoarea: Im = (Chm/ Vop) * 1000 (‰)26 .07 0. alte cheltuieli materiale. Ed. M. Iaşi. care s-a concretizat în creşterea indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri.44 1. teorie şi aplicaţii. Ed.50 mii lei de scăderea eficienţei cheltuielilor totale şi cu 5178. Diagnostic economico-financiar. Analiză economico-financiară. Studii de caz. Cheltuielile materiale se analizează din punct de vedere al structurii şi al eficienţei acestora. creşterea a fost influenţată cu 3387. Analiza structurii cheltuielilor materiale presupune urmărirea ponderii acestora de-a lungul perioadelor de timp pentru care se efectuează analiza.09 S2007 (%) 17.86 1. Metodologie. Petrescu.

18.74 % SChm 1 = (Chm 1 /Chop 1) * 100 = (13528 / 68406) * 100 = 19.219.78 .(Chm 1 /Chop 0) * 100 = (13528 / 68406) * 100 .10 = -13.67 % ∆ Chea = [(Chs 0 + Chea 1 + Cha 0)/ Chop 0] *100 .96 .84 13528 68406 53690 251.04 % treapta I ∆ Chm = (Chm 1 /Chop 0) * 100 .74 = 1.96 ‰ ∆ Im = Im 1 .67 + 0.32 % ∆ SChm = ∆ Chm +∆ Chop = 14.74 = 13.10 .[(Chs 0 + Chea 0 + Cha 0)/ Chop 0] *100 = (13247 / 40864) *100 .(7658 / 10864) * 100 = 33.32 = 1.74 = 14.18.74 99.33.SChm 0 = 19.Im 0 = 251.12 ‰ .(Chm 0 /Chop 0) * 100 = (13528 / 40864) * 100 .[(Chs 0 + Chea 0 + Cha 0)/ Chop 0] *100 = (7803 / 40864) *100 .74 = 0.36 % ∆ Chop = (Chm 1 /Chop 1) * 100 .74 = 0.82 Tabelul 4 Analiza structurii şi eficienţei cheltuielilor materiale Analiza factorială a structurii cheltuielilor materiale SChm = (Chm /Chop) * 100 SChm 0 = (Chm 0 /Chop 0) * 100 = (7658 / 10864) * 100 = 18.96 18.84 = 32.33 % ∆ Chm = ∆ Chs + ∆ Chea + ∆ Cha = 13.(7658 / 10864) * 100 = 19.52 4 5 6 7 Cheltuieli materiale total Chm Cheltuieli operaţionale Chop Venituri operaţionale Vop Eficienţa cheltuielilor materiale Im ‰ 7658 40864 34834 219.10 18.36 % ∆ Cha = [(Chs 0 + Chea 0 + Cha 1)/ Chop 0] *100 .36 + 0.[(Chs 0 + Chea 0 + Cha 0)/ Chop 0] *100 = (7794/ 40864) *100 .04 % Analiza factorială a eficienţei cheltuielilor materiale Im = (Chm/ Vop) * 1000 Im 0 = (Chm 0/ Vop 0) * 1000 = (7658 / 34834) * 1000 = 219.42 18.(7658 / 10864) * 100 = 32.(7658 / 10864) * 100 = 19.78 % ∆ SChm= SChm 1 .89 19.(13528 / 40864) * 100 = 9.78 .13.33 = 14.07 18.78 99.84 ‰ Im 1 = (Chm 1/Vop 1) * 1000 = (13528 / 53690) * 1000 = 251.36 .36 % treapta II Chm = Chs + Chea + Cha ∆ Chs= [(Chs 1 + Chea 0 + Cha 0)/ Chop 0] *100 .

