II . NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUIRESPIRATOR Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia pulmonara.

O parte din organele aparatului respirator indeplinesc si alte functii decat respiratia :- fosele nazale servesc la respiratie, dar si pentru miros;- naso-faringele sau rino-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani, dar ventileaza siurechea medie prin trompa lui Eustachio sau faringotimpaniera.orofaringele sau bucofaringele : la nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cucea digestiva;laringele este un organ respirator, dar si un organ al fonatiei.Incepand cu traheea , organele aparatului respirator au functii pur respiratorii. Componentele aparatului respirator: - c a i l e r e s p i r a t o r i i s u p e r i o a r e : - nas;- cavitati nazale;- laringe;- trahee.organele de schimb respirator, plamanul, cu arborele bronsic. TRAHEEATraheea este segmentul aparatului respirator, care continua laringele, fiind asezata inaintea esofagului, si are forma unui conduct cilindric. Este situate pe linia mediana acorpului si se intinde la de extremitatea inferioara a laringelui (C 6 ) pana la mediastin, unde indreptul vertebrei a 4 –a toracale( T 4 ) se bifurca in cele doua bronhii principale sau pulmonare. Raporturile traheei: Traheei i se descriu doua portiuni: cervicala si toracala. Traheea cervicala vine in raport anterior cu glanda tiroida, posterior cu esofagul silateral cu pachetul vasculonervos al gatului (artera carotida comuna, vena jugulara externa,nervul vag) si cu nervii recurenti. Traheea toracala vine in raport anterior cu vasele mari de la baza inimii si timusul , posterior cu esofagul si lateral cu pleura mediastinala dreapta si stanga, vena cavasuperioara, crosa venei azygos si arcul aortei. STRUCTURA ANATOMICA A TRAHEEI Este formata dintr-o membrana fibro-musculo-elastica, ce contine 15-20 inelecartilaginoase incomplete. In partea posterioara, arcurile cartilaginoase lipsesc , iar membrane devine plata; ea vine in contact cu esofagul. Musculatura traheei uneste cele douacapete ale arcurilor cartilaginoase. Contractia musculaturii usureaza diametrul traheei,apropiind extremitatile arcurilor cartilaginoase.Mucoasa traheei este formata din corion, glande mixte si epiteliu pluristratificat,cilindric.La nivelul limitei inferioare (T 4 -T 5 ), traheea se bifurca in bronhiile principaledreapta si stanga. Vascularizatia si inervatia traheei -arteriala : prin ramuri din artera subclavie si aorta toracala;- v e n e l e urmeaza arterele cu acelasi nume;-limfatica este tributara g a n g l i o n i l o r : - traheal- traheo-bronsici- inervatie, prin - nervii →recurrent→vag- nervii din simpaticul:→cervical→toracal superior Bronhiile principale, dreapta si stanga

Structura bronhiei principale este identica cu a traheei. posterioara si inferioara . sunt incomplete posterior .negricioasa.. in care patrunde pleura viscerala. de o parte si de alta amediastinului in cele doua cavitati pleurale. . mijlociu. Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.Fiecarui plaman i se descriu : doua fete →costala .Bronhiile pulmonare ajung la hilul pulmonar. ele se ramifica . Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci = scizuri. PLAMANIIPlamanii reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze : O 2 si CO 2 . plamanul drept fiindmai greu decat cel stang. prin care patrund in plamani. Ele pot fi comprimate de :-adenopatii traheo-bronsice dand tulburari de ventilatie in teritoriul respective= tumori de vecinatate = atelectazie Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronsic.drept este format din trei lobi : superior..( la fumatorisi la cei care lucreaza in medii cu pulberi. Dupa patrunderea in plaman. v a s e l e s i n e r v i i p u l m o n a r i . Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate .-o baza sau fata diafragmatica in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic dreptin dreapta si fundul stomacului in stanga .s t a n g e s t e f o r m a t d i n d o i l o b i : s u p e r i o r s i i n f e r i o r . adica volumul de aer pe care il contine. Bronhia principala stanga are un traiect mai orizontal. Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar. este de aproximativ4500-5000 cmc. Capacitatea plamanului . Are forma rotunjita . Greutatea plamanilor reprezinta a 50-a parte din greutatea corpului. ramificandu-se si formand arborele bronsic. corespunde regiunii de la baza gatului.5 cm). . Pediculul pulmonar cuprinde formatiunile care intra si ies din plamani: bronhia principala .→mediastinala .-varful este prtiunea situate deasupra coastei II . Bronhia principala dreapta are un traiect mai vertical . au o culoare cenusiu. inferior. Sunt innumar de doi.continua caile respiratorii inferioare de la bifurcatia traheei pana la plamani. este mai groasa si maiscurta (2.v e n e l e p u l m o n a r e . este mai subtire si mailunga (5 cm). la nivelul caruia se afla hilul pulmonar. formand segmentul intrapulmonar al arborelui bronsic. trei margini : anterioare . inelele cartilaginoase in numar de 9-12 .a r t e r a p u l m o n a r a . drept si stang. in timp ce lacopii este roz). fiind asezati in cavitatea toracica . in raport direct cu peretele toracic. vine in raport cucoastele I si II . Configuratia externa Plamanul : .

Bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipite de inelul cartilaginos. Arborele bronsic : totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiei principale : bronhie principala → bronhii lobare (3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang)→bronhiisegmentare (cate 10 pentru fiecare plaman. ciliat(a caror miscare esteindreptata spre caile aeriene superioare) si numeroase glande. sub forma de inel incomplet. fibre motorii nervoase si senzitive. in care se termina arborele bronsic =lobuli pulmonari.Structura plamanului Plamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale . Mai multi lobuli se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari = segmente pulmonare. cate una pentru fiecare segment pulmonar)→bronhii interlobulare→bronhiole terminale→bronhiole respiratorii→canalealveolare. regulate. Peretele lor este formatdintr-o tunica : fibrocartilaginoasa.intre –aerul din alveole. cu pediculi bronhovascular propriu si aspecte patologicespeciale.Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid = surfactant.m u s c u l a r a ( m u s c h i i n e t e z i bronsici). si un sistem de saci .Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala. care intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor siastfel in reglarea circulatiei aerului in caile pulmonare.. puroi= bronsiectazii. Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrica . Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume .Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci .Epiteliu alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna = membrane alveocapilara .Segmentele se grupeaza la randul lor formand lobii pulmonari. fiecare plaman avand cate 10 segmente. dar prezinta unstrat muscular foarte dezvoltat. caracterizata prin teritoriuanatomic cu limite precise.Lobulul pulmonar (continua ultimele ramificatii ale arborelui bronsic). in care se strangsecretii . la nivelul caruia se face schimbul de gaze. Vascularizatia si inervatia plamanului La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine : Circulatia functionala . rezultat din ramificarea bronhiei principale = arborele bronsic. a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatia pulmonara si sange. Areforma unei piramide cu baza spre exteriorul plamanului si varful spre bronhiola respirator. Reprezinta unitateamorfologica si functionala a plamanului . Distrugerea peretilor alveolari = emfizem. Alveola pulmonara – peretele alveolar este format dintr-un epiteliu .Lobulul pulmonar este constituit din : bronhiola respiratorie→canale alveolare →alveole pulmonare→impreuna cu vase de sange limfatice. -mucoasa : este formata dintr-un epiteliu pluristratificat. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune. sub care se gasesteo bogata retea capilara care provine din ramificatiile arterei pulmonare ( ce aduc sange venosdin ventriculul drept) .

pleuraviscerala.ele iriga arborele bronsic. In conditii patologice(insuficienta cardiaca. Ea are rolul de a usuramiscarile plamanilor prin alunecare. a e r ( p n e u m o t o r a x ) .In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala . la atriul stang. ramuri ale aortei toracice . care acopera plamanul si pleura parietala .Circulatia limfatica este tributara:g a n g l i o n i l o r h i l a r i . este formata din doua foite.g a n g l i o n i l o r t r a h e o .Este asigurata de arterele bronsice .Pleura la randul ei.Intre cele doua pleure . care se varsa in atriul stang. plamanul respectiv apare turtit spre hil(colabat)si functia sa respiratorie este nula. rosu. De aici se varsa in final.p u r o i ( p l e u r e z i e ) .Fiecare plaman este invelit de o pleura. una in continuarea celeilalte . in care artera pulmonara continand sange neoxigenat . care favorizeaza alunecarea. O parte din sange se intoarce in venele bronsice care se varsa invenele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept o alta parte din sange seintoarce prin venele pulmonare in atriul stang. bronsiectazii) debitul anastomotic poate ajunge la 80% dintotalul sangelui care iriga plamanul. Inervatia plamanului este realizata de SNV printr-un plex pulmonar anterior si altul posterior .este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din ventricululdrept. asigurata de simpatic (fibre postganglionare) si parasimpatic(nervul vag)Simpaticul are actiune :→bronhodilatatoare si vasodilatatoare→relaxeaza musculature bronsicaParasimpaticul are actiune :→bronhoconstrictorie→vasoconstrictorie→hipersecretie de mucus senzitiva. care acopera peretii cavitatii toracice. anexata simpaticului si parasimpaticului.s a n g e ( h e m o t o r a x ) . Presiunea in cavitatea pleurala . se incarca cu O 2 si se intoarcedin venele pulmonare care contin sange oxigenat. . Inervatia este :-motorie.Cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul vag PLEURA La exterior plamanii sunt inveliti intr-o foita seroasa = pleura. Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cusubstante nutritive si oxigen.b r o n s i c i . care in mod normal estevirtuala si care contine o cantitate infima de lichid . exista o cavitate inchisa= cavitatea pleurala .Circulatia functionala de intoarcereeste asigurata de venele pulmonare. . Se incheie astfel circulatiamica. putand fi umpluta cu :. se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Cantitatea de sange care trece prinanastomozele bronsice este 1% din totalul sangelui care iriga plamanul. Cand cantitatea de lichid sau aer este mare. in canalul totacic.

