UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

DREPTUL MEDIULUI:

INCALZIREA GLOBALA

STUDENT Onea Corina Madalina

Masterat, Anul II, Management Hotelier, ID

exista mai multe explicatii asupra cauzelor procesului. dar dupa. efectul a fost de usoara racire.74 ±0. Ei considera ca fenomenele naturale ca variatiile solare si vulcanismul au avut un mic efect de incalzire pana in anii 1950. Ea determina sau va determina ridicarea nivelului marii. extinctia a numeroase specii si schimbari privind sanatatea oamenilor. Impotriva efectelor incalzirii globale se duce o lupta sustinuta. Temperatura medie a aerului in apropierea suprafetei Pamantului a crescut in ultimul secol cu 0. Incalzirea globala are efecte profunde in cele mai diferite domenii. Daca fenomenul de incalzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de stiinta si de factorii de decizie.18 °C. al carei aspect central este ratificarea de catre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor care influentează viteza încalzirii.INCALZIREA GLOBALA Grupul interguvernamental de experți in evolutia climei (Intergovernmental Panel on Climate Change) Incalzirea globala este fenomenul de crestere continua a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului. ultimul deceniu din secolul al XX-lea si începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai calda perioada din ultimii 2000 de ani. precum si a apei oceanelor. topirea ghetarilor. de provenienta antropica. dar mai ales in ultimele decenii. Opinia dominanta este ca incalzirea se datoreaza activitatii umane. . Epoca actuala este mai calda cu cateva zecimi de grad fata de maximul medieval. afirma ca „cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii in a doua jumatatea a secolului al XX-lea se datoreaza probabil cresterii concentratiei gazelor cu efect de serăa. extreme climatice. Conform temperaturilor reconstituite de climatologi. in special prin eliberarea de gaz carbonic in atmosfera prin arderea de combustibili fosili. constatata in ultimele doua secole.

Efectele forcingului nu sunt instantanee. eruptiilor vulcanice si efectului de sera. care atribuie incalzirea variatiilor activitatii solare. exista si alte ipoteze. Cu toate astea. Ponderea diverselor cauze ale incalzirii este in studiu.CAUZELE INCALZIRII Clima se schimba datorita forcingului extern. dar consensul oamenilor de stiinta este ca principala cauza este cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera datorita activitatilor umane din epoca industrializarii. acest lucru este evident. Studiile pe modelele climatice indica . in functie de influenta deplasarii pe orbita in jurul Soarelui. Inertia termica a solului si oceanelor duce la presupunerea ca starea curenta a climei nu este in echilibru cu forcingurile. In special in ultimii 50 de ani. cand se dispun de date detaliate.

metanul. care astfel se incalzeste.70 % urmati de dioxidul de carbon. Alte gaze care produc efect de sera. perfluorocarburile si fluorura de sulf.faptul ca desi concentratiile gazelor cu efect de sera s-ar mentine la cele ale anului 2000. sunt protoxidul de azot. EFECTUL DE SERA Efectul de sera este un fenomen natural prin care o parte a radiatiei terestre in infrarosu este retinuta de atmosfera terestra. hidrofluorocarburile. echilibrul prezentat este perturbat.7 %.26 %. cu o pondere de 36 . Cantitatea de vapori de apa pe care o poate contine aerul este in functie de presiunea de saturatie. cu o pondere de 3 . In acest sens. 33 °C mai mare decat ar fi in lipsa lor. la incalzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitatii atmosferei la radiatiile solare reflectate de suprafata terestra.9 % si ozonul. Efectul se datoreaza gazelor cu efect de sera care reflecta inapoi aceasta radiatie. Efectul actual al existentei gazelor cu efect de sera este ca temperatura medie a Pamantului este cu cca. el asigurand incalzirea suficienta a Pamantului pentru a permite dezvoltarea plantelor asa cum le cunoastem noi azi. adica este de cca. care. emise natural sau artificial. cu o pondere de 4 . De aceea. Principalul element responsabil de producerea efectului de sera sunt vaporii de apa. VAPORII DE APA Cantitatea de vapori de apa din atmosfera depinde exclusiv de termodinamica atmosferei.5 °C. Daca concentratia gazelor cu efect de sera creste. cu o pondere de 9 . cota de 235 W/m2 se micsoreaza iar cea de 324 W/m2 creste. clima tot s-ar mai incalzi cu 0. insa cu ponderi mici. +15 °C in loc sa fie de -18 °C. la . termenul de „efect de sera” este folosit cel mai adesea in vorbirea curenta pentru a evidentia contributia unor anumite gaze. diferenta de flux termic se acumuleaza in atmosfera. efectul de sera este benefic.