67 % de creşterea cheltuielilor cu stocurile cu 5589 mii lei.100] = [(13528/7568) * 100 .84 = 168.13 % Din analiza datelor din tabelul de mai sus se desprind următoarele concluzii: cheltuielile materiale au o pondere aproximativ redusă în totalul cheltuielilor operaţionale.40 ‰ de creşterea veniturilor operaţionale cu 67 mii lei.13 %).(Chm 0/ Vop 0) * 1000 = (13528 / 34834) * 1000 .36 % de creşterea cheltuielilor cu energia şi apa cu 145 mii lei şi cu 0.75 % IVop= [(Vop 1/ Vop 0) * 100 . • creşterea cheltuielilor materiale a fost influenţată: cu 13. Eficienţa cheltuielilor materiale aferente veniturilor operaţionale mai poate fi explicată şi de faptul că acestea au o pondere aproximativ redusă în totalul cheltuielilor operaţionale.136.32 % de creşterea cheltuielilor operaţionale cu 27542 mii lei. 3.75 %) decât ritmul de creştere a veniturilor operaţionale (54.36 . • eficienţa cheltuielilor materiale a scăzut (din punct de vedere economic) cu 32.100] = 54.53 ∆ Chm = (Chm 1/ Vop 0) * 1000 .5 Analiza cheltuielilor cu personalul . 251.219.36 = -136.52 .388.(13528 / 34834) * 1000 = 251.52 ‰ ∆ Vop = (Chm 1/Vop 1) * 1000 .(7658 / 34834) * 1000 = 388. cheltuielile materiale la 1000 venituri operaţionale sunt eficiente (valorile indicatorului de eficienţă nu depăşesc limita de 1000 de lei) 219. scăderea a fost influenţată cu 168.12 ‰.52 ‰ de creşterea cheltuielilor materiale cu 5780 mii lei şi cu -136.40 ‰ ∆ Im = ∆ Chm + ∆ Vop = 168. cheltuielile materiale cu crescut într-un ritm mai rapid (78. cheltuielile materiale au crescut atât în valoare absolută cât şi în pondere. iar în cadrul acestora o pondere importantă o au cheltuielile cu stocurile. cu 0.96.100] = 78.96 .40 = 32.33 % de creşterea cu 136 mii lei a cheltuielilor cu amortizarea.12 ‰ IChm = [(Chm 1/ Chm 0) * 100 .04 %.(Chm 1/ Vop 0) * 1000 = (13528 / 53690) * 1000 . creşterea a fost influenţată cu 14.100] = [(53690/34834) * 100 .84. Din analiza factorială se desprind următoarele concluzii: • ponderea cheltuielilor materiale s-a modificat cu 1.36 % de creşterea cheltuielilor materiale cu 5780 mii lei şi cu -13.

Iaşi. 2004..mii leiNr. Sedcom Libris. asigurările şi protecţia socială sunt dependente ca mărime de valoarea fondului de salarii. Analiză economico-financiară. Petrescu. Obiectivele analizei cheltuielilor cu personalul vizează: ponderea acestora în totalul cheltuielilor de exploatare. reglementate de legislaţia în vigoare • după formele de salarizare practicate: legate direct de rezultatele activităţii desfăşurate. pagina 135 28 M. Diagnostic economico-financiar. Fondul de salarii se determină după următoarea relaţie: Fs = N * Sa28 Analiza eficienţei cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri operaţionale. Mironiuc. Ed. . dinamica cheltuielilor cu salariile şi factorii care determină modificarea fondului de salarii şi eficienţa cheltuielilor cu personalul.. sporuri acordate pentru condiţii de muncă. teorie şi aplicaţii. Iaşi. pagina 214 29 S. crt.. Fondul de salarii este un indicator ce reflectă cheltuielile cu salariile şi poate fi structurat în funcţie de mai multe criterii: • în raport cu categoriile de personal: personal contractual. Petrescu. vechime în muncă. sau după timpul lucrat. structura cheltuielilor salariale pe categorii de personal şi după formele de salarizare practicate. 2002 .54 Cheltuielile cu personalul includ cheltuielile cu salariile şi cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială şi constituie elementul care reflectă remunerarea muncii. Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor operaţionale se determină cu ajutorul raportului: SChp = (Chp /Chop) * 100 (%)27 Cheltuielile cu salariile. care se determină cu ajutorul relaţiei: Ip = (Chp/ Vop) * 1000 (‰)29 . Sedcom Libris. Analiză economico-financiară. Indicator Cheltuieli operaţionale Chop 2006 40864 2007 68406 1 27 Abateri ∆ 2 (%) 67. Tiparul. Iaşi. premii. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii. 2006. M.40 S. Metodologie. funcţionari publici • în funcţie de competenţă: salarii tarifare. Ed. structura fondului de salarii în funcţie de elementele componente. Ed. Mironiuc. motiv pentru care analiza acestui tip de cheltuieli este îndreptată spre investigarea structurii şi dinamicii fondului de salarii şi a factorilor care determină mărimea fondului de salarii. Studii de caz.