iar acumularea de CO 2 este toxica pentrucelule. Totodata presiunea negative din cavitatea pleurala favorizeazacirculatia venoasa de intoarcere.regiune mediana= mediastin.Procesul de respiratie este continuu.Mediastinul contine organe apartinand aparatului respirator. El corespunde :. cat si prin venele cava-superioara si inferioara. Datorita presiunii negative. de nutritie. ca si plamanul . plamanul poate urma cu fidelitate miscarile cutieitoracice in inspir si expir. orificiului superior al toracelui si diafragmului.Actul respirator este constituit din doua etape fundamentale: procesul de respiratie externa sau pulmonara prin care se face schimbul de O 2 si CO 2 la nivel pulmonar. procesul de respiratie interna sau celulara. fiind o zonareflexogena importanta. poare determina soc pleural cu moarte prin actiune reflexa asupra centrilor respiratori sicirculatori.este negativa. Mecanica respiratiei . de exemplu punctia pleurala. doua regiuni laterale = pleuro-pulmonare. in schimb cea parietala are o sensibilitate marcata . simpatica si parasimpatica. Pleura viscerala este aproapeinsensibila . Iritatia ei in timpul unor manevre. Vascularizatia si inervatia pleurei Inervatia este vegetativa . Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a mediastinului si contin plamanul si pleura respectiva. -in sens supero-inferior. MEDIASTINUL Toracele este impartit din punct de vedere topografic: intr. cardio-vascular si digestiv.p o s t e r i o r . Oprirea lui duce la scurt timp la moartea celulelor. vidului pleural si lamei de lichid interpleural .i n s e n s a n t e r o . s p a t i u l u i d i n t r e s t e r n s i c o l o a n a v e r t e b r a l a . Mediastinul : regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro-pulmonare. Ventilatia pulmonara Aerul atmosferic este introdus in plaman prin procesul de ventilatie pulmonara. prin care se face schimbul de gaze la nivelcelular. FIZIOLOGIA RESPIRATIEI Respiratia face parte dintre functiile vegetative. atat prin venele pulmonare.deoarece organismul nu dispune de reserve de O 2 . prin care sementine constanta compozitia aerului alveolar.

