I

!

ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE DIN BUCURE~TI

Admitere 2011
fa

programele de masterat

Editura ASE . Bueurest! 2011

Admitere 2011 la programele de master at

Lucrarea este oculegere de teste .date la examenul de admitere - masterat In anu12010 in Academia de Studii Economice din Bucuresti. .

Copyright © 2011, Editura ASE Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. EdituraASE Piata Romana nr. 6, sector 1, Bucuresti, Romania cod 010374 www.ase.ro editura@ase.ro www.editura.ase.ro

Cuprins
FacuItatea de Administrarea (cu predare in Iimbi striine) FacuItatea de Cibernetici, Facultatea de Comert Facultatea de Contabilitate ,i Informatica Afacerilor •••••........•.•••••........•....•......••••.•......•....••........••.... 7

Statistica ,i Informatica

~conomica ...••••••....•....•.•••.•......••• 37 65

de Gestiune .••.•.•....•...•••.•............•••.•......••••• 73

Facultatea de Economie ....•••......••••....•••••••••••.•...........•.......••.•.....••••••...........•...•.•....•.•••..... 87 Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Rominiei ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE~TI Admitere 2011la programele de masterat / Academia de Studii Economice din Bucuresti - Bucuresti: Editura ASE, 2011 ISBN 978-606-505-410-3 371.27:378.046.4 Facultatea de Economie Agroallmentara Facultatea de Flnante, Asiguriri, ,i a Mediului 97

Binel ,i Burse de Valori .•....•.••.•..•.........••••.•...••••.•..• 107

Facultatea de Management • Management economic • Administratle publici Facultatea Facultatea de Marketing de Relafii Economice Internationale

121 133 ~ .••..•••.•••.. 45 1 155

ISBN 978-606-505-410-3

EdituraASE Coperta: Violeta Rogojanu

~I t Facultateade Administrarea Afacerilor (co predare in limbi straine) .

f~ . .2".:.b .". 1 a 0 0 0 0 .b !l... :2.BAREM Serla. ~b Academia de Studii Economice din Bucur"§ti ~" Admitere masterat: iulie 2010 Farultatea: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi strilne) Cod:AA1a1 0. :1.'p Serial ~'P Data: 30 julie 2010 J.p If> Ip ~~ J~ " ~p '~P 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 ~7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 • •• •• • •• • •• • • •• •• • •• • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • b c 0 0 0 0 0 0 0 d 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • 0 0 0 0 0 0 0 0 • •• 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ". ••••••••••••••.••••••.J.p ~> • 0 0 0 0 0 Jt..~ ~ ~p .!t> Codul variantei ( 1 .0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . ata•••••.b 2. D · Nr.•• ..2p ~ Ip ~ o o "4A .!~ ." 14· Modulul de specializare o o o .2. ~p :l. ~ VI Jr 31> II' J.6) 2 3 4 5 6 .

Inrudite ~i . stimulatoare. industriile Pentru a fi viabil. e) faza previzionala. b) comensurabil-punctual. zona maritima. suportive. sansa. d) administrape c) manageri de nivel superior. de nivel superior. Principalele M. stimulatoare. conditiile factorilor d~ productie. trebuie sa Indeplineasca simultan mai multe caracteristici: actionari. Procesul tipic de management b) faza previzionala.. Care dintre elementele a) previziunea. stimulatoare. (2p) a a) faza de initiere.Academia de Studii Economice Admitere rnasterat: julie 2010 Facultatea: din Bucure§ti Adminlstrarea Afacerllor (cu predare tn IImbi straine) AA1 a1 Academia de Studii Economice Admilere masterat: lulle 2010 Facultatea: din Bucuresti AA1 a1 Admlnlstrarea Afacerllor (cu predare tn limbl straine) TEST-GRILA (PARTIAL. Ansamblul formatiunilor §i interactiunilor umane cu caracter organizatoric spontan §i natural intre componentii unei organizapi sunt asociate cu:(2p) a) organizarea ierarhica: b) organizarea c) organizarea d) organizarea e) organizarea care apar c) faza de informare. ierarhico-funcponala. participativ. e) vizionare. d) coordonarea. de substitutie. opinia publica. Principiul managerial necesar este: (2p) a) principiul c) principiul d) principiul apropierii raspunderii suprematiei incerte. influenteaza major obtinerea de avantaj competitiv a) guvernul. faza de dezvoltare ~i faza de interpretare faza de operationalizare. mediul ecologic. care in opinia lui de catre organizatie sunt: (2p) conditiile b) principiul unitatii de decizie §i actiune. economic national. conditiile factorilor de prcductie. structura conditiile factorilor de productie. 8 ). structura b) concurenta. mobilizatoare.Porter. statistic §i putin costisitor: d) sa fie direct. e) consiliul de administratis. c) realiste. Procesul motivarii personalului (2p) a) sa fie complex. d) Iaza de informare. legal §i complex. sezoniere. creditori. bursa. faza de analiza. Stllkeholderii interni ai unei organizatii a) clienti salariati. sindicate. e) control-evaluare. §i strategia organizatiei. sindicate. actionari. stimulatoare. . b) decizia. factorii de productie. faza de organizare faza de comensurare ~i interpretare 2 ). avantajul competitiv trebuie sa fie: (2p) a) semnificativ-cantitativ. comprehensibile. salariati. faza de negociere ~i faza de control. furnizori. diferentiat b) sa fie transparent. mobilizatoare. cererii. publica. omogen §i legal. c) sa fie individualizat. 10). patru categorii de factori ai mediului §l strategia organizatiei. d) durabil sau sustenabil. de executia. ~i faza de coordonare. de niveluri ierarhice Ia strictul Obiectivele fundamentale a) necuantificabile. 9 ). care prevede reducereanumarului managementului manageriale. formals: functionala: informala. b) concurenp. educative. sunt reprezentan de: (2p) 5). concurenn. conditiile . manageri §i gradual. punctuale. salariati. obiectivelor. c) economic-valoric. PE FIE CARE DISCIPLlNA) 1). e) sa fie actualizat. 3 ). conditiile cererii. d) produsele e) concurenta. tehnologice. e) control-evaluarea. restrictive. industriile e) principiul managementului 4). stimulatoare. se poatre restructura In trei faze principale: a rezultatelor. trebuie sa fie: (2p) abstracte. actionari. rezultatelor. c) coordonare. d) promovare. d) realiste. Motivarea resurselor a) antrenare. conditiile cererii. inrudite §i suportive. actionari. e) zilnic actualizat. structura si strategia organizatiei. simetric ~i eficient. cererii. actionari. umane este folosita In cadrul functiei de:(2p) 7 ).. c) concurenta. guvernul. c) organizarea. b) realiste. de mai jos nu reprezinta functie sau atribut al conducerii? (2p) 6). b) recompensare.. faza de prelucrare. conditiile cererii. faza de control.

. 18). reliefului zonei de amplasare. Precizati care dintre stilurile de management enumerate mai jos este caracterizat prin prioritatea acordatii rezolviirii unor pretentii salariale ~i lipsa unei viziuni strategice: a) stiluI conciliator. c) subiectiv. endogeni ai strategiei nu includem:(2p) 16). firmei. strategii de dezvoltare ~i alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin functia . In organizatia . d) aleator. control-evaluarea (2p) de tip constatativ a dispiirut. c) Abraham Maslow. e) Jack Welch. delimitate in: strategii de penetrare. d) Mintzberg Henry. e) nondirectiv. b) preventiv.Academia de Studii Economice Admitere mastera!: iulie 2010 Facultatea: din Bucuresf AA1 a1 Admlnlstrarea Afacerllor (eu predare In IImbi straine) Academia de Studii Economice din Bucurestl Admitere mastera!: lulle 2010 Facultatea: Administrarea Afaeerilor (eu predare AA1 a1 tn limbi strains) 11). tehnicii ~i tehnologidi. caracter: (2p) 12). Functia de control-evaluare a) directiv. modems. d) stilul autoritar. d) Michael Hammer. b) Peters Tom. d) Henry Fayol. a) de comunicare. 15). e) Drucker Peter. 17). Inlucrarea Generic strategies: toward comprehensive framework strategiile sunt a d) de productie: e) finandare. e) stilul populist. La dezvoltarea teoriei privind motivarea a) Abraham Maslow. Autorul ciirtii este: (2p) a) Porter Michael. c) cauzii-efect. a pietei. c) Frederich Taylor. b) Michael Porter. Stabilirea obiectivelor managerialii de: (2p) a) control al calitatii. trebuie sii aibil. strafegii de dezvoltare produsului ~i diversificare. In categoria determinantilor a) cultura organizationala: b) potentialul c) inzestrarea d) configuratia e) dimensiunea uman. c) Kenichi Ohmae. b) stilul participativ. managerialii a contribuit in mod deosebit:(2p) e) Philip Kotler. d) coordonarea e) antrenare. competitional a fost realizat de: (2p) 13). c) organizare. Modelul celor cinci forte pentru analiza mediului a) Peter Drucker. b) de cooperare. b) Michael Porter. c) stilul incompetent. fiind inlocuitii cu 0 evaluare axatii pe analiza relatiilor: 14). b) previziune. intr-o dit mai mare masura.

) a) The manager said she won't change the price list now. completed.. business concept: " c) If he hadn't read all the contract details carefully." (3p.) a) Did you get the final version of the contract?. sales are going very well.) a) 1can't see you tomorrow. I'm seeing the sales team business concepts: "If a person or business has more debts than than . sales were going very well. c) Have you got the final version of the contract? . providing. collect. this means they have more 23 ). Fill in with the appropriate production. built (a-d) is the correct translation of the following sentence: "Daca ar now. . copyrights a) current or circulating Which of the sentences below is the least adequate in the following context? (2p. We may get up to two tonnes of paper it. providing. d) The manager said she won't change the price list then..its premises. equity. d) They could have sold all the products 20 ). d) They can't have signed the contract 21 ). c) They might not sign the contract.) assets. d) 1hope you will get the final version of the contract 1\'-\ . now. close. b) They didn't have signed the contract. liabilities 29 ).) now. says: <It was very (2p. Which of the alternatives fi citit cu atentie detaliile contractului. completed. c) The manager told us she wouldn't change the price list then.) a) liabilities.." (2p. such as goodwill." (3p. d) intangible assets 28 ). patents. d) settled. b) The manager told us she would change the price list then. I'll have to see the sales team. c) fixed assets. sentence: "Imposibil 26 ). we're the only business in a print service from start to finish all under one roof. A vast amount of work can in a very short space of time.. :" a) expand."? (2p. b) boost.>" (1p. Which of the following sentences expresses the highest degree of probability? a) They must have sold all the products. . and that they are insolvent. he wouldn't be so unhappy b) If he reads all the contract details carefully. collect. c) exceed. d) is to have bought 22 ). I'm going to see the sales team. b) value-added c) tax evasion. d) assets. b) 1can't see you tomorrow. " (2p. sales are not going very well business concept: " A sales tax collected at eachstage costs from previous stages is called a of " (Ip. b) They might have sold all the products. crowded. a) sales tax.) excluding the already-taxed 24 ). 25 ).Academia de Studii Economice Admitere masterat: lulie 2010 Facultatea: din Bucurestl AA1 a1 Administrarea Afaeerilor (eu predars tn IImbi stralne) Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnistrarea Afaeerllor (eu predare AA1 a1 in limbi stralne) TEST-GRILA (PARTIAL. sales were going very well.) a) will have bought. I'll have seen the sales team. store.) a) They may have not signed the contract. b) equity. b) will buy. Multicopy's out of space to Anthony Collins. Three Stars next year. c) 1 can't see you tomorrow. holding.. d) 1can't see you tomorrow.) delivered a day and we were running the area be before. Which of the sentences below best translates the following Romanian sa fi semnat contractu!. They have decided on it. built.crowded. b) 1hope you've got the final version of the contract. crowded. Fill in with the appropriate (1p. he would be so unhappy 27 ). sales are going very well. Fill in the following sentence with a suitable verb form: "Have you heard the news? Glit ." money to pay them. PE FIECARE DISCIPLINA) 19 ). Fill in the following paragraph recently enabled it to modernise with the appropriate and terms: "The company's Managing success has Director. c) liability. Now. Which of the alternatives (a-d) is the correct Direct Speech version of the following sentence: "He said he hoped I'd got the final version of the contract. lending. d) income tax tax. Fill in with the appropriate trademarks b) net assets. he wouldn't be so unhappy d) If he had read all the contract details carefully. acum n-ar mai fi atat de nefericit. he wouldn't be so unhappy are those whose value can only be and quantified or turned into cash with difficulty.."? (2p. assets. Which of the sentences below is the correct Indirect Speech version of the following: "I won't change the price list now.) store. assets. c) They may have sold all the products. now a) If he had read all the contract details carefully. c) is going to buy.

the top position on the b) If a market leader succeeds in increasing c) Increasing market share is not among the ways of maintaining market. at to a bank to pay fixed sums of money to certain people or organizations in value of a fixed asset due to its use or obsolescence. Which of the statements (a . d) the reduction profits 34 ). d) Regularly. by stjplulating be uncovered A market can be more usage of a product. A strong brand acted as an effective barrier to entry for competing (3p. b) a loan." (2p.d) is true according to the following text: "The aim of a market leader is obviously to remain the leader.) a) It was relatively b) Buying a branded d) The government easy in the past to create a new brand. product did not cost customers much. by a charge against Read the following text and decide Which of the statements building a brand is rather simple. There was little regulation. after a fixed period. the leader will at least attempt to protect its current market share. c) interest-bearing securities. b) tax avoidance." (3p. guarantee of quality and were new. For that.) 33 ). exploiting new uses. or by by carrying out market research with 31 ). Kodak and Marlboro businessand competition (a-d) is true: "Historically. d) tax shelter (which is of course illegal).) companies cannot increase the size of the market. market.Academia de Studii Economice din Bucure§li Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnlstrarea Afacerflor AA1 a1 Academia de Studii Economice din Bucure~li AA1 a1 (cu predare in limbi straine) Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnistrarea Afacerilor (cu predare in Ilmbl straine) 30 ). consumers little more than an required on a handful of television or radio stations showing how the product It was easy for brands such as CocaBecause shopping was still a local its lead and high products. serves as security for the loan. Building a brand nationally occasional advertisement Cola. This will benefit everyone in the field.) business concept: " If you have to reimburse or repay someone. b) a loan. d) securities representing the property serves as security for the loan.) a) a written order instructing someone (usually an importer) to pay someone else (usually an exporter) a certain sum on a given date. c) tax haven. tasted better or drove faster. c) owe. A logo was a straightforward consistency. Which of the terms (a-d) complies with the following definition: false tax declarations a) tax evasion. Which of the following is the definition of "shares"? (2p. usually to buy property. redeemed a portion of the nominal capital of a company is the definition of "overdraft"? (2p. which can sometimes "The practice of making existing customers. up to an agreed limit. c) an instruction stated times. market leaders increase the total market when they do not exploit new users 32 ). increased by finding new users for a product. but the market leader more than its competitors. was limited. or it was a signal that a product was something prepared to pay a premium. Which of the following a) an agreement by which a customer can withdraw the property more from an account than has been deposited in it. b) own.) a) By attracting new customers. " to become hugely powerful. Fill in with the appropriate you a) yield. If this is not possible. the markets at home for the international c) Brands were developed closely controlled "G . The best way to achieve this is to increase market share even further. d) debit money. its competitors benefit. the size of the total market. a successful brand could maintain prices for years. usually to buy property." (lp. 35 ). A good idea is to try to find ways to increase the total market.

35 Y/J . PE FIECARE DISCIPLINA) ).. de nivel superior. numarului de niveluri ierarhice la strictul 3 ). 5 ). manageri 16 i. creditori. 32 'o!. actionari.3. e) control-evaluarea. c) manageri de nivel superior. • • • • •• • ••• • •• •• • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 0 Q _ .2. b) principiul unitatii de decizie ~i actiune: c) principiul raspunderiimanageriale. de mai jos nu reprezinta functie sau atribut al conducerii? (2p) • • 0 0 0 0 0 0 2 ). actionari. 25 7b 26 .!/l.II> . actionari. 28 29 ~h.2.6 ) tl~ • o o o o o 1 234 5 6 o o o o o Modulul de specializare 20 21 170 22 23 24 d. d) durabil sau sustenabil.. d) coordonarea.. trebuie sa fie: (2p) e) principiul managementului 4 ).'lp :1. Stakeholderii intemi ai unei organizatii sunt reprezentati de: (2p) a) clienti salariati. actionari. d) principiul suprernatiei obiectivelor. 0 0 Seria I Data: 30 iulie 2010 . Nr. . 1 2 :Lap :Lp -" a .. opinia publica.••••• :••~ . 0 10 11 0 12 0 13 14 0 15 0 16 0 ~7 0 18 0 0 0 0 w: v: •• • . .n..~ fLp . c) economic-valoric.. 1\9 . Principiul managerial necesar este: (2p) a) principiul apropierii care prevede reducerea managementului de executie.. fumizori. salariati sindicate.· ••••••••.2.:~ D~. :J. Care dintre elementele a) previziunea. e) consiliul de administratie. Ansamblul formatiurulor a) organizarea b) organizarea c) organizarea d) organizarea e) organizarea ierarhica: formala: functionala: informala: ~i interactiunilor umane cu caracter organizatoric sunt asociate cu:(2p) care apar spontan ~i natural intre componentii unei organizatii • • • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0/ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • ierarhtco-functionala .9" __ _---. b) decizia. Q 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • b c 0 0 d 0 e 0 0 Q_- Academia de Studii Economice din aucuresn AA2a1 • Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Administrarea Afaeerilor (cu predare tn limbl striJlne) •• 0 0 0 0 0 TEST-GRILA (PARTIAL. 31 l::th . participativ.. avantajul competitiv a) sernnificativ-cantitativ.A 33 34 ~ Ie!II. actionari. i? ._. Pentru a fi viabil.21=' Codul variantei ( 1 .BAREM Seria ••••• ••••••.') :t1l Academia de Studii Bconomice .1: . iJh 30 f. salariati... e) zilnic actualizat. c) organizarea.) It din BUCUI'E!§ti Admitere mastera!: iulie 2010 Facultatea: ADMINISTRAREA AFACERILOR (eu predare in limbi ilb'iine) 1!( )_) Cod:AA2al .__ _ ~. b) concurenti. b) comensurabil-punctual. d) administratie publica. concurenti.. sindicate.t" .l1 27 137n.1» 19 0 4 0 5 6 0 7 0 8 9.

b) realiste. rezultatelor: c) faza de informare. c) Inzestrarea rehnica ~i tehnologica: d) configuratia e) dimensiunea se poatre restructura In trei faze principale: a rezultatelor. conditiile cererii. a) Abraham Maslow. e) Jack Welch. c) Kenichi Ohmae. umane este folosita In cadrul functiei de:(2p) 11). organizatiei. §i interpretare a (2p) 12 ). incerte. trebuie sa fie: (2p) abstracte. faza de negociere §i faza de control. . comprehensibile. sansa. zona maritima. b) recompensare. d) Mintzberg Henry. c) concurenta. In Iucrarea Generie strategies: produsului inrudite ~i §i diversificare. stimulatoare. restrictive. 1nrudite §i suportive. structura ~i strategia organizatiei. reliefului firmei. faza de prelucrare. b) concurenta. d) aleator. Procesul motivarii personalului (2p) a) sa fie complex.Academia de Studii Economice din Bucuresti Admltere masteral: iulle 2010 Facultatea: Adminlstrarea Afaeerilor AA2 a1 Academia de Studli Economlce din Bucuresti AA2a1 (eu predare In IImbi straine) Admitere rnasterat: lulie 2010 Facultatea: Administrarea Afaeer/lor (eu predare in IImbi s!riline) 6). a) faza de initiere. d) promovare. d) sa fie direct. stimulatoare. Stabilirea obiectivelor manageriala de: (2p) a) control al calitatii: ~i alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin functia de substitutie. ~i faza de coordonare. 9 ). delimitate In: strategii de penetrare. de catre organizatie sunt: (2p) conditiile 14 ). c) organizare. e) sa fie actualizat. conditiile factorilor de productie. 10). Obiectivele fundamentale a) necuantificabile. e) vizionare. industriil~ Autorul cartii este: (2p) cererii. Intr-o cat mai mare masura. e) faza previzionala. guvernul. punctuale. conditiile c) Frederich Taylor. care In opinia lui major obtinerea de avantaj competitiv ~i strategia organizatiei. d) coordonarea. c) subiectiv. suportive. c) coordonare. sezoniere. e) control-evaluare. mediul ecologic. 8 ). caracter: (2p) zonei de amplasare. 13 ). factorii de productie. d) Henry Fayol. omogen ~i legal. e) antrenare. a) guvernul. Fun~tia de control-evaluare a) directiv. b) preventiv. Procesul tipic de management b) faza previzionala. industriile 15). c) realiste. Motivarea resurselor a) antrenare. d) produsele e) concurenta. tehnologice. 7 ). statistic ~i putin costisitor. conditiile cererii. simetric §i eficient. a) Porter Michael. b) Peters Tom. Principalele M. e) nondirectiv. La dezvoltarea b) Michael Porter. trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici: b) previziune. faza de organizare faza de comensurare faza de control. d) realiste. legal ~i complex. faza de analiza. stimulatoare. conditiile cererii. trebuie sa aiba. c) sa fie individualizat. stimulatoare. bursa. strategii de dezvoltare a pietei. ~i gradual. mobilizatoare. diferentiat b) sa fie transparent. e) Drucker Peter conditiile factorilor de productie. faza de dezvoltare ~i faza de interpretare faza de operationalizare. structura ~i strategia patru categorii de factori ai mediului economic national. educative. stimulatoare.Porter. In categoria determinantilor a) cultura organizationala: endogeni ai strategiei nu includem:(2p) b) potentialul uman. teoriei privind motivarea manageriala a c~ntribuit In mod deosebit:(2p) mobilizatoare. strategii de dezvoltare a influenteaza structura cererii. d) faza de informare. toward comprehensive framework strategiile sunt conditiile factorilor de productie.

7. c) part sociale.Je commence par reunir toute la documentation disponible sur Ie sujet qui m'interesse.limite. Aucun individu n'y resiste. Le nombre 50 pour la SARL. a) 4a. c) 4b.. d) Michael Hammer.. e) Philip Kotler. actionnaires.4b. 3.3a..5. je fais embaucher par I'entreprise un de mes collaborateurs It un poste insignifiant: gardien.reste. c) 6. entrepreneurs..n lui suffira de fouiller dans les poubelles pour recuperer les photocopies de documents importants. ·b) Michael Porter.associes.8. b) capital social. 5. 3p. 3. c) stilul incompetent.Avez-vous eu des problemes financiers? 3.3. leur nombre est . d) montant. c. Quand rna victime est designee. b) les Incompatibilites.4. associes. Par l'agence de voyages qui delivre les billets de transport des dirigeants. 7.3c.5. 18). Ce n'est pas interdit et cela fournit des indications sur les entreprises et leur niveau de developpement.lc. b. b) stilul participativ. Modelul celor cinci forte pentru analiza mediului a) Peter Drucker.2d.Jephonique sur la Iigne du patron? 2. 2p. reelles entre Ie fait d'etre une femme et Ie fait d'exercer certaines fonctions sont tres peu nombreuses. pourquoi ne pas brancher un appareil d'ecoute tI.. 7. limite. 5. J'obtiens ainsi 80% des renseignements que je cherche.La boutique a tout de suite att'ire la clientele du quartier.2.4b 22 ). Et comme la fin justifie les moyens. avec un bon costume il est toujours possible. d) 2d. pour un motif ou pour un autre.Quelles ont ete vos dlfficultes de depart? a. un micro-emetteur capable de capter toutes les conversations dans un rayon de vingt metres. d) 2.fixe. 4. d. e) stilul populist d' est 11 17). je suis en mesure de connaitre leurs deplacements. 1. control-evaluarea evaluare axata pe analiza relatiilor: (2p) a) de comunicare. 3.1 21 ).lc.6. prioritatea acordata rezolvarii unor pretentii salariale ~i lipsa unei viziuni strategice: a) stilul conciliator.On pensait emprunter les sommes necessaires rnais les banques aiment bien les contreparties solides .. Rien de plus facile que de faire suivre de tres pres ces responsables au cours de leurs deplacements. a) 2.pour la SA. Precizati care dintre stilurile de management enumerate mai jos este caracterizat prin TEST-GRILA (PARTJAL. Et finalement. In organizatia modems. c) Abraham Maslow.Academia de Studii Econornlce Admitere mastera!: iulie 2010 Facultatea: din Bucuresf AA2 a1 Adminlstrarea Afaeerllor (eu predare tn limbi strfline) Academia de Studii Economice Admitere masterat: lulie 2010 Facultatea: din Bucure~ti AA2a1 Admlnlstrarea Afaeerilor (eu predare tn Ilmbl sWine) 16). Le magasin a-t-il reussi? 4. a) les moyens. n est question d'une franchise pour la fin de l'annee. 6. d) stilul autoritar. ilIimite.7. 6.. de s'introduire dans une entreprise. b) de cooper are. Ie crois que . 4.. Par contre.ld. competitional a fost realizat de: (2p) 20 ).1. maximum. En cas de difficultes. illimite Comment devenir un parfait espion industriel? 1. repartls. 2. stagiaire . 5. 8. tp.2d. Oil en etes-vous aujourd'hui? 2.7. d) de tip constatativ a disparut. 8. a) dividende.-D. e) financiare. c) les regles. pour installer dans Ie bureau du P.6. On a emprunte pour financer quelques gros travaux indispensables. 1. minimum.capital social. fiind inlocuita cu 0 de productie.8. d) les relations 1. PE FIECARE DISCIPLINA) 19 ).2b. b) 3. Puis.3a. 2p. b) lc. 4. 8. employe de nettoyage. c) cauza-efect.4.3a.illimite. ['etudie soigneusement les brevets industriels deposes II I'office europeen des brevets de Munich. j'en profit'. Le minimum est plus important pour la SA que pour la SARL.G. j'utilise les charmes de certaines personnes.limite. .

Presser la touche 1x sur la vitre entre les d'exemplaires voulu 1x2 29 ). soit d'un acheteur.. des bonnes performances pour cinq anciennes. 12. 12. 30 ). Retirer les copies du bac de reception. votre . b) Ristoume. coordination techniques et B.Academia de Siudii Economice din Bucuresf Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnlstrares Afaeerllor (eu predare in Ilmbl stralne) AA2a1 Academia de Studil Economice din Bucure§ti Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnistrarea Afaeerllor (eu predare in Ilmbl stralne) AA2a1 23 ). 8.trs de c) actionnaires. a) engagement.. 40. taches juridiques et fiscales C. Les chefs de services serencontrent afin d'harmoniser rencontrent les delais de fabrication les representan~ et les delais de Iivraison. en qualite de chef de On appelle exercice: 2p. Lors d'une prepare une a) actionnaires.3. sur papier? la touche 1 x 1. 1... d) Ie delai de Iivraison 31 ). decuplerait. pour leur donner Ie travail de la semaine..4D. 13. les dirigeants differents assemble. Presser la touche correspondant 12. 14. b) gestionnaires. engagement des regles juridiques relatives aux relations du travail 1p. agissent pas que d'autres dans Ie commercial c'est savoir ou les murs..taux. Outre un ils Situations: A.2..8. reglement. 14. de nos produits. 2A. a) la periode separant deux inventaires b) la periode ecouIee depuis la creation ou deux bilans successifs de I'entreprise.ratio. 2F. de specialites c) afin de. ce a) b) 10. 6C . benefice. 2A.. preparation 27 )...2. Un c'est un commercant qui. Faire hesiter secteur competences analyser A. 4E. au comptant ou avant la date d'echeance. d) concessionnaire. 2. achete sous son propre nom. 3F. Savoir s'entourer et s'informer: les risques 5. 5B... 10. 11.8.. et constante puisqu'elle so~ . 8. b) concessionnaire.. Ies risques: appel 4. c) 10. decision. 11 a) 9... Soulever reperes. d) proprietaires.' Eviter Ies investissements inherents a-leur projet. N'attendez a votre place. a) Rabais. conformite. au comptant ou avant la date d'echeance. 5. pli. d) IB. 20. reussissent sont des B. Presser la touche pour un agrandissement. 14. 6.. 3.. 4C. Retirer I'original.. 14. on ne peut pas tout faire soi-meme.. a) stagnation. 4. d) progression. a. d) IB. 0: Les directei. 2p. 3. E. un certain nombre. . situation? Reunions de I. commande. 13. 9. Un chef de bureau greve. 12. il ne faut pas chercher marches recherche doivent que dans et assumer a couvrir tous les besoins des createurs. C. Reproduction 1. 14. 3A. A la suite de votre . pli. entretien. part sociale.. d) entretien. Verifier qu'i1 y a du papier dans 5. ctepliant. nous vous confirmons chantier. 7. 40..7.. 26 ).decuple. les microou la des prendre 3p. 13.negociation 2.. Le . 13. (generalement 12 mois). b) 11.jouir. aux b) lC. est I'ensemble a) cotisations. 0. 3A. dividende.. decisions des responsabilites.. 'Ies entrepreneurs d'entreprise speeialistes professionnels a qui savent pour certaines et limiter adequate. modeles: b) de. nous vous adressons sous Ie couverde.5.40. 13.2... pour fixer les prix. 5C Les dix regles Minimiser d'or du createur. 1. Specialiser des autres: son activite: 2p.. d) 9. Un conseil d administration ic 2A. .revenu. 3. . Quel type de reunion instructions commerciaux 4.. Les vont recevoir de cette societe vont une gratuite profiter. mieux vous faire connaitre la 2p . il vaut mieux investir F. c) 11. a des se consacrer It It terme. 10. 6C. c) la date du bilan. Soulever Ie couverde.14... du 5 fevrier 2009. 5E. c) pauvrete. d'un marche. c) contrat de travail..1. iI ne faut pas dans votre iI vaut contacter les organismes les dirigeants qui travaillent pour pouvoir : reduction accordee lorsque Ie paiement se fait 2p. La copie doit-elle avoir Ie meme format? 6. 3B. d'echantillons: 25 ). 33 ).. Les creneaux precis.9. 3. 30. recevoir. d) droit du travail c) recession. de la societe. 6. c) commissionnaire. d) Escompte. Ie couvercle. 2E. action. 5. chiffre d'affaires. Faut-il faire une reduction? au nombre 3p. 5A. d) afin de. nom pour Ie compte avoir la preference les terrains E... b) capital social. 6.. 24 ). Placer Ie document 9. mieux deleguer I'essentiel. 3E. dividende 1. Pour faire marcher Ie bac d'alimentation 0.. a decuple. 10. c) lA.. a) 2. Ne compter qui que sur soi-rneme: improductifs: 3. 5B. a) commissionnaire. de notre societe est reguliere quadruplera. 4.1. 6. ga!I'me. Fermer 7. 6. d'exemples. 6F . 10. 5E .. 8.. 3B. 2C. b) entretien.de . 10. 12. achete sous son nom proprej achete ou vend sous son propre achete et vend sous son propre un photocopieur.. d'activite profiter· de leur experience. 5. c) Ristoume. 4C. 2.. 4B. 12. a) IF. 11.3. Ip. 28 ). beneficier. chiffre d'affaires pour quelle 5. 2E. 5D .5. en dix ans. diriger une entreprise. 32 ). avant la date d'echeance. 4.. 6E . 4.. Presser nom pour Ie compte. soit d'un producteur.. interet. engagement. La 2p. b) moderation. 3A. reunit les employes de l'entreprise se reunissent 2p. s>7'diC~~.. 5B. liste.couvert.. services generale.4. benefice.

. d) l'inventaire. .Academia de Studii Economice Admitere masters!: lulle 2010 Facultatea: din Bucure§ti AA2a1 ~eria.. a) pour. un inventaire..t" ~ ..p 18 ~ 19 A~ A~r. nature.D Codul variantel ( 1 . Ie passif.. Iii ou: b) II! ou.. Pour moi.. ~ "~tJ Admlnlstrarea Afaeerllor (eu predare In limb. b) Ie tableau. II! ou.. a gauche figure a) untableau... que.0 0 0 0 0 29 30 31 32 33 34 ~Il \1 b ~b ~p .6 ) • o o o o 234 5 6. 2p. l'actif. la dette. l'entreprise c'est....tp .. Ie passif Ie capital.2: b :t. . c) pour.2. nature.~~ 35 ). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 34 )..) 20 i ~ 21 ~ ~ 22 ~ ~ 23 ~7 0 cO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o A 2p 24 25 26 27 28 JlD '10 .... date donnee et indique l'origine des fonds recus ainsi que leur Admitere masterat: iulie 2010 Facu1tatea: ADMINISTRAREA AFACERILOR (eu predare in ~lP ltJ Iimbi straine) tt> tp Cod:AA3bl Ab . c) l'inventaire. Le bilan permet de decrire toute la vie de l'entreprise. o o o o o Modulul de speclalizare [1lt> }l L~ ..... un inventaire. d) II! ou.3 ~ 35 •• • • •• • •• •• • • •• • •• • •• • •• 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • • 3 0 0 0 0 0 0 0 b e 0 0 0 0 0 0 d 0 0 0 0 0 0 • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 Q Q e • 0 0 0 0 0 • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . a une sous la Academia de Studii Economice din Bucuresti forme d' I! deux colonnes.utilisation.. un tableau.. :les salaries doivent se battre salaires .Data.. Ie capital.les patrons refusent souvent de leur accorder. que obtenir les augmentations de !lb Seria I Data: 30 iulie 2010 . par convention...... que... l'actif.. que.. II donne de son patrimoine Le bilan se presente et iI droite 2p.. un tableau. pour. utilisation.tp . stralne) ~" ~~ Nr.~" ..•. pour.. la dette.

sistemului de management prin obiective sunt: (2p) din sistem. b) realiste. d) eficienta procesului. mecanice §i procese chimice. e) vizionare. d) caracter aleator. faza grafica. b) Abraham Maslow. mobilizatoare. TEST-GRILA (PARTIAL. PE FIE CARE DISCIPLINA) ). la transforrnarea obiectelor muncii in produse finite. Din punct de vedere al participarii semifabricate a) procese de prelucrare. zona maritima. stimulatoare. c) viabilitatea procesului.Porter. 2 ). unui proces §i eforturile facute pentru realizarea lui b) calitatea procesului. §i servicii. bugetele de venituri de implementare. §i strategia organizapei. conditiile structura factorilor de productie. bursa. ! Ii comprehensibile. tehnologice. folosite §i informatiile si comunicarea. b) caracter preventiv. procese de prelucrare faza economics. sistemele de control. conditiile cererii. in functie de modul in care sunt (2p) sale. care 'in opinia lui de catre organizatie sunt: (2p) mediul mfluenteaza structura de avantaj competitiv conditiile factorilor de productie. sistemul de recompense Raportul valerie dintre rezultatele indica: (2p) a) intensitatea procesului. b) recompensare. stimulatoare. resursele 8). faza de evaluare. (2p) I trebuie sa fie: (2p) abstracte. c) caracter subiectiv. ecologic. industriile conditiile cererii. faza de productie. c) coordonare. de terrnene. structura 1nrudite §i a) Henry Mintzberg. Motivarea resurselor a) antrenare. d) promovare. Conceptul de "strategie generica" a fost introdus 'in teoria managerialii de: (2p) Principalele M. conditiile e) concurenta. faza finala: faza de operationalizare. d) realiste. procese e)procese 3 ). suportive. 9). faza tertiara. educative. procese de coordonare d) procese de initiere. e) caracter nondirectiv. c) Igor Ansoff. e) productivitatea procesului. stimulatoare. Obiectivele fundamentale a) necuantificabile. patru categorii de factori ai mediului major obtinerea ~i strategia organizatiei. §i procese de control. faza secundara. trebuie sa aiba. umane este folosita in cadrul functiei de:(2p) sistemele inforrnatice de actiuni. stimulatoare. de organizare. factorii de productie. economic national. metodele obiecti vele specifice §i obiectivele individuale. §i cheltuieli. atributele se poate restructura. c) realiste. a) guvemul. rezultatelor. sezoniere. e) Michael Porter. §i strategia organizatiei. incerte. punctuale. Componentele b) potentialul c) previziunile. §i procese de finisare. b) procese de baza. d) produsele cererii. mobilizatoare. stimulatoare. e) control-evaluare. c) faza de cercetare. d) faza previzionala. de substitutie. calendarele de metode §i instructiunile e) sistemul de obiective. conditiile factorilor de productie. 4). 'in trei faze sau etape principale: faza de control.Academia de Studii Economice din Bucure~ti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: Admlnistrarea Afaeerilor (eu predare in limbi strlJine) AA3 b1 Academia de Studii Economice din Bucure~ti Admltere masterat: iulie 2010 Facultatea: Administrarea Afaeerllor (eu predare tn IImbi strlJlne) AA3 b1 5). e) faza previzionala. . procesele de productie procese de transformare se clasifica in: (2p) §i procese de control. Procesul tipic de management concepute §i exercitate a) faza tehnico-juridica. b) concurenta. d) Peter Drucker. d) prograrnele repertoarele umane. restrictive. procese auxiliare §i procese de deservire. 'intr-o dit mai mare masura. 6). §i sanctiuni. c) concurenta. c) procese tehnice. uman. conditiile cererii. 7). b) faza primara. a) obiectivele fundarnentale. faza finala de comensuraresi interpretare a Functia de control evaluare a) caracter directiv.

b) comensurabil-valoric. e) sa fie actualizat. Procesul motivarii personalului (2p) a) sa fie complex. e) fazei de vanzare sau fuziune.. Teoria lui Maslow (2p) a) sta la baza intelegerii c) anuleaza valabilitatea d) regleaza raporturile e) urmareste 12). actionari-manageru sistemului informational. factorii primari ai deciziei intra in ~terdependente in caracteristicile situatiilor decizionale (2p) §i eficienta» pe care Ie genereaza. §i interactiunilor umane CU caracter organizatoric care apar spontan si natural mtre componentii §i gradual. Coordonarea. pot exista tret teoriei lui Herzberg. intr-o masura apreciabila. b) de cooperare. §i riscul de faliment. 11). motivationale: b) ~e refers la mecanismele 17 ). instabilitatea In principal. c) organizarea.Academia de Studii Economice din Bucurestl Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: Admlnlstrarea Afacerilor (cu predare in IImbl stralne) AA3 b1 Academia de Studii Economice din Bucuresti AA3 b1 Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: Admlnlstrarea Afacerllor (cu predare in Ilmbi straine) 10). consolidarea relatiilor cu fumizorii §i clientii . vulnerabilitatea e) certitudinea. evaluare axata pe analiza relatiilor: 14). fiind inlocuita cu 0 c) fazei de dezvoltare. profitul. incertitudinea Care dintre elementele a) previziunea. omogen §i legal. ca functie a managementului a) directa §i indirecta: b) formala §i informala: e) continua §i accidentala. §i riscul. b) fazei de debut al organizatiei. e) zilnic actualizat. In organizatia a) de comunicare. diferentiat b) sa fie transparent. avantajul a) semnificativ-cantitativ.. d) durabil sau sustenabil. c) sa fie individualizat. de faza ciclului de viat~ ~ c) competitia. de mai jos nu reprezinta Strategia unei organizatii care se gaseste aceasta. dezvoltarea b) criza. trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici: 16 ). depinde. d) fazei de confort. moderna. simetric §i eficient. investitia. d) schimbarea. legal ~i complex. Precizati daca preocuparea organizatiei pentru amplificarea ra~Ida a . Ansamblul a) organizarea b) organizarea c) organizarea d) organizarea e) organizarea formatiunilor ierarhica: formala: functionala: informala. c) economico-social. vfu1zarilor. d) coordonarea. ierarhico-functi0nala. eficacitatea mecanismelor decizionale.. in resurse umane este caracteristica: (2p) 13). §i oportunitatea. d) bilaterala §i multilaterala: e) individuala §i de grup unbraca doua forme: (2p) 15). §i profiturilor. ca~e se re~ecta In procesul decizional. situatii. unei organizatii sunt asociate cu:(2p) d) sa fie direct. functie sau atribut al conducerii? (2p) 18 ). b) decizia. Pentru afi viabil. control-evaluarea (2p) de tip constatativ a disparut. e) control-evaluarea. c) cauza-efect: d) de productie: e) financiare. competitiv trebuie sa fie: (2p) . statistic §i putin costisitor. dupa cum urmeaza: a) stabilitatea. majorarea capitalulul circulant §i investitia substantiala a) fazei de crestere ~i expansiune.

d) laufen.. die Artikel bei der Konkurrenz a) Falls. b) versprochen. die Naturvertraglichkeit und politischen ist heutzutage Handelns aber nicht fiir jedermanns Wenn es uns gelingt.. das fur ein vallig gesichertes Existenzmm' lID' a) Die Lage der globalen Finanz.. sehen wir uns . Mahatma erkannt Wahlen Sie die richtige Variante: Heute stehen wir am Das griechische Wort "Krise" bedeutet die Wirtschaft Gier". gefordert. gut. fiihren zu aber nicht man die Vorrate. . den Absatz. Ressourcen positiv zu schatzen..... (2p) a) liefen. Wahlen Sie die richtige Variante: Die Ceschafte der E."..und Wirtschaftskrise wird die Gier versteigert.. Je er un e. die Verluste. (2p) a) vereinbart. c) das Geld. c) Preisbewusste. Welche Idee ist im Text vorhanden? Wende gelingt.. zu steigen. die dem Staat durch die GesamtheI't de B" . (2p) sein. bevor. . c) Rationalisierurtgen des Verbrauchs Krise. b) verschlieBen.. verspricht unser Partner. die Gier der Menschen 28 ).anstellen 24 ). diesmal Wahlen Sie die richtige Variante: Bekanntlich hat man in M" . d) damit. b) Wenn. beschafft. weil kam.on-Gas Rumanien Mehrwertsteuer-Erhohung wurden. zusichert. c) Streitigkeiten austragen. die fur die Bediirfnisse und Verbesserungen der Menschheit d) das Geld. iiberwiesen worden sein. r c)iibereingestimmt. d) vereinbart. verpflichtet nicht bis Wochenende zu bestellen". zu steigem und zu machen. zu reduzieren. .. der fallige Rechnungsbetrag . (lp) b) Preiswerte. zu steigem. weshalb. auch wenn.und Wirtschaftskrise. b) eine Selektion durchmachen." (lp) 20 ). (2p) bei uns 21 ). Wahlen Sie die richtige Variante: .. iiberwiesen c) werde.. b) Rationalisiert 22 ). b) waren. den Umsatz. b) Reklamationen bearbeiten. d) Preisgebundene 26 ). zuvor. worden haben wurden getroffen. gefordert: d) Da. iiberweisen d) muss. diese decken die Bediirfnisse... Wahlen Sie die richtige Variante: Eine Marktliicke a) bedecken. c) ohne. b) urn. a) wird. beliefert. zu sinken. c) verliefen. Wahlen Sie die richtige Variante: "Konkurs anmelden" a) Pleite machen. vorhanden sind. Wahlen Sie die richtige Variante: Weitere SparmaBnalunen aber . 'Die Welt hat genug ftir jedermanns zur Grundlage Gandhi hat das Dilemma einer wachstumsorientierten Bediirfnisse. d) sich an einem Wettkampfbeteiligen ist ' smnverwan dt mi t mit: (1p) 27 ). (2p) a) urn.. den Verbrauch die Lebensqualitat aus der Krise keine Katastrophe. die Restlieferung eingeht.. wirtschaftlichen (2p) ':ahlen Sie ~ie richtige Variante: Unter Lebenshaltungskosten versteht man: (1p) a) die Kosten. den Ankauf.. zuriickzuzahlen der Lebensbedingungen hat einer katastrophalen d) Die vorhandenen reichen fur alle aus. das man dem Staat fur einzelne Konsurngiiter 23 ). obwohl. Wahlen Sie die richtige Variante: "Spatestens bis Mittwoch . .... gezwungen.. lndustrieT til G b unchen . erhohen 29 ). die etwas teuerer 19 ). PE FIECARE DISCIPLINA) AA3b1 Academia de Studii Economice din Bueuresti Admitere masterat: lulle 2010 Facultatea: Admlnlstrares Afacerllor (cu predare AA3b1 in IImbl stralne) 25 ). Waren zu finden wUnscht sich ein i d K d a) Preisbillige.. vor.. r urger verursacht werden: b~ die ~urchschnittlich~n "-:usgaben fur typische Giiter und Dienstleistungen ein:r Person o er emes Haushaltes m emem bestimmten Zeitraum. d) entdecken . d) die Rechnung. die Lieferpreise fur die Endabnehmer .. c) abschlieBen.. wird Rande einer globalen Finanz. iiberweisen . ~~ m H unsere Produktionsstellen in Osteuropa mit feuerfesten Arbeltsanzugen . als.Academia de Studii Economice Admitere masterat: iulle 2010 Facultatea: din Bucurestl Administrarea Afacerilor (cu predare in Ilmbi straine) TETS-GRILA (PARTIAL. ist falsch? (1p) 'ch·· um ausrei t. Welche Wortkombination a) dem Angebot zusagen. c) Wann. c) die Lieferzeit einhalten. r dass die FIrma ... Wahlen Sie die richtige Variante: ". beschenkt b) miisste. geworden werden sollen...

bedeutet: fehlt.. wie in diesem Fall. z. b) zusagen. Rentenkiirzungen Asiens... Das bedeutet: (3p) in der SZ. kiinftig weniger Rente zu bekommen. sollte man auf aIle Vertrage verzichten. In Tschechien. hinzu. b) fiihren. die Hollander .. b) endlich festen FuB zu fassen. (3p) a) schlieBlich auf groBem FuB zu leben. sowie auf die gute Bezahlung Fertigkeiten. bsterreich kiinftig langer zu arbeiten.B.. man in einem sich im Osten der Wahlen Sie die richtige Variante: In den neuesten Wirtschaftsmeldungen denen das Schliefsen der Niederlassungen Firma Thyssen-Krupp a) Auch im Kalender werden verschiedene im Oberrheingebiet angekiindigt AG 2009 rote Zahlen.bemalun in Temesvar eine 35 ).. Das bedeutet: statt. Damit beabsichtigte EU eroffneten Markt ..Academia de Studii Economice din Bucure§ti AdmKere mastera!: lulle 2010 Facultatea: Admln/strarea Afaeerilor AA3 b1 Academia de Studii Economlce din Bucure§ti (eu predare tn 11mb.. wenn man dafiir mehr Lebensqualitat charakterisiert Bevolkerungen a) Einige Europaer neigen dazu. freizusetzen. Wohl mochte die Mehrheit der Europaer alles aufopfem. d) aufschieben Er findet sparer 34 ).. b) Trotz aller gemeldeten Negativerscheinungen c) Die Daten in den Wirtschaftsmeldungen Ceschaftslage des Konzerns. b) Wenn man Vertrauen in den Partner hat. fiir eine schlechte jeweilige Bedeutung hervorzuheben. wo Rechte und Pflichten vorgesehen schenkt Woolen Sie die richtige Variante: Auffallig ist eine oder werden. dabei. Deutschland sind die Menschen hingegen bereit. ist es besser ein Dokument zu haben. als wenn das Vertrauen a) Im Geschaftsleben Das ii. traut. (2p) a) ausmachen. die hat der Konzem Profit erzielt. urn alles auf den ersten Blick Rechte und die Pflichten beider Seiten deutlich statuiert.. Wahlen Sie die richtige Variante: "Vertrauen ist gut. . zu gebrauchen. (3p) ist der Abschluss von Vertragen viel besser. Im Norden Europas scheint die Arbeitszufriedenheit dies auf die Chance. das die c) Auch wenn man dem Ceschaftspartner d) Oft kommt es zu Vertragen. beiden Seiten kein Vertrauen 33 ). einzusetzen.. am Arbeitsplatz a) erklaren. c) ablehnen. (3p) geben. obwohl man Welche Idee ist im Text vorhanden? geringe Bereitschaft der Europaer. d) Solche Berichte werden ubltcherweise erfassen zu konnen waren ein Anzeichen in Rot geschrieben. schrieb die Zahlen rot markiert... Die anzunehmen. bisher in der Mehrung materieller Industrielandem zufrieden Guter einen Halt zu suchen.strillne) 30 ).. Wahlen Sie die richtige Variante: Der Mercedes-Benz-Konzern modem ausgestattete Produktionsstelle. c) richtig auf beiden Beinen zu stehen. Potenziale. Kompetenz.strillne) Admltere mastera!: lulle 2010 Facultatea: Admlnlstrarea Afaeerilor AA3b1 (eu predare tn 11mb. urn ihre Rente zu sichem. ab. Vertrage sind besser" (Sprichwort). d) fiihren. Wahlen Sie die richtige Variante: hoch zu sein. c) beurteilen. in wurde. zuriick . wie noch in den arbeitslustigen dass die Europaer sich kiinftig mit weniger und Ruhe eintauschen konnte. FOOigkeiten. b) Die Arbeitstiermentalitat c) Keine erwerbslustigen d) Fiir ihr materielles Renten noch immer das Arbeitsklima sind im Femosten zu finden. sogar die in der Alten Welt. urn. ihre aIs die ubrigen Europaer . d) lange Zeit noch etwas am Bein zu haben 32 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Man kann einen Termin . 31 ). Haufiger . ist wohl anzunehmen. Statt wie Mehrheit wiirde lieber hohere Beitrage in Kauf nehmen. (3p) aufzuzeigen..

Statistica ~iInformatica Economlca .Facultatea de Cibernetlca.

.~ ~ ~ . .' ~ C..' .. Nr. • • •• 0• • • • • o.•.3 If..BAREM Seria ••.~ ~ . ... 0 ~ ~ Modulul de specializare o o o o . • •• • • • o· •• • • • • • .8 ~ ~ -~ 2 0 0 Cod: CSIEl bl A -~ ~ -~ Codul variantei ( 1 • 6 ) 2 3 ~ ~ 5 6 4 s .0 o.••••" Data.. ~ ~~ ~ /!J Seria I Data: 30 iulie 2010 ..••.:J o .••. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 a 0 0 0 0 0 0 0 .3 Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: CIBEl{NllTIcA.~ • 0 0 00.~ 13 14 15 16 \7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 0 0 •• • o.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ••• •• 0 0 0 0 0 0 0 0 0 •• 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 35 . STATISTIcA ~I ~ORMATIcAECONO~CA .\~ s f6 . • • • 0 • b c 0 0 0 0 d 0 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .~ ... .

Venitul consumatorului este notat eu R. e) x/ =112.I + 9x2 3xI +2X2 -x3 =6 e) xl+X2+X4=1 {XI~O.R>12 ~ Valoarea variabilei XIdin solupa optima a problemei (P) este: a)_xl' =1. Cantitatea eonsumatii din al dollea bun in funetle de venit X 2 (R) . c) g". I + 9x2 3xI + 2X2 ::.. =10. R > O. R 1 a) X2(R) = 2\ + . x2 ~O 1:. e) u2' =113..4::. U(xl>x2) = (XI+4Xxl + x. =0. x2 ~O b Problema duala (D) asoeiata problemei de programare 'j(min)g = 6uI + u2 3uI +u2 ~8 a) 2uI + u2 ~ 9 UI ~ 0.m.. (max)! = 8xI + 9X2 3xI +2X2 -x3 =6 c) XI+X2 -X4 =1 { XI ~0.R512. d) programul (P') este ineompatibil. e)!max =27. obtinandu- d) (max. U2 s 0 (max)g = 6uI + u2 d) 3uI +u2::. d) x2' =2. Preferintele eonsumatomlui sunt reprezentate de functia de utilitate U: X c R2 ~ R.R <4 d) X1(R) = ~-2. c) x2' =3. d)! . 9. x2 ~ 0 X3 ~ 0.m. Statistics CSIE1-bl si Informatics Economics §. x2 ~O X3 ~ 0.R>12 .. Dad la problema de programare liniara (P) se mai adauga .. b) problema (P') are exact douii solutii admisibile de bazii. x4 ~ 0 {(max)! = 8xI + 9x2 3xI +2X2 +X3 = 6 b) XI+X2 -X4 =1 XI~ 0. e) toate afirmatiile anterioare sunt false. e) g". b) x/ =0. 1 e) X1(R)= R' -. O..0 j(max)g = 8uI + 9u2 3uI +u2 ~6 b) 2uI + u2 ~ 1 UI ~ 0.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: Cibernetics. 0.i x2• Preturfle unitare ale eelor doua bunuri sunt PI = 3 u. (D) este: d) u. 2 3 O.. U ~ 0 I 2 II. d)X2(R)= . d) 0 infmitate de solutii optime. x2 ~ 0 X3 ~ 0. 'L Componenta u2' din solutia optima a problemei duale a) u..4::.. {xl+x2~1 XI ~O.4::.. 9 U ~ 0. c) problema (P') are 0 infinitate de solutii admisibile. Cantitatea eonsumata din primul bun in funepe de venit XI (R). e) X12~R) = 3". Forma standard a problemei (P) este: (max" =.R>12 3 j !!:.) eu Xl ~ 0 . . Se consideri unnatoarea problema de programare Iiniara: (max)! = 8xI + 9x2 (P) 3xI + 2X2 s6 - 8. b) doua solutii optime. este: R R R a) X1(R)=-+2. d) g~ =54. b) fmax =35..8XI. e)! . b) X1(R)=--I.. d) xl'"=2.i respectiv P2 = 2 u... e) Xj(R) =-6 . Un consumator poate aehizipona doua bunuri in cantitiitile notate XI . x4 ~O 10. 3' R<4 ~+2.U2::.X2 ~O X3 ~ 0.R::.12.. b) x2' =0. ~. d) u/ =0. b) X2 (R) = 2-"4. Atunci: 11.i restriena x2 se problema (P'). e) toate rlispunsurile anterioare sunt false. 6 XI+x2::. e) ul' =1.R::. ' 0.12. Componenta ul' din solupa optima a problemei duale (D) este: a) TEST-GRILA Nota: flecare 'intrebare valoreazii 2 puncte u/ =112. e) x2' =1/2. b) u2' =3/2. e) XI' =3..i X2 ~ 0 (Xreprezinti multimea eonsumurilor posibile).1 { XI~O.9 j ul ~0. e) trei solutii optime. x4 ~ 0 (max)! = 8X...)! = 8X. ~ Valoarea variabllei x2 din solupa optima a problemei (P) este: a) x2' =1.. I. =27.8 e) 2uI + u2 ::.. atunei: a) problema (P') are optim infinit.12. 12..4::..8 2uI +u2::.R::. c) u2' =1. =112. 3+. 9x2 )! + 3xI +2X2 +X3 = 6 a) XI+X2 +x4 =1 { XI~ 0.R>12 3 e) X2(R) = 3-~.) numai 0 solutie optima.. U2 ~ 0 j(min)g = 6uI + u2 3uI +u2::. x4 ~ 0 (P) este: .R<4 ' - 2' R<4 ~ Valoarea optima a funepei obiectiv f din problema primali (P) este: a)!max =24. . b) g_ =29. R -. =54. 40 . este: R R. Problema de programare Iiniara (P) are: -» . ~ 4. e) ul' =912. b) ul' =13/2. =15.. Valoarea optima a funepei obiectiv g din problema duala (D) este: a) gmin=24.

P2. Care va fi efeetul unei scideri a masei monetare? a) Cresterea ratei dobanzii. 2pl 2 c) 7r(p) =-9 .X2 ~O. c) Ep (X2) =-1 . 29. 28. .X2 -XI +X" unitare P r ti I I x2 reprezmtli cantitlifile consumate din bunurile 1 . e) x2(y)=2yll2. R)R ----.) =-2. Dlscrepanta inflafionisti se intlilne§te atunci cind: ~ Functia de cerere necompensata de bun 2 X ( .) = 0. 26.elasticitatea E ( ) .X2 -XI 1/3 cantitlifile utiIizate din cei do' f: t • de m 2 prezm a respectiv volumul producfiei §i •' I ae on e producfie 1 . prodncfie este caractenzatli de funcfia ·t- .nndeyxl~ixre gJ . • I re enure e ordonate de funcfia de utilitate U( ) _ 1/2 ~0. ~omajul conjunctural este generat de: a) reducerea volumului activitatii economice. 0 erestere a ~Ituiemor guvernamentale va conduce la: a) sc1iderea PIB. 22. 2 d) X2(y)=y2/1. I . a)y(p)=. ~~ . e) E". 18 Funcfia e . t UUl ar a bunulw produs este notat cu p. e) nici unul dintre raspunsurile anterioare. 17.(x2) =0. PI XI . c) cresterea somajului.a cereru de bun 1 in raport cu pretul e) Ep. 2 a) X2(P1>P2. 12:. 3' c)y(p)_p2. P2 P2 4p. . P2 R P I b) X 2 (P"P2. c) restructurarea economiei. c) Scaderea JlIB. satisface inegalitatea XI m. b) sc1iderea ratei dobanzii. '. 24. de prodnctie y( t' IV. x (y) .(x. c) inflatie. 4' ~2.P2 = 2 ..7. c) PIB-ul real este egal cu PIB-ul nominal.) =-1.• d' I. c) CT(y)'=2y.(p)=L. Se consideri un produclitor a carei tehnolo le de' )_ XI. !!.R)=.(XI)=I. p2 e) y(p)=3pl. are 0 productivitate mai mare pentru unele produse.U e umtare ale celor doi factori .i 2 Pr "'ril ' . e) nici unul dintre raspunsurile anterioare nu este adev1irat.este. . Atunci: c) inflatie ~icrestere econornica. R.R)=--A. c) Ep... 23.(x2) =-2....e) CT(y) = 4y'l2 . e) b) Sc1iderea ratei dobanzii. d) echilibrul pe termen scurt indica ocuparea complet1i a factorilor. dat. Scaderea somaiului. b) schimbarea locurilor de munca. a) x2 (y) = y3l2. a) Ep. ( vanabili) sunt egale cu unitatea iar pre'''1 't I • ~t.a cereru de bun 2 in raport cu pretn] a) E". profituIui "(p) este: b) 7r(p)=9pl. d) sc1iderea investitiilor private.(x. R) . . 0 lara este in avantaj competitiv in raport cu alti tara dacii: a) b) c) d) e) are 0 populatie mai mare. d) E (x )-1' P. !!:Pentru bunului 2 este: p. are ritmuri mai mari de crestere a productivitatii. d) investitii ~i rata dobanzii e) inflatie ~isoma]. Se considerii 0 economic inchisi in care curba IS este verticali.i R = 4. e) scaderea cheltuieIilor guvernarnentale. II Funcfia a) 7r(p)=pl. R > !!L .P2.i 2 la prefurile 2 I espee v P2· Presupunem cli venitul consumatorului . b)y(p)=E. Fnncfia de cost total. are resurse naturale mai mari.) =2. d) 7r. d) variatia anotimpurilor. e) nici unul dintre raspunsurile anterioare. bunului 1 este: ' '" x2 .P2' . 27. '. unde X f . Viteza de rotalie a banilor (v) depinde direct proportional de: a) nivelul importurilor. CT(y) . Pentru PI = I. 4' c)X(p PI "P2' P 4P2 4' P2 e2 )X ( R PI. c) echilibrul pe permen scurt indica un nivel al cererii agregate egal cu oferta agregat1i pe termen lung. Se consideri 0 economie deschisi in care se aplici modelul IS-LM-BP. Curba Philips indici legiUura dintre: a) export ~i import . este: U x2 1/3 . 2 PI.5. = 2yl/2 . elasticitatea b) E". are 0 suprafata mai mare.R)= d) X2(PI. 2 .(x2)=1J3.(x.ll. este: b) CT(y)=3yl/l. XI. Un consumator 4PI a) investitiile in economie sunt maxime. 3. P2 = 2 fi R = 4 .(x. d) nivelul angajarilor. a) echilibrul pe permen scurt indicii un nivel mai redus al cererii agregate decat oferta agregat1i pe termen lung. b) echilibrul pe permen scurt indica un nivel mai ridicat al cererii agregate decat oferta agregat1i pe termen lung. E() p. 25. = I. b) soma] ~icrestere economica. ~ Funcfia ~e ofertli a producatorului.5. b) Ep. d) exportul este egal cu importul.R)=-+_1 . ' ) C y2 x2(Y)=z-. Outputul potenfial define§te linnatoarea situafie: are p fi . d) Ep. -3' d) () yP =9". este: d) CT(y) a) CT(y)=2y2l3.' y(p) . b) factorii de productie sunt utilizati complet. b) X ( ) _ 2 Y -y.v. e) salariul real. d) Cresterea PIB. -: erern m a doilea factor pentru un volnm al producfiei y. b) masa monetara.

lei.1'1 :[1 :"1 . Care va fi efeetul . 31.8..6 ) • o o o o o 2 3 4 .30. inclinapa marginalii pentru consum este e = 0. d) 1. d) scaderea ratei dobanzii. ThWORMATIcAECONO~cA 10 0 2 0 3 4 50 0 6 0 7 0 8 0 9 10 0 11 • raman nemodificate. eererea de siguranta este CS = 20 u. intr-o economie micii. lei.•.75. .25 y. lei. conform modelului IS-LM se cunosc urmiitoarele date pentru anul curent: inclinapa marginalii pentru consum este e = 0.6 mid. c) 2. Dacii taxele autonome vor sciidea eu 4 mid. e) din Bucure§ti Admitere masterat: Facultatea: CmJlRNETICA.33.75 iar rata marginalii de impozitare este t = 25% •. Cod: CSIE2 bl 33. lei va conduce la modificarea deficitului bugetar ( ~ BD ) cu: a) +3 mid. e) scaderea consumului. BAREM Seria •. b) 3. Care va fi efectul a unei sciideri a ratei dobanzii cu 3% asuprapm? a) ~ Y=24.•••••••••.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . Nr. a b 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c) cresterea ratei dobanzii. . b) scaderea pm. STATISTIcA ~I . lei.. cererea speculativii de bani este CSB = . d) -10 mid. c) + 6 mid. b) 2..3 mid.. iH. e) ~ Y=O.. lei. Se consideri 0 economie micii.5 6 o o o o o d) 2. b) . Serial Data: 30 iulie 2010 Academia de Studii Economice iulie 2010 ~tntr-o economie inchisii.. c) ~ Y= 80. inchisii. ~ . d) .•.8 mId. . lei.~ I 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . lei.5.9 iar rata marginalii de impozitare este t = 1/3. e) riimane nemodificat. tntr-o economie inchisii se eunose urmiitoarele date pentro anul curent: inclinatia marginalii pentru consum este e = 0. Atunci sciiderea eheltuiehlor guveroamentale eu 7 mid.200 r. '~ '. se eunosc urmiitoarele date pentru anul curent eu privire la plata financiar monetarii: cererea de bani pentru tranzactii curente este CTC = 0. rata marginalii de impozitare este t = 20% iar senzitiviatea cererii in raport cu soldul balantei comerciale este z = 0.m.1 • Multiplicatorul investitiilor este: a) 3. tntr-o economie deschisii se eunose urmiitoarele date cu privire la anul curent: inclinapa marginalii pentru consum este e = 0.. Modulul de specializare ~ tntr-o economie inchisii se cunosc urmiitoarele date pentru anul de bazii: nivelul inipal al pm este Yo = 2000 mid. lei atunei PIB se va modifica cu: a) .5. b)~ Y=-20.. rata marginalii de impozitare este t = 25%.5. in care curba LM este verticalii. d) ~ Y=-24. c) 10 mid lei. inchisii.. lei. Multiplicatorol eheltuielller guvemamentale este: a) 2. Codul variantei ( 1·. c) 1.ei sciideria ratei medii de impozitare? a) cresterea pm.m.."~ ::.• Data.' IJ I"r 0 0 I I. e) 1... e) 1.. b) 8 mid.. 12 13 14 15 16 ~7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 0 0 0 • • •• • •• • •• • • •• •• ••• • • • •• • •• • • • • 0 • • • 0 0 0 0 0 c d 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 I! ~'iij ii'. ~. iar oferta de bani este MS IP = 1020 u.

0%. e. 25-35 35-45 45-55 2 se prezintli astfel .n E (-10. x = 28.a . Mo = 21. indicii preturilor Magazine mici Supermarketuri Hypermarketuri TOTAL 900 80 20 N-lOOO marfuri alimentare: 107% marfuri nea1imentare: 105% servicii: 110% iar structura cheltuielilor de consum in anul de baza a fost: marfuri alimentare: 50% .14 ore. b.4._1 =2 . Me = 21. d. 12. e.4. TEST-GRlLA Nota: fiecare intrebare valoreaza 2 puncte 1 Relatia de calcul a indicelui agregat(sintetic) al variabilei calitative. Me = 21. 56.2.3. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 . x nu existli. c. 111.03 ~i 0 probabilitate 95.5 ore. x = 28.30). e. - . -10 ore. Mo nu exista.3 zile .. 24. b. b. 125.4. d. Mo = 21.4. de b. e.75%. 255. modelul nu este valid. c. comparativ de consum au fost: cu anul de referinlli{baza de comparatie).3.4.02%.d. corelatia dintre X ~i Y nu este semnificativa 5 Distributia debitorilor la 0 banca. Aceasta populatie este 0 populatie stratificatli dupa marimea magazinelor ~l m plus se cunoaste pentru fiecare tip de rnagazin procentul magazinelor care comercializeaza aceste produse. = 0. .4. comparativ cu eel de baza. 30 zile. Me = 21. Daca in anul curent.4. 107. n=243. 144.30%.9. Statisticili CSIE2bl si InformaticA EconomicA 4 Pentru modelul de regresie y = 130 + 13lx + e cunoastem datele: estimatia pantei: PI = 1. cu 0 perioada de baza ~i cu 1perioada curentli) . x = 21. Tipul rnagazinelor(stratul) Numar de magazine( Nt ) Ponderea magazinelor care comercializeaza produse cosmetice(%}_ 40% 70% 90% 7 x = 28.40 zile.5 determinati mediat F). cuj'factorul cantitativ. termenulliber este semnificativ egal cu 0. 40 debitori .60%. e. 15-25 5-15 Intervale de variatie a numarului de zile de intarziere a rambursarii creditelor" 22 8 Numarul de debitori "Llffilta inferioara este inclusa m interval. c. 3 Un producator de produse cosmetice organizeaza un sondaj stratificat flirii revenire pentru estimarea preferintelor consumatorilor. c.4 valoarea critica statisticiit: la/2. n nu se poate calcula. a. de mai sus este: 6 Pentru urmatoarele valori: 18. Me = 1467. 0. 40 22 8 Timpul a.3. n>300.2 eroarea standard a estimatiei pantei: SE(PI) = 0. mediana(Me) ~i valoarea modalli(Mo): a. c. Facultatea: CiberneticA. panta dreptei de regresie b. Me = 21. Mo nu exista. b. Populatia statistica este fermata din toate magazinele cu ~esfacere cu ~an~~ din Bucuresti. -3. d. dupa numarul zilelor de mtfuoziere a rambursarii creditelor.45%( za/2 = 2). c. a fost: a. Care este v~lumul e~antion~ui~n) de magazine necesar pentru a aprecia preferintele consumatorilor cu 0 eroare limita (eroare maxima admisibila) l!. mediu de studiu al unui student din cei 100 este egal cu: 0 ore 100 de ore. in anul curent.marfuri nealimentare: 30% servicii: 20%. Valoarea modala a distributiei a. e. Mo = 21.4. Atunci: a. 13. 3. de 0. n<10. panta dreptei de regresie 131 este semnificativ diferitli de 131 nu este semnificativ diferita statistic. . d. constituit cu ajutorul sistemului de ponderare Paasche este(se noteaza cu x factorul calitativ. Indice1e preturilor bunurllor de consum. . 225 zile.6. d.

efectuate de un rnagazin in lunile ianuarie simartie 2008: Valoarea vlinzilrilor(mii lei) Ianuarie Martie 300 300 500 900 1200 1200 a valorii totale a vlinzlirilor." X . LXofo' . d. nu se poate compara PIB cu PIN. x_ X _- -X. 12 Se cunosc urmlitoarele date despre vanzarile a trei produse.exprimat procentuai.!. factorul calitativ. 9 Care dintre urmlitoarele a. -2 • d' .' d LXI. -:-X)2 = 800 ~i cli (Y. a. unitate de masura cu continut economic. Lxo. = 7. riidlicina plitratli din unitatea de mlisura a variabilei pentru care se calculeaza. LXo!o : e. de tri ld d. 240. contul de repartitie a veniturilor(3). . a.. -470 mii lei. valori lunare.. c. la preturi curente. a'te unitati media aritmetica. medi~ dispersiilor grupelor a ~I ispersia In e grupe fn orice situatie este adevliratli relatia : 82 . b. contuI sintetic de bunuri(O). . capitalul circulant consumat in perioadade baza este 2000.. di tr dispersia generalli(totalli) a? . 82 <0. e.75. r=0. c. 82 = u2 + 02 e. b. Dintre conturile macroeconomice ale SCN. PIBllocuitor. Indicele sintetic (agregat) al variabilei cantitative.8 Leglitura dintre doua variabile statistice a fost modelata prin ecuatia de regresie liniara Y. 20%.b .. c. capitalul fix existent in perioada de baza este 2000.02 Su2 . toate unitatile populatiei nu inregistreazli rlispunsun negative ~I alive. . varianta referitoare la coeficientuI de corelape liniara Pearson(r) este adevarata: a.. valori anuale. dispersia este ~axi~li atunci cand: numlirul de rlispunsuri DA este egal cu numlirul. . . 10 Dacli PIB=PIN+2000.98. precizati care L I L I 13 P tru 0 populatie statisticli structuratii pe grupe( c1ase) relativ omogene se calculeaza : en. toate unitatile populatiei inregistreazli raspunsuri n~gative~ . d.Lxt!. ponderea abaterii standard in media antmeticli.!.X -X ·100. .7. sezoniera: 14 Pentru a.14x. cu cate unnap de mlisurli este mai mare abaterea standard fatli.se calculeaza. contuI de productierl).Y)2 = 32.de rlisp~un NU.. . 16 Nota: PIB reprezinta 11 Dispersia ca indicator statistic al imp~tierii (variatiei) se exprima in: a. b.35%. 1300 mii lei. .. consumul intermediar este 2000. PIBllocuitor.. numarul n Inmultit cu unitatea de mlisura a variabilei pentru care. constituit cu ajutorul sistem~ui. . d. nu are. c... Lxlt. a fost: 'a. e. alocatiile pentru consumul de capital fix (ACCF) sunt de 2000. b.." X. contuI de creare a veniturilor(2). de regula. in martie fatli de 17 Amplitudinea a. e ~Ime e. afirmative." X_ .. e. 15 Unul dintre indicatorii variatiei este coeficientuI de omogenitate (variatie) .. d relativa a variatiei variabilei X se calculeaza ca: . pretul unei actiuni cotate la Bursa de V alori Bucuresti. radical de ordinul trei din unitatea de mlisura a variabilei pentru care se calculeaza.. procente. LXo!o . variabilli alternativa (binarii) de tip DAlNU. 82 >u2 . c. valori inregistrate in fiecare minut al unei singure zile de tranzactionare. 18 Modificarea relativa procentuaili(ritmul) ianuarie. afirm . . e. Acesta aratii: . . inregistrate in perioada 20002008. c. cu 0 perioada de bazli ~I cu 1penoada curentli) .04. Lxo. nu are sold: a. Produse A B C .. Produsul Intern Brut ~i PIN reprezintli Produsul Intern Net. cu clite procente este dep~itii limita de omogerutate admisa. e. valori anuale la 1 iulie 2008. 0 volumul vlinzilrilor de apli mineral a. X ". a. e.100'. r=-0. fie raspunsuri d.. d. afirmatia corecta este: b.. de elite ori se cuprinde abaterea standard in coefici~nliI . c X_ -X.13 + 0. toate unitatile populatiei inregistreazli fie raspunsuri negative. b.. d. toate unitatile populatiei inregistreazli rlispuns~ afirm~live. numlirul de locuitori ai localitlitii Bucuresti. contuI de modificare a Jlatrimoniului( 6). c." 100 X x_ ' -X. . . -124. r=O. a. serii cronologice poate avea componenta valori anuale. LxJo' c. . c. r=0. b Lxt!. . b. e.35%. r nu se poate calcula. 100'. cu factorul cantitativ.. cate procente din abaterea standard reprezintii media artimetica. Stiind cli (x. e. b. d.!. de ! ponderare Laspeyres se determinli confo~ relatiei(~e noteaza cu x."·IOO·e. 02 = u2 +82 d. c. b.

b. b.=. d. a 120%. d. . e. d. IMP . Indicele Gini. 30 salariati . a. VPD=VN-IVF+TRG. >. b.<. pentru ponderea persoanelor a (-20%. (1' (T u2 26 /j2 c. VPD=VP-IMP. e. atunci valoarea coeficientului (1' de variatie(in procente) este : b. atunci 23 a de k ori mai mica decdt dispersia seriei initiale .venitul personal disponibil. cheltuieli mari de materiale ~i de timp. pietei+impozitele indirecte+subventii. SV AB . c. fata de cele Salariul mediu lunar al celor 200 de angajati ai unei societati comerciale este de 2000 de lei.-12%).impozite pe veniturile firmelor. e. e. s? . c. pietei-subventiile-amortismente. b. b. PIB . c. b. d.2 - dispersia grupei i. numarul total de observatii. IVF . PNS . 200% .73%(zaI2 = 3). e.25%. 28 Care dintre urmatoarele caracteristici ale recensamantului populatiei este falsa: a. (1'2 /j2 Din 100 de persoane dintr-un esantion.profiturile nedistribuite ale societatilor. are caracter periodic.media dispersiilor grupelor. /j2 . pietei-impozitele indirecte nete· pietei+subventiile+formarea b~ta a capitalului.100%). e.05 ani ~i cu 0 probabilitate de 99. frecventa absoluta cumulata crescator a ultimului interval este intotdeauna egala cu: a. 333%. R2 =1--. c.5. e. R2 =-. 20 Y aro~le ajustate(pentru inregistrate/ observate): a <. patratul frecventelor cumulate descrescator. d. d.24 19 In urma realizlirii unui sondaj aleator simplu repetat( cu revenire) efectuat pe un esantion ales dintre salariatii unei societati comerciale a rezultat ca vechimea medie in munca a unui salariat este de 10 ani. -26%. e. d. este 0 observare statistica paqiala prin: sondaj. de regula. VPD=VP+IMP. (-100%. 205 salariati .contributii la asigurarile sociale. frecventa absoluta a ultimului interval.. 27 intr-o serie de distributie dispersia noii serii este : toate valorile individuale se multiplica de k ori( k > 1) . (35%. de k ori mai mare decat dispersia seriei initiale . Intervalul de incredere. Stiind ca salariullunar modal este de 2250 lei. cu 0 dispersie de 0. nu se pot compara. VPD=pm-IMP+PNS. radacina patrata a sumei frecventelor. e.73% (za/2 = 3) va trebui sa includem in esantion : a 101 salariati . (1%. b. 50% au indicat lectura drept activitate preferata de petrecere a timpului liber. presupune culegerea datelor de la toate unitatile colectivitatii statistice.soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea.venitul national. estimarea trendului) ale unei serii de timp pot fi. Nota: VPD .dispersia Contributia factorului de grupare Xla variatia generala a variabilei Y se masoara cu a R2 =-.venitul personal. indicatorul: (1'. 50 . TRG . pretul pretul pretul pretul pretul (indicatorii macroeconornici) se determina la preturile pietei Trecerea de la 0 categorie de preturi la alta se realizeaza astfel: pietei-impozitele lndirecte+amortismente.impozite ~i taxe platite de populatie catre guvern. de k2 ori mai mica decat dispersia seriei initiale . cu 0 probabilitate de 99. 25 VPD-Venitul personal disponibil exprima veniturile gospodariilor(menajelor) ce pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor personale ~i pentru economisire ~i se calculeaza astfel: a. CAS . b. VP. ~gregatele m~roecono~ce si/sau la preturile factonlor. (2. e.transferuri guvemamentale pentru ocuparea fortei de munca..65%). b.Produsul Intern Brut. de factorilor=pretul facto~lor=pretuJ factorilor=pretul facto~lor=pretul factorilor=pretul e ori mai mare decat dispersia seriei initiale . d. c. c. este una dintre cele mai vechi metode de observare statistica. VPD=VN+CAS+PNS+SVAB. =. 4010 salariati. Coeficientul de asimetrie Bowley. c. egala cu dispersia seriei initiale .92).1.120%). 21 Fie populatia statistica sistematizata in r grupe dupa valorile caracteristicii de grupare X si in m grupe dupa valorile variabilei analizate Y ~i pentru care s-au calculat dispersiile: (1' 2 _ dispersia totala. iar coeficientul de asimetrie Pearson( C 08 = X . Pentru a estima vechirnea medie a unui salariat la nivelul intregii societati comerciale cu 0 eroare limita (maxim admisa sau probabila) de 0.l37% . c. implica. VN . dintre grupe. 360 salariati . 22 intr-o distributie de frecvente pe intervale de variatie. >. c. ce prefera lectura este: d.Mo ) al distributiei salariilor este de -0. d.

dispersia. 12) minute. nominal x Indicele Paasche. . Intervalul pentru 0 de Incredere probabilitate a. IndiC~:::~:. b. e. 34 u~ patron aI unui restaurant doreste sa realizeze 0 investigatie stat~sticii privind timpul de servire a clientilor sm. (17. cele doua variabile sint coreIate liniar. coeficientul de variatie.l0. pentru timpul mediu de servire a unui client din populatia de 95.!~~:~:ncole Agregat nominal Indicele preturilor agregatului(deflatorul PIB) nominal x Indicele pretului agregatului( deflatorul PIB). (0. 10. s-au obtinut urmatoarele rezultate: dispersia generalattotala) media dispersiilor q2 = 32 grupelor q2 = 8 Calculand coeficientul de determinatie R2 se poate afirma eli variabila de grupare(sectorul) influenteaza variatia vanziirilor in proportie de : a 12%.29 Agregatele macroeconomice de rezultate se determina ca indicatori nominali(in preturi curente) saul~i ca indicatori reali(in preturi comparabile sau constante). in urma prelucrarii datelor privind vanzarile.30. d.9. b. d. nivelul mediu aI termenilor seriei se 35 Media aritmetica a patratelor 31 este: a. (0. = 2) este: d. e. geometricii simpla . d. b. Timpul de servire este normal distribuit cu 0 abatere medie patraticafabatere standard) de 12 minute. cele doua variabile sint distribuite normal. 7. b. coeficientul de asirnetrie. c. c. c. (-12. Agregat real=Agregat Agregat real A grega t re aI = nominal-Alocatia pentru consumul de capital fix(ACCF). Valoarea modala este: a 30. Intr-o serie cronologica calculeaza ca : de momente echidistante. 32 medie medie medie medie aritmetica ponderata . 75%. 9. mediala. 60) minute. eel mai bun model este un model exponential. a medie aritmetica simpla . c. 8.7. e. cronologica ponderata.5. d. c. 150%.-I. abaterilor individuale ale unor valori de la media lor artimetica 30 In cazuI in care valoarea coeficientului de corelatie liniara Pearson pentru doua variabile este semnificativ egala cu zero: a cele doua variabile sint independente. in 20 de minute. Calculul 'in expresie reala se efectueazli(prin deflationare) astfel: a. Agregat reaI=Agregat (153.3%. e. momentul centrat de ordinul sapte. b. e. dar neliniara. d. d. c. cronologica simpla . poate exista corelatie. Agregat real=Agregat e. b. c. rezultind in urma sondajului cii un client din esantion este servit 'in medie.6%. b. 40) minute. e. 1. 267) minute. 33 Pentru 100 de agenti economici a fost analizata valoarea vanzarilor zilnice efectuate in doua sectoare ale unui oras.45%( za/2 totala. V alorileunei variabile statistice X au fost urmatoarele: 7. Pentru aceasta este selectat aleator un esannon de 64 de clienti. 1. 23) minute.

. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0. 2. false.. Precizati care operator al algebrei relationale realizeaza aceasta operatle: a) intersectia b)produsul cartezian c) reuniunea d) selectia e) proiectia 55 _. true. Modulul de speciaJizare o 2z.. 1... retum r. • • • • • ~ z t- " l. a 0 1 2 0 3 4 0 5 0 6 0 7 0 8 '0 9 10 0 11 12 13 0 14 15 0 16 0 ~7 0 18 0 19 0 20 0 21 22 23 0 24 25 0 26 0 27 28 0 29 30 0 31 0 32 0 33 0 34 0 35 0 b 0 0 2 ~ z. --eel. l.. alta valoare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 • 0 0 0 0 4 Fie doua relatii R1 si R2. x la puterea y. restul impartirii lui y la x.. z. Nr.. cu aceeasi schema.6 ) 1 2 a 4 . else y/=2... a) b) c) d) e) depinde de valoarea initiala a lui z. Y la puterea x. y--..y. while (y) if(y%2) r*=x. 0 Academia de Studii Economice din BUCUl'e§ti .. L Serial Data: 30 iulie 2010 L • • 0 0 • • 0 c d 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 CSIE3b1 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI Admitere: Masterat 2010 Economica Facultatea: Cibernetica Statistica si Informatica 0 0 0 0 t. x·=x.. ce contine numai tuplurile comune celor doua relatii.} returneaza: a) b) c) d) e) restul impartirii lui y la 2.z . .. cu aceeasi schema a relatiilor R1 si R2.•. o o o o z L L L. t Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: ClBERNETIcA. unsigned int y) { long r=1. ~ •. L L L L L 5 6 Cod: CSJEJ bl • • • 0 0 Codul variantei (1 .'in ipoteza ca x=2 si y=1.. 0 2 Regulile lui Codd se refera ta: a) b) c) d) e) independenta fizica a datelor garantarea accesului la programe facilitatile aplicatiilor informatice independenta conceptuala a datelor facilitatile ANSI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 Functia: long f( int x. STATISTIcA ~I INFORMATIcA ECONOMIcA ~ L ~ t t.. (x.00 0 o o 1..•. l..BAREI\II Seria . In urma unei operatii pe cele doua relatii se obtine 0 noua relatie R3.. 'L • • •• • •• • • • • • • •• •• 0 0 • 0 0 0 0 0 TEST-GRlLA 0 • 0 0 0 0 0 1 Care este rezultatul evaluarii expresiei x = x&&yllz.. 0.sunt intregi). ?...••..•• Data .. .•.

CSIE3 bl 5 Daca variabila intreaga v contine valoarea -2. 6 Care din urmatoarele functii Sal-ORACLE retumeaza un singur rezultat pentru fiecare rand al cererii emise asupra unei tabele sau vederi (functii scalare): 1. tolostnd pointer la pointer. entitatii. d) Obiectivul general al . de aplicatie cheie unica.. printf("\n i=%d j=%d k=%d". rmbaj·ul C· Care din semnificatiile urmatoare nu pot fi atribuite cons ruc lei In I . . de actualizare 0 8 Precizati care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: a) SGBD este un ansamblu complex de programe care asigura interfata intre 0 baza de date si utiHzatorii acesteia . #suma. 56 57 . COUNT 3. an_72. i. . a) b) c) d) e) operator de ridicare la putere.unui SGBD este de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicatii informatice cu baze de date e) Functiile de baza ale unui SGBD sunt: descriere.k). CSIE3bl ~recizati care din urmatoarele cuvinte nu pot constitui identificatori in limbajul C: a) b) c) d) e) Suma. manipulare. nici una din interpretarile prezentate. . **. else printf("negativ").elalte components ale acestuia. operatorul de inmultire cornpus c~ oper~torul de I~dlre~tare (pointer). pozitiv. interfete si instrumente . then. permanenta cheie unica. lENGTH 4. false. negativ. in ordine pentru i. ~fiseaza. SUBSTR 5. secventa: if(v) printf("pozitiv"). dubla extragere de conti nut. b) Arhitectura pe componente a unui SGBD este compusa din: nuclsu. de actualizare de domeniu. k++. utilizare.h> void main() { for( int i=1. afiseaza: a) b) c) d) e) true. . semantica.j si k. i<4. asigurand legatura si interdependertla intre elementele sistemului . TO_NUMBER a) b) c) d) e) 1+3 3+4+5 2+5 2+3 toate variantele parte dintre restrictiile de integritate 10 Programul: #include<stdio. mt k=1. declarare de pointer la pointer. de domeniu.. entitatii partiala. . i++) { . _acesta.SUM 2. c) SGBD este componenta software a unul sistem de baza de date care interactioneaza cu toate cei. i\ 'I I 11 tr r .j. administrare si programare. valorile: a) i=1 j=1 k=1 i=2 j=1 k=1 i=3 j=1 k=1 b) i=1 j=1 k=1 i=2 j=2 k=2 i=3 j=3 k=3 c) i=1 j=1 k=1 i=1 j=1 k=1 i=1 j=1 k=1 d) i=1 j=1 k=1 i=2 j=2 k=1 i=3 j=3 k=1 e) i=1 j=1 k=1 i=1 j=2 k=2 i=1 j=3 k=3 7 Care dintre urmatoarele variante prezinta corect ale modelului relational: a) b) c) d) e) referentiala. referentiala. . referentiala. static int j=1. pozitiv negativ. } j++.

strlen(test) a) b) c) d) e) returneaza 3. int *p.t'on'e. pointer la functie care returneaza int. CSIE3bl 13 Pentru un cursor C folosit intr-un ciclul FOR se vor elimina operatiile explicite de: a) declarare a cursorului (DECLARE C). este un limbaj de asamblare . 0. nu este admisa tn limbajul C. 127. deoarece atribuirea este incorecta. iar . deoarece se produce depasire. inchidere a cursorului (CLOSE C) d) tratare a exceptiilor cursorului e) deschidere a cursorului (OPEN C). cu valoarea 10 ? a) b) c) d) e) int *p = new int [10] . initializata cu 128. *p = 10. incarcare de date din linia curenta din cursor in variabile (FETCH C . int *p = new int. C) b~re din urmatoarele variante definesc si folosesc corect un pointer la un intreg. } Programul de mai sus afiseaza: a) b) c) d) e) -1 0 -3-2-1 -3 -2 -2-1 -2 -1 0 58 59 . i). b·. .. while( i++) printf("%d". pf este: a) b) c) d) e) functie care returneaza pointer la int. . functioneaza stil compilator.. . In care c este 0 variabila unsigned char. . genereaza eroare deoarece sirul nu este initializat corect. incorect declarat. iesire din ciclul FOR (EXIT WHEN . 16 Se da expresia: 7=5+2.. deoarece poate fi reprezentata pe un bait. nu se aplica la siruri. c va contine valoarea: a) b) c) d) e) 0. t I este 0 vana I a In 15 #include -cstdio.).) c) deschidere a cursorului (OPEN C). retumeaza marimea in baiti a variabilei pointer test. datorita pierderii bitului de semn. In 19 urma atribuirii c=i. 17 Umbajul PUSQL: a) b) c) d) e) este un limbaj de programare neprocedural . Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a) b) c) d) e) este 0 instructiune C valida.. p = 10. *p=10. se evalueaza ta preprocesare.CSIE3bl 12 In declaratia int *pfO. neprecizlnd tipul parametrilor. int *p = newint. '\O'}. 'b'. . 128. functie de tip void. incarcare de date din linia curenta din cursor in variabile (FETCH C . este un limbaj descriptiv . returneaza 4. aici ope rind slzeoft). int·p = 10.).(CLOSE b) declarare a cursorului (DECLARE C) si incarcare de date din linia curenta din cursor in variabile (FETCH C. ctnd se cunosc toate vc. valoarea maxima reprezentabila pe un b~lt. functie care returneaza referinta la int. este un limbaj de program are universal. 0.h» void main() { lnt i = -3.) 14 Dupa declaratia: char test[] = {'a'. 'c'. este 0 expresie constanta. clnd se cunosc toate valonle. se evalueaza la compilare. deschidere (OPEN C) si inchidere .

id_departament number(3» Specificati ce va afisa urmatoarea interogare SOL-Oracle: SELECT COUNT (salariu) FROM angajati.4. END. begin open c. blocul PUSOl atlseaza: I a) b) c) d) e) 'Eroare' 5 nu afiseaza nimic da eroare la compllare O. Se da urmatoarea secventa: set serveroutput on begin update comenzi set data=trunc(sysdate). end.LlENTI (cod_client NUMBER. I a) b) c) d) e) sunt obligatorii toate partile sunt optionale toate partile lipseste partea pentru tratarea erorilor este obligatorie doar partea executabila este obligatorie doar partea declarativa CSIE3b1 II varianta II varianta II varianta IIvarianta II varianta 1 2 3 4 5 S~ ?onsid~ra t~bela. int b) { aeb ? return a: return b. data DATE). dbms_output. GROUP BY SELECT. close c.3.20 Care din constructiile de mai jos int min(int a. fetch c into r. r c%rowtype. BEGIN Instructiuni . e) un mesaj de eroare deoarece nu se foloseste 0 struetura r~petitiva. SYS WHERE. else b.5 toate 1. nume_angajat varchar2(35). WHERE. ORDER BY GROUP BV. I Presupunem ca tabela COMENZI are 5 inregistrari. C. if(a<b) return a. end. 22 Functiile SOL-ORACLE pot fi folosite in urmatoarele clauze ale unei interogari: a) b) c) d) e) SELECT.put_line('Eroare'). WHERE. dbms_output.3.5 2. Blocul PUSOl afiseaza: a) numele unui client b) nu afiseaza nimic c) un mesaj de eroare deoarece nu este corect declarata variabila r d) un mesaj de eroare deoarece cursorul este inchis inaintea afisarii . else return b. MODIFY. EXCEPTION Instructiuni . REFERENCES cu 24 Se considera tabela: ANGAJATI (marca number(3). HAVING. data_angajarii date. rollback. a) va returna numarul de randuri din tabela angajati pentru care valoarea coloanei salariu nu este NUll b) numarul total de randuri din tabela angajati c) cel mai mare salariu din tabela angajati d) comanda este eronata e) numarul de salarii distincte din tabela angajati 25 Fie tabela COMENZI (nr_com NUMBER. aeb ? return a:b. return aeb ? a:b. WHERE.5 3. 60 61 .put_line('Nume='llr. functie varchar2(15).nume_client). In aceste conditii.put_line (SOL %rowcount). exception when others then dbms_output. ORDERS SELECT. salariu number(5). a) b) c) d) e) 21 3.4 CSIE3 b1 returneaza minimul dintre doua numere: 23 Din urmatoarea structura de bloc PUSOl: DECLARE Instructiuni . nume_client VARCHAR2(50» minim 10 Inreglstran 51 urmatorul bloc PUSOl: set serveroutput on declare cursor c is select nume_client from clienti. if(a<b) return a.

daca si numai daca este In FN2 Sl fiecare atnbut nonchele deplnde In mod netranzitiv de cheia tabelei e) daca toate atributele sale sunt in FN3. x *= 2 . c) va afisa 5 inregistrari d) va afisa 0 eroare deoarece clauza ORDER BY trebuie sa apara inainte de GROUP BY e) afiseaza identificatorul departamentului. denumire_dep varchar2(20) ). id_departament number(3» si DEPARTAMENTE ( id_departament number (3). SUM(a. diferenta. proiectia. salariu number(5)..id_departament (+) = d. e) intersectia. while(x>O) { Y =1. a) b) c) d) e) if ( x-s ) x = 0.a.id_departament . while(y<x) { printf("%d ". .functie IN (. 'Analist') GROUP BY a. daca toate atributele ei contin valori elementare (nedecompozabile). programator sau analist. intersectia.id_departament. functia si suma aferenta salariilor pentru fiecare angajat cu functia de manager. if ( x>5) if ( xss ) if( x>5) x =0 x =0.h> void mainO { int x = 8. if(y == xl2) break. c) jonctiunea. salariu number(5). presupunind ca x este un intreg corect initializat. disjunctia. departamente d WHERE a. functie varchar2(15). nume_angajat varchar2(35).denp% TYPE) IN OUT VARCHAR2) 31 tabela este in FN3: o a). Care dintre urmatoarele variante de specitlcare a parametrulUl unel proceduri PUSOL nu este co recta: a) b) c) d) e) (p_param (p_param (p_param (p_param (p_param IN VARCHAR2) VARCHAR2) VARCHAR2(50» produse. produsul cartezian. inchiderea tranzitiva. y). denumire_dep varchar2(20) ). Stiind ca exista mai multi angajati in fiecare departament. selectia. conjunctia. 63 28 Care din urmatoarele variante prezinta corect relationale: 0 parte dintre operatorii algebrei a) reyniunea. departamente d WHERE a. d. y*= 2. conjunctia. . diviziunea. . 'Programator'. id_departament numberts) si DEPARTAMENTE ( id_departament number (3). else x *= 2 . reuniunea. jonctiunea.denumire_dep FROM angajati a. d) produsul cartezian. c) daca si numai daca este in F~2 si nu c?n~ine doua ~au mal mul~edep~nden~e d) . if (x» 10) x = 0 . precizati ce va afisa urmatoarea interogare SOL-Oracle: SELECT a. Specificati operatia corecta care se realizeaza: a) b) c) d) e) inchidere tranzitiva jonctiune externa dreapta (right outer join) 0 jonctiune externa completa (full outer join) 0 jonctiune externa stanga (left outer join) un produs cartezian CSIE 3bl 26 29 Cu care din variantele de mai jos este echivalenta secventa: if (x>5) x *= 2 . dar are dependente tranzitive . programator sau anallst.elseif( x>10) 0 Se considera tabelele: ANGAJATI (marca number(3). x*=2. data:_angajarii date.id_departament AND a. precum si faptul ca exista mai multe departamente.CSIE 3 bl Se considera tabelele: ANGAJATI (marca number(3). Considerandu-se interogarea SOL-Oracle: SELECT a. x = 0.Manager'.. nume_angajat varchar2(35). y.id_departament=d. functie varchar2(15). } xI= 2. b) daca si numai daca este In FN1 Sl fiecare atnbut nonchele al tabelel este independent complet de cheie. diviziunea.nume_angajat. a) va afisa 0 eroare deoarece in clauza GROUP BY trebuie inclusa si atributul functie b) afiseaza pe fiecare departament si functie suma aferenta salanilor angajatilor cu functia de manager. . 62 . negatia. . denp varchar2(20): u~ varchar2(3». jonctiunea.id_departament ORDER BY a. 27 30 Se considera tabela: PRODUSE (codp number(3).salariu) as total_salarii FROM angajati a. b) intetsectia. . 32 Precizati ce afiseaza secventa: #include <stdio.functie. data_angajarii date. functie.

1 'iII . functie varchar2(15). a) identificatorul departamentului. depinde de valoarea anterioara a lui x. nume_angajat varchar2(35). a) b) c) d) e) 12x = 8 124 x = 8 121 1 x = 0 122x=0 12 1 1 1x =0 :\ I" Facultatea de Comert 33 Se considera tabelele: ANGAJATI (marca number(3). x). in urma atribuirii: a) b) c) d) e) 0. nume_angajat. salariu number(5). 35 Ce valoare contine variabila de tip float x. numele si functia pentru fiecare angajat. functie FROM angajati WHERE id_departament= (SELECT id_departament FROM departamente WHERE denumire_dep != 'Vanzari').I . numele si functia pentru fiecare angajat care a generat vanzari c) va afisa 5 inregistrari d) va afisa 0 eroare e) identificatorul departamentului.75. ····'·'·:······1 'I 64 J !ll' ~. 'I X= ! I . data_angajarii date. precizati ce va afisa urmatoarea interogare SOL-Oracle: SELECT id_departament. deoarece necesita conversie. denumire_dep varchar2(20) ) Stiind ca exista mai multi angajati in fiecare departament.5. atribuirea este eronata. precum si faptul ca exista mai multe departamente."Iii CSIE3bl } printf("x = %d". mai putin pentru cei din departamentul Vanzari 34 Expresia l(a && b) este echivalenta cu: a) b) c) d) e) (!a) && (!b) a II (!b) (a II b) (!a) II b (!a) II (!b) 314 + 3/4. id_departament number(3» si DEPARTAMENTE ( id_departament number (3). 0.1 'i. 1. numele si functia pentru fiecare angajat din departamentul Vanzari b) identificatorul departamentului.

R.••. O· 25 0 26 0 27 0 28 29 30 0 31 0 32 0 33 0 34 0 35 • • 0 •• • 6 • • • •0• • •• o• • 0 a b c d e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O· 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • • 0 0 0 0 0 0 • • • • 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 O.'.. . . :l \2- . 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 O· • • • •• 0 0 0 • 0 • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • 0 . o o . .2 12 13 0 14 0 15 0 16 0 ~7 0 18 0 19 0 20 0 21 0 22 0 23 0 24 . Nr. iulie 2010 Facultatea: COMERT 7 8 9 k'~ tlJ ~ Cod: COMl al . :2.. 0 0 0 0 0 0 0 0 O.e.0 0 0 0 0 0. Z ~ 10 11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . 0 .:t Codul variantei ( 1 . • 0 0 0 0 0 :u IJ. ~ ~ ~ . 1 2 ~ (lJ CU 3 4 5 6 fb Seria I Data: 30 iulie 2010 ~ ~ :Q Academia de Studii Economice dln Bucuresti Admitere masterat. .i ...•• .t s.• •••••••••••••.2- s: o 6l 'J2. ~ .2. Modulul de specializare o o 'l.•.(.•••.6 ) 2 3 4 5 6... Data: •••.2.BAREM Seria •. )J6CJv.2 . JL.

e) OSIM. 'In faza de initiere a afacerii.. b) capacitatea de productie. BEUC. d) alimentelor care pot fi pastrate 2 . etc. in interdependenta 10r. activitatea intreprinderii se caracterizeaza prin: a) v§nzari scazute. lunii ~i anului in cazul: a) alimentelor care pot fi pastrate mai putin de 3 luni. e) teste rue autoritatilordin domeniul biologiei. c) indicarea potentialului fizic. 11. c) dezvoltarea ~i diversificarea ofertei de servicii turistice. in acelasi timp. Printre avantajele de care se bucura comerciantii angrosisti ca urmare a participarii cadrul lanturilor voluntare. In Romania. exprima: a) cererea de servicii. NATLAS. d) intensificarea raporturilor promotionale.). garantate prin: a) decizii ale ministrului agrlculturii. d) dorinta de a ciilatori. c) finantarea sau subventionarea unor servicii. In evaluarea miirfurilor se pun tot mai mult pe prim plan ~i functii care raspund unor necesitati noi. d) organizarea de sine statatoare. b) slujbe "rele" in servicii. nu se include: a) scopul activitatii. b) OMP!. b) cererea efectiva este mai mare decat consumul.121uni. Aceste actiuni reprezinta: a) instrumentele de promovare a schimburilor de tip troc. 14. impuse de lege unei intreprinderi pentru a dobandi personalitate juridica. OSIM. b)piata serviciilor. c) rationalizarea activitatilor desfasurate. d) rise ridicat. e) alimentelor care contin peste. d) calea multipla a reglementarilor (tehnice. nu se numara: a) obtinerea unor preturi mai mici. intre altele. adoptand strategii potrivite de fidelizare. . produsele biologice trebuie sa fie. ClasificareaIntreprinderilor in raport cu dimensiunea acestora utilizeaza drept criteriu: a) nivelul salariuIui mediu. e) oferta de servicii. d) productive ~i neproductive. b) concesionarea. d) instrumente de reducere a costurilor. 4. b) cresterea productivitatii muncii. Piata secundara a fortei de munca in servicii. se refera la: a) slujbe in servicii ce satisfac nevoi secundare. c) marta ~i non-marta. Totalitatea actelor de vanzare . b) declaratii ale producatorilor. b) ritm de crestere lent. Sunt organisme cu atributii in domeniul marcilor: a) OSIM. cum ar fi: a) caJificarea superioara. NATLAS.ACADEMIA DE STUDn Admitere:Masterat 2010 . fiscale. c) numarul de personal. 'lntre elementele constitutive de baza. d) controaleale organizatiilor intemationale de specialitate. b) alimentelor destinate copiilor. e) nu exista legatura. e) toate raspunsurile sunt corecte.. Intre cererea efectiva de servicii ~i consumul de servicii exista relatia: a) sunt egale. b) practicarea unor preturi diferentiate in functie de sezon. serviciile se clasifica in: a) materiale ~i nemateriale. e) niciunul dintre cele de mai sus. c) inspectii ale autoritatilor nationale. Termenul de valabilitate se mentioneaza cu indicarea zilei. e) diversitatea sortimentala. intreprind actiuni pentru a-I recompensa pe clientii fideli. c) consumul estemai mare dedit cererea efectiva. . e) toate cele de mai sus. d) consumul de servicii. e) sediul social. d) obiectul de activitate. 7. 10. c) instrumente de promovare a vanzarilor.Facultatea: COMERT ECONOMICE COMI al TESTGRILA N 0 ta : F· iecare mtre b are v al oreaza 2: puncte 1. b) intermediate ~i finale. d) slujbe cu statut favorabil. c) patrimoniul propriu. 12. Printre cele mai eficiente rnijloace de reducere a sezonalitatii in turism se numara: a) etalarea vacantelor. c) profesiuni de servicii in sectorul secundar. 5. in ACADEMIA DE STIJDU ECONOMICE COMlal Admitere:Masterat 2010 Faeultatea: COMERT 8. 2. 6.cumparare de servicii. b) cota de piata. Dupa prezenta si natura relatiilor de pia~a. e} sublinierea personalitatii individuale. Printre principalele forme. Agentii de v§nzari apeleaza uneori la actiuni promotionale de tip stimulativ pentru a atrage noi consumatori si. 9. e) oferlrea de spatii de depozitare. b) nivelul de studii. administrative. OMS. c) BEUC. 15. e) pentru populatie sipentru intreprinderi. b) instrumente de promovare a tranzactiilor financiare. c) profituri mici. ale interventiei statului in sectorul serviciilor. 13. e} toate raspunsurile sunt corecte. nu se numara: a) intreprinderile publice. d) OMP!. c) alimentelor dietetice. d) asigurarea unor posibilitati de realizare de investitii. d) exista relatia de indiferenta. 3. c) sectorul serviciilor. e)_libera circulatie a serviciilor.

lntre consecintele ce pot sa apara. c) asigurare a prestigiului comerciantilor. b) 0 unitate comerciala eu 0 suprafata comerciala cuprinsa intre 400 ~i 2500 m2. care comercializeaza preponderent marfuri alimentare. 27. d) defect. c) abatere calitati va. e) 0 unitate comerciala care comercializeaza numai marfuri alimentare. Definirea calitatii serviciilor implica luarea in considerare a doua aspecte. b) activitati al caror rezultat este neperisabil. calitatea tehnologiei folosite. trendul tehnologiei in domeniu. Interzicerea producerii ~i punerii in vanzare a "imitatiilor periculoase" constituie un element de: a) impiedicare a confuziilor periculoase. Rata comerciala a profitului in turism se calculeaza ca raport procentuai intre: a) cifra de afaceri ~iprofit. d) calitatea comunicarii cu clientuI. 29. e) cunoasterea ~i controlul retelei. c) Mihail Manoilescu. d) nivelul zgomotuIui. se va marca: a) in em. d) eficienta investitiilor ~i eficienta sociala. acestea pot fi definite astfel: a) activitati al caror rezultat este nematerial si deei nu se concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine stlitiitoare. e) active circulante si profit. e) Bertil Ohlin. Criteriile principale de evaluare a eficientei in sectorul serviciilor sunt: a) rentabilitatea. Marimea inc!iltamintei din import. d) 0 unitate comerciala cu 0 suprafata comerciala cuprinsa intre 250 1 ~i 5000 m2. e) calitatea prestarii serviciului.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE COMlal Admitere:Masterat2010 Facultatea: COMERT 16. d) eu numere specifice inc!i1t!irnintei. b) eompatibilitatea eanalelor. calitatea mediului de prestare. 22. . d) activitati ale carer rezultate sunt eterogene ~1 stocabile. e) sezonaiitatea 28. d) Elie Hecksher. c) forta de munca. d) asigurare a respectuIui clientilor. b) calitatea reglementarilor. b) nivelul costurilor. c) competenta retelei. In conditiile in care oferta de servicii este mai mare dedit cererea. ne 23. b) efectele adverse ale interventiei statului in econornie. b) masa profitului ~i cifra de afaceri. b) David Ricardo. 19. 21. calitatea clientilor. b) neajuns calitativ. 1n sinteza. care vor avea diverse rnize pentru intreprindere. d) evolutiile imprevizibile ale obiceiurilor de cumparare. reglementarile pro-ecologice. c) eficienta utilizllrii factorilor de productie. e) toate raspunsurile sunt eorecte. . e) in puncte de marime. Dmtre aceste critern eel rnai important este: a) capacitatea de adaptare. c) erorile de condueere. Din punct de vedere al caracteristicilor servieiilor. • d) cheltuielile de productie ~i comercializare a vacantelor ~i masa profitului. Supermagazinul reprezinta: a) 0 unitate comerciala eu maximum cinei raioane. b) baza materiala specifics. c) profit ~i capital. c) ealitatea resursei umane implicate. nivelul zgomotuIui. 17. e) activitati ale carer rezultate sunt omogene ~i intangibile. d) servieiile turistiee.. d) clienti nemultumi ti. c) 0 unitate comerciala tip discount. b) eererea nesatisfacuta. . se numara: a) cresterea tarifelor. Neindeplinirea unei cerinte referitoare la 0 utilizare pevazutii sau specificata reprezinta: a) non-calitate. Care dintre urmatorii economisti a propus 0 teorie privind schimburile internationale in cadrul careia avantajul comparativ se determina in raport cu productivitatea muncii calculata pe baza pretului intern ~i a pretului extern: a) Adam Smith. b)consumul de energie. e) toate raspunsurile sunt corecte. . c) activitati ale carer rezultate sunt omogene ~1. 25.. oferta turistica este constituita din: a) potentialul turistic naturaJ ~i antropie. e) asigurare a protectiei copiilor. b)inmm. Alegerea unei optiuni in privinta tipului de retea de distributi~ se face in ~et~~ de 0 sc: de eriterii. caJitatea standardelor de evaluare. intre alte aspecte ecologice. pe tot ciclul de viala a produselor: a) degradarea solului. d) costul intermediarilor. .tanglbl~e. 26. 20. c) impaetuI ambiental al deseurilor. respectiv: a) calitatea prestarii serviciilor. b) protejare a unor categorii defavorizate (gravide. e) neconformitate. calitatea serviciului ca rezultat al acestui proces. starea economica a zonei. c) pierderi de mijloace umane ~i materiale. Printre cauzele interne ale crizei intreprinderii se numara: a) preturile rniei ale concurentei. e) toate rasnunsurile sunt corecte. evolutia climei. e) eontaminarea apei. vanduta in Romania. 18. batrani). c) in inches. Performanta ecologica presupune.ACADEMIA DE srunn ECONOMICE COMlal Admitere:Masterat 2010 Facultatea: COMERT . 24. .

c) masei profituIui la cheltuielile de productie ~i comercializare a vacantelor. Logistica din amonte cuprinde: a) cumplirarea (purchasing). 34. Activitatea de alimentatie publica apartine comertului: a) cu servire limitata. In orientlirile actuale privind studiul mlirfurilor se vizeazli: a) cunoasterea temeinica a tehnologiilor de fabricare.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE COMI al . e) transportul in aval. d) cercetarea mlirfurilor pe intreaga traiectorie. Termenul logistica acopera 0 mare diversitate de acceptiuni ~i de domenii. e) cifrei de afaceri la numlirullocurilor de cazare. Productivitatea muncii in domeniul turismului. se determina prin raportarea: . b) comunicatiile. b) cu servire completli. In scopul recunoasterii internationale a certificlirilor militeazli organizatia: a)CRIOC. nu se numara: a) stabilirea obiectivelor. c) stocarea marfurilor in depozite. c)CENELEC. d) decizia. d) INFOTEKA. e) organizarea. 31. e) utilizarea neconventionala a mlirfurilor. 35. b) cifrei de afaceri la numlirul de lucratori. c) cu ridicata. d) cu amanuntul. Facultatea de Contabilitate Informatica de Gestiune ~i . b) cercetarea estetica a mlirfurilor. d) numlirului de lucratori la cifra de afaceri. 32. c) transportul in formule de maxima securitate. 33. b) pregatirea comenzilor.Admitere:Masterat 2010 Facultatea: COMERT 30. e) cash&carry. d) supraambalarea (copacking). e)TRAPEX. a) consumului total de resurse la rezultatele economice obtinute. c) planificarea. Printre factorii de productie dispozitivi utilizati in activitatea intreprinderii. b)EQNet.

.6 } 2 3 4 • 0 0 0 0 5 6 0 0 0 0 0 Modulul de seecializare 0 / »: 10 11 12 13 14 15 16 ~7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 0 0 0 0 0 0 • •• •• • • o· • • • •• • • •• • •• •• • • • •• • ••• ••• 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • b c 0 0 0 0 d 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ..8 9 7 Academia de Studii Economice dln Bucurestl Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: CONTABnITATE ~I INFORMATIcA DE GESTIUNE Cod: CIGl al Codul varianlei { 1 ... Data ... Nr...... 1 2 3 4 a 0 0 0 seri« a II-a Data: 30 iulie 2010 5 6 .............8AREM Seria ......~ ......

din care 20. In cursul exercitiului N. x 4S lei.000 lei. incaseaz1i 2. plateste impozit pe profit 800 lei.400 lei 2. iar restul sunt pl1ititi in numerar in cursul anului. din care aferente muncitorilor direct productivi 10.07. In conditiile utilizi'irii metodei inventarului permanent §i a eontabiliz1irii scontului de decontare la momentul facturarii.CIG1 a1 ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: Contabilitate si Informatica CIG1 a1 de Gestiune 4.000 lei fac obiectul unui contract de leasing financiar.000 lei §i personalului administrativ IS.000 lei. din care 200 lei provin din activitatea de exploatare. 0 cladire. in conditiile utilizi'irii metodei FIFO? (2p. incaseaza I. 31.3S0 lei 1.07. Intri'iri: OS.) 10. achizltioneaza mijloace de transport la un cost total de 60.000 lei §i imobiliz1iriIor utilizate in sectorul administrativ S.) Valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare +700 lei -300 lei + 100 lei -100 lei +300 lei a) o societate comerciala achizitioneaza materiale consumabile pe baza facturii: pre] de cumparare 10.. salarii 2S.800 lei din emisiunea de actiuni.S00 lei din viinzarea produselor finite.12. Care din urmatoarele formule eontabile nu este in concordanta eu explicatia data? (2p. Iesiri: 06.000 lei.30Slei 500 lei a) b) c) d) e) 6. este urmatoarea: 01.07.) a) !.000 lei 1.N. amortizarea utilajului aferenta anului N+3. Situatia stoeurilor de materii prime in eursullunii iulie.80S lei 3.800 lei 401 5121 767 11.000 lei.000 lei.800 lei 3. durata de viata utila 10 ani. Societatea prevede viinzarea utilajului dupa 8 ani.80Slei 302 4426 302 4426 401 11.OOO lei.2S0 lei 1. valoarea reziduala estimata 4. Care este formula contabil1i privind inregistrarea receptiei cladirii la sfllr§itullunii ianuarie N+l? (2p. Societatea comerciala ABC construieste in luna deeembrie exercitiul N. 0 societate comerciala a efectuat urmatoarele tranzactii: incaseaza 20.80S lei 401 11. 2.000 lei.3S0 lei 260 lei d) e) 2. un utilaj. metoda de amortizare liniara.800 lei 3.3S0 lei 1.80S lei 302 4426 401 767 11. 0 societate comerciala achizitioneazape 20. 10. Realizarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 30.OOO lei. precizati formula contabila privind achizitia materialelor consumabile: (2p. 3'0 bue.000 lei 1.000 lei 6811 6811 6811 6811 2813 2813 2813 2813 2813 2133 2.000 lei SOOlei 3.30S lei 10.30S lei SOOlei d) 10.000 lei din viinzarea unui teren. incaseaza dobiinzi §i dividende totale in valoare de 600 lei.) a) b) c) a) b) c) d) e) Valoarea iesirilor 1. se Inregistreaza: (2p.800 lei 1.000 lei 1.S00 lei 1. amortizari 20. acorda un imprumut pe termen lung in valoare de 4. Sold initial 70 bue x 20 lei.0S0 lei 1.000 lei. plateste 1. ciind s-au efectuat cheltuieli cu materii prime in valoare de 10. 30 bue.) . Care este valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare? (2p.000 lei. 80 bue.) S. Constructia este finalizat1i in luna ianuarie N+ 1. b) c) d) e) 2131 301 397 691 Sl21 lOS 408 7814 441 419 2001ei 200 lei 2001ei 2001ei 2001ei Inregistrarea rezervei din reevaluare Achizitie de materii prime conform facturii Anularea unei ajusti'iri pentru deprecierea marfurilor b) Inregistrarea impozitului pe profit lncaserea avansului de la clienti c) 3..400 lei 2.000 lei. la costul de achizitie de 28.' din care aferente imobiliz1irilor direct productive IS.000 lei SOOlei 3.2S0 lei Valoarea stoeului final 800 lei 1.80S lei 9.800 lei 3.805 lei 602 4426 401 11. x 40 lei. scont de decontare S%. 40 bue.800 lei e) 11. Care este valoarea totals a iesirilor §i a stoeului final de materii prime.07.000 lei TEST-GRILA 1. restituie aporturi in numerar S.000 lei pentru achizitia de rnarfuri. TVA 19%. Conform lAS 16 Imobilizari corporale.07. pentru finisare. in regie proprie.000 lei.

dupa implementarea acestuia. provenita din evenimente viitoare.000 lei 10.000 lei 9.800 52. Potrivit lAS 18 Venituri. In cursul lunii a efectuat urmatoarele tranzactii: obtine produse finite la cost de productie 30.000 lei 212 212 e) 65.000 lei 65.800 lei 40.) a) b) c) d) e) o resursa genereze o resursa o resursa genereze o resursa genereze o resursa controlata de entitate.000 lei 20. tranzactia se contabilizeaza astfel: (2p.000 lei 10.000 lei 9.000 lei .000 lei 23. c) d) 55.000 40.000 lei 1.000 lei 1. controlata de entitate. controlata de entitate.000 lei 1.000 lei.000 lei 52.0 societate comerciala detine la 01.000 lei 52.000 lei 0 CIG1 a1 9.000 20.000 lei 1.000 lei 212 7.000 lei - e) 40.000 lei 55.000 lei 10. de la care se asteapta sa beneficii economice in prezent pentru entitate.000 52. provenita din evenimente trecute.000 lei 1. de la care se asteapta sa beneficii economice in prezent pentru entitate.800 lei 52.000 lei 1.800 lei 18.000 3.000 20.000 20.000 lei 23.07.800 18.000 lei 85.800 18. de la care se asteapta sa beneficii economice viitoare pentru entitate.000 lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei c) 40.) a) b) c) d) e) 1. Stocul final de produse finite constatat la inventariere este de 52.000 lei.800 lei 18.000 lei 40.000 lei. provenita din evenimente trecute.000 lei 52. N un stoc initial de produse finite in valoare de 40.000 30.000 lei 23.000 lei 3.000 lei lei lei lei 8. controlata de entitate.000 lei 30.000 lei. TVA 19%. SC ABC vinde un program informatic la pretul de 10. un activ reprezinta: (2p.000 lei 75. provenita din evenimente trecute.000 lei 10.000 lei 23.000 lei 10.000 lei b) 30.800 lei 345 411 711 701 4427 345 701 4427 711 345 711 701 4427 345 711 345 711 30.CIG1 a1 a) b) 10. vinde produse conform facturii in valoare de 20.000 lei 371 371 371 378 378 378 707 708 607 4428 operatic corect inregistratii? 1.000 lei.000 lei 10.000 lei 411 411 472 411 411 d) d) e) 40.000 lei 55.000 lei 55.000 lei 1.) a) 10.) a) 30.000 lei 1.000 lei 10.000 lei 231 212 722 722 231 231 722 231 722 231 10. costul de productie al produselor vandute 18. In conditiile utilizarii metodei inventarului permanent. precizati care sunt formulele contabile aferente tranzactiilor derulate in cursullunii: (2p.000 lei.000 lei 1.000 lei 345 411 711 711 701 4427 345 30. Care din urmatoarele formule contabile exprima (2p.000 lei 1.000 lei 1.000 3. Conform Cadrului general IASB. din care 10% reprezinta servicii de asistenta tehnica asigurata in urmatorii 2 ani. provenita din evenimente prezente.000 3.000 lei 1.000 lei 711 411 345 711 345 411 711 345 711 345 b) c) 10. controlata de entitate.000 lei 1.000 lei 411 701 472 701 472 701 701 704 9.

lei.400 lei 18. costul de productie sau valoarea justa. in viziunea Cadrului general IASB.CIG1a1 II. prevalenta economicului asupra juridicului. amortizabila reprezinta: (2p. 13.) costului.400 lei 70. datoriile.000 lei 11. Informatiile privind elemente: (2p. b) 50.338 lei 60. c) 60. prudenta. neutralitatea. d) costul de productie.000 30.) d) e) activele. CIG1 a1 (2p.538 lei 371 4426 371 e) 60.400 lei b) 401 71. elemente intangibile care: sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii. . elemente tangibile care sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri ~i pot fi utilizate de entitate pe parcursul mai multor perioade. Conform lAS 16 Imobilizari corporale.000 lei. elemente tangibile care: sunt detinute pentru a fi utiIizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii. Pentru 0 societate comerciala se cunosc urmatoarele inforrnatii la 31. de urmatoarele: (2p. Potrivit lAS 16 Imobilizdri corporate. c) costul de achizitie sau valoarea justa. e) 40. prevalenta economieului asupra juridicului.000 lei.000 lei 14. prudenta.) a) 60. reprezentarea fidela. veniturile. in cursu I lunii. comparabilitatea. 0 societate comerciala evalueaza marfurile la pretul de vanzare cu amanuntul. neutralitatea.000 lei. eapitalul propriu.) b) c). activele.) a) b) c) d) e) 37. inteligibilitatea. a) b) C. prevalenta economicului asupra juridicului. Pentru achizitia ~i punerea in functiune a acesteia. integralitatea. reprezentarea fidela. prudenta. cheltuieliIe. d) 10.) pozitia financiara a entitati] eeonomice.000 lei. pretul de vanzare estimat 60.820 lei 371 4426 371 8'1 . 17.000 lei. 1.400 lei 32.000 38. 30%. veniturile. lei. la care se adauga valoarea reziduala. cheltuielile. cheltuieli eu amenajarea amplasamentului 3. veniturile. costului.400 lei 29.zlduala. neutralitatea. costului. e) costul activului. integralitatea.000 41. cheituieli cu promovarea produselor ce vor fi obtinute. relevanta. pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative. onorariile inginerilor care monteaza Iinia 2.) a) 20.400 lei 14.I2. e) costul de achizitie. prudenta.12. prudenta. neutralitatea. se evalueaza fa: a) costul de achizitie. eapitalul propriu.338 lei 71. adaosul comercial practicat.000 lei.200 lei 13. Precizati fonnulele contabile pnvmd achizitia ~I receptia marfurilor: (2p. ~i pot fi utilizate de entitate pe parcursul mai multor perioade.820 lei d) 54. datoriile. astfel: a) (2p. integralitatea. lei.400 lei 16. prevalenta economicului asupra juridicului. activele.000 lei. N: costul marfurilor aflate in stoc 50.200 lei 13. pentru a fi Inchlriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative.000 lei.538 lei 371 4426 371 4426 371 4426 371 401 71.000 lei.000 lei.000 40. fn situatiile financiare la 3 I. din care s-a scazut valoarea re. ~i pot fi utilizate de entitate pe parcursul mai multor perioade.000 lei 11.000 lei.000 lei. Irnobilizarile corporale primite de catre entitate cu titIu gratuit. cheituieIiIe.000 lei. c) 401 378 4428 401 378 4428 401 378 4428 71.260 lei 29. costul de achizitie aIliniei de productie.N. reprezentarea fidela.) 15. datoriiIe. eheltuieli de montaj 5. sunt oferite de urmatoarele 12.338 lei 64. TVA 19%.0 societate comerciala achizitloneaza 0 Iinie de productie. activele.000 lei. 18. neutralitatea. Credibilitatea (fiabilitatea) informatiilor situatiilor financiare este definita. b) valoarea justa. este: (2p.) a) b) c) d) e) reprezentarea fidela. integralitatea. rabat 10%. lei.000 lei 10. 16.200 lei 13. datoriile. Irnobilizarile corporale sunt definite de lAS 16 Imobilizdri corporate. achizitioneaza marfuri conform facturii ~ ~u~rinde: ?~eJ d~ cumparare 60.000 lei 11. stocurile de marfuri sunt prezentate la valoarea: (2p. elemente tangibile care sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri ~i pot fi utilizate de entitate numai pe parcursul unui exercitiu financiar. costuri estimate necesare vilnziirii marfurilor 20. pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative. societatea a efectuat urmatoarele cheltuieIi: pre] de cumparare 30.000 lei.260 lei 16. d) e) elemente tangibile care: sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bun uri sau prestarea de servicii. valoarea a) costul activului sau 0 alta valoare substituibila b) costul activului sau 0 alta valoare substituibila c) costul activului sau 0 alta valoare substituibila d) valoarea reziduala a activului.

) a) intreprinderea a transferat la comparator principalele riscuri ~i avantaje inerente proprietatii. 23. 21. Capacitatea normals de productie a entitatil este de 1.000 lei. pentru ca . pentru reflectarea realitatii economice a acestei operatii.) a) veniturile din activitati ordinare trebuie sa fie evaluate la valoarea justa a elementelor primite sau de primit de intreprindere in nume propriu. . d) nu este probabil ca intreprinderea sa obtina avantaje economice viitoare asociate tranzactiei. venituri din productia de imobilizari corporale 100.. pot sa fie masurate in mod fiabil. care vizeaza operatia. atunci cand rezerva din reevaluare este realizata. in mod normal. in mod direct.000 lei ~i variabile 30. La sIar~itul exercitiului N.000 lei.000 lei. d) In anumite circumstante. Care este valoarea cifrei de afaceri? (2p.000 lei 70. . . Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata in conformitate cu lAS 16 .000 lei. pot sa fie utilizate.• a) in cazul veniturilor in avans. •.000 lei 222.000 lei. vor genera slime impozabile in determinarea beneficiului atunci cand valoarea contabila a activului (datoriei) va fi . . d) transferul rezervelor din reevaluare la rezultatul reportat trece prin contul de profit ~I pierdere. in functie de timpul scurs. .I . in masura in care indeplinesc conditiile generale de constatare a veniturilor. . Care dintre urmatoarele conditii privind contabilizarea veniturilor din activitati ordinare care provin din vanzarea de bunuri nu este In conformitate cu lAS 18 "Veniturile activitatilor ordinare"? (2p. din produsul X. . c) marimea veniturilor activitatilor ordinare poate sa fie masurata in mod fiabil.000 lei. 25.spec!fice . d) pretul de cumparare.000 lei.. in mod obisnuit. . pe proprietar ~i in controlul efectiv al bunurilor cedate.000 lei. e) la inchiderea exercitiului.) . b) 52. c) 47. nu sunt confundabile ~i de bunuri sau servicii produse sau prestate ~i afectate proiectelor . daca aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost. e) 27.) a) onorariile cuvenite arhitectilor. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in conformitate cu lAS 12 "Impozitul asupra rezultatului"? (2p. . venituri din chirii 3. a) reevaluarile trebuie sa fie efectuate cu 0 regularitate suficienta. b) un activ nu poate sa fie reevaluat in mod izolat. in mod obisnuit. ca de exemplu. in conformitate cu lAS 16 "Imobiliziirile corporale"? (2p. lara a face referire la seria de operatii luata in ansamblul sau.000 lei. metoda costului standard sau metoda pretului de vanzare cu amanuntul. 0 societate comerciala prezinta urmatoarele informatii: venituri din vanzarea marfurilor 10. b) intreprinderea nu continua sa fie implicata in gestiune.000 lei.000 lei 252. bunurilor din aceeasi categorie. d) 32. d) costul stocurilor de elemente care. b) diferentele nefavorabile lntre valoarea contabila ~i baza de impozitare a datoriilor sunt considerate deductibile. c) costul stocurilor de elemente care.~~Ioarea conta?da ~a n~ difere semnificativ de cea care ar fi fost determinata prin utilizarea valorii juste la data tnchiderii exercitiului. . pentru care a efectuat urmatoarele cheltuieli: cheltuieli directe 222. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este in conformitate cu lAS 2 "Stocurile"? (2p. 24. stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau lavaloarea lor realizabila neta. c) cheltuielile de amenajare a amplasamentului. variatia stocurilor 5. baza fiscala este egala cu valoarea contabila a veniturilor In avans dlminuata cu valoarea veniturilor ce vor fi impozabile in perioadele urmatoare. recuperatii (decontata).. . Precizati formula contabila de obtinere a produsului X: (2p.) . b) cheltuielile preliminare exploatiirii. . reevaluarea trebuind sa se aplice la ansamblul 20. asa cum aceasta il vizeaza. In rezultatul reportat. daca aceasta din urma este mai midi.000 lei 292.. cheltuieli indirecte 70. atunci cand acestea sunt astfel legate Incat incidenta comerciala nu poate sa fie tnteleasa. Societatea comerciala ABC a fabricat In cursul exercitiului N cantitatea de 600 kg. e) cheltuielile de transport ~i de manipulare initiale. venitul trebuie recunoscut doar in Iimita cheltuieIilor recuperabile.CIG1 a1 19.) a) b) c) d)_ e) 345 345 345 345 345 711 711 711 711 711 276. venituri din lucrari executate ~i servicii prestate 6. • c) un activ de impozit amanat trebuie sa fie contabilizat pentru reportul inainte de pierderi fiscale. diferenta temporara este deductibila.000 lei CIG1 a1 c) cand rezultatul unei tranzactii ce implies prestarea de servicii poate s1l fie estimat In mod fiabil. nu sunt confundabile ~I de bunuri sau servicn produse sau prestate ~i afectate proiectelor specifice trebuie sa fie determinat printr-o identificare distinctii a costurilor lor individuale.000 lei. 26.sa fi~ ~~~erminat prin utilizarea metodei "costul mediu ponderat" sau a metodei "pnmul intrat-primul iesit . venituri din vanzarea produselor finite 8. • c) rezerva din reevaluare cuprinsa in capitalurile proprii poate sa fie transferatii. este necesar sa se aplice criterii de constatare a elementelor separat identificabile ale unei operatii unice.trebuie .. b) tehnicile de evaluare a costului stocurilor.) a) repartizarea cheltuieIilor generale fixe de productie in costurile de transformare este bazatii pe capacitatea normala a instalatiilor de productie.000 lei. 22. .000 lei.. venituri din dobanzi 2.000 lei. asupra carora vor putea sa fie imputate aeestepierderi fiseale.000 kg. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta 0 cornponenta a costului de achizitie.000 lei. b) criteriile de identificarea tranzactiilor sunt aplicate la doua sau mai multe operatii grupate. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este in conformitate cu lAS 18 "Veniturile activitatilor ordinare"? (2p.Jmobilizarile corporale"? (2p. d) daca valoarea contabila a 'unui activ este mai mica dedit baza sa fiscala. e) costurile angajate sau de angajat.) a) 152. din care fixe 40. e) diferentele temporare deductibile impozabil al exercitiilor viitoare. In masura in care nu este probabil sa se dispuna de benefieii impozabile viitoare. . e) frecventa reevaluarii depinde de fluctuatiile valorii juste a imobiliziirilor corporale care au fost reevaluate. e) dobanzile sunt contabilizate..

CIGl al CIGl al 31. b) datoriile eventuale se contabilizeaza dar activele eventuale nu . contabile nu este considerata principala in . d) platile implicate de imobiliziirile achizitionate de la furnizori. d) este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie la activitati de exploatare.) a) dw:ata de utili~te a unei imobiliziiri corporale este definite in functie de utilitatea asteptata de la activul respectiv. se va tine cont de ponderea tuturor rezultatelor posibile cu probabilitajile de realizare a fiecaruia: e) un provizion pentru restructurare este constatat atunci cand intrepri~derea nu este angajata in mod irevocabil in restructurare.potfi contabilizate din motive de prudenta. c) fiabilitatea. lichiditatilor 27. Care dintre urmatoarele afirmatii este conforma cu IAS 37 "Provizioane. e) datoriile eventuale ~i activele eventuale se contabilizeaza capitalurilor proprii. d) profiturile sau pierderile ce provin din scoaterea din functiune sau din cesiunea unei im. Care dintre urmatoarele practici nu reprezinta 0 consecinta a aplicarii postulatului independentei exercitiilor? (2p. b) plati privind achizitia de titluri emise de alte societati. in conformitate eu IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare"? (2p. valoarea contabila a activului se reduce. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adeviiratii in conformitate cu IAS 16 .ti~p a banilor este semnificativ.Jmobilizarile corporale"? (2p. in mod sistematic. valoarea provizionului reprezinta valoarea actualizata a cheltuielilor necesare pentru stingerea obligatiei. 32. .) a) valoarea amortizabila a unei imobiliziiri corporale trebuie sa fie repartizata. 34. a) dator!!le eventuale ~i activele . e) pe masura ce avantajele economice relative la un activ sunt consumate. fiira sa afecteze tabloul fluxurilor de trezorerie.) " a) b) c) d) e) ac~ve des~nate sa fie v~dut~ sau con~umate in cadrul ciclului de exploatare al tntreprlndenl. c) este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie la activitati de investitii. act~ve des!mate ~ fi reahzate . exceptand situatia in care in exercitiul respectiv rezultatul contabil al societatii este 0 pierdere. m mod esential.) a) plati implicate de acordarea unor imprumuturilor catre terti. de investitii ~i de finantare. fie la finanjare.eciirui exe~:ij!u trebuie sa afecteze contul de profit ~i pierdere. pentru a reflecta acest consum. b) utilizarea conturilor de regularizare.e~entuale se contabilizeazii ~i se prezinta distinct in bilant. fie la exploatare.) a) valoarea provizionului trebuie sii reprezinte cea mai buna estimare a costurilor necesare stingerii obligatiei actuale la data bilantului. Car~ dintre urmatoarele afirmatii nu este conforma cu lAS 37 "Provizioane. datorii eventuale ~i active 28. d) relevanta.Jmobilizarile corporale"? (2p. active detinute. b) cheltui~la privind _arnortiziirile fi.) datorii eventuale ~i active . b) acolo unde ef~ctul valorii . dar ele fac obiectul informiirii in anexa. eventuale"? (2p. 29. c) cheltuiala privind amortizarile fiecarui exercitiu trebuie sa afecteze contul de profit ~i pierdere. c) plati privind rarnbursarea de imprumuturi obligatare. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata in conformitate cu lAS 16 . d) necesitatea calcului amortiziirilor ~i provizioanelor la sfarsitul fieciirui exercitiu. e) estimarea duratei de utilitate a unei imobiliziiri corporale este 0 activitaji de activitati de generate de problema de judecata profesionala. exceptand situapa in care ea este rncorporabila In valoarea contabila a unui alt activ. e) este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie separat de fluxurile de trezorerie activitatile de exploatare. pentru a fi tranzacjionate. act!ve destinate a fi realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului. Care dintre urmatoarele fluxuri nu sunt aferente activitatilor de investitii. el neputand fi bazat pe date fizice. . In conformitate cu lAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie". c) se vor inregistra la provizioane doar acele obligatii generate de evenimente viitoare care sunt independente de actiunile viitoare ale intreprinderii. efectul variatiilor cursurilor ~i echivalentelor de lichiditati detinute sau datorate: (2p. c) datoriile ev~~tuale ~i active~e eventuale se contabilizeaza dar in bilant se prezinta diferenta dintre totalul datoriilor eventuale ~l totalul activelor evenniale: d) datoriile eventuale ~i activele eventuale nu trebuie contabilizate.) a) practicarea unei contabllitati de angajarnente. 33. pe durata sa de utilitate. b) este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie fie la activitati de investitii. Care dintre urmatoarele eategorii nu reprezinta active eurente.mtr-o perioada ce depaseste 12 luni dupa inchiderea exercitiului. eventuale"? (2p. e) interzicerea mentionarii in anexa a cheltuielilor ~i veniturilor privind exercitiile anterioare.) a) importanta relativa. in cazul unei lntreprinderi industriale: (2p. e) comparabilitatea. e) incasari care decurg din vanzarea de imobilizari corporale. .30.obiliziir! corporale trebuie sa fie determinate ca diferenta lntre veniturile nete din vanzarea activelor ~l valoarea contabila a activului.) a) este prezentat doar in note. active care fac parte din categoria lichiditatilor ~i echivalentelor de Iichiditaji. c) durata de utilitate a unui activ poate sa fie mai scurta dedit viata sa economics: d) cal~ulul amortizarii se face totdeauna tinand cont de anii de utilizare. ~i se prezinta distinct in situatia variatiei 35. c) contabilizarea unor evenimente posterioare iJ1chideriiexercijiului dar anterioare inchiderii conturilor. b) inteligibilitatea. b) metoda de arnortizare trebuie sii reflecte ritrnul ~i modul in care sunt consumate avantajele economice viitoare ca urmare a utilizarii activului. d) daca provizionul ce trebuie estimat implicii 0 gama larga de elemente. Care dintre urmatoarele caracteristici ale informatiilor confonnitate cu cadrul conceptual international? (2p.

Facultatea de Economie .

.IL . 1 2 3 4 5 6 a 0 0 0 0 b 0 0 0 0 0 IP.. I~ ~ Codul variantei ( 1 ..~ . ~ .JfJ. 0 26 0 27 0 28 0 29 0 30 0 31 32 0 33 0 34 0 35 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 :.6 ) 2 3. 7 8 9 Academia de Studii Economice ~~ ~'......BAREM Sena.~'A ..... JetL (~ ..12_ j~- din Bucuresti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: ECONOMIE Cod: ECON1 a1 ~~ ~~ ~~ j~ .. ~7 18 19 20 21 0 22 0 23 0 24 0 25 ..~ n 10 11 12 13 14 15 16.. •• •• • • o· o· •• • • • •• • •• •• • •• •• • • • •• • o • 0 0 0 0 0 0 0 0 • • c d 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .. ~~ ~~ I~ j&Q _!![(t ~. '0 ata ..:>: ...~~ 4 5 6 • 0 0 0 0 0 jf2_ Modulul de specializare !~ ~~ lc!!~ o o o o o ~'IL j~ I~ '.1~ ~ lJ~ Seria a II-a Data: 30 iulie 2010 ~~ U~ . Nr...

ACADEMIA ADMITERE

DE STUDII ECONOMICE MASTERAT 2010

ECONI

al

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2010 7. Afirmatia eii "rata anualizatil a inflatiei in Romania este (2p): a) un enun] pozitiv; b) un enun] normativ; c) un enunt nedemonstrabil; d) 0 ipoteza; e) concluzia unui model matematic. Principiul randamentelor descrescatoare a) reducerea productiei; b) reducerea productivitatii marginale; c) reducerea productivitatii medii; d) reducerea costului mediu; e) reducerea costului marginal. ale factorilor

ECONI al

TEST-GRILA
1.

in luna mai 2010 a fost de 4,9%"

0 variabilii economicii poate fi (2p):
a) b) c) d) e) intotdeauna exogena; intotdeauna endogena; exogenii sau endogena, in functie de context; numai dependenta de altele; nici 0 varianta nu este corecta, a resurselor este (2p):

8.

de productie

se refera la (2p):

2.

Caracteristica principalii a) abundenta; b) calitatea; c) raritatea; d) utilitatea; e) finalitatea.

9. in lnteriorul frontierei

3.

Cftnd economia realizeazii comblnatii de productle aflate posibilitiitilor de producrle (2p): a) resursele sunt folosite eficient; b) productia este inferioarii nivelului din perioada de referinta; c) productia este superioara nivelului din perioada de referinta; d) resursele sunt utilizate ineficient si/sau incomplet; e) nevoile economice sunt satisfacute integral. Un a) b) c) d) e)

Nu reprezinta triisilturil a piete! cu concurenta monopolisticii a) diferentierea bunurilor; b) atomicitatea cererii ~i a ofertei; c) fiecare producator poate influenta plata; d) marcile firmelor sunt individualizate; e) posibilitati multiple de alegere pentru consumatori.

(2p):

10.

4.

bun economic (2p): nu este un bun "rar"; este produs in exclusivitate de catre firme; nu poate face obiectul tranzactiilor in natura; are pretul strict pozitiv; este oferit intr-o cantitate mai mare decat cantitatea ceruta la orice nivel al pretului, indicii un cost de oportunitate (2p):

Nu reprezintii triisilturii a pietei cu eoneurenta de tip oligopol (2p): a) putini ofertanti cu forta economics ridicata; b) fiecare producator poate influenta conditiile pietei; c) nurnerosi cumparatori cu forta economics redusa; d) putini curnparatori cu forta economica ridicata; e) atomicitatea cererii. Pe a) b) c) d) e) plata de monopol (2p): pretul este controlat de consumator; pretul este stabilit de cerere ~i oferta; pretul pietei determina intotdeauna obtinerea de profit; exista un singur producator ~i un singur consumator; oferta este controlata de mai multi producatori,

11.

5.

Forma generalii a curbei posibilitiitilor de productie a) crescator; b) descrescator; c) constant; d) crescator panii la un punct, apoi descrescator; e) descrescator pana la un punct, apoi crescator, 0 afirmatie normativii exprimii (2p): a) ceea ce se intampla in general in economie; " b) ceea ce ar trebui sa se intiimple in economie; c) 0 situatie favorabila din economie; d) 0 stare de fapt in economie; e) 0 situatie de dezechilibru in care se afla economia.

12.

6.

Monopolul natural reprezintii 0 situatie (2p): a) specifica extractiei de resurse naturale; b) ce constituie doar un model teoretic; c) in care un producator of em pe piatii un bun la un cost mediu superior altor producatori; d) in care un producator beneficiaza de efectele economiilor de scara; e) in care producatorul nu obtine profit.

ACADEMIA ADMITERE 13.

DE STUDII ECONOMICE MASTERAT 2010

ECONI

al

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2010

ECONI al

Un monopolist ~i maxlmizeaza profitulla nivelul (2p): a) pragului de rentabilitate; b) egalitatii dintre prima derivata a venitului total ~i prima derivata a costului total; c) egalitatii dintre a doua derivata a costului total ~i a doua derivate a venitului total; d) egalitatii dintre pre] ~i venitul marginal; e) egalitatii dintre pret ~i costul marginal. Produsul intern brut efectiv este mai mare deelit eel potential. a) inflatia se reduce; b) se manifesta tendinte de deflatie; .c) se manifests tendinte de dezinflatie; d) rata somajului este mai mare decat rata naturale a somajului; e) rata somajului este mai mica dedit rata naturals a somajului, in aceste conditii (2p):

19.

Legea lui a) relatia b) relatia c) relatia d) relatia e) relatia

Okun exprimii pozitiva dintre pozitivadintre negativa dintre negativa dintre negativa dintre

(2p): soma] ~i produsui intern brut; inflatie ~i produsul intern brut; soma] ~i produsul intern brut; inflatie ~i produsul intern brut; soma] ~i dinamica preturilor, atunci (2p):

14.

20.

Dacii se anticipeazii cresterea Intr-un ritm mai rapid a preturilor, a) consumul prezent creste; b) consumatorii apeleaza lntr-o mai mica masura la credite; c) populatia economisestemai mult; d) producatorii actioneaza intr-un mediu de afaceri stabiI; e) viteza de circulatie a banilor ramane constanta, Procesui de incetinire a) deflatie; b) dezinflatie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere. a eresterii nivelului general al pretnrilor

15.

Raportul intre PIB in termeni nominali ~i acelasi PIB in termeni reali exprima a) cresterea reala a productiei; b) evolutia preturilor bunurilor finale, reprezentata de deflatorul PIB; c) caracterul extensiv sau intensiv al cresterii economice; d) indicele de crestere al venitului national; e) dinamica exportului net.

(2p):

21.

se numeste (2p):

16.

0 persoanii care tocmai a absolvit facultatea ~i nu sl-a giisit inca un loc d'e muncii face parte din urmiitoarea categorie de soma] (2p): a) voluntar; b) frictional; c) structural; d) tehnologic; e) de discontinuitate, Somajul se ref em la (2p): . a) un dezechilibru economic, cererea de munca fiind mai mare dedit oferta; b) un deficit de focta de muncii; c) 0 stare pozitiva a economiei; d) lipsa locurilor de munca pentru 0 parte din populatia activa disponibila; e) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacii solicitantii au sau nu un loc de munca, Care din urmiitoarele elemente nu reprezintii un cost asociat procesului a) vicierea corelatiilor intre preturile relative; b) amplificarea incertitudinii ~i riscului In economie; c) Incurajarea investitiilor productive; d) accentuarea fluctuatiilor cursurilor valutare; e) redistribuirea arbitrara a veniturilor. inflationist? (2p)

22.

«Triunghiul de aur» al adoptiirii (2p): a) Iiberalizarea; b) stabilizarea; c) privatizarea; d) protectionismul; e) restructurarea.

principiilor

Consensului

de la Washington

nu cuprinde

17.

23.

Nu poate fi considerat un efect negativ al globaliziirii a) fragmentarea ~i slabirea coeziuniisociale; b) cresterea inegalitatilor pe plan intern ~i intre tari; c) multiplicarea crizelor economice ~i financiare; d) cresterea cooperarii la nivel international; e) cresterea decalajelor intre tiiri.

(2p):

18.

24.

Nu reprezintii un element pe care s-a fundamentat succesul economic din Asia de Sud Est (2p): a) stabilitatea macroeconomica; b) ratele ridicate de economisire; c) investitiile ridicate In tehnologie avansata; d) reducerea cheltuielilor pentru investitii In educatie; e) stabilitatea politica ~i sociala,

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2010 25. Conform (2p): a) b) c) d) e) 26. lui Stiglitz, principalul factor declansator

ECON1 a1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2010 30. Un monopolist are costul marginal

ECON1 a1

al crizei din Asia de Sud E t 'Ii t s a os

em. = 3'Q,

unde Cmg este costul marginal,

iar Q este

investitiile directe putin volatile; cursul de schimb stabil; Iiberalizarea pietei de capital; ratele ridicate de economisire: investitiile ridicate in tehnologie avansata, provocare pentru decidentfl de politici 31.

productia. Monopolistul se confrunta cu 0 cerere data de relatia P = 20 - Q, unde Peste pretul, in scopul maximiziirii profitului, productla trebuie sa fie (2p): a) b) c) d) e) 3; 5; 4; 10; 20.

Dupa eliminarea rafionalizarii, prima mare economice din tarile in tranzltle a fost (2p): a) capitalizarea ridicata a intreprinderilor; b) implementarea unor tehnologii perfo~ante' c) ponderea ridicata a sectorului serviciilor: ' d) mentinerea sub control a inflatiei; , e) cresterea rapida a productivitatii muncii.

o firma produce cu urmatoarea functie a costurilor: CT=15 + 10Q+15Q2. Se consldera ca firma se afla in situatia de oligopol, avand 0 functie a cererii: P=110-10Q. Nivelul produenei care maximizeaza profitul ,i pretul la care va fi vandut produsul, sunt (2p):
a) b) c) d) e) 2 unitati 3 unitati 4 unitati 5 unitiiti 6 unitati si, respectiv, sl, respectiv, si, respectiv, si, respectiv, si, respectiv, 90 u.m.; 80 u.m.; 70 u.m.; 60 u.m.; 50 u.m.

27.

Conform I~i .S!i~litz, indic~le "mizeriei" reprezinta a) rata saraclel ~I rata somajului; b) rata saraciei ~i rata inflatiei; c) rata inflatiei ~i rata abandonului scolar; d) rata somajului si rata abandonului scolar; e) rata somaiului ~i rata inflatiei.

suma dintre (2p): 32.

Exportul este mai mic decat importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut. Dacii investifiile brute reprezinta 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental10% din produsul intern brut, atunci consumul populatlei este de (2p): a) b) c) d) e) 25% 35% 70% 75% 90% din produsul din produsul din produsul din produsul din produsul intern brut; intern brut; intern brut; intern brut; intern brut. TI-T2, de doua ori,

28.

~ ec~nomie poate ~roduce 100 unitafi din bunul X ~i 5 din Y sau 80 unitati din bunul X 7 dm Y. in cazulm care cost~1 de oportunitate al produetlei de bunuri Y (in raport cu bunul X) e.ste crescator, care dmtre urmatoarele eombinatli de bunuri X ~i Y nu po t fi un punct situat pe curba posibilitatilor de produetie pentru economia respectiva? (2 a) e I a) 94 X ~i6 Y; .P b) 89X ~i 6 Y; c) 93 X ~i 6 Y; d) 92X~i6Y; e) 91 X ~i 6 Y.
~I

33.

29.

Se considerii funetia de produetle Y = 8 . KO.s • LO.' ' unde Y es t e pro d ucpa, K reprezmta t' .• . I I. capita u , iar L este forta de munca. Randamentele factorilor sunt (2p)' . a) crescatoare atat pentru K, cat ~i pentru L; . b) constante atat pentru K, cat ~i pentru L; c) descresciltoare atat pentru K, cat §i pentru L; d) crescatoare pentru K ~i descrescatoare pentru L; e) descrescatoare pentru K §i crescatoare pentru 1.

Dacii in perioada To-T" preturrle au crescut de 3 ori, iar in perioada atunci rata inflatiei in Tl fata de To este de (2p): a) 100%; b) 200%; c) 300%; d) 500%; e) 600%.

34.

Consumu! personal de bunuri ~i servicli este 100 miliarde u.m., consumul de stat de bun uri ~i servicii 40 miliarde u.m., investifiile brute 30 miliarde u.m., consumul de capital fix 10 miliarde u.m., exportul 6miliarde u.m, iar importul 4miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net ,i investitiile nete sunt, in miliarde a) 176; b) 174; c) 176; d) 172; e) 176; u.m. 166; 164; 164; 162; 166; (2p): 10; 10; 20; 20; 20.

ACADEMIA DE STUDll ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2010 35.

ECON1 a1

Importul de bunuri ~i servicii depinde de produsul intern brut conform relatiei 1M ee 100+0,I·Y, unde 1M reprezintii importul de bunuri ~i servicii, iar Y, produsul intern brut. Dacii exportul net de bun uri ~i servicii este 100, iar produsul intern brut, 300, atunci exportul de bunuri ~i servicii este (2p): a) 0; b) 80; c) 70; . d) 230; e) 40.

Facultatea de Economie Agroalimentara ~i a Mediului

t. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 a 0 0 0 0 0 0 0 2.. l..._ 5 3 4 6 • 0 0 0 0 0 2.... Modu!u! de specializare l..•.e_ 2. 1.{).... Sma a II-a Data: 30 iulie 2010 L_A l.6 ) 2 1.e.....R l_i.1 2:.....AREM Seria . i.. Data..._ 7..2...e_ l..... ~ 2.. -e._e L...._ 7.E!...e.e.£_ o o o o o i.Q..._f_ '2.. p 7.e..._ 2....~ L..£ Cod:EAMl al lp 2..•.._e_ 1..e_ 2. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • •• • • • •0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • ...i>_ 2..._12_ 7. L....... '.p Codu!variantei ( 1 .•••.._p_ 7.._ Academia de Studii Economice dinBucur~ti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: ECONOMIE AGROALIMENTARA MEDIULUI ~I A Lp 2.. 13 14 15 16 ~7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 • • •• •• • •• •• •• 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 •• • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b c d e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0...•••••• Nr.._e_ 2....e.

Alimentele uzuale: (2p) ale consumatorilor este similara in biotopuri relativ uniforme 1. instituita de ciitre suveranul creator. constituie: a) piramida inversa de biotop b) c) d) e) piramida piramida piramida piramida eltoniana eltoniana eltoniana ecologica energetid! numerica a biomaselor prelungesc durata de viala a produselor perisabile.2. Industriile TEST-GRILA. realizeaza transferul materiilor prime §i produselor intermediare pe ansamblul filierei agroalimentare. adoptare a unei marci vizeaza: proprietatea mardi calitatea marcii aIegerea numelui de mardi.7. corespund. combina produsele obtine calitate. . 3. contribuie la standardizarea produselor oferite consumatorilor intermediari de marketing. un consum strict sezonier lor prin standardele calitative ridicate pe care Ie poseda au calita\i organoleptice a) 1.3 b) c) d) e) 4. 4. faciliteaza logistica la nivelul verigilor pentru a 2. faciliteaza activitatile desfasurate in gospodarii sunt comode in manipulare au. "Foarte inteleapta dispunerea vietuitoarelor. transforms produsele neconsumabile in produse consumabile transforma produsele neconsumabile in produse consumabile. sunt folosite in scopul promovarii 5. 2. Deciziile de 1. este eel mai cunoscut de consumatorii finaIi are pretul de vanzare cu amanuntul eel mai mare detine eea mai mare pondere in cifra de afaceri genereaza 0 cifra de afaceri constants ce permite sezoniere ale incasarilor realizate este un "produs de viitor" (2p) acoperirea costurilor fixe §i corectarea .6.6. rn conceptia atunci cand: a) b) c) d) e) in realitate (2p) consumatorul consumatorul consumatorul cumpara §i utilizeaza produsul apreciaza favorabil produsul cunoaste produsul §i il achizitioneaza in conditiile in care acesta Ii satisface 3.ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: DIN BUCURE~TI EAM1 a1 ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE DIN BUCURE~TI EAMla1 Economie Agroalimentara . dupa care acestea tind catre scopuri comune §i functii reciproce". adesea. repsectiv variatia temperaturii accesibilitatea sarurilor fotosintetizatoare de calciu 11. cu cat devin mai variate conditiile nivelul biocenozei se inregistreaza una dintre urmatoarele modificari: a) b) c) d) e) creste numarul creste numarul scade numarul creste numarul structura speciilor aflate pe nivele trofice superioare de specii de specii de indivizi al fieciirei specii biocenozelor formate cu structura de existenta dintr-un biotop. conditioneaza produsele intermediare facilizeaza conditionarea §i ambalarea materiilor prime perisabile. transforma produsele combina produsele neconsumabile pentru a obtine in produse consumabile avantaje suplimentare. 5. 5. standardizarea marcii conditionarea marcii oportunitatea extinderii mardi . 6. 10. realizeaza inovatii prelungesc durata de viata a produselor perisabile. permit asigurarea mentinerii sanatatii §i stocare 4. Reprezentarea grafica intr-un sistem de axe rectangulare. combina produsele pentru a obtine calitate. esential.. prin utlizarea unei surse de energie organice pomind de la substante anorganice sunt: a) camivorele marl bacterii §i alte organisme zooplanctonul oeeanic producatorii producatorii primari secundari inferioare 8. conditioneaza produsele finite. iar (zp) b) c) d) e) nebiologica. asteptarilor rationale 2. conditia pentru a) relatia de prada-pradator b) c) d) e) 6. rnlacurile a) b) c) d) e) segregarea ecologica coevolutia relatia gazda-parazit apropierea filogenetica eutrofe (de dlmpie. au capacitatea de a produce (2p) substants Admitere: Masterat 2010 Facultatea: Economie Agroalimentara fi a Mediului de transformare a produselor (materiilor prime) agricole indeplinesc urmatoarele functii: 1. reprezinta definitia formulate de Von Linne pentru: (2p) a) ecosistemul natural b) c) d) e) economia naturii structura troficii nisa ecologica sinuzie ca doua specii sa existe intr-o ni§a ecologica este: (2p) 4. variatiilor din Delta Dunarii).8 liderul este produsul care: (2p) identificabile 7.i a Mediului 7. pe abscisa numarul de indivizi. 8. Coform legii lui Gause. Organismele b) c) d) e) superioare ale filierei agroalimentare.5. (2p) a) in care pe ordonata se noteaza nivele trofice. (2p) la asteptarile consumatorul se informeaza in legatura cu produsul §i il achizitioneaza de pe piata gradul de satisfactie aI consurnatorului este amt de mare indlt va achizitiona produsul in orice conditii de pe piata 9.6 5.8 6. alimentul este un "potential de satisfactie" care se rransforma care. permit realizarea unor economii banesti 3. de succesiunea prezenta repartitia oxigenului urmareste: metalelor grele (2p) schimbarils produse variatia pH-ului zi-noapte plantelor in concetratia de celeIalte produse distributia luminii. Conform principiilor biocenotice.7 3. rn interiorul a) b) c) d) e) unei game de produse. 6.

Pe plan mondial.2.8 lB.3. 7. Decizia privind structura de conditionare ajutatoare concurenta are ramura: (2p) 13. in principal. in : (2p) 20. posibilitatea refolosirii ambalajului §i multifuncjionalitatea ambalajului 17.8 4. posibilitatea innoirii a) 1. armonizarea componentelor ambaIajului 5. Nu reprezintli un asemenea S: a) slinatatea b) stilul c) securitatea a) b) c) d) e) . formularea conceptului de ambalare 2. Structura de productie are 0 incarcatura decizionalli deosebita a) impactului asupra economiei exploatatiei agricole b) efectuarii lucrarilor agricoJe in perioada optima c) modernizarii tehnologiilor de productie d) alocarii rationale a factorilor de productie e) modului in care este utilizat capitalul de exploatare fix 22.i patru S pe ea~e trebuie sa-i satisfadl orice aliment consumat calitativa a produsului alimentar. Caracterul a) b) c) d) e) societatile comerciale agricole exploatatiile familiale unitatile de tip asociativ societatile cu raspundere asociatiile de marketing limitata 14.6 5. nu reprezinta a) calitatea sanitara b) calitatea organolepticli c) calitatea reglementatli rn 0 calitatea unui aliment calitate partiala: reprezinta sinteza (2p) "calitajilor partiale" 21. a) b) c) d) e) 1.5 2.7.5. intre care nu includem: (2p) a) b) c) elaborarea §i fundamentarea (2p) unui d) e) ambalaje ambalaje ambalaje ambalaje ambalaje standardizate dit mai ieftine cu atractie vizuala pentru inofensive pentru mediu comode in utilizare pentru 0 cumparator consumator 12.B calitatii 1. ale acestuia..8 2. acest context. 8.: alegerea unui sistem adeevat de sigilare a ambalajului 4.6 4.5 2.6 4. 4.4. cercetarile in materia de inovatie a ambalajelor pentru produsele alimentare vizeaza serie de obiective priori tare.3. diversificarea are printre avantaje: (2p) a) omogenitatea procesului de productie b) calificarea fortei de muncli c) utilizarea eficienta a capitalului de exploatare fix §i circulant d) atenuarea caracterului sezonier al productiei agricole e) apropierea conditiilor de munca de eele din industrie la realizarea veniturilor 0 B. formei materialelor.7 6.6 6. Crearea unui ambalaj pentru produsele alimentare presupune ansamblu de decizii referitoare. 2. culorii ambalajului 3.7. 5.6. Printre principal: indicatorii (2p) cheltuielile de productie cifra de afaceri productia medie productia totala structura modului de folosintli a terenului datoritli: (2p) d) e) calitatea ecologica calitatea comerciala exprimli in mod sintetic plurivalenta (2p) directi care redau imaginea profilului unei exploatatii agricole se regllsesc. prioritar. DIN BUCURE~TI EAMlal ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 ' Facultatea: service-ul satisfactia DIN BUCURE~TI EAMla1 Economie Agroalimentarii fi a Mediului verticala 1.4 2.7.5.7.4 b) c) d) e) 2.in 15 .7 5.2. 0 contributie importanta a) complementarli b) de baza (finalli) c) d) e) produselor alimentare se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor metode: 19. testarea ambalajului 6. Cuantificarea (2p) de productie are rol in ceea ce priveste: (2p) punctajului coeficientului mediu de caIitate pretului mediu al produsului de laborator organoleptice eoeficientului de calitate mediu generalizat fizico-chimice §i tehnologice biologice §i eomerciale a) b) c) d) e) concentrarea unor factori de productie la unitatea de suprafata recurgerea la metode modeme de obtinere a produselor agricole utilizarea eficienta a potentialitatolor exploatajiei agricole trendul productiei agricole promovarea personalului complex al structurii de productie se regaseste. Din punctul de vedere al consumatorului. alegerea marimii.8 a marcii in filiera produsului Economie Agroalimentara ~i a Mediului multimarcile integrarea a) b) c) d) e) 16. Ce. 6. 3.4. standardizarea ambalajului 7.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: 7.3. 8. Ca forma a structurii de productie. la: 1.6.

ind cererea de produse a) preturila produselor autohtone b) c) d) e) agroalimentare determine informatii §i cele provenind din import cu activitate utile cu privire 34. Principalele trlislituri generale ale capitaluluii natural. Abordarile privind dezvoltarea spiritului a) elementele de ordin motivational b) dimensiunea intreprinderii c) d) e) au in vedere: (2p) a) b) mediul ca bun public §i sistem sistemul economic relatiile dintre biotop §i biocenoza aflat in stransa interdependenta cu structura organizatorica manageriala a intreprinderii statutul social al intreprinziitorului starea economica a intreprinderii agroalimentare c) d) e) la: (2p) fluxurile materiale §i energetice de la nivelul ecositemului capacitatea de autoreglare a capitalului natural rolul populatiilor in generarea de resurse naturale forme de externalitati de mediu sunt: (2p) 27. sunt: 0 30. Majoritatea functiilor . Relatia "economie-mediu" a) sunt incluse in aceasta ramura in functie de: (2p) b) c) agroalimentare d) e) 33. prezinta ca sistem. respectiv 0 componenetele nonspecializere specializare . Particuiarit1Wle a) b) c) d) e) intreprinderilor mediul este un sistem viu §i deschis domeniul de activitate §i sistemul de relatii cu diversi agenti economici tipul de management practicat gradul de diversificare a structurii sortimentale organizarea structurala nivelul de intensivitate de productie a intreprinderilor al activitatii de productle de seful intreprinderii in cazul sistemului: (2p) dinamica mediului este data de fluxurile endogene §i exogene.ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: DIN BUCURE$TI EAM1a1 Economie Agroallmentara ~i a Mediului din industria alimentara sunt determinate de: (2p) ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Facultatea: DIN BUCURE$TI EAM1a1 Economie Agroalimentara §i a Mediului de substanta. Economia de urmatoarele elemente: 25. capitalul natural este un sistem continuu §i neanticipativ capitalul natural este un sistem cu 0 dinamica de tip linear 24. fazele succesionale ale acestuia stocurile de mediu implicate in mentinerea echilibrului ecologic infrastruetura Institutionala implicata in gestionarea relatiei mediu-economie suportul informational suportul mediului oferit de mediu potentialitatile procesului de obtinere a produselor metodele de management practicate intreprinzator pentru fundamentarea deciziei de mediu pentru asigurarea inputurilor sistemului (2p) pe autoreproductie. a) cooperatist b) industrial c) capitalist d) mixt e) artizanal sunt indeplinite 31. Dupa directie. economic are ca obiect de studiu: bazat 26. b) caracterul exclusiv regenerabil al resurselor fumizate de capitalul natural c) d) e) relatiile dintre componentele capitalului natural sunt de tip probabilistic capitalul natural se structureaza pe principiul specializarii perfecta substituibilitate dintre capitalul este caracterizata natural §i capitalul antropic (2p) dependente de 32. Principalele a) b) c) d) e) rezultatele de productie ale intreprinderilor gradul in care este ocupata forta de munca sirnilara agroalimentare externalitati externalitati economii externalitati tehnologice pozitive externalitati reversibile de productie personale are ca principale directii de dezvoltare: (2p) dinamica ecosistemelor ecologice apartinand regionale la modelul §i existenta unor tehnologii de diversificare a procesarh punerea in valoare a unor factori de productie in cazul urmatoarelor produselor 28. Studiile pri:. ca factor de productie vital.lntreprinderile din industria alimentara a) tipul de productie practicat b) c) d) e) raportul dintre munca §i capital felul produsului final obtinut ansamblul efectelor induse de "mesajul" material al economiei catre mediu. Comunicarea este intalnita a) coordonare b) de productie c) comerciala d) organizare e) controlevaluare functii ale managementului: (2p) 35. a) informalli comunicarea poate fi: (2p) e) dezvoltarii durabile evaluarea posibilitatilor §i stabilirea de substituire a capitalului cu eel antropic b) ascendenta c) formals d) operationala e) scrisa trasaturi specifice capitalului ale capitalului natural nu natural. Principalele a) (2p) universal valabila. sunt: (2p) a) capitalul natural este un sistem viu §i deschis . Economia a) b) c) d) mediului fundamentarea capacitatii de suport a capitalului natural identifiacrea relatiior structurale §i functionale ce caracterizeaza capitalulului natuaral fundamentarea posibilitatilor globale fundamentarea tranzitiei de de integrare la aetualul limitelor a capitalului model de natural in retelele dezvoltare econornico-sociala natural 29. informatie §i energie 23.

Facultatea de Finante. Asigurart. Banci ~i Burse de Valeri .

0 0 0 0 0 '0 •. a 1 2 ~p. • o o o o b o c o o o o o o o 3 4 Stria I Data: 30 iulie 2010 ~o 5 6 7 8 9 o • o o o o o o • d o 0 0 •• o o o 0 0 o o e f~~' I i I ! i i Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: FINAN'fE.Seria.0 16 ~7 Codul variantei ( 1 .-to /)05 j~ .••Data ••••••••••••••• • •••••' Nr.J1p 2p 2p \'21L • 0 0 0 00 28 29 30 31 32 33 34 'ip 35 • • o • o o o o oo• o•o •oo oo ooo o •• oooo • oo•oo ooo•o o•ooo oo •oooo o •0 00 • o o o o o o o o • o o o o '.~. ASIGURARI. •••' ••~ ••. o 0 o • o o ~~_ <{'. 10 11 12 Cod:FIN1al 13 14 15 o o o o • 0 • • o • • • o • o o o o o o o o o o o o o o o 0'. DEVALORI BANel $1 BURSE 12/".6 ) 2 • o • o• oo o 0 o o· o o o • o 3 4 Jp 5 6 o o o o o 18 19 20 21 220 23 24 25 26 27 o o o o Modulul de specializare o o o o .

e.m. b. e. e=1. d. e. 150%. 2p. PIB2009=2000 u. stimd ca: CP2009=1000 u. e=O. Raportul dintre efectele obtinute !iii eforturile (financiare) corespunzatoare. 0%. e=0. sunt fara contraprestatie irnediata !iii nu sunt rambursabile. 2p.m. Un credit bugetar acordat consumatorilor. a. disponibil economice al a 3. 7. c. Determinati elasticitatea cheltuielilor publice(CP) in raport cu produsul intern brut (PIB): Tn perioada 2009-2010. a.. Veniturile atrase la bugetul public in urma irnplementarii respectivelor programe. constilnd in bunurile publice furnizate prin intermediul bugetului public. CP201O=750 u. CP201O=1500. Un impozit progresiv caredepinde de venitul contribuabililor. d. Impozitarea pe capltatie. Prin impozite se asigura realocarea fondurilor de resurse financiare publice. e. d.5. Cele provenite din emisiunea rnonetara a Bancii Centrale. e=1. c. 2p. c.ACADEMIA DE STUDrr ECONOMICE DIN BUCURE.. c. Maximizarea profiturilor societatilor comerciale. Raportul dintre rezultatele efectiv obtinute !iii cele prevazute: c. 50%. Maximizarea raportului dintre costurile aferente !iii rezultatele obtinute. c. Un impozit pe venitul persoanelor fizice. lmprumuturile de stat au caracter obligatoriu.5. . Prin ce se deosebesc imprumuturile de stat de impozite ca !iii rnodalitati de finantare a cheltuielilor publice: 2p. b. b.m. b. 0 forma de cheltuiala a statului conform clasiftcatiei cheltuielilor publice. a. Impozitarea progresiva pe transe de venit a tuturor veniturilor cumulate realizate de 0 persoana fizica. Impozitele presupun contraprestatie directa !iii imediata. d. PIB201O=2500 u. Banci si Burse de Valori FIN1 FIN1 a1 5. e.iTI Admitere: Masterat 2010 Facultatea: Finante. 100%. b. Impozitarea cifrei de afaceri neta. Cele provenite din imprumuturile contractate dela Banca Mondiala: d. Impunerea diferentiata pentru fiecare categorie de venit. Resursele financiare ale asiqurarilor socia Ie de stat sunt: 2p. 6. e=2.m. Impozitarea separata a veniturilor pentru contributiile de aslqurari sociale !iii pentru irnpozitul pe venitul din salarii. Tn perioada 2009-2010. b. IP2010=150% . Determinati modificarea relativa Tn expresie reala a cheltuielilor publice (CP). stiind ca: CP2009=600 u. sunt rambursabile !iii presupun contraprestatie.' lmprumuturile de stat au caracter contractual. Eficienta programelor de cheltuieli pub lice poate fi redata prin: 2p. Cele provenite din lncasarile din taxa pe valoarea adaugata (TVA). TEST-GRILA 1. iar indicele preturilor (IP) a fost: IP2009=100%. Sistemul impunerii separate presupune: 2p. 2. a.. d. b. c. Asiaurari. a. lmprumuturile de stat !iii impozitele constituie forme ale prelevartlor obligatorii de constituire a fondurilcr financiare pub lice.. a. 4. Un impozit pe cifra de afaceri neta. Cele provenite din contributlile pentru asiqurarfle sociale. e. e.m. Taxa pe valoarea adaugata reprezinta: a. 25%. Fondurile europene. d.

Producerea riscului asigurat avartaza bunul in proporfle de 60%.m.000 u. e.200 40.m. face obiectul unui contract de reasigurare excedent de dauna. b.2+3+5 e.2+3+5 c. bon uri de tezaur emise de statele membre. fenomenul care are 0 anum ita regularitate in producere ~i un grad de dispersie in teritoriu cat mai mare Varianta co recta este: a.000 u. Creante ( de exemplu: creante de la aslqurati ~i intermediari rezultand din operathmi de asigurare directe ~i acceptan in reasigurare ) 3.900. u.500. Un contract de asigurare in surna de 8. Rezerve ( de exemplu: rezerva de egalizare ) Varianta co recta este: a.000 1.000 urn.4+5 c. altele decat terenuri ~i constructll ) 4.000 24. titluri emise de autoritati ale adrninistratiei publice locale. 2p 10. d. fenomenul care se produce in mod frecvent ~i pe scara larga 5. aplicarea cu prioritate in asiqurarile de bunuri 2.m. Nici 0 varianta nu este adevarata. c. un termen inexistent in asigurarile de viata c. u.000 u.m.m.1+2+3 b.m.m. calculata pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces b. Raspunderea reasiquratorulul nivel II este de: 2p a. 1+4+5 13.1+3+5 d. lnvestitii ( de exemplu: titluri de stat.rn. In cazul contractelor de asigurari de vlata.1+3+5 d.m. in cazul riscului de tmbolnavire ~i in cazul riscului de accident e.000 u. esle asiqurat pentru suma de 40. Reasigurarea excedent de surna asigurata se caracterlzeaza prin: 1. ) 2. folosirea conceptului plin de conservare . 2.000 u.m. d. aparitia acestuia este determinata de existenta riscului c. etc.m. diterenta dintre lndemnizatia de asigurare ~i rezerva matematica. de catre societatile de asiqurari nou lnflintate 3.000. posibilitatea de distrugere a bunurilor de catre fenomene imprevizibile 4. Despagubirea cuvenlta asiguratului este: 2p a. Producerea riscului asigurat genereaza 0 dauna evaluata la 3.FIN1 a1 FIN1 a1 8. u.500. suma dintre prima de asigurare platita de asigurati la aSigurator ~i prima de asigurare platita de asigurati la intermediari d. omogenizarea raspunderii retinute de reasigurat 5. probabilitatea producerii fenomenului impotriva carula se incheie asigurarea 2.3+4 e.500. este un element care nu condlfloneaza valabilitatea contractului de asigurare b.1+2+3+4 c. expunerea la riscul de deces Varianta co recta este: a. orice eveniment generator de pagube 3. c.000.m.000. Reasiguratorul nivel I acopera partea de dauna care se incadreaz~ intre.000 1.000 U. u. u. §i 2. 1+2 11.m.m. e. d. u.rn. la care prioritatea este de 400.1+4+5 b. b.2+4+5 e. §i 6. restul fiind acoperit de reasiguratorul nivel III.m. acest element se confunda cu prejudiciul pe care iI sufera asiguratul daca se produce riscul asigurat d. 30. 4~0.m. nu esle legat de asigurat si/sau contractantul asigurarii 2p ldentitlcaf aflrmatia corecta.. 9. Despre interesul asigurabil se pot face urmatoarele aflrrnatli: a. Riscul asigurat este: 2p 1.000 3.000 u. Alte active ( de exemplu: active corporale. preferinta. u. suma la rise reprezinta: 2p a.1+2+3 b.000 u.000. nerealizarea ornogenizarf cantitative a riscurilor 4.2+4 12.m. u.000 50.600.000 u. Categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice brute sunt: 2p 1. orice risc este urmat in mod obligatoriu de'un interes asigurabil e.000 1. Un bun a carul valoare de asigurare este evaluata la 50.000 19. Reasiquratorul nivel II acopera partea de dauna cupnnsa mtre 2. expunerea la risc. mai cu searna.100. 14.000 u.

) a.4. 1. sensibilitatea rezultatului exploatllrii la variatia cifrei de afaceri: (LlRelRe) / (LlCAJCA) 2. Profit net / Capitaluri proprii reprezinta: rata rentabilitatii economice rata de marja neta rata rentabilitatii financiare rata de apreciere a riscul ui financiar rata de solvabilitate patrimoniala denumit si coeficientul (2p. (2p. cu cheltuieli variabile aferente de 80%. profitul net reinvestit c. e. 4. imprumuturile pe termen scurt contractate e. tehnica Monte Carlo 18.2.4 b. Raportul: a. ratele de maria. iar cheltuielile financiare cu dobanzile de 200 mii lei. 2.000 (2p. in functie de 19. pragul de rentabilitate global va fi de (mii lei): (2p. b.) a. 5. 1.0 intreprindere realizeaza 0 cifra de afaceri anuala de 6. ratele de echilibru financiar. sensibilitatea cifrei de afaceri la variatia rezultatului exploatllrii: (LlCAJCA) / (LlRelRe) Raspunsul corect este: a. ratele de lichiditate. d. In conditiile in care cheltuielile fixe de exploatare sunt de 800 mii lei. Coeficientul de elasticitate.6 d. 1+2+3 c. analiza in mediul cert b.) aveti urmatoarele 1 1. Metoda de analiza a proiectelor de investitii in care se ia in considerare evolutia simultanll a variabilelor explicative ale indicatorilor de performanta aferenti proiectului.CApr. 30. pentru un numllr redus de stari economice prognozate (de obicei trei). ratele de structurll a capitalurilor Rllspunsul corect este: a.2.6 21. 3.4 c.g) 4.) 1.3 c. arborele de decizie d. tehnica scenariilor e.1 b.2. 3. 2. 4. analiza de senzitivitate c.250 e.000 .2 d. 1+3+5 17. 1.000 2. 6. 3+4+5 d. 2. 2+3+5 e. fiecarei stllri asociindu-i-se 0 anumita probabilitate de aparitie. remunerarea capitalurilor proprii ~i imprumutate sustenabilll prin: (2p. 1.1 e. ratele de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri. de la eel mai performant la eel mai putin performant.) Ierarhizati cele trei proiecte. . dependents riscului economic de marimea cheltuielilor fixe: (CA-CV) / (CA-CV-CF) 5.3. se numeste: (2p.3 in (sistemul du Pont): .1.000 2.5. Despre trei proiecte de investitii neconcurente Proiectul Costul initialal investitiei (10) (mii lei) Valoarea actual a neta (V AN) (mii lei) criteriul "indice de profitabilitate": a.3. dependenta riscului economic de pozitia cifrei de afaceri realizata fata de pragul de rentabilitate: CA / (CA . sensibilitatea profitului net la variatia cifrei de afaceri: (LlProfit netIProfit net) / (LlCAJCA) 3.) 20. 2. Le) exprima: efectului de levier al exploatllrii (CELE sau (2 p.5.800 b. 5.) 16. 4. participarea salariatilor la profit b. 1. . ratele de capitalizare bursierll. 1+3+4 b.6 e. c.FIN! al FIN! al 15.000 700 informatii: 2 2. 2. Rata anuala de crestere "g" a unei intreprinderi este considerata a. 3.3. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite se descompun 1. dividendele distribuite d.500 3 5.000 c.000 mii lei.200 d.

) a) seade cursu I bursier al actiunii suport.m. Specificati care din urmatoarele afirmatii privind eoeficientul multiplicator al eapitalizarii NU este eorect enuntata: (2 p. 22). b) prima optiunii creste cu 3%. c) ia in eonsiderare un factor de reprezentare a ponderii eomponentelor la maxim 25%. c) seade volatilitatea aetivului suport.) a) egal eu raportul dintre riseul portofoliului P ~i riseul portofoliului pietei (M). pentru un curs al aetivului suport de 140. Pretul aeestei optiuni CALL creste daca: (2 p. In eazul in care atilt cursu I activului suport (S).) a) include in structura sa eele mai Iiehide 25 de soeietati Iistate la BVB. avand ca aetiv suport 0 valuta pentru care rata dobanzii este rf=2%. in eazul in care cursu I aetivului suport este 137 si un rezultat de 9 u. 25 ). b) creste cu 3% . e) prima optiunii scade eu 2% 23). c) 143. e) include un factor de free-float corespunzator fiecarei societati din indice astfel ineat sa se evite distorsionarea evolutiei indieelui 28 ). Indieatorul BETA al unui portofoliu P de pe CML (Capital Market Line) este: (2 p. e) creste cu 2% 27 ).) a) nu se modifies . Pentru 0 optiune de 100 de titiuri ce aduce cumparatorului sau un rezultat de 6 u. Alegeti afirmatia coreet enuntata privind indieele BET: (2 p. b) intotdeauna subunitar. b) seade pretul de exercitiu. d) intotdeauna egal eu unu. e) este puternic eorelat cu evolutia eursului bursier al actiunii 24). Biinci si Burse de Valori FIN1 a1 Se eonsidera 0 optiune CALL de tip european avand ea aetiv suport 0 aetiune care nu plateste dividende pe durata de existenta a optiunii. Banet si Burse de Valori FIN1 a1 Se considera 0 optiune CALL de tip european. b) se poate caicula pe baza profitului net estimat de catre emitent pentru urmatoarele 12 luni. e) 149 . rentabilitatea tuturor activelor creste eu eilte 3%.) a) earacterizeaza efieienta plasamentului in actiuni. c) furnizeaza semnal de vanzare daea valoarea sa este relativ mica. b) se ealeuleaza si se publica numai in moneda nationala (BET RON). Asigurari. De asemenea. iar matrieea coeficientilor de corelatie ramane nemodificat1i. d) 131. b) 140. Asiguriiri. Pe 0 piat1i coteaza un numar de 2010 de actiuni. d) nu neeesita revizuirea imediata a factorilor de reprezentare in cazul unei ajustari operationale importante a indicelui. e) seade indieatorul BETA al aetivului suport Facultatea: Finante. c) lntotdeauna supraunitar . c) prima optiunii creste cu 2%. d) prima optiunii scade cu 3%. punetul mort este: (2 p.m. d) seade cu 2% .) a) 137. cat ~i pretul de exercitiu (E) scad cu 3% sa se precizeze care dintre urmatoarele afirrnatii este adevarata: (2 p. e) egal eu raportul dintre riseul portofoliului pietei (M) ~i riseul portofoliului P 26 ).Facultatea: Finante.) a) prima optiunii nu se modifiea. Se presupune e1iriseul tuturor actiunilor creste cu cate 2%. c) seade cu 3% . In aceasta situatie riseul portofoliului de rise minim (V) situat pe frontiera Markowitz: (2 p. d) seade rata dobanzi i. d) poate distorsiona valoarea unei eompanii ce inregistreaza castiguri volatile.

m. chiar si 'in conditiile 'in care nivelul tinta al cursului de valutar difera semnificativ de eel de echilibru (2 puncte) 35 32).m. (3) constituirea de depozite si atragerea de resurse. . ~l cont de 30): a) b) c) d) e) (2 puncte) 34 ). d) crestere cu trei puncte procentuale. a) crestere cu 4 puncte procentuale. valoarea activelor cu grad de nsc 100% si majoreaza cu aceeasi suma cele cu grad de rise 0% (2 puncte) . e) 1+4+6 (2 puncte) Riscul de curs de schimb se incadreaza in categoria riscurilor: comerciale. d) creste atat fondurile proprii de baza. ..m. cat si cele c~mplement~re ~u cate_6 u.m care se .FIN I al 29). (2) formarea capitalului propriu. 0". ~l active cu gra~ de ns~. 3) operatium de ~uzI~m ~l achizitii. b) imbunatatirea finantarii balantei de plati.4 puncte procentuale (2 puncte) Institutia de credit ICR detine active cu grad de rise z~ro l~ suta in valoan: de 1O~ u. c) 1+2+3. active cu grad de rise 50% in valoare de 400 u. m conditiile . b) 3+4+5. precum creditele ipotecare. 4) garantarea plasamentului emisiunilor de titluri pel}tn: ~oclet1ill ?flvate administratii publice. banca este pasibila de platirea unei dobanzi penalizatoare. • c) reduce cu 280 u. previzioneaza pentru anul 20 I 0 0 crestere a p~nd~rii credi:elor re~t~te_ si indolienice in total portofoliu de credite de la doi Ia suta la ClUCIla suta. c) 3+5+6.e provizionare a creditelor restante si indoielnice este evalua~ la 80 la ~uta: Deterrninati care este modificarea minima a marjei dintre dobilnda medie la credite ~l cea la depozite pe care banca trebuie sa 0 implementeze pentru a compensa efectul manifestarii riscului de credit. (5) emisiune monetara. Care dintre urmatoarele operatiuni ale bancilor centrale reprezinta elemente de activ: (I) operatiuni de creditare. a) 1+2+3.m. 100Yo in valoare de 600 u. c) nivelul prevazut al rezervei minime obligatorii reprezinta soldul mediu zilnic in registrat de banca in contul de la BNR pe perioada de aplicare. determinati care din variantele de mai jos ii permite sl! obtina un nivel al ratei de solvabilitate de zece la suta: a) creste fondurile proprii de baza cu 10 u. ~i fonduri proprii complementare in valoare de 35 u. e) reduce cu 70 u.5 puncte procentuale. valoarea activelor cu grad de nsc 100 Yo ~l ma]oreaza cu aceeasi surna cele cu grad de rise 50%. e) perioada de aplicare este intervalul de timp cuprins intre data de 24 a lunii precedente constituirii rezervei ~i data de 23 a lunii curente (2 puncte) ).mstltU!lllor credit in procesul de securitizare a activelor acestora. Institutia de credit ABC. d) nivelul efectiv al rezervei minime obligatorii reprezinta produsul dintre baza de calcul si rata rezervei minime obligatorii. .2~ finantarea unor proiecte complexe (asset financing).1Ud. 6) asis~area. 33 ). (6) operatiuni de vanzari-cumparari de aur ~i devize.. e) costul redus 'in termenii rezervei valutare. d) 2+4+5. Care dintre urmatoarele afirmatii privind elementele mecanismului rezervelor minime obligatorii este conforma cu prevederile legislatiei 'in vigoare in Romania: a) perioada de observare reprezinta intervalul de limp in care trebuie mentinut in conturile deschise la BNR nivelul prevazut al rezerveni minime obligatorii. de gestiune interna (2 puncte) 31). operationale.m. (4) decontari interbancare. FIN 1 a1 Care dintre urmatoarele operatiuni ale bancilor de afaceri pot fi clasificate in activitati cu titluri: 1) organizarea unoremisiuni de obligatiuni c~rporati~e .l!com~rcl. A vand in vedere ca aceasta inregistreaza fondun propm de baza in valoare de 33 u.ale. Alegeti combinatia corecta..'pe propriu.m. de contrapartida. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta argumente favorabile adoptarii unei strategii de politica monetara bazate pe tintirea cursului de schimb: a) accelerarea remitentelor muncitorilor din strainatate . a carui raport credite pe depozite este de 60%..m. c) posibilitatea ajustarii frecvente a cursului valutar. Alegeti cornbinatia corecta. b) 3+4+5. Coeficientul med. estimeaza ca rata somajului va creste de la patru la sase la suta. e) scadere cu 2. 5) achizitionarea de actiuni ale unor SOCI~ta. financiare.m. a) 1+4+5. d) 2+4+5. b) crestere cu un punct procentual.m. e) 3+5+6 . b) crcste fondurile proprii complement are cu 12 u... d) disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea ~i respectarea angajamentului facut privind nivelul cursului valutar.m . in scopul valorificarii lor pe termen mediu si lung.. c) scadere cu 0. b) atunci cilnd nivelul efectiv al rezervei minime obligatorii este inferior celui prevazut.

Facultatea de Management Management economic .

....6 ) 2 3 4 5 6.. 0 • • • •• 0• • • •• •• •0 • •• •• 0 0 0 0 0 O. _2.2.<.. ~ 1)- -2....t . MANAGBMENTECONOMUC Cod:MANlal ..a 2 . L ~ .:2. -2.2. . • 0 0 0 0 0 0 0 0 Codul variantei ( 1 .. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 i.. . . . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 ~7 a 0 0 0 0 0 0 0 .Nr..Seria· Oa~·. . 2.. .2.. • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 34 ..2.2.<... .~ ~.2.z....2. 25 26 27 28 29 30 31 32 33 35 s: ..2. -<.....z_. -. .z. . .t 00000 Modulul de specializare -2. . 0 0 0 0 •• o· • •• • • • 0 0 o· • 0 0 b c 0 0 0 0 0 0 0 0 d 0 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o • • I. -2. .2- 18 19 20 21 22 23 24 0 0 0 0 0 0 -Z o o o o o ~ <. seria I Data: 30 iulie 2010 . Academia de Studii Economice dinBucur~ti Admltere masterat: iulie 2010 Facu1tatea: MANAGEMENT - ..

d. In categoria TESTGRILA I. Control-evaluarii etapli a: a. Previziunii b. Comercial d. Managementul superior 8. Profesionaiismul deosebit de ridicat aI factoruJui uman 3. b. AI fabricatiei 10. De confort c. Accentul pus pe rezultate 7. Specializarea funetionala ingustli 8. obligatorii 6.Miisurarea realizarilor" este a. Externa1izarii d. e. De dezvoltare d. "Faciliteaza crearea ~i dezvoltarea unei culturi de intreprindere avantaj aI: a. 2-4-6-8 d. 5-6-7-8 e. . d.ACADEMIA DE sruon ECONONlICE Admitere masterat: 2010 FACULTA TEA:·MANAGEMENT Cod grilAMANl al 7. 2-3-4-5 c. c. Antrenarea d Control-evaluarea e. 4-5-6-8 . normative. Grad ridicat de descentra1izare 5. Obiectivele fundamentale e. DeterminantuJ economic c. b. Dublu a. 1-2-3-4 b. Restructurliri c. Strategiei b. Economic c. DetenninantuJ ecologic d.Prefigurarea stlirii organizajiei pe tennen lung. Obiectivele generale 5.. Determinantul socio-culturai Care din combinatii reflectli corect determinantii endogeni ? 1-2-6-7 1-3-5-7 2-3-4-8 1-3-5-6 2-4-6-8 competitive" este un 3. Politic e. caracter al organizlirii constllln: Organizarea de ansamblu ~i organizarea pe componente ale organizatiei Functie a managementului ~ domeniu de sine stlitlitor al organizajiei Organizarea formala ~iorganizarea informa1ii Organizarea decizionalii ~i organizarea informationala Organizarea structurala ~i organizarea metodologicii 0 2." reprezintli: a. Se dau urmlitoarele elemente: 1. De debut . Structura organizatiei este multietajatli 2. . b. determinantilor strategiei se includ: 1. In categoria variabilelor endogene ale strategiei organizatiei intra: a. Financiar b. A vantajul competitiv d. c. e. Antrenlirii e. Managementului bazat pe cunostinte 9. "Riscul cresterii inflatiei" este un rise: a. Comunicarea informa1li este regula. Niciuna 4. Cultura organizatiei 4. Organizarii c. norme. Factori ecologici 5. iar cea formala exceptia Care din combinatiile prezentate evidentiaza corect caraeteristici ale birocratiei profesionaie ? a. Determinantul socio-cultural e. Proprietaru1 2. De crestere e. Misiunea organizajiei c. Coordonarea c... DetenninantuJ "cultura organizatiei" 6. Factori de management 7. Care din functiile managementuJui are 0 ampJitudine a variajiei intensitlilii mai midi decat pentru funcjia de previziune ? a. DetenninantuJ managerial b. Apelarea la reguli. proceduri etc. De stagnare I declin 8. Viziunea organizajiei b. prin care se diferenjiazli de organizatii similare . enuntarea cuprinzlitoare a scopurilor fundamentale ~ a concepjiei privind evolutia ~i desfasurarea activitlijilor. Determinantul politic 3. Faza 2 a ciclului de vialli al firmei este una de: a. Organizarea b. Organizatia este foarte complexli din punct de evdere procesuaJ 4. Metodologizarii manageriale e. Coordonarii d. Potentialul uman 6.

derivate II ~i specifice c. Care din variante exprima componente ale managementului resurselor umane ? II.Decizionala b. Permite intelegerea continutului de catre manageri. Structura decizionala c. De scientizare a activitatilor manageriale d. normativelor etc. Ia in considerare posibilitatile efective de realizare 14. Unul din rolurile formularii misiunii organizatiei se regaseste printre elementele prezentate in continuare. derivate I sispecifice 20. Evaluabile dificil c. Rationalizarea sistemului intormational al firmei 7. Strategiei organizatiei e. Relatii de control d. competente §i responsabilitati clarepentru rezolvarea abaterilor pozitive §i negative (exceptii) 2.Modelarea culturii organizationale b. Organizarii structurale c. Urmarirea operativa a realizarilor. Relatii de reprezentare e. Care din variantele de marljos reflect! caracterlstici ale resurselor umane? a. Ia in considerare interesele a§teptArlle stakeholderilor e. Birocratie mecanicll d. Cresterea potentialului resurselor umane e. compararea lor cu obiectivele. «"Varful strategic" implicat nemijlocit in fundamentarea ~i elaborarea strategiilor globale §i partiale apartine "centrului". prestabilite ~i identificarea cauzelor generatoare de abateri pozitive §i negative 8. Relatii de cooperare b. Stabileste un climat.nonnele. executanti ~i ceilalti stakeholderi c. Generatoare de schimbari d. 3-4-5-6 e. Structura matricealll e. De documentare 15. "Umanizarea" organizatiei 17. Subsistemului decizional d. Precizarea limitelor de tolerant! §i intervalelor de variatie a rezultatelor 6. Educational! e.Subsistemului organizatoric b. "Relapile cu stakeholderii speciali" este 0 component! a: II. In cadrul bugetelor centrelor de gestiune sunt incluse obiective: a. Transmiterea informatiilor ce reprezinta exceptii in mod selectiv. Identificarea §i cultivarea relatiilor cu stakeholderi semnificativi ai organizatiei c. 1-2-3-5 b. StabiIirea obiectivelor ~i a"celorlalte aspecte de caracterizare a domeniului sUPUs urmaririi informationale " 4. . derivate I ~i derivate II d. Care din combinatiile reflect! etape ale utilizarii managementului prin exceptii ? a. Relatii de autoritate c. Subsistemului "managementul resurselor umane" 19. Organizatiile de dimensiuni mici. Asigurarea rea1ismului obiectivelor. Structura matricealll e. Structura ierarhica simplll d. Operationala c. respectiv organizatiei mama» este caracteristica a organizatiei cu: a. Se dau urmatoarele elemente: 1. centrate pe cauzelegeneratoare de exceptii. Structura hibrida .Relatiile functionale" sunt: a.functionala b.Irnplica la eforturi de autodepasire b. Creativitatea b. funcpe care de se determina abaterile 5. b. fundamentale §i derivate I b. Flexibile ~i adaptive 18.ascendent 3. 3-5-7-8 c. Structura ierarhica simpla 12. 1-3-6-8 13. Structura divizionala Birocratie profesionala 0 c.11. normativele etc. Asigurarea resurselor umane necesare organizatiei d. specifice ~i individuale e. 2-3-4-5 d. Relatii informale 16. V! rugam s!-l identificati. normelor. Omogenitatea e. 0 armonie general! a organizatiei d. Structura ierarhic. Fiecare manager are sarcini. II. Care din variantele de mai jos nu prezinta functii ale sistemului informational: II. existente sau nou infiintate au: a. Adoptarea de decizii de corectie sau actualizare.

precizarea limitelor de toleranta ~i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se inregistreazii abateri .' 9. stabilirea obiectivelor. normative. 2-3-5-9 .managementului prin exceptii -managementul pe baza centrelor de profit . evaluarea rezultatelor ~i recompensarea salariatilor.diagnosticiirii 24.diagnosticarii managementului pebaza centrelor de profit e. Elementele prezentate mai josconstituie etape ale apliciirii unor sisteme ~i metode de management: 1. managementului prin exceptii . 2-5-8 c. managementului pe baza centrelor de profit . standardelor etc. Arlitap daca pozitiile 1-2-3-4 apartin in ordine: a. formularea de recomandari 8. 2-3-5-8 c. stabilirea modalitatilor de control 5. functie de care se urmaresc rezultatele obtinute in domeniile conduse 4. formularea de recomandiiri 8. managementului pe baza centrelor de profit . Promovarea ~i utilizarea managementului prin obiective. 3-6-9 d. 2-5-8-9 e. managementului prin proiecte -managementului prin exceptii . 1-4-6-7 b. managementului prin proiecte .managementului prin exceptii managementului prin proiecte .managementului pe baza centrelor de profit . documentare preliminara 2. Elementele prezentate mai jos constituie etape ale aplic1lriiunor sisteme ~i metode de management: 1.managementului prin proiecte . normelor. normelor. diagnosticiirii . Posibilitatea rezolviirii unor probleme complexe in intervale de timp mult mai reduse 3. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune 6. Crearea unor premise favorabile pentru formarea de manageri profesionisti 9. Elementele prezentate maijos constituie etape ale apliciirii unor sisteme ~i metode de management: 1. 4"7-9 22. Amplificarea nivelului de motivare a resurselor umane 8.21. documentare preliminara 2.managementului prin obiective managementului prin exceptii .managementului prin exceptii . stabilirea obiectivelor fundamentale 3. managementului prin proiecte . 3-5-8-9 d.diagnosticarii 23. 1-2-4 e.diagnosticiirii . Facilitatea contactelor de specialitate (tehnice. analiza viabilitatii manageriale ~i economice 7. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune 6: ana1iza viabilitatii manageriale ~i economice 7. stiintifice.managementului pe baza centrelor de profit" managementului prin exceptii . a managementului prin proiecte ~i a managementului prin exceptii genereaza avantaje. managementului prin proiecte . stabilirea obiectivelor fundamentale 3. functie de care se urmliresc rezultatele obtinute in domenii1e conduse 4. managementului prin obiective -managementului prin proiecte managementului prin exceptii ~diagnosticarii b. Care din variantele prezentate in continuare sunt avantaje ale managementului prin obiective? a. stabilirea obiectivelor fundamentale 3. regasite printre elementele de maijos: 1. evaluarea rezultatelor ~i recompensarea salariatilor Arlitap daca pozitiile 4-3-6-7 apartin in ordine: a. stabilirea modalitatilor de control 5.managementului prin proiecte -diagnosticarii diagnosticllrii c. Cresterea realismului obiectivelor organizatiei ~i ale componentelor sale 2. 9. stabilirea obiectivelor. stabilirea modalitatilor de control 5. manageriale) 6.diagnosticarii e. diagnostic1irii . Rationalizarea sistemului informational 7. precizarea lirnitelor de toleranta ~i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul clirora se inregistreazii abateri 9. formularea de recomandari 8.diagnosticarii diagnosticllrii d. b. 1-4-7 b. normelor. precizarea Iimitelor de toleranta ~i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se inregistreazll abateri . stabilirea obiectivelor. standardelor etc. analiza viabilitatil manageriale ~i economice 7. evaluarea rezultatelor ~i recompensarea salariatilor. normative. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune 6. standardelor etc. functie de care se urmliresc rezultatele obtinute in domeniile conduse 4. Care dfn etapele de mai sus nu apartin managementului pe baza centrelor de profit ~i managementului prin exceptii ? a. Dezvoltarea unui climat de creativitate 5. documentare preliminara 2.managementului prin exceptii diagnosticllrii . Depistarea operativa a unor atu-uri ~i vulnerabilitati ale domeniilor supuse urmliririi 4.. normative.managementului prin proiecte c. Rationalizarea sistemului organizatoric.managementului prin exceptii d.

activitate practicii . autoritatea b. corective 30.economia de comunicatii b. Modul de efectuare a schimbiirilor de tip "improvizatie" organizationale: a.sistem de management . Reproiectarea sisternului de management d. activitate practicii . ~dinte virtuale .realism . §edinte de informare .unitate de decizie §i actiune c.misiune . Permanenta managementului .curaj .curaj .~edinte decizionale c. Care din elementele prezentate mai jos nu reprezintii aspecte ale evaluiirii functionalitatii §i eficentei sistemului de managerial ? a.. Metodologizarea decizionalii d. Apropierea managementului de executie . turn Eiffel b. relatiile intre salariati d. Contextualizarea proceselor decizionale e.curaj cu 0 pronunjatii 32.creativitate . Vii rugiim sii 0 identificati: . Care din perechile prezentate inccntinuare reprezinta principii de structurare organizatoricii §i principii de reproiectare informationalii ? a.sedinte eterogene d.inijiativii d. toate variantele sunt corecte 34. e.sistem de managemc:nt: ~ene~~or.realism . in care din acestea are loc introducerea de noi metode de management? a. Variabila functie de care cultura de tip "turn Eiffel" se caracterizeaza specifice bazate pe interactiuni" este: a. sau ameliorative e. .sedinte c1asice 26..sistem de management .disciplina §tImpficii c..25. Informatizarea deciziei c. incubator c. motivarea ~i recompensarea 35. Organizatiei virtuale b. Care din tipurile de sedinte de mai jos se delimiteaza dupii "amplasarea participantilor §i mijloacele de comunicare utilizate" a. proces de management . sedinte de informare . Tripla semnificatie a managementului se regaseste intr-una din variantele de mai jos. viziune . Personalizarea deciziei b.curaj c.eticii e. Eficientizarea decizionalii multidimensionalii 31.asigurarea unui timp corespunziitor de reactie componentelor sistemului managerial 29.interdependenta organizatoricii minima d. . Elaborarea strategiei c. a. Permanenta supervizare a noului sistem de management b. viziune . "Organizape in ansamblul siiu. Econornia de comunicatii . inovativii §i rapidii in decizii" este 0 caracteristicii a: a. proces de management . Evaluarea funcponalit&pi. Implementarea propriu-zisa a noului sistem de management e. Outsourcingului informational 33.etica . incubator e. familie e. Suprematia obiectivelor .etica. Evaluiirile calitative directe sunt cele mai edificatoare pentru calitatea noului sistem d. actiuni profilactice.artii . DemateriaIiziirii informapei e. Conturarea treptatii in cadrul firmelor a unei culturi organizationale. sedinte virtuale . Ghidul de eficientizare a managementului organizatiei se realizeaza dupii mai multe etape.disciplina ~tificii Finalizarea evaluiirilor §i acordarea de recompense celor cu atributii §i performante deosebite §i sanctiuni celor care nu si-an onorat sarcinile 28. nici 0 variantii nu este corectii prin "roluri este specific culturii NOTA: Teate intrebiirile au aeelasi puncta] (2 punete) . atitudinea fatii de oameni e.centru de decizie . Miisurarea clit mai exacta a performantelor cantitative §i calitative ale noului sistem . Cele patru caracteristici ale liderului sunt: a. viziune .de explorare b. Managementului informational c. rachetii 4.realism . viziune . eficacitatii ~i eficientei sistemului managerial 27. rachetii d. dimensiune informatica" este 0 variabilii care determinii: a. fami1ie b.sedinte decizionale e. Scrutiirii informationale d. turn Eiffel c.eticii b. Tipuri de culturi organizationale sunt: a.creativitate . modul de giindire ~i inviitare c.concentrarea asupra abaterilor esentiale e.centru de decizie . este deosebit de functionala. Suprematia obiectivelor .disciplinii ~tiinjificii d. viziune .de eficienta b centru de decizie . Diagnosticarea organizatiei b. c. Evaluiirile sii fie unnate intotdeauna de decizii. ~edinte de armonizare .

Facultatea de Management Admlnistratie publici .

•.16 2.25 0 Z 26 0 '1. ~ .30 0 l 31 0 2. 27 0 2. 0 2 7 .21 0 2...18 !l.11 12 ~ 2.BAREM Seria ••••••••••••.••• Nr. 6. •• • • • •• o· • •• • • • • •• •• •• • • • •• •• • • •• • ' • • • b 0 0 0 0 c 0 0 0 0 0 0 d 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 e 0 0 0 0 0 0.6 ) 2 3 4 5 6 • 0 0 0 0 0 Modulul de specializare o o o o o 3 0 4 a50 2.32 ~ 33 0 34 0 \.~" 0 8 2 9 2. 19 0 20 ~ 2. ?.2. 28 0 1 29 0 2.•••••••. 0 2. 14 2.1~ 0 2. 10 . ~7 2.13 0 2.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 "0. t 2 Seria I Data: 30 iulie 2010 Academia de Studii Economice din Bucure§ti Admitere masterat: iulie 2010 FacuItatea: MANAGEMENT ADMINISTRA'fIE PUBUcA Cod:APl bl Codul variantei ( 1 . 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ·0 i.22 0 2 23 0 2 24 0 2. 35 2.•••••Data •••. . . a 1 2.

2. responsabilitiiti. b) obiectivele institutiei publice. manageriale . d) participarea Ia programe de specializar. b) participarea la programe de master. e) atentie deosebita acordatii promoviirii in functiile pubIice. cunoasterea legislatiei. c) asigurarea unui climat de munca adecvat. b) elaborarea unui studiu amplu de diagnosticare in domeniul resurselor umane. aspiratiile functionarilor publici. d) competenta managerial a. d) participarea sistematica la activitliti de training. Care din urmiitoarele variante nu contine categorii de performante solicitate in institutiilepublice: a) performante financiare. e) resurse materiale. e) dezvolta cariera functionarilor publici. sociale. b) experienta. resursele financiare necesare. evaluare. b) implementa programe ~i strategii. NoiIe coordonatele 3. Profesionalizarea managementului public presupune: a) crearea . politice. c) viziune. responsabilitate. obiectivele institutiei. _ . b) c) d) e) pregatire psiho-sociologica. TEST-GRILA 1. b) Germania.l 6. pregatire economics. . b) c) d) e) performante performante performante performante bugetare. d) consumatorii de servicii pub lice. pregatire. Care este caracteristica esentiala ~i indispensabila muncii functionarului public dintr-o institutie publica moderns: a) pregatire profesionala. din care 4. c) comportamentul functionarilor publici de executie. In cadrul unei reuniuni la care au participat managerii publici de nivel superior dintr-o primarie. 11. b) experienta in munca. Profesionalizarea managementului public trebuie sa lnceapa cu: a) perfectionarea managerilor publici existenti. S-au descoperit 0 serie de elemente componente ce ar trebui avute in vedere pentru a exprima misiunea. b) serviciiIe publice oferite. . programe. resurse. resursefmanciare. de bazii ale managementului a) obiective. e) nivelul ierarhic pecare se tncadreaza postul sau functia publica. serviciile pub lice oferite. . functionarii 9.. e) sarcini. d) Australia. Misiunea unei institutii publice reprezintii un ansamblu de elemente fundamentaIe fac parte ~i urmiitoarele: a) atributii. d) mijloace tehnice. . . c) Franta. resurse umane. a) oferi produse ~i servicii pub lice de cea mai bunii calitate pentru satisfacerea in conditli de eficienta economica. 7. . competente. auditare. motivare. d) introducerea indicatorilor de performanta pentru masurarea reahzarn obiectivelor. Rolul instltutiilor publice este de a: . c) consuma resurse. competente. serviciile publice oferite. public sunt: 10. promovare. e) obtinerea unei diplome de studii medii. . Care din variantele de mai jos reuneste elemente indispensabile in rationamentele managerilor publici: a) logica sociala ~i logica concurentiala. valorile specifice. e) Danemarca.. . c) orientarea ciitre piata serviciilor publice. telul principal al reprezentantilor managementului public. c) obtinerea unei diplome de licenta.~i dezvoltarea permanents a unui sistem unitar de training pentru publici ~i pentru reprezentantii politicului. monitorizare. b) accentul pus pe responsabilitatea individuala a managerilor publici. Primele elemente ale noului curent cunoscut ca "New Public Management" au fost identificate in: a) SUA. rezultate.. pregatirea manageriala. Care dintre enunturile de mal jos contine cele mai multe elemente componente de avut in vedere pentru formularea misiunii primariei respective? a) rolul institutiei. 8. e) perceptia functionarilor fata de managerii publici.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat Facultatea: ADMINISTRATIE $1 MANAGEMENT PUBLIC zou: APlb. d) salarizare.. nevoilor sociale . resurse. e) elaborarea strategiei in domeniul resurselor umane. telul principal al managementului. Care din urmatoarele enunturi nu apartine continutului curentului intitulat "New Public Management": a) atentie deosebita acordatii fundamentarii ~i realizarii obiectivelo~. s-a pus problema identificarii ~i precizarii clare a misiunii acesteia. Gandirea managerilor publici se dezvolta pe cateva elemente de baza. . imaginea publica. . c) obiective. d) angaja functionari publici.. 5. atitudinea managerilor publici. c) eficienta.

21. d) simpozioane ~i mese rotunde. Una din valorile esentiale ale unei institutii publice in relatia cu beneficiarii de servicii publice este: a) etica profesionala. 22.executanti ai deciziilor adoptate la nivel central. ci este societatea insa~i. protectia saracilor . organele locale nefiind decat simplii. b) viziunea acesteia. e) cand nu sunt resurse umane suficiente. c) administratia este instituita pentru a piistra coeziunea sociala ~i pentru a asigura reproducerea echiIibrelor existente . Telul unei institutii publice este: a) obiectivul acesteia. paua in cele mai mici amanunte. 15. Climatul organizational intr-o institutie publica este influentat semnificativ de: a) stilul de management. b) festivaluri ~i siirbatori tematice. c) managerilor publici. d) administratia vizeaza pastrarea ierarhiilor sociale . c) imaginea institutiei publice. c) statui nu este 0 suprastructura . e) functionarilor de executie. b) administratia este chemata sa ajusteze comportarnentele ~i strategiile actorilor sociali. in acelasi timp ~i in orice punet al teritoriului statului. 14. sunt considerate de catre puterea centrala ca fiind identice. e) 0 modalitate de prezentare a unei institutii publice. posibilitatea de a-si alege ele insele mij loacele financiare d) puterea de decizie apartine puterii centrale. nu se mai afla deasupra societatii. e) statui este 0 forma suprastructurala a intereselor economice ~i a coeziunii sociale ~i 0 entitate organizationala specials cuprinsa in arhitectura de ansamblu a unui mod de reglare a sistemului economic ~i social. d) respectarea termenelor legale de satisfacerea cereriIor de servicii publice. b) obiectul de activitate. e) parteneriate cu agentii economici. Intr-o institutie publica moderna relatia manager public-functionar de executie este relatie: a) ierarhica. . asigurarile sociale ~i redistribuirea. in continutul misiunii institutiei pub lice este importanta nominalizarea: a) beneficiarilor de produse ~i servicii. b) amabilitatea functionarilor. b) cand exista putine institutii publice pentru satisfacerea nevoilor. e) administratia vizeaza cresterea echitatii . 19.Aratati care dintre urmatoarele afirmatii se refers la definitia statului din perspectiva doetrinei modeme : a) statutul reprezinta 0 chintesenta a puterii politice . e) formala. Valorile ~i aspiratiile promovate lntr-o institutie publica formeaza: a) filosofia institutiei publice. libertatea necesara. b) resurselor financiare de care dispune.Aratati care dintre urmatoarele aflrmatii se refera la functia de. b) de cooperare. Imaginea publica a unei institutii este: a) 0 descriere a modului in care institutia publica este perceputa de clienti/beneflciarii serviciilor publice. c) cand fumizarea serviciilor publice se face decatre organizatii publice ~iprivate. 16.12. c) 0 prezentare generals a institutiei publice. Pentru a cunoaste ~i a imbunatati imaginea institutiei pub lice. reprezentantii managementului public trebuie sa initiaze urmatoarele actiuni: a) cercetari de marketing social. d) de amicitie. de tip sef-subordonat. d) nivelul resurselor disponibile. ea lncameaza interesul general. e) dialogul constructiv cu clientii. in calitatea sa de aparat al statului ( in opinia lui J. c) de reciprocitate. e) viziunea. 17. 23. c) intalniri cu reprezentantii altor institutii similare din strainatate. d) cand nu sunt resurse financiare suficiente. de tip seviciu-contra serviciu. d) statui este 0 organizatie ce are drept caracteristica puterea de constrangere. c) experienta managerilor publici. 13. b) statui este un organ de dorninatie a unei clase sociale asupra alteia. d) un scop cu caracter general care descrie tinta vizata. e) resursele necesare pentru aplicarea deciziilor cad in sarcina puterii centrale. reglare a administratiei . c) punctualitatea la serviciu. e) continutul strategiei institutiei publice. Chevallier): a) administratia simbolizeaza unitatea sociala . d) 0 sinteza a obiectului de activitate aI institutiei publice. d) strategia institutiei pub lice. b) 0 descriere a modului in care functioneaza institutia publica. de tip sef . c) colectivitatilor teritoriale trebuie sa Ii se asigurare venituri suficiente care sa Ie confere independenta. 18. 0 20. b) pregatirea functionarilor publici. e) 0 exprimare nuantata a obiectivelor institutiei publice. d) responsabililor de indeplinirea misiunii.colaborator. Arlitati care dintre urmlitoarele afirmatii nu reprezinta caracteristici ale regimului bazat pe centralizarea administrativa: a) organele administrative locale sunt numite de puterea centrala: b) interesele ~i nevoile cetatenilor. In ce situatle este necesara precizarea segmentului de piatii in continutul misiunii unei institutii pub lice: a) cand exista nevoi sociale complexe. c) misiunea acesteia. . 0 adevarata personificare a acesteia .

. . e) . procedeele folosite ~i modul in care sunt gestionate serviciile pub lice d) aparatul de gestiune a problemelor publice . administratia se organizeaza ~i functioneaza conform liniiIor generale impuse de alesii poporului. schimbari care implies. 28. Intre sectoare putand aparea competitii sau chiar conflicte cu prrvire la alocarea resurselor (a celor bugetare. Arlitati care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeazii modelul legal-formal de luare a deciziiIor pubIice: . colectivitatile locale sunt administrate de agenti numiti sau desemnati prin alte procedee dedit sufragiu universal direct. 4. functionarii fiind redusi la rolul de simplii executanti. a) politicienii ~i functionarii de cariera colaboreaza in procesul de formulare a deciziilor. e) atunci cand un act atacat de catre organul de control. 8. in fata unui judecator suspenda de drept pana la solutionarea definitive a cauzei . d) consultarea cetatenilor. e) impozitul pe profesie.. cu precadere). de control are dreptul de a-si substitui vointa sa vointei organului independent. 27. b) informarea cetatenilor. . formalitatile de procedura sunt simplificate . mdependent. 30. b) categoria venituri care provin de la alte institutii aflate sub autoritatea administratiei locale nu reprezinta venituri proprii ale colectivitatilor locale.... gestiunea colectivitatilor locale este incredintata unor organe alese pe plan local . resurse pentru partidele politice de opozitie. d) impozitele partajate .5 locale :' de control are dreptul de anulare a actelor organelor controlate. Arlitati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: a) grupurile institutionale sunt acele grupuri care privesc activitatea politics ca pe principalul lor scop . . dar care pot avea foarte bine ~i alte scopuri. Aratati care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la caracteristicile administratiei in statele federale : a) in statele federaIe apar probleme legate de functia publica. la schimbari radicale . . se se 26. c) al doilea nivel al participiirii cetatenilor la nivel local este planificarea in comun. un astfel de model aparand in special in sistemele politice caracterizate de 0 mare instabilitate. c) Instantele locale. in fata unui judecator aplica in continuare pana la solutionarea definitiva a cauzei. e) planificarea in comun.8 d) 2. controlul exterior este minor... b) administratiastatelor federale se caracterizeaza prin uniformitate c) se creeaza 0 dedublare a administratiei.. 6. Aratati caredintre asupra colectivitatilor a) atunci cand organul b) atunci cand organul c) atunci cand organul urmatoarele afirmatii reprezintii forma cea mai liberala a controlului Alegeti combinatia corecta : a) 1. sau departamente. Aratati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta 0 definitie a administratiei publice : a) instrumentul pus Ia indemana sa realizeze . administratia este supusa controlului parlamentului ~i supravegherii presei . administratia este supusa unor controale interne care decurg din ierarhie ~i tutela.de guvern. reprezinta al cincilea nivel al participarii ' are 32.4.3. tara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere tehnic. b) rolul predominant 'in procesul de formulare a deciziiIor politice i1 are ~iroc~~a. e) serviciiIe de interes strict local se recomanda a fi finantate din veniturile proprii. risca sa aiba 0 perspectiva lngusta in comparatie cu cea a guvernului in ceea ce pnve~e politicile publice.. Aratati care dintre urmatoarele aflrmatii cetatenilor la nivellocal: a) controlul cetatenesc asupra administratiei. de impozite nu poate face parte din categoria . care are menirea de a produce reguli.5 e) 3.. cu precadere.4. . 2.. .24. b) impozitul pe rezidenta. b) Instantele locale pot fi acaparate de elitele locale foarte bine plasate ~I organlzate.. modificari substantiale de politica. . 25. aparand. d) cea mai dura forma a controlului asupra colectivitatilor locale este cea in care organul de control drept de aprobare a actelor autoritatilor locale.tlon~! de cariera. Arlitati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta limite sau dezavantaje ale descentraliziirii : a) Acest tip proces poate contribui la iresponsabilitatea fisc~la.5. la randul lor. Aratati care dintre urmatoarele veniturilor proprii : a) impozitul pe proprietatea privata . d) apar probleme in exercitarea competentelor care sunt partajate e) in statele federaIe . mal ales.. c) maniera in care sunt rezolvate treburile curente cu caracter public. 7. pe dome~ll. d) Nu creeaza suficiente oportunitati pentru aparitia gruparilor politice de opozitie ~I. chiar cand sunt conduse de indivizi bine intention~ti ~i care iau p~zllie. e) 0 asemenea strategie poate servi ca fatadii pentrua permite guvernului central sa evite responsabiIitatea in ceea ce priveste serviciile categorii esentiale. acest model este dominat de competitie ~i conflicte intre politicienii alesi ~l func. avand interese comune sau opinii similare in legaturii cu guvernarea.5 c) 2. c) receptarea opiniiIor publicului.3. 5. adica ansamblul institutiilor responsabile cu aplicarea deciziiIor adoptate b) este 0 organizatie politics a societatii.poate aparea 0 supradimensionare a aparatului administrativ . . de control are drept de aprobare a actelor organelor controlate. . 31. prin suprapunerea celor doua nivele administrative. . d) atunci cand un act atacat de catre organul de control. d) cei care au rolul principal in adoptarea deciziilor sunt politicienii. de a controla ~i de a regia. . .7 b) 2. . existii 0 concordanta Intre vointa majoritatii electorilor ~i cea a administratiei . c) colaborarea intre functionari ~i politicieni se realizeaza sectorial. . controlat. c) impozitul pe venitul personal. 3. . in special cele ce tin de recrutarea functionarilor la nivel federal . 29. chiar neglijate . e) ansamblul serviciilor pub lice a carer desfasurare permite realizarea obiectivelor definite de catre puterea politi ca.Arlitati care dintre urmatoarele combinatii nu se refera la caracteristicile regimurilor democratice : 1. .

7 e) 3. prin rotatie. e) administratia neutra poate avea tendinta de nerespectare a libertatilor publice . d) in Iipsa unei astfel de administratii. . in mod Iiber. pe cat posibil. 6) Sprijinirea colectivitatilor locale mai sarace din punct de vedere financiar necesita punerea in functiune a unor mecanisme de redistribuire financiare sau a unor masuri echivalente destinate a corecta echitabil efectele repartitiei i1egale a resurselor potentiale de finantare. Aratati care dintre urmatoarele aflrmatii referitoare la principiile autonomiei financiare a colectivitatilor locale nu sunt adevarate : I) Pe cat posibil. in exercitarea competentelor lor. 8) Resursele financiare de care dispun colectivitatile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata ~i evolutiva pentru a Ie permite sa urmareasca. mai ales de functionari permanenti care formeaza corpul functionarilor publici. la resurse proprii suficiente de care ele pot dispune in mod Iiber.5 d) 4. " Alegeti combinatia corecta : a) 1. Asemenea mecanisme sau masuri l)U trebuie sa reduca Iibertatea de a opta a colectivitatilor locale in domeniullor de responsabilitate. in cadrul politicii economice nationale.8 c) 4. altele decat apararea nationala sunt satisfiicute prin intennedlUl administratiei civile. 3) to scopul finantarii cheltuielilor de investitii. continuitatea actiunii administrative risca sa aiba de suferit din cauza schimbarilor de personal. c) astfel de administratie permite unui numar mare de cetaten] sa aiba acces la functiile publice. care dau nastere unui anumit traditionalism administrativ I I . colectivitatile localetrebuie sa aiba acces. 4)Cel putin 0 parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din taxele ~i impozitele locale pentru care acestea au puterea de a fixa rata de impozitare. evolutia reala a cheltuielilor bugetare aflate in competenta Ior. JIiI"". flirli 0 ingrlidire din partea statului ' 5)Colectivitlitile locale au dreptul. repartizarea responsabilltatilor ~i supravegherea executarii . legati de privilegiile lor. 35. subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate finantarii unor proiecte punctuale. . ' Noti: Fiecare subiect este notat cu 2 puncte. Aratati care dintre urmatoarele afirmatii se refera la caracteristica de ierarhizare ~i ordonare a administratiei: a) aceasta caracteristica faciliteaza transmiterea ordinelor prin verigile organizatorice succesive . 34. . in conformitate cu legea. Atribuirea de subventii nu trebuie sa aduca prejudiciu Iibertatii fundamentale a politicii colectivitatilor locale in propriul lor domeniu de competenta. cat ~i a sarcinilor ce Ie revin. 7)Resursele financiare ale colectivitatllor locale trebuie sa fie proportionale cu competentele prevlizut de Constitutie sau de lege. b) aceastli caracteristica este determinata in parte de faptul ca administratia este realizata pe liinga reprezentantii alesi ai populatiei ~i functionari temporari. se evitli constituirea unui corp de functionari permanenti . e) nevoile publice.6 b) 2.33. c) administratia actioneaza dupa proceduri dinainte stabilite.. b) printr-o astfel de administratie . 2) Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor de atribuire a resurselor ce Ie revin prin redistribuire.4 d) aceasta caracteristica este determinatli de multitudinea ~i complexitatea sarcinilor firora c administratia trebuie sa Ie faca fata. Aratati care dintre urmatoarele aflrmatii reprezintli argumente in favoarea administratiei neutre in regimurile pluraliste: a) existenta unei astfel de administratii este absolut necesara pentru functionarea unui sistem bazat pe rivalitatea dintre partide. la piata intemationala de capitaluri.

Facultatea de Marketing .

t .••••••.t ~ ...BAREM Seria •••••. .t .t Cod:MK1bl 12 L 13 ~ 14 .t 15 e: 16 Codul variantei ( 1 . .J.t . -t ..t L o o o o o s.•••.t .t 4.. 0 20 0 0 21 0 0 22 23 0 0 24 0 0 25 0 0 26 0 27 0 0 28 0 0 29 0 30 0 0 31 0 32 0 0 33 0 34 0 0 35 0 0 0 0 0 •• •o• •• •• • •• •• • •• • • o..t .Data .t 11 10 5 6 ..6 e Modulul de speciaJizare . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Seria I Data: 30 iulie 2010 ..t" e Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere masterat: julie 2010 Facultatea: MARKETING ~ . Nr. . • • ••• •• • •• • • • •• • • 0 O. '! " . .t .t ~ 0 00 ~7 ..t.••.t ~.. 0 18 0 '0 1. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 a b c d e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 i.e e: . .00 000 .6 ) 2 3 4 c .t .

c) 1987. a lnlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu cel de logistica ID anul: a) 1976. in domeniul logistic. gama de produse. de elaborare a sistemelor de telemarketing. d) cost optim. b) 1982. e) facturile. 10. umbrela. costul specific produsului sau serviciului. b) cresterea numarului de produse in cadrul gamei. Din a) b) c) d) e) de asigurare a protectiei legale a produselor ~i serviciiIor nu face a) preliminara. Din randul instrumentelor parte: a) brevetul de inventie: b) dreptul de autor. e) cresterea numarului de sortimente complementare produsului de baza. Prestigioasa organizatie profesionala ConsiliuIManag~m~~~lui Logistic. In mod fundamental. e) mostrele gustative. d) cresterea numarului de produse in cadrul unei. 0 nevoie complexa de consum. 6. e) PLY. sub influenta conceptului de marketing. bonurile.: a) numarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care IIparcurgmilrfunle. c) sponsorizarii. 5.linii existente. b) profit global.. 12. in cadrul proiectarii sistemu1ui informational de marketing.. Pe baza analizei caracteristicilor cazul: a) vanz!irilor grupate. e) sediul activitatii promotionale. produs al gamei. modalitatile informatiilor sun! stabilite inetapa: de utilizare a 3. c) masura apropierii de punctele efective de conslim. c) licenta de export. II. e) cost mediu. moderat. . avizele de expeditie. b) pozitia fata de structuriIe pietei. tn cadrul tipologiei strategiilor promotionale. final. b) c) d) e) de constituire a bancii de date. c) dezvoltarea gamei de prod use in directii conexe structurii de baza. c) profit maxim. 9. tendinta macroeconomics a inflatiei. de constituire a bancii statistice. a) prelungirea in "amonte" sau in "aval" a unei Iinii de produse. de 0 la conceptul de cost globalla conceptul de: a) profit marginal. strategia concentrate criteriului de diferentiere: a) modul de desfasurare in timp. b) numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firmaproducatoare. rezulta ca mesajul este uniform in 8. Larglmeagarnei de produse este data de: a) b) c) d) e) numarul de produse distincte pe care le contine 0 gradul de apropiere al produsului de consumatorul distanta dintre eel mai bun ~i eel mai slab calitativ numarul de linii de produse ce compun 0 anumita totalitatea sortimentelor unui produs care satisface linie de produse.seInregistreazii reorientare. situatia rentabilitatii firmei la un moment dat. c) obiective globale ale activitajii promotionale. randul factorilot endogeni care influenteaza strategia de pre] nu face parte: nivelul cotei de piata vizat. Din riindul surselor interne de informatii nu fae parte: a) publicatiile editate de organisme specializate. d) reducerilor de preturi. d) 1991.ACADEMIA Admitere: FRGllltl'ltel'l: DE STUDII ECONOMICE Masterat 2010 MARKETING DIN BUCURE$TI MKb1 ACADEMIA Admitere: Fl'IGllltl'ltel'l: DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE~TI Masterat 2010 MARKETING MKb1 TEST-GRILA I. •. b) utilizarii marcilor. Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un an~itprodus repre~intii. durabil. a) strategia pretului b) strategia pretului c) strategia pretului d) strategia pretului e) strategia pretului analiza strategiilor de prejuri este binepus~ Inevident!de: inalt. d) denumirea de origine. b) evidentele statistice. specificitatea produselor sau serviciilor. c) evidentele contabile. 4. de creare a bancii de programe. 2. d) specialistii din departamentul marketing. e) numarul de niveluri intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumatorul final. d) rolul activitatii promotionale.din SUA. capcana. e) 2001. d) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produsID cadrulfiecarelfaze a rutei de distributie. Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune: . activitatilor promotionale rezulta in urma utilizarii 7.

a) structura pietei. c) marketing al exportului §i marketing al importului. e) ambush marketing. Bennet. nealeatoare. aleatoare. aleatoare. 16. e) estimarea prealablla a valorii inforrnatiilor obtinute din cercetare. b) marketing multinational §i marketing global. d) posibilitatea realizarii de predictii. ca indicatori conjuncturii pietel. printre care disponibilitatea informatiei. nealeatoare. b) strategia diversificarii orizontale. 23. Preocuparea lntreprinderilor de a delimita cumparatorii cu constanta maxima. d) posibili~ate~ de ~ evalua capacitatea furnizorului de a vinde marfa §i de a cii§tiga cooperarea cornerciantilor din aval.a: MARKETING MKb1 ACADEMIADE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2010 Fac:ultatAa: MARKETING DIN BUCURE$TI MKb1 13. McCarthy. . care are urmatoarea acceptiune: . c) strategia diversificarii laterale. nedeterminate. . 19. J. b) marketing direct. proiectarea de simulari ale pietel. . e) M. b) indicatorilor intmia!i. . c) efectuarea cercetarii in conditii reale de pia!a. adaugand variante noi in linia actuala de produse poarta denumirea de: a) strategia extinderii liniei produselor. 15. Baker. e) semialeatoare. 18. Pornind de la impiirtirea. concurentiale. 22. 24. 17. b) caracterul §tiin!ific. e) marketing interior §i marketing exterior. c) sigure. Cota de pia!a este un indicator care mascara: . Atragerea de noi segmente de cumparatori. faza de realizare a cercetarii in~lude: a) stabilirea scopului ~i obiectivelor cercetarii. a) rnasura in care informatia descrie corect realitatea: b) gradul de "prospelime" a informatiei. e) factorilorsezonieri. devenitli clasica. nedeterrninate. reprezinta atat 0 este deosebit de larga. Aria cercetarilor include orientare managerlala cat ~i 0 functie scop al cercetarii de marketing cu caracter descriptiv poate fi: analiza datelor secundare. d) localizarea pietei. c) business-to-business marketing. c) indicatorilor concomitenti. . b) definirea conceptuala ~i operationala a variabilelor. intampliitoare. aleatoare. d) marketing relational..ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: Masterat 2010 Fac:ultatp. D. c) analiza ~i interpretarea informatillor. c) obiectivitatea cercetarii. d) stabilirea metodei de culegere a informatiilor. e) nu ofera informatii despre succesul real al produselor noi. a formelor de incertitudine universurile (imprejuriirile) in care se plaseaza luarea deciziiIor pot fi: a) sigure. Testul de piata simulat are urmatorul avantaj: a) rapiditatea testiirii. efectuarea unor previziuni pe termen scurt. utilizarea de sondaje periodice. Aplicabilitatea cercetarilor de marketing urmatorul domeniu major: a) caracterul procesual. mediu sau lung' realizarea unui sondaj ad-hoc. e) capaeitatea pietei. d) nesigure. c) aria pietei. e) strategia diversificarii concentrice. d) marketing intern ~i marketing international. nealeatoare.nut1i. antagoniste. nedeterminate. antagoniste. aleatoare. d) factorilor de durata.pentru a fi folosita in procesul decizional. Un a) b) c) d) e) utilizati in analiza 14.ru evaluare~ contributiei informatiei in procesul decizional (pentru estimarea valorii ~ercetiirl~ ~e marketing) sunt luate in considerare mai multe criterii. in patru categorii. respectiv c1ientela fldela. in raport cu situatia decizionala considerata. b) testarea la nivelul tntregii piete. rata inflatiei §i cursul de schimb. in functie de nivelul de organizare economica marketingul s-a delimitat in: a) macromarketing ~i micromarketing. Yncadrul procesului cercetarii de marketing. b) nesigure. c) E. determinate. b) P. fae parte din categoria: a) indicatorilor avansati. 21. Deflnitia conform careia marketingul economica apartine lui: a) Philip Kotler. 20. P:n. J. e) pertinenta §I aplicabilitatea informatiel. e) mediul extern al organizatiei. b) dinamica pietei. Stanton. c) masura in care volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte: d) mas~ra in c~re i?fo~atia p?ate fi o~li.t. ~i de a stabili bune relatii pe termen lung cu clientii respectivi ~i consumatorii defineste conceptul de: a) marketing tranzactional. d) strategia de reformulare. d) W. Nivelul dobdnzilor.

c) obtinerea de informatii de la specialisti. a interviurilor fala in fata.) face parte din categoria tehnicilor proiective de: ~~~ b) c) d) e) . e) de grup. Ce a) b) c) d) e) tip de intrebare este aceasta? intrebare lnchisa. c. notorietatea spontana. episodica. colectivitati 28..T. pe care cercetatorii vederea dimensionarii esantionului. din populatia vizatli. b) apeIarea Ia operatori de interviu calificati. Un a) b) c) d) e) avantaj al unui sondaj personal asistat de calculator este urmatorul: absenta unor variante de rlispuns preformulate.ACADEMIA Admitere: FacultatAa: DE STUDII ECONOMICE D. b) axata pe 0 perioadli scurta. absenta tntrebarilor filtru. in a) b) c) d) e) Ii iau in considerare in 30. stare a civilil. b) c) d) e) mediul de re~edinta. c) sistematica. metoda de esantionare: 29. Bosch. starea civila. 35. obiceiurile de consum. se numara: a) numarul variabilelor cercetate. frecventa consumului. . Arctic. mediul de resedinta. . In cadrul unei cercetari de marketing. ' 0 complexitate. de natura statistica. intrebare de tip "mlisura dubla". exist!l urmatoarele tipuri de observare: observare observare observare observare observare indirectli ~i observare directa. e) culegerea de informatii care sa poata fi generalizate statistic. dichotomica. lntrebare deschisa. b) examinarea detaliata a comportamentului individual.A. predictie. c) distanta in privinta relatiei dintre cercet!ltor ~i subiect. bazata pe echipamente ~i observare personala: structurata ~i observare nestructurata. exemple de variabile de baza sunt urmatoarele: a) mediul de resedinta. . preferintele referitoare la marci. in privinta unor aspecte caracteristice activitatii lor. 34. sub aspectul timpului afectat culegerii datelor. Esantionarea prin metoda "bulgiirelui de zapada'. se poate recurge la urrnatoarea modalitate: a) mesajul de ream intire.dup!! caz. completare. pentru caracterizarea variatiei. d) utilizarea. LO. c) nivelul de confidenta. Testul aperceptiei tematice (T. este a) sirnpla aleatoare. la nivelulintregii studiate.fost inclusa umatoarea lntrebare: " Ce miirci de produs electrocasnice cunoasteti? de utilizare a unor produse 26. e) focalizatli pe verificarea teoriei printr-o cercetare empiricli. evitarea erorilor de inregistrare. f altele. Printre factorii cantitativi. in cadrul chestionarului unui sondaj referitor la comportamentul electrocasnice.' e) plasarea lntrebarilor de identificare (pentru obtinerea de informatii socio-demografice) la lnceputul chestionaruIui. a. se poate utiliza urmatorul indicator: amplitudinea variatiei. posibilitatile de clarificare a rlispunsurilor ambigue. prin care se solicita informatii de opinie. cercetarea de tip calitativ este: a) caracterizata de emergenta teoriei pe parcursul cercetarii. personals ~i observare indirecta. prin care se solicta inforrnatii de natura factuala: intrebare inchisa cu alegere multipIli. cu grad mare de a. Utilizarea interviului in profunzime nedirijat nu este recornandata pentru: a) obtinerea de informatii cu un nivel mare de confidentialitate.Pentru cresterea ratei de raspuns in sondajele online. varianta. numarul de membri ai familiei. distributia de frecvente.lN BUCURE~TI Masterat 2010 MARKETING MKb1 ACADEMIA Admitere: FacultatAa: DE STUDII ECONOMICE Masterat 2010 . In a) b) c) d) e) functie de criteriul temporal. b. TOTAL: 70 puncte (35 intreb1iri x 2 puncte / lntrebare) .. 33. Spre deosebire de cercetarea de tip cantitativ. in mediu natural ~i observare In mediu sirnulat. . e) graduI de agregarea analizei. 31 . ultima scoala absolvita. d) bazata preponderent pe esantionarea statistics. din perspectiva relatiei dintre teorie( concepte. exprimare. e. 32. d) stratificat!l. frecventa de cumparare. d. cazul scalei ordinaIe. c) cresterea numlirului de intrebari din chestionar: . Ariston. 27. preferintele referitoare la marci. lntrebare deschisa. ". b) neprobabilist!l. d) lntelegerea in profunzime a unui comportament de cumparare ~i consum. ipoteze) ~i cercetarea empiricli. b) ponderea persoaneIor eligibile. Zanussi. constructie. intentiile de cumparare. abaterea standard. MARKETING DIN BUCURE~TI MKb1 25. varsta. din perspectiva selectiei unitatilor cercetate. abaterea medie. posibilitatile de detaliere a raspunsurilor neclare. d) ponderea non-rlispunsurilor.

.Facultatea de Relatii Economice Internationale . .

- • 0 0 0 0 0 1 2 3 4 5 6 0 0 0 0 0 Modulul de specializare ~.••..• Nr...•..••. Data ...••.6 ) .•.••••.BAREM Seria •..... 1151-- 12 13 14 15 16 ~7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 0 0 0 0 0 0 ·0 0 0 0 0 0 • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • • 0 0 0 0 0 0 0 • • •• • 0 0 0 0 0 •o • •• • o· •• • • • • • • • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 • d e 0 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 .. ~ ~ ... 1 2 3 4 5 6 7 8 9 a 0 0 0 0 0 0 0 0 b c 0 0 0 Seria a II-a Data: 30 iulie 2010 Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere masterat: iulie 2010 Facultatea: RELA TIl ECONOMICE INTERNAPONALE 10 11 Cod:REI1 "1 Codul variantei ( 1 ...

emitenta 4). d) EXW. e) Invalideaza plata In cazul platii incasso "documente a) Banca elibereaza documentele de importator. Se transmite bancii importatorului insotita de documentele de livrare. 10% documentat nu poate fi implicata: 3). "cam" (in indicarea sumei). CPT. TEST-GRILA intrebare este punctate eu 2 punete) Printre metodele de detenninare a calitatii nu se regaseste: a) Detenninarea calitatii pe baza de descriere. CFR. b) 21 de zile de la emiterea documentului de transport. Se utilizeazii numai in tranzactiile pe internet Dad! in valoarea acreditivului se folosesc expresii ca "aproximativ". c) Elaborarea unui index al tennenilor contractuali ca anexa la contract. e) Detenninarea calitatii pe baza vizionarii marfii Urmatoarele conditii de livrare Incoterms 2000 sunt folosite exclusiv in cazul unor contracte de vanzare intemationala care presupun modalitatea de transport maritim: a) DES. 2). acesta este: . livrare numai dupa acceptareaunei cambii de catre banca livrare la 30 de zile de la livrare. FAS. 25%. confirmatoare. d) Nu invalideaza acreditivul. notificatoare. b) Nu invalideaza acreditivul. a) b) c) d) e) 8). FOB Clauza de indexare. corespondenta. locul platii fiind considerat tara de export. Spre deosebire de trata simpla. c) 17 zile de la emiterea documentului de transport. locul platii fiind considerat sediul bancii emitente. FOB. ClP. de la livrare. trata documentara: Se utilizeazii cu precadere in plata serviciilor. livrare la 45 de zile d~ livrare la 7). de la livrare 5). c) FAS. b) Legarea sumelor stipulate in contract de un anumit etalon (de exemplu pretul combustibililor). atunci se admite 0 marja de: a) +/b) +/c) +/d) +/e) +/5%. 15%. 20%. de la livrare. d) Plata anticipata a pretului. la prezentarea tratei impreuna cu documentele de livrare. CFR. a) b) c) d) e) 10).ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere masterat: Facultatea. b) Banca elibereaza documentele de c) Banca elibereaza documentele de importatorului. d) Banca elibereaza documentele de e) Banca elibereaza documentele de contra plata": livrare numai dupa acceptareaunei cambii de catre livrare numai contra platii facturii. Relatii iutt« 2010 Economice Internalionale REI1 b1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere masterat: Facultatea. Elvetia. d) II zile de la emiterea documentului de transport. e) Niciuna dintre celelalte variante Lipsa indicarii loculuiplatii: a) Invalideaza acreditivul. b) Determinarea calitatii prin mostre. In derularea efectiva a acreditivului Banca Banca Banca Banca Banca centrala. b) FOB. Se utilizeaza cu orice tip de acreditiv. ca metoda de acoperire a riscului de pret. este aceea care prevede: a) Plata pretului la 0 data prestabilita. Se transmite bancii importatorului neinsotita de documentele de livrare. DEQ. c) Nu invalideazii acreditivul. FOB. e) Nelimitat la banca. Relatii iulie 2010 Economlce Internationale REI1 b1 6). (Fieeare ). Daca in acreditiv nu este precizat termenul de predare al documentelor a) 30 de zile de la emiterea documentului de transport. 9). EXW. de regula. locul platii fiind considerat considerat. c) Detenninarea calitatii pe baza de tipuri ~i deniuniri uzuale. d) Determinarea calitatii prin metoda bruto per neto. "circa". e) DDU. Cambia la vedere "sight draft" presupune efectuarea pliitii: a) la b) la c) la d) la e) la 15 zile de 30 de zile cerere sau 45 de zile 21 de zile la livrare.

d) p~nderea ~evizelor convertibile in totalul cotei piirti a (iirilor respective. in functie de evolutia macroeconomica. Elvetia. Pri~tre pilonii oricare] economii de piata se evidentiaza a) furnizarea de bunuri publice. a) Exportatorul pretinde plata dupa verificarea marfii de banca confirmatoare. ~ c) trirniterea gratuita de specialisti in domeniile specifice de expertiza ale FMI' d) acordarea de consultanta pe probleme financiare ~i monetare. 12). cu obJigalia de a _ i rasc~para mone~a nationala la un anumit interval de timp. care va fi modificat ulterior. In calculul Indicelului Dezvoltarii Urnane (IDU) se iau in considerare mai multe evaluari. ci vor indica criteriile si metodele prin care pretul va fi fixat la 0 data ulterioara. Metoda pretului determinabil. b) sursele de venit national. Economlce Internatlonale REI1 b1 11). functii ale FMI. b) Exportatorul pretinde plata dupa verificarea marfii de banca emitenta. valabilla peste 75 de zile de la semnarea contracului Caracterul documentar al acreditivului inseamna ca. b) De regula. c) Exportatoruinu poate pretinde plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv. b) stabilizarea macroeconomica' c) de~lru:ea relaliilor economic~ dintre agentii economici. . c) Pentru tranzactii interbancare internationale cu rise mare.. presupune ca. e) factorii de productie c) indeplinirea conditiilor economice de catre (iirile care solicita un irnprumut . partile: a) Vor fixa criteriile ~i metodele prin care pretul va fi calculat intr-un interval de maxim 0 luna dupa momentul livrarii marfii. e) controlul ratei de referinta a dobanzii 19).. a) efectele neintenlionate ale pietelor asupra comunitatilor b) dezechilibre ale pietelor. pentru tranzactii de valoare redusa 15).ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere masterat: . a) b) c) d) e) 14). e) De regula. d) Exportatorul pretinde plata dupa verificarea marfii ~i a documentelor de banca confirmatoare. Tragerile In cadrul transelor de credit sunt conditionate a) ponderea DST in totalul cotei piirti a liirii in cauza: b) nevoia de finantare a (iirilor solicitatoare . Olanda. Franta. b) Nu vor fixa un pre] cu 0 anumita marime valorica globala sau pe unitate de produs. valabilla peste 100 de zile de la semnarea contracului. Asi.000 euro. c) cresterea taxelor vamale: d) reducerea cheltuielilor bugetare. c) 0 forma de interventie statala. e) ~cor?~ea. b) mentinerea unui deficit bugetar scazut. printre care: a) compozitia PIB. .. e) Vor fixa un pret cu 0 anumita marime valorica globala sau pe unitate de produs. consu!~ ~ltualla . consta in: periodice i~tre liirile membre ~i specialisti ai Fondului. Externalitatile reprezinta: de persoane. d) Pentru tranzactii interbancare SWIFT. SUA. d) redistribuirea veniturilor. c) energointensivitatea peprodus. Economlce Internatlonale REI1 b1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere masterat: .ulle 2010 Facultatea: Relat.stenta financiara. la momentul contractarii. Olanda 16). SUA. d) speranta medie de via(a la nastere . d~ asistenla din partea Fondului cu privire la respectarea de catre fiecare membru a obligatiei privind manipularea ratelor de schimb 20). cu privire la in vederea asigurarii funClioniirii efective a sistemului monetar b} acord~ea unei liiri a ?reptului de a cumpara moneda proprie a altei (iiri. d) Vor fixa un pre] cu 0 anumita marime valorica globala sau pe unitate de produs. peste sumele de 100. c) Vor fixa un pre] cu 0 anumita marime valorica globala sau pe unitate de produs. . Elvetia. .ul/e 2010 Facultatea: DIN BUCURE$TI Relat. Olanda. Olanda. una dintre principalele a! re~lzarea de. Belgia. Canada.balanlel de platl mtemational. SUA. SUA. d) fenomene de instabilitate macroeconomica' e) factorii care influenleaza economia din exterior 18). de: Plata la predarea marfii (cash on delivery) se utilizeaza: a) Prin implicarea unei banci garant. Canada. 13). e) nivelul de mdatorare externa a tiirilor respective -1Go . e) motivatia si formele interventionismului : 17). Intre instrumentele de politica monetara se numara: a) impunerea de taxe ~i impozite. ca metoda de acoperire a riscului de pret. . pentru tranzactii de valoare ridicata. e) Documentele justificative pentru plata sunt emise de un organism international de comert (CCI Paris) Centrele de comutare SWIFT sunt in: SUA.

d) In cazul contingentelor transparenta este afectata. b) dobanzi si comisioane percepute la imprurnuturile c) contributiile statelor membre . . in principiu. a) Taxele vamale mentin 0 legatura automata intre preturile interne si cele practicate pe plata internationala creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte. cotele parti varsate de FMI Alocatiile Drepturilor Speciale de Tragere (DST) trebuie aprobate: cu un procent "supramajoritar"de 50 % din puterea de votare a FMI. acordate. . contingentele 0 24). c) reducerea saraciei. b) In timp ce taxele vamale. ~i volumul valoric total al importurilor. pe categorii de produse sau pe ansamblu. a) b) c) d) e) Eurodevizele sunt: depozite in monede aflate in afara larii de emisiune . d) emisiuni de obligatiuni pe termen mediu si lung. b) finantarea balantei de plali externe .' c) Raportul dintre numarul pozitiilor tarifare (detaliere cu4 cifre) afectate de ban ere netanfare ~i volumul valoric al importurilor vizate de aceleasi bariere netarifare. . 21). Un exemplu tipic de acord privind comercializarea a) Consiliul Economic ~i Social al ONU (ECOSOC). Corporatia Financiara Internationala (CF!) actioneaza in llirile in dezvoItare avand ca scop: a) sprijinirea sectorului privat . Ca metoda de estimare a dimensiunilor protectionismului netarifar. indicele de frecventa reprezinta:. e) finantarea programelorde macrostabilizare a) Au 0 mare eficacitate si sunt extrem de selective. e) tarilor care se confrunta cu criza financiara internationala Principala resursa financiara a FMI 0 constituie: a) pietele financiare internationale. cu un procent "supramajoritar"de 65 % din puterea de votare a FMI. .Iobby. au la baza nediscriminarea. e) Confera executivului din lara importatoare 0 mai mare libertate de actiune 28 ). d) Au caracter paralegal. cu un procent "supramajoritar"de 55 % din puterea de votare a FMI fac posibila si 0 accentueaza. d) acordarii de asistenta financiara tlirilor membre care se confrunta cu dificultati severe datorita tranzitiei la economia de piata. c) Determinarea utilizarii lor se face prin metoda "faptelor disponibile". . de performanlele anterioare ale exportatorilor vizati. d) Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). ca urmare a apliclirii unor reforme defectuoase in structura lor econornica . de coruptie ~I . cu un procent "supramajoritar"de 75 % din puterea de votare a FMI. d) reducerea decalajelor de dezvoltare. c) Acordul General pentru Tarife si Comer! (GATT). pe categorii de produse sau pe ansamblu. a) Raportul dintre volumul valoric al importurilor vizate de bariere netarifare ~i volumul valone total al importurilor. titluri financiare denominate in euro. b) Raportul dintre numarul pozitiilor tarifare (de regula la nivelul de detaliere cu 4 clfre~ afectate de obstacole netarifare ~i numarul total al pozitiilor tarifare aferente unor anumite categorii de produse sau ansamblului acestora. d) Raportul dintre numarul pozitiilor tarifare (detaliere cu 4 cifre) afectate de banere netanfare 22). valute din rezervele oficiale. . Nu reprezinta 0 diferenta sau deosebire intre contingente si taxe vamale. e) taxarea tranzactiilor valutare internationale 26 ). c) deschiderii unor linii de credit pe termenmediu pentru echilibrarea balantelor de plati. . 23). Facilitatile de finantare extinsa sunt destinate: a) tlirilor aflate in dificultate privind implementarea unor programe de reforma economica. u~atoarea: . e) Politica Agricola Comuna (PAC) ordonata a produselor il reprezinti'i: . e) Contingentele sunt stabilite in functie de presiunile diverselor grupuri de interese ~I de interesele de politica extema ale tarii 29 ).e: ~odul cum sunt administrate. b) tarilor care se confrunta cu grave dezechilibre ale balantei de plati. . b) Aranjamentul Multifibre. e) Raportul dintre volumul valoric al importurilor vizate de bariere netarifare ~i numarul total al pozitiilor tarifare 27 ). monede aflate in circulatie intemationala. nivelul acest~ra ~epinzand d. a) b) c) d) e) 25).ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere masterat: Facultatea: Relafli iulie 2010 Economice Internafiona/e REI1 b1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI REI1 b1 Admitere masterat: Facultatea: Re/afil iulie 2010 Economice Internationale . cu un procent "supramajoritar"de 85 % din puterea de votare a FMI. c) Taxe1e vamale pot avea un pronuntat caracter protectionist. Printre particularitatile limitlirilor voluntare la export nu se afla faptul ca. b) Sunt instrumente protectioniste considerate "poroase".

din perspectiva politicii europene in domeniul ajutoarelor de stat: a) masuri care reduc baza fiscala. e) ajutoare pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati sau anumitor regiuni economice. c) 30 % din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar precedent. 32). b) ajutoare menite sa promoveze realizarea unui proiect important. d) restrictiile sunt absolut necesarepentru atingerea obiectivelor companiei. e) amanarea. c) aranjamentul produce efecte notabile pentru consumatori. d) ajutorul afecteaza comertul dintre statele membre ale UE. c) masuri menite sa reduca povara fiscala pentru agentii economici nationali considerati strategici. e) procedeaza la achizitii ~i fuziuni "Articolul 87 (fost 92) din Tratatul Uniunii Europene nu mentioneaza printre situatiile care pot fi considerate compatibile cu Piata Comuna: a) ajutoare destinate sa favorizeze dezvoltarea economica a regiunilor sau unde nivelul de viata este anormal de scazut sau care se confrunta cu un somaj ridicat. 33). d) reducerea ratei impozitului pe profit la nivel national. 1011. aranjamente de amortizare speciala sau accelerata. e) 40 % din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar precedent poate apJica amenzi 35). c) ajutorul favorizeaza anumite entitati sau activitati economice. t\G'f I I . c) mas uri care implica 0 reducere totala a sumei datorate ca impozit. e) aranjamentele nu produc 0 afectare semnificativa a concurentei Printre conditiile cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca obligatoriu 0 forma de sprijin pentru a fi considerata ajutor de stat in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene in materie de concurenta. atunci ciind nu altereaza conditiile comerciale si de concurenta in Comunitate. b) ajutorul este acordat din surse private cu aprobarea autoritatilor publice.ACADEMIA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere masterat: Facultatea: Relalii DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI iulie 2010 Economice REI1 b1 tnternetlonet« Admitere masterat: Facultatea: Relatii iulie 2010 Economice REI1 b1 InternBlionale 30). b) 10 % din cifra de afaceri totala realizata In anul financiar precedent. atunci cand nu altereaza conditiile comerciale si de concurenta in Comunitate Pentru incalcarea regulilor privind concurenta (art 81 ~i 82).Comisia care pot reprezenta pana la: a) 50 % din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar precedent. nu regasim: a) ajutorul favorizeaza sau confera avantaje dobanditorului. . de interes european comun sau sa remedieze grave perturbari ale economiei intr-un stat membru. c) reduce productia sau trateaza diferit anumite segmente de piata. d) refuza sa furnizeze produse in anumite cazuri. e) ajutorul distorsioneaza concurenta in interiorul Pietei Unice interne 34). 31). Nu se includ printre masurile fiscale care confera un avantaj selectiv firmelor beneficiare. includerea rezervelor in bilantul firmei. b) impune acorduri de cumparare pentru anumite categorii de produse. d) ajutoare destinate sa promoveze cultura ~i conservarea patrimoniului. Printre conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca un aranjament sau intelegere intre firme pentru a beneficia de 0 derogare individuala. d) 20 % din cifra de afaceri totala realizata In anul financiar precedent.1 "i. b) aranjamentul este favorabilla nivelul Uniunii Europene iar avantajele depasesc dezavantaj ele. precum deduceri speciale. anularea sau chiar reesalonarea in mod exceptional a datoriilor fala de buget. nu regasirn: a) aranjamentul produce efecte notabile pentru producatori si partenerii lor de afaceri. b) masuri care implica 0 reducere partiala a sumei datorate ca impozit. Se poate considera ca 0 firma avand 0 pozitie dominants nu abuzeaza de aceasta atunci cand: a) vinde la preturi foarte ridicate sau foarte scazute pentru a inlatura concurenta.