astfel ca daca la 10 °C 1 kg de aer uscat poate absorbi 7. Ca si alte elemente chimice. el este angrenat in natura intr-un circuit. cand scaderea anuala a temperaturilor determina cresterea precipitatiilor. depinde de temperatura. Din cele prezentate.73 g de apa. DIOXIDUL DE CARBON Carbonul este elementul principal care asigura viata. nu cu privire la el trebuie luate masuri in cazul incalzirii globale.52 g. Presiunea de saturatie a vaporilor de apa creste odata cu temperatura. sau. cum sunt relatiile Wexler. diferente care apar datorita diferentelor de densitate ale aerului. hidrosferăa si litosfera: . efect observat toamna si iarna.randul ei. Presiunea de saturatie a vaporilor de apa in atmosfera se poate exprima prin formule teoretice simple. De remarcat ca evaporarea este reversibila. ceea ce explica efectul de uscare al vantului. la temperatura de 30 °C poate absorbi 27. prin scaderea temperaturii. prin formule semiempirice (formule ale caror constante au fost determinate pe baza observatiilor experimentale). vaporii de apa se condenseaza. Se observa ca temperatura si variatiile ei sunt responsabile de cantitatea de vapori de apa in atmosfera. Un vant uscat indeparteaza vaporii de apa formati. vantul este generat de diferențele de presiune atmosferica. Presiunea locala a vaporilor (concentratia lor locala) determina viteza evaporarii. permitand evaporarea unei noi cantitati de apa. Efectul de sera al vaporilor de apa este insa natural si nu exista nicio posibilitate tehnica de a influenta cantitatea de vapori de apa din atmosfera in afara de incercarea de a reduce temperatura. desi vaporii de apa sunt principalul gaz cu efect de sera. mai exact. La randul sau. Cea mai mare parte a combinatiilor sub forma gazoasa este formata din dioxidul de carbon. Fluxurile de carbon intre atmosfera si biosfera. densitate care depinde de temperatura.

1. prin efectul de sera au dus la inceperea fenomenului de incalzire globala. De la inceputul revolutiei industriale concentratia de metan in atmosfera a crescut cu 149 %. Oceanele contin dizolvate cantitati imense de CO2. • Intre atmosfera si litosfera: actual carbonul este eliberat din litosfera in atmosfera sub forma de CO2 prin activitati antropice (arderea combustibililor fosili). prin procesul de fotosintezăa il transforma in combinatii organice. metanul produce un efect e sera mai important decat dioxidul de carbon. care. METANUL este o alta combinatie chimica sub forma gazoasa in care se gaseste carbonul in atmosfera. • Intre atmosfera si hidrosfera: CO2 este un gaz relativ solubil in apa si exista un echilibru al concentratiei CO2 in apa. oxigenul de acum si lipsa dioxidului de carbon (concentratia actuala de numai 0. In timpul zilei plantele asimileaza carbonul din CO2 si. cu ajutorul luminii solare. ca urmare la o incalzire a oceanelor. ar putea fi eliminate in atmosfera. eliberand oxigenul. de cca. iar plantele au teraformat atmosfera. ducand la o perturbatie climatica extrema. care. stocand in litosfera carbonul din corpul lor sub forma de zacaminte de carbune. o mare parte a plantelor din flora din epoca au ajuns in pamant. La cantitati volumice egale. limitata. insa datorita concentratiilor sale mici in atmosfera. in caz ca echilibrul ar fi perturbat. cam un sfert din cel al CO2. • Intre biosfera si litosfera: in trecutul indepartat.8 ppm efectul global este mai mic. Se considera ca in ultima jumatate de secol au fost emise in atmosfera cantitati foarte mari de CO2 si metan. in special in carbonifer. .• Intre atmosfera si biosfera: plantele in timpul noptii si animalele tot timpul elimina prin respiratie dioxid de carbon. se considera ca in acea perioada atmosfera terestra conținea CO2 in loc de oxigen.03 %) fiind de fapt urmarea acestei activitati. De fapt. Capacitatea biosferei de a asimila carbonul este. totuși. eliberarea CO2 in atmosfera este un pericol real. Solubilitatea gazelor in apa descreste pe masura ce temperatura apei creste.

Vulcanismul este un factor a carui importanta a fost subestimata pana recent. 25 % din efectul dioxidului de carbon. ACTIVITATEA UMANA in perioada industrializarii a dus la: . datorita contributiei la intunecarea globala. Efectul de sera global al ozonului este greu de estimat exact.OZONUL din straturile superioare ale atmosferei. ceea ce face ca el sa produca un efect de sera. • prin cenusa vulcanica si aerosolii sulfurosi care obtureaza radiatia solara. dar dupa. efectul a fost de racire. reflecta selectiv radiatia in infrarosu emisa de sol. Vulcanismul contribuie la incalzirea globala in doua moduri: • prin gazele cu efect de sera (in general CO2) care sunt continute in magma. ultimele rapoarte ale IPCC estimeaza acest efect la cca. desi este extrem de necesar pentru viata prin faptul ca reflecta radiatia in ultraviolet a Soarelui. Se considera ca efectul vulcanilor in perioada preindustriala (inainte de 1850) a fost de incalzire.

ca urmare a activitatilor agricole. defrisari care reduc cantitatea de CO2 absorbita de plante. precum si datorita utilizarii hexafluorurii de sulf ca protectie impotriva arcurilor electrice. climatizare. • Emisii de compusi halogenati datorita utilizarii freonilor in instalatiile frigorifice. care se datoreaza tot activitatii omului. incalzire. .• Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili pentru transporturi. in instalatiile pentru stingerea incendiilor si ca agent de propulsie in spray-uri. • Emisii de N2O ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice si a arderii combustibililor fosili. de exemplu mineritul la suprafata. ca urmare a activitatilor industriale. • Emisii de metan. cum ar fi cresterea vacilor si cultivarea orezului. producerea curentului electric in termocentrale si in industrie. datorita scaparilor prin neetanseitatile conductelor de transport si distributie a gazului metan precum si datorita utilizarii solului. • Cresterea concentratiei aerosolilor. Cresterea emisiilor de CO2 este agravata de defrisari.

Cresterea precipitatiilor poate duce la intensificarea eroziunii in unele zone. ceea ce poate duce chiar la desertificare. Indonezia. Rusia. mare consumatoare de petrol. Cele mai mari emisii de CO2 le au Statele Unite ale Americii. Pe cap de locuitor. care a afectat Brazilia. Cresterea temperaturii duce la cresterea cantitatii de vapori de apa care poate fi continuta in atmosfera. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei in natura trebuie sa creasca si nivelul precipitatiilor.De la inceputul revolutiei industriale concentratia de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. EFECTELE INCALZIRII GLOBALE Efectele asupra atmosferei se manifesta prin cresterea vaporizatiei. Desi in secolul al XX-lea vaporizatia s-a redus ca urmare a intunecarii globale. unii dintre meteorologii brazilieni zic ca n-ar fi fost uragan. Emisiile de CO2 ale SUA se datoraza economiei sale. ciclonul Catarina. . In general uraganele apareau doar in Atlanticul de nord. Unii oameni de stiinta considera ca vaporizatia crescuta va genera furtuni. India si Brazilia. iar ale Chinei si Rusiei datorita industriilor lor energetice bazate pe arderea carbunilor. Desi a avut o viteza a vantului de 40 m/s (144 km/h). in 2004 a aparut primul ciclon in Atlanticul de sud. a precipitatiilor si a numarului furtunilor. si sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani. de exemplu in Africa. Totusi. emisiile corespund practic nivelurilor industrializarii. Aceste niveluri sunt mult mai mari decat cele masurate in cadrul programului Ice Core. sau la favorizarea cresterii vegetatiei in zonele aride. urmate de China. in perioada actuala vaporizatia creste datorita incalzirii oceanelor.

Efectele incalzirii globare asupra hidrosferei Varsta medie a gheturilor arctice a scazut in perioada 1988 . insa mecanismul furtunilor nu este limpede. cu o scadere a suprafetei sale cu 20 % in decursul unui singur an.Nu exista consens cum ca acest uragan ar fi legat de incalzirea globala. (in loc de 0. In 2007. Se spune ca in a doua jumatate a secolului al XXI-lea va creste numarul de furtuni in zonele temperata si arctica. care scade in emisfera nordica.1976. 2.2005 de la 6 la 3 ani. in emisfera nordica si in zona Antarctica. unele observatoare . dar unele modele climatice prevad aparitia cicloanelor in Atlanticul de sud ca urmare a incalzirii globale.5 °C. Incalzirea climei in aceasta regiune este de cca. iar grosimea medie a gheturilor a scazut cu 40 % in perioada 1993 . Daca tendinta continua. deoarece regiunile polare se incalzesc mai mult decat restul emisferei. observatiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice.7 °C in medie pe planeta). Furtunile care nu sunt de origine tropicala depind de gradientul termic.1997 fata de perioada 1958 .

Asia.0.1 . in special in vestul Americii de Nord. Alpi.2 m. Nu se pot face previziuni exacte. Observatii disparate indica retragerea ghetarilor incepand din anul 1800. in Groenlanda. Masuratori regulate au fost facute incepand din anul 1950 de catre Serviciul Mondial de Urmarire a Ghetarilor (World Glacier Monitoring Service -WGMS) si de Centrul National de Date pentru Zapada si Gheata (National Snow and Ice Data Center . presupus de origine antropica. in secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0. Cazul particular al zapezilor de pe Kilimandjaro.0. a maririi concentratiei gazelor cu efect de sera si a deteriorarii stratului de ozon.NSIDC). se prevede o crestere a nivelulul marii de 0. Conform rapoartelor IPCC. deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de sera. a dus la scaderea pH-ului apei de la suprafata oceanelor.considera ca banchiza se va topi complet vara deja din 2013. adica la acidifierea lor. Se estimează ca intre anii 1751 si . a fost reevaluat in urma rapoartelor IPCC. Unul din efectele incalzirii globale este cresterea nivelului marii. Retragerea ghetarilor alpini.18 . Africa (Kilimandjaro) si in America de Sud a fost folosita de IPCC in raportul sau din 2001 drept proba a incalzirii globale. Si in Antarctica apar fenomene de topire. Si ghetarii terestri sufera un proces de topire. care a fost initial controversat. in loc de 2030 cat se estima inainte. Desprinderea gheturilor de pe selful Antarcticii a crescut in ultimul deceniu (pana in 2008) cu 75 %. Indonezia. • adaosul de apa provenit din topirea gheturilor din calotele polare si ghetarii terestri.59 m la sfarsitul secolului al XXI-lea si de 2 m la sfaritul secolului al XXIII-lea. Incalzirea s-ar datora schimbarii directiei vanturilor dominante. In ritmul actual. efect care are doua cauze: • cresterea volumului apei prin dilatare in urma incalzirii. Dizolvarea in oceane a CO2 suplimentar din atmosfera. insa efectul de crestere va mai dura mult timp.

incendiile pot duce la eroziunea solului. la apele reci se adauga o mare cantitate de apa dulce. analog cu efectele despaduririlor. Efectele incalzirii globale asupra litosferei si biosferei Incalzirea globala determina ridicarea temperaturii solului. o cantitate imensa de caldura este transportata de la ecuator spre nordul Europei. cu densitate mai mica decat a apei sarate. regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea padurilor. IPCC considera ca in secolul al XXI-lea circulatia termosifonului salin se va incetini. ceea ce micsoreaza presiunea activa care determina scufundarea apelor reci. devastand 241 600 ha. Un efect cert este insa eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian si a ghetii. prin incalzire. Acolo se incalzesc si se ridica la suprafata. Desi prin ardere se creeaza un efect sinergic. iar pe termen lung este posibil chiar sa se opreasca definitiv. impinse si de vanturile alizee. care astfel are o clima mult mai blanda decat alte regiuni de la aceeasi latitudine. Prin aceasta miscare.104 (o schimbare de -0. In afara de perturbarea ciclului carbonului. .075). de exemplu Siberia. astfel ca efectul incendiilor de padure asupra fenomenului de incalzire globala este incert. Termosifonul salin este un fenomen de circulatie globala a apelor oceanice. Se estimeaza ca in urmatoarele decenii ar putea fi eliberate pana la 70 de miliarde tone de metan. ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord.1994 pH-ul suprafetei oceanelor a scazut de la 8. un gaz cu efect de sera foarte puternic. urmand un traseu invers. de Sud si Antarctica pana in oceanele Indian si Pacific. ceea ce duce la uscarea lui. El incepe in nordul Oceanului Atlantic cu miscarea apelor sarate reci spre fund. Intre 20 iunie si 8 iulie 2008 in California se declansaser deja 18 000 de incendii. Prin topirea gheturilor arctice. totusi. favorizand incendiile de padure.179 la 8.

frunzele si florile apar in medie mai repede cu 2. Acest lucru ar putea genera divergente intre Rusia. Fenomenul se observa si la plante.0 zile pe deceniu.4 . 96 % din ele au fost efectuate in Europa si America de Nord si doar 2. Statele Unite.2 zile pe deceniu. sau zacamintele de gaze naturale si petrol care sunt momentan blocate sub platforma continentala inghetata.75 % in alte continente.3. Tot aceasta incalzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord. iar in America de Nord cu 1. de exemplu cultivarea orzului in Islanda. CONSECINTELE INCALZIRII GLOBALE Raportul UE privind consecintele incalzirii globale asupra mediului de securitate atrage atentia asupra faptului ca topirea gheturilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca pescuitul. Conform acestora. anotimpurile apar desincronizat fata de prevederile astronomice. iar in unele zone. Cresterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor in locuri unde acest lucru nu era posibil. Un timp s-a crezut ca incalzirea globala are efecte benefice asupra agriculturii datorita cresterii concentratiei de CO2 asimilabil prin fotosinteza. Aceste observatii nu sunt insa distribuite uniform.4 zile pe deceniu. Acest lucru influenteaza de exemplu perioadele de migratie ale pasarilor.1 zile. 3.IPCC prezinta o serie de observatii privind influenta incalzirii globale asupra biosferei. chiar mai mult.2 . Momentul atingerii maximului anual al CO2 in atmosfera in emisfera nordica confirma avansul anotimpurilor.2. de exemplu la Torino. Canada. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a aratat un decalaj de cca. Norvegia si Danemarca. in 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca in 1960. cu un avans local de pana la doua saptamani. . In Europa. de 4. observatii care arata destabilizarea locala a climei si dereglarea anotimpurilor.

Saracia face sa nu poata plati asigurari. deoarece contribuie la extinderea desertului Sahara peste Sahel.Desi in unele locuri. Drumurile. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) apreciaza ca procesul de incalzire globala este vinovat de moartea anuala a 150 000 de persoane si imbolnavirea altor 5 milioane din cauza valurilor de caldura sau a diferitelor calamitati naturale declansate de acest proces. In zonele inundabile traiesc adesea comunitati foarte sarace. care este un poluant care poate produce astm bronsic. LUPTA IMPOTRIVA INCALZIRII GLOBALE . De exemplu. Bangladesh si la Venetia. Cresterea temperaturilor mareste riscul afectiunilor cardiovasculare si mareste concentratiile de ozon troposferic. conductele pot fi afectate de variatiile de temperatura mai mari. pot avea o durata de serviciu mai mica si pot necesita intretinere sporita. incalzirea este favorabila. Ridicarea nivelului marii duce la acutizarea problemelor inundatiilor. de exemplu in Africa. deoarece este singurul teren fertil la care au acces. in special a zonelor foarte joase. topirea permafrostului poate afecta aeroporturile. cum sunt cele din Olanda. ea are efecte dramatice. de exemplu in Siberia. caile ferate. in altele. pistele de aterizare. ceea ce face sa nu-si poata compensa pierderile in caz de dezastre naturale.

variatia nivelului apei in nordul oceanului Atlantic. al oceanelor si al forcingului radiativ. folosind calculatoare puternice. a criticat de la tribuna Pablo Solon. Ulterior modelele au fost dezvoltate. Patricia Espinosa. al utilizarii solului. incluzand efectul de sera (inclusiv ciclul carbonului si efectul antropic). “Regula pentru adoptare este consensul”. a declarat ministrul mexican de Externe. Reprezentantii celor aproape 200 de tari reuniti sub egida ONU in statiunea mexicana Cancun au adoptat un document care prevede o serie de mecanisme de combatere a incalzirii globale. cu care. singura tara care s-a pronuntat impotriva acordului. printre care reducerea fenomenului despaduririi si infiintarea unui Fond Verde pentru asistarea statelor in curs de dezvoltare. Aceste modele initial simulau doar modificarile de temperatura si deplasarile maselor de aer atmosferic si de apa ale oceanelor. In acest scop au fost elaborate diverse modele climatice. al norilor. fenomenul El Niño. efectul aerosolilor. Aceste modele sunt acceptate de comunitatea stiintifica si pot simula inclusiv variatii climatice sezoniere. Acest rezultat pozitiv permite o revigorare a procesului de negociere al ONU dupa deceptia provocata anul trecut de summitul de la Copenhaga. care nu a reusit sa se incheie cu un acord global concret privind lupta impotriva incalzirii globale si care sa inlocuiasca prevederile Protocolului de la Kyoto ce expira in 2012. Acordul de la Cancun “deschide o noua epoca pentru cooperarea internationala privind schimbarile climatice”. sau chiar evolutia temperaturilor in intregul secol al XX-lea. Textul a fost adoptat in pofida opozitiei manifestate de Bolivia. cat si a efectului masurilor propuse. se obtin previziunile. . negociatorul bolivian.Pentru a se putea analiza masurile care se impun pentru combaterea incalzirii globale este nevoie de evaluarea atat a evolutiei climei in viitorul imediat si mai indepartat.

ce sunt produse in urma combustiei. Particulele poarta numele de "biradicali Criegee".Documentul adoptat lasa deschisa chestiunea sensibila a viitorului Protocolului de la Kyoto. un fond anual in valoare de 100 de miliarde de dolari. care va gestiona aceste resurse financiare. ca vor crea. contracarand efectele incalzirii globale. Statele dezvoltate au promis in urma cu un an. singurul text pana in prezent care impune obligatii in problema climatica. curatand astfel astmosfera. Un studiu arata ca pasarile si fluturii din Europa se adapteaza la incalzirea climatica migrand spre nord. insa nu intr-un ritm destul de rapid pentru a tine pasul cu cresterea temperaturilor medii. Oamenii de stiinta au observat ca biradicalii Criegee reactioneaza mult mai repede decat se credea initial. iar existenta lor a fost postulata in anii '50 de catre Rudolf Criegee. formarea norilor ce au potentialul de a raci planeta. la summitul de la Copenhaga. . conceput in laboratorul national de cercetare Sandia. va avea un consiliu de administratie in care tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare vor fi reprezentate in mod egal. incepand cu anul 2020. Cercetatorii au descoperit ca aceste particule invizibile oxideaza substante poluante precum dioxidul de azot si dioxidul de sulf. Fondul Verde. Aceste particule au fost detectate abia recent. ulterior. accelerand formarea de sulfati si nitrati in atmosfera. Acordul de la Cancun prevede ca Banca Mondiala sa fie administrator interimar al acestui fond pentru primii trei ani de la creare. O echipa de cercetatori de la 3 institute prestigioase din SUA si Marea Britanie au descoperit o particula care ar putea fi folosita pentru „curatarea” atmosferei si pentru racirea planetei. cu ajutorul unui aparat unic. din SUA. Acesti compusi stimulează formarea de aerosoli si.

Dr. De asemenea. 66% din aceasta crestere avand loc in ultimele trei decenii. Dacă tintele stabilite de Comisia Europeana vor fi atinse. Noul plan de transport european are ca scop cresterea mobilitatii si integrarea in continuare a retelelelor de transport ale UE. Acest plan tinteste ca pana in 2050 toate marile aeroporturi sa aiba (de preferinta) conexiuni de mare viteza la reteaua feroviara. aeriene si feroviare. Comisia Europeana a adoptat un proiect ambitios privind transportul. se estimeaza ca emisiile de gaze cu efect de sera se vor reduce cu 60% .8°C. unul dintre autorii acestui studiu. la cresterea locurilor de munca în cadrul UE si la imbunatatirea infrastructurii pentru cresterea economica viitoare.In ultima suta de ani. afirma ca biradicalii Criegee ar putea fi folositi pentru a lupta impotriva poluarii si a incalzirii globale. se doreste ca macar 50% din calatoriile pe distante de 300 de km sau mai mici sa fie efectuate cu trenul sau pe calea apei. Acest lucru ar duce la crearea unei retele de transport mult mai eficiente la nivelul UE. temperatura medie inregistrata la suprafata Pamantului a crescut cu aproximativ 0. ceea ce ar duce la imbunatatirea calatoriilor si a transportului de marfa. dorind sa-l realizeze pana in anul 2050. Atingerea acestei tinte va duce la reducerea dependentei de petrol. dar Uniunea Europeana considera ca acest tel poate fi atins pana in anul 2050. Ideea de a tine departe de oras toate masinile care au drept combustibili benzina şi motorina pare un vis imposibil de realizat. Comisia Europeana estimeaza ca pana in 2030. Carl Percival de la Universitatea din Manchester. reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. avand ca scop conectarea retelelor rutiere. jumatate din flota de vehicule din Europa va fi compusa din masini ce nu emit poluanti. Toate porturile maritime de baza urmeaza sa fie conectate la reteaua de transport feroviar de marfa si la caile navigabile interioare.

Industria angajeaza direct 10 milioane de oameni si reprezinta aproximativ 5% din produsul intern brut al UE. sustin oficialii UE.la nivel european. . Transportul este vital pentru cresterea locurilor de munca si a calitatii vietii.