You are on page 1of 29

TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII SUPRAFEŢELOR CILINDRICE ŞI CONICE INTERIOARE 11.1.

Noţiuni generale În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc. În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cazurile se poate realiza o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare, iar evacuarea aşchiilor este mai dificilă. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinând seama de forma constructivă a piesei, materialul folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie, de formă şi de rugozitate, precum şi de costul prelucrării. Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi adâncime în următoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci când l/d ≤ 0,5; alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje foarte lungi, dacă l /d>10. În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de prelucrare, şi anume: burghiere, adâncire, strunjire, broşare, rectificare, strunjire de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire însoţită de ecruisare prin deformare plastica. 11.2. Prelucrarea alezajelor prin burghiere Găurile se execută, în general, cu burghie elicoidale, având diametrul de la 0,5 mm la 80 mm. Burghiele speciale se folosesc numai în cazurile deosebite, ca de exemplu la prelucrarea găurior cu diametru mai mic de 0,5 mm şi a găurilor adânci. De asemenea, burghie speciale se folosesc şi la executarea găurilor cu diametru mai mare de 80 mm. Burghiele elicoidale,cu diametrul de (50...80) mm se folosesc foarte rar h executarea găurilor în plin şi numai în cazul pieselor foarte rigide, prelucrate pe maşiniunelte puternice şi rigide, întrucât, pentru a realiza avansul corespunzător diametrului, este necesară o forţă de aşchiere foarte mare. De exemplu, pentru executarea în plin a unei găuri cu diametrul de 50 mm într-un material cu Rm = (50...60) daN/mm2, cu un avans de 0,85 nun/roteşte necesară o forţă axială de 3000 daN. Pentru a folosi regimurile optime de aşchiere şi în cazul executării găurilor cu diametrul mai mare de 30 mm, se recomandă executarea găurilor din două treceri. Diametrul primului burghiu terbuie să fie egal cu (0,5.. .0,6) d, unde d este diametrul final al găurii. Găurile cu diametrul de la 80 mm până la 400 mm şi cu adâncimea de (150….200) mm se execută cu burghie speciale numite burghie tubulare, cu dinţii aşchietori aşezaţi pe coroana frontală inelară a corpului tubular al burghiului (v. fig. 11.3).

11.2.1. Alegerea maşinii-unelte şi a sculei In mod obişnuit, burghierea se execută pe maşini de găurit, dar aceasta nu înseamnă că nu se poate apela, după necesităţi, şi în mod justificat şi la alte tipuri de maşini-unelte, ca de exemplu: strunguri, maşini speciale pentru găuri adânci, strunguri revolver semiautomate sau automate, maşini de alezat şi frezat şi altele. Pentru prelucrarea găurilor cu lungimea l ≤ 10 D, unde D este diametrul burghiului, se folosesc următoarele tipuri de burghie: din oţel rapid, pentru prelucrarea oţelului; cu plăcuţe din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei şi a pieselor din oţel călit. Parametrii principali ai geometriei părţii aşchietoare a burghiului elicoidal sunt: • unghiul la vârf 2 x se stabileşte în funcţie de materialul de prelucrat; pentru prelucrarea oţelului cu rezistenţa de rupere Rm ≥ 70 daN/mm2 şi a fontelor se recomandă să se folosească burghie cu ascuţire dublă, întrucât solicitarea termică a acestora este mai favorabilă; • unghiul de aşezare a se stabileşte în funcţie de diametrul burghiului; • unghiul de degajare γ are valori ce depind de unghiul de înclinare al canalului elicoidal ϖ ; • uzarea burghiului este definită prin uzarea feţei de aşezare la prelucrarea oţelului şi uzarea muchiilor aşchietoare la prelucrarea fontei; • durabilitatea economică a burghielor T, în min, se stabileşte în funcţie de natura materialului de prelucrat, precum şi de diametrul, materialul şi costul burghiului. Găurile adânci se execută, de obicei, cu burghie de construcţie specială, nestandardizate, pe maşini speciale de găurit orizontale sau pe strunguri special echipate pentru această operaţie. Burghiele elicoidale de construcţie normală nu dau rezultate bune la burghierea găurilor adânci datorită dificultăţii evacuării aşchiilor şi alimentării insuficiente cu lichid de răcire, precum şi din cauza devierii sculei de la direcţia corectă de găurire. În practică se folosesc următoarele tipuri de burghie pentru găuri adânci: - Burghiu cu un singur tăiş principat (fig. 11.1). Vârful burghiului este deplasat faţă de axa sculei cu 1/4 din diametru, pentru a realiza în timpul găuririi un con în axa găurii, care nu permite devierea burghiului de la direcţia corectă de găurire. înainte de burghierea cu acest burghiu, semifabricatul trebuie să aibă o gaură prealabilă de adâncime mică de circa (0,75... 1,0) d, realizată cu un burghiu de centruire şi un burghiu elicoidal scurt, aceasta fiind necesar pentru evitarea devierii burghiului special de găurire adâncă Aşchiile sunt îndepărtate de lichidul de aşchiere introdus sub presiune prin canalul executat

se alege ţinându-se seama de prescripţiile impuse pentru precizia şi rugozitatea suprafeţei găurii. Găurirea se face cu mişcarea de rotaţie a piesei şi mişcarea de avans a sculei. 11. Regimul de aşchiere la burghiere Adâncimea de aşchiere la burghiere se determină cu relaţia t = D/2 [mm]. Burghiul lamă este încastrat într-o mandrină. iar în producţia de serie mijlocie şi serie mică . la găuri cu diametre mici. carcase etc.2. Metoda găuririi întrerupte se întrebuinţează.3) utilizat pentru găuri cu diametre de la 80 până la 200 mm şi lungimea până la 500 mm. în piese cu forme asimetrice: arbori cotiţi. 6 [ mm / rot ]. Se poate folosi numai pentru găuri de trecere.2). Aşchiile sunt evacuate sub acţiunea lichidului de răcire sub presiune. lăsând un miez neaşchiat. după un anumit timp de prelucrare stabilit în prealabil. de rigiditatea sistemului tehnologic pies'a-maşină-dispozitiv. 11. prin golurile dintre dinţi şi dintre plăcile de ghidare. acesta poate fi prevăzut cu plăcuţe din carburi metalice. prevăzută la capăt cu filet pentru montare în ţeava (tija) de găurire. precum şi de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii-unelte.În lungul burghiului. . în fig. . Avansul s. de înaintare a burghiului în lungul axei găurii. fixate pe corp. se mai foloseşte şi metoda de găurire întreruptă.1 se arată prin săgeţi circulaţia lichidului de răcire. 11. . corespunzătoare cu lungimea găurii. în producţia de masă. Dinţii aplicaţi sunt din oţel rapid sau din carburi metalice. în mm/rot. 11. de rezistenţa burghiului. Toate burghiele de construcţie specială. Tăişurile principale sunt prevăzute cu canale pentru fragmentarea aşchiilor. Avansul se poate calcula cu relaţia S = Cs D 0.2. acest fapt conduce însă la mărirea timpilor auxiliari.Burghiu-lamă. prezentate mai înainte. prin interiorul ţevii de găurire. în afară de găurirea cu burghie speciale. Lichidul de răcire este trimis sub presiune prin coada tubulară şi se întoarce cu aşchiile evacuate. cu două tăişuri principale (fig. Acest tip de burghiu realizează aşchierea parţială a secţiunii găurii. la această construcţie fiind posibile viteze de aşchiere mai mari. cu ajutorul burghielor elicoidale cu bară prelungitoare. în acest caz. Pentru a se mări productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur tăiş. burghiul se retrage din gaură pentru evacuarea aşchiilor. Ghidarea sculei este asigurată prin plăci de ghidare din bronz sau textolit.Burghiu inelar (fig.pe strunguri normale şi strunguri-revolver. realizează aşchierea continuă a găurilor adânci. de obicei. deoarece în găuri înfundate miezul nu poate fi îndepărtat. găurirea întreruptă a găurilor adânci se realizează pe maşini-agregat.

în min. kp . la burghiere. Viteza de aşchiere υ p se calculează. cu relaţia υ p = Cυ DYυ /(πD) [ rot / min ]. s .randamentul maşinii de găurit. Precizia diametrului găurii burghiate depinde de toleranţa la diametrul burghiului şi de erorile care apar datorită supralărgirii găurii. D .durabilitatea burghiului.2.avansul.mometul de torsiune admis la arborele principal.coeficient de corecţie pentru moment. Turaţia necesară la burghiere n = 1000 υ p /(πD) [ rot / min ]. Este necesar să fie satisfăcute condiţiile: P ≤ Padm şi M ≤ M adm unde: Padm este forţa axială maxim admisă de mecanismul de avans al maşinii de găurit. pentru turaţia la care se face burghierea. Valorile Padm şi Madm sunt indicate de firma constructoare a maşinii de găurit. este un coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi de precizia găurii. p p unde: C p este un coeficient funcţie de materialul burghiat. care ar putea depăşi forţa maxim admisă de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii. Probleme legate de precizia prelucrării la burghiere În timpul burghierii cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice. D -diametrul burghiului. Puterea efectivă necesară la burghiere este N ≤ N muη unde: Nmu este puterea motorului electric al maşinii de găurit. 11. Madm . pentru a se evita supraîncărcarea lor. kM . • momentul de torsiune la burghiere M = CM D x m S Z M K p [ daN ] unde: CM este un coeficient funcţie de materialul piesei. în care: Cυ este un coeficient funcţie de materialul burghiat. în grafice sau in tabele de utilizare a maşinilor. în mm/rot. mv şi yυ exponenţi determinaţi experimental. În cazul burghierii unor găuri cu diametre mari apar forţe axiale mari şi momente de torsiune mari. η . . respectiv momentul de torsiune admisibil maxim. care influenţează negativ precizia de prelucrare. De aceea este necesar să se calculeze: • forţa axială la burghiere x y P = C p D S k p [ daN ] . Supralărgirea se manifestă prin aceea că diametrul găurii rezultă mai mare decât diametrul burghiului .coeficient de corecţie pentru forţă. T . în mm.în care: C.diametrul burghiului.3.

supralărgirea poate ajunge la valori de (0. Pentru evitarea unor erori mari în ce priveşte înclinarea şi nerectilinitatea axei găurii. deformaţiile elastice ale sistemului tehnologic (fig.6.şi se datoreşte ascuţirii defectuoase. +0 .5 µm. La fel . toleranţa la dimensiunea găurii burghiate se recomandă a fi dată cu abateri în plus şi în minus. forjare. sau cu burghie.5. 24 de exemplu: 18− 0. Lărgirea de degroşare se aplică la găurile brute. însă numai dacă scula este ghidată în bucşă de ghidare. Se recomandă lărgirea cu lărgitor.2. deoarece asigură o productivitate şi o precizie mai bună decât lărgirea cu burghiu. Se realizează cu iărgitoare elicoidale cu trei sau patru dinţi. simetrică a burghiului şi folosirea bucşelor de ghidare. din cauza uzării faţetelor de ghidare şi a influenţei conicităţii inverse la reascuţiri. a tăişurilor principale. nesimetrice. Lărgirea găurilor 11. la burghiere pot rezulta şi diametre-mai mici decât diametrul nominal al burghiului. Altă cauză a supralărgirii găurii constă în necoaxialitatea părţii aşchietoare a burghiului cu coada sa. Lărgirea poate fi de degroşare sau de finisare. 11. Lărgirea cu lărgiîor permite micşorarea devierii axei găurii de la poziţia corectă.. Nesimetria tăişurilor face ca componentele radiale P să fie diferite şi să nu se mai echilibreze reciproc.4). 07 Alte erori care apar la burghiere sunt înclinarea axei găurii faţă de poziţia nominală corectă şi eroarea de la rectilinitate a axei găurii. De aceea..3. aceste erori fiind produse de ascuţirea nesimetrică a tăişurilor principale. Caracteristici tehnologice Lărgirea constă în mărirea diametrului unei găuri burghiate sau a unei găuri brute obţinute la turnare.. 11. Pe de altă parte. matriţare. Lărgirea de finisare asigură precizia 11 ISO şi rugozitatea Ra = (12. se recomandă ascuţirea corectă.l.3.1. uzarea neuniformă a acestora. De altfel şi supralărgirea găurii se micşorează prin ghidarea sculei în bucşă.2) mm. putând apărea devierea burghiului. La găuri cu diametrul până la 50 mm.3) pm şi se aplică după lărgirea de degroşare sau după burghiere. mărirea considerabilă a frecării faţetelor de ghidare pe pereţii găurii şi supralărgirea găurii. asigură precizia 12 ISO şi rugozitatea Ra = 12..

.6 [ mm / rot ].ca la burghiere.3. 11. execuţia lărgitorului dintr-o bucată nemaifiind raţională.coeficient funcţie de materialul prelucrat şi de precizia impusă găurii. Cs . Se recomandă evitarea lărgirii pe strung normal. iar pentru diametre de (40.80) mm -lărgitoare cu alezaj. Pentru diametre peste 80 mm se folosesc lărgitoare cu dinţi demontabili. adâncimea de aşchiere trebuie să fie minimum 5 mm pentru a se evita ruperea colţurilor burghiului. Alegerea maşinii-unelte şi a sculei Lărgirea se execută pe aceleaşi maşini-unelte ca şi burghierea. cu ghidare bilaterală (fig. Lărgitoarele sau adâncitoarele au trei sau patru dinţi şi au aceeaşi geometrie ca şi burghiele elicoidale. cele cu coadă nefiind economice.3. din cauza dificultăţi de aşezare a lărgitorului riguros pe axa găurii. Diametrele nominale şi toleranţele de fabricaţie sunt date în STAS 7094-72. Regimul de aşchiere Adâncimea de aşchiere la lărgire se determină cu relaţia t = ( D − D0 ) / 2 [ mm] Adâncimea de aşchiere cu lărgitor poate avea valori de la 0.5 până la maxim 4 mm. montate pe o bară portscule. Viteza de aşchiere la lărgire se calculează cu formula υ p = Cυ D zυ /(T m t xυ S yυ ) [ m / min ] . se recomandă ca dimensiunile găurilor lărgite să fie prevăzute cu abateri în plus şi în minus. Când lărgirea se face cu burghiul. cu excepţia faptului că nu au tăiş transversal şi că au miezul mai gros.5).3. Avansul maxim admis din punct de vedere tehnologic se calculează cu relaţia s = C s D 0.. 11. La prelucrarea mai multor găuri coaxiale cu diametrul de peste 30 mm se pot folosi lărgitoare cu alezaj. Pentru diametre ale găurilor până la 40 mm se folosesc lărgitoare elicoidale cu coadă conică. în mm.2. 11. în care: D este diametrul lărgitorului. Astfel se obţine o bună coaxialitate a găurilor.

Adâncirea conică Adâncirea conică (sau teşirea) este operaţia prin care se execută o gaură conică la extremitatea unei găuri faţă de care este coaxială (fig. Scopul principal al adâncirii este obţinerea fundului plan al locaşului. 11. Această prelucrare este necesară. 11. la realizarea locaşurilor pentru capetele şuruburilor sau niturilor cu cap înecat. deoarece regimul este mai uşor ca la burghiere.6. b). Adâncirea găurilor Adâncirea este operaţia de prelucrare prin care se obţine un locaş cilindric la extremitatea unei găuri faţă de care este coaxial (fig. obţinându-se astfel o concentricitate suficientă a adâncirii cu gaura care rămâne la dimensiunile iniţiale. 11. prevăzut cu cep de ghidare (fig. ascuţirea sculei. la teşirea de debavurare a muchiilor interioare ale găurilor. b). pentru a se preveni uzarea produsă la rotirea cepului în gaură.60) HRC sau oţeluri nitrurate. Operaţia se execută mai ales pe maşini de găurit. garnituri.5. inele elastice. pe de altă parte. 11. .4. Cepul de ghidare poate să fie fix sau demontabil.La lărgire nu se verifică regimul comparativ cu rezistenţa mecanismului de avans sau cu puterea maşinii-unelte. Avantajul cepului demontabil constă în faptul că poate fi schimbat pentru a fi adaptat la diametrul găurii iniţiale în care ghidează. în general.7. 4 sau 6 dinţi.6. Scula folosită este un adâncilor cilindric cu 2. Se aplică la executarea locaşurilor pentru capul şuruburilor cu cap cilindric sau a degajărilor pentru şaibe. Cepurile demontabile se execută din oţeluri de cementare călite la (56. 11. iar demontarea uşurează.. însă inevitabil are loc şi o lărgire a diametrului. la executarea scaunelor de supape de la motoare cu ardere internă şi. de exemplu. Cepul ghidează în gaura iniţială de diametru mai mic.. a).

