You are on page 1of 55

Lucrare de licenţă

TURISMUL BALNEAR ŞI DE AGREMENT ÎN STAŢIUNEA BUZIAŞ

3

C U P R I N S
CUPRINS Introducere Cap.1. Prezentarea generală a staţiunii 1.1. Aşezarea geografică 1.1.1.Căile de acces 1 1.1.2.Relieful 1.1.3.Clima 1.1.4.Hidrografia 1.1.5.Fauna şi flora 1.2. Dezvoltarea istorică 1.3. Dezvoltarea staţiunii după cel de-al doilea război mondial 1.4. Consideraţii geologice Cap.2. Organizarea serviciilor turistice 2.1. Gestionarea turismului 2.2. Dotările existente 2.3.Analiza structurilor turistice din staţiunea Buziaş 2.4.Evaluarea stării resurselor staţiunii Cap.3. Climatul şi termalismul 3.1. Aerul şi climatul 3.2. Apa minerală Buziaş 3.3. Termalismul la Buziaş 3.4. Posibilităţi terapeutice balneare în staţiunea Buziaş 3.5. Indicaţii terapeutice ai factorilor naturali de cură Cap.4. Circulaţia turistică 4.1. Numărul de turişti 4.2. Indicatorii intensităţii şi densităţii turistice 4.3. Durata medie a sejurului 4.4. Densitatea circulaţiei turistice Cap.5. Eficienţa economică 5.1. Productivitatea 5.2. Tarifele 5.3. Rata rentabilităţii Cap.6. Modalităţi de (re)lansare a turismului la Buziaş Concluzii Bibliografie 3 5 6 6 7 7 7 7 8 8 11 13 18 18 18 19 30 31 31 31 32 33 33 36 37 37 38 39 40 40 40 41 43 51 52

4

“B U Z I A Ş”
Staţiune balneoclimaterică, altitudine 128 m ; funcţionează în tot cursul anului ; situată în plină câmpie a Banatului, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Lugoj. Căi de acces pe şoseaua regională Timişoara-Buziaş-Lugoj la 34 km de Timişoara şi 23 km de Lugoj, pe calea ferată Timişoara-Nord-Buziaş (36 km), Lugoj-Buziaş (27 km); din Buziaş (staţia CFR) cca. 12 curs CFR pe zi (cu automotor) asigură legătura de 2 km dintre staţie şi centrul staţiunii. Principalii factori terapeutici sunt cele trei izvoare (apa unuia se îmbuteliază), un puţ şi trei sonde a căror apă minerală este folosită în cura balneară. Caracteristica apelor minerale de Buziaş este procentul crescut de acid carbonic şi bioxid de carbon. Apa minerală de Buziaş este carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, clorurosodică, hipotonă, atermală, cu variaţiuni ale unora sau altora dintre componente de la o sursă la cealaltă. Astfel : apa izvoarelor Phoenix şi Republica are o mineralitate totală de 2,42 g %o şi respectiv 2,92 g %o, apa ce se îmbuteliază de 3,60 g %o, iar a sondelor între 4,36-7,20 g la litru. Climat de câmpie continental-mediteranean, caracterizat prin veri călduroase (nopţi răcoroase) având o medie de 20,9 °C (în iulie) şi ierni blânde, cu media lunii ianuarie de 0,1 °C (media deasupra limitei îngheţului; cel mult 7-9 zile de îngheţ în luna ianuarie). Nebulozitatea este redusă vara şi toamna, lunile iulie-octombrie având cele mai multe zile senine… precipitaţiile anuale de circa 600 mm, cu maxime în iulie şi noiembrie, umiditatea redusă dimineaţa, ceva mai crescută după-amiaza. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii, are variaţiuni lunare mici (750 mm în mai, 753 mm în octombrie). Vânturile cele mai frecvente vara bat dinspre nord, aducând mase de aer rece, care temperează căldura de câmpie, iar iarna bat dinspre sud, aducând mase de aer cald ; luna cu cele mai frecvente zile cu vânt este aprilie (cca.20-23 de zile), iar cea mai calmă, octombrie. În staţiune se află buvete pentru cura internă, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală carbogazoasă, bazin cu apă minerală feruginoasă (pe perioada de vară), ştrand pentru aerohelioterapie, instalaţii de fizioterapie şi sală pentru gimnastică medicală. Staţiunea este indicată pentru afecţiuni ale aparatului cardiovascular, afecţiuni ale tubului digestiv, aparatului urinar şi în anemii. Puncte de interes turistic : împrejurimile staţiunii, oraşele Lugoj şi Timişoara, localitatea balneoclimaterică Ivanda (în apropiere de Deta). În împrejurimile Buziaşului se fac scurte plimbări pe dealul Silagiului (la podgorii) şi la pădurea Dumbrăvii. În Buziaş şi în comunele din împrejurimi, de mare interes este portul specific bănăţean. Pe lângă cămăşi, poale, catrinţe, pieptar şi bete (elemente comune şi altor zone ale portului popular), în Banat femeile poartă pe spate, peste poalele cămăşii, o ţesătură dreptunghiulară policromă (de 10-40 cm) din lână, mătase, bumbac şi fir de aur şi argint, din care atârnă chiţele (fire lungi de lână colorată) : acesta este opregul. Opregele specifice Banatului sunt însă felurite de la o zonă la alta şi chiar de la un sat la celălalt”.

Costin Ştefănescu – Staţiuni balneare şi climaterice din România

5

INTRODUCERE

Serviciile de tratament şi alimentaţie publică, alături de serviciile de cazare şi transport, precum şi de multe alte servicii, sunt o componentă esenţială a turismului. Turismul reprezintă un fenomen caracteristic societăţii, civilizaţiei actuale, o componentă majoră a vieţii economice mondiale. Turismul evoluează sub incidenţa procesului de dezvoltare al umanităţii, acţionând ca factor important în creşterea economică. Noţiunea de turism are un caracter dinamic, lărgindu-şi sfera de cuprindere în continuu şi adaptându-se la viaţa economică. Turismul are ca scop organizarea călătoriilor pentru diferite scopuri : recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, întâlniri de afaceri şi include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor turiştilor. Importanţa serviciului de cazare turistică. Conţinutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţii de cazare şi implicarea în activitatea turistică a acesteia, îmbogăţindu-se cu noi forme şi funcţii de protecţie. La început, existenţa hotelului a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât turistice. Ulterior, pe măsura dezvoltării circulaţiei turistice şi dezvoltării turismului ca fenomen de masă, creşte numărul locurilor de cazare. Industria hotelieră, deşi nu priveşte în exclusivitate angrenarea tuturor spaţiilor de cazare şi servicii pentru turişti, manifestă multă receptivitate faţă de nevoile acestora. Pe lângă atracţia exercitată de un loc turistic, amenajările legate, în principal, de condiţiile de odihnă şi agrement, contribuie, în mod hotărâtor, la prezenţa turiştilor în acea zonă. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic şi indirect, de creştere, a eficienţei comercializării lui. Turismul de odihnă şi recreere presupune renunţarea la activităţile de orice fel şi exercitarea în mod voluntar a unor activităţi preferate de fiecare turist. Acest fel de turism ajută la refacerea potenţialului fizic şi intelectual al turistului după un an de muncă şi pregătirea sa pentru începerea unui nou an de lucru. Proiectul de faţă îşi propune să analizeze factorii care influenţează circulaţia turistică în staţiunea balneoclimaterică Buziaş, începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la factorii economici şi de natură managerială. De asemenea, ne propunem să identificăm aspectele ce induc desincronizări şi inadvertenţe în activitatea S.C.T.B. Buziaş, precum şi metode eficiente de înlăturare a acestora, în vederea relansării turismului.

6

CAP.1. PREZENTAREA GENERALĂ A STAŢIUNII 1.1. Aşezarea geografică
Aşezarea Buziaşului în plină câmpie, ca un oraş-staţiune balneară şi-a găsit importanţa şi chiar numele în minunatele calităţi binefăcătoare ale izvoarelor sale. Buziaşul surprinde cu originalitatea şi pitorescul său, prin frumuseţea sa şi îndeosebi prin minunatul parc care înconjoară staţiunea. Oraşul-staţiune Buziaş este situat în sud-vestul României, între colinele care se prelungesc la poalele dealului Silagiului. Oraşul este situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre Timişoara-Lugoj (la 35 de km de Timişoara şi la 28 de km de Lugoj). Buziaşul se află la altitudinea de 128 m deasupra nivelului mării.

Fig.1. Aşezarea geografică a staţiunii Buziaş, în judeţul Timiş.
7

cu debit mare. Dinspre dealurile împădurite ale Silagiului bat brize de munte. cu un baraj înalt de 11. cu caractere de trecere între climatul continental şi cel mediteranean. Silagiului şi Bisericii.7 °C.1.6 °C.1.2. pe drumul judeţean 512 c) Buziaş-Berzovia.1. Relieful Oraşul Buziaş şi satele aparţinătoare sunt situate în zona de contact dintre relieful înalt banatic şi Câmpia Panonică.7%. Căile de acces Pentru buna aprovizionare a oraşului şi pentru asigurarea legăturilor cu judeţele ţării de unde sosesc în staţiune mii de turişti. vântul de N-V aduce iarna zăpadă şi vara ploi. Pârâul Salcia de-a lungul căruia este amplasată staţiunea. În imediata apropiere a staţiunii se află lacul de acumulare de pe Valea Salcia. Presiunea atmosferică este cuprinsă între 750 mm în luna mai şi 755 mm în luna octombrie.1. pe drumul judeţean 582 A2 e) Timişoara-Buziaş. pe drumul judeţean 582 A1 d) Buziaş-Topolovăţul Mare. pornind de la limita câmpiei joase a Timişului şi culminând în zona de dealuri a Silagiului. pe partea stângă a localităţii Buziaş. Buziaşul se caracterizează printr-un regim climatic temperat-continental moderat. Relieful acestei zone creşte dinspre vest spre est.4. temperaturi medii maxime se înregistrează în luna iulie având 24.3. ca : Preturii. 1. ce pătrunde dinspre vest.20 m şi lung de 360 m. Media umidităţii relative a aerului este de 75. 1. Umiditatea absolută a aerului este mai mică în cursul dimineţii şi mai mare în timpul zilei. Temperatura medie anuală este de 11. pe calea ferată 122-116 Pentru a ajunge la Buziaş se pot utiliza şi liniile aeriene deservite de aeroportul din Timişoara.1. 5-6 km se află râul Timiş – singurul curs de apă important. Clima Aşezat în sud-vestul ţării. pe drumul judeţean 592 b) Lugoj-Buziaş. într-o regiune de tranziţie. pe calea ferată 116 g) Reşiţa-Buziaş. Hidrografia În zona nordică a staţiunii. 1.1. iar temperatura minimă în luna ianuarie având 8. pe calea ferată 118 f) Lugoj-Buziaş. la cca. Acesta primeşte o serie de afluenţi. din cauza evaporării apei gazoase. Buziaşul are asigurate variate căi de acces : a) Timişoara-Buziaş. 8 . cu direcţia de parcurgere E-V. izvorăşte din zona pădurii Dumbrava.5 °C.

gladiola. arţari. mistreţ. care deţine o suprafaţă de 25 ha cuprinzând o sumedenie de specii de plante.5. cât şi din parcul staţiunii face ca lumea animală să fie deosebit de bogată. dihor. Apa este uşor carbogazoasă şi feruginoasă. El a înfiinţat la Timişoara societatea “Uniunea pentru medicină practică” în 1838 în scopul perfecţionării medicilor şi naturaliştilor din Banat. de alţii din 1072. 9 . Parcul constituie pentru localnici şi vizitatori un loc de odihnă şi recreere. iar după alţii sub numele de Centum Puti (O sută de izvoare). introduce cura externă (sub formă de băi) după modelul staţiunii germane Bad Neuheim.1. primula. Deutsch Iosif. vulpe. A organizat primul Congres ştiinţific din Timişoara (1834) cu comunicare de studii de climatologie în total 22 lucrări. Figură reprezentativă în organizarea staţiunii şi aplicarea curei interne cu ape minerale este Dr. iar în 1913 scoate revista “Comunicări balneologice”. În această perioadă (1834) apare şi lucrarea “Buziaşul” de Dr. Gheorghe Ciocârlan (1764-1848). Dezvoltarea istorică Cunoscută în vremea romanilor sub denumirea de “AHIBIS”. Emblema oraşului era “Pasărea Phoenix”. zambila etc. Izvoarele apelor minerale din staţiunea Buziaş se datorează unui subsol cu sedimente de 100-110 m grosime. festiucaruba. mesteceni. Ca aşezare omenească. peduncul. Buziaşul este cunoscut din timpul colonizărilor romane în Banatul timişean sub numele de Ahibis. Dr. pupăză. cardiolog şi ginecolog în staţiune. bursuc. frasinul. graur. tuia. turturele etc. Vegetaţia arborescentă este dominată de falnicii platani şi alunul turcesc. Varietatea lumii vegetale din jurul oraşului. bujorul. panseaua.Apele subterane sunt apele potabile ale fântânilor şi apelor minerale. ca : laleaua. localitatea e atestată documentar din anul 1320 după unii. sticlete. poa lolium şi trifoiul repens. Fauna şi flora În regiunea de deal predomină viile şi pomii fructiferi în coline şi câmpie. căprior. Primul medic care s-a ocupat şi a valorificat factorii naturali de cură a fost Dr. publicând în 1900 o carte care cuprinde indicaţiile terapeutice ale apelor minerale. guguştiuc. Lindenmayer Adalbert până în 1938. 1. vegetaţia de graminee şi leguminoase obişnuite cu predominarea bromusurilor. ulmul şi carpenul. păsările sunt reprezentative prin : privighetoare. 1. veveriţă etc. în care apar trei straturi cu ape. Alături de aceste specii semnalăm prezenţa florilor. Fauna este formată în primul rând de specii ca şi : iepure. primul medic permanent din staţiune. gârniţa. dar şi de brazi. cerb. în anul 1898. copaci de esenţe răşinoase şi foioase. plopi. fiecare fiind gazificat cu CO2. Printre oaspeţii de seamă ai staţiunii se numără şi Frantz Ioseph. garoafa. În 1856 apare monografia “Izvoarele minerale din Buziaş”.2. Staţiunea este înconjurată de un frumos şi bine întreţinut parc. dar a fost declarată ca staţiune balneară încă din 1819. piţigoi. Mahler Iuliu. La distanţa de 4 km de localitate se întinde pădurea Dumbrava cu specii mai predominante : stejarul.

precum şi descoperirea apelor minerale. căci. Frunţi brăzdate de gânduri şi griji bătute de viforele vieţii. Buziaşul a fost cu certitudine. amatori de apă răcoritoare. 10 . La sud-est de Buziaş. ar fi servit la caracterizarea gustului de apă. Din cele prezentate mai sus se crede că romanii au fost aceia care au descoperit această localitate balneară. din vremea daco-romană până în timpul migraţiunilor. numele de Buziaş ar avea elemente traco-getice şi indică apa. braţe puternice. în anul 1923 s-au găsit cioburi de vase şi un toporaş de bronz.Pe teritoriul Buziaşului de astăzi şi în împrejurimile lui au trăit oameni din timpuri foarte vechi. având gustul acru şi fiind răcoritoare. când pe locurile acestea trăia liniştit şi în bună tihnă Moş Bîzieş. După constatările făcute la Muzeul Banatului. cu faţa rumenă. cu apă răcoritoare. Turcii. apos. plete ninse şi lin volburate peste umerii largi. în lucrarea “Banatul în timpul romanilor” scria “… în enumerarea aşezărilor romane din teritoriul actual românesc trebuie să amintesc staţiuni balneare cunoscute şi de romani”. s-au păstrat mai multe legende. Dr. Stăpân peste curţile sale cu case curate. vestigiile din aşezarea Buziaşului sunt din epoca halstatiană. după care şi-a luat localitatea numele. veneau din apropiere şi din depărtări să-şi astâmpere setea cu apa răcoritoare şi să o ducă departe cu ei. le-au numit în limba lor. Vasile Pârvan spunea că rădăcina “Buz” s-au “Buza” este foarte bine reprezentată în onomastică tracă. Astfel după rădăcina “Buz” s-au dat numelui localităţii mai multe explicaţii. univ. Dr. sunt mai multe variante şi chiar unele legende. el a fost stăpân şi peste locul cu buturuga. din care se deduce denumirea localităţii. cu mai multe variante. în partea de hotar numită Valea Sălcii. privire blândă. Adalbert Lindenmayer arăta că la săpăturile făcute aici s-au găsit în anul 1811 pietre cu inscripţii romane. cu pălmi mari şi greu muncite. “E mult de atunci. mai tineri decât Moş Bîzieş. dar numele roman al localităţii nu ne-a fost transmis. în limba slavonă. din perioada romană. El era un moşneag înalt. După aceste consideraţii. toate îşi găseau leacul lor în înţelepciunea şi în izvorul lui Moş Bîzieş. în care sărea apa spumegând. În trecerea la lucrul câmpului. ţinut cu apă. Privind denumirea acestei localităţi în trecut. cu fruntea înaltă. deoarece se găsesc anumite afirmaţii şi în diferite monografii din secolul trecut. Pe harta istorică a Banatului întocmită de către ing. cunoscând izvoarele. toţi se abăteau la izvor să ia din apa bună. dureri şi zbuciumări trupeşti şi sufleteşti. precum şi la descoperirea apei minerale. Toţi ceilalţi locuitori. “Buszia” în limba maghiară înseamnă vale ascunsă. “Boza”. ar însemna localitate pe teren apătos. la întoarcerea spre casă. În anul 1931 prof. Adam Cucu. Gheorghe Popovici identifică localitatea romană numită Ahibis cu Buziaşul. Această afirmaţie ne-o demonstrează anumite documente şi cercetări făcute în jurul Buziaşului. numită “Buza”. Voi prezenta în continuare una din legendele privitoare la denumirea localităţii. Moş Bîzieş întâmpina pe toţi cu voie bună şi le dădea sfaturi înţelepte tuturor. Dar în popor. Băutura răcoritoare pregătită din grâu. “Buz” în turceşte înseamnă gheaţă. barbă răsfirată din belşug peste pieptul pururea deschis. s-au aflat acolo conducte de apă romane şi cărămizi. Din cele amintite se poate trage concluzia că localitatea Buziaş. Deci Buziaş. între localnici. Alexandru Borza. cât şi izvoarele minerale s-au cunoscut din timpuri foarte vechi. Castrul Ahibis este la Buziaş.

localitate balneară. Cel dintâi medic balneolog din Buziaş a fost dr. În starea aceasta izvorul I-a servit multă vreme pe păstorii şi sătenii din împrejurimi care veneau să-şi ia apa de băut de aici. pentru prima dată a sesizat de izvoarele minerale din Buziaş. dar pe care o duceau acasă. nimeni nu ştie. dezvoltarea Buziaşului să fie legată de apele minerale existente în această localitate. În anul 1811. Cercetătorul Bella Lindenmayer şi-a îndreptat privirea spre partea de sus şi a început munca. Stăpânirea a elaborat un plan pentru satisfacerea cerinţelor celor mai apropiate. hotelul 11 .Când şi de unde a venit moşul. În timp când se scriau istoriile de mai sus menţionate. Localitatea balneară Buziaş a continuat să se dezvolte. a rămas Buziaşul”. având 39 de case. Pentru prima dată în scris se aminteşte de Buziaş la 1071. acesta de azi. aşa zicea poporul. iar în anul 1811 s-a inaugurat primul sezon balnear. Băile au fost vizitate şi de suferinzii din alte ţări. a răsărit din spuma izvoarelor care fierbeau (bâzâiau) în gura pământului. adică în anul 1811. În anul 1816 după săparea izvoarelor şi după rezultatele binefăcătoare ale începutului. Acest lucru face ca în perioada ce urmează. Datorită apelor minerale Buziaşul. au şi venit vizitatori. În anul 1839. Lindenmayr a găsit un izvor care părea că a mai fost deschis odată. iar cura de apă le-a făcut bine. Din anul 1805 oficialitatea. a fost prima reclamă şi cea mai potrivită pentru un nume care peste scurtă vreme a ajuns un renume mondial – Buziaş. Astfel că. în vara aceluiaş an al cercetărilor.1). fiind prea tare datorită acidului carbonic. Cu toate acestea. Chemând lucrătorii. contribuind la bunul mers al băilor tinere. În anul 1809 şi-a început activitatea medicul Lindenmayer pentru cercetarea izvoarelor minerale din Buziaş. Făcându-se cunoscută calitatea izvoarelor cu apă de băut. în anul 1853 s-au construit băile Phoenix (Baia nr. Înaintea doctorului Lindenmayer la începutul secolului al XIX-lea (1802-1805) locuitorii au descoperit un izvor punând o buturugă de lemn prin care curgea apa. trecând Dunărea. la izvor neputând să o bea. datorită faptului că a crescut numărul vizitatorilor s-a înfiinţat un post de medic balnear permanent. S-a dus moşul. În taină se şoptea că el. Cei dintâi arendaşi au fost Ioan Rauth şi Ioan Simso. săpând într-un prundiş. exista un singur Buziaş. punând temelia vieţii balneare în Buziaş. Pentru creerea de condiţii bune de cazare şi tratament au început construcţiile de băi. apa a izbucnit din izvorul bogat şi mult dorit. În anul 1776 pe harta lui Griselini a fost scris “Buziasch”. Aceştia au clădit locuinţe şi vile din lemn pentru vânzători. săpând la 5. unii din curiozitate. După alungarea turcilor la 1716 aşezarea a fost fixată pe hartă sub denumirea de “Busiesch”. a activat în Buziaş. care timp de 10 ani. când pecenegii s-au aşezat de curând în Bulgaria. şi-a început ascensiunea. Situaţia nouă a impus aranjamentele şi măsurile de organizare pentru construirea de stabilimente de clădiri pentru vizitatori şi bolnavi. au săpat până la circa 4 metri adâncime. amenajarea izvoarelor şi a parcului. Băile au luat avânt şi numărul vizitatorilor a crescut. Atunci. alţii pentru a încerca puterea curativă a apei. dr. Acest izvor s-a numit mai târziu “Izvorul Iosif”. dar nu au reuşit să facă investiţii mari şi astfel s-au hotărât ca băile să fie date în arendă. Tot aşa nimeni nu ştie să spună când şi unde s-a sfârşit Moş Bâzieş. Gheorghe Ciocârlan. Faptul că toţi vizitatorii s-au simţit bine la Buziaş. progresul nu a fost cel dorit datorită faptului că nu exista un medic balnear stabil. cel fără de pereche între bătrâni. Buziaşul a fost declarat.50 metri adâncime. începând cu anul 1819. primăvara. Rezervorul s-a umplut cu apă. au pustiit sudul Ungariei şi ţinutul Buziaşului. În conscripţia fiscală în anul 1717 aşezarea a fost fixată pe hartă sub denumirea de “Badiasch”.

S-au amenajat camere plăcute şi confortabile. Dintr-o dată şi pe neaşteptate cu zgomot puternic. ceea ce a făcut să scadă gradul de confort.000 zile cazare şi masă . Ca unităţi economice de bază. iar din anul 1975 s-au construit trei hoteluri numărând circa 700 de locuri. parcul a fost bine întreţinut. Zi de zi. a construit hotelul Phoenix şi ştrandul şi a continuat îngrijirea parcului. a erupt coloana de apă ridicându-se până la 40 m înălţime. Făcând o analiză comparativă cu anul 1957 rezultă că numărul celor veniţi în staţiune a crescut simţitor : în anul 1957 întreprinderea a realizat la cele 600 de locuri. Întreprinderea a întâmpinat unele greutăţi în buna deservire a celor veniţi la tratament şi odihnă datorită faptului că unele pavilioane au avut un grad înaintat de uzură. În anul 1906. realizând 263. iar în anul 1969 a dispus de 963 locuri. familia Muschong a cumpărat băile. a refăcut Baia nr. Începând cu anul 1970 în vederea alimentării cu apă. Dezvoltarea staţiunii după al doilea război mondial La 11 iunie 1948 a avut loc naţionalizarea băilor – proprietatea firmei Muschong. Această întreprindere s-a dezvoltat mult. 1.3. sute şi sute de oameni s-au perindat admirând tabloul frumos format de momentul neaşpteptat şi nedorit în forma aceasta. În căderea ei de apă s-a răsfirat în cantitate mare peste coroana bogată a arborilor din jur. A crescut mult numărul vizitatorilor. În acea zi pământul a fost străpuns până la 103 metri adâncime. scoţându-se în evidenţă minunatele calităţi terapeutice. ] Vestea noului izvor s-a dus ca fulgerul în toate părţile. 12 . În anul 1935 firma Muschong a reconstruit Baia nr. realizându-se astfel mărirea procedurilor de băi ce se efectuau zilnic.Grand (azi vila nr. Între cele două războaie mondiale aspectul balnear al localităţii a luat o dezvoltare foarte mare. devenind un loc cât mai plăcut pentru recreerea celor veniţi în staţiune.000 zile de cazare şi masă. Pavilioanele de cazare au fost dispersate în majoritatea străzilor din jurul parcului. asigurând condiţii bune de locuit. trecând în proprietatea statului. în anul 1967.2. Tuburi de metal au fost introduse numai până la 70 metri în pământ.4).1. Pentru vară s-au construit bărci. asigurându-se condiţii corespunzătoare de cazare şi masă. zguduitor. deoarece a produs o adevărată panică. întreprinderea a dispus de un fond de investiţii de 6 milioane de lei. băile cu duşuri (fizioterapia de azi). cuprindea 870 de locuri cu 240. faţă de numai 80 de locuri câte au fost în anul 1952 – dată la care s-a permanentizat staţiunea . lipsind canalizarea şi alimentarea cu apă potabilă. Întreprinderea Economică Balneară avea ca sarcină asigurarea cazării şi hranei pentru cei cazaţi la tratament. Această întreprinderea dispunea de un număr de 22 de pavilioane pentru cazare cu 963 de paturi cu un confort diferenţiat pe categorii.000 zile de cazare şi masă. În anul 1856 s-au construit : salonul de cură. 150. născându-se un adevărat pelerinaj. legate prin specificul lor de deservirea oamenilor veniţi la tratament şi odihnă în staţiune. iar în timp de iarnă a fost un loc plăcut pentru patinaj. a deschis fabrica de îmbuteliere a apei minerale. s-au mărit spaţiile florale şi zonele verzi. mărindu-se considerabil spaţiul de cazare – capacitatea a fost de aproximativ de 600 de locuri. iau naştere Întreprinderea Economică Balneară şi serviciul Medical Balnear. În luna noiembrie 1903 au început lucrările de foraj şi au ţinut până în 17 decembrie. s-au făcut numeroase cercetări şi analize ale izvoarelor minerale. pavându-se şi asfaltându-se aleile din parc.

funcţionează şi secţia de hidroterapie.2 – cu 43 de vane – cu o capacitate de 688 de proceduri în 8 ore. Pentru efectuarea tratamentului balnear – unitatea a dispus de următoarele :  Policlinică balneară cu cabinete de specialitate : oscilometrie. atât a celor cu bilete cât şi a celor veniţi particular. ceea ce se reflectă şi în faptul că în anul 1966 s-a efectuat tratamentul balnear la 15. restaurant. Activitatea este în continuă dezvoltare. ultrascurte. oftalmologie. Această unitate a fost deservită de un număr de 82 salariaţi permanenţi şi 24 sezonieri. 13 .  Pavilionul de băi nr.500 persoane. în anul 1967 la un număr de 17. solux. mofete. iar în anul 1969 a ajuns până la 2000 de persoane zilnic. băi de lumină generală şi parţială şi aerosol. cu 300 de locuri. ionizări. Tot în cadrul pavilionului nr. având profil de tratament cardiovascular.În vederea asigurării întregii asistenţe medicale a bolnavilor cazaţi în staţiune a funcţionat Serviciul Medical balnear. röntgen şi electrocardiografie . o bază de tratament proprie şi o sală de educaţie fizică medicală. duşuri. împachetări cu parafină etc. alternante. masaj. în sezonul de vară. stomatologie. În anul 1979 se construieşte Hotelul Parc. care funcţionează numai în sezonul de vară . În anul 1975 se construieşte Hotelul Buziaş.1 cu 64 de vane pentru băi CO2 – cu o capacitate de 1028 de proceduri în 8 ore.  Pavilionul de fizioterapie. care funcţionează permanent. Capacitatea de tratament satisface complet necesităţile de tratament a celor veniţi în staţiune.  Pavilionul de băi nr. unde se fac băi ascendente.2.120 de persoane. cu aproximativ 100 de locuri. ce execută proceduri ajutătoare ca : ultraviolete.

5 m . .Consideraţii geologice La Buziaş s-au decelat 3 nivele permeabile ale Cuaternarului şi Pliocenului. cu 300 de locuri. . Hotel Parc În anul 1984 se construieşte Hotelul Timiş. săpată în 1962 la 120 de m adâncime. Întreprinderea Apemin foloseşte sonda Apemin 2 şi 4 (prima pentru îmbuteliere): . CO2.Sonda 23 aug. se manifestă la 25-30 m deasupra solului. situate peste formaţiunile Cristaline întâlnite în foraje la adâncimi de 78-93 m.1 Buletin de analiză chimică a sondei 1 din 1982 Anioni Mg/l Cationi mg/l 14 . Sonda nr.8 g/l. III. conţine apă Tabelul nr.strat acvifer artezian în contex cu Cristalinul sub 80 m.5 g/l . Este la nord de Casa de cultură. Ca surse de apă minerală există 7 sonde : a). debit 3 l/s conţine CO2 2. Primele puţuri săpate au fost Anton I. 1. Orizonturile prestatoare de apele minerale sunt : . SMB 5). săpată 1959-105 m. recaptată în 1966 . În 1903 s-au săpat primele sonde.Anton I A săpată 1904-109 m. Între 1959-1965 s-au forat 6 sonde IBF Bucureşti (Anton I 23 aug.strat acvifer freatic la 7-10 m .2. bază de tratament proprie şi o sală de educaţie fizică medicală.IBF 3. debit 5 l/s. CO2 urcă din adâncimi pe fracturile majore ale Cristalinului.Fig. . 1. .4.1 (Anton 1A). restaurant..strat acvifer de adâncime la 17-70 m conţinând ape ascensionale cu nivel hidrostatic de 2.Sonda IBF 3 (SMB 3) din parc săpată 1965-75 m adâncime debit 4 l/s. are CO2 2 g/l .

4 0. . sodică (486.65 l/s – Tabelul nr.cură de diureză în litiaza urinară . .26 Temperatura 15-16°C PH 6. feruginoasă (15. .stări hiperuricemice . clorurată (744. carbogazoasă. 3% pentru ştrand. b).sechele postoperatorii pentru afecţiuni biliare .colecistite cronice litiazice şi nelitiazice .3 Amidogen 1.gastroduodenite cronice cu hipoaciditate .în faţa Casei de odihnă nr. Sechele post tromboflebite • sechele post infarct de miocard necomplicat • sindroame nevrotice.6).6 42 1. cu debit artezian de 3.1.3 Substanţe organice 2. sodică.437).6).8 14.2 0.1/11 . Indicaţiile pentru cura externă : .4 bicarbonatată. . .sindrom de ischemie periferică . .3 184.hipertensiune arterială st.1. clorurată. săpată în 1961 de ICSPC Bucureşti.4 l/s din care este avizat pentru exploatare 0.8). bromurată.boala varicoasă 15 . hipotonă.5 Acid metaboric 1. Indicaţiile pentru cură internă sunt : buvete 23 August + izvorul Phoenix : .2 (23 August) .7 4. cât şi în cură internă.9). avizat pentru exploatare 2. Analiza chimică din 1982 decelează o apă bicarbonatată (2000 mg/l).5 l/s. feruginoasă. Sonda nr.6 13 7.enterocolite cronice nespecifice .22 l/s. carbogazoasă (200.1 Indicaţii : . magneziană. Se foloseşte atât în cură externă pentru baia nr.3) magneziană (178.diskinezii biliare hipotone .1) calcică (326.în cură externă : • hipertensiune arterială • sindrom de ischemie periferică • tulburări circulatorii periferice funcţionale.alergoze de origine digestivă . Are debit de 4. .Cl Br Nitraţi Nitriţi SO4 HCO3 744.2 CO2 2024 Mineralizare totală 4352.049 Acid metasilicic 3. hipotonă (MT 3853.9 23.4 2357 Na K Li NH4 Mg Fe Cu Zn 640. calcică.011 0.

temperatura 14.2. iar vara şi baia nr. “Timiş”.2.8 m.8 l/s cu aviz de exploatare 3.8). Este gospodărită prin sistem centralizat pentru cura externă la hotelul “Parc”. în vecinătatea hotelului “Buziaş”. clorurată (219. 16 . Sonda nr. hipotonă (MT 4446.4 l/s. Indicaţii de cură internă : aceleaşi ca şi pentru sonda nr.5 °C.- - cardiopatie ischemică nedureroasă tulburări cardiocirculatorii funcţionale sechele după flebite şi tromboflebite sindroame nevrotice-neurastenice.6).2.2. feruginoasă (10.8). 97%.6). Fig.3. Este o apă bicarbonată (1195. cât şi pentru cura internă (buveta “Izvorul Moş Bîzieş” 1%). Se foloseşte în cură externă prin sistem centralizat (baia nr. calcică (215.5). “Timiş”. carbogazoasă (2420). d).5). hipotină (MT 3033.8 l/s.debitează artezian 3. Izvorul Bîzieş Indicaţii de cură externă : ca şi la sonda nr.se află în spatele băii nr. la 40m est de centrala termică nr. Ph 6. a fost săpată în 1965 de ISPC Bucureşti la adâncimea de 75 m şi a furnizat 9.5). vara 2% pentru ştrand.7). carbogazoasă (2689).2.3 (IBF 3) Se află în parcul staţiunii. Sonda nr.4 (SMB 5) . a fost săpată în 1960 de către ICSTC Bucureşti până la 90. Compoziţia apei : este bicarbonată (1781. magneziană (88. temperatura 15 °C. sodică (186.246).7 l/s cu aviz de exploatare de 2. “baia nr.2). sodică (335.2. magneziană (148.1). clorurată (290). c.459). complex “Parc”.

03 abs. “Phoenix” şi sondele 4 şi 1 efectuându-se analize fizicochimice şi bacteriologice.5 .1988 s-au recoltat probe de la izvoarele “Moş Bîzieş” sonda 3. carbogazoasă.5 0.3 m.8 3 112 2151 6 27 Phoenix 30 152 40 27 1704 11.56 0. Este în conservare din 1982.32 0. are un debit artezian de 5 l/s. 730 (770) 65 5(8) 0. abs.7 5.6 85.8) 4. pH 6.3 m cu debit artezian de 4. conţine apă bicarbonatată.06 0 21.06 0 Abs Abs 42 (319) 57 4(6) 0. Tabelul nr.2 15.07. la adâncimea de 96.7. “23 August”.05 abs. 830 83 1.25 0.11 abs.se găseşte pe malul stâng al văii Salcia. pH 6. 320 (241) 87 2. Sonda nr.1 (15.4 Sonda 4 50 76 27 16 2133 1.2 (20. magneziană. calcică. sodică. este trecută în conservare din 1981. abs.6 2169 6 28 23 August 54 222 47 33 1854 11.7 4 117.5 (0. temperatura 13.03 0 17.5 0.1 2795 5 30. hipotonă (MT-5948.3 .065 abs. temperatura 15°C.e). f).86 0 0 22.5 l. abs.2 Analizele fizico-chimice şi bacteriologice efectuate la izvoare Moş Bîzieş Ca Mg Na K CO2 Fe Mn Zn Cu Fenoli Cloruri Sulfaţi Amoniac Azoliţi Azotaţi Consum permanganat de K În O2 Duritate totală Reziduu fix PH la 22° Alcalinitate 24 143 40 27 1647 11. conţinând o apă bicarbonatată.7(5) 0.la NE de parcul staţiunii.06 3. Sonda nr. slab iodurată. abs. 40 (747) 60 4(7) 0.4 53 1424 5 19 Sonda 1 160 203 70 40 2135 0.3 mg/l).8) 5. a fost executată în 1979 de ICSLGS la o adâncime de 79.046 0 18. carbogazoasă (1900-2000).22) 0.5).5 0.62 0.6 (Izvorul lui Glad) .8 98 3436 6 35 17 . hipotonă (MT-3763. feruginoasă. La controlul metodologic din 21.5°C.

controlate şi închise cu lacăt. care ar trebui mai bine îngrijite. Antrenarea activă a cadrelor medicale superioare. De asemenea ar fi util ca în incinta băii nr.Ex. Preluarea unui hotel (de ex.1.coli/dm3 apă 18 21 10 21 35 20 20 21 Propuneri organizatorice de remediere 1. Popularizarea trimiterii la cură balneară din ţară şi interjudeţeană mai ales în sezoanele reci în scop profilactic. care să fie subordonat Ministerului Sănătăţii şi. 2. Respectarea denumirii de PHOENIX la izvorul respectiv mai ales că a fost emblema staţiunii.bacteriologic Nr. Indicatoarele de la izvoarele de crenoterapie (cură internă) trebuie revizuite în sensul enunţării buletinului de analiză al apei cu compoziţia respectivă şi recomandările corecte medicale.total germeni Nr. cu preţul de cost avantajos privind în special cazarea şi masa. 5. 18 . 7. Buziaş) în vederea profilării pe recuperare cardiovasculară. 4. similar cu alte sanatorii de recuperare din ţară (Techirghiol) sau cele care deservesc Clinicile Universitare din alte centre (Ex. Respectarea perimetrelor de protecţie hidro-geologică şi a perimetrelor sanitare din jurul sondelor. 6. în care clinicile de profil din Timişoara să asigure un rulaj permanent al bolnavilor. 3. hotel “Parc”. cât şi medii în cercetarea ştiinţifică prin colaborare interdisciplinară Exemplu în acest sens este lucrarea privind acţiunea apelor minerale de Buziaş asupra secreţiei gastrice şi biliare în colaborare cu clinica IV Medicală. 2. Bucureşti). “Timiş” să fie afişate pentru cura externă buletinele apelor minerale.

000 lei. iar în 1997. S.B.040. Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare.1919. revenindu-i în 1996 . Nr.T. Florilor nr. Adresa : BUZIAŞ.1. În urma acţiunii de privatizare încheiată în anul 1994 societatea a privatizat circa 9.000 lei.I. Cod.81%) şi 18. masă şi tratament sunt cetăţenii de vârsta a treia (pensionarii) a căror bilete sunt subvenţionate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.612 acţiuni (92. avea un capital social de 15.de înregistrare la Registrul Comerţului : J35/342/15.T.000.438.027 de acţiuni. tel. Transilvania deţinând 721. Începând din anul 1996. 777.580. S.T. iar alţi acţionari 55.1.397.056/321060.B. cod.T.C.04.000. statul rămânând majoritar şi deţinând 70% din acest capital social.1991. biletele celor veniţi prin Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale au fost scoase la licitaţie.7% din capitalul social având 1407 acţionari cu 567. are un capital social de 19.700. 2. se poate recurge la 19 . str. dar şi alte persoane mai tinere care au afecţiuni cardiovasculare.B. Gestionarea turismului La fel ca majoritatea staţiunilor balneo-climaterice din România.B. S.). TIMIŞ.520 de acţiuni.Fiscal : R-1849307.2.C. ORGANIZAREA SERVICIILOR TURISTICE 2.F.300. “Buziaş” S.000 lei.C. Creeată în anul 190. activitatea turistică din staţiunea Buziaş se desfăşoară în cadrul Societăţii Comerciale de Tratament Balnear (S.908 (7. Dotările existente Existentul de capital fix poate şi trebuie să fie apreciat în strânsă legătură cu necesarul de dotări ţinând seama de mărimea populaţiei.2.C. aproximativ 7000 de bilete. În acest sens.CAP.4600 bilete.19%) şi 1. Acum S.A.

Calculul acestor indicatori presupune utilizarea următoarei relaţii : 20 .calculul mărimilor relative de intensitate pentru a se determina indicatorii care caracterizează dotările necesare în activitatea de turism.

1.F n au a şi flora 1. T arifel e 5. G estion areatu u i rism lu 2.1.1. E ap ficien ţaecon ică om 5.6. O izareaserviciilortu ap rgan ristice 2. C atu şi term ap lim l alism l u 3. D sitateacircu en la ţiei tu ristice C .3.2. P ctivitatea rodu 5. P ilit ăţi terap tice b eare înstaţiu ea B ziaş osib eu aln n u 3.4.2. D ezvoltarea sta ţiu ii du ă cel d n p e-al d oilea răzb oi m d on ial 1.1.A alizastru rilortu n ctu ristice d sta in 2.1. R ren ilit ăţii ata tab C .4. N m ăru d tu u l e rişti 4.C a lim 1.1.C ăile d acces e 1. A l şi clim l eru atu 3. T alism l la B zia ş erm u u 3.E areast ării resu valu rselorstaţiu ii n 3 5 6 6 7 7 7 7 8 8 11 13 18 18 18 19 30 31 31 31 32 33 33 36 37 37 38 39 40 40 40 41 43 51 52 ţiu eaB ziaş n u C .3.3.1.5.2.1.3. A a m eral ăB ziaş p in u 3. C la ţiatu ap ircu ristică 4.4.1.1.2.5.2. C sid on era ţii geologice C .5.2. In dica ţii terap tice ai factorilor n eu at u d cu ă rali e r C . Prezen ap tareagen eral ăastaţiu ii n 1.3. D ezvoltareaistoric ă 1.3. M alit ăţi d (re)lan atu u i la B ziaş ap od e sare rism lu u C clu on zii B liografie ib 21 .3.2.H idrografia 1. Aşezareag eografică 1.R eliefu l 1.4.4. In dicatorii in sit ten ăţii şi d sităţii tu en ristice 4.4.1. D rata m ie aseju lu u ed ru i 4.CUP RI NS C PR S U IN In trodu cere C . D ările existen ot te 2.1.

• Vechiul cazino . nu menajează nici un domeniu fizic. S. a apelor. În condiţiile civilizaţiei moderne. adaugă la această problemă pe cele proprii legate de relief. suportând repercursiunile modificărilor socio-culturale care se traduc prin noi opţiuni teritoriale. pragurile critice şi cadrul operaţional care favorizează o dezvoltare regională corespunzătoare. sol. în sine un factor considerabil de poluare. are în exploatare următoarele : • Hotelul Parc. • Hotelul Buziaş.A. • Sala de sport . λ = dotarea unităţilor (nr.3. 2. este necesar să se elimine fenomenele de poluare datorate activităţii pe care societatea de consum obişnuieşte s-o numească progres : poluarea atmosferică. acestea constituind principala sursă a profundelor tensiuni cu care sunt confruntate 22 . nici hidrografia. cu 300 de locuri. • Secţia de fizioterapie . Supraaglomerarea demografică constituie. • Un restaurant rustic . nici topografia.T. prin natura sa istorică şi dezvoltarea contemporană determină diferenţele faţă de utilizarea optimă a unui spaţiu geografic. • 9 sonde de apă minerală . • Palmarul . • Baze de tratament : Baia 1 şi Baia 2 .K = necesarul de dotări . • 20 de vile . cu 300 de locuri. cu 100 de locuri . Din punct de vedere al turismului.B. Diversitatea gradului de ocupare spaţială din punct de vedere turistic. Turismul. nici biocenoza ai cărui biotopi constituie suportul şi sursa de energie. p = numărul de locuitori. Analiza structurilor turistice Amenajarea turistică Spaţiul fizic. are o puternică tendinţă spre inducerea unor tulburări de origine antropică. • 3 baruri de zi. prin exigenţele sale multiple. Facilitatea echilibrului unui spaţiu fizic impune societăţii o bună cunoaştere a principiilor care condiţionează organizarea şi evoluţia spaţială. climat. • Un ştrand • Muzeul de istorie al staţiunii . Perturbările legate de turism. Excluzând ceea ce se numeşte “domesticirea” mediilor naturale. hidrografie sau exigenţele biologice.de locuri) . • Restaurant-cantină . poluare biologică.C. Buziaş S. restaurantul şi baza sa de tratament . a solului. dezafectări imobiliare şi speculaţii funciare. • Centrala termică . prin implicarea adesea sistematică în mecanismele cele mai elementare ale vieţii cotidiene ale populaţiei. restaurantul şi baza sa de tratament . acest spaţiu întâmpină greutăţi în funcţionarea sa normală. În cazul nostru necesarul de dotări la 1040 locuri este de 130. trebuie analizate consecinţele provocate de către acest tip de activitate economică mediului fizic. • Hotelul Timiş.

Odată cu dezvoltarea turismului asistăm la înlocuirea ecosistemului natural..pg. Un fenomen din ce în ce mai des întâlnit este insuficienţa protecţiei florei şi faunei care constituie un simptom al degradării mediului înconjurător. În aceste centre. Această substituire permite obţinerea de profituri importante. un alt fenomen negativ pe care îl induce prezenţa activităţii turistice într-o zonă îl constituie degradarea culturală tradiţională specifică acestei regiuni geografice. valoarea terenurilor din aceste regiuni a scăzut vertiginos. Învelişul vegetal este discontinuu (aşa este cazul dunelor de nisip). Dispariţia coeziunii sociale tradiţionale. Utilizarea solului. la “îmbătrânirea” piramidei vârstelor : mulţi dintre aceştia îşi cumpără apartamente sau reşedinţele secundare pentru a se instala definitiv în aceste zone în momentul pensionării. prin ecosistemul de tip urban. În aceste condiţii.194-213). care devin proprietari imobiliari şi care contribuie într-o anumită măsură. către zonele de maximă concentrare turistică. solul sau energia. Spaţiul “risipii” este adesea de 15 sau de 20 ori echivalentul celui care este cu adevărat utilizat . semnele mai mult sau mai puţin aparente ale motivaţiilor turistice. De mai mult de un sfert de secol.Pârjol. Pe lângă suprasarcina spaţială. Elementele din bioceneza sunt mai puţin importante din acest punct de vedere. de pe Coasta de Azur). în general. iar nivelul scăzut de viaţă al populaţiei autohtone accelerează presiunile asupra mediului. el nu este folosit decât 65-95 minute în medie pe zi. transformarea spaţiilor urbane.E. accelerează deblocările spaţiale.1997. suprafeţele de verdeaţă care sunt atribuite acestor entităţi turistice sunt invers proporţionale cu utilizarea lor : turiştii se concentrează pe o zonă relativ restrânsă de litoral. Numeroasele studii efectuate pe această temă. Transformările socioeconomice sunt principalele cauze ale apariţiei acestui fenomen. consecinţele socio-profesionale ale acesteia.. înţelegerea fenomenului de creştere turistică. în câteva locuri de agrement şi de animaţie. opţiunea între diferitele anotimpuri. evoluţia comportamentelor diferiţilor factori socio-economici. 23 . Urbanizarea pe care aceasta o induce. căci se bazează numai pe factori fizici ai mediului : aerul. Activitatea turistică apare. înfăţişarea ulterioară a peisajelor transformate de om. cu atât mai mult cu cât factorii responsabili în această problemă au tendinţa să le ignore. Turismul neorganizat şi presiunile exterioare exercitate asupra ţărilor în curs de dezvoltare fac ca măsurile publice de conservare a mediului să devină aleatoare chiar din momentul apariţiei lor. degradarea sau dispariţia valorilor locale. evoluţia arealelor recreative.regiunile cu vocaţie turistică. toate acestea încep să fie cunoscute şi facilitează demersul asupra legăturilor dintre acţiunea turistică şi efectele sale asupra mediului ambiant. determină vulnerabilitatea unor destinaţii turistice la influenţele exterioare. deoarece interesele şi preocupările vârstnicilor nu sunt întotdeauna compatibile cu cele ale tinerilor (Putz. În centrele unde hotelurile de lux marchează ritmul turistic al acestora.F. conferind anumitor staţiuni turistice caracterul unor oraşe de pensionari (aşa este cazul staţiunii Cannes. asistăm la marginalizarea unor regiuni şi la migrările masive ale populaţiei în căutare de lucru şi de condiţii mai bune de viaţă. procentul populaţiei inactive creşte. permit în prezent. absent sau degradat. este foarte greu de conceput şi de realizat revitalizarea altor activităţi. aşa cum a fost el conceput în sistemul agriculturii şi pescuitului. în zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Suprasarcinile pe teritoriile turistice au origini şi căi de realizare diferite. Atractivitatea factorului climatic declanşează afluenţa unei mase de rezidenţi temporari. apa.

Aplicarea în practică a procedurilor de amenajare turistică necesită o evaluare a rezistenţei la schimbare şi a stabilităţii mediilor fizice sau umane. Pe plan funcţional şi juridic. Integrarea în activitate aturistică a acestor agenţi economici antrenează şi includerea primăriilor în această mişcare. ea se poate implica în activitatea colectivităţilor locale prin dreptul de expropriere pentru cauze de utilitate publică. de asemenea elaborarea programelor. Această veritabilă “trilogie” a mediului are repercursiuni directe asupra stabilităţii sau instabilităţii reliefului . Tipul de intervenţie al primăriei este în funcţie de importanţa infrastructurii şi a echipaamentelor care reflectă intensitatea activităţii turistice. o politică eficientă de valorificare a resurselor trebuie să aibă în vedere calitatea capacităţii de cazare. Pe lângă categoriile de activităţi deja amintite. liste de informare -–aspecte de cunoaştere necesare pentru clientelă – şi alte aspecte de comunicare în avans. Sunt şi servicii auxiliare care pot fi de însoţire. Aceste servicii pot fi de pregătire a consumului turistic : organizarea călătoriilor.Turismul a devenit un motor principal al dezvoltării economice. acest veritabil agregat cuprinde şi o serie de servicii care însoţesc practica turistică. iniţiatorii acţiunilor turistice provoacă numeroase excese în utilizarea factorului de mediu. Turismul de vilegiatură şi dezvoltarea comerţului sau a artizanatului determină asigurarea unor echipamente şi infrastructuri care respectă planul de ocupare a solului. exploatare. stabilirea itinerariilor. de multe ori. sportive şi pentru alte categorii speciale de turism. integrarea în mediul de primire. În cazul unor lucrări de amenajare turistică de proporţii mai mari. alături de organismele financiare. frecvenţa şi periodicitatea fenomenelor care influenţează mediul. hărţi. Noile tehnologii de abordare a problemei amenajării ameliorează metodele de punere în practică a unor planuri de valorificare mai eficientă a resurselor de care dispune o destinaţie turistică. fie contribuie într-un fel sau altul la desfăşurarea corespunzătoare a unor prestaţii. marketingul permite ajustarea ofertei produsului turistic la cererea turistică prin integrarea armonioasă a acesteia în mediul economico-social. ori a activităţii în ansamblul său. definirea unor valori de intreprindere care să fie în concordanţă cu cultura tradiţională a populaţiei autohtone. Dimpotrivă. intreprinderile producătoare de bunuri şi servicii. editarea de ghiduri. în eroare populaţia autohtonă prin simularea unor planuri comune de acţiune. Includerea mediului înconjurător în definirea produsului turistic nu intră în contradicţie cu scopurile de comercializare a acestuia. primăria este proprietarul tuturor lucrărilor realizate în calitate de autoritate concesionară. în acest sens el angajând responsabilitatea colectivităţilor publice. ea permite realizarea bilanţului fundamental pentru planurile de amenajare turistică. Oricât de mare ar fi capacitatea de adaptare a ecosistemelor. primăria poate deveni un veritabil agent economic. naţionali sau locali. ştiinţifice şi pentru turismul de congrese. specifice (paramedicale. individuali sau colectivi induc. sau nespecifice (general valabile şi pentru alte categorii de populaţie decât turiştii) . Acestea se adresează fie beneficiarilor firmei (direct şi indirect). inclusiv publicitatea. procurarea de documente de călătorie. primăria trebuie să realizeze echipamentele colective şi infrastructurile de interes public . Agenţii economici privaţi sau publici. Prin intermediul activităţii turistice intră în circuitul economic toate tipurile de agenţi economici : de le intreprinderea independentă şi familială până la marea firmă . Astfel. Relieful impune noţiunea de toleranţă la schimbare în funcţie de intensitatea. componente ale “produsului turistic”. ea este un instrument de arbitraj între interesele locale diveergente şi asigură funcţionarea unor organisme pentru a evita unele abuzuri . închirieri 24 . rezervarea serviciilor. incluzând după caz.

). care de fapt sunt consumate de însăşi firma în cauză. Pe lângă cele amintite. “TIMIŞ” şi “BUZIAŞ”. telecomunicaţii. Tabelul nr. Dezvoltarea şi calităţile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare : toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească şi alte funcţii. îndeplinesc mai multe funcţii. bătrâni. fiind alcătuit dintr-un grup de prestaţii oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră. asistenţă de persoane (invalizi. Majoritatea lor nu se adresează direct clientului. alte servicii . Într-un spaţiu geografic care dispune de un potenţial natural atrăgător. Tabelul nr. cât şi case de odihnă de 1-2 stele având o capacitate totală de cazare de 1040 locuri. poştă-curier şi comisioane.  funcţia de producţie.  funcţia de agrement. este necesară o analiză a calităţii structurilor existente. îmbinarea armonioasă a acestora asigurând confortul solicitat de turişti :  funcţia de cazare propriu-zisă .  funcţia de informare. Unităţile de cazare.). schimb valutar. reparaţii şi întreţinere.3 Cazarea în staţiunea balneo-climaterică Buziaş Unităţi de cazare *Hotel”PARC” *Hotel”TIMIŞ” *Hotel “BUZIAŞ” *Complex-vile Categorie 2 stele 2 stele 2 stele 1-2 stele Capacitate 284 locuri 284 locuri 96 locuri 376 locuri Populaţie 8000 8000 8000 8000 25 . Mai există şi o serie de servicii post-factum – de întreţinere a relaţiei (scrisori de curtoazie şi comunicare.  funcţia comercială . Structurile de cazare Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacităţii de cazare. turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilităţi pentru cazarea vizitatorilor. copii). Cazarea în staţiunea balneoclimaterică Buziaş cuprinde complexele balneare de 2 stele “PARC”. O staţiune balneară îndeplineşte trei funcţiuni principale :  activitatea de tratament balnear . curăţenie etc.  funcţiile complementare : agrement. trebuie să arătăm şi necesitatea unor servicii permanente (de funcţionare. în legătură cu alimentaţia turiştilor . Pentru a putea prezenta cele mai bune condiţii pe care le oferă staţiunea Buziaş.automobile şi şoferi.3. diverse facilităţi pentru clienţi fideli sau speciali etc. de returnări şi alte diferenţe eventuale de la decontări.  funcţia de rezidenţă temporară .

hanuri. el se obţine pe baza relaţiei : (Putz E. = oferta turistică-maximă în unităţi-zile .. Accesibilitatea este uşoară. având o ţinută reglementară. Camerele sunt bine amenajate şi decorate. Fiecare hotel dispune de propria sa parcare. Hotelurile beneficiază de o aşezare privilegiată. indicator care include şi disponibilităţile care pot fi atrase în activitatea de turism . Nivelul calităţii serviciilor este în continuă creştere. . Recepţiile hotelurilor sunt luminoase şi spaţioase. necesită forţă de muncă furnizată de populaţia staţiunii. a mobilierului şi grupurilor sanitare dă o notă mai confortabilă camerelor.oferta teoretică maximă în unităţi-zile. cum ar fi : creşterea costurilor de producţie ca urmare a modificărilor de piaţă. atât în total. dar şi la capacitatea pe forme de cazare (hoteluri. Din categoria serviciilor hoteliere ce întregesc funcţia de cazare se pot menţiona următoarele : 26 . Personalul este amabil şi primitor. Prezenţa lifturilor face mai uşor accesul în camere. De menţionat faptul că preţurile turistice sunt într-o continuă modificare datorită influenţelor unor factori conjuncturali. care le sunt oferite.1997). dar acestea fiind egale pentru turiştii români şi străini.. n = unităţi de timp la nivel de perioadă.Pârjol F.Turiştii utilizează mijloace de cazare care la rândul lor. Tarifele pentru cazarea turiştilor sunt afişate vizibil la recepţiile hotelurilor. l = număr de locuri în unităţi turistice . moteluri. . vile.numărul de unităţi de cazare . Păstrarea în starea bună a materialelor. Mobilierul este confortabil şi starea acestuia este bună. care face legătura între numărul de locuri de cazare şi mărimea populaţiei (funcţia turistică). Se poate astfel calcula un indicator. De reţinut este faptul că majoritatea camerelor dispun de balcon. ţinând cont de faptul că majoritatea clienţilor sunt de vârsta a treia. funcţionând 24 ore din 24. cât şi pe forme de cazare . z = număr de zile în care locurile sunt disponibile în scopuri turistice . dar sunt şi persoane cu handicap locomotor. toate hotelurile fiind deservite de o şosea practicabilă şi un autobuz care face multe curse pe zi între staţiune şi gară. Panourile de afişaj existente în cadrul recepţiilor îi informează pe clienţi asupra serviciilor anexe. cabane) . acest indicator se referă la capacitatea totală de cazare. Preţurile practicate sunt conform clasificării de 2 stele ale unităţilor de cazare. Lmax. În staţiunea Buziaş se practică tarife diferenţiale pentru turiştii veniţi pe cont propriu şi pentru cei sosiţi cu bilete de tratament. aproprierea acestora de parc le conferă un cadru agreabil şi relaxant pentru turişti. Cei mai utilizaţi sunt : . Indicatorii capacităţii de cazare caracterizează volumul şi structura elementului esenţial al echipamentului turistic. Din aceste date putem deduce şi indicatorul funcţiei turistice : Localizarea hotelurilor în cadrul staţiunii constituie un punct pozitiv.numărul de locuri în unităţile de cazare .

cel puţin la origine sau în principiu. .parcare. a serviciilor determinate de desfăşurarea şi consumul acestora. Resursele de muncă se referă la potenţialul uman ca factor de producţie. orice alimente şi preparate. pentru o parte a sa.) ţine. Restaurantul este un local (format din o sală de mese şi accesorii necesare desfăşurării prestaţiilor aferente) destinat alimentaţiei publice (cu o mare diversitate de 27 . Un criteriu important de definire a unităţilor constă în însuşi conţinutul ofertei. Folosind tipologia consacrată principalele forme sunt următoarele : a) Restaurantul tipic sau propriu-zis se defineşte ca unitatea de alimentaţie publică cea mai complexă. biliard) . Din punct de vedere cantitativ numărul persoanelor angajate în aceste unităţi de cazare se ridică la peste 50 de persoane. Firmele de alimentaţie publică prezintă indiferent de caracterul lor independent ori integrat. cină). Pentru satisfacerea nevoilor alimentare se poate opta pentru luarea mesei (meselor) în cadrul unităţilor de cazare (când acestea sunt dotate cu restaurant). şah. respectiv mâncarea sau alimentul preponderent. prânz.punct de desfacere a presei . băuturi etc.activităţi de agrement : salon cu televizor. pe calapodul celor trei mese principale (dejun. . în alte forme organizate în contextul sejurului respectiv sau pe perioada tratamentului.spălatul şi călcatul lenjeriei . Există şi în acest caz diferite categorii de restaurante. Alimentaţia constituie o altă componentă necesară în cadrul agregatului de turism.primirea şi distribuirea în hotel a corespondenţei turiştilor . gestiune computerizată. Serviciile de alimentaţie publică reprezintă. dar şi calitativ. servicii de schimb valutar .telefon naţional şi internaţional . . . constând în diverse platouri sau alte preparate (inclusiv cofetărie. . Imensul sector al alimentaţiei publice. de turism. unităţi sau localuri diverse. . inclusiv cele din cadrul hotelurilor. care devine definitoriu.curăţenia hainelor . În aceste unităţi de cazare se utilizează un sistem informaţional şi de rezervări modern. . aproape jumătate şi din activitatea acestora. . concepute. adaptare la clientela internaţională mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerinţelor internaţionale. . care asigură servirea directă a mesei pentru clientelă. forţă promoţională. . prin nivelul calificării profesionale. încheierea de jocuri distractive (ramy.dotarea camerelor la cererea clienţilor cu inventar suplimentar .păstrarea obiectelor de valoare . cu accent însă pe mâncărurile gătite. Structurile de alimentaţie publică Activitatea de alimentaţie publică reprezintă îmbinarea într-un ansamblu armonios a acţiunilor necesare pregătirii şi prezentării preparatelor culinare şi a băuturilor. ca una din cerinţele cele mai importante ale turistului ce trebuie acoperite în cadrul sau chiar la locul sejurului. în sensul că serveşte. de la alimentaţia rapidă la bucătăria de înaltă clasă.un butic-vitrină în cadrul recepţiei .salon de frizerie . Acesta poate fi definit cantitativ având ca sursă dimensiunea personalului structurată corespunzător.

Aşa au luat naştere şi restaurantele cu specific. de regulă fără pretenţii de lux. este foarte concurenţial. instituţii (de regulă în condiţii specifice sub aspectul preţurilor) îi poate da caracterul de cantină (cantină-restaurant). Oferta restaurantului se poate completa. care uneori se regăsesc şi în denumire. În alte cazuri organizarea privată şi specificul mai restrâns. Combinând diverse criterii de clasificare. Astfel anumite categorii de ofertă au caracter unic sau doar predominant. restaurant cu specific local sau naţional . pizzerie – unitate specializată după cum îi spune numele. cu brânză. după caz. îndeosebi de animaţie. amintim că aceasta se realizează şi pentru motivul că sectorul alimentaţiei publice. langoşerie (plăcinte calde cu carne. cârnaţi etc. checuri etc. restaurantul vânătoresc.este specializat pe anumite sortimente din cele amintite mai sus sau. preparate exclusiv (sau măcar preponderent) din carne se oferă în unităţi specializate pe acestea : zahanale (cu grătare îndeosebi pe grătar) – dar şi ciorbe specifice de carne şi măruntaie şi diferite variante de tocăniţe şi tocături (inclusiv pârjoale. de cofetărie. (fiind axat pe una din mâncărurile aparte ce pot fi întâlnite în cazuri cu specific naţional italian) . Este vorba pur şi simplu de o “diviziune a muncii” extinsă până şi la propria alimentaţie întâlnită (aproape doar) în occident încă din vechime.). chiat de nota de personalitate a fiecărei unităţi de alimentaţie publică. se poate detalia că restaurantul clasic poate fi de lux sau obişnuit (fără pretenţii speciale). varianta cea mai răspândită e cea lactovegetariană. dar şi covrigi şi alte produse tip pâine. familiar (dar. pentru clientelă relativ stabilă şi. diverse elemente de atracţie şi organizare. Organizarea lui de către (sau în) intreprinderi. ca şi cel al hotelăriei. brânzoaice.) .preparate culinare. fără grăsimi etc. de patiserie. cel puţin într-o notă dominantă sau formă de prezentare. chifteluţe. permanent. 28 . pescăresc . şi celelalte categorii particulare de localuri. prăjituri. merdenele. b) Restaurantul cu specific . precum produse de tutun. masa luându-se în condiţii de natura celor de acasă. doar mai rar pentru clientelă ocazională). mititei.a. mâncăruri calde şi reci etc. de sortiment culinar oferit. forme de alte servicii. iau naştere o mare varietate de firme. dar nu obligatoriu. Predominanţa unui alt tip de bunuri alimentare (sau eliminarea unor componente) poate conduce la un specific : restaurant dietetic. patiserie – oferind diferite pateuri. dar specializarea se poate face şi pe paste făinoase. gogoşerie. cu mere etc. în cadrul pensiunilor nici băuturi alcoolice). Amplasarea restaurantului în aer liber a creeat noţiunea de “grădină de vară” care cel puţin în zona cu climă temperată are funcţionare sezonieră. restaurant cu specific ţărănesc . dar şi fără zaharuri. ştrudele.. pe anumite legume . Astfel. de regulă fără băuturi alcoolice. cu alte consumuri ce se obişnuiesc cu ocazia meselor.) . orar ş. clientela vizată etc. de exemplu ţigări).. tot în condiţii de preţ mai redus) îi poate da caracterul de restaurantpensiune (organizat de familii de mici întreprinzători care s-au specializat pe prepararea şi servirea mesei pentru mai multe familii din împrejurimi.). În acelaşi context al diversificării continue (ţinând de specific. saleuri etc. Forma de servire şi conţinutul bucatelor şi băuturilor sunt diverse şi personalizate pe cât posibil. dar şi servicii auxiliare. de regulă. plăcintărie. deloc pretenţioase (cel mai adesea nu servesc. plăcinte. pe diverse forme de nutriţie orientată. c)Alte unităţi de alimentaţie publică specializate după criteriul alimentelor servite sunt : cofetărie – unde se servesc variate torturi. Aici pot fi incluse în mod obişnuit băuturi şi alte produse care se consumă (şi) la masă (ca. .

Restaurantul hotelului “TIMIŞ” . fructe.) se pot constitui prin ele însele în repere turistice (ca puncte de motivare). preparate lichide calde. băuturi nealcoolice şi alcoolice.Restaurant PARC Pentru diverse categorii de turişti. Restaurantul “CENTRAL” este situat în vecinătatea Casei de odihnă nr.4. Restaurantul hotelului “TIMIŞ” fiind momentan închis. ) Staţiunea Buziaş are 3 unităţi de alimentaţie publică : . situat la parterul acestuia. . salate. . În ambele unităţi consumatorii sunt serviţi cu un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde şi reci. produse de patiserie-cofetărie. minuturi. regional. El are o capacitate de 360 de locuri şi 60 de locuri pe terasa acoperită.Restaurantul “CENTRAL”.Asemenea aspecte menite să atragă clientelă contribuie în mod deosebit (de la o unitate la alta) la identitatea turistică şi la creşterea atractivităţii unor localităţi sau zone. nu face obiectul analizei calitative.Restaurantul hotelului “PARC” . Fig. graţie calităţii servirii sau prin natura ofertei ori prin pitorescul local. Pentru 29 . prin particularităţi. el deschizându-şi porţile doar cu ocazia unor ocazii festive. dulciuri de bucătărie). mâncăruri.4. Aici mai funcţionează un bar de zi şi un punct de vânzare a restaurantului. dar la puţină depărtare de cele trei hoteluri. popular-naţional. restaurantele de lux sau cele cu profil specific (pescăresc. şi are o capacitate de 200 de locuri. prin caracterul reprezentativ (pentru zona vizitată de exemplu). (Jivan A. prin renume etc. tip cramă etc. Restaurantul hotelului “PARC”. vânătoresc. beneficiază de aceeaşi accesibilitate ca şi a hotelului.

accesibil. dotată cu aparate medicale moderne : diadinamice. Sub stricta îndrumare şi supraveghere a medicului. a fost construită la începutul secolului nostru şi are în dotare 60 de căzi pentru băi cu apă minerală carbogazoasă încălzită. Unul dintre aspectele cele mai importante ale muncii angajaţilor din restaurante este de a se ocupa de calitatea servirii la recepţiile. ultrascurte. Personalul lucrător este amabil.şi termoterapie. situată în vestul staţiunii. Pentru ca celor ce vor lua masa în aceste restaurante să li se poată oferi servicii de înalt nivel. mobiliere de bună calitate. Staţiunea Buziaş beneficiază de următoarele baze de tratament : • Baza de tratament a hotelului “PARC” • Baza de tratament a hotelului “TIMIŞ” • Baia 1 • Baia 2 • Sala de fizioterapie Baza de tratament a hotelului “PARC” asigură circa 460 de proceduri de băi la cadă în apă minerală încălzită.şi fizioterapie. astăzi medicii informaţi şi utilaţi cu tehnici moderne sunt datori să aplice judicios în complexele terapeutice. Staţiunile balneare utilizează metode complexe de tratament. restaurantele organizează servicii suplimentare ca : mese festive. termoterapie şi împachetări cu parafină. instalaţii pentru hidro. în care se fac băi cu apă minerală încălzită. are o ţinută reglementară şi bune cunoştiinţe profesionale. Pentru aplicarea metodelor terapeutice fizio-balneare specifice staţiunile dispun de baze de tratament complexe dotate cu : instalaţii de balneoterapie. pacienţii pot servi meniurile mai multor regimuri alimentare. mai obţinem oarecare succese”. contribuie la reuşita acestora. 30 . banchete. buvete. calitatea şi aspectul preparatelor servite în funcţie de preferinţele clientului.1 este amplasată sala de fizioterapie. Dar fiind calitatea bună a meselor şi preţul practicat. cabinetul de masaj. În vecinătatea Băii nr. mofetă pentru băi în CO2 liber. ultraviolete etc. restaurantele au săli spaţioase. sala de gimnastică medicală şi cabinete ale medicilor specialişti. magnetodiaflux. secţiile de hidro. restaurantele oferă un bun raport calitate/preţ. Baia 1. Ţinuta ospătarilor. factorii naturali şi kineticofizicali. ocaziile festive. mofete. recepţii etc. o secţie de fizioterapie şi de o sală de gimnastică medicală. condiţii igienice foarte bune şi bine decorate. În ceea ce priveşte calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor din dotare. săli şi dispozitive pentru kinetoterapie. ea mai dispunând şi de o secţie de hidroterapie. o secţie de termoterapie. Ea deserveşte pacienţii cazaţi în casele de odihnă. Hipocrate susţinea că “natura este cel mai bun medic şi numai prin faptul că ajutăm eforturile ei. Structurile de tratament Dacă în urmă cu 35 de secole.creerea unei atmosfere animate. precum şi Pavilionul de fizioterapie dotat cu aparate medicale moderne. dinamic. dar şi de ţara lui de origine. organizate în aceste unităţi. au fost angajate 50 persoane. amenajări speciale pentru practicarea curei de teren. atitudinea lor. Baia 2. terenuri de sport. Baza de tratament a hotelului “TIMIŞ” are în componenţă : pavilion de căzi pentru băi în apă minerală încălzită. este situată în parcul staţiunii şi are în dotare : 52 de căzi. solux.

3 (buveta “IZVORUL MOŞ BÎZIEŞ”). Parcul adăposteşte din 1875 o colonadă de lemn. Parfumul florilor multicolore. Jucăuşele veveriţe îi conduc pe turişti spre rotonda din centrul parcului.animaţie culturală. Valoarea relativă a acestora este dată de interesul turistic pe care îl suscită. fauna şi flora. ca dotare factorială a staţiunii Buziaş.Pentru cura internă s-au amenajat buvete alimentate cu apele minerale captate de Sonda nr. apele. . Patrimoniul istoric şi cultural Patrimoniul istoric şi cultural cuprinde resurse care din punct de vedere turistic motivează o călătorie şi care pot fi valorificate prin includerea lor în oferta turistică. . de caracterul lor. Parcul situat în inima Staţiunii Buziaş. muzee. La ora actuală în Europa. turiştii regăsindu-şi aici calmul şi repausul de care au nevoie. Cehia este singura posesoare a unei construcţii asemănătoare. capodoperă arhitecturală unică în România. Patrimoniul natural al staţiunii Buziaş Potenţialul natural care compune spaţiul turistic cuprinde relieful.animaţie ludică : discoteci. jocuri mecanice . . precum şi acordurile fanfarei care concertează în duminicile de vară creează un cadru plăcut.2 (buvetele “IOSIF” şi “IZVORUL NR3-PHOENIX”) şi Sonda nr. peisajul. Ansamblul condiţiilor care facilitează deplasarea şi sejurul constituie. Un alt punct de atracţie îl reprezintă PALMARUL – o seră construită din oţel şi sticlă cu o linie arhitectonică modernă care adăposteşte o frumoasă colecţie de palmieri. unde ceasul solar şi jetul artezian constituie puncte de atracţie. Parcul este traversat de pârâul Valea Salcia şi este ţinut viu de diferite specii de păsări şi de numeroase veveriţe. Parcul reprezintă un mare avantaj pentru staţiune. Importanţa resurselor istorice şi culturale. acesta putând fi : . festivaluri . este justificată nu numai de caracterul lor original ci şi de caracterul lor unic. elemente de atracţie şi motive pentru alegerea unei destinaţii turistice. reprezintă un valoros punct de atracţie şi este constituit dintr-o mare varietate de arbori (pini. Patrimoniul şi animaţia Valorificarea patrimoniului turistic implică asigurarea unor condiţii optime pentru deplasarea. tei. aluni. Colonada conduce la două chioşcuri de lemn. sejurul şi petrecerea plăcută a timpului liber de către turişti. unde cel mai vechi este un platan : Platanul Gigant Bătrân de peste două secole. plopi). astăzi simboluri ale staţiunii. 31 .animaţie recreativă .animaţie comercială. Animaţia intervine pe perioada timpului liber urmărind să ocupe cât mai plăcut acest timp şi să asigure un plus de satisfacţie clientelei. . brazi.animaţie sportivă . Parcul constituie loc de promenadă favorizat de turiştii şi de locuitorii care doresc să se odihnească pe bănci şi să-şi potolească setea de la izvoarele de apă minerală. alături de patrimoniul natural şi cultural.

în prima duminecă a lunii iulie o paradă a muzicilor de fanfară.T. anual în parc se desfăşoară. tipul. Astfel.) din interiorul unităţii de mişcare a personalului în interior. Împrejmuit de un şir de cabine şi amenajat cu nisip pentru băi de soare. Preţurile practicate sunt conform clasificării de 2 stele ale unităţilor de cazare S. dar egale pentru turiştii români şi străini. scena desfăşurării unei sărbători tradiţionale. Terasa clubului este în fiecare an la 8 septembrie.C. istoria oraşului Buziaş şi începutul termalismului cu ajutorul aparatelor de epocă. Ea presupune existenţa unui spaţiu şi a echipamentului necesar asigurării condiţiilor de odihnă şi igienă a turiştilor.8.Vechiul Cazino construit între 1853-1856. Animaţia recreativă şi sportivă Staţiunea Buziaş creează condiţii optime pentru ca timpul în care turiştii sunt cazaţi aici. Casa de Odihnă nr.T. turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilităţi pentru cazare. Biblioteca este deschisă atât pentru locuitorii oraşului Buziaş cât şi pentru turişti. Accesul este facil. Buziaş S. de insonorizarea camerelor în raport cu zonele de mare circulaţie (scări. lacul – barajul Silagiu. şi bineînţeles. Rezervările se pot face atât prin telefon şi fax. lifturi. Într-un spaţiu geografic care dispune de un potenţial natural atrăgător. gradul de confort şi dotarea acesteia. Hotelurile beneficiază de o aşezare privilegiată. datorită influenţelor conjuncturii pieţei.20 este astăzi adăpostit primul “MUZEU BALNEAR” care aminteşte de istoria staţiunii. a descoperirilor relevante. Ştrandul cu apă minerală crabogazoasă este un loc frecventat de vizitatorii staţiunii.A. Preţurile sunt într-o continuă modificare.B. lucrează în prezent 167 persoane. numită “Rugă”. indiferent de mărimea. acest stabiliment deserveşte în special pe vizitatorii care vin aici pentru odihnă. Bogăţia şi îmbinarea elementelor. dar şi excursii externe până la Budapesta şi Lacul Balaton. dând dovadă de splendidul trecut al staţiunii.O. a machetelor. 220/1995 şi enumerate mai sus. toate în conformitate cu prevederile stabilite în M. toate hotelurile fiind deservite de o şosea şi un autobuz care circulă pe traseul gară-staţiune. Buziaş S. se organizează excursii în împrejurimi spre podgoriile de pe dealul Silagiului.A. În Casa de Odihnă nr.B. La S. să se desfăşoare într-o ambianţă plăcută şi în condiţii bune. apropierea acestora de parc conferindu-le un cadru agreabil şi relaxant pentru turişti. au devenit celebre prin sejurul pe care împăratul Franz Joseph de Austria l-a efectuat în septembrie 1898. fiind expuse peste 800 de piese de costume tradiţionale din Banat. practică tarife diferenţiate pentru turiştii veniţi pe cont propriu şi pentru cei sosiţi cu bilete. Cazarea este funcţia principală a unităţii hoteliere. organizarea unor partide de vânătoare şi pescuit. Odihna turiştilor este condiţionată de amplasarea spaţiilor de cazare. Muzeul de Artă şi Tradiţie Populară deţine o bogată colecţie a lui Iuliana Folea Trodeanu. iar cinematograful “Scala” propune două filme pe săptămână. 32 . Pentru petrecerea timpului liber se oferă posibilităţi de pescuit în râul Timiş. cât şi prin vizitarea paginii de web de pe Internet. pădurea Dumbrava.C. el contribuind la dinamismul activităţii recreative a Buziaşului. culoare etc. Localizarea hotelurilor în staţiune constituie un punct pozitiv. bine studiate ale acestui muzeu sunt principalele piese ale acestui patrimoniu cultural.

în funcţie de mărimea grupului de turişti. Buziaş S. consumatorii sunt serviţi cu un larg sortiment de preparate culinare. 2. iar mobilierul este confortabil şi se află în stare foarte bună.B. numărul persoanelor angajate în aceste unităţi de cazare se ridică la 53 de angajaţi. Alimentaţia constituie un serviciu care completează cazarea şi reprezintă îmbinarea într-un ansamblu al acţiunilor necesare pregătirii şi prezentării preparatelor culinare şi al băuturilor. Fiecărui hotel îi aparţine câte o unitate de restauraţie. în majoritate. de perioadă şi de durata sejurului.A. Evaluarea stării şi resurselor staţiunii Starea bună a materialelor. adaptare la clientela internaţională. Recepţiile hotelurilor sunt spaţioase şi luminoase. mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerinţelor internaţionale.C. fie calitativ. Hotelurile “PARC” şi “TIMIŞ” beneficiază de bază de tratament proprie. de balcoane. având o ţinută reglementară. Dată fiind calitatea bună a meselor şi preţul accesibil practicat.4. Acesta se defineşte fie cantitativ. Pacienţii aflaţi sub supravegherea medicului pot servi meniuri ale mai multor regimuri alimentare. fructe. Camerele dispun. a mobilierului şi grupurilor sanitare dă o notă mai confortabilă camerelor. Personalul este amabil şi primitor. Din punct de vedere cantitativ. care întregesc activitatea de cazare. corespund criteriilor de clasificare de 2 stele. În unităţile de restauraţie ale S. ţinând cont de faptul că majoritatea clienţilor sunt de vârsta a treia. prin nivelul calificării profesionale.T. Panourile de afişaj existente îi informează pe clienţi asupra serviciilor anexe care le sunt oferite. Fiecare hotel dispune de parcare proprie. Dotările existente în spaţiile de cazare ale S. forţă promoţională.A. produse de patiserie-cofetărie. având ca sursă dimensiunea personalului structurată corespunzător. restaurantele oferă un bun raport calitate-preţ.Firma acordă importante reduceri de tarife. Prezenţa lifturilor face mai uşor accesul în camere.B.T. Resursele de muncă se referă la potenţialul uman ca factor de producţie.C. Buziaş S. Camerele sunt frumos amenajate şi decorate. funcţionând 24 de ore din 24. bar şi terasă. Turiştii beneficiază de servicii de alimentaţie. 33 . În aceste unităţi de cazare se utilizează un sistem informaţional şi de rezervări modern. băuturi nealcoolice şi alcoolice. gestiune computerizată. al serviciilor determinate de desfăşurarea şi consumul acestora. Nivelul calităţii serviciilor este în continuă creştere..

34 .

care apoi au fost captate şi analizate pentru a stabili caracteristicile fizico-chimice.CAP. CLIMATUL ŞI TERMALISMUL Climatul.calciu (Ca) .3. de gazele naturale şi de săruri.fier (Fe) . Astfel. Acest procent de ionizare corespunde unui procent prezent la o altitudine de la 1200 m la 2000 m. este prezent sub trei forme : în stare gazoasă asociat cu metan dizolvat în apă. Aerul şi climatul Climatul favorizează tratamentul afecţiunilor cardio-vasculare în toate sezoanele şi nebulozitatea redusă este benefică turiştilor.magneziu (Mg) .4 g/l). posedă calităţi terapeutice excepţionale. Gazul carbonic. poate deci întâmpina bolnavii suferinzi de deficienţă cardiacă şi nervoasă care nu suportă un sejur la altitudine. Staţiunea Buziaş nu este situată decât la altitudinea de 128 m.clor (Cl) . 3. între timp temperatura apei poate creşte între 7°C-11°C. Apa minerală Buziaş Existenţa surselor de apă minerală depinde de prezenţa munţilor vulcanici.2.brom (Br). Apele minerale de Buziaş au o compoziţie chimică bogată în : . Astăzi la Buziaş există 7 izvoare. prezenţa bioxidului de carbon şi a apei minerale din staţiunea Buziaş. de zăcămintele de petrol. sosesc de la mare adâncime şi revin la suprafaţă încărcate de gaz carbonic şi de săruri. făcând din Buziaş o staţiune minerală atermală. 6 fiind exploatate în scop terapeutic. principala compoziţie a apei de Buziaş (2. prin infiltraţie. al şaptelea fiind exploatat de întreprinderea “PHOENIX” în scop comercial. Decurg trei tipuri de utilizări : • emanaţii naturale (mofete) • cură externă şi internă • îmbuteliere 35 . majoritatea surselor provin din apele care.bicarbonat . 3.bioxid de carbon (CO2) . După al doilea război mondial s-a desfăşurat o vastă campanie de prospectare a resurselor de apă minerală.1. Caracteristica majoră a staţiunii Buziaş este aerul puternic ionizat (400-700 perechi de ioni negativi/cm3 de aer). aerul (puternic ionizat).

9.4).4 Urme 3.3 1976 372 316 122 49 1804 5318 23 August 851 1.băi de plante medicinale . abs.3 549 140 73 0 16 1023 2017 Forajul II 89 abs.gimnastică .hidroterapie .6 390 134 41 10 3 3310 4079 36 . de un climat şi de ape minerale favorabile tratamentului numeroaselor afecţiuni (Tabelul nr.4 1464 262 219 96 35 1760 4258 Forajul nr. Termalismul la Buziaş Puternica concentraţie şi compoziţia chimică foarte variată a apei de Buziaş permite tratarea simultană a multor boli.2 Urme 3. 6 106 abs.4 2318 623 360 1887 11 2112 6652 SMB 5 256 abs.2 2220 720 315 118 41 1506 5911 IBF 3 496 0. Staţiunea Buziaş prezintă avantaje sigure.2 5.masaje . Staţiunea Buziaş dispune de patru baze de tratament şi patru cabinete medicale : o bază de tratament şi trei cabinete medicale la Hotel Parc o bază de tratament şi un cabinet medical la Hotel Timiş două baze de tratament la Baia 1 şi Baia 2 o secţie de fizioterapie. 4. abs. Tabelul nr.acupunctură .infiltraţii cu Boicil Forte etc.3. Cei care urmează diverse variante de cură sunt dirijaţi de către medicul lor în staţiunile termale adaptate afecţiunilor acestora. Pacienţii beneficiază de o situaţie geografică privilegiată.4 Concentraţia mineralelor în apele de la Buziaş Anton I Cl Br I SO4 HCO3 Na Ca Mg Fe CO2 Mineralizare totală 815 Urme 0.cure interne .fizioterapie .băi de apă minerală calde .3.aerosol . Pentru tratarea bolilor enumerate mai înainte diferitele terapii propuse turiştilor şi pacienţilor veniţi pentru cură sunt : .mofete . abs. 2.împachetări cu PARAFINĂ .

după trei luni de la intervenţie .3.ascrocianoza . esenţială std.arteriopatii periferice cu tulburări trofice discrete (Burger sau mixte) : 37 .livedo reticularis . std. fără complicaţii .A.antecedente card. esenţială.T.hiperkinetice card.infarct de miocard faza III (post convalescenţă) în sezonul cald (toată viaţa) . . 3.u) b) Cura în scop terapeutic – pentru consolidarea rezultatelor unei terapii medicamentoase prealabile sau pentru potenţarea efectelor unui tratament medicamentos concomitent în : . gimnastică medicală caracteristică analitică şi sintetică pe grup de afecţiuni .insuficienţa mitrală şi aortică compensată .A.F.dislipidemie . . specific.I cruţare . .T. Dietoterapie.Valvulopatii operate.vasc.post. Indicaţii terapeutice ai factorilor naturali de cură 1.sind.H.I .H. Boli cardio-vasculare – specific staţiunii a).eredit. .T. .II . Mofete c).Sechele după flebita venelor superficiale la 3-4 săptămâni după puseu şi tromboflebita venelor profunde la 6 luni de la episodul acut.H. sec.T.de influenţare a factorilor de risc şi împiedicarea evoluţiei spre stadii de boală mai avansate în : . Băi CO2 – cura externă b).sind.A.streptococic (P. Cura în scop profilactic .M.. oscilantă . . Cura internă ape minerale specific grup afect. . Cura teren specifică : .boala Raynaund .5.III de antrenare C. regim (6+4+1+5) . Posibilităţi terapeutice balneare în staţiunea Buziaş a). .II cu efort dozat progresiv .aterosclerotică .infarct de miocard faza II (convalescenţa) după trei luni de la externare.4.cardiopatie ischemică nedureroasă şi dureroasă (faza de acalmie) în sezonul cald . Educaţia sanitară. .P.vasc.A.H. – labilă. c) Cura recuperare în : .

recuperare cu complicaţii cardiovasculare.Cl). 2.dislipidemic).gută.hipertiroidism-faze incipiente . în sindr. fracturi. Boli ale rinichiului şi căilor urinare Cura în scop profilactic .cura profilactică. circulatorii şi trofice (cele prin traumatisme cranio-cerebrale sau post-operatorii după tumori benigne) .dismetabolice (sindr. 38 . tulb. 5.sindr. fără tulburări trofice . .hemipareze sechelare tardive (duă 2 ani de la debut) pentru tratamentul complicaţiilor osteo-articulare. 6. . 4. Cura în scop terrapeutic : .diabet. insuficienţa venoasă std.Mg.diselectrolitice.circulatorii sechelare(traumatism.discronice neuro-endocrine . .terapeutic .(Ca. 7.sindr. .diskinezii biliare . fără tendinţe de cronicizare. recuperare cu complicaţii cardio-vasculare. anemii feriprive).anxioasă . b) Cura în scop de recuperare : .circulatorii periferice (sindr.I-II .suprasolicitare = stress neuro-psihic . operaţii). Tulburări neuro-endocrine .hemipareze sechelare tardive (după 2 ani de la debut) pentru tratamentul bolii de bază (ATS. Boli ale tubului digestiv Cura în scop profilactic pentru : .tulb funcţionale gastro-intestinale . terapeutica.subiecţi cu antecedente colici renale . Boli ale sistemului nervos central a). 3. HTA.depresivă .în stadii tardive. . varice stadiul I şi I-II asociate cu insuficienţă arterială.hemipareze sechelare după accidente vasculare cerebrale la 6 luni-2 ani de la debut .profilactic .algo-neuro-distrofie).nevrite periferice cu tulb. Boli de nutriţie şi metabolism Cura în scop : . .diatezice fără modificări morfofuncţionale ale căilor urinare.sindr. . . Nevroza astenică – tulbură neuro-psihice a) Cura profilactică în : . . .obezitate.sindr.- arteriopatii periferice prin ateroscleroză . diabet).

8. leziuni plurivalvulare . H.alergoze de origine digestivă . Boli profesionale Cura profilactică : . indicată în : .- colon iritabil .T. flebite acute.sindr.anemic feripriv. II/III . insuficienţa cardiacă indiferent de cauza determinată . – esenţiala în std.sechele post-operatorii pentru afecţiuni ale căilor biliare . Contraindicaţii speciale de efectuare a tratamentului balnear cardiopatie ischemică dureroasă cu crize frecvente .infecţii urinare . c) Carenţe : Metodologia de adminsitrare a apelor minerale este specifică grupelor de afecţiuni şi numai sub supraveghere medicală. Mg. cu complicaţii .A. unele valvulopatii ca : stenoza mitrală şi aortica strânsă. accidente trombolitice cerebrale cu tulburări sechelare neurologice importante (sfincteriene. cardiopatie ischemică nedureroasă cu tulburări grave de ritm sau conducere. insuficienţa circulatorie cerebrală cu accidente vasculo-cerebrale în ultimele 6 luni . insuficiente venoase în std.enterocolite cronice nespecifice (colon iritabil) . sau insuficineţă cardiacă sau ca accidente trombo-embolice recente .litiaza urinară operată .în maladii ale aparatului locomotor a) Cura internă (ape minerale CO2) – indicată în : . 39 .sechele digestive extrahepatice după hepatite epidemice. b) Cura diureză.gastroduodenite cronice cu hiper aciditate .tulb. sau cu fenomene de insuficienţă cardiacă .diskinezii biliare predominant hipotone . arteriopatii în faze avansate.electrolitice cronice (Ca.colecistite cronice litiazice şi nelitiazice . valvulopatii cu fenomene de evolutivitate.A. angiocardiopatii congenitale cu cianoze . anevrisme aortice sau ale vaselor mari . Zn) . cu tulburări trofice manifeste . contracturi spastice) .III sau H.T.

Indicatori privind volumul circulaţiei turismului . )Putz E. 40 . beneficiari ai biletelor de tratament sau de odihnă. sau singurul utilizator al produsului în cauză. inclusiv efectele cheltuielilor turiştilor asupra venitului naţional. b) Indicatori privind intensitatea şi densitatea circulaţiei turismului . culturale şi politice. în consecinţă spre cine trebuie concentrate eforturile promoţionale.209-211. d). Buziaş S. respectiv circulaţia turistică internă şi internaţională în cadrul teritoriului naţional . Sistemul de indicatori ai turismului trebuie să asigure măsurarea dimensiunilor activităţii turistice interne şi internaţionale . sau pentru familia lor. c) Indicatori privind orientarea circulaţiei turismului. sunt persoane fizice. Produsele sau serviciile sunt cumpărate nu numai pentru a satisface nevoile fizice.A. Oferta turistică.T. CIRCULAŢIA TURISTICĂ Deoarece cuprinde activităţi complexe şi eterogene.Pârjol F.. Persoana care cumpără un produs sau serviciu nu este întotdeauna utilizatorul. Cei individuali.CAP.B. cu preponderenţă vârstnici. informaţii referitoare la activitatea de cazare şi a celorlalte servicii turistice. iar nevoile pe care le satisfac sunt ale firmei.. c).T.B. evaluarea influenţei turismului asupra balanţei de plăţi şi a economiei. Putem împărţi turiştii în două categorii : individuali şi cei care practică turismul în grupuri organizate. zonă sau staţiune volumul. din punct de vedere al bazei materiale. Indicatorii circulaţiei turistice exprimă la nivel de ţară. Calitatea activităţii turistice prin efectele sale sociale.C. prin sistemul de înregistrare hotelieră . Principalii cumpărători de servicii hoteliere al S. Buziaş S.p. respectiv încasările. ci şi pe cele sociale şi psihologice.A. Rezultatele activităţii turistice. b). Consumatorii organizaţionali cumpără în numele organizaţiei pentru care lucrează. • eşantioane de turişti sau sondaje şi anchete efectuate printre turişti.C. al personalului şi al calităţii serviciilor . Cumpărătorul nu este întotdeauna persoana care ia decizia de cumpărare.1997) Indicatorii circulaţiei turistice cuprind : a). Pentru obţinerea datelor referitoare la activitatea de turism se utilizează următoarele metode : • informări periodice la frontiera şi în spaţiile de cazare. chletuielile şi eficienţa economică . Cererea turistică. sunt cei care cumpără pentru ei înşişi.4. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulaţiei turistice cu capacităţile de primire. ci printr-un sistem de indicatori care au în vedere următoarele elemente : a). Agenţiile de turism constituie intermediarii prin care persoanele interesate pot cumpăra servicii ale S. turismul nu poate fi caracterizat printr-un singur indicator. intensitatea şi structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice.

• în funcţie de modul de angajare a prestaţiei turistice : . turism internaţional) .5 Evoluţia turismului. .A. excursii pe cont propriu) . în prima categorie. Pentru diverse produse sau servicii trebuie identificată persoana care ar avea rolul cel mai important în influenţarea deciziei. aranjamente. Persoanele care vizitează staţiunea în scop turistic sau vin aici pentru cure periodice se înscriu. simpozioane etc.C. turism de circumstanţă). turism receptor) . Aceştia formează marea majoritate a turiştilor staţiunii. multitudinea formelor de turism se poate clasifica după următoarele criterii : • în funcţie de provenienţa turiştilor (turism intern . intensitatea şi structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice. Numărul de turişti Numărul de turişti este un indicator sintetic care exprimă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul ţării sau care efectuează călătorii turistice în străinătate. turism de iarnă.5. Buziaş S. itinerarii. Evoluţia turismului şi cererea turistică internă şi internaţională la S.care sunt direcţiile în care trebuie diversificate ofertele etc. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulaţiei turistice cu capacitatea de primire. Numărul de zile-turist oglindeşte volumul fenomenului turistic.1. Tabelul nr.turism neorganizat (drumeţii. programe . verigi intermediare. Ei s-ar înscrie în cea de-a doua categorie. vizitează staţiunea în interes în primul rând profesional. Diversificarea şi dezvoltarea circulaţiei turistice au condus la multiplicarea formelor de turism . care presupune contracte. solicită pe parcursul călătoriei direct prestatorilor respectivi. • în funcţie de direcţia fluxurilor turistice într-un cadru geografic dat (turism emitor . este prezentată în tabelul nr. zonă sau staţiune volumul. : spre cumpărători sau spre utilizatori. • în funcţie de momentul manifestării cererii (turism de vară.B. Indicatorii circulaţiei turistice exprimă la nivel de ţară. 4.turism organizat.turism semiorganizat. prin corelarea numărului de turişti cu durata medie a sejurului.cererea turistică internă şi internaţională Anul Turişti români Turişti străini Total turişti Zile turişti Zile turişti români străini Total zileturist 1996 1997 1998 1999 2000 8658 7817 8059 6390 7560 69 42 24 227 6 8727 7859 8083 6617 7566 41 101883 110945 115334 95471 111089 320 56 139 2531 7 102153 111001 115473 98002 111096 .T. .. de obicei. care presupune o angajare anticipativă parţială a serviciilor şi o alta. Participanţii la diverse conferinţe.

6 Numărul mediu de turişti/zi Anul Turişti români/zi Turişti străini/zi Total turişti/zi Populaţie 1996 1997 1998 1999 2000 2001 23.6.7 Durata medie a sejurului Anul 1996 1997 Durata medie a sejurului 11.23 8000 8000 8000 8000 8000 8000 4. pe o perioadă mai lungă de timp.24 22.07 26.12 42 . Tabelul nr. prin oferta ei.26 0.96 0.06 1.14 25.90 21.3. Acest indicativ reflectă capacitatea unei destinaţii turistice de a reţine.40 26. Tabloul rezultatelor obţinute în urma acestor calcule este oglindit în tabelul nr.7.71 22. Durata medie a sejurului reprezintă intervalul de timp în care turiştii rămân într-o destinaţie turistică. lună sau an caracterizează intensitatea circulaţiei turistice în anumite perioade calendaristice.27 23.hoteluri şi stabilimente similar.2. Se determină ca raport între numărul total de turişti şi numărul de zile calendaristice ale persoanei luate în calcul.70 14. Indicatorii intensităţii şi densităţii turistice Numărul mediu de turişti pe zi.72 21.14 27.53 22.18 0. Tabelul nr. putem calcula durata medie de sejur : IM0-1=Nhs1/Nh s2x100 Nhs : înnoptări în hoteluri şi stabilimente similare.46 21.78 0. Durata medie a sejurului Prin indicele modificării cererii turistice ptr. turiştii vizitatori.2001 7748 34 7782 113694 153 113847 4. Intensitatea brută : Numărul mediu de turişti pe zi arată după cum este ilustrat în tabelul nr.15 0.

Densitatea circulaţiei turistice în staţiunea Buziaş este prezentată pentru perioada avută în vedere.8 : Densitatea turistică : Tabelul nr.1998 1999 2000 2001 14.01 0.97 1.97 43 .28 12.75 14.11 11.4.09 0.62 4. în tabelul nr.01 1.09 1. Densitatea circulaţiei turistice Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei destinaţii turistice.8 Densitatea circulaţiei turistice Anii 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Total turişti 8727 7859 8083 8727 8083 7782 Populaţia 8000 8000 8000 8000 8000 8000 Densitatea circulaţiei turistice 1.

2. în mod firesc. vom prezenta câţiva dintre cei mai utilizaţi indicatori ai eficienţei economice.9 Calculul productivităţii la S. este preferabil ca aceste efecte să se concretizeze şi în profituri. eficienţa este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) şi cheltuiala (efortul) făcut(ă) pentru obţinerea lui. şi valoarea pe care aceştia o au pentru cazul nostru particular.T. Buziaş S. EFICIENŢA ECONOMICĂ Desfăşurarea unei activităţi eficiente reprezintă.C. Buziaş S. Ca şi în cazul oricărei alte activităţi economice. Anii Volumul încasărilor 3722411 8610281 13201102 17517987 30915300 42177955 5. Tabelul nr.A.B.B. Vom analiza nivelul productivităţii. Productivitatea se determină ca raport între rezultatele obţinute (volumul încasărilor) şi eforturile depuse pentru a le obţine (factori de producţie utilizaţi). raportul între efort şi efect.A.1. obiectivul esenţial al oricărei firme sau organizaţii din sectorul serviciilor. În cele ce urmează.C.5. al tarifelor practicate în staţiune şi vom prezenta rezultatele calculului ratei rentabilităţii pentru perioada 1996-2001. producătoare de efecte. iar pe de altă parte. Tarife Număr salariaţi Productivitate 1996 1997 1998 1999 2000 2001 167 173 178 171 168 173 22289886 49770410 74163494 102444368 184019642 243803208 44 . sau invers.T. În accepţiunea sa cea mai generală. 5. S.CAP. consumatoare de resurse. activitatea turistică este. Productivitatea Se poate defini ca un raport între cantitatea de produse sau servicii realizate şi cantitatea de resurse absorbite în cadrul acestui proces. Ca orice activitate economică.9 : Tabelul nr. pe de o parte.

T. Tarife practicate de S. • Cazare în cameră dublă în vilă = 120. pentru cazare : 1.B. Tarife pentru serviciile acordate turiştilor veniţi în staţiune sub forma turismului organizat : cazare : = 140.C. Rata rentabilităţii Rata rentabilităţii se calculează ca raport între rezultatul exerciţiului. date de înregistrare a firmei prestatoare. semnăturile recepţionerului şi clientului etc.10 Calculul ratei rentablităţii a S. durata cazării. total de plată.B.C. ci este de preferat ca acestea să se efectueze în alte anotimpuri decât vara . Buziaş Anii 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Profit net realizat 228543 232252 235899 248298 255500 260631 Volumul încasărilor 3722411 3933125 4321753 4681825 4814153 5103224 Rata rentabilităţii 68.A.000 lei/zi/loc . Nota de plată conţine informaţii despre : numele şi prenumele pasagerului. acest fapt este datorat în principal vârstei turiştilor veniţi pentru serviciile de tratament (în principal 45 .07 51.3 59. sezonalitatea nu influenţează activitatea turistică.B.000 lei/zi cazare. 5.000 lei/zi/apartament . profit sau pierdere. Tabelul nr. Tabelul nr.C.10.000 lei/zi cazare 3. tarifele de plată detaliate pe fiecare serviciu suplimentar serviciului de cazare.T. Fiind o staţiune cu specific în primul rând balnear.000 lei/zi/loc. Tarife pentru serviciile acordate turiştilor români şi străini veniţi pe cont propriu: • Cazare în cameră de hotel după = 430. tratamentele nu numai că se realizează în orice sezon.51 53.A.3.T. • Cazare în apartament la hotel = 600. după ce s-a scăzut impozitul pe profit şi producţia exerciţiului. Tarifele se diferenţiază în funcţie de scopul sosirii turiştilor în staţiune şi numărul de zile în care aceştia solicită serviciile de cazare. Buziaş S. Tarife pentru serviciile achitate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale : cazare : = 130.Tarifele desemnează valoarea pe piaţă a serviciilor prestate.03 53. La S.04 54. 2.07 Un al doilea obiectiv în cadrul studiului evoluţiei vânzărilor este acela de a determina impactul pe care fenomenul sezonalităţii turistice îl are asupra veniturilor firmei. Buziaş S.

A.3% 35. urmare a situaţiei economice şi sociale naţionale şi implicit a stării materiale a clienţilor . situând unitatea în rândul firmelor rentabile .11 Vânzările interne şi exporturile realizate de Phoenix S.7% Export (%) 37. Tabelul nr.9% 28. Vânzările interne şi exporturile realizate de Phoenix S. Din studiul evoluţiei vânzărilor rezultă concluziile : • profitul realizat de unitate are valori acceptabile.3% 46 .541 720.328 Intern (%) 62.persoane de vârsta a treia). fapt datorat în principal acordării de subvenţii de către stat pentru biletele de tratament.7% 27.3% 72. • în anii 2000-2001 s-a înregistrat totuşi o creştere a valorii profitului.7% 64. Buziaş Intreprinderea „PHOENIX” S.11. comercializează apă minerală îmbuteliată.8% 40. • din 1996 şi până în 1999 se înregistrează o scădere continuă a profitului realizat.A.251 508. Buziaş Anul 1998 1999 2000 2001 2002 Vânzări 501. În continuarea vom urmări vânzările interne şi exporturile realizate de această firmă în perioada 1998 – 2000 – Tabelul nr.152 645. Dat fiind faptul că turiştii care călătoresc în scop de odihnă preferă vacanţa de vară pentru efectuarea concediilor.A.1% 71.321 628.2% 59. ocuparea turistică are valori pozitive pe parcursul întregului an calendaristic.

Amplasamentul staţiunii în plină câmpie face ca aceasta să fie foarte puţin atractivă sub aspectul peisajului sau a posibilităţilor de excursie. În al doilea rând. Deşi există oportunităţi şi resurse pentru organizarea unor activităţi care să atragă tineretul în staţiune. 47 . Considerăm că activitatea turistică la Buziaş se desfăşoară sub nivelul potenţial pe care l-ar putea atinge. Să începem prin a formula câteva puncte problematice legate de turismul la Buziaş. circulaţia turistică este redusă. Semnificaţia acestei cifre poate fi întregită şi prin precizarea aspectului că Buziaşul nu este o staţiune balneoclimaterică sezonieră. de o factură aproape rurală. în ciuda dotărilor existente în staţiune. Ieşirea din această criză au constitui-o încercările de armonizare a celor două modalităţi divergente de expresie arhitecturală.000 de turişti anual. să menţionăm că o pondere mare în totalul turiştilor o au cei care vin în staţiune în vederea unor cure sau tratamente. Evident. Desigur. este benefică turiştilor veniţi la tratament. Totuşi. vedem acest mod de abordare ca unilateral şi incomplet. Obiective turistice majore lipsesc din imediata apropiere a staţiunii. după cum reiese din cifre. Buziaş S. Însă.A. Ceea ce ne propunem în acest capitol este identificarea unor soluţii pentru redresarea turismului în staţiune. Estetica staţiunii prezintă o fractură între stilul construcţiilor ridicate în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea şi arhitectura perioadei comuniste. Putem privi (re)lansarea turismului în staţiune ca (re)lansare a unui produs. Nu considerăm că modul de a aborda problemele exclusiv prin prisma conceptelor marketingului constituie o “reţetă de succes” în rezolvarea aspectelor problematice enumerate mai sus. acestea rămân la un grad redus de valorificare. în consecinţă.B. afluenţa de turişti în staţiune este redusă. liniştea. care vizează în cele din urmă eficientizarea activităţii turistice la Buziaş. iar în consecinţă trebuiesc găsite mijloace de compensare al acestui deficit de atractivitate. 6. pe care o oferă această staţiune.CAP. Problematica enunţată în acest aliniat ne îndepărtează însă de obiectul lucrării de faţă. Aspectul subliniat este însă şi unul de care trebuie să ţinem cont. este o problemă cu care se confruntă toate centrele urbane ale României. Acest aspect este unul cât se poate de obiectiv – cadrul natural nu poate fi modificat. sub aspectul urbanismului. soluţiile pe care vom încerca să le găsim vizează efecte pe termen scurt. soluţii care trebuie să răspundă în primul rând exigenţei eficienţei maximale sub raport investiţii/beneficii. ni se pare potrivit să privim turismul ca produs ofertat pe piaţă de S. totalul vizitatorilor nedepăşind 10. Din contră. cu delimitările şi distanţările de rigoare. în ultimele decenii. care ar urma să fie susţinute de acţiuni viitoare. ea nu este în măsură să contribuie la suportul eficienţei economice. într-o perioadă mai lungă (de ordinul deceniilor). Să menţionăm şi modul în care s-a dezvoltat staţiunea. Aceasta presupune elaborarea unui plan de urbanism. Aşa cum reiese din datele prezentate pe parcursul lucrării.C.T. apărând cerinţa unor abordări complementare. MODALITĂŢI DE (RE)LANSARE A TURISMULUI LA BUZIAŞ Din datele prezentate până acum rezultă că. aplicarea căruia ar conduce la atenuarea contrastelor. Propunându-ne ca scop delimitarea unor soluţii. De asemenea. şi eficienţa economică a activităţii are de suferit. nici ignorare acestui mod de a pune problema nu este indicată.

un procent însemnat al turiştilor ce vizitează actualmente staţiunea dispune de bilete de tratament finanţate de către stat. menită să atragă turiştii în staţiune. De asemenea. punerea în valoare a elementelor de arhitectură existente.Proiect „Centrul de Agrement şi Tratament Balnear Buziaş” (PHARE – CBC) Într-un spaţiu geografic care dispune de un potenţial natural atrăgător. renovarea clădirilor. Proiectul urmăreşte atragerea altor categorii de turişti în staţiune. structuri de alimentaţie publică. structuri de agrement. Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Timişoara (CCIAT) în colaborare cu Primăria oraşului Buziaş au demarat un proiect de dezvoltare a staţiunii balneoclimaterice Buziaş. Proiectul „Centru de Agrement şi Tratament Balnear Buziaş” a fost gândit pe două planuri: • Refacerea infrastructurii şi a structurilor turistice • Rentabilizarea activităţii turistice În vederea refacerii infrastructurii şi a structurilor turistice deja existente. Proiectul este realizat de ADETIM şi are în vedere obţinerea unor fonduri PHARE pentru modernizarea staţiunii Buziaş. cu un bazin de dimensiuni olimpice şi terenuri ecvestre. Cazarea în staţiunea balneoclimaterică Buziaş cuprinde complexele balneare de 2 stele „PARC”. Agenţia de Dezvoltare Locală Timişoara (ADETIM). 48 . A fost gândită şi construirea unei baze de agrement. Se estimează că aceste noi categorii de turişti dispun de mai multe resurse financiare. proiectul prevede o serie de lucrări. structuri de tratament. „TIMIŞ” şi „BUZIAŞ” cât şi case de odihnă de 1-2 stele având o capacitate totală de cazare de 1040 locuri. funcţia de agrement. funcţia de rezidenţă temporară. Pentru a putea prezenta cele mai bune condiţii pe care le oferă staţiunea Buziaş. eşalonate pe etape. În planul de reconstrucţie a staţiunii sunt incluse refacerea căilor de acces. Dezvoltarea şi calităţile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare: toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească şi alte funcţii. turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilităţi pentru cazarea vizitatorilor. Analiza indicatorilor circulaţiei turistice indică un număr de 8000 de turişti anual. Consiliul Judeţean. proiectul propune soluţii pentru ameliorarea calităţii serviciilor turistice şi pentru revigorarea activităţii turistice în staţiune. Se preconizează obţinerea unor credite nerambursabile PHARE CBC. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacităţii de cazare. demersurile în această direcţie fiind deja demarate. turişti veniţi în staţiune pentru cură sau tratament. o mare parte dintre aceştia fiind reprezentată de segmentul de vârstă a 3-a. care se încadrează în alte categorii de vârstă şi vin în staţiune cu scopul de agrement sau odihnă. Pornind de la structurile existente: structuri de cazare. O staţiune balneară îndeplineşte trei funcţiuni principale: activitatea de tratament balnear. care se vor desfăşura în perioada 2002 – 2008. elemente de infrastructură. este necesară o analiză a calităţii structurilor existente. fiind alcătuit dintr-un grup de prestaţii oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

a zonelor turistice. persoanele şi firmele interesate de investirea în staţiunea balneoclimaterică Buziaş. La Buziaş. în special datorită cheltuielilor mari de lansare. Germania. Olanda. atragerea forţei de muncă în aceste sectoare. a staţiunilor de cercetare şi a pepinierelor silvice. Rusia. pavilioanele şi colonadele din staţiune. Festivalul şi târgul florarilor din estul şi centrul continentului îşi propune o serie de obiective – atragerea investitorilor autohtoni şi străini în sfera producţiei floricole. Austria. studii de piaţă. potenţarea în ramura horticolă a unui comerţ intern şi internaţional civilizat. conifere. recapitalizarea serelor.A. Cu ocazia Festivalului şi Târgului Internaţional al Florilor de la Buziaş s-a lansat în mod oficial concursul naţional “Staţiuni turistice înflorite”.C. (Săptămânalul Agenda. bazat pe o producţie performantă. a lacurilor de acumulare etc. Profiturile obţinute în această perioadă sunt mai mici. Staţiunea a fost supranumită şi “Neuheimul Banatului”. care şi-au expu produsele pe suprafeţe întinse. 49 .Vajda V. Astfel. se mai doreşte construirea unui drum special pentru iubitorii de călărie.I. din Timişoara. şi a comerţului specializat. aranjamente florale şi peisagistice”. determinată de introducerea produsului pe piaţă. capabili să ridice standardele activităţii turistice. sala de sport. care a fost “un adevărat spectacol de flori.Tratament Balnear Buziaş S.T. a staţiunilor balneare. legumicole şi silvice. arbuşti. special amenajate. Cazinoul. Belgia. prin realizarea unor programe cuprinzătoare de plantări de pomi şi arbuşti de pepinieră.. revitalizarea grădinăritului particular. care doreşte să ajute la crearea unei strategii de marketing. Luxemburg. a adus faţă-n faţă comercianţii en gros şi grădinarii particulari şi administratorii spaţiilor verzi din oraşe. iniţiată şi organizată de S.A doua etapă de desfăşurare a proiectului presupune activităţi pe linie de marketing. Realizarea celei de-a doua etape se va face cu sprijinul unei agenţii americane. Lansarea Este etapa care corespunde perioadei de creştere lentă a vânzărilor. vor găsi planuri documentate. La eveniment au participat firme şi întreprinzători din România. Turcia. Bulgaria. plante ornamentale. idei. Ex Horto Exhibition Organizer Ltd. Expoziţia. alături de flori şi plante ornamentale au fost prezentate şi diferite echipamente horticole. târgul şi manifestările colaterale au fost găzduite de spaţiul generos al Parcului dendrologic al staţiunii balneare Buziaş. informatizarea producţiei de profil. competitive.C. Republica Moldova etc. maşini şi unelte de grădinărit şi de lucrări peisagistice etc. Totodată organizatorii şi-au mai propus să-şi aducă o contribuţie substanţială la limitarea eroziunii solurilor din preajma minelor. Expoziţia internaţională. staţiuni balneare şi zone turistice. în zilele de 24-26 mai 2002 s-a desfăşurat la Buziaş prima ediţie a Festivalului şi Târgului Internaţional al Florilor. nici produsele destinate turismului şi nici preparatele naturale. – îşi propune să devină un for profesional transfrontalier de anvergură în euroregiunea DKMT. Nu au lipsit desigur. în sera. Ungaria. a centralelor termice. impulsionarea exportului şi importului de materiale floricole şi legumicole de calitate. Importanta manifestare horticolă. Herghelia Izvin constituind puntea de legătură.2002). ce au ca scop atragerea unor operatori turistici în staţiune. fermelor horticole. Sub “Culori pentru inima mea”. care le vor ajuta să se decidă asupra obiectului investiţiei lor. din Szigetszentmikols (Ungaria) Citadella Ker Bt (Ungaria) în strânsă colaborare cu S. În acest sens. combaterea poluării şi ecologizarea oraşelor.

de asemenea. Se apreciază că. va stimula cererea. devin din ce în ce mai mici). reflectând nu numai eforturile de producţie şi vânzare. constituită din două subfaze : cea de creştere accelerată. produsul turistic este prin definiţie o noutate pentru firma care îl lansează. Produsul turistic în această fază este din ce în ce mai cunoscut şi mai atrăgător. 50 . Profitul. pentru a face faţă cererii în creştere şi pentru a favoriza înviorarea vânzărilor. pentru a permite recuperarea costurilor mari.În faza de lansare. ele înregistrând totodată o slăbire accentuată a ritmurilor de creştere. în care ritmul devine din ce în ce mai mic. cele profesionale. care se realizează în prima parte. nepunând deci probleme deosebite firmei. Diminuarea preţurilor valorifică. fie poate atinge niveluri coborâte. devin recumpărători. va fi în extindere. pentru a sprijini pătrunderea lui mai rapidă pe piaţă. costurile ating acum cel mai înalt nivel. majoritatea produselor aflate pe piaţă se află în faza de maturitate. ci şi pe cele de înlăturare a deficienţelor inerente oricărui început. potrivit legii cererii. Maturitatea Principala caracteristică a acestei faze este aceea că vânzările şi profitul ating nivelurile maxime. datorită faptului că se raportează la un volum de prestaţii din ce în ce mai mare. cât şi pentru clientelă. cele promoţionale etc. va cunoaşte o creştere evidentă. fie că nu a avut suficient timp pentru a reacţiona la aducerea pe piaţa turistică a noului produs. Rata eşecului şi nivelul riscului sunt foarte ridicate în această fază. Reţeaua de distribuţie poate fi de dimensiuni mai restrânse (ca şi nivelul cererii). În al doilea rând. fie că nu există încă. Vânzările înregistrează niveluri din ce în ce mai înalte. fără ca o astfel de strategie să conducă la frânarea ritmului de lansare. Creşterea Odată cunoscut de o bună parte din consumatorii potenţiali şi solicitat deja de clienţii a căror nevoie s-a manifestat cel mai intens. Chiar dacă cheltuielile efectuate în acest scop sunt însemnate. permiţând extinderea pieţei. în general. avantajele elasticităţii cererii în raport cu preţurile. ea acoperind şi cea mai mare parte din durata lor de viaţă comercială. ridicând probleme chiar şi pentru producătorul lui. Mai întâi. Pe măsură ce volumul de prestaţii turistice creşte. regresivitatea costurilor în raport cu volumul producţiei este un factor care permite aşa ceva. care este lipsit de experienţă. costurile unitare globale se reduc (pe seama costurilor convenţional constante care. se va înscrie într-o tendinţă de scădere. dacă a fost mare în perioada de lansare. chiar dacă preţurile se află în regres. motiv pentru care vânzările evoluează în sens crescător. Concurenţa. pe unitate de prestaţie. Distribuţia. În al treilea rând. lucru care. el este puţin cunoscut de clientelă şi de intermediari. Publicitatea se impune a fi susţinută la un nivel superior pentru a sprijini creşterea. Preţul noului produs. Preţul produsului (ansamblul tarifelor aferente serviciilor care-i dau contur) se poate ridica fie la niveluri înalte. Practicarea unor preţuri mai mici decât în faza precedentă este posibilă din mai multe motive. pe unitate de prestaţie capătă caracter regresiv. după care se intră în cea de creştere frânată. produsul turistic intră în fază de creştere. cumpărătorii mulţumiţi.

Modificarea mixului de marketing. În ceea ce priveşte sporirea numărului de clienţi. socio-economice) . trei subfaze. Modificarea pieţei constituie o cale de menţinere a vânzărilor şi profitului la niveluri ridicate. pe căile obişnuite : publicitate. în urma saturării pieţei sau atragerii primilor clienţi de către firmele concurente. va cunoaşte cel mai intens grad de manifestare. fiind atraşi ultimii clienţi potenţiali spre produsul turistic. Distribuţia. de cele mai multe ori. va fi în faza de maturitate la limita superioară de extensie. la un nivel destul de ridicat. trebuie să conceapă şi să pună la punct o serie de strategii concurenţiale constând în : modificarea pieţei. lărgirea gamei de servicii suplimentare etc. cât şi de concurenţă. începe să scadă uşor. 51 . Ea constă în introducerea unor schimbări în rândul variabilelor obişnuite de marketing mix: preţ. Ea se realizează îmbunătăţind caracteristicile lui de calitate prin măsuri de ordin tehnic şi organizatoric sau/şi adăugându-i noi caracteristici. fie pe ambele căi simultan. modificarea produsului. Volumul vânzărilor. ea este posibilă prin : transformarea nonconsumatorilor produsului turistic în consumatori. Maturitatea în declin este cel de-al treilea stadiu al fazei de maturitate. maturitatea produsului turistic traversează. adresarea produsului unor noi segmente de piaţă (geografice. firma va trebui să-i aducă unele perfecţionări. penetrarea pe noi pieţe. adică al numărului de clienţi şi al frecvenţei solicitărilor. Maturitatea în creştere este subfaza maturităţii în care tendinţa de creştere a volumului de vânzări se mai menţine încă. ca şi modificarea produsului. . cum este şi firesc. Modificarea produsului turistic este o modalitate de stimulare a volumului de vânzări care nu se manifestă independent. determină menţinerea la un nivel superior a volumului de vânzări tot prin intermediul cererii. distribuţie. cheltuielile totale aferente menţinându-se de regulă. Pentru ca firma de turism să asigure o cât mai îndelungată maturitate produsului. realizându-se fie prin sporirea numărului de clienţi. ci prin intermediul cererii. de asemenea volumul de vânzări. Publicitatea va fi antrenată în păstrarea imaginii favorabile de care serviciile turistice se bucură deja în rândul clienţilor. demografice. modificarea mixului de marketing. atragerea clientelei firmelor concurente. publicitate. în felul acesta produsul devenind mai atractiv.Produsul matur se bucură de cel mai înalt grad de acceptare. conducând la atragerea sau menţinerea clientelei. Concurenţa având posibilitatea să intre în posesia unui volum mare de informaţii privind produsul şi clienţii lui şi având suficient timp să-şi pună la punct propriile strategii concurenţiale. Această fază este delimitată de momentul în care creşterea a încetat să se mai manifeste şi cel în care începe să scadă cererea. în primul rând a celei nemulţumite sau a cărei fidelitate faţă de concurenţi este mică. în care se manifestă preludiul declinului. Ca şi în cazul altor produse. Pentru a-i menţine poziţia foarte favorabilă pe piaţă. fie prin creşterea frecvenţei cumpărărilor. chiar dacă se situează la nivelurile cele mai înalte. fiind foarte bine cunoscut atât de consumatori. Preţul se va situa la un nivel pe cât posibil comparabil cu cel al concurenţei.

Buziaş S.Declinul În mod inevitabil.C. Produsul turistic intrat în faza de declin se caracterizează în primul rând printr-un înalt grad de uzură morală. schimbarea mijloacelor de transport . Tarifele practicate în această fază se află la un nivel coborât. în acest fel încercânduse prelungirea duratei de viaţă a produsului turistic. În al doilea rând.restrângerea cererii sub acţiunea unor factori independenţi de caracteristicile tehnico-economice ale produsului turistic. oferite de firme autohtone sau străine. trebuie să luăm în calcul şi scăderea veniturilor populaţiei şi a puterii de cumpărare a monedei naţionale. Publicitatea fie nu mai poate face faţă dificultăţilor urmând a fi abandonată. Toate acestea nu împiedică însă potenţialul client să prefere alte staţiuni balneoclimaterice din zonă. Este recomandabil deci ca acţionarul principal al societăţii să iniţieze acţiuni în direcţia modernizării spaţiilor de cazare. De exemplu scăderea veniturilor clienţilor sau ale firmelor care îi deleagă şi pentru care încheie afaceri. după ce a trecut (sau nu) prin toate celelalte faze. rezistând prin minimalizarea bugetului pentru publicitate. trebuie să remarcăm că serviciile oferite potenţialului client au fost ameliorate în foarte mică măsură. Considerăm că produsul turistic al S.abandonul progresiv. Pentru a completa tabloul factorilor care au generat această criză. marcată prin indici subunitari de creştere a vânzărilor şi profitului (sau sporuri negative ale acestora). Concurenţa atinge intensitatea maximă. mai degrabă sau mai târziu. Acestea presupun investiţii suplimentare. .B. este absolut necesară iniţierea unei campanii de imagine.C.B. 52 . . dar efectele nu se vor lăsa aşteptate. Pentru firma al cărei produs turistic a intrat în faza de declin sunt posibile următoarele soluţii : .. Dacă în ultimii doi ani circulaţia turistică şi încasările firmei au crescut (independent de inflaţie). de tratament. comparativ cu cele practicate în alte staţiuni nu determină creşterea preconizată a atractivităţii serviciilor turistice. într-un ritm mai alert decât până acum.A. . îşi păstrează produsul pe piaţă în condiţiile unei rentabilităţi minime. în primul rând de pe cele nerentabile sau pe care pretenţiile clienţilor sunt foarte greu de satisfăcut. Distribuţia îşi restrânge aria de extindere.schimbarea gusturilor consumatorilor . S. Menţinerea unor tarife mici.relansarea produsului turistic printr-un efort tehnic.T. fie se impune a fi revigorată. În lipsa posibilităţii de a depune eforturi financiare majore. care presupune retragerea ps cu pas de pe unele segmente de piaţă. acest fapt este datorat în primul rând şi în mare măsură creşterii subvenţiilor acordate de stat pentru tratamente în staţiunile belneo-climaterice. Cauzele care conduc produsele turistice spre această fază sunt generale : . şi în faza de declin. de exemplu prin renovarea spaţiilor de cazare. ele rămânând şi astăzi la nivelul anilor ′ 80. care sunt fie mai bune sub aspect calitativ. a bugetului pentru conservarea şi întreţinerea locaţiilor pe care le posedă şi prin absenţa unei concurenţe serioase în perimetrul staţiunii.păstrarea pe piaţă a produsului în condiţii de rentabilitate încă acceptabile. asigurată prin reducerea unor cheltuieli de publicitate. a celor de servit masa. va intra. se află în faza de declin. produsul turistic.T. de agrement etc. fie mai ieftine. Buziaş S. care “răpesc” clientela tradiţională a firmei . de distribuţie etc.A. Pe de altă parte. .apariţia pe piaţa turistică a unor produse noi.

S.T. albume. • organizarea de conferinţe cu ocazii festive sau prezentarea în conferinţele de specialitate. Buziaş S. actori. Caseta video este difuzată de obicei în standurile S. durata. celebrităţi. participă anual la fiecare târg de turism organizat pe teritoriul ţării noastre. creearea unor momente ale firmei în emisiuni radio sau tv de maximă audienţă . expoziţii. Ele se redactează bianual şi reprezintă emblema staţiunii.staţiunea prezentând serioase carenţe în această direcţie. Geneva 1999. întâlniri ale oamenilor de afaceri etc. Prospectele şi pliantele sunt mijloace clasice de publicitate. • programarea unor show-uri. sunt : • realizarea de scurte istorii vis-à-vis de produsele sau serviciile firmei . serviciilor. unor programe de revistă în care să apară “întâmplător” într-un fel produsele sau numele firmei . a unor sportivi. cataloage şi casete video. La momentul actual. Cele mai utilizate forme de publicitate. concursuri de specialitate (imaginea de firmă se creează şi pe baza performanţelor atinse. să promoveze imaginea staţiunii. sau pe canalele de televiziune locale şi naţionale. S. care pot fi incluse în diverse variante ale unor planuri de campanie publicitară. cu diverse ocazii. Buziaş S. mai puţin voluminoase ce reflectă realitatea imaginii pe care doreşte să o transmită publicului.A. • programarea unor interviuri în stradă. Cataloagele respectă aceleaşi reguli ca şi prospectele.B. cel de a atrage atenţia clienţilor. Hârtia pe care sunt tipărite aceste materiale este de calitate. Buziaş S. • cooptarea.B.T. realizărilor . Buziaş S. afişe. în locuri publice. Participarea la târguri şi saloane a adus la S.T. Fiecare pagină este realizată după aceeaşi structură.A. colaborează. pentru promovarea staţiunii. Afişul încearcă.B. prin forma de prezentare. S. München 1996. prin modul de organizare a informaţiilor. Târgurile internaţionale la care a participat S.C. Hamburg 1998. au fost : Barcelona 1995. Haga 1996. în cadrul târgurilor naţionale şi internaţionale la care se prezintă.C. nu doar prin publicitate comercială). la târguri şi saloane având un dublu scop : în primul rând. sejurul. prospecte. pliante.C. Obiectivul acestui film este de a face cunoscută imaginea staţiunii Buziaş şi de a obţine adeziunea publicului. • organizarea unor zile de tipul “porţi deschise” pentru clienţi sau specialişti în domeniu.T.A.T.T. este interesată de participarea la astfel de târguri de turism naţionale şi internaţionale. şi câteva fotografii. care să menţioneze serviciile sau firma . la unele manifestări. Paris 1996.A.C. Incoerenţa planului de promovare al societăţii face ca aceste demersuri să aibă rezultate minime. de către persoane de notorietate în domeniu. unele avantaje : contacte directe cu marele public. ar putea determina alegerea acestei 53 . prezintă. • obţinerea de premii.A.A. medalii la târguri.B.B. simple şi traduse în două limbi de circulaţie internaţională (engleză şi franceză). expoziţii. de asemenea. el este utilizat în special în agenţiile cu care SCTB Buziaş S. însă sunt mult mai voluminoase. contacte profesionale – în special cu agenţiile de turism.A. Ele prezintă informaţii clare.T. Buziaş S.C. planificarea demersului promoţional şi publicitar nu este evidentă. târguri.B.C. Buziaş S. cărţi poştale.C. . Buziaş S.B. Aspectul informativ al publicităţii este secundar ca importanţă .A. iar fotografiile prezintă imaginile cele mai interesante ale staţiunii. posibilitatea de a asigura durabilitatea staţiunii. descrierea facilităţilor oferite de S. prezentând staţiunea balneară. Toate aceste modalităţi de promovare. iar în al doilea rând îndeplineşte o funcţie decorativă. distincţii. prin calitatea grafică. având ca scop prezentarea firmei. a serviciilor firmei .

B. competiţii sportive.T. Pentru creşterea profiturilor. fiind situat la mai puţin de 40 km de Timişoara şi de Lugoj.A. Buziaş S. Aceste două oraşe constituie potenţialul client spre aşteptările căruia staţiunea ar trebui să vină în întâmpinare. skateboarding. Totuşi. Estomparea urbanităţii staţiunii va face din Buziaş un loc mai pitoresc.C.). Se pot organiza în afară de nelipsitele discoteci. ci doar punctează şi dezvoltă elementele esenţiale ale acestuia. o colaborare dintre acestea şi S. Buziaş S.B. departe de tumultul oraşelor. ar putea avea un asemenea rezultat. ar exista. datorită distribuţiei ineficiente sau insuficiente.destinaţii turistice. staţiunii şi comunităţii locale. prin astfel de mijloace. încă nedizolvată în totalitate. Trebuiesc căutate soluţii pentru estomparea aspectului urban al staţiunii.C. fără îndoială. Se impune a fi valorificată şi arhitectura perioadelor ante. se pot atrage sponsorizări sau poate fi trezit interesul unor companii puternice în vederea unor colaborări ce ar avea ca efect dezvoltarea staţiunii. Buziaş S. mai plăcut. Un “regres” spre stilul acelor perioade nu înseamnă deloc un regres în calitatea serviciilor. cu trecutul său rural. Considerăm că am identificat câţiva factori importanţi care-şi pun amprenta asupra direcţiei actuale de dezvoltare a staţiunii şi a evoluţiei S. efectul lor este redus. municipii ce însumează peste o jumătate de milion de locuitori. multidimensională şi interdisciplinară asupra subiectului discutat. plantarea de arbori. S. Să menţionăm că. Chiar dacă. Totodată. O parte a activităţii turistice la Buziaş ar putea fi axată pe turismul “de week-end”. Astfel de proiecte de dezvoltare pot fi iniţiate şi de autorităţile locale (Primărie).T. Buziaşul.A. nelăsând la o parte sporturile alternative (inline skating. având mai multe posibilităţi ca loc de petrecere a sejurului. Amplasarea în diverse locuri a unor elemente arhitecturale tradiţionale ar avea ca efect creerea unei atmosfere mai calde şi mai liniştite în staţiune. Limitarea circulaţiei autovehiculelor şi extinderea spaţiilor verzi. ar putea iniţia organizarea a o serie de manifestări.T. aplicabile în cazul de faţă.C. Ştrandul din Buziaş ar putea constitui centrul acestor manifestări. ar fi vorba doar de un turism sezonier. evenimente care să atragă tineretul în staţiune. nu putem avea pretenţia că această lucrare conţine o cercetare completă. pe perioada verii.A. Buziaşul trebuie să valorifice legătura sa.B. ci un plus în ceea ce ar fi calitatea vieţii oferită turistului.a.şi interbelică. ş. amatori pentru momente de relaxare. streetball etc. CONCLUZII 54 . pentru început. care a lăsat la Buziaş câteva construcţii cu adevărat încântătoare. turişti din centrele urbane apropiate urmând a fi atraşi în staţiune pentru una-două zile la sfârşitul săptămânii. neputând fi decât benefică tuturor părţilor implicate. şi că am reuşit să propunem soluţii pertinente. concerte cu formaţii din top.

4. Autorul este conştient că problematică abordată nu a epuizat subiectul şi că soluţiile propuse prezintă aspecte discutabile. Acest subiect comportă mai multe faţete. Lucrarea de faţă nu şi-a propus o abordare economică a subiectului tratat. poate cel mai important. de asemenea.T. dar şi evoluţia globală a economiei româneşti. sociali etc. Diversitatea acestor factori constituie unul. dezvoltarea sa în plan economic şi turistic fiind influenţată de o serie de factori de diverse naturi : economică.B. eforturi financiare. o mai bună direcţionare a cheltuielilor de publicitate).A. alterată de construcţiile perioadei socialiste. tratament) prestate de S. în raport cu posibilităţile staţiunii). se poate urmări atragerea populaţiei din Timişoara şi Lugoj (o clientelă potenţială imensă. sociali (scăderea veniturilor populaţiei) etc. Buziaş S. de valoarea investiţiilor în staţiune). Poate fi concepută reorientarea turismului la Buziaş. Pot fi concepute planuri de redresare a activităţii turistice în staţiune. În acest sens. dar cu efecte benefice asupra dezvoltării de lungă durată a staţiunii. Este dezirabilă o colaborare mai strânsă cu Primăria Buziaş şi cu Consiliul Judeţean Timiş. 3.şi macroeconomici. Dezvoltarea staţiunii nu poate fi concepută doar prin investiţiile S. care presupune aportul autorităţilor locale şi regionale. 2.În urma analizei şi interpretării datelor ce au stat la baza acestor lucrări. proiectul de faţă poate constitui un început pentru alte abordări viitoare. masă. micro.C. asupra activităţii societăţii punându-şi amprenta o serie de factori de natură neomogenă : geografici. geografici (situarea staţiunii nu o avantajează ca punct de interes turistic). Staţiunea Buziaş nu funcţionează la nivelul potenţialului său. agrement. pe de o parte. putem extrage următoarele concluzii : 1. pe de altă parte. eficientizarea cheltuielilor deja cuprinse în bugetul societăţii (de exemplu. şi care au apărut pe parcursul acestuia atunci când a fost necesar. de la turismul balnear spre agrement. atragerea de noi investiţii în oraş şi în staţiune. Buziaş S. În centrul ei s-au aflat serviciile turistice (cazare. printre altele. 5. BIBLIOGRAFIE 55 . Acestea presupun.C. Este un proiect ambiţios. care să redea staţiunii atmosfera.B. costisitor şi pe termen lung. dintre motivele pentru care orice pretenţie de exhaustivitate a aceste lucrări ar fi nejustificată. Este necesară întocmirea unui plan de urbanism. Totuşi. fapt reflectat. incluzând aici faptul că majoritatea acţiunilor este deţinută de un fond de investiţii (care nu este direct interesat de valorificarea potenţialului turistic.T.A.

15. Drau Florina. 2.1. Istrate I. Simuţ L. 1999 5. nr. Bucureşti. Topârcea Th. Gherasim T.Eurobit. 1985.Timişoara. 7. – Băile Buziaş. Ed.VIII. Internet. – Managementul serviciilor. Bucureşti. – Marketingul serviciilor. Jivan A. Bucureşti. 1997. . 1994. Ed. Ed. * * * .. 10. Ed.. 1980.I. 1983. Simuţ D.“Agenda” – Săptămânal de informaţii şi divertisment. Roşu Anca Gabriela. Jivan A. . Ed. Ghid turistic al judeţului. Bucureşti.Mirton.21.Economia turismului şi mediului înconjurător Ed. . anul XIII. Timişoara. P. Ed. Ed. 12. 1998.Marketing turistic. 1994. Editura Nero-G. Olteanu V.Sport Turism. Timişoara. 1996. Pârjol Ecaterina. Gherasim D. . Cetina I. Ed. Ed.. Dumitrescu C..Economia Turismului. 2000. – Managementul serviciilor de turism.Marketing performant.Timişoara. Timişoara. * * * .Hotelul – Revista Asociaţiei hotelierilor din România. Sasu C. Pârjol Florentina. Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. Putz Ecaterina.Strategie-Management. Ed. 1995. Ed. . 14. Bucureşti. 56 . 11. Ed. 1999.de Vest Timişoara. – Economia turismului-economia de ramură. – Marketing. 1997. Taroata A. 3. Bucureşti. vol. 14. Putz Ecaterina. Iaşi. – Buziaş. * * * . 13. Snak O. 1974. Jivan A. * * * . Eonomică. Ed.. 1995. 1986. 4. Timişoara.Stadion. Rusu Al.Geografia judeţului Timiş – Prezentare cartografiată.Univ.Economică.Mirton.Expert. volum îngrijit de Maria Holban 14.. 13.Nero-G . 1996. 9.Cuza.Sport Turism. 15. – Marketingul serviciilor.Marketing turistic. – Timiş. – Managementul Marketingului. Bucureşti. Kotler.Teora.Călători străini despre Ţările Române. Tipografia Univ. Timişoara. Fruja I. 6..2002. Bucureşti. Al. 12. 8.

57 .