COMBATEREA VIBRAŢIILOR sl ZGOMOTELOR

Introducere
Mişcarea particulelor unui mediu elastic de o parte şi alta a unei poziţii de echilibru generează vibraţii acustice. O vibraţie acustică capabilă să producă o senzaţie auditivă constituie un sunet. Dintotdeauna, diferitele activităţi ale omului au fost generatoare de zgomot. Dar intensitatea lui a crescut de-a lungul istoriei societăţii omeneşti în raport direct cu dezvoltarea tehnicii, cu înmulţirea întreprinderilor industriale, a mijloacelor de transport, a oraşelor supraaglomerate. În secolul nostru şi mai ales în ultimele decenii nivelul zgomotelor a atins o amploare necunoscută în trecut, devenind o sursă poluantă de aceeaşi gravitate cu poluarea chimică. Zgomotele se pot datora şi unor vibraţii care apar în procesele de fabricaţie precum rostogolirea tobelor de curăţat, tobele de măcinat etc. Asupra biocenozelor vegetale şi animale efectele poluării sonore nu sunt încă bine cunoscute, în schimb, efectele asupra sănătăţii omului sunt evidente şi ele formează obiect de studiu pentru medici, biologi, fizicieni etc. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o gamă largă de efecte, începând cu uşoara oboseală auditivă şi până la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv, în funcţie de intensitatea, frecvenţa şi durata zgomotelor. Zgomotele intense şi îndelungate generează nevroze. Poluarea sonoră de lungă durată poate antrena modificări de comportament şi reducerea capacităţii intelectuale. Zgomotele de o anumită intensitate pot provoca traumatisme ca: ruperea timpanului, lezarea organului lui Corti etc. Astăzi se vorbeşte tot mai mult de surditate profesională, cauzată de expunerea profesională la zgomote intense şi repetate ce provoacă leziuni ireversibile ale urechii interne. Poluarea sonoră de lungă durată şi de mare intensitate se repercutează şi asupra aparatului respirator, asupra creşterii presiunii arteriale, asupra proceselor de imunitate etc. În mediile urbane, astăzi este tot mai frecvent diagnosticul de hipertensiune nevrotică, datorată, printre altele, zgomotelor. Ceva mai mult, zgomotul excesiv provoacă afecţiuni ulceroase, tulburări ale aparatului cardiovascular etc. Iată de ce în prezent combaterea zgomotelor şi a vibraţiilor a devenit parte integrantă din lupta pentru sănătatea omului, pentru menţinerea echilibrului ecologic în biosferă. Diferitele instituţii de cercetare studiază şi propun soluţii concrete de limitare a zgomotelor atât la locurile de muncă, în diferite ramuri industriale, cât şi în transporturi şi locuinţe, în multe oraşe au fost date în folosinţă mijloace de transport aşa-zise silenţioase, iar în domeniul construcţiilor de locuinţe se experimentează noi şi noi materiale fonoizolatoare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin organismele pe care le coordonează, se preocupă de problema reducerii zgomotelor în egală măsură ca şi de menţinerea purităţii aerului, apelor şi solului.

d) Prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la maşini unelte şi la utilajele care produc zgomote de natură aerodinamică (ventilatoare. c) Prevederea orificiilor de trecere a organelor de acţionare şi a cablurilor de conexiune ale aparatelor de măsură şi de control cu canale căptuşite în interior cu materiale fonoabsorbante. până la limita admisă se vor respecta urmatoarele reguli: a) Se vor concentra într-un singur loc sau în câteva locuri din încăperea respectivă toate utilajele care produc zgomot şi se vor prevedea cu carcase sau cu ecrane fonoizolante şi fonoabsorbante. Aceste cabine vor fi prevăzute cu uşi de acces şi cu geamuri de supraveghere. Organele de acţionare şi aparatele de măsură şi control ale utilajelor respective vor fi introduse în aceste cabine.). Pentru atenuarea nivelului de zgomot la locurile de muncă.). În cazul când aceste măsuri nu pot fi luate din cauza condiţiilor de exploatare. Măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării a) Acoperirea cu carcase fonoizolante şi fonoabsorbante a pieselor sau a ansamblurilor de piese ale maşinilor unelte şi ale utilajelor care produc zgomot. în condiţii tehnice comparabile. b) Carcasarea în întregime a maşinilor unelte şi a utilajelor care radiază zgomot prin întreaga lor suprafaţă. b) Se vor căptuşi plafonul şi pereţii încăperilor cu zgomot pe o suprafaţă de cel putin 50%. suflante. se vor prevedea cabine izolate fonic pentru personalul de deservire. care să prezinte o izolare fonică ridicată. c) Căptuşirea pereţilor încăperilor cu materiale fonoabsorbante şi montarea de panouri fonoizolante şi fonoabsorbante perpendicular pe direcţia de propagare a zgomotului. ejectoare. se va acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic. modernizarea sau reconstruirea maşinilor unelte şi a utilajelor se vor lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot până la limita admisă. precum şi a surselor de zgomot. motoare cu ardere internă etc. d) La alegerea maşinilor . absorbanţi sonori de rezonanţă etc. cu materiale fonoabsorbante (plăci acustice poroase. c) La proiectarea. b) Amplasarea raţională a clădirilor şi a încăperilor zgomotoase.unelte şi a utilajelor.Măsuri pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot a)Atenuarea nivelului de zgomot produs de maşinile unelte şi de utilajele folosite. precum şi acelora care sunt sau pot fi complet automatizate în măsura în care aceasta corespunde şi cerinţelor tehnologice şi economice. luându-se toate măsurile de izolare fonică. utilaje şi maşini unelte pneumatice. . iar restul suprafeţei se va acoperi cu tencuieli acustice.

plută. Pentru combaterea poluării sonore şi înlăturarea efectelor negative există preocupări permanente. care se va umple cu pastă. azbest etc. bitum. între această construcţie şi zona locuită se va prevedea un spaţiu de protecţie împotriva zgomotului. plută. -Gruparea secţiilor care produc zgomot într-unul sau mai multe locuri situate la o distantă care să prevină transmiterea zgomotului spre celelalte secţii. Între sursa de vibraţii şi fundaţia acesteia se vor prevedea elemente elastice (arcuri de oţel. garnituri de cauciuc. eventual combinarea alternativă a pieselor metalice cu piese din materiale insonore etc. de . amortizarea vibraţiilor unor părţi ale utilajelor supuse la impact. Măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării Când e necesar să se instaleze agregate ce produc vibraţii pe pardoseală. fapt demonstrat şi prin crearea de numeroase comisii şi institute. special practicate în aceste suprafeţe. azbest. înlocuirea pieselor metalice cu piese din materiale plastice sau din alte materiale insonore. plafonul sau pereţii clădirii. moloz de construcţii uşor sau cu alte materiale cu rezistenţă acustică mică. înlocuirea mişcărilor rectilinii prin mişcări de rotaţie.). pâslă bituminată. se vor respecta următoarele reguli: -Amplasarea clădirilor în care se produce zgomot. acestea se vor monta pe amortizoare elastice speciale. aşezate direct pe pământ. plantat cu arbori din categoria foioaselor sau a coniferelor. -maşinile unelte şi utilajele nu se vor monta rigid pe plafonul sau pe pereţii încăperilor. iar între planşee şi zidurile înconjurătoare se vor introduce elemente de izolare împotriva transmiterii vibraţiilor.• • • • • Câteva măsuri ce se pot lua în acest sens sunt: înlocuirea operaţiilor cu şocuri prin operaţii fără şocuri. Măsuri de combatere a vibraţiilor a) Agregatele care produc vibraţii puternice se vor instala în subsol sau la parter. fără nici o legătură rigidă cu elementele de construcţie ale clădirii. micşorarea suprafeţelor metalice mari ale utilajelor şi instalaţiilor care radiază zgomot prin acoperirea acestora cu materiale fonoizolante sau umplerea spaţiilor de aer. planşeele. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului în încăperile vecine şi în exteriorul clădirilor. pâslă. astfel încât acestea să bată dinspre cea mai apropiată zonă locuită înspre construcţia respectivă. rumeguş uscat. cu materiale amortizoare de vibraţii. pe direcţia vânturilor dominante. pe fundaţii masive. talpa fundaţiei agregatului va fi mai jos decât talpa fundaţiei clădirii şi va fi izolată de pământ cu o garnitură corespunzatoare.). prin căptuşirea cu materiale care au frecare internă mare (cauciuc. materiale plastice etc. b) Pe perimetrul dintre fundaţie şi pământ se va lăsa un spaţiu de aer (interval acustic) cu o lăţime de cel puţin 70 mm. ori de câte ori e posibil. carton asfaltat.

de igienă şi sănătate publică.exemplu de protecţia muncii. . organisme însărcinate cu controlul aplicării legii privind reducerea zgomotelor etc.