este un cuţit-lamă (de unde şi denumirea de lamare dată acestei prelucrări). care poate fi schimbat în funcţie de diametrul găurii. pentru aşezarea corecta a unei piuliţe. Scula aşchietoare are o mişcare de rotaţie şi o mişcare de avans axial. care serveşte ca element de antrenare şi ghidare. Operaţiile de lamare se pot face pe aceleaşi maşini ca şi burghierea: maşini de găurit..Sculele folosite sunt adâncitoare conice la 60°. economisindu-se astfel oţelul rapid pentru construcţia sculei. 11.9). se utilizează un adâncilor pentru lamare bilateral. Pentru obţinerea perpendicularităţii suprafeţei plane pe axa găurii. b). maşini de alezat şi frezat orizontale. Pentru lamarea a două bosaje interiore. Dacă este necesară lamarea unui bosaj interior (fig. . 11.. a unui cap de şurub.7. 11. tras pe bara portsculă (pentru bosajul de sus) şi. Acestea se pot executa şi cu cep de ghidare demontabil. 90° şi 120° cu coadă cilindrica sau conică (fig. b).6 Lamarea Operaţia de lamare constă în prelucrarea plană a unei suprafeţe frontale circulare a bosajului găurii. scula este prevăzută cu cep de ghidare demontabil.10.8. cu diametrele până la (8. care nu are decât tăişuri principale pe partea frontală (nu are tăişuri pe partea cilindrică) şi uneori numai canale pentru evacuarea aşchiilor de la dinţii frontali (fig. Scula aşchietoare.8. se recomandă ca teşirea muchiilor să se facă cu burghie elicoidale normale. în găurile mici. scurtate în urma uzării şi reascuţite la unghiul de teşire necesar. demontabile. ă). care trebuie să-şi continue rotirea câteva ture pentru a se obţine o suprafaţă plană şi nu elicoidală. 11. strunguri-revolver. Pentru diametre de peste 50 mm. respectiv. deplasat axial în jos (pentru bosajul de jos). însă este necesară inversarea sensului de rotaţie al arborelui principal. Astfel de suprafeţe lamate se execută în jurul găurii. 10) mm. se pot folosi adâncitoare conice cu alezaj. pentru obţinerea condiţiei de perpendicularitate pe axa găurii executate în prealabil sau în vederea angajării corecte a burghiului (fig. această lamă fiind fixată într-o bară portsculă. a unui capac etc. Frecvent se foloseşte însă adâncitorul pentru lamare (sau lamator). ca în fig. aşchierea se face prin tragerea (avansul axial) în sus a barei portsculă. 11. în forma sa cea mai simplă. 11. iar avansul trebuie să fie oprit înainte de a înceta mişcarea de rotaţie a sculei.

se poate obţine şi precizia 6 ISO şi rugozitatea Ra = 0..0.8) µm.8 ISO şi o rugozitate Ra = (3. Caracteristici tehnologice Alezarea este o operaţie de prelucrare finală a găurilor prin care se obţine o formă geometrică corectă a găurii. Alezarea manuală se foloseşte pentru calibrarea găurilor cu diametre mici. iar bătaia dinţilor sculei fixate între vârfuri nu depăşeşte 0. rectilinitatea axei găurii.11.. Pentru a obţine însă precizia 6 este necesar ca prelucrarea găurii înainte de alezare şi alezarea să fie efectuate cu o singură aşezare a piesei pe maşina-uneaîtă.7. pentru găuri ale căror diametre şi toleranţe corespund cu diametrele şi toleranţele alezoarelor standardizate. diametrul găurii cu precizie mare şi o calitate superioară a suprafeţei. Alezarea găurilor cilindrice 11. Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic. Alezarea mecanică este folosită atât la fabricaţia de serie...1 mm pe rază de 100 mm. la alezarea cu două.1.4 fim. la fabricaţia individuală. 11. trei alezoare succesive şi dacă ultimul alezor folosit are tăişuri lepuite. în anumite cazuri.Adâncimea la care se face lamarea este reglată cu ajutorul unui limitator de sfârşit de cursă al arborelui principal care. realizează la momentul dorit decuplarea avansului. Schema alezării este dată în fig. cât şi la fabricaţia individuală.2.7. Prin lamare se asigură perpendicularitatea suprafeţei frontale faţă de axa găurii în limite de până la 0. în general până la circa 30 mm. Alezarea cu alezor asigură o precizie a diametrului în treptele de precizie 7. 11.01 mm. la maşinile de găurit cu comandă mecanică a avasu-lui. .

este neghidat şi antrenat cu un portalezor oscilant. deoarece. aîezoareîe se pot folosi ghidate în bucşe de ghidare. iar pentru adaosuri prea mici se obţine. de asemenea.. Pe maşinile de alezat şi pe maşinile de găurit pe care se folosesc dispozitive fixe. maşinile-agregat. Pentru a permite conducerea liberă a alezorului exclusiv de gaura care se alezează. însă diametrul găurii va fi diferit de cel al alezorului şi poate apărea chiar o abatere de formă a găurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai înainte. în acest caz. aceste recomandări fiind pentru diametre de (S.Prin alezare nu se corectează înclinarea şi deplasarea axei găurii faţă de poziţia nominală corectă.. cât şi poziţia relativă a axei găurii executate anterior. Mişcarea de rotaţie se transmite de la arborele principal la bucşa 2. Pe maşinile de găurit. Prinderea rigidă a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dacă alezarea se face în continuare cu ultima lărgire. Pentru obţinerea unei calităţi bune a alezării (precize şi rugozitate) o importanţă mare prezintă mărimea adaosului lăsat pentru alezare: la adaosuri prea mari.0. executată anterior. strungurile automate.0. ci este antrenat prin intermediul unei mandrine oscilante care asigură o legătură elastică între sculă şi arborele principal.5) mm pe diametru la alezarea de degroşare şi (0. cu excepţia alezorului de finisare. maşinile de găurit. în timpul aşchierii. aîezoareîe trebuie să fie montate pe bare portsculă rigide (alezoare cu alezaj). Coada conică 3 a mandrinei se introduce rigid în arborele principal al maşinii-unelte. are rolul de a prelua efortul axial. acesta poate modifica atât direcţia.. Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeaşi bară portsculă se pot aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu. din aceeaşi aşezare a piesei şi cu aceeaşi poziţie neschimbată a arborelui principal.25. în majoritatea cazurilor. pe maşini de alezat şi frezat orizontale). o calitate necorespunzătoare. prin ştiftul 7. mai ales. care. pentru ca tăişurile sculei să fie riguros concentrice cu axa de rotaţie. sprijinite fără joc în bucşe de ghidare perfect cilindrice. Valorile optime ale adaosului sunt de (0.. Alegerea maşinii-unelte şi a sculei Maşinile pe care se face alezarea sunt. alezorul este centrat şi condus de gaura care se alezează. Datorită jocului dintre ştift şi gaură. cu r izuri. În fig. bucşa 2 cu scula au posibilitatea să se deplaseze radial faţă de arborele principal al maşinii. l L12 se prezintă o mandrină oscilantă. . Cepul 4.80) min. Este de observat că. asigurându-se poziţia axei găurii faţă de suprafeţele de referinţă şi direcţia corectă a axei găurii. piesele sunt fixate în dispozitive şi alezoarele sunt ghidate în bucşe de ghidare. strungurile-revolver semiautomate..15) mm pe diametru la alezarea de finisare.. pentru a nu apărea abateri de la coaxialitate. dacă alezorul este fixat rigid în arborele principal al maşinii-unelte. maşinile de alezat şi frezat orizontale. Rezultă că operaţiile efectuate înaintea alezării sunt cele care trebuie să asigure poziţia corectă şi rectilinitatea axei găurii.2. alezoru nu se fixează rigid cu arborele maşinii-unelte. respectiv la alezor. cu urme de la prelucrarea premergătoare. compensându-se în acest mod necoincidenţa axei găurii cu axa alezorului.7.05. în locaşul conic al bucşei 2 se fixează coada conică a alezorului. alezorul se uzează rapid şi gaura rezultă de calitate scăzută. . 11.

deoarece alezoarele cu dinţi drepţi trepidează în aceste condiţii. poate ajunge la (50. Viteza de aşchiere trebuie să aibă valori mici. este preferabil să se folosească alezoare reglabile cu dinţi uemontabili din oţel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a două scopuri: readucerea diametrului alezorului la cota dorită. 11. viteza maximă admisă este de 12 m/min pentru obţinerea rugozităţii Ra = 1. Alezoarele de maşină dintr-o bucată se folosesc pentru găuri cu diametre până la 30 mm şi pot avea coadă cilindrică sau conică.3) mm. Pentru alezarea găurilor întrerupte de canale de pană sau crestături se folosesc alezoarele cu dinţi elicoidali. Astfel. altfel se înrăutăţeşte calitatea suprafeţei. 7 [ mm / rot ]. Probleme legate de precizia prelucrării la alezare Diametrul găurii obţinute după alezarea de finisare depinde de precizia diametrului alezorului.0.16.. pentru oţel cu Rm ≤ 90 daN/mm2.. respectiv de toleranţele de fabricaţie şi de natura metalului alezat (starea fizică. Pentru alezarea de degroşare se aplică relaţia z υ p = Cυ D /* (T mt x S y ) [ m / min ] v v La alezarea de finisare. Ambele tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile. . omogenitatea etc..). Alezoarele se execută cu dinţi drepţi sau elicoidali. 11.7.Alezoarele se clasifică în alezoare de mână şi alezoare de maşină. la alezarea diametrelor mari. Regimul de aşchiere Adâncimea de aşchiere t se calculează cu aceeaşi relaţie ca şi la lărgire.4. 10) /*m.80) /tm.. în general.. care au un domeniu limitat de reglare. în urma uzării şi reascuţirii..3. Şi la alezare apare fenomenul de "supralărgire" a găurii. de (0..7. în care coeficientul Cs este funcţie de materialul prelucrat şi de precizie. Se folosesc de asemenea şi alezoare extensibile de mână spintecate. Pentru diametre de (25. O anumită influenţă asupra preciziei are şi forma piesei alezate: unele piese au tendinţa de a se deforma elastic sub acţiunea forţelor de aşchiere. în cazul alezajelor cu pereţi subţiri etc.. viteza de aşchiere nu trebuie să depăşească anumite valori tehnologice admise.80) mm se folosesc alezoare de maşină cu alezaj. cuprinse între 40 şi 100 mm. Avansul se determină cu relaţia S = Cs D 0. valoarea minimă a supralărgirii este de (5.5. La alezarea cu alezor bine ascuţit. Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0. fie bătăii radiale a arborelui principal şi sculer însăşi. deoarece uzura sculei şi deci durabilitatea acesteia sunt puternic influenţate de viteza. care se datoreşte fie necoaxialităţii axei găurii de alezat cu cea a arborelui principal al maşinii-unelte în care alezorul este fixat rigid. pe când la un alezor mai uzat. structura. Micşorarea supralărgirii găurii se poate obţine prin: • folosirea mandrinei oscilante pentru prinderea alezorului..5) mm (STAS 1266-92)..6 /µm şi 6 m/min pentru obţinerea Ra = 0. în scopul economisirii de oţel rapid pentru execuţia alezorului. reglarea diametrului găurii obţinute prin variaţia diametrului alezorului.8 µm.

în una sau două treceri: pentru lărgirea în trepte. apoi se face lărgirea conică şi alezarea cu alezor conic.8.emulsii cu concentraţia de (5. Prelucrarea găurilor conice Pe maşini de găurit.6. Diametrul celei de-a doua trepte se ia d b1 = d b + 0..3. Găurile cu conicitatea K de la l: 15 până la l: 8 se burghiază la diametrul db = d . urmată de o parte conică de alezare. îaintea lărgirii cu lărgitorul conic.(0. până la dimensiunea finală d...5) mm..0. iar pentru aluminiu . 11.(0. se întrebuinţează un lărgitor în trepte cu diametrele db şi dbl . Astfel.terebentină şi petrol lampant în proporţie de 4:5. se prelucrează cu largilor cilindric.(l. găurile conice cu rugozitatea suprafeţei Ra = (3. găurile cu conicitatea de la l :50 până la l:30. este convenabil să se lărgească gaura în trept e... .5) mm şi apoi se alezează cu alezor conic la diametrul d. K . ceea ce micşorează supralărgirea de 2..2) [ mm] unde: l este lungimea găurii. cu diametrul dQ .5 lK − (1..2) mm..1. se lărgesc cu lărgitorul conic la diametrul d1 = d . Aceste scule permit executarea găurii conice dintr-o singură trecere.(0.. În unele cazuri se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilindrică pentru burghiere.2.• folosirea de lichide de răcire-ungere. Ca lichide de răcire se folosesc: pentru oţel .. Semifabricatele obţinute cu gaura cilindrică ia turnare sau matriţare.3. după burghierea cu burghiu cilindric la diametrul db = d ..l.3) µm se prelucrează în mai multe operaţii care se stabilesc în funcţie de valoarea conicităţii..2. Alezoarele conice sunt standardizate în STAS 2646-80 pentru con 1:30 şi STAS 2647-78 pentru con 1:50. acesta fiind diametrul mic al găurii conice.3) mm se alezează cu un alezor conic cu diametrul d.0.4 ori. sunt de asemenea standardizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-80) şi conuri metrice (STAS 589-80). în mm. Găurile cu conicitatea K = l: 20 se burghiază cu diametrul db = d .conicitatea...8) %. într-o singură trecere..0. apoi se alezează cu două alezoare conice succesive.

Cuţitul fixat în dispozitiv efectuează o mişcare de avans longitudinal. 11. b) şi un alezor conic (fîg. în mai multe treceri: cu o bară de alezat cu mai multe cuţite reglate la diametre succesiv crescătoare (fig. paralelă cu generatoarea conului şi. a). 11. la găuri cu diametrul sub 300 mm şi lungimea mai mică de 400 mm. fl).7 ISO. precum şi pe maşini de găurit în coordonate.. Strunjirea găurilor se poate realiza după două scheme de lucru: • cu rotirea piesei.14. până la 800 mm. obţinute prin turnare sau forjare.13. strung carusel). avansul fiind realizat de cuţit (fig. şi lungimi până la 1000 mm se folosesc dispozitive speciale montate în consolă pe platoul maşinii-unelte. 11. Pentru găurile cu conicitatea mică (până la 1:30) se foloseşte un singur alezor conic. . Prin strunjirea interioară de finisare se obţine în mod economic precizia 11. în general. sau a găurilor date prin burghiere. aceasta este schema realizată pe maşini din grupa strungurilor. 11.Pe maşinile de alezat şi frezat orizontale găurile conice se prelucrează. Această schemă de lucru se aplică. apoi cu un lărgitor conic (fig. Se pot obţine şi precizii mai mari. strung-revolver. l O ISO...9. 11. 11. iar pentru găurile cu conicitate mai mare (până la 1:20) se utilizează două alezoare conice. Pentru găuri conice cu diametre mari. Strunjirea suprafeţelor cilindrice interioare Strunjirea suprafeţelor cilindrice interioare se aplică pentru prelucrarea de degroşare şi finisare a găurilor brute. simultan. pe maşini de alezat şi frezat orizontale. Strunjirea interioară se realizează j pe maşini din grupa strungurilor (strung normal.13..13. corespunzător treptelor de precizie 9. b). c). • cu rotirea cultului şi avansul longitudinal executat de piesă sau de cuţit (fig.14. schemă realizată pe maşina de alezat şi frezat orizontală şi pe maşini de găurit în coordonate. o mişcare de rotaţie.

sau bare portcuţit lungi.15. care la rândul său este fixată în sania portcuţit a strungului (fig. Stmnjirea interioară se poate realiza pe strungul revolver cu cuţitul aşezat în poziţie dreaptă. de obicei. l < 150 mm şi l / d < 5. Cuţitele pentru strunjirea interioară pot fi: • cuţite pentru interior (fig. ceea ce constituie un avantaj faţă de alezarea cu alezor. pentru strunjirea unui prag sau a unei găuri înfundate (fig. 11. 7. 11.însă aceasta necesită o calificare înaltă a muncitorului.17). 2. Strunjirea interioară pe strung revolver Aceasta se aplică la producţia de serie pentru acele piese care necesită prelucrări cu mai multe scule. care pentru rigidizate ghidează într-o bucşă. atât pe suprafeţe exterioare.16).14. Semifabricatul de prelucrat este fixat în universal sau. Prin strunjirea interioară se asigură o bună coaxialitate a găurii cu suprafaţa exterioară a piesei de aşezare în universal. o precizie ridicată asigurată de maşina-unealtă şi. 11. • cuţite pentru colţ interior (fig. d > 70 mm şi l/d < 5. cât şi exterioare (fig. 11. Axa găurii se obţine rectilinie şi coincide cu axa de rotaţie a arborelui principal.15. La producţia de serie se prelucrează simultan cu mai multe scule. pentru obţinerea alezajelor cu precizii 7. Se pot folosi bare portcuţit scurte. 11. l > 150 mm. pe când în cazul unor găuri cu lungimea mare şi diametru mare..2. cuţitele se fixează în bară portcuţit. Pentru strunjirea interioară. Piesele .. c). 11. fixată în partea din faţă a arborelui principal (fig. în man-drină cu bucşă elastică. Pentru găuri cu diametre mai mari cuţitele se fixează în bare portcuţit.9. Alezajele din piesele care nu sunt corpuri de revoluţie se prelucrează prin fixarea piesei pe platou cu colţar şi strângere cu bride. a). b).1.15. 11.corpuri de revoluţie se fixează în universal. Strunjirea interioară pe strung normal Aceasta se aplică atât la piese care sunt corpuri de revoluţie. cât şi pe cele interioare. cât şi la piese asimetrice care nu sunt corpuri de revoluţie. cuţitul se fixează de obicei direct în sania portcuţit pentru găuri cu d < 70 mm. eventual. .9 ISO se preferă alezarea cu alezor sau broşarea. De aceea.18). 11. care la rândul lor sunt montate în capul revolver.9. a). atât suprafeţele interioare. 11. sau oblică. care lucrează în consolă. este neeconomică. • cuţite pentru degajat interior (fig.

cu alezor conic. • după o suprafaţă exterioară şi o suprafaţă frontală. cu cuţite late. în general.. Precizia obţinută pe strungul carusel la strunjirea interioară corespunde treptelor 11. • după suprafaţa interioară a obezii şi o suprafaţă frontală (la semifabricate de roţi dinţate mari. cu mai multe scule fixate în capul revolver.corpuri de revoluţie sau piese cu forme asimetrice. Suprafeţele interioare mai precise decât în treapta 9 ISO se pot obţine pe aceste maşini numai prin aplicarea unor metode de lucru speciale. 11. Strunjirea interioară pe strung carusel Aceasta se aplică la piese cu dimensiuni mari de gabarit. 11. 1200) mm să se facă simultan cu două cărucioare.11.9 ISO. • lărgire cu largilor conic. la dimensiunea finală. Prinderea se face cu bacurile cu strângere simultană. Piesele care nu sunt corpuri de revoluţie se fixează cu bride şi şuruburi pe platou.. • după suprafaţa interioară a unui alezaj şi o suprafaţă frontală. Strunjirea suprafeţelor conice interioare Pe strungul normal. piese grele .. găurile conice se strunjesc prin copiere cu ajutorul riglei de copiat. De exemplu. • alezare..11. Pentru mărirea productivităţii se recomandă ca strunjirea suprafeţelor cilindrice interioare mari cu diametre peste (1000. Pe strungul revolver găurile conice se prelucrează în mai multe faze succesive. Piesele corpurilor de revoluţie se orientează pe platou în următoarele moduri. Suprafeţele cilindrice interioare coaxiale în trepte se pot prelucra simultan cu câte un cărucior pentru fiecare suprafaţă. cum sunt diferite tipuri de carcase şi. sau prin rotirea săniei portcuţit.10. pentru găuri conice precise se poate prevedea următoarea succesiune a fazelor de prelucrare: • strunjirea de degroşare a găurii cilindrice: • strunjirea de finisare cu un cuţit fixat în al doilea locaş al capului revolver. Cuţitele sunt fixate în portcuţite montate pe cărucioare verticale sau sunt fixate în bare portcuţit.9. Strunjirea interioară pe maşini de alezat şi frezat orizontale . turnate).3. Barele portcuţit se folosesc atunci când diametrul găurii strunjite nu permite portcuţitului de pe căruciorul vertical să pătrundă în interioarul piesei sau când părţile proeminente ale piesei împiedică portcuţitul să coboare la adâncimea necesară.

a) sau de masa pe care este fixată piesa (fig. Pentru prelucrarea de finisare a găurilor cu diametre (25. care nu pot fi fixate şi rotite pe maşinile din grupa strungurilor: carcase. Pentru prelucrarea găurilor cu diametre între 35 şi 250 mm se folosesc blocuri cu două sau patru cuţite.Pe maşini de alezat şi frezat orizontale se prelucrează diferite alezaje în piese turnate cu forme complicate şi dimensiuni mari. Prelucrarea cu avansul longitudinal al barei portcuţit. Cuţitul pentru strunjire interioară se fixează: a) într-un portcuţit pe platoul maşinii. de o parte şi de alta a piesei (/ şi 2 fig. care permit mărirea productivităţii prin aşchierea unui adaos mare de prelucrare de către cuţite succesive. primeşte mişcarea de rotaţie de la arborele principal printr-un cuplaj articulat (elastic). 11. precum şi capete de alezat cu avansui nJcrometric al cuţitului cu precizia de reglare de 0. c) în bară portcuţit rigidizată suplimentar prin rezemare la un capăt sau la ambele capete.19. poate asigura precizia 7 ISO.20). Dacă bara portcuţit este ghidată la ambele capete. Prelucrarea cu cuţit fixat în platou sau pe dorn în consolă este aplicabilă la alezaje scurte şi se face cu avansul longitudinal al mesei (fig. 11. b). iar mişcarea de avans longitudinal este efectuată de arborele principal (fig.. 11. La alezajele mai lungi. pentru a exclude influenţa neco-axialităţii arborelui principal şi barei portcuţit asupra preciziei de prelucrare. b) într-un dorn portcuţit în consolă. ghidată în bucşă de ghidare. 11. Rectilinitatea axei alezajelor se asigură. c) cu aşezarea piesei în dispozitiv.02 mm. . Mişcarea principală de rotaţie este realizată de cuţit. a). batiuri. în acest caz. 11.19. b) prin metoda coordonatelor. datorită coaxialităţii celor două bucşe de ghidare şi prin rectilinitatea barei portcuţit însăşi. bara în care este fixat cuţitul este ghidată în bucşe de ghidare în ambele capete. blocuri motoare etc.. Prelucrarea alezajelor pe maşini de alezat şi frezat orizontale se poate face: a) după trasaj. b).19. sau numai la un capăt.19.300) mm se utilizează blocuri cu două cuţite. în pinola montantului secundar (fig.

cu avansul executat de arborele principal şi piesa fixă (fig. distanţele care determină poziţia axelor tuturor găurilor ce urmează a fi prelucrate trebuie să fie date faţă de două axe de coordonate rectangulare. dimensiunile trebuie recalculate. Se consideră următoarele scheme de principiu pentru prelucrarea alezajelor: La strunjirea cu dorn port cuţit în consolă. săgeata de încovoiere a dornului datorită forţelor deaşchiere rămâne constantă şi diametrul alezajului se obţine constant pe toată lungimea.22). diametrul alezajului rezultând variabil pe lungime. sau cu ajutorul riglelor cu vernier existente pe maşină. Dacă nu este îndeplinită această condiţie. încovoierea elastică a dornului poate fi mai mare. La metoda coordonatelor. în desenul de execuţie al piesei. cu avansul realizat prin deplasarea mesei împreună cu piesa (fig. distanţele de deplasare fiind măsurate cu calibre de lungime şi limitatoare cu comparator. La centrarea după trasaj a arborelui principal al maşinii pe axa găurii de strunjit. iar axa acestuia curbă. la sfârşitul cursei. Axagăurii va fi rectilinie. erorile de poziţie ale axei sunt de ordinul zecimilor de milimetru. . La strunjirea cu dorn în consolă. 11.Prelucrarea după trasaj se foloseşte la producţia individuală şi de serie mică. Pentru a se putea aplica această metodă. Metoda de prelucrare a alezajelor cu avans executat de masa maşinii sau cu avans executat de arborele principal influenţează asupra preciziei alezajului executat. 11. însă nu poate asigura precizia distanţelor dintre axele găurilor de ordinul sutimilor de milimetru. poziţia axelor găurilor se stabileşte prin deplasarea mesei maşinii împreună cu piesa şi deplasarea arborelui principal pe direcţii perpendiculare între ele. care coincid cu bazele tehnologice ale piesei sau sunt legate prin dimensiuni faţă de aceste baze.21).

11. în cazul când celelalte condiţii sunt egale (diametrul şi lungimea găurii). în acest caz. (fig. săgeata de încovoiere a barei rămâne constantă şi. din cauza modificării distanţei de la cuţit până la reazem. diametrul găurii rezultă constant pe întreaga lungime. Raportul semiaxelor elipsei este a/b = cos α. rigiditatea sistemului tehnologic şi deci precizia de prelucrare sunt influenţate şi de însăşi piesa de prelucrat. 11.• La strunjirea cu bara portcufit. Gaura prelucrată va avea diametrul mai mic la mijloc.25). cu avansul efectuat de masa maşinii-unelte (fig. ca urmare. rectili-nitatea axei găurii este influenţată de abaterile de la rectilinitate ale ghidajelor pe care se deplasează masa. precum şi de modul de fixare a acesteia pe maşină. săgeata de încovoiere a barei portcuţit este mai mică decât săgeata dornului în consolă. astfel că precizia necesară se obţine mai uşor. În general. săgeata de încovoiere a barei este variabilă. cu avansul executat de arborele principal şi piesa fixă. în afară de sculă şi de maşina-unealtă. Chiar şi atunci • .24). La alezarea cu bară portcufit. Abaterile de la paralelismul axei arborelui principal cu ghidajele batiului duc la necoincidenţa direcţiei de avans a piesei cu direcţia axei de rotaţie a cuţitului. la prelucrarea alezajelor.15) Ovalitatea obţinută este însă relativ mică. deoarece a este mic. gaura strunjită se obţine ovală (fig. La schemele de strunjire interioară cu avans executat de masă împreună cu piesa. (11. 11. Axa găurii este rectilinie.23).

11. Pentru a se obţine viteza optimă de aşchiere la rectificare de (30. mişcări rectilinii alternative 5/ şi avansul transversal st.6.7..35) m/s trebuie ca arborele port-piatră abrazivă să aibă o turaţie foarte mare..26). Rigiditatea mică a arborelui port-piatră abrazivă în consolă. Toate particularităţile menţionate fac ca rectificarea interioară să fie puţin productivă. 11.0. la diametre mici ale găurii aceste turaţii devin extrem de mari şi nu pot fi totdeauna realizate..12 Rectificarea alezajelor Rectificarea suprafeţelor cilindrice interioare asigură precizia diametrului în treptele 7. periodic după fiecare cursă simplă sau la o cursă dublă. 0. Schema procedeului este dată în fig.. în special pentru găuri mai lungi şi cu diametru mic. mai ales pentru diametre mici şi să se caracterizeze printr-un cost ridicat. • rectificarea pe maşini de rectificat fără vârfuri.. Diametrul pietrei de rectificat se ia. rectificarea găurilor cu diametru mic se face uneori la viteze mai mici decât cele optime.când scula este relativ rigidă iar strunjirea interioară se face pe o maşină rigidă.8) µm. . Arborele portpiatră abrazivă execută următoarele mişcări: / . Rectificarea pe maşini de rectificat interior planetar se foloseşte pentru găuri de diametre mari în piese mari care nu sunt corpuri de revoluţie şi nu pot fi antrenate în mişcare de rotaţie. • rectificarea cu piesa fixă pe maşini de rectificat interior planetare. Rectificarea cu rotirea piesei fixate în mandrina maşinii este cel mai răspândit procedeu (fig. obligă la folosirea unui avans transversal mai mic şi unui avans longitudinal mai mic decât pentru rectificarea exterioară. Sensurile de rotaţie ale piesei şi pietrei abrazive sunt opuse. 11. Se deosebesc următoarele procedee de rectificare interioară: • rectificarea cu rotirea piesei fixate în mandrina maşinii. pot apărea totuşi vibraţii din cauza rigidită(ii mici a piesei cu pereţi subţiri şi cu o fixare nestabilă pe maşina-unealtă.6 ISO şi rugozitatea Ra = (l.27. De aceea.. de obicei.rotirea în . Piesa este fixată pe masa maşinii.9 din diametrul găurii.0.. iar piatra de rectificat 3 execută o mişcare de rotaţie în jurul axei sale. Piesa de prelucrat l se fixează în mandrina maşinii 2 şi efectuează mişcarea de rotaţie..

se folosesc de obicei maşini de rectificat cu un arbore principal.mişcări rectilinii-alternative în lungul axei găurii. cu diametrul mai mare. Pentru rectificarea interioară după primul procedeu. IV . Piatra de rectificat execută mişcarea principală de rotaţie. cu piesa în rotaţie şi fixată în mandrină. permite să se introducă automat sau manual piesa următoare. Rola 2. Acest procedeu de rectificare se poate folosi numai pentru piesele care au suprafaţa cilindrică exterioară riguros concentrică cu alezajul de rectificat. eliberând piesa. Dacă la rectificarea piesei se cere respectarea condiţiei de perpendicularitate a suprafeţei plane frontale pe axa găurii.jurul axei sale. Procedeul se foloseşte numai la rectificarea interioară a pieselor cu pereţi subţiri. antrenează piesa în rotaţie şi se numeşte rolă conducătoare.mişcarea de avans transversal. care trebuie să fie în prealabil rectificată pe diametrul exterior. rola 3 se retrage spre stânga şi. este ghidată şi sprijinită pe trei role. se pot folosi maşini de rectificat cu doi arbori principali . aceasta din urmă având rolul de a susţine piesa. /// . mişcarea de avans longitudinal alternativ şi mişcarea de avans de pătrundere. // . De aceea. fabricate în serie mare sau în masă. rectificarea pe aceste maşini este înlocuită cu alezarea fină cu cuţit sau cu honuirea. în ultimul timp. Rectificarea pe maşini de rectificat interior fără vârfuri se realizează după schema din fig. Rola de apăsare 3 apasă piesa pe rola 2 şi pe rola 4. Piesa 7.28. Procedeul se caracterizează prin productivitate mică. La schimbarea piesei după terminarea rectificării.mişcarea planetară pe circumferinţa suprafeţei interioare a piesei. 11.

• avansul longitudinal al discului abraziv se ia în fracţiuni din lăţimea sa.3) B [mm/rot].. în acest moment este comandată retragerea pietrei pentru corectarea înaintea finisării.300 mm. oprirea maşinii are loc când calibrul de finisare a intrat în alezaj.. pentru alezaje cu diametrul de 20. piatra se retrage rapid din alezajul rectificat şi maşina se opreşte.30): după fixarea piesei în mandrină şi pornirea maşinii..pentru rectificarea de finisare sl = (0..8) B [mm/rot].(flg. înainte de rectificarea de finisare. piatra de rectificat se apropie de piesă cu avans rapid. Urmează rectificarea de degroşare până ce rămâne numai adaosul pentru rectificarea de finisare.. trecând la avansul pentru rectificarea de degroşare. • avansul transversal st are valorile: ..0. Finisarea se efectuează cu un avans transversal mai mic şi cu o viteză de rotaţie mai mare a piesei. . respectiv un calibru pentru degroşare şi unul pentru finisare.6... unde B este lăţimea discului abraziv.pentru rectificarea de finisare st = (0.2..0. 7.0.pentru rectificarea de degroşare sl = (0. . sub acţiunea unui arc.150) m/min.. 11. Rectificarea de degroşare se efectuează până când calibrul de degroşare intră în alezaj. şi anume: .0.30). Regimul de aşchiere la rectificarea interioară se caracterizează prin următoarele: • viteza periferică a piesei are valori de (50. 11... care se modifică automat. După obţinerea dimensiunii necesare.005) [mm/rot]. Principiul de funcţionare al acestor maşini este următorul (fig.0015. La fel.pentru rectificarea de degroşare st = (0. Apoi piatra se retrage rapid din piesă şi este îndreptată automat cu diamant. fig.0025) [mm/rot]. 11. .29).0025. tind să intre în alezaj la celălalt capăt (vezi poz. Controlul alezajului rectificat se face în timpul prelucrării cu calibre speciale. Cele mai productive maşini pentru rectificarea interioară cu rotirea piesei fixate în mandrină sunt maşinile de rectificat semiautomate. care.

Prin broşarea găurilor se obţine precizia 7 ISO şi rugozitatea suprafeţei Ra = (1. nu sunt necesare măsurări sau reglări deosebite. 11.6. se asigură şi o economicitate bună a procedeului. costul lor ridicat. găurile conice se rectifică prin rotirea păpuşii portpiesă. Principalul avantaj al broşării în comparaţie cu alte procedee de prelucrare a găurilor este productivitatea mare. nu este necesară fixarea piesei. timpul auxiliar este redus. La broşarea liberă. Maşinile de broşat verticale ocupă un spaţiu de producţie de circa 2. în timpul cursei de lucru.13. Broşarea alezajelor 11.300) mm.. Prelucrarea se realizează dintr-o singură trecere a broşei. Broşele cu diametrul mai mic de 3 mm nu sunt suficient de rezistente iar broşele cu diametre peste 300 mm sunt atât de masive şi grele încât folosirea lor este nerentabilă. Deşi broşa este scumpă. se deosebesc două tipuri de broşare a găurilor: broşarea liberă şi broşarea coordonată. Masa execută mişcarea rectilinie-alternativă.3 ori mai mic decât cele . Avansul longitudinal este efectuat de masă. datorită faptului că are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui număr de până la 2000 găuri fără reascuţire). care este deplasată în lungul suprafeţei de prelucrat. Pe maşinile de rectificat universale. economică până la diametrul de 80 mm. Dintre dezavantaje se menţionează: complexitatea construcţiei broşelor şi consum mare de oţel rapid şi. Productivitatea mare se datoreşte faptului că se poate obţine o precizie ridicată într-o singură trecere. totuşi.0.Găurile conice se pot rectifica pe maşini de rectificat universale sau pe maşini de rectificat interior. iar cel de adâncime .. Pentru obţinerea conicităţii. Broşarea liberă se foloseşte atunci când gaura broşată este baza tehnologică pentru prelucrările ulterioare ale celorlalte suprafeţe ale piesei. în acest caz. La broşarea coordonată trebuie să se obţină precizia poziţiei relative a găurii faţă de alte suprafeţe ale piesei. Alegerea maşinii-unelte şi a sculei Pentru broşare se pot folosi maşini de broşat orizontale sau verticale. Caracteristici tehnologice Broşarea se aplică pentru prelucrarea diferitelor găuri cilindrice sau profilate. de aici. dificultatea broşării pieselor nerigide. piesa este fixată precis şi rigid în dispozitiv special pe maşină iar broşa este ghidată cu ghidaje corespunzătoare. 11. . deoarece aceasta este apăsată pe platoul maşinii de însăşi broşa. păpuşa portpiesă se roteşte cu unghiul corespunzător. în condiţiile prelucrării unui număr mare de piese.13.de păpuşa portpiatră.13.2. iar avansul de adâncime se realizează prin deplasarea păpuşii portpiatră. în general. gaura broşată nu capătă o poziţie determinată faţă de alte suprafeţe ale piesei.. în acest caz. montate pe maşină special în acest scop.4) /im. La maşinile de rectificat interior. la producţie de serie mare şi de masă. rectificarea conică interioară se realizează cu ajutorul unei păpuşi auxiliare portpiatră. însă folosirea broşării este.. deoarece la broşare apar forţe de aşchie re mari care pot deforma piesele. Se pot broşa găuri cu diametre de (3.1. Din punctul de vedere al poziţiei relative a suprafeţelor prelucrate prin broşare faţă de alte suprafeţe ale piesei..

300) mm. Broşele-poanson sunt solicitate la compresiune şi sunt mult mai scurte.05) mm pentru broşe rotunde. 11. Aşezarea pe suport rigid l se foloseşte când suprafaţa frontală de aşezare a piesei 2 este prelucrată în prealabil perpendicular pe axa găurii (fig. se obţin astfel garnituri de broşe. găuri de lungime mai mică. Regimul de aşchiere Determinarea regimului de aşchiere Ia broşare constă în stabilirea avansului pe dinte sd şi a vitezei de aşchiere vp .31). de precizia diametrului găurii şi rugozitatea cerută suprafeţei broşate.. acţionate prin tragere. deoarece cursa maşinii este mai mică.0. orizontale sau verticale.3. Broşarea se face cu lichide de ungere-răcire: pentru oţel se foloseşte petrol sulfonat. Valoarea avansului pe dinte se stabileşte. se vor prevedea mai multe treceri de broşare. 11. acestea sunt solicitate la întindere. acţionate prin împingere.. Dacă suprafaţa frontală nu este prelucrată sau este prelucrată insuficient de precis.30) % faţă de broşarea uscată. peste 1000. 11. cu prelucrarea prealabilă a găurii. Avansul pe dinte sd reprezintă grosimea stratului aşchiat de un dinte al sculei şi este determinat de diferenţa înălţimilor a doi dinţi succesivi ai broşei.. Pentru broşarea simultană a două găuri cu axe paralele în aceeaşi piesă (de exemplu într-o bielă de motor) se folosesc maşini de broşat speciale. şi broşepoanson. iar pentru fontă sau bronz uleiuri mixte sau broşarea se face fără răcire.orizontale. Broşele normale suntcele mai răspândite.. (150. în general. Dacă la proiectarea sculei lungimea broşei rezulta prea mare. Utilizarea lichidelor de ungere-răcire micşorează forţa de aşchiere la broşare cu (20..13. Pentru broşarea găurilor pe maşinile de broşat. în prealabil. Pe maşinile de broşat verticale se pot broşa. pentru a obţine condiţia de perpendicularitate. la proiectarea broşei şi este de (0. piesa l se aşază pentru broşare pe un suport sferic autocentrant 2 (fig..32).. de materialul broşei.02. Prelucrarea prealabilă a suprafeţei frontale trebuie să se facă într-o singură aşezare. emulsie sau ulei vegetal.. 1500 mm. Principalul factor care limitează viteza de . aşezarea pieselor se poate face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Broşele pentru găuri pot fi: broşe normale. efectuate fiecare cu câte o broşa. cu două b roşe. Viteza de aşchiere la broşare depinde de proprietăţile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat.

Strunjirea interioară de netezire Procedeul strunjirii de netezire a găurilor asigură precizii 6..7 ISO şi rugozitatea suprafeţei Ra = (0. la broşarea otelului...01.. 11. Informativ.8.1) µm.1500) m/min pentru aliaje neferoase şi cu (200.14.4) m/min. iar piesa de prelucrat este fixată pe masa maşinii şi . cu adâncimi de aşchiere mici de (0. honuirea.0.005 mm).250) m/min pentru fonte şi oteluri.20) mm şi avansuri mici de (0.... ci rugozitatea şi precizia diemensiunilor. valorile vitezelor de aşchiere pentru a obţine precizia 7 ISO şi rugozitatea Ra = (l. Netezirea suprafeţelor cilindrice interioare se poate realiza prin următoarele procedee: strunjirea interioară de netezire.. la viteze de aşchiere mari..0.. 11.0. Prelucrarea se realizează pe strunguri rapide sau pe maşini de alezat verticale sau orizontale.. care depăşesc cu mult pe cele de la strunjirea obişnuită. Tehnologia netezirii suprafeţelor cilindrice interioare Prelucrarea de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare trebuie să asigure o precizie foarte mare a diametrelor şi o rugozitate redusă a suprafeţei..6.1) mm/rot.1... lipsa vibraţiilor arborelui principal şi a dispozitivului cu piesa de prelucrat.4) fim sunt de (2.14.0. Condiţia hotărâtoare pentru obţine i ea unei precizii ridicate de prelucrare este starea perfectă a lagărelor arborelui principal al maşinii (bătaia radială maximă 0. Procesul de strunjire interioară de netezire se caracterizează prin înlăturarea unor adaosuri de prelucrare foarte mici. Pe maşinile de alezat fin. se lucrează cu viteze de (300. Astfel.. lepuirea etc.aşchiere nu este durabilitatea economică a sculei. cuţitul se fixează în bară de alezat şi efectuează mişcarea principală de rotaţie.05. cu ajutorul cuţitelor cu plăcute din carburi metalice sau cu cuţite prevăzute cu diamant..

prin honuire nu se poate asigura corectarea poziţiei axei găurii.34.execută mişcarea de avans.34. acesta se îmbină printr-un cuplaj articulat cu arborele principal al maşinii de honuit. Honul este prevăzut cu bare abrazive în număr de 3.. Deoarece honul se autocentrează după alezajul de honuit. astfel se creează o anumită presiune de apăsare a barelor pe suprafaţa de prelucrat.34. pentru a permite autocentrarea honului. prin rotirea axului filetat 4. înainte de honuire. mişcarea de avans este realizată de arborele principal. La strunjirea de netezire prealabilă se îndepărtează 75 % din adaosul total iar strunjirea finală se face cu adâncime mică de aşchiere. pentru ca deformaţiile sistemului tehnologic să fie reduse la minim. alezajul trebuie să fie prelucrat prin alezare. cu granulaţie fină. 11. 12. . desfacerea suporţilor barelor abrazive / se face cu ajutorul conurilor de reglare 2 şi a plăcilor intermediare 3.^ Prelucrările care preced honuirea trebuie să asigure poziţia corectă a axei găurii. 11. Barele abrazive sunt din electrocorindon pentru piese din oţel şi carbură de siliciu . Capul de honuit execută o mişcare continuă de rotaţie într-un singur sens şi o mişcare rectilinie alternativă. care sunt apăsate simultan pe pereţii găurii. în timp ce piesa este fixă. înşurubat în conul inferior. La unele maşini de alezat fin. 11. pentru alezajele bielei.în fig. b.33). pentru diferite locaşuri de lagăre etc. b. în cazul honului prezentat în fig. numită hon. 11. a iar construcţia unui cap de honuit . Strunjirea de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare se foloseşte la fabricaţia de serie mare şi de masă pentru netezirea găurilor de bolţ în pistoane din aliaje de aluminiu.2.14. 11. Honuirea găurilor Netezirea găurilor prin honuire se realizează pe maşini de honuit cu o sculă de construcţie specială. strunjire de finisare sau rectificare. Schema de principiu a honuirii este dată în fig.. Prin honuire se obţine numai precizia diametrului şi micşorarea ovalităţii şi conicităţii găurii.pentru piese din fontă. Reglarea foarte precisă a cuţitului m bara de alezat se realizează cu şurub micrometric sau cu dispozitiv cu comparator (fîg. Strunjirea interioară de netezire se realizează în două faze: prealabilă şi finală.

Viteza de rotaţie are valori de (60. cresc forţele de inerţie. Dacă se desfăşoară suprafaţa cilindrului pe un plan.75) m/min pentru fontă şi bronz şi de (20. Granulaţia barelor abrazive este de 16.1).. 11. viteza mişcării de rotaţie şi unghiul de încrucişare a traiectoriilor sunt interdependente. productivitatea creşte.. traiectoriile granulelor abrazive formează pe suprafaţa găurii o reţea fină de linii elicoidale (fig. însă se micşorează productivitatea.M7 pentru honuirea finală... Unghiul 2 a este determinat de raportul dintre viteza mişcării rectiliniialternative vm şi viteza mişcării de rotaţie vrot: Unghiul 2 a de încrucişare a traiectoriilor influenţează asupra calităţii suprafeţei şi productivităţii prelucrării. aceste linii elicoidale devin drepte care se intersectează sub unghiul 2a.35.35).6) iar pentru honuirea finală tga = (0.35) m/min pentru piese din oţel călit..0. Pentru honuirea prealabilă se recomandă să se ia tga = (0.15. în practică se stabileşte în primul rând viteza mişcării de rotaţie a honului şi apoi se variază viteza mişcării rectilinii-alternative pentru obţinerea unghiului a dorit. Deoarece viteza mişcării rectilinii-alternative. ... însă se înrăutăţeşte calitatea suprafeţei. se îmbunătăţeşte calitatea suprafeţei.. deci a numărului de curse duble pe minut. deoarece. Tabelul 11. Depăşirea limitelor de viteză recomandate nu este indicată.0.. la mărirea valorii tga are loc o intensificare a autoascuţirii barelor abrazive. o dată cu mărirea valorilor νra. O dată cu micşorarea valorii tga..4 pentru honuirea prealabilă şi M28.1 Viteza mişcării rectilinii-alternative .. Dimpotrivă.25). Viteza mişcării rectilinii-alternative depinde în mare măsură de lungimea cursei de lucru (tabelul 11..În procesul de honuire. Honuirea se execută în două faze: prealabilă şi finală.

11..2) daN/cm2 la honuirea finală. Piesa de lepuit se aşază într-un dispozitiv de prindere sau se ţine manual.3. lungimea barelor / se ia în funcţie de lungimea găurii: l = (0.7 ISO şi rugozitatea Ra = (0.5. care trebuie să fie reduse la minim încă la operaţiile anterioare.un amestec de 90% petrol şi 10% ulei de maşini. Prin lepuire se obţine o precizie înaltă. şi o calitate foarte bună a suprafeţei. .. de exemplu. 11. Honuirea se foloseşte.4..75) L Depăşirea de la capetele găurii este necesară pentru a se evita apariţia unor micşorări de diametre la capete.4) daN/cm2 la honuirea prealabilă şi (0...0.. în fig. Dornul de lepuit este fixat în arborele principal al maşinii de lepuit de la care primeşte o mişcare de rotaţie alternativă şi o mişcare rectilinie-alternativă în lungul axei alezajului. pentru prelucrarea finală a cămăşilor de cilindri.un amestec de 50% petrol şi 50% ulei. de granulaţie foarte fină. Lepuirea nu corectează ovalitatea sau conicitatea alezajului.14.5.01) µm suprafaţă cu luciu de oglindă..36): Lc = L + 2 ld − l Lungimea de depăşire a pieselor /rf se ia aproximativ 1/3. pentru oţel ..1. .37 se prezintă un dorn de lepuit elastic din fontă. La honuire se obţin precizii 6. 11. precizia 6 ISO... Ra = (0.Lungimea cursei Lc se determină astfel (fig. Lepuirea suprafeţelor interioare Lepuirea suprafeţelor interioare se realizează cu ajutorul granulelor abrazive libere.01) fim. aflate în mişcare relativă. amestecate într-un lichid de ungere sau conţinute în paste abrazive şi interpuse între suprafaţa de prelucrat şi scula de lepuit.0.0. Honuirea se execută cu lichide de ungere-răcire: pentru fontă .. Presiunea de apăsare a barelor abrazive pe pereţii găurii este de (l.

38.14. în urma presării în alezaj a sculei de diametru mai mare ca al alezajului (fig.4. Deformaţia elastică este dată de relaţia .poanson). 11. cu atât deformaţiile vor fi mai pronunţate.bilă. şi anume: bile. care este un procedeu foarte productiv pentru finisarea suprafeţelor de revoluţie. 4 .11. role etc.30)% decât a materialului de bază.38. prin deformare plastică. / . c Ds este diametrul sculei (bilei) iar DQ . în fig. modificându-se dimensiunile alezajului datorită deformaţiilor remanente.. dornuri. 3 -broşa.semifabricat. broşe. Cu cât diferenţa dintre cele două diametre este mai mare. 11. Stratul superficial va rezulta cu o rezistenţă la oboseală şi o duritate mai mare cu (20.diametrul iniţial al alezajului. Procedeul constă în trecerea prin alezaj a unor scule de anumite forme. Netezirea alezajelor prin deformare plastică În construcţia de maşini se recurge tot mai des la prelucrarea pieselor fără îndepărtare de aşchii. se produc deformaţii elastice şi plastice. 2 ..

2) µm. petrolul. La prelucrarea oţelului şi a bronzului se foloseşte uleiul mineral. Rugozitatea suprafeţei după netezire prin deformare plastică este Ra = (0. Prelucrarea se face în prezenţa unui lubrifiant. iar la prelucrarea fontei. dacă tehnologia.5. aplicată este necorespunzătoare. . Pezavanţajul procedeului cpnşţlîn faptu că. Precizia de prelucrare depinde de precizia anterioară a alezajului. se produc exfolieri la nivelul superficial.3. Deformaţia remanentă efectivă va fi δ r = D r − D0 Eficienţa tehnico-economică a procedeului este ridicată mai ales la prelucrarea alezajelor mari la piesele grele..δ e = Ds − Dr în care Dr este diametrul alezajului după prelucrare. marcând b îmbunătăţire dacă au fost aleşi corespunzător parametrii de lucru. ..