35 .743 53.51 % Analiza factorială a fondului de salarii 1.4 1909.26.02 164.88 27.(21192 / 40864) * 100 = 65.SChp 0 = 39.53 % ∆ SChp = ∆ Chp + ∆ Chop = 14.38 13.85 % SChp 1= (Chp 1/Chop 1) * 100 = (26920 / 68406) * 100 = 39.(Chp 1 /Chop 0) * 100 = (26920 / 68406) * 100 .862 142.76 1497.51.(Chp 0 /Chop 0) * 100 = (26920/ 40864) * 100 .89 16.768 0.65.86 = -12.03 -24.51.88 .88 = -26.09 24.02 % ∆ Chop = (Chp 1/Chop 1) * 100 .55 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Cheltuieli cu personalul Chp 21192 51.12 27.35 20629 6040 2375 160 2215 0.47 54.890 0.85 128.(26920/ 40864) * 100 = 39.53 = -12.86 16232 4856 2086 70 2016 0.4 27.86 = 14.87 15.37 26920 39.58 SChp Salarii Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială Număr salariaţi I Funcţionari publici Nfp II Personal contractual Npc Salariul mediu anual funcţionari publici Sa fp Salariul mediu anual personal contractual Sapc Fondul de salarii funcţionari publici Fsfp Fondul de salarii personalul contractual Fspc Venituri operaţionale Eficienţa cheltuielilor cu personalul Ip Tabelul 5 Analiza cheltuielilor cu personalul Analiza factorială a ponderii cheltuielilor cu personalul SChp = (Chp /Chop) * 100 SChp 0= (Chp 0 /Chop 0) * 100 = (21192 / 40864) * 100 = 51.9 34834 608.57 9.02 .35 .51 % ∆ Chp = (Chp 1 /Chop 0) * 100 . funcţionari publici Fsfp = Nfp * Sa fp .3 53690 501.35 % ∆ SChp = SChp 1 .13 -17.

119 = 263.Npc 0 * Sapc 0 = Sapc 0 (Npc 1 .76 = 88.Sa fp 0) = 160 * 0.(26920 / 34834) * 1000 = 501.40 mii lei Analiza factorială a eficienţei cheltuielilor cu personalul Ip = (Chp/ Vop) * 1000 Ip 0 = (Chp 0/ Vop 0) * 1000 = (21192 / 34834) * 1000 = 608.743 * 199 = 147.97 ‰ Din analiza datelor din tabelul de mai sus se desprind următoarele concluzii: cheltuielile cu personalul au o pondere importantă în totalul cheltuielilor operaţionale.Fsfp 0 = 142.12 + 19.40 . atât ponderea salariilor brute cât şi ponderea cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială au scăzut.90.64 mii lei 2.743 = 1497.40 ‰ ∆ Ip = Ip 1 .30 .Nfp 1 * Sa fp 0 = Nfp 1(Sa fp 1.862 = 1909.890 = 142.76 mii lei Fsfp 1 = Nfp 1 * Sa fp 1 = 160 * 0. personal contractual Fspc = Npc * Sapc Fspc 0 = Npc 0 * Sapc 0 = 2016 * 0. .37 ‰ Ip 1 = (Chp 1/ Vop 1) * 1000 = (26920 / 53690) * 1000 = 501.40 mii lei ∆ Fsfp = Fsfp 1.52 mii lei ∆ Fsfp = ∆ Nfp + ∆ Sa fp = 69.56 Fsfp 0 = Nfp 0 * Sa fp 0 = 70 * 0.21 .Ip 0 = 501.30 mii lei ∆ Fspc = Fspc 1 .12 = 19.64 mii lei ∆ Nfp = Nfp 1 * Sa fp 0 .Nfp 0 * Sa fp 0 = Sa fp 0 (Nfp 1. în anul 2007 faţă de anul 2006 eficienţa cheltuielilor salariale a crescut.97 ‰ ∆ Chp = (Chp 1/ Vop 0) * 1000 .1497.Nfp 0) = 0.81 = -106. dar această pondere este în scădere de la un an la altul.40 .592.90 mii lei Fspc 1= Npc 1 * Sapc 1 = 2215 * 0.(21192 / 34834) * 1000 = 592.03 %).768 = 53.21 = .16 ‰ ∆ Vop = (Chp 1/ Vop 1) * 1000 .Npc 0) = 0.57 = 411.83 + 263.13 %) decât ritmul de creştere a cheltuielilor cu personalul (27.Npc 1 * Sapc 0 = Npc 1(Sapc 1. creşterea s-a datorat creşterii numărului de salariaţi dar şi creşterii salariului pentru fiecare categorie de personal. atât fondul de salarii pentru funcţionarii publici cât şi cel pentru personalul contractual au crescut.83 mii lei ∆ Sapc= Npc 1 * Sapc 1 .(Chp 0/ Vop 0) * 1000 = (26920 / 34834) * 1000 .Fspc 0 = 1909.53. creşterea s-a datorat creşterii veniturilor operaţionale într-un ritm mai rapid (54.57 mii lei ∆ Fspc = ∆ Npc + ∆ Sapc = 147.40 mii lei ∆ Npc = Npc 1 * Sapc 0 .37 = -16.Sapc 0) = 2215 * 0.(Chp 1/ Vop 0) * 1000 = (26920 / 53690) * 1000 .90 = 411.608.12 mii lei ∆ Sa fp = Nfp 1 * Sa fp 1 .16 .52 = 88.81 ‰ ∆ Ip = ∆ Chp + ∆ Vop = -16.738 * 90 = 69.90. dar cea de a doua categorie a scăzut într-un ritm mai rapid decât ritmul de scădere al primei.60.40 .37 = -106.