Dar. exercita o presiune de aspiratie asupra cutiei toracice. Ciclul respirator (1 inspiratie+1expiratie) are o durata de 3 secunde. constituie spatiul mort anatomic siare valori de aproximativ 150 cmc. pe baza fortei fizice. ceea ce revine la 20miscari respiratorii/ minut(normal aproximativ 12-20) = frecventa respiratorie. in tendinta de a se retracta spre hil. prin cresterea volumului pulmonar. dar in anumiteconditii patologice se produc decalaje intre aceste volume. care urmeaza fara pauza dupa inspiratie. fiecare respiratie vehiculeaza un volum de circa 500 cmc aer. fara pauza. seintalnesc doua faze :-prima.Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese:. Ca urmare. Spatiul ocupat de acest volum de aer. In felul acesta aerul patrunde prin caile respiratorii pana laalveole . In efort fizic. frecventa respiratorie poate ajunge la 40-60/minut. cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avuteanterior. hipercapnie. spatial mort anatomic coincide cu cel functional. o inspiratie maxima poate produce . In timpul expiratiei. presiunea aerului in regiunea alveolara scade. prin retractia plamanului si revenirea la forma initiala a cutiei toracice. nu participa efectiv la schimburile pulmonare. cu o freceventa de14-16 / minut la barbat si 18/minut la femeie.In timpul efortului fizic sau in caz de obstacol pe caile aeriene. de asemenea in conditii patologice: febra.Frecventa respiratiei creste in functie denevoia de O 2 si de prezenta CO 2 .In inspiratie.pectoralul mare.-a doua.Inspirul normal dureaza o secunda. hipertiroidism. Contractia lor comprima viscerele abdominale. in care revenirea cutiei toracice se face pe seama elasticitatii cartilajelor siligamentelor ei.Se mai utilizeaza notiunea de spatiu mort functional care defineste volumul de aer.hipoxie( tahipnee) .In expiratie.In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori(sternocleidomastoidian.i n s p i r a t i a . o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior.care deplaseaza diafragmul spre cutia toracica si apropie rebordurile costale.In conditii normale. alveolele se destind si volumul lor creste.denumit volum curent (VC). dintatul mare si trapezul) Expiratia normala este un proces pasiv.Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic.Inexpiratie.e x p i r a t i a . Inspiratia este un proces activ care se datoreaza contractiei muschilor inspiratori ducandla marirea tuturor diametrelor cutiei toracice. reducandvolumul toracelui. Expiratia dureaza aproximativdoua secunde la adult. Se creeaza astfel o diferentade presiune intre aerul atmosferic (unde presiunea ramane neschimbata) si presiuneaintrapulmonara (care scade). nu tot acest volum de aer participa la schimburilerespiratorii care se fac la nivelul alveolelor . Volumele respiratorii (volumele de gaz)In conditiile de repaus.Peste volumul de aer curent.In timpul inspiratiei aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. in care plamanul elastic. deoarece o parte din aerul inspirit ramane in caile respiratorii. expiratia poate deveniactiva prin inervatia muschilor expiratori.

totusi ele nu dau indicatii directe despre functiaventilatorie. . Presiunea partiala a unui gaz in amestec .) O 2 de 14% Hiperventilatia : cand CO 2 scade si O 2 creste. dupa o expiratie obisnuita poate elimina inca o cantitate 1000-1500cmc aer denumit volum expirator de rezerva (VER) sau aer de rezerva. in functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii.VC+VIR +VER=capacitatea vitala (CV) se determina prin efectuarea unei expiratiifortate dupa o inspiratie maxima. compensate reflex prin polipnee.CV creste in timpul efortului fizic si scade in timpul sedentarismului.Capacitatea vitala :.Procesul este complexat reflex prin apnee si bradipnee . 2 l ) . de varsta. Hipoventilatia: cand CO 2 creste si O 2 scade.Ea depinde de suprafatacorporala. Capacitatea vitala pulmonara – valoarea fiziologica este de aproximativ 3600-4000 ml. Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii alveolareale : CO 2 de 5-6% mentinute la o frecventa respiratorie normala.l a b a r b a t e e s t e m a i m a r e ( ≈ 4 .de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare. 8 l ) . la nivelul membranei alveolo-capilare.iar printr-o expiratie fortata. Schimbul alveolar de gaze Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatie este condus in alveole.O 2 siCO 2 . unde are locschimbul de gaze intre aerul alveolar si sange.l a f e m e i e s t e m a i m i c a ( ≈ 3 . Acestschimb se face prin difuziune.inca aproximativ 1500cmc aer . care poarta denumirea de volum inspirator de rezerva (VIR) sau aer suplimentar.Volumele si capacitaile pulmonare sunt importante pentru stabilira diagnosticului si prognosticului diferitelor boli pulmonare. de repaus(12-20/min. de antrenament la efort.

de centrii nervosi encefalici ( din hipotalamus si scoarta cerebrala) sau de alticentrii vecini. emfizem) schimbul de gazeeste alterat .Acestia asigura o reglare automata a respiratiei.consumul de O 2 si producerea de CO 2 vor fi. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psiho-sociale (vorbitul. sub influente nervoase siumorale. d e l a r e c e p t o r i i r a s p a n d i t i i n o r g a n i s m . CO 2 trece din sangele venos in aerul alveolar. de asemenea. Sub influenta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a respiratiei. gratie unor mecanisme extreme de fine. in anumite limite. mai ales in ce priveste CO 2 si se instaleaza hipoxemia . Activitatea centrilor nervosi bulbopontini este modificata atat in intensitate. Reglarea respiratiei Procesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea organismului.(legea lui Dalton) este proportionala cuconcentratia gazului in amestec si este egala cu presiunea pe care ar exercita-o asupra peretilor recipientului . Adaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile variabile ale organismului se realizeaza permanent. Reglarea nervoasa : o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor respiratori.O 2 =100 mmHg-CO 2 =40 mmHgIn sangele venos. situati in bulb . un gaz.Influentele nervoase pot fi de doua feluri : directe.Expiratia poate fi accelerata ( polipnee) sau incetinita .Ele explica modificarile respiratorii in stari emotionale. Influentele nervoase direct corticale permit controlul voluntar. localizati la nivelul puntii. catsi amplitudinii respiratiilor. si centrii respiratori accesorii.Respiratia poate fi oprita voluntar( apnee) pentru cateva zeci de secunde sau 3-4 minute lacei antrenati. diferit. cantatulvocal sau la instrumente musicale de suflat) sau psihofizice (eforturi profesionale). care regleaza ventilatiile prin modificarea atat a frecventei. daca acesta ar ocupa singur recipientul. Exista centrii respiratori primari. Schimbul de gaze se face cu viteza foarte mare.. almiscarilor ventilatorii. cat si in frecventa. presiunea partiala este : pentru – O 2 = 37-40 mmHg-CO 2 = 46 mmHgDatorita diferentei de presiune.Daca membrane alveolara este ingrosata (edem pulmonar. precum sireflexele conditionate respiratiei. iar O 2 trecedin aerul alveolar in sangele venos.In aerul alveolar. presiunea partiala este : pentru.r e f l e x e .

Scaderea presiunii CO 2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei.Rolul CO 2 este esential si de aceea a fost denumita aceasta substanta – hormonulrespirator . Reglarea umorala a respiratiei se datoreaza influentelor exercitate asupra centrilor respiratori de catre o serie de substante.5 mmHg este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar. scade presiunea O 2 si se produce hipoxemia.(bradipnee) voluntar. ARGUMENT Statisticile arata ca embolia masiva este a 3 cauza de mortalitate subita. Cresterea presiunii de CO 2 insangele arterial cu numai 0. Scaderea O 2 din sangele arterial exercitachemoreceptorii vasculari si determina intensificarea respiratiei.sau in cazul zborurilor la mare inaltime.Rolul O 2 este de asemenea important. Respiratia in conditii de aer rarefiat si comprimat Respiratia pulmonara se adapteaza si in functie de presiunile partiale ale CO 2 din aerulinspirat. in submarine. la C%=40% CO 2 in aer inspirit. Anual . Cand presiunea atmosferica este scazuta (hipolarism) la altitudini de peste 8000 m. se produce narcoza. Rolul cel mai important in aceasta reglare il joacaCO 2 si O 2 si variatiile de pH ale sangelui si ale LCR.se produce hipoxie si rarirea respiratiilor: la C%=33% CO 2 in aer respirat . El actioneaza direct asupra centrilor respiratori.In cazul respiratiei de aer comprimat ( hiperbarism) intalnita la scafandrii. se produce moartea.

post-partum sau post-abortum in serviciile de ginecologie. .imobilizati la pat dupa operatii laborioase pe torace.mor aproximativ 100000 de oameni si la numai 10% dintre acestia diagnosticul a fost banuit si terapia a fost instituita. . Obstructia arterelor pulmonare prin emboli detasati din venele profunde are consecinte respiratorii si hemodinamice. valvulari sau cu cardiopatie ischemica . . Fiziopatologie Inca din 1856 Virchow a stabilit ca la formarea trombilor friabili in venele iliofemurale si pelvine contribuie 3 factori: staza venoasa.la femeile care iau tratament contraceptiv prelungit.pacientii cu episoade repetate de tromboza venoasa profunda. dispnee si hemoptizie in special la urmatoarele categorii de bolnavi care reprezinta un risc crescut de tromboza venoasa profunda si deci de TEP. . . abdomen si micul bazin.la pacientii cu boli hipercoagulante. leziunea endovenei si hipercoagulabilitatea. .la pacienti cu insuficienta cardiaca. Embolia pulmonara acuta trebuie suspicionata ori de cate ori apare un accident pulmonar acut tradus prin durere (precordiala sau retrosternalA).la politraumatizati si cu fracturi ale membrelor inferioare. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful