You are on page 1of 19

2.5.2.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
Creditele bancare pe termen mediu şi lung sunt o componentă a capitalurilor permanente şi reprezintă o sursă de finanţare cu caracter durabil, durata rambursării fiind cuprinsă între 1-5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu şi peste 5 ani pentru creditele pe termen lung. 1 Asemenea credite se primesc de la instituţiile bancare în lei şi/sau în valută, sunt destinate finanţării investiţiilor, se garantează cu activele întreprinderii sau de către terţi şi sunt purtătoare de dobânzi. 2 Pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiilor ocazionate de primirea şi rambursarea creditelor menţionate se foloseşte contul de pasiv 162 “Credite bancare pe termen lung”. Se creditează cu valoarea creditelor contractate de la bancă şi se debitează cu valoarea creditelor rambursate. Soldul creditor reflectă creditele de restituit băncii. Contul 162 se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II, în funcţie de natura creditelor bancare pe termen lung, şi anume: - 1621 „Credite bancare pe termen lung”; - 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”; - 1623 „Credite externe guvernamentale”; - 1624 „Credite externe garantate de stat”; - 1625 „Credite externe garantate de bănci”; - 1626 „Credite de la trezoreria statului”; - 1627 „Credite bancare interne garantate de stat”. Dobânzile datorate pentru creditele bancare pe termen lung primite sunt reflectate prin contul de pasiv 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” (vezi 2.5.1. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni). Exemplu: O regie autonomă beneficiază la 1.07.N de un credit bancar pe termen de un an în valoare de 10.000 EUR, la un curs de 3,2lei/EUR. Dobânda anuală datorată băncii este de 12%, potrivit contractului de împrumut şi se achită integral la scadenţa rambursării împrumutului (pe 30.06.N+1). La 31.12.N cursul de schimb al monedei europene este de 3,19lei, iar la rambursare de 3,27lei. În contabilitatea regiei autonome se înregistrează operaţiile: În exerciţiul N 1) Primirea creditului de la bancă în contul de disponibil.
1. 5124 “Conturi la bănci în = 1621 “Credite bancare pe termen valută” lung” 10.000 EUR x 3,2lei/EUR = 32.000lei 32.000 32.000

2) La sfârşitul exerciţiului se înregistrează: a) dobânda datorată băncii pentru perioada de creditare din exerciţiul N: 10.000 EUR x 12% x 6/12 = 600 EUR; valoarea dobânzii la cursul zilei: 600 EUR x 3,19lei/EUR = 1.914lei
2a. = 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 600 EUR x 31.900lei/EUR = 1.914lei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” 1.914 1.914

b) actualizarea valorii creditului la nivelul cursului de închidere al exerciţiului: - valoare credit la 31.12 10.000EUR x 3,19lei/EUR = 31.900lei; - valoare credit la primire 10.000EUR x 3,20lei/EUR = 32.000lei;
1

În Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005, datoriile agenţilor economici sunt clasificate în două categorii, în funcţie de termenul de rambursare: -datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an; şi -datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ( acestea fiind incluse în capitalurile permanente) 2 Staicu, C., Contabilitate financiară armonizată directivele europene, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2002, p. 82

12.12. 203 3 . Ed.Valoare plăţi la curs zi: 11. pe termen lung sau scurt.Val dob. -1662 “Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare”. A.5.Difer. dob.. 1621 “Credite bancare pe termen lung” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 100 100lei. 2a.962lei.962lei.Total dobândă la curs istoric: 6.962lei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” 1. 4.19lei/EUR = 31. cu evidenţierea diferenţelor de curs valutar. 1. 2. Dobânzile de achitat pentru datoriile aferente imobilizărilor financiare sunt evidenţiate prin conturile de pasiv 1685 “Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate” şi 1686 “Dobânzi aferente datoriilor faţă Pop. % 1621 “Credite bancare pe termen lung” 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 31.Diferenţă favorabilă de curs valutar 2b.876lei 5.914lei.900 3. ci şi prin acordarea de împrumuturi în condiţii avantajoase. valoarea dobânzii la cursul zilei: 600 EUR x 3. Intelcredo. credit la 31. = 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 600 EUR x 32. la 31.962 1. Deva. 3 Împrumuturile primite pe termen mai mare de un an de către o societate de la societăţile care deţin participaţii în capitalul propriu sunt reflectate cu ajutorul contului 166 “Datorii care privesc imobilizările financiare”.Val. care funcţionează similar contului 162 “Credite bancare pe termen lung”. 7. Contabilitatea datoriilor faţă de entităţile afiliate şi faţă de entiţăţile cu care compania este legată prin interese de participare Uneori societăţile comerciale sunt legate între ele printr-o reţea de relaţii de capital. Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabile europene Standardele Internaţionale de Contabilitate.000 EUR x 12% x 6/12 = 600 EUR.000 EUR) şi a dobânzii aferente perioadei de creditare (1.700lei/EUR = 1.27lei/EUR = 36.624 2. p. 2.624lei.N 10. 100 În exerciţiul N+1 1) La scadenţa rambursării împrumutului se înregistrează dobânda datorată băncii pentru perioada de creditare din exerciţiul N+1: 10.27lei/EUR = 1.Val. Acele societăţi care au o poziţie de control sau de influenţă semnificativă în alte societăţi pot susţine financiar dezvoltarea acestora din urmă nu numai prin deţinerea de participaţii.19lei/EUR = 1. Contul 166 se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II pentru a evidenţia separat obligaţiile generate de primirea împrumuturilor de la entităţile afiliate şi de la cele care deţin interese de participare. 3.200 EUR x 3.Val.962 2) Rambursarea împrumutului datorat băncii (10. de curs valutar nefavorabilă (1 – 6) 848lei.01 – 30. adică prin deţinerea de acţiuni şi părţi sociale.: 600 EUR x 3.000 EUR x 3.776lei. respectiv: -1661 “Datorii faţă de entităţile afiliate”.900lei.27lei/EUR = 1. 3. 1.3.200 EUR). plăţi la curs istoric (2+5) 35.876 848 36.N: 600 EUR x 3.06 N+1. 2002.

datorii provenind din concesiuni.5. cum sunt: depozite şi garanţii băneşti primite.1. brevete. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni. o societate poate beneficia pe termen mai mare de un an şi de alte resurse primite de la terţi. . licenţe şi alte drepturi preluate în activitatea proprie.de entităţile de care compania este legată prin interese de participare”. Contabilitatea acestor obligaţii se realizează cu ajutorul contului de pasiv 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”. De asemenea. a căror funcţiune a fost prezentată la 2.

în cea a imobilizărilor necorporale. şi se referă la terenuri şi amenajări de terenuri.D. Imobilizările corporale. mai rar. sportive.) de active imobilizate. Din punct de vedere al conţinutului. Contabilitate şi elemente de analiză financiară. Păvăloaia. C. 5 Pop. W. 1994. M. sunt transferate în marea lor majoritate în categoria imobilizărilor corporale şi.imobilizări neprofesionale (în afara exploatării). mărcile etc.. este investit sub diferite forme concret – funcţionale ce alcătuiesc activul bilanţului. 4. 211 4 . activele imobilizate sunt grupate în următoarele structuri: 1. culturale etc. Se includ în categoria imobilizărilor financiare titlurile de participare. adică cele din dotarea activităţilor sociale. Activele din dotarea unei unităţi sunt structurate în funcţie de durata imobilizării şi viteza lor de rotaţie în: . p. . executarea de lucrări.. 3. licenţele. prestarea de servicii sau în scopuri administrative. mijloace de transport. Deva.imobilizări profesionale (de exploatare). fiind grupate în două categorii: . Ed. aparatură birotică. instalaţii tehnice. valori imobilizate. participă la mai multe cicluri de exploatare şi îşi transmit în mod treptat valoarea asupra bunurilor. Ed. Sunt asimilate imobilizărilor în curs şi valoarea avansurilor acordate furnizorilor pentru procurarea de imobilizări necorporale şi corporale. Al. Neuron. cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Intelcredo. Toma C. 2002. Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabile europene Standardele Internaţionale de Contabilitate. Imobilizările în curs îmbracă forma lucrărilor de investiţii neterminate la sfârşitul exerciţiului. capital fix) sunt reprezentate prin acele bunuri şi valori destinate a fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea întreprinderilor. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.active imobilizate. brevetele.. ci în elemente economico-financiare şi juridice prin care se reflectă în contabilitate cheltuielile de înfiinţare a societăţilor comerciale.. care aduc investitorului venituri financiare sub formă de dividend sau dobândă. . sunt reprezentate prin bunurile pe care o unitate le foloseşte pe o perioadă mai mare de un an. privit din punct de vedere al provenienţei constituie pasivul bilanţului. active fixe. interesele de participare.1. utilizate pentru producţia de bunuri. Aceste active se caracterizează prin faptul că nu se consumă de la prima lor utilizare. Paraschivescu. Ţugui.. după finalizare. A.CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA PRINCIPALELOR OPERAŢII PRIVIND CICLUL DE INVESTIŢII Ciclul de investiţii al unei entităţi este constituit din ansamblul de activităţi derulate de aceasta pentru procurarea (achiziţia. 89 şi urm. Focşani. animale şi plantaţii. lucrărilor şi serviciilor la a căror obţinere au contribuit.” 5 2. Imobilizările financiare cuprind valorile financiare investite de o întreprindere în capitalul altor firme. p. pe o perioadă mai mare de un an. producţia etc. alte titluri imobilizate şi creanţele imobilizate. care. Activele imobilizate (imobilizări.active mobilizate (circulante). Imobilizările necorporale reprezentate de acele “active care nu se concretizează în bunuri materiale. Delimitări şi structuri privind activele imobilizate Capitalul aflat la dispoziţia unităţilor şi care. mobilier.. cheltuielile de restructurare a capitalului. Istrate. 4 Activele de natura imobilizărilor formează baza tehnico-materială şi financiară a unităţilor economice. construcţii. ale unităţii. 3. denumite şi active corporale.

Evaluarea activelor imobilizate se asigură pe baza regulilor generale stabilite pentru evaluarea activelor. printr-o imputare sistematică a valorii de intrare asupra rezultatelor. respectiv pierderile. Câştigurile. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. la intrarea în unitate (evaluare iniţială) evaluarea imobilizărilor se realizează la valoarea de intrare sau contabilă. În situaţia unei modernizări care conduce la obţinerea de beneficii economice suplimentare. ca diferenţă între valoarea de intrare a acestora şi valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.04. Of. şi trebuie recunoscute ca venit. 279/25. la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către persoana juridică. Pentru deprecierea imobilizărilor financiare se constituie ajustări pentru depreciere. înţeleasă ca valoare actuală (justă) din momentul inventarierii. Evaluarea imobilizărilor ieşite din unitate prin cedare sau casare se realizează la nivelul valorii de intrare sau contabile. Baza amortizării corespunde costului sau valorii juste a imobilizării necorporale. La ieşirea din unitate un activ imobilizat trebuie scos din evidenţă la cedarea sau casarea lui. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale. concomitent cu ieşirea lui din unitate. Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui. Potenţialul poate fi unul productiv. La închiderea exerciţiului (data bilanţului) un activ imobilizat trebuie prezentat în bilanţ la costul său minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere acumulate. Cheltuielile accesorii privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. cost de producţie. după caz. de regulă. valoare de aport sau valoare justă. trebuie recunoscut drept cheltuială în perioada în care reparaţiile sunt efectuate. Atât imobilizările corporale cât şi cele necorporale fac obiectul amortizării. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia. în cele patru momente principale ale circuitului elementelor de avere în cadrul întreprinderii: Astfel. direct sau indirect. după cumpărarea sau finalizarea sa se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. nr. în contul de profit şi pierdere al perioadei. Secţiunea III “Prevederi referitoare la elementele de bilanţ” (M.3. respectiv cheltuială.2002) 6 * * * . drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.2. La inventariere imobilizările se evaluează la valoarea de inventar. aceasta se recunoaşte ca o componentă a costului activului. în scopul utilizării continue a acestora. în funcţie de durata de viaţă utilă. Recunoaşterea şi evaluarea imobilizărilor 6 Un activ imobilizat trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Un element necorporal raportat drept cheltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte a costului unui activ necorporal. Dacă pentru un activ imobilizat a fost constituit anterior o ajustare pentru depreciere. atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă mai puţin ajustările pentru depreciere acumulate. ajustarea existentă se transferă la venituri. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute. beneficii care pot fi evaluate în mod credibil. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci când este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial. fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. Imobilizările financiare recunoscute ca active vor fi evaluate la costul de achiziţie sau valoarea determinată potrivit contractului de achiziţie a acestora. care se particularizează în funcţie de modalitatea de intrare în cost de achiziţie.

precum şi alte cheltuieli de această natură. Toma. cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni. denumite şi imobilizări nemateriale sau active intangibile .P. Op.alte imobilizări necorporale. Cheltuielile de constituire În această structură se cuprind cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. Cota de amortizare = 100/5 = 20 %.600lei. Amortizarea lunară = Amortizarea anuală / 12 luni = 720lei/ 12 = 60lei În contabilitate se înregistrează operaţiunile: 1) Cheltuielile de înmatriculare achitate de către un acţionar: 7 Scorţescu. În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate. . N. caz în care prezentarea în bilanţ se va realiza la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric (vezi “Contabilitatea rezervelor din reevaluare”)... cheltuieli de înmatriculare plătite în numerar de către un acţionar. caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. după sistemul liniar. mărcile comerciale. O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active". Mardiros. cu excepţia celor create intern de entitate.fondul comercial. Deşi au o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor. cit.3.2. I. nr. . În analizele financiare sunt considerate “active fictive”.” (par.cheltuielile de constituire. Haliga. Dumitrean.. „un activ necorporal este un activ identificabil. D.În cazul imobilizărilor corporale. Contabilitatea imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale.600lei x Cota de amortizare = 720lei. Soldul debitor reflectă valoarea cheltuielilor de constituire existente. 404. fiind reprezentate de: . suma reflectată în acest element de imobilizări corporale se amortizează într-o perioadă de cel mult cinci ani. care se efectuează potrivit reglementărilor legale.600lei.concesiunile. . Amortizarea cheltuielilor se face în cinci ani. nu se face nici o distribuire din profituri. I. drepturile şi activele similare.. cuprind valorile economice de investiţie care nu sunt concretizate în bunuri fizice. şi . E.1.avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie. . care se debitează cu cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unităţii (512. din care: . 1752/2005.F.. În această situaţie.1. amortizarea anuală = 3. fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii. 462) şi se creditează cu cheltuielile de constituire amortizate integral (280). Gh. pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative. C. Berheci. Evidenţa acestor imobilizări se asigură prin contul de activ 201 “Cheltuieli de constituire”. brevetele. exclusiv TVA. 3. sunt însă variate din punct de vedere al conţinutului economic şi al comportamentului financiar. Conform Ordinul M.3. cheltuieli facturate de terţi pentru publicitate.. nemonetar.000lei.cheltuielile de dezvoltare. 68). iar elementele de natura cheltuielilor de constituire se prezintă detaliat în notele explicative. se poate proceda şi la reevaluarea lor. 531. cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. p.. legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii). 30 . 3. Exemplu: 7 O societate comercială pe acţiuni efectuează cheltuieli de înmatriculare şi de publicitate în valoare de 3. pe lângă regulile de evaluare prezentate anterior. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil. licenţele. .

şi 4. care se debitează cu lucrările şi proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (233. construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor şi modelelor. cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. proiectarea. Similar cheltuielilor de constituire. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. 74. 8 Sunt excluse din categoria imobilizărilor necorporale acele cheltuieli de cercetare şi dezvoltare efectuate pe bază de comenzi ferme primite de la terţi şi incluse în costul comenzilor. Of.1. Contabilitatea acestor imobilizări se asigură prin contul de activ 203 “Cheltuieli de dezvoltare”.3.2006) 8 * * * . par. cu cheltuielile de dezvoltare amortizate integral (2803) şi cu cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor (205). înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. nu se face nici o distribuire din profituri. Sumele înregistrate la “Cheltuieli de dezvoltare” trebuie explicate în notele explicative. produsele.094 3) Amortizarea lunară: 3. 994/ 13. împreună cu motivele care au determinat-o. 2001/2006 (publicat în M.2. 404) şi se creditează cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare cedate (6583).000 2) Cheltuielile de publicitate facturate de terţi: 2. 404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 3. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.600 494 3. construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele. aceasta trebuie prezentată în notele explicative.000 1. 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” = 201 “ Cheltuieli de constituire” 3. 721. Soldul debitor al contului reflectă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente. proiectarea. proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă. nr. proiectarea.094 3. % 201 “Cheltuieli de constituire” 4426 “TVA deductibilă” = 404 “Furnizori de imobilizări” 2. Exemple de activităţi de dezvoltare: 1. 201 “Cheltuieli de constituire” = 462 “Creditori diverşi” 1. după caz. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite. 3.094 5) Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire.600 3. Cheltuielile de dezvoltare Aceste imobilizări necorporale cuprind cheltuielile ocazionate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. procesele. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. în momentul amortizării integrale: 4. 6811“ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” 60 60 4) Plata obligaţiilor faţă de furnizori: 4. Ordinul ministrului finanţelor publice nr.600 3. 2.12. cu modificările şi completările aduse de OMFP nr. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani. alin (2). în situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate.

205 “Concesiuni. cu TVA de 19%.000 5) Amortizarea anuală a brevetului.500 1. licenţe.Contabilitatea analitică a cheltuielilor de dezvoltare se organizează pe fiecare proiect sau obiectiv de dezvoltare. brevetele. licenţele.000 3) Cheltuielile ocazionate de brevetarea prototipului: 3. activităţi economice sau alte elemente care prezintă următoarele caracteristici: . brevetelor. licenţelor. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 6. Exemplu: O societate comercială finalizează o activitate de cercetare concretizată în obţinerea unui prototip pentru introducerea în fabricaţie a unui produs nou. Brevetul obţinut este protejat pentru o perioadă de 4 ani.500 6) Scoaterea din evidenţă a brevetului după amortizarea integrală: 5.000lei.000leix 100/4): 5.3. societăţi comerciale.190 4) Recepţia brevetului obţinut prin efort propriu: 4. 203 “ Cheltuieli de dezvoltare” = 233 “Imobilizări necorporale în curs” 5. licenţe. . al cărui cost de producţie este de 5. În contabilitate se înregistrează operaţiile: 1) Evidenţierea costului total al prototipului realizat cu efort propriu: 1.000 190 1. 6811“ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2805 “Amortizarea concesiunilor.000 6. mijloace fixe.000 3.000 5. brevete.000lei. mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare” 1.menţinerea în proprietate a elementelor de avere care fac obiectul tranzacţiei şi cedarea condiţionată a dreptului de folosinţă.000 1. instituţii publice) îşi pot valorifica averea prin „administrarea indirectă” a unor terenuri.000 5. mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare” = 205 “Concesiuni. Concesiunile.3. pe baza duratei de protecţie stabilită 1. mărcile comerciale şi alte drepturi şi valori similare Unităţile economice (regii autonome. 233 “Imobilizări necorporale în curs” = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 5. % 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 4426 “TVA deductibilă” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1. licenţelor. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = % 6. 2805 “Amortizarea concesiunilor. Societatea derulează formalităţile pentru brevetarea prototipului. brevete.500lei (Amortizarea anuală = Valoarea de intrare x CA (%) = 6. achitând taxe pentru obţinerea brevetului de 1.000 203 “ Cheltuieli de dezvoltare” 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 5.000 2) Recepţia prototipului la nivelul costului efectiv: 2. brevetelor.

000lei.000lei). obligaţia faţă de concedent de a plăti redevenţa şi plata acesteia. 721.000lei.. contra plată.Brevetele. Bucureşti. Acesta înregistrează amortizarea imobilizărilor (dacă sunt mijloace fixe) şi redevenţa de primit/încasată. Gh.000 - 2) Înregistrarea amortizării lunare. Economică. brevete.Valoarea bunurilor preluate în concesiune conform contractelor.Valoarea brevetelor. brevete. E. acesta înregistrează intrarea în gestiune a bunurilor care fac obiectul concesiunii. licenţelor. activele şi pasivele reflectate în bilanţ trebuie diminuate cu valoarea concesiunii. În contabilitate se înregistrează operaţiunile: La concedent: 1) Ieşirea utilajului prin concesionare: 1. Amortizarea lunară = Amortizarea anuală / 12 luni = 10. brevetelor. Contabilitate financiară. p.. 83 11 Dumitrean. 8038 “Alte valori în afara bilanţului” = 80. licenţe. restituite .asigurarea valorificării cu rezultate superioare sau cel puţin egale a potenţialului averii întreprinderii. 203.. 1993. cedează. nu se evidenţiază scoaterea din evidenţă. Aceste operaţiuni se pot realiza prin: concesionare. Ed. alte drepturi şi valori similare achiziţionate. locaţie de gestiune şi închiriere. (dacă sunt terenuri sau mijloace fixe) în imobilizări necorporale de tipul concesiunii. precum şi cele primite . brevetele şi alte drepturi şi valori similare existente Credit 2805. Mardiros. a cărui funcţiune se prezintă astfel: Debit 404..33lei: 9 * * * 10 Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale Feleagă. unei alte părţi – denumită concesionar.Valoarea bunurilor preluate în concesiune . respectiv transformarea imobilizărilor corporale. Deoarece bunurile care fac obiectul concesiunii se menţin în proprietate. Evidenţa concesiunilor. Ionaşcu. licenţele. 9 a) Concesiunea reprezintă “contractul prin care o parte numită concedent. 233. aportate în natură. realizate pe cont valori similare cedate şi scoase din evidenţă propriu. D.. Scorţescu. mărcile comerciale şi alte . 6583 456 167 261 SFD Exemplu: 11 Regia autonomă “A”. I..trecerea temporară şi limitată a administrării unor elemente de avere sau activităţi în sarcina altor persoane juridice sau fizice. 103-104 . care reprezintă suma datorată periodic de către concesionar concedentului în baza contractului de concesiune şi a devizului anexă la contract.000lei/ 12 = 833.. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”.-N..Concesiuni. La concesionar. I. iar redevenţa anuală de12. – dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activităţi” 10 . 456. În contabilitatea celor doi parteneri. concesionează societăţii comerciale cu capital privat “B” un utilaj industrial cu valoarea de intrare 80. pp. concedent-concesionar se înregistrează operaţiunile: La concedent. Decontarea între părţi se face sub formă de “redevenţă”. Toma. pe o perioadă determinată. brevete şi alte drepturi şi valori similare” . Vol. licenţe. N. Berheci.00lei. Ca urmare a cedării condiţionate a dreptului de folosinţă de către concedent. Durata contractului de concesiune este de 4 ani.Valoarea brevetelor şi altor drepturi şi valori cu titlu gratuit similare aportate şi retrase . amortizarea anuală de 10. amortizat în proporţie de 50% (40. Op. mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare se asigură prin contul de activ 205 “Concesiuni. licenţelor şi altor drepturi şi valori similare depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice Concesiunile. Deoarece bunurile care fac obiectul concesiunii nu sunt în proprietatea concesionarului. C. cit. I. .. 131 167 205 “Concesiuni.

205 “Concesiuni. locaţiile de gestiune şi chiriile” 4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 12.480 5) Restituirea obiectului concesiunii (la expirarea perioadei de concesionare): 5.000 80.000 80.000 2.000 La concesionar: 1) Intrarea în gestiune a mijlocului fix prin concesionare: 1a. licenţe.000 2. chirii şi alte datorii asimilate” se soldează.480 12. = 8036 “Redevenţe. brevete. chirii şi alte datorii asimilate” = 48.480 şi concomitent. locaţii de gestiune.280 4) Încasarea redevenţei 4. animalelor şi plantaţiilor” 833. 461 “Debitori diverşi” = % 706 “Venituri din redevenţe.33 833. 6811“ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2813 “Amortizarea instalaţiilor. 4) Restituirea obiectului concesiunii (la expirarea perioadei de concesionare): 4. 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 205 “Concesiuni.480 14. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 461 “Debitori diverşi” 14.000 Observaţie: Ultimele trei articole contabile se repetă şi în următorii 3 ani. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 80. locaţii de gestiune. chirii şi alte datorii asimilate” 12.33 3) Facturarea redevenţei anuale de încasat: 3. mijloacelor de transport.480 3) Plata redevenţei anuale: 3a.000 . licenţe. 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 14. după care contul 8036 “Redevenţe. brevete.000 - 2) Primirea facturii de la concedent pentru redevenţa anuală datorată 2. evidenţierea redevenţei anuale achitate concedentului: 3b. % 612 “Cheltuieli cu redevenţele. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 80.000 şi concomitent. evidenţierea redevenţei totale de achitat concedentului 1b. 8036 “Redevenţe.480 14.2. locaţii de gestiune şi chirii” 4427 “TVA colectată” 14. locaţii de gestiune. = 8038 “Alte valori în afara bilanţului” 80.280 14.

. La baza calculului chiriei se au în vedere următoarele elemente: . mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare.ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi . locatorul acordă prin licitaţie directă uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice române sau străine. Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete. comerţului. prin care i se recunoaşte dreptul de a exploata exclusiv invenţia o perioadă de timp limitată. h) Know-how. mărci de fabrică sau de comerţ.4. . a părţii din activele nete achiziţionate de către o persoană juridică. reprezentări grafice. precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.. cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. reprezintă contractul prin care posesorul unui brevet de invenţie. contra unei sume de bani. semn distinctiv ale unei firme. reprezintă totalitatea cunoştinţelor tehnice şi procedeelor tehnologice ce nu fac obiectul unui brevet. gestionarea pe un anumit termen a unor secţii.importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat. la data tranzacţiei. 3. g) Marca de comerţ indică faptul că o anumită marfă este comercializată de o anumită unitate comercială.amplasarea pe zone de interes şi dotările de care beneficiază bunul. cifre. pot fi închiriate prin licitaţie. de regulă. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ . . Fondul comercial Fondul comercial apare. În domeniul comerţului. e) Licenţa. licenţe. Contabilitatea operaţiunilor ce privesc locaţia de gestiune este asemănătoare cu cea a concesiunii. Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contractul de locaţie a gestiunii. de a folosi şi valorifica parţial ori integral brevetul. la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă. licenţa constituie autorizaţia eliberată de organele de stat competente unei persoane juridice sau fizice pentru import sau export de anumite mărfuri. Se poate transmite altei persoane prin contract de cesiune. oferind-o beneficiarului sub garanţia acesteia. d) Brevetul de invenţie reprezintă un document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului. drepturi de autor. în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.alte elemente. prin care îşi individualizează şi diferenţiază produsele sau lucrările de cele identice ale altor firme din ţară sau străinătate. entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani. constituit din cuvinte. Aceasta se realizează pe baza unui contract în care locatorul se obligă să procure şi să asigure locatarului folosinţa unei activităţi (gestiuni) pe un timp determinat în schimbul unui preţ. de regulă. după caz.se au în vedere următoarele prevederi: a) fondul comercial se amortizează. . fizice sau statului. certificat de origine. alimentaţiei publice. subunităţi din domeniul turismului. Imobilizările corporale aflate în proprietatea unităţilor. pentru a fi mai bine valorificate. f) Marca de fabrică. . dar au caracter de secret comercial (termen generic utilizat pentru toate tipurile de inteligenţă comercializabilă ce poate face obiectul unei licenţe).valoarea bunului închiriat. acordă dreptul unei persoane juridice.nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată. Prin acest contract. b) totuşi. b) Locaţia de gestiune reprezintă trecerea în administrarea integrală din partea locatorului a unor subunităţi în beneficiul locatarului. fabrici. în domeniul folosirii rezultatelor cercetării în producţie. litere. întreprinderi etc.3.În categoria drepturilor similare concesiunii se includ locaţia de gestiune şi închirierea. Operaţiunea are la bază contractul de închiriere încheiat între proprietar şi unitatea economică sau persoana fizică care închiriază bunul. în schimbul unui preţ. c) Închirierea. uzine.

exclusiv TVA. 1. 24. şi 12 Dumitrean.5. 4..000lei. Scorţescu.mobilier 15. E. fondul comercial nu reprezintă un activ amortizabil (Titlul II „Impozitul pe profit”.400 11. 3.).. Alte imobilizări necorporale În cadrul altor imobilizări necorporale se înregistrează programele informatice obţinute din producţie proprie sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare. .Potrivit Codului fiscal. Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial existent. ..400 Concomitent se înregistrează prin autotaxare TVA aferentă costului de achiziţie al clădirii. D. art.000 107. 109 . precum şi alte imobilizări necorporale. . Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. C. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 207 “Fond comercial” 4426 “TVA deductibilă” 4426 “TVA deductibilă” = 404 “Furnizori de imobilizări” 60.. 3. Exemplu: 12 O societate comercială cu profil de desfacere a mărfurilor achiziţionează o clădire ce conţine mai multe magazine (inclusiv dotările acestora). Soldul contului reflectă valoarea altor imobilizări existente în unitate. iar în credit valoarea fondului comercial amortizat integral (2808) şi valoarea neamortizată a fondului comercial cedat (6583). .. 1. Gh. alin.000lei. Mardiros. care înregistrează în debit valoarea fondului comercial achiziţionat (404). aparatură birotică. iar în credit valoarea altor imobilizări necorporale ieşite.000 7. Evidenţa lor se asigură prin intermediul contului de activ 208 “Alte imobilizări necorporale”. Observaţie: Reflectarea în contabilitate a operaţiilor cu alte imobilizări necorporale este asemănătoare cu cele prezentate la imobilizările necorporale tratate anterior.000 15. pentru a fi închiriate terţilor.000lei. Op.costul de achiziţie 100.600 25. În contabilitate se înregistrează operaţia de achiziţie a clădirii şi mobilierului cu evidenţierea fondului comercial. Contabilitatea imobilizărilor corporale Imobilizările corporale (denumite şi imobilizări materiale) sunt active care: a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii.clădirea este evaluată de vânzător la 60. I. Berheci. p.3. cit. % 212 “Construcţii” 214 ”Mobilier. care înregistrează în debit valoarea altor imobilizări necorporale intrate în unitate. Toma.-N. Pentru înregistrarea în contabilitate a acestor imobilizări necorporale se foloseşte contul de activ 207 “Fond comercial”.durata rămasă estimată a clădirii 30 de ani..4. sau pentru a fi folosite în scopuri administrative.600 = 4427 “TVA colectată” 11.

În structura contabilă de “terenuri” se cuprind: terenurile propriu-zise şi amenajările de terenuri.b) sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an. terenuri fără construcţii. bălţilor. În categoria acestor imobilizări sunt cuprinse terenurile. echipamentele de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. iazurilor. .mobilierul. Amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se realizează liniar. Contabilitatea terenurilor se asigură cu ajutorul cotului de activ 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri”. 167 231. Observaţie: Deşi Reglementările contabile conforme cu directivele europene (aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.Valoarea creşterii rezultate din reevaluarea participării în natură la capitalul social al altei societăţi comerciale terenurilor Valoarea terenurilor şi costul efectiv al amenajărilor de terenuri Credit 2811. avansurile acordate pentru imobilizări corporale şi imobilizările corporale în curs de execuţie. 3. utilajele şi mobilierul.Valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenurilor terenuri realizate pe cont propriu . şi anume: terenurile propriu-zise nu se amortizează. terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării. retrase leasing financiar .2111 “Terenuri”.2112 “Amenajări de terenuri”. 262. 456. 263 SFD Contul 211 se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II.Valoarea terenurilor care fac obiectul . Contabilitatea terenurilor Terenurile sunt întinderi de pământ bine delimitate care pot fi utilizate pe diverse destinaţii. apă.4. 131. terenuri cu zăcăminte. .instalaţiile tehnice. silvice.1. Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor. Amenajările de terenuri cuprind cheltuielile efectuate pentru punerea în valoare a terenurilor. Soldul debitor reflectă valoarea terenurilor şi amenajărilor aflate în posesia unităţii. şi anume: . În debitul său se înregistrează valoarea terenurilor şi amenajărilor intrate în gestiunea unităţii. instalaţiile tehnice şi maşinile.Valoarea terenurilor aportate.Valoarea terenurilor achiziţionate. pe o perioadă de 10 ani. în virtutea “tradiţiei contabile româneşti” sub denumirea de “mijloace fixe” se regăsesc următoarele imobilizări corporale: . pentru a asigura evidenţa separată a terenurilor propriu-zise de amenajările de terenuri. animalele şi plantaţiile. În contabilitatea analitică terenurile pot fi grupate în următoarele categorii: terenuri agricole. Funcţiunea completă a contului 211 se prezintă astfel: Debit 404. în timp ce amenajările de terenuri sunt supuse amortizării.Valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea . Clasificarea terenurilor pe cele două categorii se justifică prin regimul financiar diferit al acestora. 1752/2005) nu mai definesc în mod explicit categoria de “mijloace fixe”. a celor . aparatura birotică. terenuri construite şi alte terenuri. construcţiile.construcţiile. . Lucrările de amenajare a terenurilor pot fi efectuate de către terţi (unităţi specializate) sau cu forţe proprii. iar în credit valoarea terenurilor şi amenajărilor ieşite din unitate. împrejmuiri etc. valoarea terenurilor terenuri cedate şi a celor scoase din evidenţă primite cu titlu gratuit şi a celor primite în regim de . alte instalaţii. mijloacele de transport. racordările la sistemele de alimentare cu energie.Valoarea terenurilor respectiv a amenajărilor de reprezentând aport la capital. 6583 456 105 261. cum sunt: căile de acces. . prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului. 722 105 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri” .

participă la mai multe cicluri de exploatare. Contabilitatea mijloacelor fixe Mijloacele fixe sunt bunuri economice concretizate în. nu sunt destinate comercializării şi îşi transmit treptat valoarea. inclusiv cele împădurite. Imobilizările corporale de natura mijloacelor fixe prezintă o serie de caracteristici care le delimitează de celelalte valori materiale deţinute de o întreprindere. c) lacurile. nu-şi schimbă forma fizică iniţială pe timpul utilizării. Nu sunt considerate mijloace fixe: a) motoarele.2. asupra bunurilor nou create. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. de asemenea. aeronavele. fie la executarea unei anumite comenzi. sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. mijloace de transport. instalaţii. prin majorarea valorii mijlocului fix. f) amenajările de terenuri. servicii sau lucrări. potrivit normelor.4. d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente. altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal. lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi. acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra. c) construcţiile şi instalaţiile provizorii. destinate a fi utilizate în producerea de bunuri. livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii. Sunt considerate active corporale. precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală. locuinţele de protocol. e) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii. şi anume: au o valoare mare şi o durată de folosinţă îndelungată. b) sculele. utilaje. vasele de croazieră. c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an. dar nu se supun amortizării: a) terenurile. navele. considerate mijloace fixe şi se supun amortizării: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere. lot sau set. pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative. indiferent de valoarea şi durata lor de funcţionare normală. c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile. animale de muncă. . Sunt. prin intermediul amortizării. b) tablourile şi operele de artă. e) investiţiile efectuate din surse proprii. plantaţii şi alte bunuri economice. a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat.3. concretizate în bunuri noi. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor. seturi sau care formează un singur corp. bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse de serie. precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă. f) casele de odihnă proprii. b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial. Din punct de vedere fiscal. de natura celor aparţinând domeniului public. d) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare. lot sau set. aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate. precum şi asigurarea condiţiilor realizării activităţii de bază şi a altor activităţi. cu ocazia reparaţiilor de orice fel. sunt considerate mijloace fixe amortizabile orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia. locaţie de gestiune sau altele asemenea. concesiune. construcţii. amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp. b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului.

e) pădurile.capul unor zăcăminte de ţiţei. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. (Legea nr. precum şi sondele de cercetare geologică. nu pot fi exploatate. iar în credit. păsările şi coloniile de albine.Valoarea construcţiilor achiziţionate. forajele pentru alimentarea cu apă. Funcţiunea completă a contului 213 se prezintă astfel: . Mijloacele fixe aflate în folosinţa temporară (cele primite prin concesiune. Mijloacele fixe aflate în proprietatea unităţii (cele înscrise în conturile bilanţiere). care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi.animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. care nu au dat rezultate. 263 SFD d) .Valoarea amortizării investiţiilor efectuate de . Această clasificare stă la baza delimitării mijloacelor fixe ca obiecte de evidenţă. b) Din punct de vedere al domeniului în care sunt utilizate: 1) Mijloace fixe productive (cele care participă direct sau indirect la realizarea activităţii de bază sau exploatare).213 “Instalaţii tehnice.212 “Construcţii”. dar care. 231. mijloace de transport. închiriere. precum şi accesoriile de pat. primite cu titlu gratuit. mijloace de transport. mijloacele fixe sunt grupate în două categorii: a. Funcţiunea completă a contului 212 se prezintă astfel: Debit 404. sondele situate în gaz . care înregistrează în debit valoarea construcţiilor intrate în unitate. c) După apartenenţa lor. sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. b.Valoarea construcţiilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altei societăţi comerciale Valoarea construcţiilor existente Credit 2812. Soldul contului reflectă valoarea construcţiilor existente. culturale).Valoarea construcţiilor distruse de calamităţi leasing financiar . 6583 671 456 267 105 261.Of. 2) Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii. executate pentru explorări. inclusiv seria zero. 3) Mobilier.Creşterile valorice rezultate din reevaluarea . 456. 242/31.05. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. îmbrăcămintea specială. animale şi plantaţii”.1999). indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare. 262. Evidenţa mijloacelor fixe se asigură cu ajutorul conturilor de activ: .Valoarea construcţiilor cedate şi a celor scoase din producţie proprie. g) prototipurile. 131.Valoarea construcţiilor aportate şi retrase . h) echipamentul de protecţie şi de lucru. Pentru înregistrarea corectă a operaţiilor ce privesc existenţa. aparatură birotică. nr. asigură evidenta mijloacelor fixe de natura celor menţionate. 2) Mijloace fixe utilizate pentru realizarea altor activităţi (cele care asigură desfăşurarea unor activităţi sociale. deprecierea şi mişcarea. 15/1994 republicată. locaţie de gestiune şi înregistrate în conturile speciale). valoarea construcţiilor ieşite. mijloacele fixe se clasifică din următoarele puncte de vedere: a) După natura şi particularităţile tehnico-constructive. din motive geologico-tehnice şi economice obiective. ca din evidenţă aport la capitalul social şi primite în regim de . la elaborarea catalogului duratelor de utilizare normale şi a cotelor de amortizare. 722.Valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea chiriaşi la construcţiile primite cu chirie şi construcţiilor restituite proprietarului . f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de exploatare. realizate . prospecţiuni geologice şi geofizice.Valoarea construcţiilor cedate în regim de construcţiilor leasing financiar . 167 105 2812 212 “Construcţii” . precum şi cele pentru foraj. animalele de îngrăşat. 1) Construcţii. M.

echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” . aparaturii birotice.Creşterile valorice rezultate din reevaluare retrase . animalelor şi plantaţiilor existente Credit 2813. animalelor şi plantaţiilor cedate şi a realizate din producţie proprie.214 “Mobilier. mijloacelor de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie transport.Creşterile valorice rezultate din reevaluare . aparatură birotică. aparaturii birotice. Pierderea valorii de întrebuinţare a imobilizărilor are ca efect reducerea valorii acestora. primite cu titlu gratuit. .Valoarea mobilierului.Valoarea instalaţiilor tehnice.Valoarea descreşterii rezultate din reevaluare Valoarea instalaţiilor tehnice.Valoarea instalaţiilor tehnice.Valoarea mobilierului. 456. 131. ca aport la capitalul social şi primite în . 167 105 2814 214 “Mobilier.6. În sensul diminuării caracteristicilor iniţiale ale imobilizărilor acţionează şi factorii din mediul ambiant. administraţie etc. 131.Valoarea mobilierului. aparaturii birotice.2134 “Animale şi plantaţii”. activele imobilizate ale unei unităţi sunt supuse unei uzuri morale cauzată de influenţa progresului tehnic şi concretizată în creşterea performanţelor productive. capitalul social şi primite în regim de leasing echipamentelor de protecţie şi altor active financiar corporale aportate şi retrase . conduce inevitabil la o pierdere a valorii lor de întrebuinţare.Debit 404.2131 “Echipamente tehnologice (maşini.Valoarea instalaţiilor tehnice. concretizată în scăderea performanţelor tehnico-economice.Valoarea amortizării investiţiilor efectuate de . 722.2133 “Mijloace de transport”. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor cedate în şi restituite proprietarului regim de leasing financiar . a preciziei în funcţionare sau reducerea costului de obţinere a unor bunuri similare.2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. 231. În plus. echipamentelor de protecţie şi altor active corporale distruse de calamităţi .) a mijloacelor fixe şi amenajărilor de terenuri. 3. realizate din producţie corporale cedate şi a celor scoase din evidenţă proprie. comerţ. 446. mijloacelor de regim de leasing financiar transport. mijloacelor de transport.Valoarea mobilierului. 231.Valoarea descreşterii rezultate din reevaluare Valoarea mobilierului. control şi reglare”. prestări de servicii. echipamentelor de protecţie şi altor active corporale existente Credit 2814. 456.Valoarea amortizării investiţiilor efectuate de . aparatură birotică. animalelor şi plantaţiilor achiziţionate. transport. 6583 456 671 267 105 SFD Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se asigură pe fiecare obiect de evidenţă în parte. . Amortizarea imobilizărilor Activele imobilizate sunt achiziţionate de o unitate cu scopul de a le utiliza pe parcursul unei perioade îndelungate de timp (mai mare de un exerciţiu financiar) pentru a obţine avantaje economice pe toată durata de utilizare a acestora. mijloacelor de . echipamentelor de protecţie şi altor active echipamentelor de protecţie şi altor active corporale achiziţionate. aparaturii birotice. . 722. 167 105 2813 213 “Instalaţii tehnice. aparaturii birotice. Pentru asigurarea continuităţii procesului de exploatare al fiecărei unităţi este necesară recuperarea părţii pierdute . mijloace de transport animale şi plantaţii” . 6583 456 267 105 SFD Contul 213 se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: . utilaje şi instalaţii de lucru)”. Utilizarea în procesul de exploatare curentă (producţie. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” funcţionează astfel: Debit 404. 446. aparaturii birotice. . . ca aport la . chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie echipamentelor de protecţie şi altor active şi restituite proprietarului corporale cedate în regim de leasing financiar . Utilizarea efectivă şi factorii din mediul ambiant determină uzura fizică a imobilizărilor. primite cu titlu celor scoase din evidenţă gratuit. animalelor şi plantaţiilor aportate şi .Valoarea mobilierului.Valoarea instalaţiilor tehnice.

Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor. care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării care este determinată de: . 1998. Metoda amortizării lineare (sau constantă) este considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi. Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate. potrivit relaţiei: 13 Feleagă N. Având în vederea această realitate. 3. determinată de uzura acesteia. Amortizarea lineară temporală care presupune parcurgerea următoarelor etape: 1) Determinarea cotei de amortizare lineară (Cal). amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă (valoarea rămasă) la finele fiecărui exerciţiu. progresului tehnic sau altor cauze. se aplică varianta amortizării temporale. unitatea care le foloseşte obţine beneficii economice. În acest caz. p . a sumei totale a deprecierilor ireversibile suferite de acestea. Ed. Amortizarea se calculează de la data punerii în funcţiune a imobilizărilor corporale şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestora. stabilite proporţional cu duratele normale de utilizare a activelor imobilizate. în funcţie de caracterul acesteia. Aplicarea metodei de amortizare lineară poate fi aplicată în două variante. care se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani de viaţă utilă normală (DUN) a imobilizării. 13 Eşalonarea includerii în cheltuieli a amortizării imobilizărilor corporale pe întreaga durată de utilizare se face prin întocmirea unui tablou previzional. Deprecierea (pierderea de valoare) imobilizărilor. numit plan de amortizare. Economică. Ionaşcu I.perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării. Amortizarea lineară constă în includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. în conformitate cu principiul independenţei exerciţiilor financiare. construcţiilor etc. Valoarea amortizabilă sau de intrare este reprezentată de costul de achiziţie. în funcţie de modul de exprimare a duratei de viaţă utilă a imobilizării: Dacă durata de viaţă utilă este exprimată prin perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării.236-237. presupune includerea în cheltuielile de exploatare ale fiecărui exerciţiu.din valoarea imobilizată. Pentru calculul amortizării trebuie cunoscute următoarele elemente: 1. influenţei factorilor naturali.1. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. Concepţia economică privind amortizarea este indisolubil legată (teoretic şi practic) de concepţia financiară. valoarea lor de intrare să se recupereze integral. justificată economic deoarece permite repartizarea uniformă a valorii amortizabile a imobilizărilor pe toată durata de viaţă utilă a acestora. ea este o prelevare asupra beneficiilor şi. În concepţia economică amortizarea activelor imobilizate. potrivit căreia „amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit”. . Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui să permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) să fie utilizată. amortizarea se defineşte ca o constatare contabilă de reducere definitivă a valorii imobilizărilor datorată utilizării lor. 2. conform duratelor de viaţă utilă şi condiţiilor de utilizare. caz în care în contabilitate se constituie ajustări sau ireversibilă. este normal ca fiecare perioadă contabilă să suporte şi să includă în rezultatele sale o cheltuială echivalentă cu avantajele obţinute ca urmare a utilizării imobilizărilor. închiriate sau date în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către unitatea care le are în proprietate. poate fi reversibilă. care îmbracă forma amortizării. Tratat de contabilitate financiară. Concomitent cu deprecierea definitivă înregistrată de imobilizări. amenajărilor de terenuri. prin urmare. Potrivit legislaţiei în vigoare unităţile autohtone pot aplica pentru calculul amortizării imobilizărilor următoarele metode de amortizare: 3. În general. astfel. .numărul unităţilor produse sau a altor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv. Bucureşti. ca atare. pe durata de utilizare a acestora. Această variantă se aplică acelor imobilizări a căror depreciere nu este dependentă de intensitatea utilizării fizice. Amortizarea devine. II. vol. astfel încât pe durata normală de utilizare. un element al autofinanţării. cum este cazul majorităţii imobilizărilor necorporale. costul de producţie sau de valoarea justă.

parcurşi. 14 . b) pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare cuprinse între 5 şi 10 ani k = 2.5. Qe – volumul prestaţiilor fizice efective . Metoda amortizării degresive constă în recuperarea unei părţi mai mari din valoarea imobilizărilor amortizabile la începutul perioadei de folosinţă şi scăderea acesteia pe măsura înaintării în durata de viaţă. cota de amortizare degresivă (Cad) se determină prin multiplicarea cotelor de amortizare lineară (Cal)cu coeficienţii prevăzuţi de lege. Scopul aplicării acestei metode îl constituie uniformizarea în timp a cheltuielilor suportate de unitate în legătură cu o anumită imobilizare.C al = 100 Durata normala de viata utila (ani ) 2) Stabilirea amortizării anuale (Aa) prin aplicarea cotei de amortizare lineară la valoarea de intrare (Vi) a imobilizărilor.5. Pe măsura învechirii bunului sporesc cheltuielile de întreţinere şi reparaţii şi scad cheltuielile cu amortizarea. aeronave şi pentru maşini. anuitatea (Aa) se calculează în raport cu numărul lunilor întregi de funcţionare (Lf) potrivit relaţiei: Aa = Vi xC a xL f 12 3) Determinarea amortizării lunare (Al) prin împărţirea anuităţii la numărul de luni de funcţionare în cursul exerciţiului: a) dacă imobilizarea este utilizată pe parcursul întregului exerciţiu financiar: Al = Aa / 12 b) dacă imobilizarea nu este folosită pe parcursul întregului exerciţiu. 3. ore funcţionare etc. c) pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare peste 10 ani k = 2. km.2. mărimea amortizării este determinată în funcţie de utilizarea efectivă a bunului. iar ultima anuitate se reduce proporţional cu perioada de nefolosire a activului imobilizat. pentru mijloacele de transport auto. cota de amortizare (Cal) se calculează prin divizarea lui 100 la volumul prestaţiilor normate (Cal =100/Qn). amortizarea lunară se calculează în raport cu numărul lunilor întregi de funcţionare (Lf) potrivit relaţiei: Al = Aa / Lf Dacă durata de viaţă utilă este exprimată prin numărul unităţilor produse sau a altor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv. ore zbor. V – valoarea de intrare sau valoarea amortizabilă. Se practică. Potrivit variantei de amortizare lineară funcţională sau variabilă. de regulă. ceea ce înseamnă că prima anuitate se calculează proporţional cu perioada de utilizare efectivă a imobilizării în cursul exerciţiului. Metoda de amortizare degresivă presupune calculul amortizării în următoarele etape: Amortizarea lineară sau constantă se calculează potrivit principiului „prorata temporis”. Astfel. nr. se aplică varianta amortizării funcţionale. Potrivit cadrului reglementar din ţara noastră. astfel: a) pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare cuprinse între 2 şi 5 ani k = 1. nr. utilaje şi instalaţii de lucru a căror durată normală de funcţionare este reglementată în volum prestaţii fizice. Qn – volumul prestaţiilor fizice normate . iar anuitatea (amortizarea anuală) poate fi determinată conform relaţiei: Aa = Vi x Cal x Qe în care: A – anuitatea sau amortizarea anuală. Potrivit acestei variante. cum ar fi: nr. Cad = Ca x k Coeficienţii sunt diferenţiaţi în funcţie de duratele normale de utilizare a imobilizărilor. potrivit următoarelor relaţii: a) dacă imobilizarea este utilizată pe parcursul întregului exerciţiu financiar: Aa = Vi x Ca b) dacă imobilizarea nu este folosită pe parcursul întregului exerciţiu 14 . la începutul perioadei de funcţionare cheltuielile de întreţinere şi reparaţii sunt nule sau nesemnificative şi se înregistrează o cheltuială cu amortizarea mai mare.

contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă. se aplică metoda de amortizare liniară. . 203.3.” 15 Evidenţa în contabilitate a amortizării imobilizărilor se realizează separat pentru cele necorporale şi pentru cele corporale.2805 “Amortizarea concesiunilor. . amortizarea se calculează după regimul amortizării lineare”. degresivă sau accelerată.a) pentru primul exerciţiu financiar (an calendaristic) se aplică cota de amortizare degresivă (Cad) asupra valorii de intrare (Vi) a mijlocului fix. art. licenţelor.2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”. amortizarea anuală fiind egală cu valoarea rămasă raportată la durata rămasă. potrivit relaţiilor: -dacă numărul lunilor întregi de funcţionare este egal cu 12. iar în debit. alin. Contul 281 se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II. Soldul contului reflectă amortizarea calculată pentru imobilizările necorporale. 3. 24.Of. b) în cazul echipamentelor tehnologice.12. În exerciţiile următoare. Aa = Vi x Cad -dacă numărul lunilor întregi este mai mic decât 12. potrivit relaţiei: Aa = Vn x Cad Acest calcul se continuă până în anul (exerciţiul financiar) de funcţionare în care anuitatea (Aa) rezultată este egală sau mai mică cu.2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”. respectiv al maşinilor. brevetelor. .2004).2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale”. cont de pasiv. cu modificările şi completările ulterioare. cont de pasiv care înregistrează în credit valoarea amortizării imobilizărilor necorporale (6811). . animalelor şi plantaţiilor”. decât amortizarea anuală lineară. 571/2003 privind Codul fiscal (publicată în M. 207. 1281/30. contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară. . . reprezentată de valoarea netă contabilă (Vi – amortizare acumulată). 7 . în exerciţiul financiar în care imobilizările corporale intră în activul persoanei juridice. Metoda amortizării accelerate.2807 “Amortizarea fondului comercial”.2813 “Amortizarea instalaţiilor. „regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcţiilor. mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare”.2803 “Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”. 205.280 “Amortizări privind imobilizările necorporale”. nr.2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”. 15 Legea nr. Titlul II „Impozitul pe profit”. Din acel an (exerciţiu financiar) şi până la expirarea duratei normale de utilizare se aplică metoda lineară. calculată pentru perioada de utilizare rămasă. uneltelor şi instalaţiilor. . Potrivit prevederilor fiscale din ţara noastră. pentru a asigura evidenţa amortizării calculate pe fiecare fel de imobilizare necorporală.281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. 208). pentru a asigura evidenţa amortizării calculate pe fiecare categorie de imobilizare corporală. Aa = Vi xCad xL f 12 b) pentru anii următori cota de amortizare degresivă (Cad) se aplică de fiecare dată la valoarea rămasă (Vr). a unei amortizări în limita prevăzută de lege din valoarea de intrare a acestora. precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora. Amortizarea accelerată constă “în calcularea. Contul 280 se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II.2812 “Amortizarea construcţiilor”. c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil. mijloacelor de transport. amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale vândute sau scoase din evidenţă (201. . şi anume: . cu ajutorul conturilor: . respectiv. şi anume: .