97 ‰. • fondul de salarii aferent funcţionarilor publici a crescut cu 88. • eficienţa cheltuielilor cu personalul a crescut (din punct de vedere economic) cu 106.02 % de creşterea cheltuielilor cu personalul cu 5728 mii lei şi cu -26.53 % de creşterea cheltuielilor operaţionale cu cu 27542 mii lei.12 mii lei de creşterea numărului de funcţionari publici cu 90 persoane şi cu 19.90.83 mii lei de creşterea personalului contractual cu 199 persoane şi cu 263.57 mii lei de creşterea salariului mediu anual cu 0.119 mii lei.57 Din analiza factorială se desprind următoarele concluzii: • ponderea cheltuielilor cu personalul s-a modificat cu -12.122 mii lei. creşterea a fost influenţată cu -16. scăderea a fost influenţată: cu 14.40 mii lei.51 %. creşterea a fost influenţată cu 147.81 ‰ de creşterea veniturilor operaţionale cu 67 mii lei. Concluzii .64 mii lei.52 mii lei de creşterea salariului mediu anual cu 0.16 ‰ de creşterea de creşterea cheltuielilor cu personalul cu 5728 mii lei şi cu . creşterea a fost influenţată cu 69. • fondul de salarii aferent personalului contractual a crescut cu 411.

acordarea de asistenţă în realizarea şi exercitarea drepturilor lor şi acordarea de sprijin familiei pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului (componenta de protecţie a copilului). în cazul instituţiei analizate intră. Capitolul 2 “Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor instituţiei publice” este structurat pe patru subcapitole: primul subcapitol prezintă noţiuni generale privind cheltuielile. caracteristicile fiecărei funcţii şi compartimentele sau serviciile în cadrul cărora aceste funcţii sunt realizate.26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate şi modificările prin care a trecut aceasta de la un simplu un serviciu de asistenţă socială până la stadiul de Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. familiilor. veniturile proprii reprezentate de contribuţiile persoanelor ce se află în îngrijire în cadrul Centrelor de Îngijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice şi o parte din veniturile financiare. definiţiile acestora. programe. Al patrulea subcapitol prezintă funcţiile instituţiei. deasemenea se precizează şi faptul că pot fi numiţi clienţi ai instituţiei persoanele vârstnice care sunt beneficiare ale serviciilor prestate de către aceasta prin intermediul Centrelor de Îngrijire şi Asistenţă a Persoanelor Vârstnice. veniturile şi finanţările. legea privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. legea contabilităţii). aflate în dificultate şi într-un grad de risc social. baza legală de angajare şi efectuare a cheltuielilor (angajare.58 Prezenta lucrare de disertaţie este structurată pe trei capitole astfel: Capitolul 1 “Prezentarea generală a instituţiei” împărţit în şase subcapitole: primul subcapitol prezintă un scurt istoric al instituţiei anul în care aceasta a luat fiinţă pe baza Ordonanţei de Urgenţă nr. Al treilea subcapitol prezintă structura organizatorică şi funcţională şi organigrama instituţiei. etapele finanţării şi cum poate fi aceasta efectuată. servicii specializate de protejare a persoanelor. Ultimul subcapitol prezintă reglementările legale aplicate în asistenţa socială şi protecţia copilului (legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Al doilea subcapitol prezintă detaliat . Al doilea subcapitol prezintă obiectul de activitate al instituţiei ansamblului de măsuri. legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. lichidare). momentul de recunoaştere în contabilitate a veniturilor se mai precizează şi faptul că în categoria veniturilor. Al cincilea subcapitol prezintă relaţiile de parteneriat ale instituţiei . activităţi profesionale. momentul recunoaşterii cheltuielilor. ordonanţare.furnizorii şi clienţii cu care instituţia are raporturi. lichidare. care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă (componenta de asistenţă socială) şi asigurarea protecţiei copiilor aflaţi în dificultate. grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale. modalităţile de formare a cheltuielilor.

Al doilea subcapitol prezintă analiza eficienţei cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de cheltuieli şi venituri şi pe total cheltuieli şi venituri şi o analiză factorială a eficienţei pentru anii 2006 şi 2007. finanţarea din fonduri externe nerambursabile. Al treilea subcapitol prezintă efectul pe care îl poate avea creşterea / reducerea eficienţei cheltuielilor la 1000 lei venituri şi o analiză factorială a acestui efect aferentă anilor 2006 şi 2007. din punct de vedere al structurii şi eficienţei acestora în raport cu veniturile operaţionale şi a fondului de salarii pentru cele două categorii de personal (funcţionari publici şi personal contractual) şi o analiză factorială aferentă anilor 2006 şi 2007. cheltuielile cu personalul. venituri din dobânzi). Al treilea subcapitol prezintă detaliat contabilitatea veniturilor instituţiei publice: veniturile din alte activităţi operaţionale. fonduri cu destinaţie specială). cheltuielile financiare. alte cheltuieli finanţate din buget. veniturile financiare (venituri din diferenţe de curs valutar. alte cheltuieli operaţionale. Capitolul 3 “Analiza cheltuielilor şi veniturilor instituţiei publice” se împarte în cinci subcapitole: primul subcapitol prezintă analiza structurii cheltuielilor şi veniturilor pe categorii de cheltuieli şi venituri şi pe total cheltuieli şi venituri şi o analiză factorială a structurii pentru anii 2006 şi 2007. Ultimul subcapitol prezintă o aplicaţie practică ce priveşte luna decembrie a anului 2007. Bibliografie .59 contabilitatea cheltuielilor instituţiei publice: cheltuielile privind stocurile (cheltuielile cu materialele consumabile. din punct de vedere al structurii şi a eficienţei acestora în raport cu veniturile operaţionale şi o analiză factorială aferentă anilor 2006 şi 2007. cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar. Ultimul subcapitol prezintă o analiză a cheltuielilor cu personalul. cheltuielile cu amortizările. veniturilor şi finanţărilor. finanţările (finanţarea de la buget. cheltuieli privind animalele şi păsările). din punctul de vedere al cheltuielilor. Al patrulea subcapitol prezintă o analiză a cheltuielilor materiale. cheltuielile privind lucrările şi serviciile executate de terţi.

Iftimescu. Petrescu. Mardiros. Diagnostic economico-financiar. Gisberto Chiţu. Petrescu. Analiză economico-financiară. Ed. Iaşi. CECCAR. Deva. Prodan. Analiză şi diagnostic financiar contabil. Ed. Ed. Metodologie. Georgescu. Management concepte şi aplicaţii. I. Ed C H Beck. Iaşi. Scorţescu. Mironiuc. Ed. Nica. 2004 S. S. 2004 A. 2004 *** Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului completată de Hotărârea de Guvern 3/2007 *** Legea 448/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap modificată de Legea 275/2007 *** Legea 17/ 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice modificată de Legea 281/2006 *** Legea 82/1991 legea contabilităţii modificata de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 102/2007 *** Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2005 M. Dumitrean.N. Economică. C. Petrescu. Sedcom Libris. Pitulice. Iaşi. M. Mironiuc. F. Elemente de contabilitate publică. Studii de caz. 1 Prezentarea situaţiilor financiare *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. D. Tudorache. Iaşi. Iaşi. Bucureşti. Ed. Sedcom Libris. C. 2006. Ed. 2006 A. Contabilitate Financiară I. Bucureşti. Toma. Editura Sedcom Libris. Bucureşti. C. Ed. lichidarea. Analiză economico-financiară. Scorţescu. 2006 P. Fundamente şi noul cadru juridic. Scorţescu. Elemente de contabilitate aplicate în societăţile comerciale şi instituţiile publice. 2002 S. Gh.60 Ghe. Ed. Contabilitate. 2004 S. Sedcom Libris. Analiză economico-financiară. pagina 72 *** Ordinul 1792 /2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea. Lumina Lex. M.N. Ed. 2003 L. Contabilitate financiară românescă armonizată. teorie şi aplicaţii. Iaşi. Irecson. Iaşi. Berheci. Şendroiu. Bucureşti. Bucureşti. Mardiros. I. Spătaru. Ed. 2002 Gh. Tiparul. Sedcom Libris. D. Glăvan. Elemente teoreticometodologice şi aplicaţii. Creţoiu. 2002 I. Bucur. Contabilitatea instituţiilor publice după noul sistem contabil. Pop. Editura Dosoftei. Intelcredo. A. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor . A. 2007 E.

61 publice. precum şi organizarea. evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale .